Variante Grile Licenta AMG Orientative

Variante Grile Licență AMG- COMPLEMENT SIMPLU
BOLI INFECȚIOASE
1.Hepatita cu virus E se transmite pe cale:
a. sanguină;
b. digestivă;
c. aerogenă;
d. sexuală;
e. toate cele de mai sus.
2.Evoluţia către agravare a unei hepatite acute virale este anunţată de:
a. reinstalarea simptomatologiei dispeptice-dureroase;

b. apariţia sindromului hemoragipar;
c. alterarea rapid progresivă a timpului de protrombină;
d. scăderea accelerată a dimensiunilor ficatului;
e. toate cele de mai sus.
3.Tratamentul etiologic al scarlatinei, la pacienţii alergici la penicilină se poate realiza cu:
a. ampicilină;
b. eritromicină;
c. moldamin;
d. aminoglicozide;
e. acid nalidixic.
4.Contaminarea reprezintă:
A. Pătrunderea unui agent infecţios în ţesuturile organismului uman;

B. Pătrunderea şi multiplicarea unui agent infecţios în ţesuturile organismului animal;
C. Prezenţa agenţilor infecţioşi pe suprafaţa unui organism;
D. Multiplicarea unui agent infecţios în ţesuturile organismului uman;
E. Multiplicarea unui agent infecţios în ţesuturile organismului animal;
5.Care dintre următoarele afecţiuni constituie boli de transmitere aerogenă:
A. Rujeola.
B. Hepatita A
C. Hepatita B
D. Infectia HIV
E. Toate cele de mai sus.
6.Care dintre următoarele sunt caracteristicile unui microorganism patogen:
A. Capacitatea de penetrare a mucoaselor ;

B. Capacitatea de multiplicare în interiorul fiinţelor vii;
C. Capacitatea de inhibare a mecanismelor de apărare;
D. Capacitatea de a dăuna gazdei;
7.Care sunt indicaţiile majore ale corticoterapiei:

A. Hepatita cronica VHC;
B. Şocul anafilactic;
C. Formele usoare de hepatita acuta virala;
D. Faringite streptococice ;
8.Care dintre următoarele antibiotice nu are efect nefrotoxic pe rinichi indemn:
A. Streptomicina;
B. Kanamicina;
C. Gentamicina;
D. Ampicilină.
E. Amikacinaina.
9.Spectrul antimicrobian de tip penicilinic nu cuprinde:
A. Bacili gram pozitivi;

B. Coci gram pozitivi şi negativi;
C. Spirochete;
D. Leptospire;
E. Bacili gram negativi;
10.Care dintre următoarele constituie complicaţii tardive ale anginelor streptococice:
A. Pielonefrita acuta;
B. Reumatismul articular acut;
C. Sinuzite;
D. Otite medii supurate;
E. Mastoidite
11.În perioada eruptivă din scarlatină putem întâlni următoarele manifestări, cu excepţia:
A. Semnul Pastia;
B. Masca Filatov;
C. Semnul Koplick;
D. Ciclul lingual şi angina roşie ca „flacăra”;
E. Erupţia micropapuloasă la nivelul trunchiului.
12.Semnul Koplick este patognomonic pentru:
A. Rujeolă;
B. Rubeolă;
C. Varicelă;
D. Oreion.;
E. Scarlatină.
13.Care este agentul cel mai frecvent al hepatitei acute la pacienţii supuşi hemodializei:
A. Virusul hepatitic B;
B. Virusul hepatitic D;
C. Virusul hepatitic A;
D. Virusul hepatitic E;
E. Virusul hepatitic C.
14.Caracteristicile exantemului din varicelă sunt:
A. Este generalizat, dar respectând zone de tegument abdominale;

B. Este polimorf;
C. Nu apare în valuri eruptive;
D. Elementul caracteristic este peteşia;
15. Contractura generalizata opistotonus o putem întâlni in:

a. antrax;
b. gangrena gazoasa;
c. tetanos;
d. erizipel;
e. infecțiile cu germeni anaerobi.
16. Care sunt simptomele tipice pneumoniei pneumococice:

A. Febră, colaps circulator, hemoptizie
B. Frison solemn, febră, junghi toracic submamelonar
C. Astenie fizică, mialgii, febră, frisoane repetate
D. Dispnee de repaus cu ortopnee
E. Hipotensioune arterială, palpitaţii
17. Care este antibioticul de elecţie în pneumonia pneumococică:

A. Penicilină G
B. Tetraciclină
C. Gentamicină
D. Cloramfenicol
E. Biseptol
18. Ce elemente ale sângelui cresc în cazul unei infecții bacteriene acute?
a. hematiile;
b. leucocitele polinucleare și în special neutrofilele;
c. monocitele;
d. trombocitele;
e. limfocitele.
19. Care este semnul caracteristic al generalizării contracturii în tetanos?

a. tulburările respiratorii;
b. contractura maseterina si trismus;
c. dureri abdominale;
d. tulburări sfincteriene;
e. fotofobia.
20. Contractura generalizata opistotonus o putem întâlni in:

a. antrax;
b. gangrena gazoasa;
c. tetanos;
d. erizipel;
e. infecțiile cu germeni anaerobi.
CHIRURGIE
ARSURI ŞI HIPOTERMIE
1. Din punct de vedere etiologic, arsurile pot fi produse de următorii agenţi fizici cu EXCEPŢIA:
a. lichide şi vapori fierbinţi
b. curent electric
c. agenţi oxidanţi
d. metale topite
e. raze ultraviolete.
2. Degerătura de gradul III este caracterizată prin, cu EXCEPŢIA:
a. edem
b. flictene cu conţinut sangvinolent
c. necroză tegumentară
d. coloraţie alb-cenuşie a tegumentelor fără flictenă
e. flictene cu conţinut clar.

3. De la ce temperatură apar leziuni caracteristice de arsură:
a. 39°C
b. 41°C
c. 44°C
d. 49°C
e. 46°C.
4. Care este elementul clinic ce nu defineşte degerăturile de gradul I:
a. eritem ce dispare la presiune
b. edem
c. hiperestezii
d. flictene cu conţinut sangvinolent
e. temperatură cutanată ridicată
5. Factorii care nu influenţează prognosticul unui ars sunt:
a. arsuri pe tractul respirator
b. arsuri circulare
c. sarcină
d. vârsta între 30 şi 40 de ani
e. inhalarea de fum sau produse toxice
6. Care din următoarea afirmaţie este falsă:
a. IP = 40 sau inferior, evoluţie fără fenomene generale, fără complicaţii
b. IP = 40 – 60 fenomenele generale apar în toate cazurile, încep să apară complicaţii, pacienţii

supravieţuiesc
c. IP = 100 – 140 complicaţii minore, vindecare totală
d. IP = 140 – 160 cazurile decedate egalează numărul cazurilor vindecate
e. IP peste 200 supravieţuirea şi vindecarea sunt excepţionale

7. Care este elementul clinic ce nu defineşte degerăturile de gradul I:
a. eritem ce dispare la presiune
b. edem
c. hiperestezii
d. flictene cu conţinut sangvinolent
e. temperatură cutanată ridicată
8. Perioada şocului postcombustional este caracteristică pentru:
a. primele 2 zile
b. primele 3 zile
c. primele 4 zile
d. primele 5 zile
e. primele 6 zile
9. Cum se defineste indicele prognostic (IP):
a. IP = suprafaţa arsă x înălţimea pacientului
b. IP = suprafaţa corporală x gradul de arsură
c. IP = suprafaţa arsă x gradul arsurii
d. IP = suprafaţa corporală x greutatea
e. IP = suprafaţa arsă x vârsta pacientului
10. Perioada dismetabolică-metaagresională este cuprinsă între:
a. zilele 2-20
b. zilele 3-19
c. zilele 4-21
d. zilele 5-22
e. zilele 6-30
11 Care afirmaţie este falsă în tratamentul arsurilor:
a. tratatament local
b. începerea tratamentului la locul accidentului
c. tratament general
d. tratamentul se instituie precoce
e. tratamentul se instituie tardiv
12. Degerăturile reprezintă totalitatea modificărilor funcţionale şi tisulare apărute în următoarele condiţii:
a. temperatura sub -6,5°C care acţionează minim o oră
b. temperatura sub 0°C care acţionează minim 3 ore
c. temperatura sub -10°C care acţionează minim 4 ore
d. temperatura sub -15°C care acţionează minim 2 ore
e. temperatura sub -20°C care acţionează minim o oră
13. Arsura de gradul III se caracterizează prin:
a. leziunea distruge epidermul şi membrana bazală şi o parte din derm
b. leziunea distruge epidermul cu păstrarea intactă a membranei bazale
c. leziunea distruge tot tegumentul
d. se vindeca in 6 saptamani
e. vindecarea se face fără sechele sau cicatrici vicioase
14. Arsura de gradul IV se caracterizează prin:
a. leziunea distruge epidermul şi membrana bazală şi o parte din derm
b. leziunea distruge epidermul cu păstrarea intactă a membranei bazale
c. leziunea distruge tot tegumentul si este insensibilă la durere
d. leziunea este complet delimitata de planurile profunde
e. vindecarea se face fără sechele sau cicatrici vicioase

15. Arsura de gradul II se caracterizează prin:
a. apariţia de flictene cu conţinut sangvinolent
b. straturile epidermului sunt distruse cu excepţia membranei bazale
c. vindecarea se face cu usoare sechele
d. vindecarea se face cu cicatrici vicioase
e. leziunea este complet insensibilă la durere
16. Arsura de gradul I se caracterizează prin:
a. leziune este reversibilă si vindecarea se face fără sechele
b. flictenele apar la scurt timp după expunere
c. necesita antiseptice puternice
d. flictenele au conţinut serocitrin
e. leziunea este situată în dermul profund
17. Care dintre afirmaţiile următoare este adevărata în aplicarea metodei de calcul pentru suprafeţele arse
(regula lui 9):
a. capul şi gâtul 9%
b. membrele superioare 18%
c. trunchiul posterior 9%
d. membrele inferioare 28%
e. perineul şi organele genitale 10%
18. Care dintre afirmaţiile următoare este adevărata în aplicarea metodei de calcul pentru suprafeţele arse
(regula lui 9):
a. trunchi anterior 28%
b. trunchi posterior 18%
c. membrele superioare 19%
d. membrele inferioare 9%
e. perineul şi organele genitale 5%

19. Care este factor determinant în degerături:
a. viteza vântului
b. umiditatea
c. temperatura corporala
d. durata expunerii la frig
e. starea psihică
20. Care este factor favorizant în degerături:
a. imobilizarea prelungită
b. grupa sanguina
c. temperatura ambientală
d. expunerile repetate
e. durata expunerii la frig
21. Factorul ce influenţează prognosticul unui ars este:
a. lipsa unui control periodic
b. vârsta intre 60-70 ani
c. talia
d. greutatea
e. insuficienţa respiratorie acută
22. Leziunea locală de arsură a fost schematizată de către Jackson astfel:
a. o zona punctiforma albicioasa
b. o zonă centrală – caramelizarea glucidelor
c. o zonă centrală – necroză de coagulare
d. o zonă de hipotermie
e. o zonă intens colorata violaceu

23. Care este elementul clinic ce defineste degerăturile de gradul II:
a. edem apărut la nivelul membrelor
b. flictene cu conţinut clar si abolirea sensibilităţii tactile, termice şi dureroase
c. hipertermie locala
d. necroză profundă
e. flictene cu conţinut sangvinolent
24. Din punct de vedere etiologic, arsurile pot fi produse de următorii agenţi chimici cu EXCEPŢIA:
a. solutii de acid clorhidric
b. agenţi desicanţi
c. agenţi corozivi
d. raze Roentgen
e. agenţi citotoxici.
COLECISTITA
1. Care este localizarea abdominala cea mai frecventa in colica biliara:
a. epigastru
b. hipocondrul stang
c. hipocondrul drept
d. mezogastru
e. fosa iliaca dreapta
2. Tratamentul chirurgical in colecistita litiazica consta in:
a. gastrectomie
b. colecistectomie
c. apendicectomie
d. colectomie
e. omentectomie
3. Cum se numeste bacteria implicate in patologia ulcerului gastroduodenal?
a. streptococ
b. stafilococ
c. pneumococ
d. helicobacter
e. klebsiella
4. Durerea in apendicita acuta este localizata abdominal, cel mai frecvent in:
a. hipocondrul stang
b. hipocondrul drept
c. hipogastru
d. fosa iliaca dreapta
e. fosa iliaca stanga
5. Tratamentul chirurgical in apendicita acuta consta in:
a. colectomie segmentara
b. hemicolectomie dreapta
c. splenectomie
d. colecistectomie
e. apendicectomie
6. Care este investigatia paraclinica cea mai utila in ulcerul gastroduodenal?
a. bronhoscopia
b. colonoscopia
c. rectoscopia
d. gastrofibroscopia
e. cistoscopia
7. Care este varianta anatomopatologica a apendicitei acute cu cel mai mare potential de perforatie:
a. catarala
b. subdurala
c. flegmonoasa
d. pericecala
e. gangrenoasa
8. Care este varianta de abord minim invaziv pentru colecistectomie?
a. colecistectomie clasica
b. colecistectomie unilateral
c. colecistectomie laparoscopica
d. colecistectomie superioara
e. colecistectomie progresiva
INFECŢIILE CHIRURGICALE
1. Infecţia chirurgicală se caracterizează prin următoarele elemente, cu EXCEPŢIA:

a. Focarul infecţios este evident clinic;
b. Tratament chirurgical prin incizie, excizie şi drenaj;
c. Caracter invaziv prin difuziunea din focar în regiune sau tot organismul;
d. Infecţia chirurgicală este monomicrobiană;
e. Infecţia chirurgicală este polimicrobiană.
2. Cea mai frecventă localizare a furunculului antracoid este:

a. Coapsă
b. Cervico-dorsal
c. Fesieră
d. Antebraţ
e. Perineu.
3. Examenul clinic în abcesul cald evidenţiază următoarele elemente cu EXCEPŢIA:
a. RUBOR
b. CALOR
c. PSEUDOTUMOR
d. DOLOR
e. FUNCTIO LAESA.
4. Etiologia bacteriologică a furuncului este:
a. Pneumococul
b. Streptococul
c. Stafilococul
d. Gonococul
e. Klebsiella
5. Tratamentul chirurgical al abcesului cald constituit (fluctuent) constă în următoarele etape, cu

EXCEPŢIA:
a. Incizie
b. Debridare
c. Sutură
d. Spălare cu soluţii antiseptice
e. Drenaj.
6. Evoluţia anatomoclinică a furunculului cuprinde următoarele etape cu EXCEPŢIA:

a. Inflamaţia ganglionară
b. Inflamaţia polifoliculară
c. Necroza ţesutului perifolicular
d. Eliminarea burbionului
e. Vindecarea prin granulaţie şi epitalizare.
7. Infecţiile acute localizate sunt reprezentate de următoarele entităţi clinice, cu EXCEPŢIA:

a. Abcesul cald
b. Flegmonul
c. Adenita acută
d. Limfangita
e. Septicemia.
8. Infecţiile acute localizate sunt reprezentate de următoarele entităţi clinice, cu EXCEPŢIA:
a. Foliculita acută superficială
b. Tetanosul
c. Furunculul
d. Panariţiul
e. Abcesul cald.
9. Care este complicaţia evolutiva în abcesul cald:

a. Fistula arterio-venoasă
b. Fistulizarea
c. Disuria
d. Tromboflebita
e. Arsuri intinse la nivelul membrelor
10. Care este elementul clinic ce defineste flegmonul:
a. Infecţie repetata
b. Infecţie localizată
c. Fără tendinţă la delimitare
d. Cu tendinţă la delimitare
e. Complicat cu edem al ţesuturilor.
11. Inflamaţia acută a ganglionilor limfatici poate îmbrăca una dintre urmatoarele forme:
a. Flegmonul
b. Adenita acută
c. Hidrosadenita
d. Abcesul cald
e. Adenomul axilar.
12. Cele mai grave complicaţii pot apărea la un furuncul cu următoarea localizare:
a. Interscapulovertebral
b. Antebrat
c. Faţă
d. Laterocervical
e. Presternal.
13. Peretele abcesului este constituit din:

a. Nucleu;
b. Zona interioară, mijlocie, exterioară
c. Zona de edem perilezional
d. Adventice
e. Capsula.
14. Care sunt elementele anatomoclinice care definesc o septicemie:
a. Tipul germenelui
b. Poarta de ieşire
c. Poarta de intrare si focarul infecţios
d. Numarul de ganglioni limfatici
e. Metastaze tumorale secundare.
TRAUMATISME PĂRŢI MOI
1. Cum se defineşte o plagă transfixiantă:

a. care traversează seroasa
b. care nu traversează seroasa
c. care intră şi iese din cavitatea seroasă sau organ cavitar, având două orificii
d. care traversează seroasa şi pătrunde într-un organ cavitar
e. care traversează seroasa şi pătrunde într-un organ parenchimatos.
2. Factorii care intervin în procesul de vindecare al plăgilor sunt, cu EXCEPŢIA:

a. vârsta
b. diabetul
c. citostaticele
d. vitaminele
e. înălţimea
3. Contuziile superficiale pot îmbrăca următoarele aspecte anatomoclinice cu EXCEPŢIA:

a. escoriaţia
b. echimoza
c. hematomul
d. neurotmesis
e. edemul dur posttraumatic.
4. Contuziile superficiale pot îmbrăca următoarele aspecte anatomoclinice cu EXCEPŢIA:
a. impregnări
b. axonotmesis
c. flictena posttraumatică
d. seromul
e. necroza cutanată posttraumatică
5. Ce reprezintă etapa anurică în sindromul de strivire:

a. insuficienţa respiratorie acută
b. insuficienţa hepatică acută
c. insuficienţa cardiacă acută
d. insuficienţa renală acută
e. insuficienţa vasculară acută.
6. Etapa de compresiune a sindromului de stivire durează în medie:

a. 2-4 ore
b. 4-6 ore
c. 6-8 ore
d. 8-10 ore
e. 10-12 ore.
7. Plăgile situate la nivelul toracelui sau abdomenului se pot clasifica în raport cu integritatea seroasei
astfel, cu EXCEPŢIA:
a. plăgi nepenetrante
b. plăgi penetrante
c. plăgi autoevolutive
d. plăgi perforante
e. plăgi transfixiante.
8. Cum se defineşte o plagă perforantă:

9. Cum se defineşte o plagă penetrantă:
10. Cum se defineşte o plagă nepenetrantă:
11. Sindromul de strivire are in evolutie una din urmatoarele etape:
a. alezional
b. nontraumatic
c. edematoasa
d. decompresiune
e. devitalizant.
12. Care este obiectivul principal al tratamentului în sindromul de strivire:
a. tratamentul leziunilor postcombustie
b. tratamentul stării de şoc
c. tratamentul leziunilor traumatice ale membrelor
d. tratamentul insuficienţei cardiace
e. prevenirea şi tratarea insuficientei hepatice.
13. Etapa de decompresiune a sindromului de strivire cuprinde următoarele faze:
a. faza de anaerobioza
b. faza postcombustională
c. faza catabolică
d. faza de hiperuricemie
e. faza de edem si anurie.
14. Traumatismele mecanice se pot clasifica după păstrarea sau nu a integrităţii tegumentelor în:
a. Traumatisme închise sau deschise
b. Traumatisme superficiale;
c. Traumatisme cu sau fara interesare osoasa;
d. Traumatisme semideschise;
e. Traumatisme profunde.
15. Ruptura musculară poate fi:

a. în doi timpi
b. completă sau incompletă
c. indirectă
d. complementară
e. cu sau fara interesare osoasa.
16. Care sunt etapele mecanismului de cicatrizare al plăgilor:
a. faza de inflamaţie si faza de proliferare
b. faza germinativă si faza de cicatrizare
c. faza de refacere tegumentara si osoasa
d. faza de refacere vasculara
e. faza de temporizare si reepitelizare
17. Traumatismele închise (contuziile) se pot clasifica după intensitatea agresiunii în:
a. Catastrofale sau cu risc vital
b. superficiale (uşoare) si profunde (grave).
c. delimitate si fără importanţă;
d. ale fetei si membrelor;
e. toracale sau abdominale
MEDICINĂ INTERNĂ- AMG

DISCIPLINA MEDICINA INTERNA, PNEUMOLOGIE- COMPLEMENT SIMPLU.
1. Acalazia cardiei se defineste prin:

a. Prezenta unei stenoze la nivelul cardiei
b. Prezenta herniei hiatale
c. Insuficienta relaxare a sfincterului esofagian inferior in timpul deglutitiei.
d. Prezenta neoplasmului eso-gastric
e. Prezenta esofagitei de reflux
2. Din tabloul clinic al acalaziei fac parte urmatoarele, cu exceptia:
a. Disfagia
b. Hematemeza
c. Durerea presternala
d. Regurgitatia alimentelor
e. Pirozis
3. Disfagia este un simptom prezent frecvent in urmatoarele afectiuni, cu exceptia:
a. Acalazia cardiei
b. Cancerul esofagian
c. Boala de reflux gastro-esofagian
d. Ulcerul duodenal
e. Niciun raspuns nu este corect
4. In acalazia cardiei, una dintre metodele de investigatie de mai jos are si rol terapeutic:
a. Endoscopie digestiva superioara
b. Manometrie esofagiana
c. Radiografie esofagiana cu bariu
d. Scintigrafie esofagiana
e. Radiografie pulmonara
5. Optiunile terapeutice in acalazia cardiei pot fi oricare de mai jos, cu o exceptie:
a. Terapie medicamentoasa
b. Terapie endoscopica
c. Terapie chirurgicala
d. Terapie citostatica
6. Refluxul gastroesofagian si esofagita de reflux apar mai frecvent in:

a. Hernia hiatala prin alunecare (axiala)
b. Hernia hiatala prin rulare (rostogolire)
c. Apare in ambele tipuri de hernii
d. Nu apare in nici un tip de hernie
e. Cancerul gastric
7. O actiune mecanica asupra cordului si plamanilor este posibila in:
a. Hernia hiatala prin alunecare (axiala)
b. Hernia hiatala prin rulare (rostogolire)
c. In ambele tipuri de hernii
d. Nu apare in nici un tip de hernie
e. Stenoza pilorica
8. La aparitia herniei hiatale contribuie toate de mai jos, cu o exceptie:

a. Obezitatea
b. Disfagia
c. Constipatia
d. Sarcina
e. Cresterea presiunii intraabdominale
9. Din tabloul clinic al herniei hiatale pot face parte toate de mai jos, cu o exceptie:
a. Regurgitatiile
b. Anemia megaloblastica
c. Durerile toracice
d. Tusea cronica
e. Pirozis
10. Pentru diagnosticul herniei hiatale, cele mai utilizate metode sunt:
a. Ex. radiologic si manometria esofagiana
b. Tomografia computerizata si radiografia cu bariu
c. Rezonanta magnetica nucleara si endoscopia digestiva
d. Ex. radiologic si endoscopia digestiva
e. Radiografia pulmonara
11. Notati ce este fals din urmatoarea afirmatie: “In boala de reflux gastro-esofagian, pirozisul nu este”:
a. Accentuat de pozitia culcata
b. Ameliorat de aplecarea inainte
c. Accentuat de ridicarea de greutati
d. Un simptom comun
e. Ameliorat postprandial
12. Asocierea urmatoarelor simptome – pirozis, regurgitatii acide, sialoree – la o pacienta insarcinata,
sugereaza diagnosticul de:
a. Colecistita acuta
b. Ulcer gastrodudoenal
c. Boala de reflux gastro-esofagian
d. Pancreatita acuta
e. Iminenta nasterii
13. Testul perfuziei cu HCl in lumenul esofagului (testul Bernstein) se foloseste pentru diagnosticul de:
a. Boala de reflux gastro-esofagian
b. Acalazia cardiei
c. Hernie hiatala
d. Neoplasm esofagian
e. Cancer gastric
14. Pentru tratamentul bolii de reflux gastro-esofagian sunt utile urmatoarele medicamente:
a. Scobutil
b. Imodium
c. Omeprazol
d. Ampicilina
e. Aspirina
Printre factorii de risc ai cancerului esofagian nu se numara:
a. Cafeaua
b. Alcoolul
c. Tutunul
d. Radiatiile ionizante
e. Obezitatea
15. Fistula eso-bronsica poate apare in:
a. Esofagita de reflux
b. Cancerul esofagian
c. Hernia hiatala
d. Acalazia cardiei
e. Cancerul gastric
16. Simptome ce apar ca urmare a invaziei unui cancer esofagian in structurile adiacente sunt toate cele
de mai jos, cu o exceptie:
a. Vocea bitonala
b. Sughitul
c. Fistula eso-bronsica
d. Disfagia
17. Pentru diagnosticul de cancer esofagian este nevoie de o biopsie care se poate realiza in timpul:
a. Tomografiei computerizate
b. Radiografiei baritate
c. Endoscopiei digestive
d. Rezonantei magnetice nucleare
e. Radiografiei pulmonare
18. In stadiile initiale ale cancerului esofagian neinvaziv, fara metastaze, cele mai bune rezultate
terapeutice se obtin prin:
a. Tratament chirurgical
b. Protezare endoscopica
c. Chimioterapie
d. Radioterapie
e. Psihologie
19. Helicobacter pylori este implicat in patogenia:

a. Cancerului gastric
b. Ulcerului gastric
c. Ulcerului duodenal
d. Toate de mai sus
20. In cancerul gastric pot fi intalnite urmatoarele semne si simptome, cu o exceptie:
a. Adenopatie supraclaviculara stanga
b. Carotenodermie
c. Diaree cronica
d. Anorexie
e. Scadere ponderala
21. Bilantul extinderii tumorale in cancerul gastric se face cu mijloacele de mai jos, cu o exceptie:
a. Dozarea markerilor tumorali
b. Ecografie abdominala
c. Tomografie computerizata
d. Radiografie pulmonara
e. Ecoendoscopie
Cursul nr. 2.
22. Una din urmatoarele forme de gastrita acuta si cronica nu este reala:
a. Gastrite asociate cu Helicobacter pylori
b. Gastrite asociate cu antiinflamatorii
c. Gastrite traumatice
d. Gastrite infectioase
e. Gastrite postmedicamentoase
23. Una din urmatoarele nu poate fi cauza de gastrita acuta hemoragica:
a. Efortul fizic
b. Aspirina
c. Alcoolul
d. Stress-ul
e. Substante caustice
24. Helicobacter pylori nu a fost implicat in aparitia:
a. Ulcerului duodenal
b. Gastritei cronice
c. Cancerului gastric
d. Rectocolitei ulcero-hemoragice
25. Factorii de aparare ai mucoasei gastrice sunt reprezentati de toti, cu o exceptie:
a. Mucusul gastric
b. Bicarbonatul
c. Amoniacul
d. Vascularizatia mucoasei
e. Prostaglandine
26. Despre Helicobacter pylori, una dintre afirmatii nu este adevarata:

a. Este bacil gram negativ
b. Colonizeaza toata mucoasa digestiva
c. Are transmitere fecal-orala
d. Este adaptat la mediul acid
e. Necesita tratament de eradicare antibiotic
27. Una din afirmatiile de mai jos nu caracterizeaza durerea din boala ulceroasa:
a. Varsatura agraveaza durerea
b. Durerea poate apare noaptea
c. Durerea este calmata de ingestia de alimente
d. Durerea este ameliorata de antiacide
e. Durerea cedeaza la antisecretorii gastrice
28. Printre investigatiile utile in ulcerul gastric nu se numara si:

a. Endoscopia digestiva
b. Ecografia abdominala
c. Examenul radiologic
d. Diagnosticul infectiei cu Helicobacter pylori
29. Diferentierea dintre o nisa gastrica maligna si una benigna se poate face prin:
a. Endoscopie cu biopsie
c. Tomografie computerizata cu contrast
d. Rezonanta magnetica nucleara
e. Ecoendoscopie
30. Printre complicatiile ulcerului duodenal nu se numara:
a. Hemoragia digestiva superioara
b. Perforatia
c. Stenoza piloro-duodenala
d. Malignizarea
e. Hematemeza
31. Din medicatia prescrisa pentru ulcerul duodenal nu face parte:
a. Omeprazolul
b. Salazopirina
c. Ranitidina
d. Sucralfatul
e. Pantoprazol
32. Tratamentul de eradicare a infectiei cu Helicobacter pylori este:

a. Ranitidina, Norfloxacin, Tetraciclina
b. Ranitidina, Eritromicina, Nitrofurantoin
c. Omeprazol, Amoxicilina, Claritromicina
d. Omeprazol, Penicilina, Gentamicina
e. Omeprazol, Aspirina, Metronidazol
Cursul nr. 3.
33. Diareea cronica se defineste prin toate de mai jos, cu o exceptie:

a. Eliminarea de > 1 scaun / zi
b. Scaune cu continut mai mare de apa
c. Pe o perioada > 3 saptamani
d. Se asociaza cu discomfort
e. Se asociaza cu crampe abdominale
34. Aparitia diareei la mai multi membri ai unei colectivitati sugereaza:

a. diaree prin deficit de dizaharidaze
b. diaree prin abuz de laxative
c. diareea prin boala Crohn
d. diaree de tip infectios
e. rectocolita ulcerohemoragica
35. Urmatoarele pot fi cauza de diaree cronica, cu o exceptie:

a. Colecistectomia
b. Infectia HIV
c. Infectia cu Helicobacter pylori
d. Boala Crohn
e. Rectocolita ulcero-hemoragica
36. Prezenta durerii asociate cu diareea cronica:

a. Sugereaza cu mare probabilitate un neoplasm colonic
b. Sugereaza cu mare probabilitate boala Crohn
c. Sugereaza cu mare probabilitate o afectiune organiaca
d. Are relevanta diagnostica mica
e. Sugereaza cu mare probabilitate o rectocolita ulcerohemoragica
37. Exoftalmia asociata cu diaree cronica sugereaza:
a. Boala Crohn
b. Hipertiroidie
c. Neoplasm colonic
d. Sindrom de intestin iritabil
e. Hipotiroidie
38. Febra asociata cu sindrom diarec cronic poate fi intalnita in toate de mai jos, cu o exceptie:
a. Neoplasm de colon
b. Diaree infectioasa
c. Sindrom de intestin iritabil
d. Boala Crohn
e. Diaree cu Clostridium difficile
39. Daca in timpul unei colonoscopii se deceleaza aspectul de “melanosis coli”, se presupune existenta:
a. Abuzului de laxative
b. Infectiei HIV
c. Infectiei cu Escherichia coli
d. Este un aspect normal la o parte din populatie
e. Apare la rasa neagra
40. Pentru tratamentul diareii ar putea fi utile toate de mai jos, cu o exceptie:
a. Smecta
b. Loperamid
c. Metoclopramid
d. Norfloxacin
e. Probiotice
41. Steatoreea este un semn de:
a. Malabsorbtie
b. Ulcer duodenal
c. Ciroza hepatica
d. Pancreatita acuta
e. Neoplasm esofagian
42. Ce nu face parte dintre caracteristicile bolii Crohn:
a. Inflamatia intestinala este transmurala
b. Inflamatia intereseaza exclusiv colonul
c. Mucoasa este afectata in mod discontinuu
d. Este mai frecventa la fumatori
e. Poate da manifestari extraintestinale
43. Ce nu face parte dintre caracteristicile rectocolitei ulcero-hemoragice:

a. Inflamatia intestinala este limitata la mucoasa
b. Intereseaza exclusiv colonul
c. Inflamatia debuteaza la nivelul valvei ileo-cecale
d. Este mai frecventa la nefumatori
e. Poate da manifestari extraintestinale
44. Unul din cele de mai jos nu este simptom principal in boala Crohn:
a. Diareea cronica
b. Durerea abdominala
c. Scaderea ponderala
d. Rectoragiile
45. Una din situatiile de mai jos nu se intalneste in boala Crohn:
a. Alternanta diaree - constipatie
b. Fistule anale
c. Stenoze colonice
d. Abcese intraabdominale
46. Unul din urmatoarele semne nu face parte din tabloul bolii Crohn:
a. scadere ponderala
b. fistule perianale
c. adenopatie supraclaviculara stanga
d. diaree cronica
47. In rectocolita ulcero-hemoragica nu exista:
a. Diaree
b. Rectoragii
c. Tenesme
d. Masa tumorala epigastrica
48. O manifestare extraintestinala comuna bolilor inflamatorii ale colonului (boala Crohn si rectocolita
ulcero-hemoragica) este:
a. Artrita
b. Pericardita
c. Pleurezia
d. Ascita
e. Niciun raspuns nu este correct
49. Complicatiile extraintestinale ale bolilor inflamatorii intestinale pot fi toate, cu o exceptie:
a. Colangita sclerozanta primitiva
b. Eritem nodos
c. Litiaza renala
d. Emfizem pulmonar
50. Una din urmatoarele nu este o complicatie a rectocolitei ulcero-hemoragice:

a. Megacolon toxic
b. Fistula recto-vezicale
c. Perforatie colonica
d. Hemoragia digestiva inferioara
51. Una din urmatoarele nu este o complicatie a bolii Crohn:

a. Abces perianal
b. Stenoza colonica
c. Diverticuloza colonica
d. Cancer colo-rectal
52. Pentru tratamentul bolii Crohn este utila:
a. Amoxiprina
b. Aspirina
c. Salazopirina
d. Sulfadiazina
53. In tratamentul bolilor inflamatorii intestinale se folosesc toate de mai jos, cu o exceptie:
a. Derivati ai acidului salicilic
b. Corticosteroizi
c. Antibiotice
d. Radioterapie
Cursul nr. 4.
54. Ce nu este adevarat despre constipatia cronica:

a. se defineste printr-un numar redus de scaune (< 2 / saptamana)
b. prevalenta ei scade cu varsta
c. este mai frecventa la femei decat la barbati
d. apare cand se produce o diminuare a miscarilor peristaltice
55. Dintre metodele care exploreaza permeabilitatea colonului si sunt utile in constipatie nu face parte:
a. Irigografia
b. Rectosigmoidoscopia
c. Colonoscopia
d. Tomografia computerizata
56. Una din afirmatiile de mai jos este incorecta: “Constipatia cronica idiopatica la persoanele varstnice
se asociaza cu”:
a. Diminuarea ingestiei de alimente bogate in fibre dietetice
b. Scaderea ingestiei de lichide
c. Lipsa activitatii fizice
d. Prezenta obstructiei mecanice
57. Constipatia cronica se poate complica cu cele de mai jos, cu o exceptie:

a. Cancer rectal
b. Diverticuloza colonica
c. Hemoroizi
d. Prolapsul rectal
58. Dintre complicatiile extracolonice ale constipatiei cronice nu face parte:

a. Infectia de cai urinare
b. Hernia inghinala
c. Diverticulul duodenal
d. Hernia hiatala
59. Constipatia nu se trateaza cu:
a. Senna
b. Silimarina
c. Lactuloza
d. Fibre vegetale
60. Constipatia se poate trata cu:
a. Smecta
b. Imodium
c. Saruri de magneziu
d. Saruri de calciu
61. Sindromul de intestin iritabil este caracterizat de toate de mai jos, cu exceptia:
a. Dureri abdominale
b. Tulburari de tranzit intestinal
c. Balonari
d. Anomalii structurale si biochimice ale intestinului
62. Unul dintre urmatoarele semne clinice nu poate face parte din sd. de intestin iritabil?
a. Durerea abdominala
b. Diareea cronica
c. Rectoragia
d. Constipatia cronica
63. La un pacient cu sd. de intestin iritabil unul dintre urmatoarele semne nu poate fi intalnit:
a. Scaderea ponderala
b. Diareea cronica
c. Anxietatea si depresia
d. Durerile abdominale
64. Un pacient cu sd. de intestin iritabil cu predominanta diareei trebuie sa evite:
a. Grasimile
b. Lactatele
c. Dulciurile concentrate
d. Taratele de grau
65. Factori predispozanti pentru cancerul colo-rectal sunt toti, cu o exceptie:

a. Aspirina
b. Consumul crescut de grasimile animale
c. Consumul scazut de fibre vegetale
d. Fumatul
66. Existenta polipilor adenomatosi de colon predispune la:
a. Boala Crohn
b. Rectocolita ulcero-hemoragica
c. Cancer colorectal
d. Hemoroizi
67. Un cancer de colon stang se depisteaza cel mai bine la:

a. Tuseu rectal
b. Irigografie
c. Colonoscopie
d. Tomografie computerizata
68. Tenesmele insotite de scaune cu aspect creionat sunt caracteristice pentru:
a. Cancerul rectal
b. Cancerul de colon stang
c. Cancerul de colon drept
d. Toate de mai sus
69. In cancerul colorectal, colonoscopia este utila:
a. Preoperator
b. Postoperator
c. In ambele situatii
d. In nici una dintre situatii
Cursul nr. 5.
67. Urmatorii factori etiologici pot fi implicati in aparitia litiazei biliare, cu o exceptie:
a. Obezitatea
b. Gastrita cronica
c. Dislipidemia
d. Sarcina
68. In timpul colicii biliare, durerea nu iradiaza spre:
a. Dreapta
b. Umarul drept
c. In spate
d. Stanga
69. Durerea din colica biliara se caracterizeaza prin toate de mai jos, cu exceptia:
a. Debut dupa consum de alcool
b. Localizare in hipocondrul drept
c. Asociaza greata, varsaturi
d. Dureaza intre ½ h si 3-4 ore
70. Manevra Murphy pozitiva se intalneste in:

a. Pancreatita acuta
b. Colica renala
c. Criza de ulcer gastric
d. Colica biliara
71. Manevra cea mai larg utilizata pentru depistarea litiazei biliare este:
a. Radiografia bdominala simpla
c. Colecistografia orala
72. In colica biliara pot creste urmatoarele analize, cu o exceptie:
a. Transaminazele
b. Amilazele
c. Glicemia
d. Testele de colestaza
73. Complicatiile litiazei biliare veziculare pot fi toate, cu exceptia:
a. Ulcer duodenal
b. Pancreatita acuta
c. Hidrops vezicular
d. Cancerul vezicii biliare
74. Complicatiile litiazei coledociene pot fi toate, cu exceptia:
a. Pancreatita acuta
b. Angiocolita acuta
c. Ciroza biliara secundara
d. Hernie hiatala
75. Pentru dizolvarea orala a calculilor biliari se poate folosi:
a. Acidul hialuronic
b. Acidul folic
c. Acidul ursodezoxicholic
d. Anhidraza carbonica
76. Principala cauza de pancreatita acuta la femei este:
a. Litiaza biliara
b. Alcoolul
c. Ereditatea
d. Hipercalcemia
77. Principala cauza de pancreatita acuta la barbati este reprezentata de:
a. Traumatisme
b. Tumori pancreatice
c. Medicamente
d. Alcool
78. Durerea din pancreatita acuta se caracterizeaza prin:
a. Debut acut, localizare in hipocondrul drept, iradiere posterioara
b. Debut insidios, localizare epigastrica, iradiere posterioara
c. Debut acut, localizare epigastrica, iradiere posterioara
d. Debut insidios, localizare epigastrica, iradiere “in bara”
79. Durerea din pancreatita acuta este ameliorata de:
a. Alimentatie
b. Flexia trunchiului
c. Voma
d. Toate de mai sus
80. Un semn care nu se intalneste in pancreatita acuta este:
a. Zgomote intestinale diminuate sau absente
b. Subicter scleral
c. Echimoze în flancuri
d. Stelute vasculare pe torace
81. Un semn care nu se intalneste in pancreatita acuta este:
a. Diareea
b. Rigiditate si aparare musculara
c. Pleurezie
d. Semne de hipocalcemie
82. Diagnosticul paraclinic al pancreatitei acute se bazeaza pe nivelul:
a. Transaminazelor
b. Amilazelor
c. Fosfatazei alcaline
d. Lactic dehidrogenazei
83. Nivelul lipazelor serice se utilizeaza pentru diagnosticul:
a. Dislipidemiei
b. Colecistitei acute
c. Pancreatitei acute
d. Tumorilor hepatice
84. Cea mai buna metoda pentru vizualizarea pancreasului este:
a. Radiografia abdominala pe gol
b. Ecografia abdominală
c. Computer tomografia
d. Scintigrafia
85. Pancreatita acuta poate determina urmatoarele complicatii locale, in afara de una:
a. Hemoragie
b. Pseudochist
c. Abces
d. Cancer
86. Dintre principiile de tratament ale pancreatitei acuta usoare nu face parte:
a. Punerea in repaus a pancreasului
b. Perfuziile de rehidratare
c. Tratamentul antialgic
d. Tratamentul chirurgical
89. Manevra Murphy reprezinta:
a. palparea epigastrului in timpul unei crize de ulcer
b. palparea fundului VB in inspir profund
c. percutarea zonelor lombare in timpul colicii renale
d. realizarea unui tuseu rectal pentru hemoroizi
Cursul nr. 6.
87. Principala cauza de pancreatita cronica este:

a. Alimentatia deficitara
b. Hipercolesterolemia
c. Alcoolul
d. Litiaza biliara
88. Ce semn nu apare in pancreatita cronica:
a. Ascita
b. Durerea epigastrica
c. Steatoree
d. Scadere ponderala
89. Durerea din pancreatita cronica se caracterizeaza prin toate de mai jos, cu o exceptie:
a. Este accentuata de ingestia de grasimi
b. Este calmata de ingestia de lapte
c. Este accentuata de alcool
d. Este ameliorata de flexia trunchiului
90. Complicatiile pancreatitei cronice sunt toate de mai jos, in afara de una:
a. Pseudochist
b. Obstructie biliara
c. Hemoragie gastrointestinala
d. Anemie autoimuna
91. Pentru diagnosticul de pancreatita cronica de obicei nu este indicata:
a. Ecografia abdominala
b. Radiografia abdominala simpla
c. Irigografia
92. In tratamentul durerii din pancreatita cronica se utilizeaza toate masurile de mai jos, cu o exceptie:
a. Regimul alimentar
b. Repausul la pat
c. Terapia cu enzime pancreatice
d. Antialgicele
93. Un antialgic folosit in tratamentul durerii din pancreatita cronica este:
a. Silimarina
b. Ampicilina
c. Gentamicina
d. Paracetamolul
94. In pancreatita cronica, pentru tratamentul malabsorbtiei si a simptomelor asociate cu steatoreea se
foloseste:
a. Terapia cu enzime pancreatice
b. Terapie antisecretorie gastrica
c. Tratamentul diabetului zaharat asociat
d. Terapia chirurgicala
95. Cea mai frecventa localizare a cancerului de pancreas este:

a. Cefalica
b. Corporeala
c. Caudala
d. Nu exista o localizare preferentiala
96. Factorii de risc pentru cancerul de pancreas sunt toti, cu o exceptie:
a. Fumatul
b. Pancreatita cronica
c. Helicobacter pylori
d. Alcoolul
97. Cancerul de cap de pancreas se se poate complica cu:
a. Anemie hemolitica
b. Icter mecanic
c. Sindrom hepatorenal
d. Hipersplenism hematologic
98. Semne intalnite in cancerul de pancreas sunt toate, cu o exceptie:
a. Ascita
b. Hepatomegalie
c. Diabet zaharat
d. Glob vezical
99. Semne intalnite in cancerul de pancreas sunt toate, cu o exceptie:
a. Icter
b. Durere abdominala
c. Fecale hipercrome
d. Prurit
100. Nu este utila in diagnosticul cancerului de pancreas:
a. Radiografia abdominala
b. Ecografia
c. Ecoendoscopia
d. Rezonanta magnetica nucleara
101. Terapia care poate prelungi semnificativ viata in cancerul de pancreas este:
a. Terapia simptomatica
b. Rezectia chirurgicala
c. Chimioterapia
d. Radioterapia
Cursul nr. 7.
102. Icterul hemolitic se caracterizeaza prin:

a. Este un icter intens
b. Se asociaza cu anemie
c. Fecalele sunt hipocrome
d. Urinile sunt hipocrome
103. Cresterea numarului de reticulocite se intalneste in icterul:

a. Hemolitic
b. Colestatic
c. Constitutional
d. Din ciroza hepatica
104. Testul de colestaza care se efectueaza pentru confirmarea icterului este:
a. TGP / ALT
b. TGO / AST
c. Electroforeza
d. Bilirubina
105. Teste de colestaza sunt toate de mai jos, cu o exceptie:

a. Bilirubina
b. Fosfataza alcalina
c. Alfa-fetoproteina
d. GGT
106. Procedeul initial de investigatie imagistica pentru un pacient icteric este:

a. Radiografia
b. Ecografia
c. Scintigrafia
107. Hepatitele cronice pot fi determinate de toate de mai jos, cu o exceptie:

a. Medicamente
b. Virusuri
c. Autoimunitate
d. Stress
108. Manifestarile clinice in hepatitele cronice includ:
a. Sd. asteno-adinamic
b. Sd. de malabsorbtie
c. Sd. dispeptic
d. Hepatalgii
e. Icter
109. Investigatia paraclinica neimportanta pentu diagnosticul de hepatita cronica este:

a. Creatinina
b. TGP
c. Fosfataza alcalina
d. Bilirubina
110. Markerul hepatitei B care este prezent atat in infectia acuta cat si incea cronica este:
a. AgHBe
b. Ac. antiHBe
c. AgHBs
d. Ac. antiHBs
111. Relativ la infectia cu virusul hepatitei B, prezenta imunitatii anti-VHB este indicata de:
a. Ac. anti-HBc
b. Ac. anti-HBe
c. Ac. anti-HBs
d. Ac. anti-HCV
112. Modul de transmitere a infectiei cu virusul hepatic B nu cuprinde:

a. Transfuzia sanguina
b. Calea fecal-orala
c. Contactul sexual
d. Drogurile intravenoase
113. Interferonul nu este folosit la tratamentul:

a. Hepatitei B
b. Hepatitei B+D
c. Hepatitei C
d. Hepatitei autoimune
114. Interferonul este folosit la tratamentul hepatitei cronice:

a. Virale
b. Medicamentoase
c. Criptogenetice
d. Autoimune
115. Pentru tratamentul hepatitei cronice virale C se folosesc:

a. Corticosteroizi
b. Gamaglobuline
c. Peg-Interferon
d. Toate de mai sus
116. Care dintre situatiile de mai jos nu se asociaza cu infectia VHB?

a. Purtator sanatos
b. Hepatita autoimuna
c. Ciroza hepatica
d. Cancerul hepatic
117. Referitor la hepatita cronica VHC, care dintre afirmatii este adevarata?
a. Urmeaza dupa o hepatita B
b. Nu poate produce cancer hepatic
c. Multe cazuri sunt asimptomatice
d. Transaminazele sunt intotdeauna crescute
118. Referitor la hepatita autoimuna, care dintre afirmatii nu este adevarata:

a. Este de etiologie virala
b. Predomina la femei
c. Se trateaza cu corticosteroizi
d. Se trateaza cu imunosupresoare
119. Hepatita autoimuna nu se trateaza cu:

a. Prednison
b. Azathioprina
c. Interferon
d. Transplant hepatic
Cursul nr. 8.
120. Caracteristici morfologice ale cirozei hepatice sunt toate de mai jos, cu o exceptie:
a. prezenta nodulilor de regenerare
b. fibroza extinsa
c. dezorganizarea arhitecturii parenchimului
d. prezenta pseudochisturilor
121. Una din manifestarile de mai jos nu face parte dintre semnele de insuficienta hepato-celulara:
a. Icterul
b. Ascita
c. Astenia
d. Sindromul hemoragipar
122. In ciroza hepatica, manifestarea legata de prezenta sindromului de hipertensiune portala este:
a. Ascita
b. Atrofia musculara
c. Stelutele vasculare
d. Scaderea pilozitatii
123. Care dintre urmatoarele semne nu fac parte din tabloul clinic al cirozei hepatice:
a. Eritroza palmara
b. Pruritul
c. Disfagia
d. Splenomegalia
124. Hipersplenismul se refera la:

a. Dilatatia venelor din hilul splenic
b. Tromboza venelor din hilul splinei
c. Durerea legata de marimea splinei
d. Anemie, leucopenie, trombocitopenie
125. Sindromul de citoliza hepatica se refera la:

a. Albumine
b. Gamaglobuline
c. Transaminaze
d. Colestaza
126. Varicele esofagiene se intalnesc in:
a. Achalazia cardiei
b. Hernia hiatala
c. Hepatita cronica
d. Ciroza hepatica
127. Contraindicatia unei punctii biopsii hepatice este data de:

a. Hemoglobina < 10 g/dL
b. Trombocitele < 50,000 / mm3
c. Leucocite < 5000 / mm3
d. Bilirubina > 3 g/dL
128. Cauza principala a hemoragiei digestive superioare din ciroza hepatica este:
a. Gastrita eroziva
b. Ulcerul gastric
c. Gastropatia portal hipertensiva
d. Varicele esofagiene
129. Tratamentul ascitei din ciroza hepatica se face cu:
a. Prednison
b. Spironolactona
c. Cefalosporine
d. Acid ursodezoxicolic
130. Alfa-fetoproteina este markerul tumoral pentru:
a. Cancerul gastric
b. Cancerul pancreatic
c. Cancerul de colon
d. Cancerul hepatic
131. In cancerul hepatic rareori se intalneste:

a. Steatoree
b. Colestaza
c. Ascita
d. Sd. inflamator
Curs 9
132. Pentru un barbat, anemia se defineste daca Hb scade sub:

a. 14 g/dL
b. 13 g/dL
c. 12 g/dL
d. 11 g/dL
133. 2. Pentru o femeie, anemia se defineste daca Hb scade sub:

a. 14 g/dL
b. 13 g/dL
c. 12 g/dL
d. 11 g/dL
134. Se considera ca anemia este severa daca Hb scade sub:

a. 7 g/dL
b. 8 g/dL
c. 9 g/dL
d. 10 g/dL
135. O anemie se poate manifesta prin toate semnele si simptomele de mai jos, cu o exceptie:
a. dispnee
b. vertij
c. poliurie
d. tahicardie
136. Una dintre analizele de mai jos nu se refera direct la explorarea unei anemii:
a. electroforeza proteinelor serice
b. sideremia
c. determinarea nivelului de vit. B12
d. numarul de reticulocite
137. Anemie feripriva pot face toti din lista de mai jos, cu o exceptie:
a. donatorii de sange
b. cei cu deficit de vit. B12
c. femeile insarcinate
d. cei cu regim vegetarian
138. Anemia feripriva este o anemie:
a. megaloblastica
b. macrocitara
c. normocitara
d. microcitara
139. Carenta de vit. B12 si acid folic nu determina modificari la nivelul:

a. celulelor sanguine
b. mucoasei digestive
c. sistemului nervos
d. sistemului urogenital
140. Anemie megaloblastica pot face toti din lista de mai jos, cu o exceptie:
a. cei cu regim vegetarian
b. cei cu operatii pe colon
c. cei cu gastrectomie
d. cei cu rezectii de ileon
141. Vitamina B12 se absoarbe la nivelul:

a. stomacului
b. jejunului
c. ileonului
d. colonului
142. Vitamina B12 este depozitata in:

a. tesutul gras subcutanat
b. splina
c. maduva osoasa
d. ficat
143. Carenta de vit. B12 si acid folic determina o anemie:
a. hipocroma si microcitara
b. normocroma si normocitara
c. megaloblastica
d. sideroblastica
144. Asocierea unei anemii cronice cu un sindrom digestiv si un sindrom neurologic sugereaza:
a. anemia feripriva
b. anemia megaloblastica
c. anemia hemolitica
d. anemia posttransfuzionala
145. Aspectul de “maduva albastra” se intalneste in:

a. anemia feripriva
b. anemia megaloblastica
c. anemia hemolitica
d. anemia posttransfuzionala
146. In tratamentul anemiei Biermer, vitamina B12 se administreaza:

a. 3 luni
b. 6 luni
c. 1 an
d. toata viata
147. Anemia hemolitica prin imunizare fetomaterna poate apare in cazul:

a. mama Rh (-), tata Rh (-)
b. mama Rh (+), tata Rh (-)
c. mama Rh (-), tata Rh (+)
d. mama Rh (+), tata Rh (+)
148. Anemia posttransfuzionala apare prin:

a. hemoliza extravasculara
b. hemoliza intravasculara
c. hemoragie cutaneo-mucoasa
d. inhibitia maduvei osoase
Curs 10.
149. Cromozomul Philadelfia se poate identifica in:

a. Policitemia vera
b. Leucemia acuta
c. Metaplazia mieloida cu mieloscleroza
d. Leucemia granulocitara cronica
150. In leucemia granulocitara cronica se pot intalni toate de mai jos, cu o exceptie:
a. Eozinofilie
b. Leucocitoza
c. Splenomegalie
d. Dureri osoase
151. Policitemia vera se refera la cresterea numarului de:

a. Trombocite
b. Eritrocite
c. Limfocite
d. Granulocite
152. Eritroza fetei si a mucoaselor se intalneste in:

a. Metaplazia mieloida cu mieloscleroza
b. Leucemia granulocitara cronica
c. Policitemia vera
d. Trombocitemia esentiala
153. O valoare a hemoglobinei de peste 17 g% se intalneste in:

c. Policitemia vera
154. Flebotomia este un tratament pentru:

c. Policitemia vera
155. O punctie sternala frecvent “alba” se intalneste in:

c. Policitemia vera
Curs 11.
156. In leucemia limfatica cronica nu se intalneste:

a. Splenomegalie
b. Adenopatii
c. Limfocitoza
d. Bazofilie
157. Unul dintre semnele de mai jos nu apartine leucemiilor:

a. Adenopatie
b. Splenomegalie
c. Cardiomegalie
d. Hepatomegalie
158. In leucemiile acute se intalnesc sindroamele de mai jos, cu exceptia unuia:

a. Sindrom anemic
b. Sindrom infectios
c. Sindrom hemoragipar
d. Sindrom de malabsorbtie
159. In tratamentul leucemiilor, pentru scaderea acidului uric se foloseste:

a. Prednison
b. Allopurinol
c. Acid folic
d. Hidroxiuree
Curs 12.
160. Factori favorizanti ai pielonefritei acute sunt considerati toti, cu o exceptie:

a. Consumul excesiv de sare
b. Obstructiile urinare
c. Manevrele instrumentale
d. Malformatiile renale
161. Manevra Giordano din pielonefrita acuta se refera la:

a. Punctele ureterale dureroase
b. Cresterea de volum a rinichilor
c. Lombe sensibile la percutie
d. Hipocondrul drept sensibil in inspir profund
162. Intr-o pielonefrita acuta, urocultura se considera pozitiva cand exista:
a. Peste 1 000 germeni/mL
b. Peste 10 000 germeni/mL
c. Peste 100 000 germeni/mL
d. Peste 1 000 000 germeni/mL
163. Unul dintre urmatoarele antibiotice nu este folosit de obicei pentru infectiile urinare
(pielonefrita acuta):
a. Negram
b. Tetraciclina
c. Ampicilina
d. Norfloxacin
164. In pielonefrita cronica, acidifierea urinii se poate obtine cu toate de mai jos, cu o exceptie:
a. Carne
b. Branza
c. Oua
d. Fructe si legume
Curs 13.
165. Care dintre situatiile de mai jos poate produce o insuficienta renala acuta prerenala?
a. Glomerulonefrita cronica
b. Intoxicatii cu metale grele
c. Diaree acuta
d. Neoplasmul de vezica urinara
a. Glomerulonefrita acuta
b. Litiaza ureterala
c. Pielonefrita acuta
d. Arsurile extinse
a. Varsaturile repetate
b. Toxice medicamentoase
c. Necroza tubulara acuta
d. Rupturile vezicale
168. Intr-o insuficienta renala acuta, potasiul seric are tendinta sa:
a. Scada
b. Creasca
c. Ramane constant
d. Orice variatie este posibila cu sanse egale
169. Notati raspunsul gresit: “Dieta din insuficienta renala cronica presupune reducerea aportului
de”:
a. Sare
b. Apa
c. Proteine
d. Calorii
170. Substituirea functiei renale se poate face prin toate metodele de mai jos, cu o exceptie:
a. Hemodializa
b. Dializa peritoneala
c. Plasmafereza
d. Transplant renal
- CARDIOLOGIE
1) Care din urmatoarele nu reprezinta o caracteristica tipica a durerii anginoase?
a) localizarea retrosternala si precordiala

b) apare la efort
c) se calmeaza la repaus
d) iradiere pe membrul inferior stang
e) se calmeaza cu nitroglicerina sublingual
2) Care dintre urmatoarele clase de medicamente au efect antianginos?
a) anticoagulantele
b) antiagregantele
c) diureticele
d) beta-blocantele
e) bronhodilatatoarele
3) Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta privind by-pass-ul aorto-coronarian?
a) constă in dilatarea aortei cu ajutorul unui balonas introdus prin cateterism

b) constă în injectarea unei substanțe radio-opace în aortă și arterele coronare
c) constă în injectarea intravenoasă a unei substanțe radioactive cu vizualizarea aortei și arterelor
coronare
d) constă în plasarea unei grefe venoase între aortă și artera coronară ocluzată
e) constă în efectuarea unei ecocardiografii cu transductorul introdus în aortă și arterele coronare
4) Care din urmatoarele masuri nu este indicata in edemul pulmonar acut?
a) pozitia in decubit cu membrele inferioare ridicate

b) administrarea de nitroglicerina in perfuzie
c) administrarea de furosemid intravenos
d) oxigenoterapia
e) administrarea de morfina sau mialgin
5) Care din urmatoarele reprezinta medicamentul de electie in tratamentul socului anafilactic?
a) atropina
b) metoprololul
c) heparina
d) adrenalina
e) fibrinoliticele
6) Care din urmatoarele nu este o medicatie utila in sindromul coronarian acut?
a) Anticoagulantele (de ex heparina)

b) Betablocantele (de ex metoprolol)
c) Aspirina
d) Nitratii (de ex nitroglicerina)
e) Antibioticele
7) Care din urmatoarele reprezinta un semn de gravitate in tulburarile rapide de ritm?
a) palpitatiile
b) frecventa cardiaca intre 100 si 130 pe minut
c) edemul pulmonar acut
d) pulsul neregulat
e) complexul QRS ingust
8) Care dintre tulburarile de ritm de mai jos poate produce cel mai scazut ritm cardiac?
a) tahicardie regulata cu QRS larg (tahicardie ventriculara)

b) tahicardie regulată cu QRS ingust (tahicardie paroxistica supraventriculara)
c) tahicardie sinusala
d) bloc atrioventricular total (grad III)
e) fibrilatie atriala cu raspuns ventricular rapid
9) Care este medicatia cea mai utila in embolia pulmonara?
a) Nitratii (de ex nitroglicerina)

b) Bronhodilatatoarele (de ex salbutamolul)
c) Betablocantele (de ex metoprololul)
d) Anticoagulantele (de ex heparina)
e) Antibioticele
10) Care din urmatoarele masuri este utila in manifestarea vaso-vagala (lipotimie, lesin) ?
a) administrarea de betablocante (de ex metoprolol)
b) administrarea de morfina
c) plasarea pacientului in decubit cu membrele inferioare usor elevate
d) administrarea de antibiotice
e) pozitia semisezand cu gambele atarnate
11) Urmatoarele situatii induc tahicardie sinusala, cu excepția
a) Insuficienta cardiaca
b) Efortul
c) Emoția
d) Blocul atrio-ventricular
e) Sarcina
12) In tratamentul tahicardiei paroxistice supraventriculare (TPSV) sunt utile următoarele, cu excepția:
a) Manevrele vagale, cum este manevra Valsalva

b) Administarea intravenoasa de adenozina sau fosfobion
c) Socul electric sincron
d) Atropina
e) Tratamentul medicamentos de preventie a recurentelor, daca atacurile sunt frecvente
13) Care din urmatoarele afirmatii sunt false in ce priveste tahicardia ventriculara?
a) Apare cel mai frecvent pe cord patologic

b) Pacientul necesita monitorizare electrocardiografica
c) Electrocardiograma arată tahicardie cu QRS larg
d) Daca nu raspunde la medicatie, se aplică șoc electric extern
e) Tabloul clinic tipic este de stop cardiorespirator
14) Care din urmatoarele afirmatii este adevarata in ceea ce priveste fibrilatia atriala?
a) Supraviețuirea fără tratament este posibilă doar câteva minute

b) Socul electric trebuie aplicat obligatoriu la cât mai scurt timp după diagnostic
c) Administrarea de anticoagulante este utila
d) Electrocardiograma arată bradicardie cu QRS larg
e) Frecventa cardiaca este regulata
15) Care din urmatoarele situatii poate asocia bradicardie sinusala fiziologica?
a) Varsta copilariei mici

b) Tineri atleti
c) Efortul fizic
d) Febra
e) Anemia
16) Care din urmatoarele masuri este cea mai utilă în blocul atrioventricular de grad III (total)
simptomatic?
a) Administrarea de anticoagulante
b) Aplicarea de urgență a unui șoc electric extern
c) Cardiostimularea
d) Administrarea de beta-blocante
e) Administrarea de nitroglicerină
17) La un pacient cu dispnee acuta severa, urmatoarele pledeaza pentru edem pulmonar acut cardiogen,
cu excepția:
a) Antecedente de boala cardiacă cronică

b) Prezenta ortopneei si a ralurilor crepitante pe ambele arii pulmonare, urcand de la baze spre varf
c) Cord mare radiologic
d) Prezenta modificarilor de infarct miocardic acut pe electrocardiograma
e) Febra si expectoratia purulenta
18) La un pacient cu dispnee acuta, urmatoarele pledeza pentru embolie pulmonara, cu excepția:
a) Asocierea de junghi toracic si hemoptizie
b) Pacient cu cancer imobilizat prelungit la pat
c) Utilizarea contraceptivelor orale sau prezenta sarcinii
d) Antecedente de astm bronsic
e) Semne de tromboza venoasa profunda la membrele inferioare
19) Un pacient care primeste tratament anticoagulant oral trebuie atentionat privind următoarele, cu
excepția:
a) Necesitatea verificarii periodice a coagularii

b) Evitarea administrarii de injectii intramusculare, preferand calea intravenoasă
c) Nevoia de a anunta medicul chirurg inainte de o eventuala interventie
d) Posibilitatea unor interactiuni medicamentoase cu alte tratamente administrate in paralel
e) Riscul de a dezvolta edeme gambiere
20) Urmatoarele sunt cauze de durere toracica, cu excepția
a) Angina pectorala
b) Infarctul miocardic acut
c) Regurgitarea mitrală
d) Disectia de aorta
e) Pericardita
21) Care din urmatoarele reprezinta caractere ale durerii anginoase?
a) Modificarea cu pozitia
b) Agravarea la tuse
c) Reproducerea la palparea zonei dureroase
d) Iradierea în fosa iliacă stângă
e) Calmarea prin nitroglicerina
22) Urmatoarele pot reprezenta simptome de acompaniere a durerii în infarctul miocardic acut, cu
excepția
a) Febra inalta si tusea cu expectoratie purulenta

b) Greata, varsaturi, sughit, diaree
c) Oboseala brusc instalata, transpiratii profuze
d) Sincopa
e) Insuficienta cardiaca acuta
23) Care din urmatoarele nu sunt manifestări tipice in infarctul miocardic acut?
a) Cresterea creatininei
b) Cresterea troponinei
c) Creșterea creatinkinazei
d) Modificarile electrocardiografice
e) Durerea anginoasă prelungită
24) Care din urmatoarele nu reprezinta masuri utile in tratamentul infarctului miocardic acut?
a) Internarea urgentă în unitate de terapie coronariană

b) Monitorizarea electrocardiografica
c) Tratamentul trombolitic
d) Adrenalina pentru a reduce tensiunea arteriala
e) Angioplastia coronariana
25) Urmatoarele reprezinta semnale de alarma la un pacient cu ascensiune tensionala marcata, cu excepția
a) Dispneea
b) Tusea cu expectorație purulentă
c) Angina pectorală
d) Cefalee, greata, varsaturi, letargie
e) Redoarea cefei sau deficit motor recent instalat
26) Care dintre următoarele clase de medicamente nu are efect hipotensor?
a) Beta-blocantele (de ex. Metoprolol)

b) Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (de ex Captopril)
c) Diureticele (de ex hidroclorotiazida – Nefrix)
d) Beta - 2 simpatomimeticele ( de ex salbutamolul – Ventolin)
e) Inhibitorii calciului (de ex amlodipina)
27) Care dintre urmatoarele afirmații privind măsurarea tensiunii artteriale este falsă?
a) Pacientul stă în sezând, cu brațul sprijinit, la nivelul cordului

b) Dacă există diferență la măsurare între cele două brațe, se ia în considerare valoarea cea mai mică
c) Pacientul trebuie lăsat în repaus câteva minute înaintea masurării tensiunii arteriale
d) În condiții de zgomot se poate determina tensiunea arterială sistolică folosind, în loc de stetoscop,
palparea arterei radiale
e) Valorile normale sunt situate sub 140/90 mmHg
28) Următoarele pot fi cauze de hipertensiune arterială secundară, cu excepția:
a) Stenoza arterei renale

b) Glomerulonefrita cronică
c) Utilizarea contraceptivelor orale
d) Sarcina după 20 de săptămâni
e) Utilizarea diureticelor
29) Următoarele măsuri generale sunt utile la pacienții cu hipertensiune arterială esențială, cu excepția:
a) Moderarea consumului de alcool

b) Renunțarea la fumat
c) Reducerea consumului de sare
d) Cresterea aportului de fructe și legume
e) Preferarea decubitului lateral drept în cursul nopții
30) Următoarele sunt valabile în ce privește tratamentul hipertensiunii arteriale, cu excepția:
a) Beneficiile principale ale tratamentului antihipertensiv se datoreaza scaderii in sine a tensiunii

arteriale (TA)
b) Toate grupele de hipotensoare au eficacitate comparabila
c) Se prefera medicamentele care asigura reducerea TA timp 24 ore cu o singura administrare
d) Medicamentele sunt echivalente din punct de vedere al reactiilor adverse
e) Tratamentul se poate initia cu un medicament sau o combinatie
31) Care dintre următoarele afirmații este falsă în ce privește palpitațiile?
a) Reprezintă perceperea neplăcută a bătăilor cordului

b) Pot apare și în absența unei tulburări de ritm
c) Nu reprezintă un semn de severitate într-o tulburare de ritm
d) Constituie un simptom subiectiv
e) Dacă sunt severe, aplicarea șocului electric extern se poate face chiar fără obiectivarea ritmului
cardiac
32) Care din următoarele afirmații privind bolile valvulare este falsă?
a) Stenoza mitrală este cel mai frecvent de cauză reumatismală

b) Regurgitarea mitrală constă în deschiderea incompletă a valvei mitrale
c) Stenoza aortică poate fi cauză de angină pectorală
d) Prolapsul valvei mitrale este o cauză de regurgitare mitrală
e) Bolile valvei mitrale se pot complica în evoluție cu fibrilație atrială
33) Care dintre următoarele măsuri este necesară în cazul pacienților purtători de proteze valvulare
mecanice?
a) Evitarea călătoriilor cu avionul

b) Evitarea efortului fizic
c) Tratament cronic cu digoxin
d) Tratament cronic anticoagulant
e) Tratament cronic antibiotic
34) Care dintre următoarele nu reprezintă factor de risc pentru ateroscleroză?
a) Fumatul
b) Consumul de alimente bogate în vitamina K
c) Diabetul zaharat
d) Dislipidemia
e) Hipertensiunea arterială
35) Care este cea mai frecventă cauză de boală coronariană ischemică?
a) Ateroscleroza aortei descendente

b) Ateroscleroza arterelor coronare
c) Embolia coronariană
d) Spasmul coronarian
e) Anevrismul arterelor coronare
36) Care dintre următoarele este utilă în diagnosticul bolii coronariene ischemice?
a) Test electrocardiografic de provocare a ischemiei (de efort)

b) Tomografia computerizată a arterelor pulmonare
c) Ecografia arterelor iliace
d) Scintigrafia pulmonară
e) Aortografia
37) Care din următoarele afirmații este adevărată în ce privește coronarografia?
a) Constă în injectarea unei substanțe de contrast în arterele coronare

b) Necesită incizia mediană a toracelui
c) Constă în explorarea ecografică a arterelor coronare
d) Folosește o substanță radioactivă
e) Nu se poate aplica la pacienții cu boală coronariană avansată
38) Un stent introdus în artera coronară reprezintă:
a) Un segment venos între aortă și artera coronară

b) Un mic tub din rețea metalică
c) Un dispozitiv pentru tratarea tulburărilor de ritm
d) Un dispozitiv pentru închiderea unei comunicări anormale
e) O substanță de contrast pentru explorarea prin rezonanță magnetică
39) Angioplastia coronariană reprezintă:
a) Dilatarea coronarei cu un balonaș introdus intracoronarian, prin cateterism

b) Explorarea arterei coronare prin computer tomografie
c) Explorarea arterei coronare prin ecografie intravasculară
d) Secționarea arterei coronare pe cord deschis
e) Injectarea nitroglicerinei intra-coronarian
40) Ce semnificație are noțiunea de ”sindrom coronarian acut”?
a) Sinonim cu edem pulmonar acut

b) Angină pectorală stabilă cu modificări ale electrocardiogramei în timpul durerii
c) Insuficiență cardiacă de cauză ischemică
d) Încadrare temporară a unui episod de agravare a anginei, până la aflarea rezultatelor probelor de
necroză miocardică
e) Infarct miocardic acut cu supradenivelare de segment ST
41) Ce reprezintă cardiomiopatiile?
a) Boli ale valvelor cardiace

b) Boli ale mușchiului cardiac
c) Boli ale arterelor coronare
d) Afectări ale mușchilor scheletici în cadrul unor boli cardiace
e) Boli ale pericardului
42) Care este cauza îngroșării patologice a miocardului din cardiomiopatia hipertrofică ?
a) Hipertensiunea arterială
b) Boala coronariană ischemică
c) Insuficiența aortică
d) Determinism genetic
e) Oricare din cele de mai sus
43) Care dintre următoarele nu reprezintă manifestări de insuficiență cardiacă?
a) Dispneea de efort
b) Edemele gambiere
c) Hepatomegalia
d) Turgescența jugularelor
e) Claudicația intermitentă
44) Creșterea în sânge a cărui produs sugerează insuficiență cardiacă?
a) D-dimer
b) Troponina
c) Peptidele natriuretice
d) Glucoza
e) Creatinina
45) Care dintre următoarele este diuretic?
a) Metoprolol
b) Captopril
c) Heparina
d) Furosemid
e) Adrenalina
REUMATOLOGIE
46) Care dintre următoarele modificări de laborator este cea mai caracteristică pentru artrita reumatoidă?
a) Prezența anticorpilor antinucleari

b) Prezența factorului reumatoid
c) Creșterea vitezei de sedimentare a hematiilor
d) Creșterea proteinei C reactive
e) Prezența HLA B27
47) În prezența unei poliartrite inflamatorii acompaniată de fotosensibilitate la o pacientă tânără, care
dintre următoarele este cea mai plauzibilă?
a) Artrita reumatoidă
b) Lupusul eritematos sistemic
c) Guta
d) Artrita septică
e) Spondilita anchilozantă
48) Care dintre următoarele este cel mai folosit medicament modificator de boală (remitiv) în artrita
reumatoidă
a) Diclofenacul (antiinflamator nesteroidian)

b) Prednisonul
c) Metotrexatul
d) Tramadolul (antialgic potent)
e) Paracetamolul
49) Care este semnificația noțiunii de redoare articulară matinală?
a) Durere articulară în cursul dimineții

b) Tumefacție articulară în cursul dimineții
c) Roșeața tegumentelor care acoperă articulația, în cursul dimineții
d) Limitarea mobilității articulare în cursul diminații
e) Hipermobilitatea articulară în cursul dimineții
50) Ce se înțelege prin artrită reumatoidă seropozitivă?
a) Coexistența infecției cu virusul HIV

b) Coexistența infecției cu virus hepatitic B sau C
c) Prezența factorului reumatoid
d) Prezența proteinei C reactive
e) Oricare din cele de mai sus
PNEUMOLOGIE
1. Bronsita cronica, emfizemul, BPOC

1)* Factorii care contribuie la patogeneza bronsitei cronice si emfizemului sunt :
a) infectiile respiratorii acute

b) fumatul
c) poluarea aeriana sau profesionala
d) nivelul seric al α1 AT sub 0,5 g/l
e) toate de mai sus.
2)* Care dintre indivizii de mai jos au predispozitie genetica pentru emfizem panacinar sever:
a) indivizii homozigoti ZZ sau SS care au frecvent nivelul seric al α 1 AT sub 0,5 g/l
b) indivizii homozigoti MM care au nivelul seric al α 1 AT peste 2,5 g/l
c) indivizii care au un parinte diagnosticat cu emfizem sau BPOC
d) niciunul de mai sus
e) toti de mai sus
3)* Care din urmatorii factori pot fi considerati factori precipitanti ai insuficientei respiratorii acute la
pacientii cu BPOC :
a) cresterea volumului, vascozitatii si/sau purulentei sputei

b) pneumotoraxul
c) administrarea de sedative sau narcotice
d) pneumonia, trombembolismul si insuficienta ventriculara stanga
e) toate de mai sus
4)* Factorii care contribuie la patogeneza bronsitei cronice si emfizemului sunt:
a) infectiile respiratorii acute

b) fumatul
c) poluarea aeriana sau profesionala
d) nivelul seric al α1 AT sub 0,5 g/l
e) toate de mai sus.
5)* La pacientii cu BPCO oxigenoterapia este indicata:
a) cind hipoxia arteriala este persistenta si severa

b) cind asociaza semne de cord pulmonar
c) in caz de poliglobulie
d) cind prezinta semne de insuficienta cardiaca dreapta
e) toate cele de mai sus
2. Pneumoniile si infectiile pulmonare necrozante

7)* Agentii etiologici cei mai frecventi ai pneumoniilor sunt:
a) diverse specii bacteriene

b) chlamidii
c) rickettsii
d) fungi si paraziti
e) virusuri
8)* Sindromul de pneumonia „tipica” se caracterizeaza prin:
a) febra cu debut brusc

b) tuse productiva cu sputa purulenta
c) durere toracica de tip pleurel,uneori
d) sindrom clinic de condensare pulmonara
e) toate de mai sus
9)* Sindromul pneumonic „atipic” se caracterizeaza prin:
a) prezenta simptomelor extrapulmonare (cefalee, mialgii, oboseala, dureri in gat, greata, varsaturi,
diaree)
b) arterita periferica cu debut brusc
c) tuse productiva cu sputa purulenta
d) sindrom clinic de condensare pulmonara
e) aspect clinic de „blue bloater”
10)* In diagnosticul diferential al pneumoniilor nosocomiale intra:
a) insuficienta cardiaca congestiva

b) sindromul de detresa respiratorie acuta
c) atelectazia si leziuni produse de oxigen sau medicamente
d) afectiuni pulmonare preexistente
11)* Printre criteriile de spitalizare a pacientilor cu pneumonie se numara toate de mai jos cu o
exceptie:
a) varsta sub 50 ani
b) prezenta de boli asociate: renale, cardiace, diabet zaharat, neoplasm, imunosupresie
c) suspiciunea de pneumonie cu Staphylococus aureus, bacili gram-negativisau anaerobi
d) complicatii supurative ca empiem, artrita, meningita, endocardita
e) incapacitatea administrarii orale a tratamentului
12)* Pacientii cu pneumonie cu Staphilococcus aureus pot avea urmatoarele caracteriostici :
a) pot avea numai febra si dispnee

b) sunt de obicei in stare grava
c) pot avea semne de endocardita sau alte atingeri extrapulmonare
d) aspect radiologic bronhopneumonis cu pneumatocele
13)*. Examenul sputei
a) reprezinta cheia in evaluarea pacientului cu pneumonie

bacteriana
b) poate identifica agentul patogen in mai putin de jumatate din cazuri

c) in pneumoniile cu anaerobi sint necesare culturi din secretiile pulmonare necontaminate cu
secretii orofaringiene
d) existenta florei mixte pe frotiul Gram din sputa necontaminata sugereaza o infectie anaeroba
14)*. Pacientii spitalizati cu pneumonie comunitara, forma severa- care este afirmatia adevarata?
a) necesita frotiuri Gram din sputa si testarea sensibilitatii microbiene

b) necesita tratament antimicrobian parenteral
c) pot necesita metode invazive de decelare a agentului patogen
d) penicilina sau ampicilina ramin drogurile de electie pt pneumonia pneumococica
15)*. In cazul pneumoniilor,calea de patrundere ale agentilor microbieni cea mai frecventa este:
a) aspirarea organismelor care colonizeaza orofaringele

b) inhalarerea aerosolilor infectiosi
c) diseminarea hematogena
d) inoculare directa si diseminare contigua
16)*. Tratamentul de elecţie al pneumoniei cu Legionella pneumophila este:
a) penicilina
b) cefalosporinele
c) gentamicina
d) macrolidele
e) chinolonele
17)*. Sindromul pneumonic "tipic" (debut brusc, tuse productiva cu sputa purulenta, durere toracica de tip
pleural, semne de condensare pulmonara) este de obicei cauzat de:
a) Streptoccocus pneumoniae
b) Mycoplasma pneumoniae
c) Pneumocystis carinii
d) Coxiella burnetti
e) Chlamydia psittaci
3. Cancerul bronhopulmonar
18)*. Cel mai frecvent factor etiologic al cancerului bronho-pulmonar este:
a) fumatul
b) poluantii industriali
c) factorii genetici
d) poluantii de mediu
e) radonul din surse naturale terestre
19)*. Sindromul de secretie inadecvata de ADH apare in:
a. carcinomul cu celule mari

b. adenocarcinom
c. carcinomul cu celule mici
d. carcinomul scuamos
e. carcinoid
20)*. Prezenta metastazelor la distanta determina includerea cancerului bronhopulmonar in stadiul:
a) IIA
b) IIB
c) IIIA
d) IIIB
e) IV
21)*. Care metoda terapeutica nu este indicata de rutina in carcinomul cu celule mici:
a) Rezectia chirurgicala
b) Radioterapia
c) Chimioterapia
d) Radio si chimioterapia
e) Radioterapia profilactica a SNC
4. Afectiunile pleurei, mediastinului si diafragmului

22)* Cele mai frecvente conditii care duc la aparitia pleureziilor la pacientii SIDA sunt
reprezentate de:
a) Sarcomul Kaposi
b) Pneumoniile
c) Tuberculoza
d) Limfoamele
e) toate
23)* Pneumotoraxul poate avea drept cauze:
a) traumatisme toracice
b) biopsii transtoracice
c) ventilatie mecanica
d) ruptura de blepsuri subpleurale
e) toate de mai sus
24)* Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
a) stoparea fumatului opreste evolutia sindroamelor obstructive cornice

b) inlocuitorii de nicotina ajuta pacientul sa intrerupa fumatul
c) sub tratament cu inlocuitori de nicotina rata de abstinenta in urmatorul an de la oprirea fumatului
este de 20-25%
d) exercitiile fizice duc la cresterea tolerantei la efort la pacientii cu BPOC
e) toate de mai sus
25)* Care afirmatie despre teofilina nu e adevarata:
a) se poate administra oral sau parenteral

b) nu are efect aritmogen
c) nivelul sanghin therapeutic trebuie mentinut la 10-15 mg/l
d) poate determina insomnie si nervozitate
e) greata, varsaturile si convulsiile apar la un nivel sanguin de peste 20mg/l
26)* Pentru revarsatele pleurale tip transsudat nu eate necesara :
a) descrierea aspectului
b) dozarea glucozei in lichid
c) dozarea LDH-ului in lichid
d) examenul microbiologic al lichidului
e) dozarea priteinelor in lichid
27)* Mezotelioamele :
a) sunt tumori primare pleurale

b) deriva din celulele mezoteliale care tapeteaza cavitatea pleurala
c) sunt legate de expunerea la pulberi de azbest
d) asociaza durere toracica si dispnee
28)* Chilotoraxul :
a) apare cind ductul torcic este blocat

b) reprezinta acumularea limfei in spatiul pleural
c) cauza cea mai frecventa este traumatismul
d) toracenteza releva lichid cu aspect laptos
29)* Pneumotoraxul este definit prin:
a) Prezenta aerului in spatiul pleural

b) Prezenta de lichid in cavitatea pleurala
c) Scaderea presiunii partiale a oxigenului din singele arterial
d) Cresterea concentratiei bioxidului de carbon din singele arterial
e) Scaderea pH-ului singelui arterial
30)* Tratamentul initial al pneumotoraxului spontan primar este:
a) Administrarea unui antibiotic

b) Tratament tonicardiac
c) Aspiratia simpla
d) Administrarea unui bronhodilatator
e) Corticoterapie sistemica
Bronhopneumonia Cronicǎ Obstructivǎ
30)* Simptomul principal în emfizemul pulmonar este:
a) Dispneea de efort
b) Tusea frecventa
c) Expectoraţia crescuta cantitativ
d) Junghiul toracic
e) Wheezing
31)* Exacerbarile bronsite cronice sunt determinate mai frecvent de:
a) Rinovirusuri
b) Mycoplasme
c) Bacterii Gram pozitive
d) Bacterii Gram negative
e) Bacilul Koch
32)* Care dintre factorii etiologici implicati în patogenia bronsitei cronice este considerat a fi cel mai
important:
a) Predispozitia genetica
b) Poluarea aerului
c) Fumatul
d) Expunerea profesionala la pulberi si gaze toxice
e) Factorii infectiosi
33)* În bronsita cronica indicele Reid reprezinta raportul dintre:
a) grosimea peretului bronsic si grosimea musculaturii netede

b) grosimea musculaturii netede si grosimea peretului bronsic
c) grosimea peretului bronsic si grosimea glandelor submucoase
d) grosimea glandelor submucoase si grosimea peretului bronsic
e) grosimea glandelor submucoase si grosimea musculaturii netede
34)* Emfizemul pulmonar poate fi diagnosticat cu precizie prin:
a) rezonanta magnetica nucleara

b) radiografie toracica
c) computer tomografie de înalta rezolutie
d) examen de sputa
e) radioscopie pulmonara
5. Astmul bronsic
35)* Cea mai preferata cale de administrare a simpaticomimeticelor in astmul bronsic este:
a) inhalatorie
b) nebulizare
c) intravenoasa
d) orala
e) subcutanata
36)* Examenul clinic al aparatului respirator în criza de astm bronşic evidenţiază următoarele modificări,
exceptând una:
a) ampliaţii respiratorii normale

b) expir prelungit
c) hiperinflatie pulmonara
d) wheezing
e) folosirea musculaturii accesorii (în crizele severe sau prelungite)
37)* Corticosteroizii inhalatori au urmatoarele efecte adverse, cu o excepţie:
a) candidoza orala
b) disfonie
c) accentueaza cresterea la copil
d) cataracta
e) purpura
38)* Cromoglicatul de sodiu este utilizat in tratamentul astmului bronsic datorita efectului (efectelor):
a) De inhibare a degranularii mastocitelor

b) Bronhodilatator
c) Antiinfectios
d) Expectorant
e) Mucolitic
39)* In astmul bronsic cu crize rare, tratamentul de electie este reprezentat de:
a) administrarea de simpaticomimetice inhalatorii, la nevoie

b) adminitrarea cronica de simpaticomimetice inhalatorii
c) administrarea cronica de glucocorticoizi pe cale inhalatorie
d) administrarea cronica de simpaticomimetice, glucocorticoizi si agenti stabilizatori ai mastocitelor
e) administrarea cronica de glucocorticoizi pe cale orala
40)* Principalele mecanisme ale hipoxemiei din insuficienta respiratorie sunt, cu o exceptie:
a) scaderea PO2 inspirat

b) hipoventilatia
c) suntul
d) hiperventilatia
e) dereglarea raportului V/Q
41)* Care sunt varstele la care este atinsa incidenta de varf a neoplasmului pulmonar ?
a) 45 - 55
b) 55 - 65
c) 65 - 75
d) 35 - 45
e) peste 75 ani
42)* Bronhopneumopatia cronica obstructiva(BPOC) eprezinta o boala obstructiva care cupride:
a) bronsita cronica si emfizemul pulmonar

b) bronsita cronica si astmul bronsic
c) emfizemul pulmonar si astmul bronsic
d) bronsita cronica si bronsiectazia
e) emfizemul pulmonar si bronsiectazia
43)* Astmul bronsic extrinsec se caracterizeaza prin:
a) are la baza o reactie imunologica de tip 1
b) debuteaza, de obicei, in copilarie sau la adultul tânar
c) are teste cutanate pozitive la extractele antigene
d) se asociaza cu antecedente personale sau familiale de rinita alergica, urticarie si eczeme
e) toate la un loc
44)* Criza de astm bronsic are urmatoarele caracteristici, cu o exceptie:
a) apare mai ales in timpul zilei
b) debutul este brusc, uneori fiind precedat de prodroame
c) durata crizei este variabila de la 10-15 minute la 2-3 ore
d) criza consta in dispnee, tuse, wheezing
e) tusea este constanta, initial uscata, apoi devine productiva cu sputa albicioasa, gelatinoasa, putin
abundenta (sputa "perlata")
45)* Tipurile histologice principale ale cancerului bronhopulmonar sunt urmatoarele, cu o exceptie:
a) carcinom cu celule mici

b) carcinom cu celule mari
c) adenocarcinom
d) carcinoid
e) carcinom epidermoid
46)* Dintre tipurile histologice, prognosticul cel mai sever il are:
a) carcinom cu celule mici

b) carcinom cu celule mari
c) adenocarcinom
d) carcinoid
e) carcinom epidermoid
47)* Sindromul mediastinal posterior cuprinde urmatoarele modificari, cu o exceptie:
a) compresiune pe vena cava superioara

b) compresiune esofag
c) compresiune vena azygos
d) compresiune pe lantul nervos simpatic
e) compresiune canal toracic
48)* Principalul diagnostic diferential al astmului bronsic se face cu:
a) tromboembolismul pulmonar
b) BPOC
c) insuficienta ventriculara stanga
d) corp strain la nivelul cailor aeriena superioare
e) bronsiectazia
49)* Corticoterapia este indicata in traheobronsita acuta:
a) virala
b) bacteriana
c) alergica
d) secundara factorilor fizico-chimici
e) in toate formele mentionate
50)* Pleurezia din tromboembolismul pulmonar se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a) pleurezie mica sau medie

b) rapid progresiva
c) unilaterala de obicei
d) cu lichid serohemoragic
e) citologie nespecifica
6. Tuberculoza pulmonara
1) Care dintre afirmatiile urmatoare referitoare la vaccinarea BCG nu e adevarata?
a) BCG a fost produs dintr-o tulpina atenuata de M.bovis

b) Frecvent provoaca complicatii grave
c) Induce reactivitate la PPD
d) La copiii mici, induce protectie eficace fata de formele severe de tuberculoza
e) E recomandat ca vaccinare de rutina in tarile cu prevalenta crescuta a tuberculozei
2) Care dintre urmatoarele reactii adverse nu poate fi atribuita administrarii izoniazidei?
a) Hepatotoxicitatea
b) Neuropatia periferica
c) Sindromul pseudolupic
d) Atrofia optica
e) Insuficienta renala acuta
3) Care dintre urmatoarele reactii adverse nu poate fi atribuita administrarii rifampicinei?
a) Tulburarile gastro-intestinale
b) Anemia hemolitica
c) Trombocitopenia
d) Atrofia optica
e) Imunosupresia
4) In ce consta mecanismul de actiune a rifampicinei asupra micobacteriilor tuberculoase?
a) Actiune bactericida la nivel intracelular

b) Actiune bactericida la nivel intra si extracelular
c) Actiune bacteriostatica asupra micobacteriilor dormante
d) Actiune bacteriostatica asupra micobacteriilor cu crestere rapida si lenta
e) Inhiba sinteza de ADN viral
5) Care sunt citokinele secretate de macrofagele alveolare dupa infectarea cu bacilli tuberculosi?
a) Interleukina 1, interleukina 6, Factorul de necroza tumorala alpha

b) Interleukina 10
c) Interleukina 2
d) Gama interferonul
e) Toate
6) Care sunt particularitatile tuberculozei primare?
a) Dupa infectie, leziunile care iau nastere la nivel pulmonar sunt de obicei periferice fiind localizate
frecvent in campurile pulmonare superioare
b) Dupa infectie, leziunile care iau nastere la nivel pulmonar sunt de obicei periferice fiind localizate
frecvent in campurile pulmonare mijlocii si inferioare si se asociaza cu limfadenopatie traheo-
bronsica
c) Leziunile pulmonare nu se asociaza frecvent cu limfadenopatie hilara sau traheala
d) Frecvent nu se vindeca spontan
e) Frecvent se produc leziuni cavitare
7) Care sunt particularitatile tuberculozei la infectatii HIV?
a) Apare in orice stadiu al infectiei HIV dar manifestarile sunt aceleasi indiferent de stadiu
b) Tuberculoza extrapulmonara este frecventa
c) IDR la tuberculina (PPD) este frecvent pozitiva
d) Frotiurile din sputa sunt frecvent positive
e) Aspectul radiologic al tuberculozei pulmonare nu difera in functie stadiul imunodepresiei
8) In ce consta monitorizarea bacteriologica a raspunsului la tratamentul antituberculos?
a) Evaluarea bacteriologica se face lunar pana la negativarea culturilor bk

b) Evaluarea bacteriologica se face anual pana la negativarea culturilor bk
c) Evaluarea se face trimestrial timp de 3 ani
d) Evaluarea bacteriologica poate fi utila numai la incheierea tratamentului
e) Monitorizarea nu este de rutina
9) Cum poate fi prevenita tuberculoza chimiorezistenta?
a) Asigurarea aderentei la principiile unui tratament corect

b) Includerea in schema terapeutica a cel mult 2 medicamente bactericide
c) Prelungirea duratei tramentului de la 6 luni la 9 luni
d) Prelungirea duratei tramentului de la 6 luni la 12 luni
e) Includerea tiacetazonei in schema terapeutica
NURSING
DISCIPLINA NURSING ANUL I
1. Hemoculturile, ca si examinarile hemoparazitologice, trebuie efectuate:
a) dupa terminarea frisonului;
b) in timpul frisonului, cand numarul germenilor in sange este mai mare;
c) in timpul frisonului, cand numarul germenilor in sange este mai mic;
d) doar cand temperatura > 40,50;
e) doar cand temperatura < 370.
2. Un frotiu bine executat este:

a) subtire, de grosime uniforma, transparent, de culoare galbuie si nu ajunge pana la marginea lamei;
b) gros, de grosime uniforma, transparent, de culoare galbuie si nu ajunge pana la marginea lamei;
c) subtire, de grosime neuniforma, transparent, de culoare galbuie si nu ajunge pana la marginea
lamei;
d) subtire, de grosime uniforma, transparent, de culoare galbuie si ajunge pana la marginea lamei;
e) nici un raspuns corect.
3. Recoltarea sangelui venos pentru examinari hematologice se face pe substanta anticoagulanta de

preferinta uscata. Anticoagulantele cel mai des folosite sunt urmatoarele:
a) Na2EDTA (sare disodica a acidului etilen-diamino-tetraacetic) in proportie de 5-7 mg/ml de

sange;
b) Anticoagulantul Wintrobe, se folosesite in proportie de 2 mg/ml sange;
c) Heparina, in cantitate de 0,7-1,2 mg/ml sange;
d) Citratul de potasiu, in solutie izotonica de 3,8%;
e) Nici un raspuns corect.
4. Pentru determinarea vitezei de sedimentare a hematiilor se recolteaza:

a) 4,6 ml sange in conditiuni sterile pe 0,4 ml de solutie izotonica de citrat de sodiu (3,8%);
b) 3,6 ml sange in conditiuni sterile pe 2,4 ml de solutie izotonica de citrat de sodiu (3,8%);
c) 1,6 ml sange in conditiuni sterile pe 0,4 ml de solutie izotonica de citrat de sodiu (3,8%);
d) 4,6 ml sange in conditiuni sterile pe 0,4 ml de solutie izotonica de citrat de sodiu (4,5%);
e) 1,6 ml sange in conditiuni sterile pe 3,4 ml de solutie izotonica de citrat de sodiu (3,8%);
5. Pentru examinarile biochimice si enzimatice se recolteaza:

a) dimineata pe nemancate cate 15-16 ml sange, fara substanta anticoagulanta;
b) dimineata pe nemancate cate 5-6 ml sange, fara substanta anticoagulanta;
c) dimineata pe nemancate cate 5-6 ml sange, cu substanta anticoagulanta;
d) seara cate 5-6 ml sange, cu substanta anticoagulanta;
e) seara cate 5-6 ml sange, fara substanta anticoagulanta.
6. Pentru dozarea fierului se recolteaza:

a) 100 ml sange cu un ac de platina, fara seringa, direct in eprubeta;
b) 10 ml cu un ac de platina, in seringa;
c) 50 ml sange cu un ac de platina, fara seringa, direct in eprubeta;
d) 10 ml sange cu un ac de platina, fara seringa, direct in eprubeta;
7. Pentru dozarea clorurilor din ser se recolteaza:

a) 2-3 ml sange pe substanta anticoagulanta, fara staza venoasa;
b) 4-5 ml sange pe substanta anticoagulanta, fara staza venoasa;
c) 2-3 ml sange fara substanta anticoagulanta, fara staza venoasa;
d) 2-3 ml sange pe substanta anticoagulanta, cu staza venoasa;
e) 2-3 ml sange fara substanta anticoagulanta, cu staza venoasa.
8. Pentru examenele bacteriologice:
a) orele cele mai potrivite pentru recoltare sunt cele de seara sau cele de la inceputul frisoanelor;
b) daca este posibil, recoltarea se va face inainte de a administra bolnavului antibiotice sau
chimioterapice;
c) dintre numerosii germeni care pot fi prezenti in sange, numai bacteriile si eventual virusii pot fi
pusi in evidenta prin hemocultura;
d) aceasta se executa cand se suspicioneaza prezenta unor germeni saprofiti in sangele circulant;
9. In legatura cu recoltarea secretiei si exsudatului faringian sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu

exceptia:
a) recoltarea efectuata dupa alimentatie ar putea declansa si reflexul vomei;
b) recoltarea se face cu masca de protectie, evitand stropirea personalului cu picaturile lui Pfluge
infectate, provenite de la bolnav.
c) depozitele albe, in special falsele membrane, nu trebuie neaparat cuprinse pe tampon;
d) daca insamantarea imediata pe mediu de cultura nu este posibila, atunci tamponul, inainte de
recoltare, se va imbiba cu ser fiziologic sau glicerina 15% steril;
e) recoltarea se poate face si cu ansa de platina cu care se poate patrunde printe criptele amigdaliene,
sub falsele membrane sau sub marginea ulceratiilor.
10. Sarcinile asistentei in pregatirea si asistarea unui examen clinic medical sunt urmatoarele, cu
exceptia:
a) pregatirea psihica a bolnavului;
b) adunarea, verificarea si pregatirea instrumentarului necesar;
c) dezbracarea si imbracarea bolnavului;
d) aducerea bolnavului in pozitiile adecvate examinarilor;
e) determinarea ariei matitatii cardiace.
11. Pentru tuseul rectal, asistenta va culca bolnavul:
a) in decubit lateral drept, cu coapsele flectate pe abdomen;

b) daca starea generala a bolnavului o permite, in pozitie genupectorala;
c) in decubit dorsal, cu coapsele flectate pe abdomen;
d) in decubit lateral stang, cu coapsele in extensie;
12. In legatura cu vizita, asistenta are urmatoarele sarcini, cu exceptia:
a) pregateste salonul si bolnavii;

b) asistenta va supraveghea ingrijitoarele si infirmierele ca, pana la inceperea vizitei, saloanele sa fie
curatite si aranjate in ordine, bolnavii sa fie reintorsi de la laboratoare sau sali de tratamente si sa
fie culcati in paturile lor;
c) pregateste si distribuie foile de observatie, foile de temperatura, precum si adnotarile relativ la
medicatia si alimentatia bolnavilor;
d) ajusteaza dozele de medicamente in contextul patologiei pacientului;
e) pregateste si controleaza starea de functionare a instrumentelor si materialelor necesare pentru
vizita.
13. Care dintre următoarele cauze producătoare de accidente şi boli profesionale nu face parte din
categoria cauzelor generale?
a) umezeala;
b) substanţele caustice
c) eforul incorect dozat
d) infecţiile intraspitaliceşti
e) curentul electric
14. Care dintre următoarele cauze producătoare de accidente şi boli profesionale nu face parte din
categoria cauzelor specifice muncii medico-sanitare?
a) infecţiile intraspitaliceşti;
b) curentul electric
c) sensibilizarea faţă de medicamente
d) munca cu bolnavii iresponsabili moral şi penal
e) iradiaţia cu raze ionizante
15. Umezeala este o noxa profesională întâlnită mai ales în serviciile de:
a) cardiologie
b) neurologie
c) pneumologie
d) chirurgie
e) balneologie şi hidroterapie
16. Radiaţia cu raze ionizante reprezintă o noxă profesională întâlnită mai ales în serviciile de:
a) radiodiagnostic
b) reumatologie
c) cardiologie
d) anestezie-terapie intensivă
e) endocrinologie
17. Următoarele organe sunt mai sensibile la acţiunea radiaţiilor ionizante:
a) inima
b) glandele sexuale
c) creierul
d) oasele
e) muşchii
18. Următoarele afecţiuni pot fi urmarea expunerii la doze ridicate de radiaţii ionizante, cu excepţia:
a) sterilitate
b) dermatite
c) căderea părului
d) chist hidatic
e) cataractă timpurie.
19. Razele ultraviolete sunt noxe profesionale care acţioneaza îndeosebi la nivelul:
a) inimii
b) oaselor
c) ochilor
d) ficatului
e) intestinului subţire
20. Personalul sanitar cel mai expus pericolului de infecţii intraspitaliceşti este cel al secţiilor sau
spitalelor de:
a) Gastroenterologie
b) Cardiologie
c) Chirurgie
d) Boli infecto-contagioase
e) Endocrinologie
21. Pentru evitarea infecţiilor intraspitaliceşti personalul de îngrijire trebuie să ia următoarele măsuri, cu
excepţia:
a) menţinerea curată a mâinilor prin spălare cu apă caldă şi săpun sau cu substanţe dezinfectante
b) după spălarea mâinilor se vor folosi pentru ştergere prosoapele în comun
c) folosirea tehnicii aseptice în orice manevră cu bolnavul
d) după evacuarea bolnavilor contagioşi se va face dezinfecţia terminală a saloanelor
e) personalul sanitar cu afecţiuni transmisibile pe cale aerogenă nu va veni la lucruâ
22. Pentru prevenirea transmiterii infecţiilor cu cale de transmitere sanguină, asistenta va evita contactul
tegumentelor şi mucoaselor ei cu următoarele, cu excepţia:
a) cu sângele bolnavului
b) cu lichid cefalorahidian recoltat de la bolnav
c) cu secreţie vaginală recoltată de la bolnav
d) cu tegumentele integre ale bolnavului
e) cu exudatele sau transudatele pleurale recoltate de la bolnav
23. Următoarele sunt metode fizice de dezinfecţie, cu excepţia:
a) Incinerarea
b) Pasteurizarea
c) Cloramina
d) Încălzirea cu vapori de apă sub presiune cu ajutorul etuvelor
e) Razele ultraviolete
24. Betadina face parte din grupul de:
a) Compuşi ce eliberează halogeni

b) Compuşi ce eliberează iod
c) Compuşi fenolici
d) Tenside anionice
e) Tenside cationice
25. Următoarele substanţe dezinfectante sunt compuşi ce eliberează iod, cu excepţia:
a) Betadina
b) Tinctura de iod
c) Wescodyne
d) Septasoul
e) Cloramina
26. Sterilizarea prin caldura umeda:
a) se realizeaza la autoclav;
b) se realizeaza la pupinel;
c) se realizeaza cu vapori de apa la presiune ambianta;
d) necesita temperaturi inalte;
e) favorizeaza aparitia reziduurilor toxice.
27. Cele mai curente metode de sterilizare a instrumentarului utilizate in laboratorul clinic sunt toate, cu
exceptia:
a) sterilizarea la autoclav;
b) sterilizarea cu oxid de etilen;
c) sterilizarea la pupinel
d) sterilizarea cu ultrviolete;
e) sterilizarea prin caldura umeda.
28. Avantajele sterilizarii prin caldura umeda sunt toate, cu exceptia:
a) eficacitatea;
b) temperaturi necesare relativ scazute;
c) utilizarea apei in procesul de sterilizare;
d) simplitatea procesului;
e) se pot steriliza si lichide.
29. Masuratorile spectrofotometrice ale analizorului de biochimie sunt toate, cu exceptia:
a) cantitative
b) masuratori directe;
c) prin formarea de complexe;
d) prin modificare chimica cu formare de produsi colorati;
e) masuratori prokinetice.
30. In componenta monocromatorului instalatiei spectrofotometrice a analizorului de biochimie intra
urmatoarele, cu exceptia:
a) fanta de intrare;
b) fanta de iesire;
c) prisma;
d) reteaua;
e) detectorul.
31. Utilizarea energiei electrice în scopuri terapeutice se poate face prin toate formele de mai jos, cu o
excepţie:
a) electroterapie
b) actinoterapie
c) cromoterapie
d) magnetoterapie
e) roentgenterapie
32. Referitor la galvanoterapie, urmatoarele sunt adevarate, cu o excepţie:
a) se utilizează un pantostat legat direct la pacient

b) se utilizează sub formă de băi celulare
c) se utilizează sub formă de baie galvanică completă
d) se utilizează curent alternativ
e) se utilizează curent continuu
33. Galvanoterapia se utilizează în tratamentul:
a) hepatitelor cronice
b) ulcerului gastroduodenal
c) astmului bronsic
d) alergiilor
e) nevritelor si paraliziilor
34. Ce nu este adevărat despre curenţii diadinamici:
a) se aplică 4-5 minute pe şedinţă, un număr de 6-8 şedinţe

b) au frecvenţa impulsurilor de 50-100/minut
c) au acţiune antalgică
d) au acţiune antispastică
e) au acţiune hiperemizantă
35. Următoarele afirmaţii despre faradoterapie sunt adevărate, cu o excepţie:
a) creşte tonusul şi excitabilitatea musculară

b) scade sensibilitatea dureroasă
c) este indicată în atrofiile musculare
d) este indicată în nevrozele depresive
e) este indicată în mialgiile reumatismale
36. Transfuzia de sange se face cu urmatoarele scopuri, mai putin unul:
a) iesirea din starea de coma

b) aportul de substante nutritive
c) restabilirea masei sanguine
d) efecte antitoxice si antiinfectioase
e) depurarea organismului
37. Urmatoarele afectiuni se pot transmite prin sange in timpul unei transfuzii, cu o exceptie:
a) luesul
b) malaria
c) infectia cu virusul urlian
d) infectia cu virusul imunodeficientei umane
e) infectia cu virusul hepatitei B
38. Aspectul sedimentat in trei straturi al unei pungi cu sange de transfuzat este dat de:
a) recoltarea sangelui dupa masa

b) infectarea sangelui din punga
c) hemoliza
d) coagularea sangelui
e) pastrarea cateva ore in frigider (aspect normal)
39. Sangele de transfuzat sa va incalzi la temperatura corpului inainte de utilizare:
a) daca trebuie administrat in ritm rapid

b) daca este coagulat
c) daca este hemolizat
d) daca transfuzia se face picatura cu picatura
e) in orice situatie
40. Prima masura pe care asistenta o va lua in momentul aparitiei unei complicatii survenite in timpul
transfuziei de sange este:
a) cheama de urgenta medicul

b) administreaza corticosteroizi intravenos
c) administreaza lichide intravenos
d) intrerupe transfuzia
e) administreaza oxigen
41. Sonda gonflabila Folley se utilizează pentru:
a) sondajul traheo-bronsic
b) sondajul nazo-gastric
c) sondajul nazo-jejunal
d) sondajul urinar
e) sondajul vaginal
42. Dupa introducerea sondei urinare, verificarea pozitiei sale se face prin:
a) masurarea lungimii sondei in interiorul corpului

b) mobilizarea sondei si observarea reactiei bolnavului
c) executarea unei radiografii de vezica urinara
d) presiune cu mana asupra vezicii urinare
e) evidentierea scurgerii de urinii
43. Referitor la sondajul nazo-gastric, unul dintre evenimentele urmatoare nu are semnificatie de accident:
a) greata si necesitate de voma

b) aspirarea continutului gastric
c) cianozarea bolnavului
d) infundarea sondei
e) muscarea sondei
44. Manevrele obligatorii inaintea unui tubaj gastric sunt toate, cu o exceptie:
a) informarea pacientului
b) asezarea pacientului in pozitie sezanda sau decubit lateral stang
c) indepartarea protezei dentare
d) sedarea pacientului
e) pregatirea materialelor necesare
45. Despre tubajul duodenal o afirmatie este falsa:
a) se face cu sonda Einhorn

b) se poate analiza lichidul biliar
c) dreneaza bila in icterele mecanice
d) se pot pune in evidenta boli parazitare
e) se pot administra medicamente
46. Verificarea pozitiei unei sonde duodenale se face prin urmatoarele manevre, cu o exceptie:
a) urmarirea diviziunilor marcate pe sonda, in centimetri

b) observarea scurgerii de lichid biliar
c) insuflare cu aer
d) injectarea de lapte
e) control radiologic
47. Despre drenarea cailor biliare prin tubaj, una dintre afirmatii nu este adevarata:
a) bila coledociana se obtine inainte de bila veziculara

b) bila veziculara are culoare inchisa, castanie
c) bila hepatica are volumul cel mai mare
d) pentru obtinerea bilei veziculare se injecteaza sulfat de magneziu
e) bila veziculara poate contine calculi
48. Actinoterapia:
a) utilizeaza lumina naturala

b) utilizeaza lumina artificiala
c) utilizeaza raze utraviolete
d) utilizeaza raze infrarosii
e) toate de mai sus sunt adevarate
49. Actiunea radiatiilor infrarosii si ultraviolete asupra organismului se traduce in multiple efecte, cu o
exceptie:
a) efect bactericid
b) efect hiperemetic
c) efect caloric
d) efect chimic
e) efect biologic
50. Baile de soare nu sunt utile in:
a) rahitism
b) afectiuni reumatice
c) afectiuni neoplazice
d) tuberculoza osteo-articulara
e) afectiunile cronice ale organelor genitale la femei
TESTE NURSING ANUL II
1.Cand frecventa respiratiei la un adult este de 26 R/minut, se numeste:
a) bradipnee
b) tahipnee
c) dispnee
d) apnee
e) ortopnee
2.La barbati respiratia este :
a) de tip costal superior

b) de tip costal inferior
c) de tip abdominal
d) de tip toracic
e) de tip mixt
3.Valoarea normala a pulsului la adult este:
a) 60-80/minut
b) 80-90/minut
c) 90-100/minut
d) 100-120/minut
e) 130-140/minut
4.Valoarea normala a T.A. la adult (20-50 ani) este de:
a) M110-120mmHg
m50-75mmHg
b) M115-140mmHg*
m75-90mmHg
c) M90-110mmHg
m60-65mmHg
d) M peste 150mmHg
m peste 90 mmHg
e) M 100-120mmHg
m 60-75mmHg
5.Celeritatea reprezinta:
a) viteza de ridicare si coborare a undei pulsatile

b) coloratia in roz a tegumentelor
c) forta de contractie a inimii
d) debitul cardiac si vascozitatea sangelui
e) viteza de ridicare a undei pulsatile
6.Proteinele in alimentatie au rol
a) energetic
b) plastic
c) biocatalizator
d) in metabolismul glucidic
e) in compozitia tesutului nervos
7.Necesarul de lichide la adult in 24 de ore este de:
a) 1000-1500ml
b) 1500-2000ml
c) 2500-3000ml
d) 2000-2500ml
e) 1000-2500ml
8.Bolnavul prin transpiratie pierde o cantitate de lichide de:
a) 100-200ml
b) 350-500ml
c) 500-650ml
d) 1000-1500ml
e) 500-1000ml
9.La copil nevoia de apa este mare,in raport cu greutatea corporala,el necesitand:
a) 180mlapa/kg corp in primele 12 luni

b) 150ml apa/kg corp intre 6-9 luni
c) 120ml apa/kg corp intre 6-12luni
d) 100ml apa/kg corp pana in 12 luni
e) 110ml apa/kg corp intre 9-12 luni
10.Eliminarea urinei cu dificultate si dureri se numeste:
a) enurezis
b) oligurie
c) disurie
d) polakiurie
e) nicturie
11.Densitatea normala a urinei este de:
a) 1015-1020
b) 1020-1030
c) 1010-1015
d) 1010-1025
e) 1010-1030
12.Prin hematemeza se intelege:
a) varsatura bilioasa
b) varsatura “in zat de cafea”*
c) varsaturi postprandiale
d) varsaturi fecaloide
e) varsaturi vesperale
13.Varsaturile matinale,pe stomacul gol apar la:
a) gravide si etilici
b) ulcerosi
c) nevropatii
d) la etilici si ulcerosi
e) gravide si ulcerosi
14.Menoragia este:
a) menstruatie dureroasa
b) menstruatie neregulata,aciclica
c) hemoragie menstruala prelungita
d) hemoragie regulata,ciclica
e) absenta menstruatiei
15.Scaunul cu aspect de “zeama de orez” este characteristic in
a) colite
b) dizenterie
c) holera,lambliaza
d) pancreatita cronica
e) febra tifoida
16. Steatoreea este
a) scaun cu mucus si puroi

b) scaun cu resturi alimentare nedigerate
c) scaun cu grasimi nedigerate
d) scaun cu resturi alimentare nedigerate
e) scaun cu sange si puroi
17. Melena este:
a) sputa cu sange
b) scaun cu sange provenit din portiunea superioara digestive
c) scaun cu sange provenit din portiunea inferioara digestive
d) varsatura cu sange
e) scaun cu puroi si sange
18. Prin Hemoptizie se intelege
a) sputa cu sange deschis,aerat

b) varsatura cu sange
c) scaun cu sange
d) sputa cu sange negru ca pacura
e) sputa cu sange inchis neaerat
19. In astmul bronsic sputa are culoarea:
a) rosie-bruna
b) alb perlata
c) neagra
d) rosie-purulenta
e) purulenta
20.Echipa de ingrijire este formata din:
a) medicul currant ,medicul radiolog, medicul anestezist

b) medic,asistenta(nursa),infirmiera,ingrijitoarea,studenti, bolnav
c) medic,nursa,elev
d) medic,nursa ingrijitoare ,bolnav
e) medic,nursa,infirmiera,ingrijitoare,studenti
21.Prin prevenirea primara intelegem:
a) mentinerea si promovarea sanatatii precum si prevenirea imbolnavirilor

b) tratamentul bolilor si prevenirea agravarii lor
c) recuperarea pacientului
d) tratamentul bolilor si prevenirea agravarii lor recuperarea pacientului
e) sustinerea persoanei ingrijite pentru a se adapta la diferite dificultati
22. Prin stomie se intelege:
a) orificiu intestinal artificial creat printr-o interventie chirurgicala,in vederea eliminariicontinutului

intestinal
b) deschiderea si fixarea colonului la suprafata peretelui abdominal
c) descjderea si fixarea operatorie a intestinului subtire la nivelul pielii peretelui abdominal
d) crearea unei comunicari intre stomac si peretele abdominal
e) crearea printr-o interventie chirurgicala a unei deschizaturi(stome)prin care se realizeaza o
comunicare intre un organ cavitar si tegument sau realizarea unei noi descideri intre doua
formatiuni
23. Hematuria este :
a) prezenta sangelui in urina

b) prezenta proteinelor in urina
c) prezenta sangelui si a glucozei in urina
d) prezenta puroiului in urina
e) prezenta sangelui si a puroiului in sange
24. Culoarea sangelui in hemoptizie este:
a) rosu deschis spumos ,aerat

b) ca zatul de cafea
c) negru ca pacura
d) rosu inchis neaerat
e) rosu deschis neaerat
25. Intreruperea continuitatii tegumentelor se numeste:
a) entorsa
b) luxatie
c) fractura
d) plaga
e) entorsa de gradul 1
26. Prin Hematemeza se intelege:
a) varsatura bilioasa
b) varsatura in zat de cafea
c) varsaturi postprandiale cu resturi alimentare
d) varsatura cu sange si puroi
e) varsatura cu sange si resturi alimentare
27. Vomica este:
a) eliminarea de colectii masive de puroi sau exudat prin caile respiratorii

b) eliminarea de alimente din stomac sau esofag
c) eliminarea de puroi si sange pe gura
d) eliminarea de sputa hemoptoica
e) eliminarea doar a unor colectii de puroi
28. Prin genu varum se intelege:
a) deformari in care genunchii sunt apropiati si picioarele apropiate

b) deformari in care genunchii sunt apropiati si picioarele sunt departate
c) deformari in care genunchii sunt departati,in schimb picioarele sunt apropiate
d) deformari in care genunchii sunt departati,in schimb picioarele sunt departate
e) picior stramb
29. Prin pozitie ginecologica se intelege:
a) decubit dorsal cu genunchii indoiti

b) decubit lateral cu genunchii indoiti
c) pozitie decliva
d) pozitie procliva
e) decubit ventral cu genunchii indoiti
30. Varsatura brusca,in jet, fara efort, fara legatura cu alimentatia,fara greata, este caracteristica in:
a) colica biliara
b) colica renala
c) stenoza pilorica
d) hipertensiune intracraniana, meningita sau tumori
e) la gravide si ulcerosi
31. Somnul la copii cu varste cuprinse intre:5-11 ani este de:
a) 16-20 ore
b) 14-16 ore
c) 10-14 ore
d) 12-14 ore
e) 9-13 ore
32. Prin apatie se intelege:
a) stare de spaima intensa

b) tulburare paroxistica
c) teama nejustificata
d) perceptie proasta despre realitate
e) lipsa de interes fata de ambianta si propria persoana
33. Prin narcolepsie se intelege:
a) hipersomnie continua
b) hiposomnie continua
c) necesitate subita de somn,precedata de pierderea tonusului muscular
d) necesitate subita de somn,precedata de pastrarea tonusului muscular
e) atipiri, pacientul aude cuvintele rostite tare si raspunde laconic
34. Diaforeza este:
a) stare neplacuta de incomoditate

b) stare de lipsa de voie buna
c) transpiratie abundenta care determina starea de disconfort
d) pozitie incomoda
e) imposibilitatea pacientului de a se mentine calm
35. Coloratia urinei cu aspect de zeama de carne ne indica:
a) albuminurie
b) hematurie
c) piurie
d) glucidurie
e) glicozurie
36. In supuratii pulmonare sputa are culoarea:
a) galben verzuie
b) alba cenusie
c) rosie gelatinoasa
d) Rosie
e) alb perlata
37. Varsta normala de instalare a menarhei este de:
a) 9-16 ani
b) 9-14 ani
c) peste 15 ani
d) 11-14 ani
e) sub 11 ani
38. Dupa teoria lui Maslow exista:
a) 5 categorii de nevoi umane

b) 6 categorii de nevoi umane
c) 7 categorii de nevoi umane
d) 8 categorii de nevoi umane
e) 4 categorii de nevoi umane
39. Frecventa respiratiei la nou nascut este de:
a) 25-35 resp/minut
b) 15-25 resp/minut
c) 16-18 resp/minut
d) 30-50 resp/minut
e) 10-25 resp/minut
40. Menstruatia la intervale mai mari de 28-30 de zile se numeste:
a) dismenoree
b) hipomenoree
c) oligomenoree
d) amenoree
e) metroragie
41. Ce se intelege prin anurie?
a) rinichiul nu secreta urina

b) urina este colectata in vezica urinara si nu poate fi eliminate
c) pacientul are o diureza mai mica de 50 ml
d) pacientul nu urineaza nici o picatura de urina
e) pacientul urineaza foarte putin
42. Prin hipo sau atonie musculara se intelege:
a) scaderea tonusului muscular

b) diminuarea volumului muschiului
c) prezenta parezelor
d) dificultatea de a se ridica
e) diminuarea sau imposibilitatea miscarii unei articulatii
43. Ataxia este:
a) lipsa miscarilor normale

b) diminuarea miscarilor normale
c) tulburari de coordonare a miscarilor active voluntare
d) mers tarsit, propulsiv
e) secuse repetate,involuntare ale unei parti a corpului
44. Printre intervenţiile asistentei la pacientul cu epansament pleural se numara:

a) pregateste instrumentarul necesar pentru toracenteza si biopsie pleurala,
b) urmareste posibilele complicatii post interventii invazive si le anunta medicului
c) efectueaza premedicatia
d) insoteste si urmareste pacientul dupa toracenteza
45. *Numarul de telefon unic pentru urgente in Romania este:
a. 221
b. 112
c. 121
d. 101
e. 212
46. Printre manifestarile de dependenta ale circulatiei nu se numara:
a. tegumente normal colorate

b. tahicardie sau bradicardie
c. puls filiform, cu volum foarte redus, abia perceptibil
d. scaderea severa a cantităţii de oxigen din sânge
e. hipo sau hipertensiune arteriala
47. Enurezisul este:
a. pierdere involuntară în timpul nopţii, la copii peste trei ani

b. pierdere de urină în timpul zilei
c. inversarea raportului dintre numărul micţiunilor emise ziua, faţă de cele emise noaptea
d. scăderea cantităţii de urină
e. eliminarea urinei cu dificultate
48.Elementele caracteristice ale durerii din infarctul miocardic acut sunt:
a. durerea nu poate iradia către umăr, braţe, gât, abdomen superior

b. durere toracică anterioară intensă, cu caracter de presiune, arsură, greutate, strângere sau
sfredelire.
c. durata durerii este mai mica de 5 minute,
d. cedează rapid la tabletele de nitroglicerină sublingual (3 tablete luate la interval de 5 minute)
e. niciodata durerea nu poate fi însoţită uneori de alte semne: ameţeli, stare de leşin, greaţă,
vărsături, transpiraţii, senzaţie de sufocare, anxietate, nervozitate, palpitaţii
49. Indicaţi dacă următoarele afirmaţii sunt adevărate :

a. Frecvenţa pulsului la persoanele vârstnice intotdeauna scade sub 60 puls/minut
b. Respiraţia este influenţată de postură, somn, exerciţiul fizic.
c. Acneea reprezinta scaderea frecventei respiratorii.
d. Apneea reprezintă accelerarea respiraţiei.
e. Alterarea vocii este cauzată de obstacolele pătrunse accidental în fosele nazale.
50. Care din următoarele afirmatii nu sunt adevărate:

a. Diureza este procesul de formare şi eliminare a urinei din organism timp de 24 ore.
b. Ileusul înseamnă suprimarea completă a eliminării gazelor din intestin.
c. Incontinenţa urinară este incapacitatea vezicii urinare de a-şi evacua conţinutul.
d. Polakiuria reprezintă micţiuni frecvente
e. Poliuria este eliminarea unei cantităţi de urină mai mare de 2500 ml/24 h
TEST NURSING anul III
BIBLIOGRAFIE: CAROL MOZES- Tehnica ingrijirii bolnavului, Bucuresti, Editura Medicala, 2006
1. Criza de astm bronsic se caracterizeaza prin:

A. bradipnee expiratorie cu debut brusc
B. dispnee de repaus permanenta cu ortopnee
C. tuse cu expectoratie hemoptoica
D. dispnee inspiratorie
E. stridor
2. Tratamentul crizei de astm bronsic nu cuprinde:
A. Miofilin
B. Hemisuccinat de hidrocortizon
C. Digoxin
D. Propranolol
E. Expectorante
3. Hemoptizia apare in:

A. Astmul bronsic
B. Ulcerul gastric complicat

C. Ciroza hepatica
D. Cancerul pulmonar
E. Candidozele orofaringiene
4. Tusea din hemoptizie se trateaza cu:
A. Acetilcisteina
B. Codeina
C. Heparina
D. Acenocumarol
E. Comprese calde toracice
5. Care din urmatoarele pozitii favorizeaza cicatrizarea cavernelor TBC din lobii superiori?
A. Semisezanda
B. Decubit dorsal
C. Decubit lateral stang
D. Trendelenburg
E. Verticala
6. Embolia pulmonara se trateaza cu:

A. Sangerare
B. Diuretice
C. Anticoagulante
D. Hemostatice
E. Beta-blocante
7. Atitudinea de urgenta in suspiciunea de infarct miocardic acut cuprinde:

A. Efectuarea de urgenta a testului de efort
B. Sedarea durerii cu morfina sau mialgin
C. hemostatice
D. antispastice
E. antibiotice
8. Durerea din infarctul miocardic acut:

A. Cedeaza la nitroglicerina sublingual
B. Are durata<15 minute
C. Este accentuata de inspir profund
D. Nu se insoteste niciodata de febra
E. Este intensa, retrosternala, cu durata de cateva ore
9. Care din urmatoarele nu reprezinta o complicatie a infarctului miocardic acut:

A. Edemul pulmonar acut
B. Aritmiile cardiace
C. Socul cardiogen
D. Stopul cardiac
E. Cardita reumatismala
10. Cardita reumatismala:
A. apare dupa infectie stafilococica

B. Cuprinde obligatoriu pericardul
C. Apare la 2-4 saptamani dupa episodul infectios
D. Se vindeca intotdeauna complet, fara sechele
E. nu necesita imobilizare la pat
11. Care proba biologica nu este modificata in cardita reumatismala:
A. VSH
B. Fibrinogen
C. ASLO
D. proteina C reactiva
E. TGP
12. Tratamentul major in cardita reumatismala se face cu:
A. cortizon
B. spironolactona
C. penicilina
D. cefalosporina
E. indometacin
13. Endocardita infectioasa:
A. se grefeaza intotdeauna pe endocard lezat
B. nu necesita repaus la pat

C. necesita pentru diagnostic cel putin 2 hemoculturi cu acelasi rezultat
D. nu poate determina embolii viscerale si periferice
E. se trateaza cu antibiotice orale

14. Criza hipertensiva se trateaza cu:
A. nitroglicerina sublingual
B. captopril sublingual
C. transfuzie de sange
D. miofilin i.v.
E. digoxin i.v.
15. Care din urmatoarele afirmatii despre criza de angina pectorala nu este adevarata?
A. Dureaza 25 – 30 minute
B. Cedeaza la nitroglicerina sublingual
C. Este localizata retrosternal
D. Este precipitata de efort fizic, emotional, frig, etc
E. inceteaza dupa rpaus fizic
16. Tabloul clinic al intoxicatiei digitalice nu cuprinde:

A. Durere abdominala in etajul superior, cu iradiere” in bara”
B. Varsaturi
C. Vedere colorata in galben
D. Bradicardie sub 60/min
E. Extrasistole
17. Care din urmatoarele substante nu este digitalic:

A. digoxin
B. strofantina
C. lanatozid C
D. digitoxina
E. miofilin
18. Determinarea cantitativa a elementelor morfologice in urina se realizeaza prin metoda:

A. Volhardt
B. Addis-Hamburger
C. Adler
D. Heller ( a celor 3 pahare)
E. Esbach
19. Cilindrii hematici apar in urina in:

A. Tumori prostatice
B. Litiaza renala
C. Glomerulonefrita acuta
D. Tumori vezicale
E. Cistite
20. Insuficienta renala acuta nu apare in:

A. Boli infectioase acute
B. Urticarie
C. Glomerulonefrita acuta
D. Eclampsie
E. Intoxicatii cu sulfamide
21. Corectarea hiperkaliemiei din insuficienta renala sa face cu:
A. gluconat de calciu 10%

B. miofilin
C. Ser fiziologic
D. spironolactona
E. clisme
22. Care din urmatoarele metode nu sunt utilizate in tratamentul hipertensiunii intracraniene din
insuficienta renala ?
A. manitol 10%
B. Glucoza hipertona
C. Sulfat de magneziu
D. Punctie decompresiva
E. Ser fiziologic
23. Care din urmatoarele nu reprezinta metoda de epuratie extrarenala:
A. dializa peritoneala
B. hemodializa
C. hemoliza
D. hemofiltrarea
E. exsanguinotransfuzia
24. Insuficienta cardiaca congestiva se caracterizeaza prin:
A. dispnee de repaus cu ortopnee

B. Ficat mic,dur
C. Acumularea de lichid pericardic
D. Edeme palpebrale
E. Wheezing
25. Hematuria totala la proba celor 3 pahare sugereaza originea:

A. Prostatica
B. Vezicala
C. Uretrala
D. Renala
E. Incerta
NURSING ANUL III SEM II
1. Radiografia osteo-articulara poate indica:

a) modificari de suprafata (resorbtii corticale, eroziuni osoase, osteofite, reactii periostale)
b) integritatea osului
c) modificari ale spatiului articular
d) deformari articulare, dezaxari
2. In ceea ce priveste artroscopia, care dintre afirmatiile urmatoare este falsa:
a) prin artroscopie se vizualizaza suprafetele articulare
b) serveste pentru recoltarea de biopsie sinoviala
c) mobilitatea endoscopului poate fi limitata de procese artrozice inaintate
d) da informatii despre structura partilor moi, periarticulare, noduli reumatoizi subcutanati
e) necesita insuflatie de aer
3. Care dintre afirmatiile privind goniometria nu poate fi adevarata:
a) determina gradul de mobilitate a articulatiilor
b) se reazlizeaza cu un goniometru care exprima unghiul de deschidere a miscarilor in grade
c) determinarea mobilitatii articulare se poate face doar pentru miscarile pasive
d) coeficientul functional de mobilitate se face prin raportarea la valorile normale ale articulatiilor
respective
e) determinarea mobilitatii articulare se face separat pentru miscari active si pasive.
4. In caz de pancreatita acuta, care dintre urmatoarele medicamente este contraindicat:
a) atropina
b) algocalmin
c) morfina
d) trasylol
e) antibiotice
5. In ceea ce priveste alimentatia pacientului cu pancreatita acuta, care dintre afirmatiile urmatoare este
falsa:
a) in primele zile bolnavul nu primeste nimic pe cale enterala
b) sonda de aspiratie nazo-gastrica se mentine 2-4 zile
c) asigurarea aportului energetic se face prin alimentatie intravenoasa
d) alimentatia per orala cu glucide usoar hidrolizabile este permisa din primele ore
e) alimentatia cu proteine lactate se reia dupa doua saptamani
6. In ceea ce priveste ingrijirea pacientilor cu insuficienta hepatica acuta, ce afirmatie este gresita:
a) alimentatia bolnavului se va face pe cale intravenoasa cu glucoza 10-20%
b) aportul energetic trebuie sa ajunga la 2.000 calorii/24 ore
c) alimentatia poate fi completata cu sucuri de fructe
d) tulburarile de coagulare se corecteaza cu vitamina k
e) in caz de agitatie psihomotorie se utilizeaza barbituricile si opiaceele
7. Tubajul gastric urmareste:
a) explorarea functiilor secretoare
b) explorarea functiilor chimice
c) punerea in evidenta a unor elemente patologice
d) explorarea functiilor evacuatoare
e) toate dintre raspunsurile de mai sus
8. In ceea ce priveste tubajul duodenal, care din urmatoarele afirmatii este adevarata:
a) bila A in mod normal are aspect vascos, tulbure, cu multe flocoane de mucus
b) bila B reprezinta bila coledociana
c) bila veziculara are o culoare verde daca staza este insotita de infectia veziculei biliare
d) bila C apare limpede in hepatita acuta virala grava
e) mostrele de bila A,B,C se pun in aceeasi eprubeta
9. Un dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata:
a) asistenta are obligatia de a lupta pentru viata pacientului pana in ultimul moment
b) asistenta trebuie sa incurajeze pana in ultimul moment bolnavul muribund
c) bolnavul muribund nu trebuie tulburat prin discutii sau atitudini galagioase
d) asistenta va pleca de langa bolnavul muribund dupa ce acesta si-a pierdut cunostinta
e) administrarea medicamentelor prescrise se va face pana in ultimul moment
10. Ce afirmatie nu este corecta:
a) ingrijirea bolnavilor la domiciliu trebuie condusa dupa aceleasi principii ca si cei din spital
b) camera bolnavului la domiciliu trebuie sa fie cat mai luminoasa, uscata si usor de incalzit
C) perdelele si covoarele groase vor fi indepartate din camera pacientului fiind adevarate rezervoare
de praf
d) ajungand la domiciliu bolnavului asistenta trebuie sa imbrace halatul
e) asistenta nu se implica in administrarea medicamentelor
10. Problemele cele mai importante ale ingrijirii bolnavului la domiciliu sunt urmatoarele:
a) creearea conditiilor igienice corespunzatoare
b) asigurarea bazei materiale a ingrijirii bolnavului
c) mentinerea igienei personale si servirea bolnavului la pat
d) supravegherea functiilor normale si modificarile patologice ale organismului
e) toate raspunsurile sunt corecte
11. In conditii normale sangele contine urmatoarele elemente, cu exceptia:
a) 60-65% granulocite, neutrofile
b) 2-4% granulocite, eozinofile
c) 20-25% limfocite
d) 10% monocite
e) 0,5% granulocite bazofile
12. Numarul normal al globulelor rosii la femei este:
a) 100.000/mm3
b) 4.500.000/mm3
c) 50/mm3
d) 47.000.000/mm3
e) 9 x 105/mm3
14. Lichidul cefalorahidian se obtine prin:
a) punctie venoasa
b) punctie articulara
c) punctie rahidiana
d) punctie osoasa
e) paracenteza
15. Ce varianta este corecta despre alimentatia bolnavilor cu afectiuni neurologice:
a) nu necesita regim dietetic special

b) trebuie sa fie mixta
c) bogata in proteine
d) hipolipidica
e) toate variantele de mai sus
16. La un bolnav cu accident vascular cerebral, tratamentul trebuie sa urmareasca:
a) reducerea edemului cerebral

b) reducerea valorilor tensiunii arteriale
c) cresterea debitului sanguin cerebral
d) prevenirea tromboemboliilor
e) toate variantele sunt corecte
17. Alimentatia unui bolnav cu accident vascular cerebral in coma respecta urmatoarele reguli, cu
exceptia:
a) se face prin sonda naso-duodenala

b) se face pe cale parenterala
c) solutiile perfuzabile sunt recomandate de medic
d) se face cu inghitituri mici si repetate
e) alimentatia va fi administrata de asistenta
18. In ceea ce priveste alimentatia pacientilor cu diabet zaharat, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu
exceptia:
a) regimul se va stabili pe baza tolerantei fata de hidratii de carbon

b) cantitatea de glucide poate fi ridicata la 2.000 – 2.500 g/zi
c) toleranta poate fi imbunatatita cu insulina sau medicamente antidiabetice de sinteza
d) regimul are scopul de a asigura aportul alimentar adecvat greutatii corporeale, profesiunii
e) aportul alimentar poate sa tina cont de preferintele personale
19. In caz de obezitate regimul dietetic al pacientilor va fi, cu exceptia:
a) hipocaloric
b) in ambulator cu 1000 calorii/24 h
c) in spital cu o ratie de 600-800 calorii/24 h
d) in spital cu o ratie de 300 – 400 calorii/24 h
e) in spital poate fi de 220 calorii/24 h
20. In ceea ce priveste spermograma, care dintre urmatoarele afirmatii este corecta:
a) produsul recoltat trebuie pastrat in frigider

b) examinarea trebuie efectuata cel mult dupa 24 h de la recoltare
c) numarul normal al spermatozoizilor este de 60 la 120 milioane/ml
d) la sanatosi 95-100% din elemente trebuie sa fie cu vitalitate normala
e) volumul unei ejaculari este de 50 ml
21. In cazul unui examen radiologic gastrointestinal, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:
a) se va folosi ca substanta de contrast sulfatul de bariu chimic pur

b) sulfatul de bariu este toxic
c) adaugarea corectivelor de gust la sulfatul de bariu nu este recomandabila
d) de cele mai multe ori se folosesc suspensii de sulfat de bariu pur in apa in diferite concentratii
e) pentru examenul gastric se foloseste o suspensie mai subtire
22. Imobilizarea indelungata a pacientilor la pat, predispune la o serie de complicatii, determinate de
inactivitatea lui, cu exceptia:
a) tromboze
b) pneumonii hipostatice
c) accelerarea tranzitului intestinal
d) atrofii musculare
e) osteoporoza
23. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la pacientii imobilizati timp indelungat la
pat:
a) interesul intelectual al bolnavului trebuie satisfacut

b) bolnavii au la dispozitie telefon
c) bolnavii au la dispozitie televizor
d) asistenta se va ingriji de o lectura corespunzatoare
e) toate aceste afirmatii sunt adevarate
24. Pregatirea pacientilor pentru ecografie abdominala, consta in, cu exceptia:
a) cu 2 – 3 ore inainte de examinare, asistenta va servi bolnavului 500 – 700 ml lichide

b) bolnavul nu trebuie sa-si goleasca vezica urinara pana la examinare
c) gravidele cu sarcina in luna inaintata trebuie sa consume 1000 ml lichide
d) cu cel putin 12 ore inainte de examinare pacientul ramane nemancat
e) pacientul primeste medicatie absorbanta a gazelor
25. Bronhoscopia are urmatoarele indicatii, cu exceptia:
a) depistarea tumorilor pleurale

b) indepartarea corpilor straini de origine exogena
c) introducerea unor medicamente in arborele traheobronsic
d) recoltari de probe citologice
e) prelevare de probe histologice
DISCIPLINA NURSING anul IV
1. Toleranta alterată la glucoză(IGT) se caracterizează prin:

A. Glicemie a jeune ≥ 126 mg/dl
B. Glicemie la 2 ore în cursul TTOG < 140 mg/dl
C. Glicemie la 2 ore în cursul TTOG > 140 mg/dl dar < 200 mg/dl
D. Glicemie a jeun > 200 mg/dl
E. Glicemie a jeun > 140 mg/dl
2. Tipul 1 de diabet zaharat se caracterizează prin urmatoarele, cu o exceptie:
A. Debut frecvent prin acidocetoză diabetică
B. Tratamentul cu insulină este imperativ
C. Tratamentul cu insulină este necesar atunci cînd antidiabeticele orale sînt ineficiente sau
contraindicate
D. Boala are o etiopatogenie autoimuna
E. Apare in special la pacienti vârstnici, supraponderali
3. Masurile de tratament într-o acidocetoză diabetică vizează:
A. Corectarea hiperglicemiei, prin administrarea i.v. a insulinei
B. Reechilibrarea electrolitică
C. Corectarea dezechilibrului acidobazic
D. Hidratarea
E. Toate cele de mai sus
4. Insulina îsi exercită efectele hipoglicemiante prin:
A. Inhibarea glicogenolizei
B. Facilitarea captării glucozei de către celula periferică
C. Inhibarea gluconeogenezei
D. Stimularea glicogenosintezei
5. Cea mai frecventă cauză de producere a acidocetozei diabetice este:
A. Întreruperea tratamentului cu insulină
B. Efortul fizic
C. Sarcina
D. Întîrzierea meselor după injectarea insulinei
E. Interventiile chirurgicale
6. Printre cele mai frecvente cauze de producere a hipoglicemiei la pacientul diabetic tratat cu
insulină, se numără:
A. Consumul de alcool
B. Efortul fizic
C. Întîrzierea meselor după injectarea insulinei
D. Consum de glucide mai mic decat cantitatea recomandata
7. Cele mai frecvente efecte adverse care pot apărea în cursul monoterapiei cu metformin sînt:
A. Acidoza lactică
B. Hipoglicemia
C. Balonarea, tranzitul intestinal accelarat
D. Edemele periferice
E. Cresterea in greutate
8. Glicemia alterată a jeune (IFG) se caracterizează prin:
A. Glicemie a jeune ≥ 126 mg/dl

B. Glicemie a jeune ≥ 100 mg/dl dar ≤ 126 mg/dl
C. Glicemie la 2 ore în cursul TTOG > 140 mg/dl dar < 200 mg/dl
D. Glicemie a jeun > 200 mg/dl
E. Glicemie a jeun > 140 mg/dl
9. Tipul 2 de diabet zaharat se caracterizează prin:
A. Debut frecvent prin acidocetoză diabetică

B. Tratamentul cu insulină este imperativ
C. Tratamentul cu insulină este necesar atunci cînd antidiabeticele orale sînt ineficiente sau
contraindicate
D. Etiopatogenie autoimuna
E. Pacientul este de regula tanar, subponderal
10. Atunci cînd este bine echilibrat prin tratament specific, pacientul diabetic are o valoare a HbA1c:
A. ≤ 8 %
B. ≤ 7 %
C. > 7 %
D. ≤ 9 %
E. ≤7,5 %
11.Tratamentul tipului 2 de diabet zaharat poate include:
A. Insulinoterapia conventională(una sau două injectii/zi, insulină cu actiune intermediară sau

insulină cu actiune lentă)
B. Analogii de incretine injectabili
C. Diverse antidiabetice orale, asociate sau nu cu insulina
D. Regimul hipoglucidic
12.Sulfonilureicele îsi exercită efectul hipoglicemiant prin:
A. Scăderea productiei hepatice de glucoză

B. Stimularea productiei endogene de insulină
C. Scăderea absorbtiei intestinale a glucidelor
D. Sensibilizarea receptorului de insulina de pe membrana celulara
E. Cresterea productiei hepatice de glucoză
13. Clinic, cetoacidoza diabetica se caracterizeaza prin:
A. Greaţă şi vărsături, dureri abdominale difuze

B. Deshidratare
C. Respiraţie Kussmaul
D. Halena acetonemica
14. Hormonii cei mai importanti de contrareglare ce intervin intr-o hipoglicemie sint urmatorii, cu
exceptia:
A. Glucagonul
B. Catecolaminele
C. Hormonii sexuali
D. Cortizolul
E. Somatotropul
15. Diabetul zaharat se caracterizează prin complicaţii pe termen lung ce afectează:
A. Plămînii
B. Rinichii
C. Intestinul gros
D. Ficatul
E. Sistemul nervos central
16.Este caracteristic pentru DZ insulino-dependent:
A. Diagnosticarea bolii după vîrsta de 40 de ani

B. Debutul brutal, deseori prin acidocetoza
C. Pacient supraponderal sau obez
D. Regimul alimentar hipoglucidic poate fi suficient ca mijloc terapeutic, într-o primă etapă de
tratament
E. Raspuns favorabil la tratamentul cu antidiabetice orale
17.Primul gest terapeutic într-o acidocetoză diabetică este:
A. Administrarea insulinei
B. Hidratarea
C. Administrarea glucozei
D. Administrarea de bicarbonat de sodiu
E. Administrarea de clorura de potasiu
18. Din punct de vedere biochimic, coma hiperosmolară noncetozică se caracterizează prin
următoarele, cu excepția:
A. Hiperglicemie
B. Cetonurie absentă sau minimă
C. Acidoză metabolică severă
D. Retentie azotata
E. Hipopotasemie
19.Cea mai de temut reacție adversă la tratamentul insulinic este:
A. Creșterea în greutate
B. Lipodistrofia localizată în locul de injectare
C. Alergia la insulină
D. Hipoglicemia
E. Rezistenta la insulina
20. Cea mai importantă variabilă în calcularea cantității de glucide din regimul unui diabetic este:
A. Vîrsta pacientului
B. Sexul pacientului
C. Activitatea fizică cotidiană a pacientului
D. Obiceiurile alimentare individuale
E. Tipul de diabet
21.Conform ghidurilor terapeutice actuale, prima linie de tratament medicamentos în DZ non-
insulinodependent este reprezentată de:
A. Metformin
B. Sulfonilureice
C. Tiazolidindione
D. Inhibitorii de alfa-glucozidază
E. Glinidele
21. Este caracteristic pentru DZ non-insulinodependent:
A. Diagnosticarea bolii înainte de 40 de ani

B. Autoimunitatea, ca proces etiopatogenic declanșator
C. Cetonuria absentă sau minimă, chiar în prezența unor hiperglicemii importante
D. Pacient normoponderal sau subponderal
E. Factorii de mediu (alimentatia nerationala, sedentarismul) joaca un rol etiopatogenic
minor
22. Tratamentul de elecție al comei hipoglicemice este:
A. Administrarea de adrenalină
B. Administrarea de insulină
C. Administrarea de glucoză
D. Administrarea de hidrocortizon
E. Administrarea de glucagon
23. Din punct de vedere clinic, coma hipoglicemică se caracterizează prin următoarele, cu excepția:
A. Tegumente reci, palide, umede

B. Limbă umedă
C. Respirație Kussmaul
D. Instalare rapidă(minute)
E. Respiratie Cheyne-Stokes
24.Atunci cînd este administrată prin injecții subcutanate, insulina umană(cu actiune scurta)
acționează timp de:
A. 4 ore
B. 6 ore
C. 12 ore
D. 24 ore
E. 18 ore
26. Conform ghidurilor terapeutice actuale, la pacientul cu DZ non-insulinodependent la care
tratamentul ADO nu mai este eficient, insulinoterapia se inițiază de obicei cu:
A. Insulină umană(cu acțiune scurtă)

B. Analogi de insulină(cu acțiune rapidă)
C. Insuline bifazice, premixate(cu acțiune intermediară)
D. Analogi de insulină(cu acțiune lentă)
E. Oricare din variantele de mai sus
27. DZ tip 2 reprezinta, din totalitatea cazurilor de DZ, aproximativ:
A. 85-90%
B. 75%
C. 50%
D. 10-15%
E. Sub 5 %
28. Evolutia preclinica in DZ tip 2 este:
A. Scurta
B. Lunga
C. Identica cu cea din DZ tip 1
D. Nu exista
E. Reversibila
29. Glucidele trebuie sa reprezinte in alimentatia unui bolnav diabetic aproximativ:
A. 40% din ratia calorica /24 h

B. 75% din ratia calorica/ 24 h
C. 15% din ratia calorica/ 24 h
D. 50-55% din ratia calorica /24 h
E. Sub 5 % din ratia calorica/24 h
30. Pentru furnizarea unui aport de 180g glucoza sint necesare:
A. 200g paine, 150g cartofi, 500ml lapte, 300g fructe

B. 150g paine, 250g paste fainoase, 250g branza, 250ml lapte
C. 180g paine, 300g orez, 500ml lapte, 300g fructe
D. 150g paine, 120g mamaliguta pripita, 250g branza de vaci, 150g cartofi
E. 300 grame carne
31. Diaprel MR face parte din familia:
A. Biguanidelor
B. Incretinelor
C. Sulfonilureicelor
D. Insulinelor
E. Glinidelor
32. Din categoria analogilor de insulina fac parte urmatoarele preparate insulinice (denumiri comerciale),
cu exceptia:
A. Lantus
B. Apidra
C. Humalog
D. Humulin R
E. Levemir
33. Respiratia de tip acidotic apare cand pH sanguin este:
A. 7,35
B. 7,20-7,30
C. < 7,2
D. < 7
E. > 7,4
34. HbA1c se monitorizeaza:
A. Săptămînal
B. Lunar
C. Trimestrial
D. Anual
E. Zilnic
35. Rezistenţa la tratamentul cu insulină este definită arbitrar ca necesitatea a:
A. 50 u/zi
B. 100 u/zi
C. 200 u/zi
D. 1000 u/zi
E. 20000 u/zi
36. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate:
A. Nefropatia diabetică nu are tratament specific

B. In nefropatia diabetică IEC pot fi folosiţi şi la pacienţii cu normotensiune şi microalbumiurie
C. In tratarea nefropatiei diabetice dietele hipoproteice pot fi de folos
D. Este necesar scaderea aportului de sare
37. Metforminul:
A. Face parte din clasa sulfonilureicelor
B. In monoterapie, determină hipoglicemia
C. Poate determina acidoza lactică
D. Mecanismul primar este inhibarea absorbtiei intestinale a glucozei
E. Determina crestere in greutate
38. Atunci cînd se suspectează fenomenul Somogyi:
A. Doza de insulină va fi scăzută de probă
B. Trebuie determinată glicemia la ora 3 A.M.

C. Foamea exagerată şi cîştigul în greutate sînt simptome evocatoare
D. Se poate utiliza monitorizarea continua a glicemiei

39. Următorii viruşi par a fi implicaţi în etiologia DZID, cu exceptia:
A. Urlian
B. Hepatitic
C. Citomegalovirus
D. HIV
E. Rotavirus
40. Coma diabetică hiperosmolară se caracterizează prin:
A. Tegumente umede
B. Valori moderat crescute ale glicemiei
C. Valori scăzute ale bicarbonatului seric
D. Rata de mortalitate peste 50 %
E. Valori scazute ale glicemiei
41. Reprezintă manifestări ale aterosclerozei din diabet urmatoarele, cu exceptia:
A. Accidentul vascular cerebral

B. Infarctul de miocard silenţios
C. Arteriopatia periferica
D. Ejacularea retrogradă
E. Statusul procoagulant
42. Necesarul caloric zilnic la adulţii care desfăşoară o activitate medie se situează cu
aproximaţie la valoarea de:
A. 10-12 kcal/kg
B. 20-22 kcal/kg
C. 35-40 kcal/kg
D. 48-50 kcal/kg
E. > 50 kcal/kg
43. Rata de mortalitate in coma hiperosmolara din diabetul zaharat este de:
A. 20%
B. 80%
C. 10%
D. peste 50%
E. < 5 %
44. La persoanele sanatoase eliminarea renala (pragul renal) a glucozei apare la o glicemie de:
A. 150 mg/dl
B. 140-160 mg/dl
C. peste 180 mg/dl
D. peste 200 mg/dl
E. > 126 mg/dl
45. Testul standard de toleranta orala la glucoza se face cu:
A. 50 g glucoza
B. 75 g glucoza
C. 100 g
D. 150 g glucoza
E. 200 g glucoza
46. Coma hiperosmolara se caracterizeaza prin urmatoarele, cu EXCEPTIA:
A. Deshidratare profunda
B. Cresterea marcata a ureei si a creatininei
C. Acidoza metabolica severa
D. Rata de mortalitate crescuta
E. Hiperglicemie > 600 mg/dl
47. Este caracteristic pentru diabetul zaharat non-insulino-dependent:
A. debutul dupa varsta de 40 de ani

B. debutul brusc
C. debutul prin coma cetoacidozica
D. “luna de miere”
E. Necesitatea tratamentului insulinic inca de la diagnosticare
48. Alimentele cântărite zilnic în diabetul zaharat sunt următoarele:
A. Legumele cu continut redus de glucide

B. Carne si mezeluri
C. Pâine si paste făinoase
D. Branzeturi
E. Ouale
49. O valoare a HbA1c de 12% corespunde unei medii aritmetice a glicemiilor (calculată pe 3 luni
anterioare) de:
A. 100 mg/dl
B. 240 mg/dl
C. 345 mg/dl
D. > 450 mg/dl
E. 150 mg/dl
50. Cel mai frecvent efect advers care poate apărea în cursul tratamentului cu sulfonilureice este:
A. Acidoza lactică
B. Hipoglicemia
C. Greața, vărsăturile
D. Edemele periferice
E. Jena in hipocondrul drept
SUBIECTE PEDIATRIE Complement simplu
1. Tabloul clinic al nou-nascutului la termen include urmatoarele cu o exceptie:

a. Greutatea medie este de 3200g
b. Lungimea la nastere este 48-54 cm
c. Capul reprezinta 1/3 din lungime
d. Perimetrul cranian masoara 34-35 cm
e. Capul reprezinta 1/4 din lungime
1. Tegumentele nou-nascutului la termen pot prezenta urmatoarele, cu o exceptie:

a. Sunt acoperite de vernix caseosa
b. Glandele sebacee ale pielii sunt nedezvoltate la nastere
c. Prezinta un par fin, numit lanugo
d. Pot prezenta nevi materni – hemangiom capilar plan
e. In regiunea lombosacrata se poate observa pata mongola
2. Fontanela anterioara sau bregmatica, la nou-nascutul la termen, este caracterizata de urmatoarele,

cu o exceptie:
a. este delimitata de osul frontal si parietale
b. are o forma lambdoida
c. are o forma rombica
d. se inchide pana la varsta de 18 luni
e. are diagonalele de 3-4 cm
3. Scorul Apgar la nou-nascut, cuprinde urmatorii parametri, cu o exceptie:

a. bataile cordului
b. respiratia
c. tonusul muscular
d. excitabilitatea
e. tensiunea arteriala
4. Avantajele alimentatiei naturale sunt urmatoarele, cu exceptia:

a. Asigura o ratie echilibrata in principii nutritive
b. Laptele uman este un aliment “viu” (contine fermenti, anticorpi, vitamine)
c. Asigura protectie antiinfectioasa
d. Asigura protectie antialergica
e. Determina epuizarea fizica si psihica a mamei
5. Lapele uman, in comparatie cu laptele de vaca are urmatoarele caracteristici, cu exceptia:

a. Este mai bogat in proteine
b. Este mai sarac in proteine, dar contine proteine calitativ superioare
c. Este mai bogat in hidrocarbonate (lactoza)
d. Este mai sarac in saruri minerale
e. Contine aproximativ aceeasi cantitate de lipide
6. Modificarile aduse laptelui de vaca in vederea folosirii in alimentatia sugarului mic sunt, cu o
exceptie:
a. Fierberea
b. Diluarea
c. Fermentarea
d. Adaosul de hidrocarbonate (zahararea)
e. Acidularea
7. Regulile de diversificare a alimentatiei sugarului cuprind urmatoarele, cu exceptia:
a. diversificarea se incepe numai cand sugarul este sanatos
b. introducerea primului aliment se va face progresiv
c. alimentul nou va fi administrat numai cu biberonul, cum era obisnuit sugarul
d. se recomanda introducerea unui singur aliment pe saptamana
e. nu trebuie stimulate obisnuinta pentru gustul dulce
8. Elementele de diagnostic pozitiv in Rinofaringita acuta a sugarului sunt urmatoarele cu o

exceptie:
a. Febra
b. Hiperemia stalpilor faringieni
c. Dispnee expiratorie
d. Varsaturi
e. Anorexie
9. Tratamentul laringitelor acute la copil cuprinde urmatoarele, cu o exceptie:

a. Antibioterapie (Ampicilina sau Amoxicilina)
b. Corticoterapie
c. Bronhodilatatoare
d. Caldura uscata in jurul gatului
e. Atmosfera umeda
10. Protocolul de diagnostic in Bronsiolita la sugar cuprinde urmatoarele, cu o exceptie:

a. Dispnee de tip expirator cu polipnee
b. Dispnee de tip inspirator cu polipnee
c. Wheezing
d. Hipersonoritate toracica difuza
e. Expir prelungit
11. Semnele functionale respiratorii in pneumonia pneumococica la copil, cuprind urmatoarele, cu o
exceptie:
a. Polipnee
b. Geamat expirator
c. Tuse productiva
d. Febra “in platou”
e. Wheezing
12. Agentul etiologic in pneumonia franca lobara a copilului este:
a. Hemophylus influenzae
b. Streptococus pneumoniae
c. Klebsiella
d. Stafilococus aureus
e. Virusuri
13. Sindromul fizic de condensare pulmonara in bronhopneumonia sugarului si copilului cuprinde

urmatoarele, cu o exceptie:
a. Submatitate localizata
b. Zone de bronhofonie
c. Respiratie suflanta
d. Raluri sibilante
e. Raluri crepitante fixe
14. Principalele caracteristici in Defectul Septal Ventricular mic (Maladia Roger) sunt urmatoarele,
cu o exceptie:
a. Dezvoltarea fizica este normala
b. Suflu holosistolic intens cu iradiere in “spita de roata”
c. Cord radiologic normal
d. Boala poate fi descoperita intamplator
e. Inchiderea spontana a defectului nu este posibila
15. Semnele clinice caracteristice Tetralogiei Fallot sunt urmatoarele, cu o exceptie:

a. Cianoza generalizata
b. Atacuri de dispnee paroxistica
c. Dezvoltare fizica normala
d. Pozitie caracteristica “pe vine” (squatting position)
e. Hipocratism digital – aspect de “bete de tobosar”
16. Tratamentul igieno-dietetic in Insuficienta cardiaca la sugar cuprinde urmatoarele cu o exceptie:

a. administrarea suplimentara de oxigen
b. portii alimentare mici, la inervale scurte, eventual prin gavaj
c. se contraindica sedarea bolnavului
d. repaus la pat, eventual sedare cu Fenobarbital sau Diazepam
e. evitarea pierderilor de caldura, dar si a supraincalzirii
17. Tabloul clinic in MPC gr 1 cuprinde urmatoarele, cu o exceptie:
a. IP=0,89-0,76
b. Crestera staturala inceteaza
c. Curba ponderala stationara cu variatii
d. Apetit pastrat, toleranta digestiva buna
e. Dezvoltare neuropsihomotorie normala
18. Doza de vitamina D in profilaxia rahitismului la sugar este:

a. 100 U.I./zi
b. 400-1000 U.I./zi
c. 5000 U.I./zi
d. 200 000 U.I./luna
e. 5000 U.I./luna
19. Complicatiile Rahitismului Carential comun sunt urmatoarele, cu o exceptie:

a. Infectii respiratorii
b. Epilepsie
c. Tulburari gastro-intestinale
d. Anemie carentiala
e. Tetanie rahitogena
20. Cauzele favorizante ale bolii diareice acute la sugar sunt urmatoarele, cu o exceptie:
a. Varsta mica, mai ales nou-nascutul si sugarul de 1-3 luni
b. Greutate mica la nastere: prematuritate, dismaturitate
c. Diatezele, inclusiv eritrodermia descuamativa Leiner
d. Deficientele de ingrijire
e. Cauze infectioase enterale
21. Cauzele infectioase enterale – bacteriene - ale bolii diareice acute la sugar cuprind urmatoarele cu
o exceptie:
a. Escherichia colli
b. Samonella
c. Shigella
d. Rotavirus hominis
e. Clostridium difficile
22. Etapele tratamentului in diareea acuta cu deshidratare usora sau medie sunt urmatoarele, cu o
exceptie:
a. Inlocuirea pierderilor hidroelectrolitice
b. Tratamentul dietetic
c. Medicatia antidiareica
d. Tratamentul antibiotic (antimicrobian)
e. Tratamentul socului si acidozei metabolice
23. Scorul APGAR la nou-nascut cuprinde urmatorii parametri:

a. Bataile cordului
b. Tonusul muscular
c. Excitabilitatea
d. Respiratia
e. Toate de mai sus
24. Starile caracteristice noului-nascut sunt urmatoarele, cu exceptia :

a. Scaderea fiziologica in greutate
b. Adaptarea respiratorie la viata extrauterina
c. Icterul fiziologic neonatal
d. Hipergammaglobulinemia fiziologica
e. Criza genitala
25. Contraindicatiile temporare ale alimentatiei naturale cuprind:

a. infectii acute ale mamei, tratate cu antibiotice
b. tuberculoza inactiva a mamei
c. ragade mamelonare sangerande
d. boli psihice ale mamei
e. toate de mai sus
26. Tabloul clinic in Laringita acuta edematoasa la copil NU cuprinde:

a. Dispnee inspiratorie permanenta sau in accese
b. Tiraj supra-, sub- si intercostal
c. Cianoza
d. Tahicardie
e. Wheezing
27. Bronsiolita acuta la sugar si copil NU este determinata de:

a. Virusul sincitial respirator
b. Hemophilus influenzae
c. Virusul paragripal III
d. Adenovirus
e. Mycoplasma pneumoniae
28. Datele de laborator in Pneumonia Pneumococica nu arata:

a. Leucocitoza cu polimorfonucleare si deviere la stanga
b. Leucocitoza cu eozinofilie
c. VSH accelerata
d. PCR prezenta in ser
e. Hemoculturi pozitive in 30% din cazuri
29. Formele clinico-functionale de astm bronsic la copil (treptele de severitate) sunt:

a. Astm intermitent
b. Astm usor persistent
c. Astm moderat persistent
d. Astm sever persistent
e. Toate de mai sus
30. Elementele caracteristice pentru defectul septal atrial sunt, cu exceptia:

a. Face parte din cardiopatiile cu shunt dreapa-stanga
b. Poate fi descoperit intamplator
c. Poate fi clinic asimptomatic
d. Ascultator – suflu sistolic cu intensitate maxima in focarul pulmonarei
e. Radiologic – dilatarea cordului drept
31. Tetralogia Fallot asociaza din punct de vedere anatomo-patologic 4 elemente, cu exceptia:
a. Stenoza de artera pulmonara
b. Stenoza aortei
c. Comunicare interventriculara
d. Dextropozitia aortei
e. Hipertrofie ventriculara dreapta
32. Tabloul clinic in MPC gr.II cuprinde urmatoarele, cu exceptia:

a. IP= 0,75-0,60
b. Cresterea staturala putin influentata
c. Curba ponderala descendenta “in trepte”
d. Apetit mediocru, tendinta la diaree
e. Rezistenta la infectii nemodificata
33. Tabloul clinic in MPC gr.III NU cuprinde:

a. IP= 0,75-0,60
b. Cresterea staturala inceteaza
c. Curba ponderala prabusita
d. Toleranta digestiva prabusita
e. IP sub 0,60
34. Ce leziuni osoase de la nivelul craniului nu apar in Rahitismul carential la sugar:
a. Craniotabes occipital si parietal
b. Craniotabes frontal
c. Frunte olimpiana
d. Plagiocefalie
e. Craniu natiform
35. Cauzele determinante parazitare ale Bolii Diareice Acute la copil, cuprind:
a. Rotavirus hominis
b. Giardia lamblia
c. Enterobius vermicularis
d. Entameoba histolitica
e. Cryptosporidium
36. Mecanismele prin care bacteriile enteropatogene produc diaree la copil sunt urmatoarele, cu o
exceptie:
a. Mecanism invaziv
b. Mecanism citotoxic
c. Mecanism toxigenic
d. Aderenta
e. Reactie imunologica
37. Tabloul clinic in Diareea acuta la sugar cuprinde urmatoarele, cu exceptia:

a. Scaune frecvente lichide
b. Apetit de obicei pastrat
c. Apetit redus
d. Varsaturi
e. Eritem fesier
38. In Boala Diareica Acuta cu germeni enteroinvazivi, la sugar, sunt caracteristice urmatoarele, cu o
exceptie:
a. Debut cu febra
b. Alterarea rapida a starii generale
c. Anorexie, uneori severa
d. Numeroase scaune apoase cu aspect holeriform
e. Scaune cu aspect tipic, cu mucus, puroi si sange
39. Compozitia Gesolului pentru 1 litru de apa este urmatoarea, cu o exceptie:

a. glucoza 20 grame
b. NaCl 3,5 g
c. NaHCO3 2,5 g
d. KCl 1,5 g
e. Calciu carbonic 2 g
40. Semnele de deshidratare severǎ intr-o boalǎ diareicǎ acutǎ la sugar sunt, cu excepția:
a. tahicardie
b.puls slab sau imperceptibil
c. extremitǎți reci, marmorate sau chiar cianotice
d. bradicardie
e. timp de recolorare capilarǎ prelungit peste 3 secunde
SĂNĂTATE PUBLICĂ
1. Ordinea principalelor categorii de factori care conditioneaza starea de sanatate in cele mai multe tari
europene este:
a. factorii biologici, comportamentele, serviciile de sanatate, mediul fizic si social
b. mediul fizic si social, factorii biologici, comportamentele, serviciile de sanatate
c. serviciile de sanatate, comportamentele, mediul fizic si social, factorii biologici
d. comportamentele, mediul fizic si social, factorii biologici, serviciile de sanatate
e. comportamentele, factorii biologici, mediul fizic si social, serviciile de sanatate
2. Rata de mortalitate infantila se poate calcula si prin sumarea ratelor de mortalitate:
a. precoce + postneonatala
b. neonatala + postneonatala
c. precoce + neonatala + postneonatala
d. mortinatalitate + neonatala + postneonatala
e. perinatala + neonatala + postneonatala
3. "Fatalitatea" pentru o boala data se refera la:

a. rata de mortalitate la o populatie de 100.000 locuitori
b. rata de mortalitate specifica datorata bolii
c. un rezultat fatal al oricarei boli
d. frecventa deceselor printre cazurile de boala
e. proportia deceselor datorate bolii din totalul deceselor
4. Identificati mecanismul principal al îmbatrânirii populatiei în România:

a. scaderea mortalitatii infantile
b. scaderea mortalitatii specifice pe grupe de vârsta
c. scaderea mortalitatii generale
d. scaderea natalitatii
e. scaderea mortalitatii prin boli infecto-parazitare
5. Pe baza datelor culese numai din certificatele medicale constatatoare ale decesului se poate calcula:
a. probabilitatea de deces prin HT A
b. mortalitatea specifica la medici
c. mortalitatea propotionala prin TBC
d. speranta de viata la nastere
e. mortalitatea prin cancer la barbate
6. Ratele standardizate ale mortalitatii sunt folosite pentru a:

a. corecta ratele mortalitatii pentru erori cauzate de înregistrarea incorecta a vârstei
la deces
b. determina numarul observat de decese aparute la fiecare grupa de vârsta
c. corecta ratele mortalitatii pentru erori cauzate de absenta datelor legate de vârsta
la deces
d. compara mortalitatea la persoane din aceeasi grupa de vârsta
e. elimina efectul diferentelor de structura pe grupe de vârsta la compararea ratelor
mortalitatii
7. Indicele de mortalitate postneonatala masoara riscul de deces dupa prima luna de viata?
a. da, pentru ca se raporteaza la nascutii vii
b. nu, pentru ca nu se raporteaza la decesele 0-1 luna
c. nu, pentru ca nu se raporteaza la supravietuitorii în vârsta de 1 luna
d. da, pentru ca incidenta si riscul masoara evenimentele noi care apar dupa nastere
e. da, pentru ca amândoi se refera la decesele sugarilor în vârsta de peste o luna
8. Epidemie înseamna:
a. o boala care are o rata scazuta de aparitie dar care este constant prezenta într-o
comunitate sau regiune
b. o incidenta mai mare de 10 la 1000 locuitori
c. aparitia bolii în exces fata de rata asteptata pentru acea populatie
d. bolile respiratorii care apar în mod sezonier
e. rata anuala de cazuri la 100000 de locuitori
9. Într-un studiu prospectiv asupra unei boli, cohorta selectata initial a constat din:
a. persoane care au boala
b. persoane fara boala
c. persoane cu factorul care face obiectul studiului
d. persoane cu un istoric de familie al bolii
e. persoane fara factorul care face obiectul studiului
10. Un mare dezavantaj al studiilor retrospective comparativ cu cele prospective este ca:
a. studiile retrospective costa mai mult si iau mai mult timp
b. exista o anume tendinta în determinarea prezentei sau absentei factorului suspectat
c. exista o anume tendinta în determinarea prezentei sau absentei bolii rezultante
d. este mai dificil de a obtine martori
e. este mai dificil de a asigura comparabilitatea cazurilor si a martorilor
11. Forta unei asociatii între un factor si o boala este cel mai bine masurata prin:
a. perioada de incubatie
b. incidenta bolii în populatia totala
c. prevalenta factorului
d. riscul atribuibil
e. riscul relativ
12. Pentru determinarea relatiei dintre nivelul seric al sodiului si hormonul antidiuretic (ADH) la pacientii
cu meningita, cel mai adecvat proiect de studiu trebuie:
a. sa masoare în mod repetat sodiul si ADH la un pacient
b. sa masoare sodiul si ADH la o serie de pacienti
c. sa masoare sodiul la o serie de pacienti si ADH la o serie diferita de pacienti
d. sa masoare ADH la o serie de pacienti si la un grup martor
e. nici unul din cele de mai sus
13. Care dintre urmatorii indicatori de evaluare a unui test screening se defineste ca proportie a
persoanelor bolnave din populatia supusa testului identificate corect ca fiind bolnave:
a. sensibilitatea
b. specificitatea
c. valoarea predictiva pozitiva
d. valoarea predictiva negativa
e. prevalenta
14. Aplicarea unui tratament nou care previne decesul dar care nu determina recuperarea, are drept
consecinta:
a. scaderea prevalentei bolii
b. cresterea incidentei bolii
c. cresterea prevalentei bolii
d. scaderea incidentei bolii
e. scaderea incidentei si prevalentei bolii
15. Scopul final al medicinii preventive este:

a. sa creasca probabilitatea de supravietiure la toate vârstele
b. sa creasca durata medie a vietii
c. sa reduca incapacitatea
d. sa creasca speranta de viata la nastere fara incapacitate
e. sa creasca anii potentiali de viata
16. În urma acumularii unor cunostinte prin educatie pentru sanatate se realizeaza:
a. modificarea eventuala a comportamentului
b. modificarea obligatorie a comportamentului
c. cresterea incidentei
d. o mai buna cunoastere a starii de sanatate a colectivitatii
e. nici unul dintre aceste raspunsuri
17. Rata incidentei unei boli este:

a. rata mortalitatii daca boala duce rapid la deces
b. proportia paturilor de spital ocupate de pacienti cu acea boala
c. proportia persoanelor cu acea boala dintr-o populatie
d. numarul cazurilor noi de boala pe an dintr-o populatie
e. numarul cazurilor noi din fiecare grupa de vârsta spitalizate într-un an
18. Indicatorul care masoara într-o serie de variatie dispersia valorilor individuale fata de media lor se
numeste:
a. coeficient de regresie
b. eroare standard a mediei
c. deviatie ( abatere) standard
d. amplitudine
e. coeficient de corelatie
19. Sursa de înregistrare cea mai de încredere în ceea ce priveste incidenta IMA este:
a. înregistrarea cazurilor de boala la Directia Sanitara
b. certificatele de deces
c. absenteismul de la locul de munca
d. înregistrarea cazurilor cronice de boala
e. înregistrarea de la spitale
20. Delegarea autoritatii presupune si:

a. delegarea totala a responsabilitatii
b. delegarea partiala a responsabilitatii
c. pastrarea totala a responsabilitatii
d. pastrarea partiala a responsabilitatii
e. nici unul din aceste raspunsuri
21. Sistemul de sanatate este integral privat în tarile:

a. SUA
b. Olanda
c. Marea Britanie
d. Germania
e. Nici unul din aceste raspunsuri
22. Din cele 5 componente ale sistemului de sanatate, care influenteaza cel mai mult natura sistemului?
a. producerea si dezvoltarea de resurse
b. elaborarea de programe
c. finantarea
d. managementul
e. acordarea de servicii
23. Care dintre urmatoarele nu reprezinta un criteriu pentru alegerea bolii care sa faca obiectul unui
screening :
a. testul de screening sa fie cât mai valid si reproductibil
b. sistemul de sanatate sa dispuna de facilitatile necesare
c. boala sa fie decelabila în stadiu subclinic
d. boala sa fie frecventa si/sau grava
e. costul actiunii si al urmarilor ei sa fie rezonabil pentru bugetul de sanatate
24. O valoare mare a riscului atribuibil în populatie obtinuta în urma unei anchete de cohorta poate servi
pentru:
a. masurarea fortei asociatiei epidemiologice
b. sustinerea unei relatii cauzale între factorul studiat si efectul observat
c. argument pentru initierea unei strategii populationale de combatere a factorului respectiv
d. aprecierea efectului expunerii la nivel individual
e. demonstrarea unei diferente semnificative statistic între riscul bolii la expusi si nonexpusi
25. O valoare mare a riscului relativ obtinuta într-o ancheta epidemiologica analitica poate servi,
independent de frecventa bolii si a factorului de risc, pentru:
a. masurarea fortei asociatiei epidemiologice
b. sustinerea unei relatii cauzale între factorul studiat si efectul observat
c. argument pentru initierea unei strategii populationale de combatere a factorului respectiv
d. aprecierea efectului expunerii la nivel individual
e. demonstrarea unei diferente semnificative statistic între riscul bolii la expusi si nonexpusi
26. Gradele de trecere de la sanatate la boala sunt, cu exceptia:

a. disconfort
b. boala
c. incapacitate
d. invaliditate
e. deces
27. Medicina sociala NU foloseste ca metoda:

a. depistarea bolilor în masa
b. biostatistica
c. masurarea prognosticului
d. educatia pentru sanatate
e. masurarea asociatiilor epidemiologice
28. Nivelul natalitatii este influentat de:
a. structura pe grupe de vârsta a populatiei
b. fecunditate
c. nivelul de instruire a mamei
d. venitul mediu pe membru al familiei
e. toate de mai sus
29. În interpretarea evolutiei în timp a mortalitatii printr-o anumita localizare a cancerului, într-o
populatie data, NU este necesar sa se ia în considerare:
a. evolutia fatalitatii
b. evolutia tehnicilor de diagnostic
c. înregistrarea informatiilor
d. evolutia structurii pe vârste a populatiei
e. variatiile în expunerea la factorii de risc
30. Asociatiile epidemiologice la nivelul indivizilor NU pot fi studiate prin anchete:

a. transversale de tip screening
b. longitudinale prospective
c. longitudinale retrospective
d. de tip cazuri-control
e. descriptive

Variante Grile Licenta AMG Orientative

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Variante Grile Licenta AMG Orientative

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Variante Grile Licență AMG- COMPLEMENT SIMPLU

a. reinstalarea simptomatologiei dispeptice-dureroase;

3.Tratamentul etiologic al scarlatinei, la pacienţii alergici la penicilină se poate realiza cu:

A. Pătrunderea unui agent infecţios în ţesuturile organismului uman;

5.Care dintre următoarele afecţiuni constituie boli de transmitere aerogenă:

A. Capacitatea de penetrare a mucoaselor ;

7.Care sunt indicaţiile majore ale corticoterapiei:

8.Care dintre următoarele antibiotice nu are efect nefrotoxic pe rinichi indemn:

9.Spectrul antimicrobian de tip penicilinic nu cuprinde:

A. Bacili gram pozitivi;

10.Care dintre următoarele constituie complicaţii tardive ale anginelor streptococice:

14.Caracteristicile exantemului din varicelă sunt:

A. Este generalizat, dar respectând zone de tegument abdominale;

15. Contractura generalizata opistotonus o putem întâlni in:

16. Care sunt simptomele tipice pneumoniei pneumococice:

17. Care este antibioticul de elecţie în pneumonia pneumococică:

19. Care este semnul caracteristic al generalizării contracturii în tetanos?

20. Contractura generalizata opistotonus o putem întâlni in:

a. lichide şi vapori fierbinţi

2. Degerătura de gradul III este caracterizată prin, cu EXCEPŢIA:

b. flictene cu conţinut sangvinolent

d. coloraţie alb-cenuşie a tegumentelor fără flictenă

e. flictene cu conţinut clar.

4. Care este elementul clinic ce nu defineşte degerăturile de gradul I:

a. eritem ce dispare la presiune

d. flictene cu conţinut sangvinolent

e. temperatură cutanată ridicată

5. Factorii care nu influenţează prognosticul unui ars sunt:

a. arsuri pe tractul respirator

d. vârsta între 30 şi 40 de ani

e. inhalarea de fum sau produse toxice

6. Care din următoarea afirmaţie este falsă:

a. IP = 40 sau inferior, evoluţie fără fenomene generale, fără complicaţii

b. IP = 40 – 60 fenomenele generale apar în toate cazurile, încep să apară complicaţii, pacienţii

c. IP = 100 – 140 complicaţii minore, vindecare totală

d. IP = 140 – 160 cazurile decedate egalează numărul cazurilor vindecate

e. IP peste 200 supravieţuirea şi vindecarea sunt excepţionale

a. eritem ce dispare la presiune

d. flictene cu conţinut sangvinolent

e. temperatură cutanată ridicată

8. Perioada şocului postcombustional este caracteristică pentru:

9. Cum se defineste indicele prognostic (IP):

a. IP = suprafaţa arsă x înălţimea pacientului

b. IP = suprafaţa corporală x gradul de arsură

c. IP = suprafaţa arsă x gradul arsurii

d. IP = suprafaţa corporală x greutatea

e. IP = suprafaţa arsă x vârsta pacientului

10. Perioada dismetabolică-metaagresională este cuprinsă între:

b. începerea tratamentului la locul accidentului

d. tratamentul se instituie precoce

e. tratamentul se instituie tardiv

a. temperatura sub -6,5°C care acţionează minim o oră

b. temperatura sub 0°C care acţionează minim 3 ore

c. temperatura sub -10°C care acţionează minim 4 ore

d. temperatura sub -15°C care acţionează minim 2 ore

e. temperatura sub -20°C care acţionează minim o oră

13. Arsura de gradul III se caracterizează prin:

a. leziunea distruge epidermul şi membrana bazală şi o parte din derm

b. leziunea distruge epidermul cu păstrarea intactă a membranei bazale

c. leziunea distruge tot tegumentul

e. vindecarea se face fără sechele sau cicatrici vicioase

14. Arsura de gradul IV se caracterizează prin:

a. leziunea distruge epidermul şi membrana bazală şi o parte din derm

b. leziunea distruge epidermul cu păstrarea intactă a membranei bazale