Sunteți pe pagina 1din 9

NURSING 1.

Hemoculturile, ca si examinarile hemoparazitologice, trebuie efectuate: a) dupa terminarea frisonului; b) in timpul frisonului, cand numarul germenilor in sange este mai mare; c) in timpul frisonului, cand numarul germenilor in sange este mai mic; d) doar cand temperatura > 40,50;

doar cand temperatura < 370. 2. Un frotiu bine executat este: a) subtire, de grosime uniforma, transparent, de culoare galbuie si nu ajunge pana la marginea lamei; b) gros, de grosime uniforma, transparent, de culoare galbuie si nu ajunge pana la marginea lamei; c) subtire, de grosime neuniforma, transparent, de culoare galbuie si nu ajunge pana la marginea lamei; d) subtire, de grosime uniforma, transparent, de culoare galbuie si ajunge pana la marginea lamei; e) nici un raspuns corect. 3. Recoltarea sangelui venos pentru examinari hematologice se face pe substanta anticoagulanta de preferinta uscata. Anticoagulantele cel mai des folosite sunt urmatoarele: a) Na2EDTA (sare disodica a acidului etilen-diaminotetraacetic) in proportie de 5-7 mg/ml de sange; b) Anticoagulantul Wintrobe, se folosesite in proportie de 2 mg/ml sange; c) Heparina, in cantitate de 0,7-1,2 mg/ml sange; d) Citratul de potasiu, in solutie izotonica de 3,8%; e) Nici un raspuns corect. 4. Pentru determinarea vitezei de sedimentare a hematiilor se recolteaza: a) 4,6 ml sange in conditiuni sterile pe 0,4 ml de solutie izotonica de citrat de sodiu (3,8%); b) 3,6 ml sange in conditiuni sterile pe 2,4 ml de solutie izotonica de citrat de sodiu (3,8%); c) 1,6 ml sange in conditiuni sterile pe 0,4 ml de solutie izotonica de citrat de sodiu (3,8%); d) 4,6 ml sange in conditiuni sterile pe 0,4 ml de solutie izotonica de citrat de sodiu (4,5%); e) 1,6 ml sange in conditiuni sterile pe 3,4 ml de solutie izotonica de citrat de sodiu (3,8%); 5. Pentru examinarile biochimice si enzimatice se recolteaza: a) dimineata pe nemancate cate 15-16 ml sange, fara substanta anticoagulanta; b) dimineata pe nemancate cate 5-6 ml sange, fara substanta anticoagulanta; c) dimineata pe nemancate cate 5-6 ml sange, cu substanta anticoagulanta; d) seara cate 5-6 ml sange, cu substanta anticoagulanta; e) seara cate 5-6 ml sange, fara substanta anticoagulanta. 6. Pentru dozarea fierului se recolteaza: a) 100 ml sange cu un ac de platina, fara seringa, direct in eprubeta; b) 10 ml cu un ac de platina, in seringa; c) 50 ml sange cu un ac de platina, fara seringa, direct in eprubeta; d) 10 ml sange cu un ac de platina, fara seringa, direct in eprubeta; e) nici un raspuns corect. 7. Pentru dozarea clorurilor din ser se recolteaza: a) 2-3 ml sange pe substanta anticoagulanta, fara staza venoasa; b) 4-5 ml sange pe substanta anticoagulanta, fara staza venoasa; c) 2-3 ml sange fara substanta anticoagulanta, fara staza venoasa; d) 2-3 ml sange pe substanta anticoagulanta, cu staza venoasa; e) 2-3 ml sange fara substanta anticoagulanta, cu staza venoasa. 8. Pentru examenele bacteriologice: a) orele cele mai potrivite pentru recoltare sunt cele de seara sau cele de la inceputul frisoanelor; b) daca este posibil, recoltarea se va face inainte de a administra bolnavului antibiotice sau chimioterapice;

e)

dintre numerosii germeni care pot fi prezenti in sange, numai bacteriile si eventual virusii pot fi pusi in evidenta prin hemocultura; d) aceasta se executa cand se suspicioneaza prezenta unor germeni saprofiti in sangele circulant; e) nici un raspuns corect. 9. In legatura cu recoltarea secretiei si exsudatului faringian sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia: a) recoltarea efectuata dupa alimentatie ar putea declansa si reflexul vomei; b) recoltarea se face cu masca de protectie, evitand stropirea personalului cu picaturile lui Pfluge infectate, provenite de la bolnav. c) depozitele albe, in special falsele membrane, nu trebuie neaparat cuprinse pe tampon; d) daca insamantarea imediata pe mediu de cultura nu este posibila, atunci tamponul, inainte de recoltare, se va imbiba cu ser fiziologic sau glicerina 15% steril; e) recoltarea se poate face si cu ansa de platina cu care se poate patrunde printe criptele amigdaliene, sub falsele membrane sau sub marginea ulceratiilor. 10. Sarcinile asistentei in pregatirea si asistarea unui examen clinic medical sunt urmatoarele, cu exceptia: a) pregatirea psihica a bolnavului; b) adunarea, verificarea si pregatirea instrumentarului necesar; c) dezbracarea si imbracarea bolnavului; d) aducerea bolnavului in pozitiile adecvate examinarilor; e) determinarea ariei matitatii cardiace. 11. Pentru tuseul rectal, asistenta va culca bolnavul: a) in decubit lateral drept, cu coapsele flectate pe abdomen; b) daca starea generala a bolnavului o permite, in pozitie genupectorala; c) in decubit dorsal, cu coapsele flectate pe abdomen; d) in decubit lateral stang, cu coapsele in extensie; e) nici un raspuns corect. 12. In legatura cu vizita, asistenta are urmatoarele sarcini, cu exceptia: a) pregateste salonul si bolnavii; asistenta va supraveghea ingrijitoarele si infirmierele ca, pana la inceperea vizitei, saloanele sa fie curatite si aranjate in ordine, bolnavii sa fie reintorsi de la laboratoare sau sali de tratamente si sa fie culcati in paturile lor; c) pregateste si distribuie foile de observatie, foile de temperatura, precum si adnotarile relativ la medicatia si alimentatia bolnavilor; d) ajusteaza dozele de medicamente in contextul patologiei pacientului; e) pregateste si controleaza starea de functionare a instrumentelor si materialelor necesare pentru vizita. 13. Care dintre urmtoarele cauze productoare de accidente i boli profesionale nu face parte din categoria cauzelor generale? a) umezeala;

c)

b)

curentul electric 14. Care dintre urmtoarele cauze productoare de accidente i boli profesionale nu face parte din categoria cauzelor specifice muncii medicosanitare? a) infeciile intraspitaliceti; b) curentul electric c) sensibilizarea fa de medicamente d) munca cu bolnavii iresponsabili moral i penal e) iradiaia cu raze ionizante 15. Umezeala este o noxa profesional ntlnit mai ales n serviciile de: a) cardiologie b) neurologie c) pneumologie d) chirurgie

b) c) d) e)

substanele caustice eforul incorect dozat infeciile intraspitaliceti

balneologie i hidroterapie 16. Radiaia cu raze ionizante reprezint o nox profesional ntlnit mai ales n serviciile de: a) radiodiagnostic b) reumatologie c) cardiologie d) anestezie-terapie intensiv e) endocrinologie 17. Urmtoarele organe sunt mai sensibile la aciunea radiaiilor ionizante: a) inima b) glandele sexuale c) creierul d) oasele e) muchii 18. Urmtoarele afeciuni pot fi urmarea expunerii la doze ridicate de radiaii ionizante, cu excepia: a) sterilitate b) dermatite c) cderea prului d) chist hidatic e) cataract timpurie. 19. Razele ultraviolete sunt noxe profesionale care acioneaza ndeosebi la nivelul: a) inimii b) oaselor c) ochilor d) ficatului e) intestinului subire 20. Personalul sanitar cel mai expus pericolului de infecii intraspitaliceti este cel al seciilor sau spitalelor de: a) Gastroenterologie b) Cardiologie c) Chirurgie d) Boli infecto-contagioase e) Endocrinologie 21. Pentru evitarea infeciilor intraspitaliceti personalul de ngrijire trebuie s ia urmtoarele msuri, cu excepia: a) meninerea curat a minilor prin splare cu ap cald i spun sau cu substane dezinfectante b) dup splarea minilor se vor folosi pentru tergere prosoapele n comun c) folosirea tehnicii aseptice n orice manevr cu bolnavul dup evacuarea bolnavilor contagioi se va face dezinfecia terminal a saloanelor e) personalul sanitar cu afeciuni transmisibile pe cale aerogen nu va veni la lucru 22. Pentru prevenirea transmiterii infeciilor cu cale de transmitere sanguin, asistenta va evita contactul tegumentelor i mucoaselor ei cu urmtoarele, cu excepia: a) cu sngele bolnavului b) cu lichid cefalorahidian recoltat de la bolnav c) cu secreie vaginal recoltat de la bolnav d) cu tegumentele integre ale bolnavului

e)

d)

e) cu exudatele sau transudatele pleurale recoltate de la bolnav 23. Urmtoarele sunt metode fizice de dezinfecie, cu excepia: a) Incinerarea b) Pasteurizarea c) Cloramina d) nclzirea cu vapori de ap sub presiune cu ajutorul etuvelor e) Razele ultraviolete 24. Betadina face parte din grupul de: a) Compui ce elibereaz halogeni b) Compui ce elibereaz iod c) Compui fenolici d) Tenside anionice e) Tenside cationice 25. Urmtoarele substane dezinfectante sunt compui ce elibereaz iod, cu excepia: a) Betadina b) Tinctura de iod c) Wescodyne d) Septasoul e) Cloramina

26. Sterilizarea prin caldura umeda: a) se realizeaza la autoclav; b) se realizeaza la pupinel; c) se realizeaza cu vapori de apa la presiune ambianta; d) necesita temperaturi inalte; e) favorizeaza aparitia reziduurilor toxice. 27. Cele mai curente metode de sterilizare a instrumentarului utilizate in laboratorul clinic sunt toate, cu exceptia: a) sterilizarea la autoclav; b) sterilizarea cu oxid de etilen; c) sterilizarea la pupinel d) sterilizarea cu ultrviolete; e) sterilizarea prin caldura umeda. 28. Avantajele sterilizarii prin caldura umeda sunt toate, cu exceptia: a) eficacitatea; b) temperaturi necesare relativ scazute; c) utilizarea apei in procesul de sterilizare; d) simplitatea procesului; e) se pot steriliza si lichide. 29. Masuratorile spectrofotometrice ale analizorului de biochimie sunt toate, cu exceptia: a) cantitative b) masuratori directe; c) prin formarea de complexe; d) prin modificare chimica cu formare de produsi colorati; e) masuratori prokinetice. 30. In componenta monocromatorului instalatiei spectrofotometrice a analizorului de biochimie intra urmatoarele, cu exceptia: a) fanta de intrare; b) fanta de iesire; c) prisma; d) reteaua; e) detectorul. 31. Utilizarea energiei electrice n scopuri terapeutice se poate face prin toate formele de mai jos, cu o excepie: a) electroterapie b) actinoterapie c) cromoterapie d) magnetoterapie e) roentgenterapie 32. Referitor la galvanoterapie, urmatoarele sunt adevarate, cu o excepie: a) se utilizeaz un pantostat legat direct la pacient b) se utilizeaz sub form de bi celulare c) se utilizeaz sub form de baie galvanic complet d) se utilizeaz curent alternativ e) se utilizeaz curent continuu 33. Galvanoterapia se utilizeaz n tratamentul: a) hepatitelor cronice b) ulcerului gastroduodenal c) astmului bronsic d) alergiilor e) nevritelor si paraliziilor 34. Ce nu este adevrat despre curenii diadinamici: a) se aplic 4-5 minute pe edin, un numr de 6-8 edine b) au frecvena impulsurilor de 50-100/minut c) au aciune antalgic d) au aciune antispastic e) au aciune hiperemizant 35. Urmtoarele afirmaii despre faradoterapie sunt adevrate, cu o excepie: a) crete tonusul i excitabilitatea muscular b) scade sensibilitatea dureroas c) este indicat n atrofiile musculare d) este indicat n nevrozele depresive e) este indicat n mialgiile reumatismale 36. Transfuzia de sange se face cu urmatoarele scopuri, mai putin unul: a) iesirea din starea de coma b) aportul de substante nutritive c) restabilirea masei sanguine d) efecte antitoxice si antiinfectioase e) depurarea organismului 37. Urmatoarele afectiuni se pot transmite prin sange in timpul unei transfuzii, cu o exceptie: a) luesul b) malaria c) infectia cu virusul urlian d) infectia cu virusul imunodeficientei umane

e) infectia cu virusul hepatitei B 38. Aspectul sedimentat in trei straturi al unei pungi cu sange de transfuzat este dat de: a) recoltarea sangelui dupa masa b) infectarea sangelui din punga c) hemoliza d) coagularea sangelui e) pastrarea cateva ore in frigider (aspect normal) 39. Sangele de transfuzat sa va incalzi la temperatura corpului inainte de utilizare: a) daca trebuie administrat in ritm rapid b) daca este coagulat c) daca este hemolizat d) daca transfuzia se face picatura cu picatura e) in orice situatie 40. Prima masura pe care asistenta o va lua in momentul aparitiei unei complicatii survenite in timpul transfuziei de sange este: a) cheama de urgenta medicul b) administreaza corticosteroizi intravenos c) administreaza lichide intravenos d) intrerupe transfuzia e) administreaza oxigen 41. Sonda gonflabila Folley se utilizeaz pentru: a) sondajul traheo-bronsic b) sondajul nazo-gastric c) sondajul nazo-jejunal d) sondajul urinar e) sondajul vaginal 42. Dupa introducerea sondei urinare, verificarea pozitiei sale se face prin: a) masurarea lungimii sondei in interiorul corpului b) mobilizarea sondei si observarea reactiei bolnavului c) executarea unei radiografii de vezica urinara d) presiune cu mana asupra vezicii urinare e) evidentierea scurgerii de urinii 43. Referitor la sondajul nazo-gastric, unul dintre evenimentele urmatoare nu are semnificatie de accident: a) greata si necesitate de voma b) aspirarea continutului gastric c) cianozarea bolnavului d) infundarea sondei e) muscarea sondei 44. Manevrele obligatorii inaintea unui tubaj gastric sunt toate, cu o exceptie: a) informarea pacientului b) asezarea pacientului in pozitie sezanda sau decubit lateral stang c) indepartarea protezei dentare d) sedarea pacientului e) pregatirea materialelor necesare 45. Despre tubajul duodenal o afirmatie este falsa: a) se face cu sonda Einhorn b) se poate analiza lichidul biliar c) dreneaza bila in icterele mecanice d) se pot pune in evidenta boli parazitare e) se pot administra medicamente 46. Verificarea pozitiei unei sonde duodenale se face prin urmatoarele manevre, cu o exceptie: a) urmarirea diviziunilor marcate pe sonda, in centimetri b) observarea scurgerii de lichid biliar c) insuflare cu aer d) injectarea de lapte e) control radiologic 47. Despre drenarea cailor biliare prin tubaj, una dintre afirmatii nu este adevarata: a) bila coledociana se obtine inainte de bila veziculara b) bila veziculara are culoare inchisa, castanie c) bila hepatica are volumul cel mai mare d) pentru obtinerea bilei veziculare se injecteaza sulfat de magneziu e) bila veziculara poate contine calculi 48. Actinoterapia: a) utilizeaza lumina naturala b) utilizeaza lumina artificiala c) utilizeaza raze utraviolete d) utilizeaza raze infrarosii e) toate de mai sus sunt adevarate 49. Actiunea radiatiilor infrarosii si ultraviolete asupra organismului se traduce in multiple efecte, cu o exceptie: a) efect bactericid

b) efect hiperemetic c) efect caloric d) efect chimic e) efect biologic 50. Baile de soare nu sunt utile in: a) rahitism b) afectiuni reumatice c) afectiuni neoplazice d) tuberculoza osteo-articulara e) afectiunile cronice ale organelor genitale la femei 51.Cand frecventa respiratiei la un adult este de 26 R/minut, se numeste: a) bradipnee b) tahipnee c) dispnee d) apnee e) ortopnee 52.La barbati respiratia este : a) de tip costal superior b) de tip costal inferior c) de tip abdominal d) de tip toracic e) de tip mixt 53.Valoarea normala a pulsului la adult este: a) 60-80/minut b) 80-90/minut c) 90-100/minut d) 100-120/minut e) 130-140/minut 54.Valoarea normala a T.A. la adult (20-50 ani) este de: a) M110-120mmHg m50-75mmHg b) M115-140mmHg* m75-90mmHg c) M90-110mmHg m60-65mmHg d) M peste 150mmHg m peste 90 mmHg e) M 100-120mmHg m 60-75mmHg 55.Celeritatea reprezinta: a) viteza de ridicare si coborare a undei pulsatile b) coloratia in roz a tegumentelor c) forta de contractie a inimii d) debitul cardiac si vascozitatea sangelui e) viteza de ridicare a undei pulsatile 56.Proteinele in alimentatie au rol a) energetic b) plastic c) biocatalizator d) in metabolismul glucidic e) in compozitia tesutului nervos 57.Necesarul de lichide la adult in 24 de ore este de: a) 1000-1500ml b) 1500-2000ml c) 2500-3000ml d) 2000-2500ml e) 1000-2500ml 58.Bolnavul prin transpiratie pierde o cantitate de lichide de: a) 100-200ml b) 350-500ml c) 500-650ml d) 1000-1500ml e) 500-1000ml 59.La copil nevoia de apa este mare,in raport cu greutatea corporala,el necesitand: a) 180mlapa/kg corp in primele 12 luni b) 150ml apa/kg corp intre 6-9 luni c) 120ml apa/kg corp intre 6-12luni d) 100ml apa/kg corp pana in 12 luni e) 110ml apa/kg corp intre 9-12 luni 60.Eliminarea urinei cu dificultate si dureri se numesti: a) enurezis b) oligurie c) disurie d) polakiurie e) nicturie 61.Densitatea normala a urinei este de:

a) 1015-1020 b) 1020-1030 c) 1010-1015 d) 1010-1025 e) 1010-1030 62.Prin hematemeza se intelege: a) varsatura bilioasa b) varsatura in zat de cafea* c) varsaturi postprandiale d) varsaturi fecaloide e) varsaturi vesperale 63.Varsaturile matinale,pe stomacul gol apar la: a) gravide si etilici b) ulcerosi c) nevropatii d) la etilici si ulcerosi e) gravide si ulcerosi 64.Menoragia este: a) menstruatie dureroasa b) menstruatie neregulata,aciclica c) hemoragie menstruala prelungita d) hemoragie regulata,ciclica e) absenta menstruatiei 65.Scaunul cu aspect de zeama de orez este characteristic in a) colite b) dizenterie c) holera,lambliaza d) pancreatita cronica e) febra tifoida 66. Steatoreea este a) scaun cu mucus si puroi b) scaun cu resturi alimentare nedigerate c) scaun cu grasimi nedigerate d) scaun cu resturi alimentare nedigerate e) scaun cu sange si puroi 67. Melena este: a) sputa cu sange b) scaun cu sange provenit din portiunea superioara digestive c) scaun cu sange provenit din portiunea inferioara digestive d) varsatura cu sange e) scaun cu puroi si sange 68. Prin Hemoptizie se intelege a) sputa cu sange deschis,aerat b) varsatura cu sange c) scaun cu sange d) sputa cu sange negru ca pacura e) sputa cu sange inchis neaerat 69. In astmul bronsic sputa are culoarea: a rosie-bruna b alb perlata c neagra d rosie-purulenta e purulenta 70.Echipa de ingrijire este formata din: a) medical currant,medical radiolog,medical anestezist b) b.medic,asistenta(nursa),infirmiera,ingrijitoarea,studenti, bolnav c) c.medic,nursa,elev d) dmedic,nursa ingrijitoare ,bolnav e) emedic,nursa,infirmiera,ingrijitoare,studenti 71.Prin prevenirea primara intelegem: a) mentinerea si promovarea sanatatii precum si prevenirea imbolnavirilor b) tratamentul bolilor si prevenirea agravarii lor c) recuperarea pacientului d) tratamentul bolilor si prevenirea agravarii lor recuperarea pacientului e) sustinerea persoanei ingrijite pentru a se adapta la diferite dificultati 72. Prin stomie se intelege: a) orificiu intestinal artificial creat printr-o interventie chirurgicala,in vederea eliminariicontinutului intestinal b) deschiderea si fixarea colonului la suprafata peretelui abdominal c) descjderea si fixarea operatorie a intestinului subtire la nivelul pielii peretelui abdominal d) crearea unei comunicari intre stomac si peretele abdominal

crearea printr-o interventie chirurgicala a unei deschizaturi(stome)prin care se realizeaza o comunicare intre un organ cavitar si tegument sau realizarea unei noi descideri intre doua formatiuni 73. Hematuria este : a) prezenta sangelui in urina b) prezenta proteinelor in urina c) prezenta sangelui si a glucozei in urina d) prezenta puroiului in urina e) prezenta sangelui si a puroiului in sange 74. Culoarea sangelui in hemoptizie este: a) rosu deschis spumos ,aerat b) ca zatul de cafea c) negru ca pacura d) rosu inchis neaerat e) rosu deschis neaerat 75. Intreruperea continuitatii tegumentelor se numeste: a) entorsa b) luxatie c) fractura d) plaga e) entorsa de gradul 1 76. Prin Hematemeza se intelege: a) varsatura bilioasa b) varsatura in zat de cafea c) varsaturi postprandiale cu resturi alimentare d) varsatura cu sange si puroi e) varsatura cu sange si resturi alimentare 77. Vomica este: a) eliminarea de colectii masive de puroi sau exudat prin caile respiratorii b) eliminarea de alimente din stomac sau esofag c) eliminarea de puroi si sange pe gura d) eliminarea de sputa hemoptoica e) eliminarea doar a unor colectii de puroi 78. Prin genu varum se intelege: a) deformari in care genunchii sunt apropiati si picioarele apropiate b) deformari in care genunchii sunt apropiati si picioarele sunt departate c) deformari in care genunchii sunt departati,in schimb picioarele sunt apropiate d) deformari in care genunchii sunt departati,in schimb picioarele sunt departate e) picior stramb 79. Prin pozitie ginecologica se intelege: a) decubit dorsal cu genunchii indoiti b) decubit lateral cu genunchii indoiti c) pozitie decliva d) pozitie procliva e) decubit ventral cu genunchii indoiti 80. Varsatura brusca,in jet, fara efort, fara legatura cu alimentatia,fara greata, este caracteristica in: a) colica biliara b) colica renala c) stenoza pilorica d) hipertensiune intracraniana, meningita sau tumori e) la gravide si ulcerosi 81. Somnul la copii cu varste cuprinse intre:5-11 ani este de: a) 16-20 ore b) 14-16 ore c) 10-14 ore d) 12-14 ore e) 9-13 ore 82. Prin apatie se intelege: a) stare de spaima intensa b) tulburare paroxistica c) teama nejustificata d) perceptie proasta despre realitate e) lipsa de interes fata de ambianta si propria persoana 83. Prin narcolepsie se intelege: a) hipersomnie continua b) hiposomnie continua c) necesitate subita de somn,precedata de pierderea tonusului muscular d) necesitate subita de somn,precedata de pastrarea tonusului muscular e) atipiri, pacientul aude cuvintele rostite tare si raspunde laconic

e)

84. Diaforeza este: a) stare neplacuta de incomoditate b) stare de lipsa de voie buna c) transpiratie abundenta care determina starea de disconfort d) pozitie incomoda e) imposibilitatea pacientului de a se mentine calm 85. Coloratia urinei cu aspect de zeama de carne ne indica: a) albuminurie b) hematurie c) piurie d) glucidurie e) glicozurie 86. In supuratii pulmonare sputa are culoarea: a) galben verzuie b) alba cenusie c) rosie gelatinoasa d) Rosie e) alb perlata 87. Varsta normala de instalare a menarhei este de: a) 9-16 ani b) 9-14 ani c) peste 15 ani d) 11-14 ani e) sub 11 ani 88. Dupa teoria lui Maslow exista: a) 5 categorii de nevoi umane b) 6 categorii de nevoi umane c) 7 categorii de nevoi umane d) 8 categorii de nevoi umane e) 4 categorii de nevoi umane 89. Frecventa respiratiei la nou nascut este de: a) 25-35 resp/minut b) 15-25 resp/minut c) 16-18 resp/minut d) 30-50 resp/minut e) 10-25 resp/minut 90. Menstruatia la intervale mai mari de 28-30 de zile se numeste: a) dismenoree b) hipomenoree c) oligomenoree d) amenoree e) metroragie 91. Ce se intelege prin anurie? a) rinichiul nu secreta urina b) urina este colectata in vezica urinara si nu poate fi eliminate c) pacientul are o diureza mai mica de 50 ml d) pacientul nu urineaza nici o picatura de urina e) pacientul urineaza foarte putin 92. Prin hipo sau atonie musculara se intelege: a) scaderea tonusului muscular b) diminuarea volumului muschiului c) prezenta parezelor d) dificultatea de a se ridica e) diminuarea sau imposibilitatea miscarii unei articulatii 93. Ataxia este: a) lipsa miscarilor normale b) diminuarea miscarilor normale c) tulburari de coordonare a miscarilor active voluntare d) mers tarsit, propulsiv e) secuse repetate,involuntare ale unei parti a corpului 94. Printre interveniile asistentei la pacientul cu epansament pleural se numara: a) pregateste instrumentarul necesar pentru toracenteza si biopsie pleurala, b) urmareste posibilele complicatii post interventii invazive si le anunta medicului c) efectueaza premedicatia d) insoteste si urmareste pacientul dupa toracenteza e) toate cele de mai sus 95. *Numarul de telefon unic pentru urgente in Romania este: a. 221 b. 112 c. 121 d. 101 e. 212 96. Printre manifestarile de dependenta ale circulatiei nu se numara:

a. tegumente normal colorate b. tahicardie sau bradicardie c. puls filiform, cu volum foarte redus, abia perceptibil d. scaderea severa a cantitii de oxigen din snge e. hipo sau hipertensiune arteriala 97. Enurezisul este: a. pierdere involuntar n timpul nopii, la copii peste trei ani b. pierdere de urin n timpul zilei c. inversarea raportului dintre numrul miciunilor emise ziua, fa de cele emise noaptea d. scderea cantitii de urin e. eliminarea urinei cu dificultate 98.Elementele caracteristice ale durerii din infarctul miocardic acut sunt: a. durerea nu poate iradia ctre umr, brae, gt, abdomen superior b. durere toracic anterioar intens, cu caracter de presiune, arsur, greutate, strngere sau sfredelire. c. durata durerii este mai mica de 5 minute, d. cedeaz rapid la tabletele de nitroglicerin sublingual (3 tablete luate la interval de 5 minute) e. niciodata durerea nu poate fi nsoit uneori de alte semne: ameeli, stare de lein, grea, vrsturi, transpiraii, senzaie de sufocare, anxietate, nervozitate, palpitaii 99. Indicai dac urmtoarele afirmaii sunt adevrate : a. Frecvena pulsului la persoanele vrstnice intotdeauna scade sub 60 puls/minut b. Respiraia este influenat de postur, somn, exerciiul fizic. c. Acneea reprezinta scaderea frecventei respiratorii. d. Apneea reprezint accelerarea respiraiei. e. Alterarea vocii este cauzat de obstacolele ptrunse accidental n fosele nazale. 100. Care din urmtoarele afirmatii nu sunt adevrate: a. Diureza este procesul de formare i eliminare a urinei din organism timp de 24 ore. b. Ileusul nseamn suprimarea complet a eliminrii gazelor din intestin. c. Incontinena urinar este incapacitatea vezicii urinare de a-i evacua coninutul. d. Polakiuria reprezint miciuni frecvente e. Poliuria este eliminarea unei cantiti de urin mai mare de 2500 ml/24 h 101. Criza de astm bronsic se caracterizeaza prin: A. bradipnee expiratorie cu debut brusc B. dispnee de repaus permanenta cu ortopnee C. tuse cu expectoratie hemoptoica D. dispnee inspiratorie E. stridor 102. Tratamentul crizei de astm bronsic nu cuprinde: A. Miofilin B. Hemisuccinat de hidrocortizon C. Digoxin D. Propranolol E. Expectorante 103. Hemoptizia apare in: A. Astmul bronsic B. Ulcerul gastric complicat C. Ciroza hepatica D. Cancerul pulmonar E. Candidozele orofaringiene 104. Tusea din hemoptizie se trateaza cu: A. Acetilcisteina B. Codeina C. Heparina D. Acenocumarol E. Comprese calde toracice 105. Care din urmatoarele pozitii favorizeaza cicatrizarea cavernelor TBC din lobii superiori? A. Semisezanda B. Decubit dorsal C. Decubit lateral stang D. Trendelenburg E. Verticala 106. Embolia pulmonara se trateaza cu: A. Sangerare B. Diuretice C. Anticoagulante D. Hemostatice E. Beta-blocante 107. Atitudinea de urgenta in suspiciunea de infarct miocardic acut

cuprinde: A. Efectuarea de urgenta a testului de efort B. Sedarea durerii cu morfina sau mialgin C. hemostatice D. antispastice E. antibiotice 108. Durerea din infarctul miocardic acut: A. Cedeaza la nitroglicerina sublingual B. Are durata<15 minute C. Este accentuata de inspir profund D. Nu se insoteste niciodata de febra E. Este intensa, retrosternala, cu durata de cateva ore 109. Care din urmatoarele nu reprezinta o complicatie a infarctului miocardic acut: A. Edemul pulmonar acut B. Aritmiile cardiace C. Socul cardiogen D. Stopul cardiac E. Cardita reumatismala 110. Cardita reumatismala: A. apare dupa infectie stafilococica B. Cuprinde obligatoriu pericardul C. Apare la 2-4 saptamani dupa episodul infectios D. Se vindeca intotdeauna complet, fara sechele E. nu necesita imobilizare la pat 111. Care proba biologica nu este modificata in cardita reumatismala: A. VSH B. Fibrinogen C. ASLO D. proteina C reactiva E. TGP 112. Tratamentul major in cardita reumatismala se face cu: A. cortizon B. spironolactona C. penicilina D. cefalosporina E. indometacin 113. Endocardita infectioasa: A. se grefeaza intotdeauna pe endocard lezat B. nu necesita repaus la pat C. necesita pentru diagnostic cel putin 2 hemoculturi cu acelasi rezultat D. nu poate determina embolii viscerale si periferice E. se trateaza cu antibiotice orale 114. Criza hipertensiva se trateaza cu: A. nitroglicerina sublingual B. captopril sublingual C. transfuzie de sange D. miofilin i.v. E. digoxin i.v. 115. Care din urmatoarele afirmatii despre criza de angina pectorala nu este adevarata? A. Dureaza 25 30 minute B. Cedeaza la nitroglicerina sublingual C. Este localizata retrosternal D. Este precipitata de efort fizic, emotional, frig, etc E. inceteaza dupa rpaus fizic 116. Tabloul clinic al intoxicatiei digitalice nu cuprinde: A. Durere abdominala in etajul superior, cu iradiere in bara B. Varsaturi C. Vedere colorata in galben D. Bradicardie sub 60/min E. Extrasistole 117. Care din urmatoarele substante nu este digitalic: A. digoxin B. strofantina C. lanatozid C D. digitoxina E. miofilin 118. Determinarea cantitativa a elementelor morfologice in urina se realizeaza prin metoda: A. Volhardt B. Addis-Hamburger C. Adler D. Heller ( a celor 3 pahare) E. Esbach

119. Cilindrii hematici apar in urina in: A. Tumori prostatice B. Litiaza renala C. Glomerulonefrita acuta D. Tumori vezicale E. Cistite 120. Insuficienta renala acuta nu apare in: A. Boli infectioase acute B. Urticarie C. Glomerulonefrita acuta D. Eclampsie E. Intoxicatii cu sulfamide 121. Corectarea hiperkaliemiei din insuficienta renala sa face cu: A. gluconat de calciu 10% B. miofilin C. Ser fiziologic D. spironolactona E. clisme 122. Care din urmatoarele metode nu sunt utilizate in tratamentul hipertensiunii intracraniene din insuficienta renala ? A. manitol 10% B. Glucoza hipertona C. Sulfat de magneziu D. Punctie decompresiva E. Ser fiziologic 123. Care din urmatoarele nu reprezinta metoda de epuratie extrarenala: A. dializa peritoneala B. hemodializa C. hemoliza D. hemofiltrarea E. exsanguinotransfuzia 124. Insuficienta cardiaca congestiva se caracterizeaza prin: A. dispnee de repaus cu ortopnee B. Ficat mic,dur C. Acumularea de lichid pericardic D. Edeme palpebrale E. Wheezing 125. Hematuria totala la proba celor 3 pahare sugereaza originea: A. Prostatica B. Vezicala C. Uretrala D. Renala E. Incerta 126. Radiografia osteo-articulara poate indica: a) modificari de suprafata (resorbtii corticale, eroziuni osoase, osteofite, reactii periostale) b) integritatea osului c) modificari ale spatiului articular d) deformari articulare, dezaxari e) toate cele de mai sus 127. In ceea ce priveste artroscopia, care dintre afirmatiile urmatoare este falsa: a) prin artroscopie se vizualizaza suprafetele articulare b) serveste pentru recoltarea de biopsie sinoviala c) mobilitatea endoscopului poate fi limitata de procese artrozice inaintate d) da informatii despre structura partilor moi, periarticulare, noduli reumatoizi subcutanati e) necesita insuflatie de aer 128. Care dintre afirmatiile privind goniometria nu poate fi adevarata: a) determina gradul de mobilitate a articulatiilor b) se reazlizeaza cu un goniometru care exprima unghiul de deschidere a miscarilor in grade c) determinarea mobilitatii articulare se poate face doar pentru miscarile pasive d) coeficientul functional de mobilitate se face prin raportarea la valorile normale ale articulatiilor respective e) determinarea mobilitatii articulare se face separat pentru miscari active si pasive. 129. In caz de pancreatita acuta, care dintre urmatoarele medicamente este contraindicat: a) atropina b) algocalmin c) morfina d) trasylol e) antibiotice

130. In ceea ce priveste alimentatia pacientului cu pancreatita acuta, care dintre afirmatiile urmatoare este falsa: in primele zile bolnavul nu primeste nimic pe cale enterala sonda de aspiratie nazo-gastrica se mentine 2-4 zile asigurarea aportului energetic se face prin alimentatie intravenoasa alimentatia per orala cu glucide usoar hidrolizabile este permisa din primele ore alimentatia cu proteine lactate se reia dupa doua saptamani 131. In ceea ce priveste ingrijirea pacientilor cu insuficienta hepatica acuta, ce afirmatie este gresita: a) alimentatia bolnavului se va face pe cale intravenoasa cu glucoza 10-20% b) aportul energetic trebuie sa ajunga la 2.000 calorii/24 ore c) alimentatia poate fi completata cu sucuri de fructe d) tulburarile de coagulare se corecteaza cu vitamina k e) in caz de agitatie psihomotorie se utilizeaza barbituricile si opiaceele 132. Tubajul gastric urmareste: a)explorarea functiilor secretoare f) explorarea functiilor chimice g) punerea in evidenta a unor elemente patologice h) explorarea functiilor evacuatoare i) toate dintre raspunsurile de mai sus 133. In ceea ce priveste tubajul duodenal, care din urmatoarele afirmatii este adevarata: a) bila A in mod normal are aspect vascos, tulbure, cu multe flocoane de mucus b) bila B reprezinta bila coledociana c) bila veziculara are o culoare verde daca staza este insotita de infectia veziculei biliare d) bila C apare limpede in hepatita acuta virala grava e) mostrele de bila A,B,C se pun in aceeasi eprubeta 134. Un dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata: a) asistenta are obligatia de a lupta pentru viata pacientului pana in ultimul moment b) asistenta trebuie sa incurajeze pana in ultimul moment bolnavul muribund c) bolnavul muribund nu trebuie tulburat prin discutii sau atitudini galagioase d) asistenta va pleca de langa bolnavul muribund dupa ce acesta si-a pierdut cunostinta e) administrarea medicamentelor prescrise se va face pana in ultimul moment 135. Ce afirmatie nu este corecta: a) ingrijirea bolnavilor la domiciliu trebuie condusa dupa aceleasi principii ca si cei din spital b) camera bolnavului la domiciliu trebuie sa fie cat mai luminoasa, uscata si usor de incalzit c) perdelele si covoarele groase vor fi indepartate din camera pacientului fiind adevarate rezervoare de praf d) ajungand la domiciliu bolnavului asistenta trebuie sa imbrace halatul e) asistenta nu se implica in administrarea medicamentelor 136. Problemele cele mai importante ale ingrijirii bolnavului la domiciliu sunt urmatoarele: a) creearea conditiilor igienice corespunzatoare b) asigurarea bazei materiale a ingrijirii bolnavului c) mentinerea igienei personale si servirea bolnavului la pat d) supravegherea functiilor normale si modificarile patologice ale organismului e) toate raspunsurile sunt corecte 137. In conditii normale sangele contine urmatoarele elemente, cu exceptia: a) 60-65% granulocite, neutrofile b) 2-4% granulocite, eozinofile c) 20-25% limfocite d) 10% monocite e) 0,5% granulocite bazofile 138. Numarul normal al globulelor rosii la femei este: a) 100.000/mm3

9 x 105/mm3 139. Lichidul cefalorahidian se obtine prin: a) punctie venoasa

b) c) d) e)

4.500.000/mm3 50/mm3 47.000.000/mm3

b) punctie articulara c) punctie rahidiana d) punctie osoasa e) paracenteza 140. Ce varianta este corecta despre alimentatia bolnavilor cu afectiuni neurologice: a) nu necesita regim dietetic special b) trebuie sa fie mixta c) bogata in proteine d) hipolipidica e) toate variantele de mai sus 141. La un bolnav cu accident vascular cerebral, tratamentul trebuie sa urmareasca: reducerea edemului cerebral reducerea valorilor tensiunii arteriale cresterea debitului sanguin cerebral prevenirea tromboemboliilor toate variantele sunt corecte 142. Alimentatia unui bolnav cu accident vascular cerebral in coma respecta urmatoarele reguli, cu exceptia: a) se face prin sonda naso-duodenala b) se face pe cale parenterala c) solutiile perfuzabile sunt recomandate de medic d) se face cu inghitituri mici si repetate e) alimentatia va fi administrata de asistenta 143. In ceea ce priveste alimentatia pacientilor cu diabet zaharat, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia: a) regimul se va stabili pe baza tolerantei fata de hidratii de carbon b) cantitatea de glucide poate fi ridicata la 2.000 2.500 g/zi c) toleranta poate fi imbunatatita cu insulina sau medicamente antidiabetice de sinteza d) regimul are scopul de a asigura aportul alimentar adecvat greutatii corporeale, profesiunii e) aportul alimentar poate sa tina cont de preferintele personale 144. In caz de obezitate regimul dietetic al pacientilor va fi, cu exceptia: a) hipocaloric b) in ambulator cu 1000 calorii/24 h c) in spital cu o ratie de 600-800 calorii/24 h d) in spital cu o ratie de 300 400 calorii/24 h e) in spital poate fi de 220 calorii/24 h 145. In ceea ce priveste spermograma, care dintre urmatoarele afirmatii este corecta: a) produsul recoltat trebuie pastrat in frigider b) examinarea trebuie efectuata cel mult dupa 24 h de la recoltare c) numarul normal al spermatozoizilor este de 60 la 120 milioane/ml d) la sanatosi 95-100% din elemente trebuie sa fie cu vitalitate normala e) volumul unei ejaculari este de 50 ml 146. In cazul unui examen radiologic gastrointestinal, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia: a) se va folosi ca substanta de contrast sulfatul de bariu chimic pur b) sulfatul de bariu este toxic c) adaugarea corectivelor de gust la sulfatul de bariu nu este recomandabila d) de cele mai multe ori se folosesc suspensii de sulfat de bariu pur in apa in diferite concentratii e) pentru examenul gastric se foloseste o suspensie mai subtire 147. Imobilizarea indelungata a pacientilor la pat, predispune la o serie de complicatii, determinate de inactivitatea lui, cu exceptia: a) tromboze b) pneumonii hipostatice c) accelerarea tranzitului intestinal d) atrofii musculare e) osteoporoza 148. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la pacientii imobilizati timp indelungat la pat: a) interesul intelectual al bolnavului trebuie satisfacut b) bolnavii au la dispozitie telefon c) bolnavii au la dispozitie televizor d) asistenta se va ingriji de o lectura corespunzatoare e) toate aceste afirmatii sunt adevarate 149. Pregatirea pacientilor pentru ecografie abdominala, consta in, cu exceptia: a) cu 2 3 ore inainte de examinare, asistenta va servi bolnavului 500 700 ml lichide b) bolnavul nu trebuie sa-si goleasca vezica urinara pana la examinare

gravidele cu sarcina in luna inaintata trebuie sa consume 1000 ml lichide d) cu cel putin 12 ore inainte de examinare pacientul ramane nemancat e) pacientul primeste medicatie absorbanta a gazelor 150. Bronhoscopia are urmatoarele indicatii, cu exceptia: a) depistarea tumorilor pleurale b) indepartarea corpilor straini de origine exogena c) introducerea unor medicamente in arborele traheobronsic d) recoltari de probe citologice e) prelevare de probe histologice 151.Toleranta alterat la glucoz (IGT) se caracterizeaz prin: A. Glicemie a jeune 126 mg/dl B. Glicemie la 2 ore n cursul TTOG < 140 mg/dl C. Glicemie la 2 ore n cursul TTOG > 140 mg/dl dar < 200 mg/dl D. Glicemie a jeun > 200 mg/dl 152.Tipul 1 de diabet zaharat se caracterizeaz prin urmatoarele, cu o exceptie: A. Debut frecvent prin acidocetoz diabetic B. Tratamentul cu insulin este imperativ C. Tratamentul cu insulin este necesar atunci cnd antidiabeticele orale snt ineficiente sau contraindicate D. Boala are o etiopatogenie autoimuna 153. Masurile de tratament ntr-o acidocetoz diabetic vizeaz: A. Corectarea hiperglicemiei, prin administrarea i.v. a insulinei B. Reechilibrarea hidroelectrolitic C. Corectarea dezechilibrului acidobazic D. Toate cele de mai sus 154. Insulina si exercit efectele hipoglicemiante prin: A. Inhibarea glicogenolizei B. Facilitarea captrii glucozei de ctre celula periferic C. Inhibarea gluconeogenezei D. Toate cele de mai sus 155. Cea mai frecvent cauz de producere a acidocetozei diabetice este: A. ntreruperea tratamentului cu insulin B. Efortul fizic C. Sarcina D. ntrzierea meselor dup injectarea insulinei 156. Printre cele mai frecvente cauze de producere a hipoglicemiei la pacientul diabetic tratat cu insulin, se numr: A. Consumul de alcool B. Efortul fizic C. ntrzierea meselor dup injectarea insulinei D. Toate cele de mai sus 157. Cele mai frecvente efecte adverse care pot aprea n cursul monoterapiei cu metformin snt: A. Acidoza lactic B. Hipoglicemia C. Balonarea, tranzitul intestinal accelarat D. Edemele periferice 158. Glicemia alterat a jeune(IFG) se caracterizeaz prin: A. Glicemie a jeune 126 mg/dl B. Glicemie a jeune 100 mg/dl dar 126 mg/dl C. Glicemie la 2 ore n cursul TTOG > 140 mg/dl dar < 200 mg/dl D. Glicemie a jeun > 200 mg/dl 159. Tipul 2 de diabet zaharat se caracterizeaz prin: A. Debut frecvent prin acidocetoz diabetic B. Tratamentul cu insulin este imperativ C. Tratamentul cu insulin este necesar atunci cnd antidiabeticele orale snt ineficiente sau contraindicate D. Etiopatogenie autoimuna 160. Atunci cnd este slab echilibrat prin tratament specific, pacientul diabetic are o valoare a HbA1c: A. 6% B. 7% C. > 7% D. 8% 161. Tratamentul tipului 2 de diabet zaharat poate include: A. Insulinoterapia conventional(una sau dou injectii/zi, insulin cu actiune intermediar sau insulin cu actiune lent) B. Analogii de incretine injectabili C. Diverse antidiabetice orale, asociate sau nu cu insulina D. Toate cele de mai sus 162.Sulfonilureicele si exercit efectul hipoglicemiant prin: A. Scderea productiei hepatice de glucoz

c)

Stimularea productiei endogene de insulin Scderea absorbtei intestinale a glucidelor Sensibilizarea receptorului de insulina de pe membrana celulara 163. Clinic, cetoacidoza diabetica se caracterizeaza prin: A. grea i vrsturi, dureri abdominale difuze B. deshidratare C. respiraie Kussmaul D. toate cele de mai sus 164. Hormonii cei mai importanti de contrareglare ce intervin intr-o hipoglicemie sint urmatorii, cu exceptia: A. glucagonul B. catecolaminele C. hormonii sexuali D. cortizolul 165. Diabetul zaharat se caracterizeaz prin complicaii pe termen lung ce afecteaz: A. plmnii B. rinichii C. intestinul gros D. ficatul 166.Este caracteristic pentru DZ insulino-dependent: A. Diagnosticarea bolii dup vrsta de 40 de ani B. Debutul brutal, deseori prin acidocetoza C. Pacient supraponderal sau obez D. Regimul alimentar hipoglucidic poate fi suficient ca mijloc terapeutic, ntr-o prim etap de tratament 167.Primul gest terapeutic ntr-o acidocetoz diabetic este: A. Administrarea insulinei B. Hidratarea C. Administrarea glucozei D. Administrarea de bicarbonat de sodiu 168. Din punct de vedere biochimic, coma hiperosmolar noncetozic se caracterizeaz prin urmtoarele, cu excepia: A. Hiperglicemie B. Cetonurie absent sau minim C. Acidoz metabolic sever D. Retentie azotata 169.Cea mai de temut reacie advers la tratamentul insulinic este: A. Creterea n greutate B. Lipodistrofia localizat n locul de injectare C. Alergia la insulin D. Hipoglicemia 170. Cea mai important variabil n calcularea cantitii de glucide din regimul unui diabetic este: A. Vrsta pacientului B. Sexul pacientului C. Activitatea fizic cotidian a pacientului D. Obiceiurile alimentare individuale 171.Conform ghidurilor terapeutice actuale, prima linie de tratament medicamentos n DZ non-insulinodependent este reprezentat de: A. Metformin B. Sulfonilureice C. Tiazolidindione D. Inhibitorii de alfa-glucozidaz 172. Este caracteristic pentru DZ non-insulinodependent: A. Diagnosticarea bolii nainte de 40 de ani B. Autoimunitatea, ca proces etiopatogenic declanator C. Cetonuria absent sau minim, chiar n prezen a unor hiperglicemii importante D. Pacient normoponderal sau subponderal 173. Tratamentul de elecie al comei hipoglicemice este: A. Administrarea de adrenalin B. Administrarea de insulin C. Administrarea de glucoz D. Administrarea de cortizon 174. Din punct de vedere clinic, coma hipoglicemic se caracterizeaz prin urmtoarele, cu excepia: A. Tegumente reci, palide, umede B. Limb umed C. Respira ie Kussmaul D. Instalare rapid(minute) 175.Atunci cnd este administrat prin injecii subcutanate, insulina uman(cu actiune scurta) acioneaz timp de: A. 4 ore B. 6 ore C. 12 ore

B. C. D.

D. Cca 24 ore 176. Conform ghidurilor terapeutice actuale, la pacientul cu DZ noninsulinodependent la care tratamentul ADO nu mai este eficient, insulinoterapia se iniiaz de obicei cu: A. Insulin uman(cu aciune scurt) B. Analogi de insulin(cu aciune rapid) C. Insuline bifazice, premixate(cu aciune intermediar) D. Analogi de insulin(cu ac iune lent) 177. DZ tip 2 reprezinta, din totalitatea cazurilor de DZ, aproximativ: A. 85-90% B. 75% C. 50% D. 10-15% 178. Evolutia preclinica in DZ tip 2 este: A. scurta B. lunga C. identica cu cea din DZ tip1 D. nu exista 179. Glucidele trebuie sa reprezinte in alimentatia unui bolnav diabetic aproximativ: A. 40% din ratia calorica /24h B. 75% din ratia calorica/ 24h C. 15% din ratia calorica/ 24h D. 50-55% din ratia calorica /24h 180. Pentru furnizarea unui aport de 180g glucoza sint necesare: A. 200g paine, 150g cartofi, 500ml lapte, 300g fructe B. 150g paine, 250g paste fainoase, 250g branza, 250ml lapte C. 180g paine, 300g orez, 500ml lapte, 300g fructe D. 150g paine, 120g mamaliguta pripita, 250g branza de vaci, 150g cartofi 181. Diaprel MR face parte din familia: A. biguanidelor B. incretinelor C. sulfamidelor D. insulinelor 182. Din categoria analogilor de insulina fac parte urmatoarele preparate insulinice(denumiri comerciale), cu exceptia: A. lantus B. apidra C. humalog D. humulin R 183. Respiratia de tip acidotic apare cand pH sanguin este: A. 7,35 B. 7,20-7,30 C. < 7,2 D. < 7 184. HbA1c se monitorizeaza: A. sptmnal B. lunar C. trimestrial D. anual 185. Rezistena la tratamentul cu insulin este definit arbitrar ca necesitatea a: A. 50 u/zi B. 100 u/zi C. 200 u/zi D. 1000 u/zi 186. Care din urmtoarele afirmaii snt adevrate: A. nefropatia diabetic nu are tratament specific B. n nefropatia diabetic IEC pot fi folosii i la pacienii cu normotensiune i microalbumiurie C. n tratarea nefropatiei diabetice dietele hipoproteice pot fi de folos D. toate cele de mai sus 187. Metforminul: A. face parte din clasa sulfamidelor B. in monoterapie, determin hipoglicemia C. poate determina acidoza lactic D. mecanismul primar este inhibarea absorbtiei intestinale a glucozei 188. Atunci cnd se suspecteaz fenomenul Somogyi: A. doza de insulin va fi sczut de prob B. trebuie determinat glicemia la ora 3 A.M. C. foamea exagerat i ctigul n greutate snt simptome evocatoare D. toate cele de mai sus 189. Urmtorii virui par a fi implicai n etiologia DZID, cu exceptia: A. urlian B. hepatitic C. citomegalovirus

D. HIV 190. Coma diabetic hiperosmolar se caracterizeaz prin: A. Tegumente umede B. valori moderat crescute ale glicemiei C. valori sczute ale bicarbonatului seric D. rata de mortalitate peste 50 % 191. Reprezint manifestri ale aterosclerozei din diabet urmatoarele, cu exceptia: A. accidentul vascular cerebral B. infarctul de miocard silenios C. arteriopatia periferica D. ejacularea retrograd 192. Necesarul caloric zilnic la adulii care desfoar o activitate medie se situeaz cu aproximaie la valoarea de: A. 10-12 kcal/kg B. 20-22 kcal/kg C. 35-40 kcal/kg D. 48-50 kcal/kg 193. Rata de mortalitate in coma hiperosmolara din diabetul zaharat este de: A. 20% B. 80% C. 10% D. peste 50% 194. La persoanele sanatoase eliminarea renala (pragul renal) a glucozei apare la o glicemie de: A. 150 mg/dl B. 140-160 mg/dl C. peste 180 mg/dl D. peste 200 mg/dl 195. Coma hiperosmolara se caracterizeaza prin urmatoarele, cu EXCEPTIA: A. Deshidratare profunda B. Cresterea marcata a ureei si a creatininei C. Acidoza metabolica severa D. Rata de mortalitate crescuta 196. Este caracteristic pentru diabetul zaharat non-insulino-dependent: A. debutul dupa varsta de 40 de ani B. debutul brusc C. debutul prin coma cetoacidozica D. luna de miere 197. Alimentele cntrite zilnic n diabetul zaharat sunt urmtoarele: A. Legumele cu continut redus de glucide B. Carne si mezeluri C. Pine si paste finoase D. Branzeturi 198. O valoare a HbA1c de 12% corespunde unei medii aritmetice a glicemiilor(calculat pe 3 luni anterioare) de: A. 100 mg/dl B. 240 mg/dl C. 345 mg/dl D. > 450 mg/dl 199. Cel mai frecvent efect advers care poate aprea n cursul tratamentului cu sulfonilureice este: A. Acidoza lactic B. Hipoglicemia C. Greaa, vrsturile D. Edemele periferice