Sunteți pe pagina 1din 3

Dezobstructia CBP este urmata de timpul de restabilire a tranzitului biliodigestiv, aceasta

putandu-se realiza in urmatoarele variante:

- drenaj biliar extern temporar al CBP, posibil de realizat in 3 moduri: transcistic, tip Kehr sau
axial; indicat in caz de rezolvare pe cale deschisa a unei litiaze coledociene simple, respectiv in
cazurile de litiaza complexa in care dezobstructia s-a realizat printr-o sfincterotomie oddiana;
scopul lui este de a preveni si combate staza si infectia biliara, de a permite controlul
colangiografic postoperator, ca si de a face posibil un eventual tratament local (disolutie
chimica sau extractie a unor calculi reziduali);

- drenaj biliar intern prin efectuarea unei anastomoze bilio-digestive (anastomoza coledoco-
duodenala latero-laterala sau anastomoza coledoco-jejunala pe ansa exclusa in Y à la
Roux): indicat in panlitiaze, stenoze coledociene supravateriene, pancreatita cefalica
compresiva pe CBP, litiaza coledociana recidivata, sau in caz de dilatare coledociana la
diametre > 18 mm.

Drenajul Kehr consta in aplicarea tubului in T imaginat de Kehr in 1897 (bratul scurt al T-ului
se introduce in CBP iar piciorul T-ului se exteriorizeaza prin peretele abdominal) si constituie o
„supapa de siguranta” in perioada postoperatorie cand

Tub Kehr preparat

efectuarea coledocotomiei - aspectul montajului coledocian cu tub Kehr

Sfincterul Oddi e inchis, protejand sutura CBP si impiedicand cicatrizarea stenozanta a acesteia.
Tubul Kehr se mentine 9-14 zile, timp in care sutura coledociana se cicatrizeaza; in ultimele zile
tubul poate fi pensat progresiv pentru a testa permeabilitatea papilara, in penultima zi se face
colangiografie de control pe Kehr, iar daca nu se descopera calculi reziduali urmeaza extragerea
tubului dupa 24 ore prin simpla tractiune (datorita elasticitatii sale tubul iese din coledoc trans-
formandu-se din T in Y, iar orificiul restant ca si traiectul tubului se vor inchide spontan).
Drenajul axial presupune exteriorizarea transhepatoparietala a drenului endocoledocian. Drenajul
transcistic e mai putin folosit.

Derivatiile biliodigestive realizeaza un by-pass intre segmentul biliar situat in amonte de un


obstacol situat pe coledocul terminal ce nu poate fi indepartat si un segment digestiv reprezentat
de duoden sau jejun; operatia standard este coledocoduodenotomia iar coledocojejunostomia
reprezinta exceptia (rezervata doar litiazelor recidivante, litiazelor intrahepatice si chistului
coledocian congenital, montajul alcatuit avand avantajul de a nu permite refluxul digestiv si
alimentar in caile biliare, deci de a face imposibila aparitia angiocolitei de reflux). In coledo-
cojejunostomia sau hepaticojejunostomia pe

ansa exclusa in Y à la Roux prima ansa jejunala este sectionata si ascensionata transmezocolic
pana la coledoc sau canalul hepatic comun cu care se anastomozeaza, tranzitul digestiv fiind
refacut printr-o entero-entero- anastomoza la piciorul ansei; ansa ascensionata este exclusa din
tranzitul digestiv (circuitul alimentar), astfel incat refluxul alimentar in caile biliare nu este
posibil, iar peristaltismul ansei excluse evita conditiile de staza; e considerata superioara
coledoco-duodenostomiei din toate punctele de vedere.

Trebuie mentionat faptul ca, in conditiile existentei icterului, inaintea practicarii uneia din
tehnicile chirurgicale descrise, este necesara o scurta perioada de pregatire care consta in:

- corectarea tulburarilor de coagulare ce insotesc obstructia biliara (absorbtie alterata a


vitaminelor liposolubile) prin administrare de 4-6 fiole de vit.K/zi;

- combaterea infectiei prin administrare de ampicilina, cefalosporine, gentamicina, metronidazol;

- corectarea eventualelor dezechilibre hidro-electrolitice;

- sustinerea functiei cardiace (cardiotonice la varstnici).