1

BOALA ULCEROASA
1. [ULC10055] Manifestările clinice în ulcerul gastric şi duodenal includ: (pg. 265)
A: Durerea nocturnă
B: Simptomele sindromului anemic (astenie, fatigabilitate, dispnee, palpitații, vertij)
C: Sindromul dispeptic (eructațiile, meteorismul, distensia abdominală, senzaţia de saţietate
precoce)
D: Hemoragii digestive superioare inaugurale în cazul ulcerelor determinate de consumul de
AINS
E: Durere în hipocondrul stâng cu caracter de arsură

2. [ULC10056] Semnele de alarmă asociate sindromului ulceros care impun o evaluare

gastroenterologică promptă sunt reprezentate de: (pg. 265)
A: Decelarea unui sindrom anemic
B: Pirozisul
C: Vărsăturile recurente
D: Hemoragia exteriorizată
E: Durerea epigastrică nocturnă

3. [ULC10057] Localizările predilecte ale ulcerelor gastrice şi duodenale descrise la endoscopia

digestivă superioară sunt reprezentate de: (pg. 266)
A: Fornixul gastric
B: Regiuni învecinate mucoaselor joncţionale
C: Zona de tranziție corporeoantrală, respectiv gastroduodenală
D: Zona de tranziție esofagogastrică
E: Duodenul distal

4. [ULC10060] Dintre afecțiunile incluse în diagnosticul diferențial al ulcerului gastric şi duodenal

fac parte: (pg. 267)
A: Neoplasmul pancreatic
B: Tumorile renale
C: Ischemia mezenterică
D: Ampulomul vaterian
E: Boala Crohn cu localizare colonică

5. [ULC10063] Complicațiile ulcerului gastric şi duodenal sunt reprezentate de: (pg. 268)
A: Stenoză
B: Peritonita primară
C: Perforația
D: Penetrația în structurile adiacente
E: Hemoragia digestiva superioară
 2

6. [ULC10065] Indicațiile endoscopiei digestive superioare în ulcerul gastric şi duodenal complicat

sunt: (pg. 268-269)
A: De control („second-look”) în cazul identificarii unor factori de risc de resângerare
B: Nu oferă informații suplimentare față de tranzitul baritat în cazul stenozei pilorobulbare
C: În hemoragia digestivă superioară ca gest terapeutic
D: În cazul unei perforații pentru prelevare de biopsii
E: În cazul stenozei cu evoluție trenantă pentru tratament endoscopic

7. [ULC10066] Atitudinea terapeutică în cazul ulcerului gastric complicat poate include: (pg. 271)
A: Antrectomie
B: Rezecție gastrică
C: Vagotomie şi piloroplastie
D: Injectare endoscopică de soluții vasoactive
E: Tehnici de coagulare endoscopică

8. [ULC10067] Tripla terapie utilizată în tratamentul de eradicare a infecției cu Helicobacter pylori

poate include: (pg. 270)
A: Sucralfat 1 g x 2-4/zi
B: Claritromicina 0,5 g x 2/zi
C: Misoprostol 100 mcg x 4-6/zi
D: Lansoprazol 30 mg x 2/zi
E: Famotidină 40 mg/zi

9. [ULC10069] Din clasa de blocanți ai receptorilor H2 fac parte: (pg. 270)

A: Nizatidina
B: Misoprostol
C: Sucralfat
D: Ranitidina
E: Famotidina

10. [ULC10070] În terapia pentru eradicarea infecției cu Helicobacter pylori se pot folosi: (pg. 270)
A: IPP doza dublă administrată dimineața, postprandial
B: 5-7 zile IPP doza dublă + amoxicilină 1 g x 2/zi, ca primă etapa în terapia secvențială
C: IPP doză dublă + amoxicilină 1 g x 2/zi + claritromicină 0,5 g x 2/zi, 7-14 zile
D: 5-7 zile IPP doză dublă + claritromicină 0,5 g x 2/zi ca primă etapă în terapia secvențială
E: IPP doză dublă + metronidazol 500 mg la 12 ore + claritromicină 0,5 g x 2/zi, 7-14 zile

11. [ULC10071] În cazul pacienților cu ulcer complicat cu stenoză pilorobulbară: (pg. 268)
A: Prelevarea de biopsii pentru excluderea unei neoplazii este obligatorie
B: Manifestarile clinice includ hematemeză şi melenă
C: Examenul endoscopic permite încadrarea diagnostică a leziunii obstructive
D: Administrarea de inhibitori de pompă de protoni este terapia de prima intenție
E: Evoluția clinica poate fi marcată de dezvoltarea unei alcaloze metabolice hipocloremice
 3

12. [ULC10072] Măsurile generale în tratamentul ulcerului gastric şi duodenal presupun: (pg. 269)
A: Atitudinea terapeutică este determinată în principal de etiologia ulcerului
B: Tratament empiric antisecretor pentru pacienții tineri care prezintă semne de alarmă
C: Tratament antisecretor profilactic în cazul pacienților supuşi unor evenimente de stres
D: Măsuri de resuscitare şi terapie intensivă în cazul ulcerului complicat cu stare de şoc
E: Terapia de eradicare în cazul obiectivarii infecției cu Helicobacter pylori

13. [ULC10073] Opțiunile chirurgicale în ulcerele perforate sau penetrante sunt: (pg. 271)
A: Vagotomia înalt selectivă ca metodă chirurgicală de suprimare a secreției acidopeptice
B: Vagotomia şi piloroplastia în caz de ulcer duodenal complicat cu stenoză pilorică
C: Sutura perforației gastrice
D: Anastomoza gastrojejunala Billroth I
E: Antrectomia

14. [ULC10075] Tehnicile de hemostază endoscopică utilizate în cazul ulcerelor complicate includ:
(pg. 271)
A: Terapia secvențială
B: Administrarea de heparină
C: Instituirea terapiei cu inhibitori de pompă de protoni
D: Injectare de substanțe vasoactive
E: Tehnici de coagulare endoscopică

15. [ULC10096] Ulcer peptic înseamnă totalitatea leziunilor caracterizate de pierdere de substanţă de
la nivelul:
A: mucoasei gastrice, însoţită de necroză de lichefiere
B: anastomozelor gastrointestinale
C: mucoasei esofagiene
D: mucoasei duodenale
E: mucoasei gastrice

16. [ULC10113] Leziunile ulceroase identificate prin endoscopia digestivă superioară se găsesc de
regulă:
A: La nivelul primei porţiuni a duodenului
B: Zona de tranziţie gastroduodenală
C: Zona de tranziţie corporeoantrală
D: Zona de tranziţie esofagogastrică
E: La nivelul toracelui

17. [ULC10115] Ulcerul peptic este obiectivat endoscopic dacă defectul mucoasei este caracterizat
de :
A: Contur ciclic
B: Cel mai adesea cu baza netedă
C: Acoperit de fibrină
 4

D: Diametrul mai mare de 10 mm

E: Diametrul mai mare de 5 mm

18. [ULC10116] Diagnosticarea infecţiei cu Helicobacter pylori prin metode invazive implică:
A: Testul ELISA
B: Culturi şi antibiograme
C: Expertiza histopatologică a probelor prelevate
D: Testul rapid pentru activitatea ureazică
E: Testul rapid capilar şi testul salivar

19. [ULC10121] Diagnosticul diferenţial al ulcerelor peptice include:

A: Pancreatita cronică
B: Sindromul de intestin iritabil
C: Colecistopatiile
D: Pancreatita acută
E: Ischemiile mezenterice

20. [ULC10122] Forma acută a hemoragiei digestive superioare din boala ulceroasă se manifestă
prin :
A: ocult, silenţios
B: Nu apare şocul hipovolemic
C: Şoc hipovolemic
D: Cel mai frecvent prin hematochezie
E: Hematemeza şi/sau melenă

21. [ULC10123] Forma cronică a hemoragiei digestive superioare nu se manifestă prin:

A: Hematochezie
B: Hematemeza
C: Anemie microcitară hipocromă hiposiderernică
D: Şoc hipovolemic
E: Se manifestă ocult, silenţios

22. [ULC10124] Resângerarea în cazul hemoragiilor digestive superioare non-variceale nu este

favorizată de :
A: Decelarea de ulcere de dimensiuni mari
B: Ulcerul duodenal bulbar de faţă anterioară
C: Prezenţa comorbidităţilor
D: Stabilitate hemodinamică
E: Imposibilitatea aplicării terapiei cu inhibitori de pompă de protoni

23. [ULC10125] Perforaţia liberă în peritoneu, cu peritonită secundară în cadrul bolii ulceroase este
caracterizată prin :
A: Nu reprezintă o urgenţă
B: Abdomen acut chirurgical
 5

C: Debut lent, progresiv

D: Debut brusc
E: Contracturii abdominale cu apărare şi a semnului Blumberg

24. [ULC10126] Manifestările clinice din stenoza digestivă nu sunt:

A: Scădere ponderală adesea importantă
B: Inapetenţă
C: Apetit păstrat
D: Vărsături alimentare postprandial precoce
E: Vărsători alimentare postprandial tardive

25. [ULC10127] Stenozele digestive pilorobulbare pot evolua spre:

A: Şoc hipovolemic
B: Tulburări psiho-neurologice
C: Acidoza metabolică
D: Alcaloză metabolică hipercloremică
E: Alcaloză metabolică hipocloremică

26. [ULC10135] Legătura între consumul de AINS şi boala ulceroasă poate fi descrisă prin: (pg. 264)
A: Inhibă secreția locală și sistemică de prostaglandine implicate în procesul de reparare și
protecție tisulară mucoasă
B: Crește hidrofobicitatea mucusului alcalin
C: Alterează semnificativ fluxul vascular intramucos
D: Blochează în special activitatea enzimatică a COX2
E: Inițierea leziunilor mucose generate de AINS apar din cauza modificării aderenței
neutrofilelor la microcirculația gastrică

27. [ULC10140] Despre infecția cu Helicobacter pylori se pot afirma următoarele, cu excepţia:
(pg.263)
A: Este prezentă la nivelul suprafeței luminale a epiteliului gastric și intraepitelial
B: Produce inflamație mucoasă acută
C: Reduce secreția acidă
D: Produce toxine agresive local
E: Perturbă secreția duodenală de bicarbonat

28. [ULC10042] Testul diagnostic invaziv utilizat pentru investigarea infecţiei cu Helicobacter pylori
este: (pg. 266-267)
A: Testul salivar
B: Testul respirator – „urea breath test”
C: Dozarea antigenului fecal H. pylori
D: Testul rapid capilar
E: Testul rapid pentru activitate ureazică din proba bioptică de mucoasa gastrică
 6

29. [ULC10043] Stenoza reprezintă o complicaţie a bolii ulceroase care se manifestă clinic prin: (pg.
268)
A: Vărsături alimentare postprandial tardiv
B: Melenă
C: Scădere ponderală nesemnificativă
D: Contractura abdominală
E: Apetit diminuat

30. [ULC10044] În terapia de eradicare a infecţiei cu Helicobacter pylori se poate utiliza: (pg. 270)
A: Sucralfat
B: Rabeprazol
C: Cimetidina
D: AINS
E: Misoprostol

31. [ULC10046] Simptomul principal în sindromul ulceros este: (pg. 265)

A: Durerea toracică anterioară
B: Astenia
C: Durerea epigastrică
D: Distensia abdominală
E: Pirozisul

32. [ULC10047] Terapia secvențială de eradicare a infecţiei cu Helicobacter pylori include în primele
5-7 zile utilizarea: (pg. 270)
A: Ranitidinei
B: Cimetidinei
C: Sucralfatului
D: Misoprostolului
E: Amoxicilinei

33. [ULC10048] Factorul de risc pentru recurența hemoragiei digestive superioare non-variceale
este: (pg. 268)
A: Administrarea terapiei de eradicare a infecției cu H. pylori
B: Administrarea de agenţi citoprotectivi
C: Aplicarea hemostazei endoscopice ca unică resursă terapeutică
D: Localizarea nişei ulceroase pe fața anterioară a bulbului duodenal
E: Administrarea precoce a terapiei cu inhibitori de pompă de protoni

34. [ULC10049] În patogeneza ulcerului gastric şi duodenal intervin ca factori de apărare: (pg. 263)
A: Refluxul biliar duodenogastric
B: Consumul de AINS
C: Regenerarea tisulară
D: Infecția cu H. pylori
 7

E: Pepsina

35. [ULC10076] Următoarele tipuri de leziuni poti fi regăsite în ulcerul peptic:

A: Cu potenţial perforativ-penetrant
B: Necroze de coagulare
C: Necroze de lichefiere
D: Infiltrate celulare inflamatorii
E: Pierdere de substanţă

36. [ULC10144] Diagnosticul diferențial al ulcerului NU include: (pg. 267)

A: Dispepsia funcțională
B: Esofagita de reflux
C: Neoplasmele gastrice și colonice
D: Ulcerele din sindromul Zollinger Ellison
E: Boala Crohn

37. [ULC10094] Stenoza reprezintă o complicaţie a patologiei ulceroase cu localizare în general la

nivelul:
A: Pilorobulbar şi gastroesofagian
B: Fleojejunal
C: Corporeoantral
D: Gastroesofagian
E: Pilorobulbar

38. [ULC10088] Ulcerul peptic nu este relevat endoscopic prin ()

A: Localizat cel mai frecvent în regiunile învecinate mucoaselor joncţionale
B: Cu contur ciclic, bază netedă şi pliuri radiare ale mucoasei
C: Cel mai adesea multiple
D: Dimensiunile nu depăşesc obişnuit 3 cm
E: Cel mai adesea solitare

39. [ULC10089] Reevaluarea endoscopică în cazul ulcerului gastric trebuie realizată ()

A: La 5 ani
B: La 2-4 săptămâni
C: La 2 ani
D: Nu necesită reevalare endoscopică
E: 6-12 săptămâni

40. [ULC10083] În ulcerul peptic este obligatorie:

A: Efectuarea unei endoscopii digestive superioare
B: Efectuarea unor investigaţii paraclinice pentru diagnostic
C: Examinarea clinică a pacientului
D: Identificarea antecedentelor heredocolaterale
E: Obţinerea unor date anamnestice referitoare la antecedentele personale patologice
 8

1. ABCD
2. ACD
3. BCD
4. AC
5. ACDE
6. ACE
7. ABDE
8. BD
9. ADE
10. BCE
11. ACE
12. ACDE
13. ABE
14. DE
15. BCDE
16. BCD
17. ABCE
18. BCD
19. ABCE
20. CE
21. ABD
22. BD
23. BDE
24. BE
25. BE
26. ACE
27. BC
28. E
29. A
30. B
31. C
32. E
33. C
34. C
35. C
36. C
37. E
38. C
39. E
40. E