TEST GRILA

RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE
SI MOARTEA SUBITA
M1111002. Care este mecanismul electric cel mai obisnuit care determina stop cardiac?
A. bradiaritmii severe persistente
B. fibrilatia ventriculara
C. asistolia
D. disociatia electromecanica
E. tahicardia ventriculara
M1111003. Urmatoarele conditii se asociaza cu stop cardiac prin scaderea acuta a debitului
cardiac, cu EXCEPTIA:
A. embolismul pulmonar acut masiv
B. anafilaxia severa
C. anevrism de aorta rupt cu hemoragie interna
D. tahicardie ventriculara nesustinuta, fara transformare in fibrilatie ventriculara
E. ruptura miocardica post infarct miocardic
M1211004. Cea mai frecventa anomalie structurala asociata cu moartea subita cardiaca
este:
A. boala aterosclerotica coronariana
B. cardiomiopatia hipertrofica
C. cardiomiopatia dilatativa
D. sindromul de QT lung
E. bolile inflamatorii si infiltrative
M1311012. In cazul aspiratiei unui corp strain in caile aeriene superioare, manevra indicata
a fi efectuata de catre resuscitator este:
A. compresiunea sinusului carotidian
B. manevra Valsalva
C. manevra Safar
D. manevra Heimlich
E. manevra Giordano
M1311014. Frecventa compresiunilor toracice trebuie sa fie de:
A. 10-12/minut
B. 40-50/minut
C. 50-60/minut
D. 60-80/minut
E. 80-100/minut

M1311015. Imediat ce diagnosticul de fibrilatie ventriculara a fost confirmat, manevra care

trebuie efectuata este:
A. intubatia orotraheala
B. asigurarea unei linii venoase
C. compresiunea sinusului carotidian
D. administrarea unui soc electric
E. efectuarea unei electrocardiograme
M1311016. In fibrilatia ventriculara, dupa mai multe defibrilari nereusite sau cand persista
instabilitatea electrica este indicata:
A. Atropina 0,04 mg/kg
B. Propranolol 1mg
C. Dopamina 0,005mg/kg/min
D. Lidocaina 1 mg/kg
E. electrostimularea
M1311017. Tratamentul stopului cardiac prin bradiaritmii sau asistolie nu include:
A. dispozitive externe de electrostimulare
B. intubatie orotraheala
C. defibrilare
D. adrenalina
E. atropine
M1511022. Cauza cea mai frecventa a mortii subite cardiace este reprezentata de:
A. bolile valvulare cardiace
B. boala aterosclerotica coronariana
C. cardiomiopatiile
D. pericarditele
E. dezechilibrele hidro-electrolitice
M1611029. Care din urmatoarele afectiuni NU se prezinta clinic sub forma stopului cardiac:
A. Embolism pulmonar acut masiv
B. Anevrism de aorta rupt
C. Anafilaxia intensa
D. Extrasistolia ventriculara
E. Ruptura de cord dupa IMA
M2211041. In prezenta fibrilatiei ventriculare se aplica un soc electric extern cu energia de:
A. 200 J
B. 50 J
C. 100 J
D. 180 J
E. 150 J

M2211042. In prezenta fibrilatiei ventriculare se pot aplica socuri aditionale la energii mai
mari, pana la maximum:
A. 360 J
B. 200 J
C. 150 J
D. 100 J
E. 260 J
M2311062. In fibrilatia ventriculara, dupa mai multe defibrilari nereusite sau cand persista
instabilitatea electrica este indicata:
A. Atropina 0,04 mg/kg
B. Propranolol 1mg
C. Dopamina 0,005mg/kg/min
D. Lidocaina 1 mg/kg
E. electrostimularea
M2311063. Tratamentul stopului cardiac prin bradiaritmii sau asistolie nu include:
A. dispozitive externe de electrostimulare
B. intubatie orotraheala
C. defibrilare
D. adrenalina
E. atropine
M2311065. Incidenta mortii subite atinge punctul culminant initial:
A. la adultii tineri
B. intre 45 si 75 de ani
C. intre nastere si varsta de 6 luni
D. intre 1 si 13 ani
E. intre 14 si 21 de ani
M2511066. Perioada maxim de timp scurs de la debutul unui eveniment clinic terminal i
deces, care definete moartea subit cardiac este:
A. 1 or
B. 2 ore
C. 4 ore
D. 6 ore
E. 12 ore
M2511067. Cauza cea mai frecvent a morii subite cardiace este reprezentat de:
A. bolile valvulare cardiace
B. cardiomiopatiile
C. boala aterosclerotic coronarian
D. pericarditele
E. dezechilibrele hidro-electrolitice

M2511068. A doua cauz ca frecven a morii subite cardiace, cu un procent de 10-15%

este reprezentat de :
A. ateroscleroza coronarian
B. sindromul QT prelungit
C. cardiomiopatiile dilatativ i hipertrofic
D. valvulopatiile mitrale i aortice
E. anomaliile sistemice metabolice
M2511071. Cel mai important factor de predicie pentru riscul pe termen lung de deces i
moarte subit cardiac dup faza acut a unui infarct miocardic este reprezentat de:
A. prezena aritmiilor supraventriculare
B. prezena blocurilor atrio-ventriculare
C. ntinderea leziunii miocardului produs n timpul evenimentului acut
D. vrsta pacientului
E. factorii de risc asociai
M2511072. Singura metod practic de prevenire a morii subite cardiace n marile
segmente populaionale este:
A. monitorizarea Holter
B. ecocardiografia ca test de screening
C. corectarea dezechilibrelor electrolitice
D. controlul factorilor de risc coronarian
E. tromboliza unui procent ct mai mare din pacienii care sufer un infarct miocardic
M1111089. In care situatii evolutia dupa resuscitarea stopului cardiac este favorabila la
pacienti cu boli extracardiace
A. obstructie tranzitorie a cailor aeriene
B. infectii necontrolate
C. cancer
D. medicatie ce induce aritmii
E. dezechilibre electrolitice si metabolice severe tranzitorii
M1111090. Care afirmatii sunt false privind stopul cardiac (SC) din infarctul miocardic
acut?
A. resuscitarea in SC primar (prin fibrilatie ventriculara) este eficienta in majoritatea cazurilor
B. recidivele in SC primar (prin fibrilatie ventriculara) sunt frecvente
C. rata recurentei in SC secundar (prin fibrilatie ventriculara) este mai mare decat in SC primar
D.in SC secundar (prin fibrilatie ventriculara) instabilitatea electrica este mai importanta decat
instabilitatea hemodinamica
E. SC secundar prin mecanism bradiaritmic poate necesita pacing
M1111091. Care afirmatii sunt adevarate privind riscul de moarte subita cardiaca (MSC) la
pacienti cu infarct miocardic acut (IMA):
A. extrasistolele ventriculare in salve si tahicardia entriculara dupa faza acuta a IMA cresc riscul
de MSC

B. tahicardia ventriculara si fibrilatia ventriculara care apar in primele 3 zile de la debutul IMA au
un risc mai mare de MSC decat daca apar in perioada ziua 3 saptamana 8
C. fractia de ejectie a ventriculului stang scazuta < 30% post IMA creste riscul de MSC
D. asocierea tahicardiei ventriculare cu fractie de ejectie scazuta post IMA creste riscul de MSC
E. nu s-a demonstrat ca supresia medicamentoasa a extrasistolelor ventriculare post IMA
amelioreaza prognosticul
M1211093. Colapsul cardio-vascular se caracterizeaza prin:
A. oprirea ireversibila a tuturor functiilor biologice
B. oprirea brutala, ireversibila, a functiei de pompa a inimii
C. pierdere subita a fluxului sanguin
D. reversibilitate posibil spontana
E. reversibilitate prin interventii, in stopul cardiac
M1211094. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt corecte, referitor la incidenta mortii
subite cardiace:
A. este scazuta pana la varsta de 6 luni
B. are un nivel scazut toata copilaria si adolescenta
C. are un varf intre 45 si 75 de ani
D. inaintarea in varsta este un factor de risc important
E. la varstnici, incidenta la barbati ramane superioara celei de la femei
M1211095. Factorii de risc ereditari specifici pentru moartea subita cardiaca sunt:
A. ateroscleroza
B. sindroamele miopatice si displazice
C. hiperlipoproteinemiile genetice
D. sindromul QT scurt congenital
E. bolile valvulare
M1311101. In cadrul suportului vital avansat sunt incluse urmatoarele manevre:
A. intubatia cu sonda endotraheala
B. ventilatia gura la nas
C. defibrilarea
D. electrostimularea
E. asigurarea unei linii intravenoase
M1511108. Care dintre urmatoarele situatii clinice reprezinta cauze de stop cardiac prin
scaderea acuta a debitului cardiac:
A. embolia pulmonara masiva
B. anafilaxia intensa
C. ruperea unui anevrism de aorta
D. ruptura cordului
E. pericardita postinfarct
M1511109. O tehnica corecta a masajului cardiac extern cuprinde urmatoarele manevre:

A. aplicarea palmei mainii in dreptul socului apexian

B. aplicarea unei forte care va trebui sa comprime cordul cu 3-5cm
C. relaxarea dupa comprimare sa fie lenta
D. rata de compresie sa fie de aproximativ 80-100/minut
E. masajul cardiac sa se faca cu bratele intinse
M1511110. Combaterea stopului cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistolei se poate face
prin urmatoarele manevre:
A. soc electric extern
B. administrarea de adrenalina intravenos
C. administrarea de atropina intravenos
D. resuscitarea respiratorie si masajul cardiac extern
E. administrarea de lidocaina intravenos
M1511111. Reusita incercarii de a resuscita un pacient cu stop cardiac depinde de:
A. starea de constienta a pacientului
B. timpul scurs de la instituirea resuscitarii
C. mecanismul care a determinat evenimentul
D. starea clinica a pacientului inaintea stopului cardiac
E. sexul pacientului
M1511114. Suportul vital avansat pentru asigurarea ventilatiei adecvate, controlului
aritmiilor cardiace si stabilizarea statusului hemodinamic cuprinde urmatoarele manevre
terapeutice:
A. intubatie cu sonda endotraheala
B. defibrilare/cardioversie si/sau electrostimulare
C. asigurarea unei linii intravenoase
D. efectuarea manevrei Heimlich
E. anestezie generala
M1611116. In stopul cardiac apare:
A. Oprirea brutala a functiei de pompa a inimii
B. Deseori reversibilitate spontana
C. Reversibilitate prin interventie prompta
D. Oprirea lenta a functiei de pompa a inimii
E. Rareori reversibilitate spontana
M1611117. Despre moartea subita cardiaca se poate afirma:
A. Boala aterosclerotica coronariana este cea mai frecventa anomalie structurala asociata
B. Pana la 80% din totalul mortilor subite cardiace din SUA sunt datorate consecintelor
aterosclerozei coronariene
C. Cardiomiopatiile sunt implicate in 10-15% din cazurile de moarte subita cardiaca
D. Moartea subita cardiaca atinge punctul culminant in copilarie si adolescenta
E. Incidenta incepe sa scada la adultii tineri

M2211123. Stopul cardiac NU este:

A. oprirea brutala a functiei de pompa a inimii, reversibila prin interventie prompta
B. pierderea subita a fluxului sanguin efectiv datorata factorilor cardiaci si/sau vasculari
periferici, spontan reversibila sau doar prin interventie
C. oprirea ireversibila a tuturor functiilor biologice
D. pierderea starii de constienta cu pastrarea functiilor vegetative
E. un eveniment absolut si ireversibil
M2211124. Definitia actuala a mortii subite cardiace cuprinde urmatoarele aspecte:
A. moarte naturala datorata cauzelor cardiace
B. pierdere subita a constientei in decurs de o ora de la debutul simptomelor acute
C. antecedente de boala cardiaca
D. pierdere subita a fluxului sanguin efectiv de cauza vasculara periferica
E. pierdre subita a constientei in decurs de 10 minute de la debutul simptomelor acute
M2211149. Stridorul sever cu puls persistent la un bolnav in stop cardiac este un semn
caracteristic pentru:
A. aspiratia de corp strain
B. hemoragia pontina
C. aspiratia de mancare
D. infarctul bulbar
E. meningoencefalita
M2211150. Ingrijirea bolnavului cu stop cardiac si moarte subita cuprinde urmatoarele
etape:
A. profilaxia mortii cardiace subite
B. interventia initiala si suportul vital de baza
C. suportul vital avansat
D. ingrijirea postresuscitare
E. ingrijirea pe termen lung
M2211151. Etapele majore ale resuscitarii cardiopulmonare sunt:
A. asigurarea libertatii cailor aeriene
B. palparea pulsului femural
C. palparea pulsului carotidian de o parte si de alta a cartilajului tiroid
D. masajul cardiac extern
E. aplicarea unei lovituri precordiale
M2211152. Degajarea cailor respiratorii la un bolnav aflat in stop cardiac presupune:
A. hiperextensia capului si subluxatia anterioara a mandibulei
B. hiperflexia capului si apropierea mandibulei de stern
C. indepartarea corpilor straini
D. indepartarea protezei dentare
E. badijonarea limbii cu bicarbonat de sodiu

M2211153. Asigurarea libertatii cailor respiratorii la un bolnav in stop cardiac NU se obtine

prin:
A. hiperflexia capului si apropierea mandibulei de stern
B. decubitul lateral drept cu membrele inferioare hiperflectate
C. hiperextensia capului si subluxatia anterioara a mandibulei
D. decubitul lateral stang cu membrele inferioare extinse
E. decubitul ventral
M2211154. Elementele resuscitarii cardiorespiratorii (RCR) sunt:
A. stabilirea ventilatiei pulmonare
B. mentinerea ventilatiei pulmonare
C. asigurarea tranzitului intestinal
D. asigurarea diurezei
E. compresia pieptului
M2211158. Etapele majore ale resuscitarii cardiorespiratorii sunt:
A. eliberarea cailor aeriene
B. asigurarea diurezei
C. resuscitarea respiratorie
D. masajul cardiac
E. palparea arterelor poplitee
M2211159. Comprimarea toracelui in timpul resuscitarii cardiorespiratorii se face:
A. prin apasarea sternului cu bratele intinse
B. prin apasarea sternului cu antebratele flectate la 90 grade
C. in ritm de 80-100 compresii/minut
D. cu o insuflare pulmonara la cinci compresii toracice
E. in ritm de 15 compresii/minut
M2211163. Manevrele terapeutice utilizate pentru asigurarea suportului vital avansat din
cadrul resuscitarii cardiorespiratorii sunt:
A. curatirea cavitatii bucale de resturi alimentare
B. indepartarea protezelor dentare
C. intubatia cu sonda endotraheala
D. defibrilarea/cardioversia si/sau electrostimularea
E. asigurarea unei linii intravenoase
M2211164. NU se incadreaza in etapa de asigurare a suportului vital avansat din cadrul
resuscitarii cardiorespiratorii urmatoarele manevre terapeutice:
A. intubatia cu sonsa endotraheala
B. asigurarea unei linii intravenoase
C. indepartarea corpilor straini din orofaringe
D. defibrilarea/cardioversia
E. curatirea cavitatii bucale de resturi alimentare

M2211165. In resuscitarea cardiorespiratorie, cand este posibil este necesar ca:

A. defibrilarea imediata sa preceada intubatia
B. intubatia cu sonda endotraheala sa preceada defibrilarea
C. defibrilarea imediata sa preceada insertia unei linii intravenoase
D. insertia unei linii intravenoase sa preceada defibrilarea
E. resuscitarea cardiorespiratorie sa fie facuta in timp ce defibrilatorul se incarca