Absolvire 2011 Modulul 14 : Fiinta umana si nursing-ul Notati cu adevarat sau fals, enunturile de mai jos: 1. 1.

Numarul de respiratii/minu t depind de sex, varsta, postura, alimentatie. 2. Dispneea este cauzata de afect iuni ale aparatului respirator si cardiovascular. 3. Reducerea suprafetei respir atorii cauzeaza polipneea. 4. Tahipneea apare in astmul bronsic. 5. Dispneea Che ynes-Stokes se intalneste in coma diabetica. 6. Dispneea Kussmaul este intalnita in coma uremica. 7. Dispneea de efort este determinata de insuficienta cardiaca . 8. Dispneea de decubit este determinata de perturbarea circulatiei pulmonare. 9. Dispneea matinala este determinata de astmul bronsic. 10. Dispneea vesperala este cauzata de astmul cardiac. 2. 1. Tulburarile peristaltismului intestinal du c la o alimentatie deficitara. 2. Alimentatia inadecvata prin deficit nu este ca uzata de durere. 3. Anxietatea si stresul nu duc la deficit alimentar. 4. Anorex ia este o cauza a deficitului alimentar. 5. Lipsa de educatie si cunostinte pot determina o alimentatie inadecvata. 6. Insomnia este nevoia brusca de somn. 7. A fectiunile cardio-respiratorii produc dificultate in adormire. 8. Criza ulceroas a din timpul noptii nu perturba somnul. 9. Tulburarile de mictiune perturba odih na si somnul. 10. Menopauza este responsabila pentru starile de insomnie. 3. 1. Infectiile nu sunt o cauza a hipertermiei. 2. O persoana cu obezitate poate face hipertermie. 3. Hipertermia poate fi cauzata de afectarea glandelor sudoripare. 4. Diureticele au ca efect secundar reducerea eliminarii de caldura. 5. Stresul si starile conflictuale pot determina hipotermie. Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloanaB. 1. A B

1 2 3 4 5 Tahipnee Bradipnee Dispnee paroxistica Dispnee Bauchut(Bouchut)? Dispnee Biot a b c d e Ritm respirator rar Cicluri respiratorii inversate Respiratie agonica Accese res piratorii repetate ziua/noaptea Cresterea frecventei respiratorii 2. A 1 2 3 4 5 Anorexie Bulimie Polifagie Deshidratare Casexie a b c d e B Foame exagerata, fara control Scaderea cantitatii de lichide din corp Absenta sentimentului de satietate Slabire extrema in faza terminala Diminuarea sau abse nta poftei de mancare 3. 1 2 3 4 5 A Insomnie cronica Insomnie la adormire Insomnie reactionala Insomnie medicament oasa Insomnia trezirii precoce a b c d e B Cauzata de probleme afective Persista mai mult de 3 luni Cauzata de administra rea unor tranchilizante Treziri multiple in partea a doua a noptii Trec mai mult de 30' pana la adormire 4. 1 2 3 4 5 A Hiperpirexie Temperatura normala Febra moderata Subfebrilitate Febra ridicata B a b c d e 36 - 37C 38 - 39C 39 - 40C 37 - 38C 41 - 42C Marcati cu x raspunsul corect : 1. Temperatura corpului cea mai ridicata se inregi streaza: a) dimineata intre orele 3 5 b) la pranz intre orele 12 14 c) seara int re orele 20 23 2. Disfagia reprezinta: a) greutate la inghitire b) dificultate i n digestie c) lipsa poftei de mancare 3. Dispneea Kussmaul se manifesta prin: a) bradipnee b) respiratie in 4 timpi: inspiratie pauza - respiratie pauza c) resp iratie deficitara permanenta

4. Eupneea reprezinta: a) respiratie deficitara b) respiratie normala c) cicluri de respiratie inversata 5. Anuria reprezinta: a) cresterea numarului de mictiun i b) absenta urinei in vezica urinara c) scaderea numarului de mictiuni 6. Absen ta mictiunii inseamna: a) retentia completa de urina b) oligurie c) insuficienta renala cronica 7. Este tulburare de mictiune: a) polakiuria b) poliuria c) hema turia 8. Nicturia este: a) inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si c antitatea de urina emisa in timpul zilei si cea emisa in cursul noptii b) senzat ia de mictiune c) lipsa urinei in vezica urinara 9. Incontinenta urinara reprezi nta: a) incapacitatea vezicii urinare de a-si goli continutul b) eliminarea inco nstienta, involuntara a urinei c) mictiuni involuntare nocturne 10. Polakiuria e ste definita ca: a) mictiuni frecvente in cantitati mici b) cresterea diurezei p este 3000 ml c) inposibilitatea de a urina 11. Poliuria reprezinta: a) cresterea concentratiei acidului uric in sange b) tulburare de mictiune c) tulburare a di urezei 12. Tulburarile de emisie urinara sunt: a) disuria, micturia, polakiuria b) poliuria, anuria, hematuria c) polakiuria, izestenuria, glicozuria 13. Enurez isul este: a) pierderea de urina in timpul noptii b) pierderea involuntara de ur ina in timpul noptii la copii peste 3 ani c) inversarea raportului dintre numaru l de mictiuni emise ziua fata de noapte 14. Reducerea diurezei sub 100 150 ml in 24 ore se numeste: a) poliurie b) anurie c) oligurie

15. Mictiunea dureroasa se numeste: a) disurie b) oligurie c) anurie 16. Urina c u sange defineste : a) hematuria b) hematemeza c) hemoptizia 17. Respiratia disp neica este un act reflex constient, in care pacientul simte: a) sete de aer b) s ete de apa c) ambele 18. Tahipneea este cauzata de: a) suprafata respiratorie ma rita b) suprafata respiratorie redusa c) efort intelectual 19. In bradipnee, fre cventa respiratorie este de: a) 16 18 resp./min. b) 12 16 resp./min. c) 8 12 res p./min 20. Dispneea in patru timpi se numeste: a) Kussmaul b) Cheynes-Stokes c) Bauchut 21. Dispneea matinala este cauzata de: a) insuficienta ventriculului sta ng b) contractia spastica a bronhiolelor in expir c) adoptarea unei pozitii nead ecvate 22. In urma consumului alimentar excesiv de lunga durata, apare: a) malnu tritia b) obezitatea c) casexia 23. Greutatea la inghitire se numeste: a) disfag ie b) polifagie c) anorexie 24. Este manifestare de dependenta in alimentarea si hidratarea deficitara: a) dementa b) depresia c) deshidratarea 25. Alimentarea si hidratarea inadecvata prin surplus duc la: a) dezechilibru hi droelectrolitic b) uscarea tegumentelor si a mucoaselor c) obezitate

26. Obezitatea atrage dupa sine: a) incapacitatea de a desfasura diverse activit ati b) pierderea elasticitatii tegumentelor c) hipertermie 27. Insomnia se manif esta prin: a) agitatie in timpul somnului b) desfasurarea activitatilor de rutin a c) cresterea starii de confort 28. Asigurarea odihnei si somnului pacientului se realizeaza prin: d) acuze verbale din partea familiei e) inlaturarea excitant ilor vizuali si auditivi f) starea de letargie 29. Educarea pacientului in privi nta combaterii insomniei, consta in: a. interzicerea administrarii somniferelor prescrise de medic b. interzicerea prelungirii somnului fiziologic c. interzicer ea consumului de excitante, seara 30. Combaterea insomniei se poate face prin: a . ingerarea de lapte cald cu miere, seara la culcare b. oferirea unei buiote cu apa rece seara la culcare c. administrarea unui ceai diuretic seara la culcare 3 1. Hipertermia reprezinta: a. scaderea temperaturii corpului sub limita normala b. cresterea temperaturii corpului peste limita normala c. ambele 32. In pneumon ie, temperatura corpului pacientului atinge valoarea de: a. 40 C b. 38 C c. 39 C 33 . Hipertermia poate fi insotita de: a. limba umeda b. frison sau senzatie de fri g c. stare generala buna 34. Organul principal al termogenezei, in etapa de stat ionare, este: a. inima b. rinichiul c. ficatul 35. Pentru a reduce febra ,asiste nta medicala poate sa: a. aplice comprese reci la extremitati b. administreze un regim alimentar bogat in proteine c. administreze un regim alimentar bogat in l ipide 36. Diareea se manifesta prin: a. accelerarea tranzitului intestinal si eliminar ea de multiple scaune moi b. scaderea tranzitului intestinal si eliminarea de mu ltiple scaune lichide c. accelerarea tranzitului intestinal si eliminarea a doua scaune moi

37. Diareea poate fi determinata de: a. consum de antibiotice b. consum de mucil agiu de orez c. consum de zeama de morcovi 38. In timpul diareei creste: a. reab sorbtia tubulara b. secretia tubulara c. peristaltismul intestinal 39. In holera numarul de scaune este de: a. 10 20/zi b. 80 100/zi c. 25 35/zi 40. In dizenter ie numarul de scaune este de: a. 20 30/zi b. 25 35/zi c. 30 40/zi 41. In enteroc olita numarul de scaune este de: a. 10 20/zi b. 25 35/zi c. 3 6/zi 42. In consti patie, pacientul are scaun : a. zilnic b. la 2 zile c. la 3 4 zile 43. In consti patie , pacientul poate prezenta : a. cefalee si astenie b. apetit crescut c. am bele 44. Una din cauzele constipatiei poate fi: a. consumul crescut de lichide b . consumul crescut de laxative c. carenta de lichide 45. Deficienta functiei vez iculei biliare poate duce la: a. constipatie b. diaree c. ileus 46. Constipatia spastica este urmare a: a. hiposensibilitatii nervului vag b. hipersensibilitate a nervilor intestinali c. hiposensibilitatea nervilor intestinali 47. Afectiunile anusului pot genera: a. diaree b. ileus c. constipatie

48. Retinerea frecventa a defecarii, duce la: a. constipatie habituala b. consti patie sigmoida c. constipatie atona 49. Comunicarea deficitara la nivel senzoria l, este data de: a. cresterea functiei vizuale b. deficitul functiei auditive c. cresterea functiei tactile 50. Comunicarea deficitara la nivel motor, este data de: a. cresterea sensibilitatii cutanate b. cresterea sensibilitatii osteo-tend inoase c. tulburari de motilitate 51. Paralizia unei jumatati de corp se numeste : a. hemiplegie b. paraplegie c. monoplegie 52. Paralizia celor patru membre se numeste: a. pareza b. tetraplegie c. parapareza spastica 53. Una dintre sursele de dificultate de ordin psihic, ce duce la o comunicare deficitara, este: a. afe ctarea aparatului locomotor b. autoizolarea c. neglijarea fata de propria persoa na 54. Una dintre sursele de dificultate de ordin fizic, ce duce la o comunicare deficitara, este: a. intoxicatia medicamentoasa b. dezorientarea c. poluarea 55 . Una dintre sursele de dificultate de ordin sociologic, ce duce la o comunicare deficitara, este: a. lipsa dintilor b. conditii de viata si munca nefavorabile c. stresul 56. Paloarea pielii este cauzata de: a. anemii si deficit de irigarea pielii b. transpiratii excesive c. eruptii cutanate 57. Cianoza reprezinta: a. coloratia galbena a tegumentelor si sclerelor b. coloratia albastruie a tegument elor si mucoaselor c. coloratia maronie a tegumentelor si mucoaselor 58. Micsora rea suprafetei respiratorii produce: a. roseata pielii b. paloarea pielii c. cia noza pielii

59. In pneumonie, aspectul rosu congestionat este caracteristic pentru: a. jumat atea fetei de partea plamanului afectat b. toata fata c. pielea toracelui 60. Co loratia icterica a pielii si mucoaselor indica : a. o boala respiratorie b. o bo ala infectioasa c. o boala renala 61. Anasarca este: a. edemul fetei b. edemul l ocalizat c. edemul generalizat 62. Descuamatia reprezinta: a. indepartarea celul elor cornoase din epiderm b. indepartarea celulelor cornoase din derm c. indepar tarea celulelor cornoase din hipoderm 63. Excoriatia este: a. o leziune a cornee i b. o leziune a pielii c. o leziune a unghiei 64. Eruptia cutanata este prezent a in: a. bolile venerice b. bolile sangelui c. bolile infectioase acute 65. Vezi cula este o formatiune cutanata plina cu un lichid: a. clar/ galbui b. rosiatic c. violaceu 66. Pustula este o formatiune cutanata plina cu: a. plasma b. puroi c. sange 67. Acneea juvenila survine in perioada: a. prescolara b. adulta c. pub ertara 68. Hemoragia cutanata poate fi cauzata de: a. tulburari de coagulare a s angelui b. carenta de igiena tegumentara c. carenta de vitamine 69. Epistaxisul este: a. o hemoragie bucala b. o hemoragie nazala c. o hemoragie anala

70. Hematemeza este: a. o eliminare de sange pe nas b. o eliminare de sange prin urina c. o eliminare de sange prin varsatura 71. Hemoptizia este: a. o eliminar e de sange din plamani b. o eliminare de sange din stomac c. o eliminare de sang e din rect 72. Furunculoza este produsa de: a. streptococ hemolitic b. stafiloco c auriu c. gonococ 73. Intertrigo este localizat la: a. fata b. palme c. interdi gital 74. Varicele reprezinta o dilatare: a. venoasa patologica b. venoasa fizio logica c. capilara 75. Ulcerul varicos este localizat la nivelul: a. mucoasei st omacului b. mucoasei duodenului c. tegumentelor membrelor inferioare 76. Escara apare in urma: a. deficitului alimentar b. deficitului de nutritie locala c. def icitului hidric Modulul 16 : Tehnici si investigatii de nursing Marcati cu x raspunsul corect : 1. Recoltarea urinei pentru urocultura se face: a. concomitent cu administrarea antibioticelor b. dupa administrarea antibioticelo r c. inainte de administrarea antibioticelor 2. Sondajul vezical efectuat in sco p explorator se face pentru: a. recoltarea unei cantitati de urina pentru examen ul de laborator b. depistarea unor modificari patologice ale uretrei si vezicii urinare c. administrarea medicamentelor 3. Sunt sonde uretrale : a. Faucher, Kocher b. Nelaton, Thieman..... c. Einhorn, Faucher

4. Sondele gastroduodenale sunt utilizate pentru: a. oprirea hemoragiei produse de varicele esofagiene b. evacuarea continutului gastric c. prelevare de urina 5 . Sondele de compresiune esofagiena sunt folosite in urmatoarele scopuri: a. pen tru oprirea hemoragiei gastrice b. pentru prelevarea lichidului gastric in scop diagnostic c. pentru extragerea continutului duodenal 6. Este sonda de compresiu ne esofagiana : a. Sonda Faucher b. Sonda Einhorn c. Sonda Blakemore 7. Este son da vezicala : a. Sonda Nelatan b. Sonda Blakemore c. Sonda Einhorn 8. Accidentel e posibile in sondajul gastric sunt: a. greata,senzatie de varsaturi,patrunderea sondei in laringe,bronhopneumonii de aspiratie b. imposobilitatea drenarii bile i cauzata de spasmul sfincterului Oddi c. lezarea traumatica a mucoasei uretrale . 9. Scopul explorator al sondajului duodenal este: a. realizarea hemostazei in hemoragia digestiva b. extragerea continutului duodenal c. evacuarea continutulu i stomacal toxic. 10. Scopul explorator al sondajului vezical este: a. recoltare a urinei pentru examen de laborator b. evacuarea continutului cand acesta nu se face spontan c. executarea unor procedee terapeutice prin sonda. 11. Spalatura o culara reprezinta: a. introducerea unui curent lichid in sacul conjunctival. b. spalarea conductului auditiv extern. c. introducerea unei solutii medicamentoase prin sonda in vezica. 12. Spalatura oculara este indicata in: a. tratamentul ot itelor cronice. b. in procesele inflamatoare ale conjunctivei , indepartarea cor pilor straini. c. pregatirea pentru cistoscopie. 13. Spalatura gastrica reprezin ta: a. evacuarea continutului stomacal si curatirea mucoasei de exsudate si subs tante straine. b. introducerea unei substante medicamentoase prin sonda sau cate ter in vezica c. introducerea unui curent de lichid in vagin. 14. Scopul terapeu tic al clismei este: a. alimentarea sau hidratarea pacientului. b. evacuarea con tinutului intestinului gros. c. pregatirea pacientului pentru rectoscopie.

15. Tubul de gaze se introduce pentru : a. administrarea de medicamente. b. inte rventii chirurgicale asupra rectului. c. eliminarea gazelor din colon in caz de meteorism abdominal. 16. Scopul explorator al punctiei venoase este: a. administ rarea unor medicamente sub forma injectiei i.v. b. recoltarea sangelui pentru ex amene de laborator. c. eliminarea a 300-500ml in hipertensiunea arteriala. 17. Z onele de electie ale punctiei venoase sunt: a. venele plicii cotului , antebratu lui , venele de pe fata dorsala a mainii,venele jugulare si epicraniene. b. arte rele femurala, jugulara, poplitee. c. arterele cubitala, radiala,humerala. 18. P entru determinarea VSH-ului se recolteaza : a. 2ml sange pe cristale de EDTA. b. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8% c. 5ml sange simplu. 19. Recoltarea he matocritului prin punctie venoasa se efectueaza astfel: a. 1,6 ml sange cu 0,4 m l citrat de Na 3,8%. b. 2 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8% c. 2 ml sange pe cristale de EDTA 20. Hemocultura reprezinta; a. viteza de sedimentare a hematiil or . b. introducerea sangelui pe un mediu de cultura pentru examen bacteriologic . c. identificarea anticorpilor in serul bolnavului. 21. Pentru determinarea fib rinogenului se recolteaza: a. 0,5 ml citrat de Na 3,8% cu 4,5 ml sange. b. 2 ml sange cu florura de Na 4 ml. c. 0,5 ml oxalat de K cu 4,5 ml sange. 22. Pentru d eterminarea timpului de protrombina se preleveaza : a. 4,5 ml sange cu 0,5 ml ox alat de K. b. 5 ml sange simplu. c. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8% 23. Scopul recoltarii sputei este: a. explorator pentru examinari macroscopice , ci tologice ,bacteriologice , parazitologice in vederea stabilirii diagnosticului b . depistarea unor germeni patogeni responsabili de imbolnavirea tubului digestiv . c. explorarea pentru examinari ginecologice. 24. Exsudatul faringian este: a. lichid rezultat in urma unui proces inflamator faringian b. totalitatea secretiilor expulzate din caile respiratorii prin tuse. c. continut gastric eliminat spontan.

25. Spalatura gastrica este contraindicata in urmatoarele situatii,cu exceptia: a. cancer gastric. b. intoxicatii cu substante caustice. c. staza gastrica. 26. Paracenteza se efectueaza pentru a evacua: a. colectii inchistate de lichid b. l ichid de ascita c. lichid pleural 27. Complicatiile posibile din timpul punctiei abdominale sunt: a. paralizii prin lezarea nervului sciatic. b. hemoragii diges tive superioare c. infectii ale mediastinului. 28. Paracenteza se efectueaza : a . in fosa iliaca stanga , linia Monroe Richter. b. in fosa iliaca dreapta. c. pe linia mediana abdominala la 2 cm deasupra simfizei pubiene 29. Alimentarea arti ficiala este recomandata pacientilor : a. inconstienti , comatosi, cu tulburari de deglutitie, hemoragii digestive. b. adinamici, cu deficit motor la membrele i nferioare c. astenici ,cu deficit motor la membrele superioare Modulul 17 : Protectia si securitatea in munca I. Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. Asepsia inseamna indepartarea germenilor patogeni de pe piele, de pe mucoase, din plagi, de pe obiecte, etc. 2. Asepsia este o metoda profilactica. 3. Spalar ea chirurgicala (maini + antebrate) dureaza 15 minute. 4. Dupa spalare, mainile se vor tine in jos pentru ca apa sa se scurga spre degete. 5. Microbii sunt mult mai rezistenti la caldura umeda. 6. Defectele in sterilizarea instrumentelor ch irurgicale determina supuratii postoperatorii. 7. Materialul moale (campuri, hal ate, comprese, etc.) se sterilizeaza la autoclav. 8. In laboratoarele de bacteri ologie, sterilizarea prin fierbere ramane inca utila. 9. Instrumentele taioase s e sterilizeaza la pupinel. 10. Antisepticele citofilactice nu au un efect nociv asupra tesuturilor. 11. Rivanolul are rol cicatrizant si este un bun bactericid. 12. Solutia de nitrat de argint 1% este indicata in profilaxia oftalmiei gonoco cice la nounascuti. 13. Instrumentele optice se sterilizeaza prin caldura. 14. S ondele sterilizate cu formol irita mucoasele. 15. Cel mai recomandabil sistem de sterilizare a sticlariei este cel prin caldura uscata.

II. 1. Asociati termenii din cele 2 coloane B a) instrumente optice b) materiale moi (c omprese, campuri, halate, masti) c) gura eprubetelor cu medii de cultura, anse d e prelevare d) materiale din polietilen e) materiale din sticla A 1. Sterilizarea prin flambare 2. Sterilizare la pupinel 3. Sterilizare la auto clav (la cald) 4. Sterilizare la autoclav (la rece cu vapori de oxid de etilen) 5. Sterilizare prin iradiere cu raze gama 2. A 1. Alcoolul 70 2 Tinctura de iod 3 Apa oxigenata 4 Rivanolul 5 Cloramina sol utie a) b) c) d) e) B in contact cu plaga face bule de aer are actiune bacterici da puternica se mai numeste solutie Dakin nu se aplica pe plagi se utilizeaza cu predilectie in pansamentele umede III. Marcati cu X raspunsul corect 1. Antisepsia este: a) o metoda profilactica de lupta impotriva infectiilor b) o metoda curativa de lupta impotriva infectiil or c) o metoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe obiecte, din inca peri 2. Sterilizarea urmareste: a) dezinfectarea instrumentelor chirurgicale, a bailor, plostilor b) profilaxia infectiilor plagilor c) distrugerea germenilor, inclusiv a formelor sporulate si a virusurilor. 3. Autoclavarea este o metoda de sterilizare: a) prin caldura umeda b) prin caldura uscata c) prin mijloace chim ice 4. La pupinel (caldura uscata) sterilizarea se va face la temperatura de: a) 128 C b) 180 C

c) 100 C 5. Pentru a evita oxidarea instrumentelor metatice supuse fierberii: a) acestea se pun la fiert in apa rece b) acestea se mentin in apa pana ce se races te c) se adauga in apa bicarbonat sau borat de sodiu 6. Cloramina se foloseste c a antiseptic in concentratie de: a) 1-2% b) 5-6% c) 10% 7. Dezavantajele tinctur ii de iod sunt urmatoarele, cu exceptia: a) poate produce arsuri chimice b) este un foarte bun antiseptic al campului operator (al pielii) c) fiind foarte caust ica nu se va aplica pe plagi 8. Care din urmatoarele antiseptice este un bun hem ostatic: a) alcoolul b) apa oxigenata c) tinctura de iod 9. Materialul moale se sterilizeaza la: a) 128 si 1,5 atm prin fierbere b) 133 si 2 atm la autoclav, in m ediu de vapori c) 180 si 2 atm la pupinel 10. Termenul de valabilitate al sterili zarii la autoclav a instrumentelor chirurgicale, este: a) 24 de ore de la efectu area sterilizarii b) 10 zile daca nu s-au deschis cutiile cu instrumente c) 48 d e ore de la efectuarea sterilizarii Modulul 18 : Administrarea medicamentelor Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii 1.Medicamentele sunt s ubstante extrase sau sintetizate din produse de origine minerala,vegetala,animal a utilizate cu scopul de a preveni, ameliora sau vindeca bolile. 2.Medicamentele sunt prescrise de medic si notate in foaia de observatie a pacientului internat sau pe retete in cazul pacientului ambulator. 3.Condica de prescriptii a medica mentelor este predata la farmacie de catre medic. 4.Se vor administra peros medi camente atunci cand este necesar a se obtine efect rapid. 5.Pentru administrarea medicamentelor asistenta medicala se va spala bine pe maini cu apa si sapun. 6. Inhalarea substantelor medicamentoase cu ajutorul vaporilor de apa au scopul de a dezinfecta si de a decongestiona mucoasele inflamate ale cailor respiratorii. 7.Unguentele au la baza o substanta grasa fiind necesar pentru mentinerea consis tentei pastrarea acestora la rece. 8.Prescriptia injectiilor este facuta in scri s de catre medic. 9.Injectia intraarteriala este efectuata de catre asistenta me dicala.

10.Pentru administrarea tratamentului injectabil nu este necesara informarea pac ientului. 11.Verificarea integritatii ambalajului individual al seringii si acul ui,inainte de utilizare,este obligatorie. 12.Dozele de insulina se masoara in un itati. 13.Fraxiparine,calciparine,clexane sunt administrate numai pe cale subcut anata,injectarea acestora fie si intramuscular constituie contraindicatie majora . 14.Pentru a efectua injectia intradermica nu este necesar sa degresam locul de electie. 15.In cazul IDR la tuberculina se dezinfecteaza locul de electie cu al cool. 16.Calea inravenoasa este aleasa atunci cand trebuie sa obtinem efectul ra pid al solutiilor medicamentoase sau cand acestea pot provoca distructii tisular e. Asociati termenii din cele 2 coloane 1. 1.Doza terapeutica. 2. Doza maxima A. Doza administrata in cantitatea cea mai mare fara actiune toxica pentru organism B.Doza administrata in scop terapeutic fara efect toxic. C.Doza care conduce la decesul pacientului. D.Doza administrata care provoaca fenomene toxice grave pe ntru organism 3.Doza toxica. 4.Doza letala. 2. 1.Pe cale orala. 2.Pe cale respiratorie. A.Alifii,uleiuri,pudra,mixturi,emplastre medicinale,comprese medicinale. B.Medic amente solide si lichide(ceaiuri , siropuri,infuzii,tincture,decocturi,solutii t ablete,droguri,capsule). C.Supozitoare,clisme medicamentoase. D.Inhalatii,oxigen . 3.Pe cale percutanata 4.Pe cale rectala. 3. 1.Durere vie. A.Introducerea de solutii uleioase intr-un vas sanguin. B.Punctionarea cu acul i ntr-un vas sanguin. C.Atingerea nervului sciatic. D.Introducerea de solutii inje ctabile cu cale strict intravenoasa. 2.Necroza tesuturilor. 3.Embolie gazoasa. 4.Hematom

4. 1.Frison si stare febrila. A.Patrunderea aerului in cantitate mare in sistemul circulator. B. Numar mare de picaturi pe minut sau utilizarea solutiilor expirate,nesterile C.Revarsarea sol utiilor hipertonice in tesuturile perivenoase. D.Supraincarcarea inimii la intro ducerea brusca de cantitati mari de solutie. 2.Embolie gazoasa insotita de sincopa. 3.Dispnee si dureri precordiale. 4.Flebit a sau necroze Marcati cu x raspunsul corect : 1.Solutiile hipertone se administreaza pe cale: a) intravenoasa b) intramusculara c) intradermica 2.Coaja de portocala este caracter istica pentru injectia: a) intradermica b) subcutanata c) intravenoasa 3.Absorbt ia se face lent pe calea: a) orala b) intravenoasa c) intramusculara 4.Solutiile injectabile uleioase se administreaza: a) intravenos b) intramuscular c) intrad ermic 5.In cazul IDR dezinfectia locala se face cu: a) ser fiziologic b) solutie dezinfectanta c) nu se dezinfecteaza 6.Introducerea accidentala de aer intr-un vas de sange produce: a) hematom b) paralizie c) embolie gazoasa 7.Medicamentele administrate pe cale orala pot avea efect: a) general b) doar lo cal c) general sau local

8.Sunt considerate accidente ale injectiei intramusculare: a) flebalgia si tromb oza b) embolia gazoasa c) lezarea sau paralizia nervului sciatic 9.Calea percuta nata presupune administrarea medicamentelor: a) pe tegumente b) intramuscular c) intraarterial 10.Inhalatia este: a) modalitatea prin care se inspira in scop te rapeutic diferite gaze ,lichide sau substante medicamentoase fin pulverizate b) metoda prin care se foloseste in scop terapeutic aer comprimat sau rarefiat c) s tarea de dispersie foarte fina a unei substante lichide sau solide intr-un mediu gazos 11.Primul lucru pe care trebuie sa-l avem in vedere atunci cand se pregat este o injectie, pentru care se utilizeaza ace si seringi de unica folosinta est e: a) anuntarea bolnavului si a apartinatorilor acestuia b) verificarea integrit atii ambalajului si a termenului de valabilitate a sterilizarii c) anuntarea urg enta a medicului 12.Dupa dezinfectia locului unde se va face punctia venoasa a) se mai palpeaza odata locul punctiei si se introduce acul b) se sufla puternic i n locul punctiei pentru a diminua durerea c) nu se mai palpeaza 13.Insulina se a dministreaza cu: a) orice seringa b) seringa de 2 ml c) seringa marcata special pentru concentratia specifica a insulinei 14.Fraxiparine se administreaza: a) su bcutanat b) strict intrevenos c) intramuscular 15.Pacientul operat de 3 zile va avea o dieta: a) hidro-zaharat-lactata b) completa c) cu sucuri carbogazoase 16. Dupa interventia chirurgicala bolnavii vor fi asezati in: a) saloane intens lumi nate b) saloane incalzite la 32C c) saloane cu lumina redusa si temperatura in ju r de 20C 17.In interventiile pe abdomen pozitia pacientului pe masa de operatie e ste: a) decubit lateral cu membrul inferior de partea sanatoasa flectat b) decub it dorsal cu sul introdus sub mijloc c) pozitie semisezanda 18.Inainte de fiecar e mobilizare se verifica: a) pulsul si tensiunea arteriala b) scaunul c) nu este necesara nici o verificare

19. Doza de medicament care nu produce efect toxic se numeste: a. maxima b. tera peutica c. toxica Modulul 23 : Pneumologie si nursing specific Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: Hemoptizia constituie eliminarea pe gura de masa sanguina provenita din caile aeriene superioare. 2. Hemoptizia este precedata de : senzatie de caldura retrosternala, gust sarat uso r metalic, jena laringiana, tuse. 3. Expectoratia este precedata de gust sarat u sor metalic. 4. Hemoptizia este hemoragie digestiva superioara. 5. Bronsita cron ica simpla se caracterizeaza prin producerea sputei mucoase. 6. Bacilul Koch est e agentul etiologic al bronsitei cronice obstructive. 7. Termenul de BPOC se ref era la bolnavii cu bronsita cronica si emfizem pulmonar. 8. Bolnavul cu BPOC are insuficienta respiratorie cronica. 9. In astmul bronsic , bronhospasmul se dato reaza edemului mucoasei bronsice si hipersecretiei bronsice. 10. Bradipneea este respiratia cu cresterea frecventei miscarilor respiratorii peste 40/ min. 11. A stmul bronsic extrinsec debuteaza de obicei in copilarie sau la adultul tanar. 1 2. In starea de rau astmatic , tratamentul incepe cu miofilin si corticoterapie. 13. In criza de astm bronsic se administreaza eritromicina 2 g/24 ore. 14. Pneu monia pneumococica incepe printr-un stadiu de congestie alveolara hepatizatie ro sie. 15. Febra in pneumonia pneumococica atinge valori intre 38,5-39 grade C. 16 . Complicatia pneumoniei pneumococice poate fi pleurezia sero-fibrinoasa. 17. Tu berculoza pulmonara este o boala infecto-contagioasa provocata de pneumococ. 18. Bacilul Koch a fost descoperit in 1882 de Robert Koch. 19. Bacilul Koch se rasp andeste in organism prin caile: limfatica si hematogena. 20. Patrunderea in orga nism a bacilului Koch determina hepatizatie rosie. 1. Asociati termenii din cele 2 coloane : I.

1. astmul bronsic 2. pneumonia pneumococica 3. ulcer gstro-duodenal 4. tuberculo za pulmonara 5. angina pectorala A. bicarbonat de sodiu B. rifampicina C. miofilin D. penicilina G E. nitroglicer ina II. 1. astmul bronsic 2. pneumonia pneumococica 3. bronsita cronica 4. ftizia 5. primo-infectia tuberculoasa III. 1. tuberculoza primara 2. pneumonia pneumococi ca 3. pneumotorax 4. ftizia 5. astmul bronsic Marcati cu x raspunsul corect : 1. D ispneea este definita ca fiind : a) oprirea respiratiei b) patrunderea aerului i n plamani c) respiratie anevoioasa 2 . Dispnee cu scaderea ritmului respirator e ste : a) tahipnee b) bradipnee c) polipnee 3. Vomica reprezinta: a) senzatie de varsatura b) varsatura alimentara c) eliminarea unei colectii de puroi sau exsud at din caile respiratorii. A. caverna B. dispnee paroxistica expiratorie C. febr a in platou 40 C D. sancru de inoculare E. aer in cavitatea pleurala A. mucoliti ce B. virajul la tuberculina C. hepatizatie rosie D. caverna E. dispnee paroxist ica 4. Eliminarea sangelui provenita din arborele bronsic reprezinta : a) hematurie b) hematemeza c) hemoptizie

5. Disfagia reprezinta : a) greutate la inghitire b) dificultate in digestie c) lipsa poftei de mancare 6. Respiratia Kussmaul se manifesta prin: a) bradipnee b ) respiratie in patru timpi : inspiratie pauza expiratie pauza. c) respiratie de ficitara permanenta. 7. Eupneea reprezinta: a) respiratie deficitara b) respirat ie normala c) cicluri de respiratie inversate. 8. Hipoxia reprezinta: a) crester ea oxigenului in sangele circulant b) cresterea CO2 in sangele circulant c) scad erea oxigenului in sangele circulant 9. Bronsita cronica este o boala inflamator ie ce intereseaza : a) bronhiile mari b) bronhiile mici c) ambele 10. Pentru pre venirea afectiunilor respiratorii pacientul este sfatuit: a) sa intrerupa fumatu l si sa evite mediul poluat b) sa- si pastreze greutatea corporala in raport cu varsta c) sa evite practicarea sporturilor de iarna. 11. Obiectivele de ingrijir e in BPOC vizeaza: a) combaterea obstructiei , inflamatiei , spasmului b) admini strarea penicilinei G c) administrarea de lichide calde 12. BPOC ul este complica tia : a) pneumoniei pneumococice b) astmului bronsic c) bronsitei cronice 13. Te rmenul de BPOC reprezinta: a) pneumotorax spontan b) bronhopneumopatie obstructi va cronica c) astm bronsic 14. In BPOC combaterea obstructiei vizeaza : a) drena j postural, aspiratie bronsica, spalatura bronsica b) administrarea corticoizilo r c) tratament antibiotic. 15. Astmul bronsic in criza se caracterizeaza prin: a) dispnee paroxistica expir atorie b) dispnee inspiratorie si expiratorie c) dispnee paroxistica inspiratori e

16. Criza de astm bronsic are durata variabila: a) 15 min- 3 ore b) 30 min c) 2 ore 17. Sputa din astmul bronsic este: a) mucopurulenta b) ruginie c) alb- sidef ie cu aspect perlat. 18. Conduita de urgenta in astmul bronsic consta in: a) adm inistrarea de bronhodilatatoare , antispastice , simpaticomimetice b)administrar ea de antitusive c) drenaj postural. 19. Definitia: inflamatie cronica a mucoase i bronsice , evoluand progresiv catre prinderea bronhiilor terminale corespunde : a) astmului bronsic b) tuberculozei pulmonare c) bronsitei cronice 20. Etiologi a bronsitei cronice cuprinde: a) infectii rino-faringiene sau bronsite acute rep etate,fibroze pulmonare b) bacilul Koch c) pneumococul 21. Complicatiile bronsit ei cronice pot fi: a) edemul pulmonar acut,emfizemul pulmonar b) emfizemul pulmo nar , insuficienta respiratorie c) pneumotoraxul,insuficienta respiratorie 22. T ratamentul bronsitei cronice vizeaza: a) reducerea iritatiei bronsice , tratamen tul infectiilor rino-faringiene, tratamentul bronhodilatator b) chimioprofilaxia contactilor c) administrarea miofilinului si corticoterapiei i.v. 23. Astmul br onsic este un sindrom caracterizat prin: a) dispnee paroxistica inspiratorie b) febra si junghi toracic c) dispnee paroxistica expiratorie si bradipnee 24. Aspe ctul sputei din astmul bronsic este: a) mucopurulenta b) rosie ruginie c) alb si defie 25. Disfunctia respiratorie din astmul bronsic este: a) restrictiva b) obs tructiva c) mixta 26. Tratamentul crizei astmatice vizeaza: a) administrarea de bronhodilatatoare si corticoterapie b) administrarea de antibiotice c) drenaj po stural

27. Tabloul clinic al pneumoniei pneumococice cuprinde urmatoarele simptome: a) vomica, febra 37,5 38 grade, greata b) expectoratie mucopurulenta , febra in pla tou c) frison unic , febra 39-40, junghi toracic 28. Antibioticul de electie uti lizat in tratamentul pneumoniei pneumococice este: a) Penicilina G b) Tetracicli na c) Biseptol 29. Complicatia pneumoniei pneumococica poate fi : a) pleurezia s ero-fibrinoasa b) emfizemul pulmonar c) edemul pulmonar acut 30. In perioadele f ebrile din pneumonia pneumococica se recomanda: a) repaus la pat,regim hidro-zah arat bogat in vitamine b) regim alimentar desodat c) consum excesiv de lichide 3 1. Expectoratia in pneumonia pneumococica este : a) rosie ruginie , vascoasa, ad erenta b) sidefie - perlata c) spumoasa , aerata 32. Examenul fizic in pneumonia pneumococica pune in evidenta: a) sindrom de condensare pulmonara b) leziuni co zeoase c) leziuni fibro-cavitare 33. Primoinfectia TBC se face: a) pe cale cutan ata b) pe cale aeriana c) pe cale sexuala 34. Leziunile caracteristice tuberculo zei primare sunt urmatoarele, cu exceptia : a) sancrul de inoculare , adenopatii le traheo - bronsice b) leziuni condensate c) leziuni cavitare 35. Leziunea prim itiva in TBC se numeste : a) adenopatie traheo-bronsica b) tuberculoza miliara c ) sancru de inoculare 36. Diagnosticul de primoinfectie se pune pe : a) virajul la tuberculina si aspectul radiologic b) teste de sensibilizare c) bronhografie 37. Metoda utilizata in depistarea tuberculozei primare este: a) IDR la antimico tice b) IDR la tuberculina c) IDR la antibiotice

38. Profilaxia tuberculozei vizeaza urmatoarele obiective , cu exceptia: a) inta rirea rezistentei nespecifice a organismului b) vaccinare antituberculoasa c) va ccinare antigripala 39. Leziunea caracteristica ftiziei este: a) sancrul de inoc ulare b) caverna c) adenopatia satelita 40. Formele clinice de ftizie sunt urmat oarele, cu exceptia : a) primoinfectia oculta b) tuberculoza fibrio-cazeoasa cav itara c) tuberculoza fibroasa 41. Tratamentul etiologic al tuberculozei se reali zeaza prin: a) corticoterapie b) tuberculostatice c) antibiotice 42.Hemoptizia r eprezinta: a.hemoragia otorinolaringiana b.hemoragia nazala c.hemoragia provenit a din arborele bronsic 43.Dispneea cu cresterea frecventei ritmului respirator r eprezinta: a. tahicardie b. tahipnee c. bradipnee 44.Dispneea, in bolile pulmona re, este datorata: a.scaderii aportului de oxigen, cresterii cantitatii de CO2 s i obstructiei cailor respiratorii b.contaminarii cu pneumococ c.comprimarii orga nelor abdominale 45.Declansarea hemoptiziei este precedata de: a.senzatie de vom a b.caldura retrosternala si jena respiratorie c.varsatura 46.Durerea toracica p oate avea drept cauze: a.afectiuni cardiovasculare b.afectiuni pleuropulmonare c .ambele 47.Definitia astmului bronsic include, cu exceptia: a.reducere ireversib ila a diametrului bronhiilor b.dispnee expiratorie c.reducerea reversibila a dia metrului bronhiilor 48.Complicatiile pneumoniei sunt: a.bronsita cronica b.emfiz emul pulmonar c.pleurezia sero-fibrinoasa

49.Simptomul sugestiv pentru TBC este: a.febra 39 40 grade C b.tuse seaca persis tenta peste 3 saptamani c.frison unic 30 40 minute 50.Spirografia exploreaza: a. volumele pulmonare dupa efort b.arborele traheo-bronsic, folosind substanta de c ontrol c.volumele si capacitatile pulmonare 51.Accidentele toracocentezei pot fi urmatoarele, cu exceptia: a.lipotimie, colaps b.pneumotorax c.hematemeza 52.Dep istarea precoce a a contaminarii cu bacil Koch uman se face prin: a.IDR la tuber culina b.IDR Cassoni c.IDR Dick 53.Bronhoscopia foloseste pentru evidentierea ar borelui bronsic: a.Sanda Metras b.Bronhoscop c.Aparat Roentgen 54. In perioadele febrile se recomanda; a) regim alimentar sarac in proteine si calorii b) regim alimentar desodat c) regim alimentar bogat in proteine si calorii 55. Ingrijiril e acordate unui pacient cu hemoptizie sunt urmatoarele, cu exceptia: a) repaus l a pat b) linistirea si calmarea pacientului c) administrarea de lichide calde 56 . Cresterea eliminarii secretiilor bronsice se obtine prin: a) hidratarea corect a, mucolitice, expectorante b) intreruperea fumatului c) medicatie simpaticomime tica 57. Tratamentul bronhodilatator din bronsita cronica consta in urmatoarele, cu o exceptie: a) medicatie simpaticomimetica b) tratamentul infectiei bacterien e c) medicatie anticolinergica 58. Terapia astmului bronsic include: a) ameliora rea manifestarilor acute b) deranjul de postura c) informarea, educarea pacientu lui, tratament farmacalogic, imunoterapia 59. Expiratia in astmul bronsic este insotita de: a) suflu amfonic b) suflu tuba r c) wheezing

60. Procesul inflamator in pneumonia pneumococica se desfasoara in urmatoarele s tudii: a) sancru de inoculare, adenopatii traheobronsice, leziuni condensate b) congestie, hepatizatie rosie,hepatizatie cenusie, rezolutie c) leziuni infiltrat ive, cazeoase, fibrioase 61. Profilaxia tuberculozei cuprinde urmatoarele, cu ex ceptia: a) ameliorarea conditiilor de viata b) depistarea precoce a bolii c) vac cinarea antigripala 62. In hemoptiziile mijlocii, cantitatea de sange eliminata de pacient dupa tuse este de: a) 50 100 ml b) 100 300 ml c) 500 1000 ml Modulul 24 : Cardiologie si nursing in cardiolologie Notati cu A (adevarat) au F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. In angina pectorala , sediul durerii este in regiunea retrosternala medie sau inferioara, mai rar pr ecordial sau epigastric. 2. Durerea anginoasa poate iradia in sus pana la nivelu l mandibulei, maxilarului, iar in jos pana la nivelul ombilicului. 3. Pacientul indica sediul durerii anginoase cu un singur deget. 4. Majoritatea pacientilor a cuza accesul dureros anginos timp de 20-30 minute. 5. Repausul la pat este indic at in cazul pacientilor cu crize anginoase frecvente. 6. Cateterismul cardiac cu ventriculografie si coronarografie, reprezinta examinari paraclinice invazive. 7. Pentru tratamentul anginei pectorale sunt utilizate medicamentele cu efect an tianginos si antiischemic. 8. In peste 95% din cazuri, principalul factor cauzal al I.M.A. este obstructia coronariana. 9. Exista si forme nedureroase de instal are a infarctului miocardic 50% din cazuri. 10. In infarctul miocardic durerea d ispare la administrarea de nitrati. 11. Dintre modificarile biologice aparute in majoritatea cazurilor de infarct miocardic se afla si cresterea enzimelor seric e (C.P.K., L.D.H., G.O.T., H.B.D., M.B.) 12. In infarctul miocardic, calmarea du rerii se realizeaza prin administrarea de analgetice simple sau opiacee. 13. Rad iologia, electrocardiografia, fundul de ochi si probele functionale renale, apre ciaza gradul de evolutivitate al hipertensiunii arteriale. 14. In hipertensiunea arteriala dieta va fi bogata in colesterol si in grasimi saturate. 15. Diuretic ele sunt utilizate in majoritatea hipertensiunilor arteriale, indiferent de stad iul si severitatea bolii. II. Asociati termenii din cele 2 coloane: 1. A B

1. sedativ 2. opiaceu 3. antianginos 4. anticoagulant 5. antiagregant plachetar 2. A 1. Nifedipina 2. Nefrix 3. Clonidina 4. Propranolol 5. Captopril 3. A 1. Di slipidemiile (cresterea lipidelor serice) 2. Infarctul silentios 3. Sindrom coro narian intermediar 4. Obstructia coronariana 5. Durerea a. Morfina b. Heparina c. Diazepam d. Aspirina e. Nitroglicerina B a. actiune pe receptorii betaadrenergici b. inhibitor al enzimei de conversie c. actiune vasodilatatoare d. actiune asupra volumului sanguin e. actiune asupra S.N.C. B a. principalul factor cauzal al I.M.A. b. se manifesta chiar si 1 luna inainte de I.M.A. c. manifestare clinica importanta la debutul I.M.A d. factor influent abil pentru aparitia I.M.A. es. lipsit de manifestarile prodromale Marcati cu X raspunsul corect 1. In HTA cu valori mari, medicatia de urgenta con sta in administrarea de: a) anticoagulante b) antiaritmice c) diuretice 2. Urmat oarele medicamente sunt betablocante cu exceptia: a) Propranolol b) Metoprolol c ) Salbutamol 3. Pentru a evita complicatiile determinate de repausul absolut si prelungit, la pacientul cu I.M.A. se recomanda: a) administrarea de morfina b) m obilizarea precoce c) reluarea plimbarilor in salon dupa 48 de ore. 4. In peste 95% din cazuri, principalul factor cauzal al I.M.A. este: a) obstructia coronari ana b) fumatul c) sedentarismul 5. In I.M.A. conduita terapeutica in spital presupune: a) efectuarea tratamentul ui antibiotic b) efectuarea tratamentului anticoagulant c) efectuarea tratamentu lui antiinflamator

6. Medicatia antianginoasa cuprinde: a) nitrati cu actiune rapida si de scurta d urata b) antialgice cu actiune retard c) opiacee si sedative 7. In angina pector ala majoritatea pacientilor acuza accesul dureros timp de: a) 20-30 minute b) 35 minute c) cel putin 2-3 ore 8. In hipertensiunea arteriala benigna, complicati ile mai frecvente sunt, cu exceptia: a) tromboza cerebrala b) glomerulonefrita h ipertensiva c) infarctul miocardic 9. Se recomanda pacientilor cu infarct miocar dic acut necomplicat, reluarea plimbarilor in salon a) la 48-72 ore de la debut b) la 12-24 de ore de la debut c) dupa 8-10 zile 10. Regimul dietetic al bolnavu lui cu infarct miocardic acut include: a) preparatele greu digerabile b) reducer ea severa a grasimilor animale c) condimentele 11. Dieta in angina pectorala va fi: a) hipercalorica, hiperglucidica b) hipocalorica, hipolipemianta c) hipercal orica, hiperlipidica 12 Nitroglicerina administrata in angina pectorala poate pr ovoca uneori efecte neplacute: a) senzatie de frig in zona cefalica b) cefalee c ) hipertensiune ortostatica 13. Circumstantele de aparitie a durerii anginoase s unt urmatoarele, cu exceptia: a) expunerea la frig b) efectuarea de efort fizic c) hiperglicemiile 14. Circumstantele de disparitie a durerii anginoase sunt urm atoarele, cu exceptia: a) stoparea efortului b) administrarea de nitroglicerina c) expunerea la frig 15. Conduita de urgenta in angina pectorala presupune: a) a dministrarea de Heparina b) mobilizarea precoce pentru a preveni complicatiile c ) administrarea de Nitroglicerina sublingual 16. Cei mai importanti factori de risc pentru I.M.A. sunt: a) stresul, infectii ale tractului urinar b) diabetul zaharat, HTA, fumatul c) hipotensiunea arterial a, infectii ale tractului respirator

17. Cateterismul cardiac este: a) un examen scintigrafic b) un examen radiologic c) o metoda invaziva de diagnostic 18. Pentru tratamentul anginei pectorale sun t utilizate: a) medicamentele cu efect antianginos si antiischemic b) medicament ele cu efect antiinflamator c) medicamentele cu efect antiviral si antiinfectios 19. Simptomul principal in angina pectorala este: a) durerea b) insuficienta re spiratorie c) edemul 20. In angina pectorala durerea este: a) brusca, violenta c a o lovitura de pumnal , in etajul abdominal superior b) localizata in regiunea re trosternala medie sau inferioara c) localizata in regiunea lombara, unilateral 2 1. In HTA, cefaleea: a) apare de obicei dimineata, la trezire b) apare spre sear a, accentuata de schimbari de pozitie c) se insoteste de paloare a fetei 22. HTA simptomatica de cauza endocrina apare in: a) hipertiroidism, feocromocitom b) g lomerulonefrita acuta si cronica c) boli traumatice, tumorale sau inflamatorii a le creierului 23. Forma benigna a hipertensiunii arteriale: a) are o evolutie ra pida b) are o evolutie progresiva c) are o mortalitate ridicata 24. Complicatiil e hipertensiunii arteriale apar in: a) stadiul de hipertensiune intermitenta b) stadiul prehipertensiv c) stadiul de hipertensiune permanenta 25. Complicatiile HTA la nivelul aparatului cardiovascular sunt urmatoarele, cu exceptia: a) insuf icienta cardiaca globala b) encefalopatie hipertensiva c) infarct miocardic 26. HTA esentiala se caracterizeaza prin: a) apare de obicei dupa 30 de ani, cu maxi m de frecventa intre 40-50 de ani b) incidenta este mai mare la barbati c) forme le mai grave apar la femei 27. In hipertensiunea arteriala, regimul alimentar trebuie sa fie: a) hipersodat b) normosodat c) hipo sau desodat

28. Regimul de viata in HTA consta in urmatoarele, cu exceptia: a) limitarea efo rturilor fizice b) respectarea orelor de somn si de masa c) implicarea in situat ii conflictuale 29. Regimul hiposodat contine: a) mai putin de 0,5 g sare/zi b) 10-14 g sare/zi c) 2-5 g sare/zi 30. Gradul de evolutivitate al HTA se apreciaza prin: a) tubajul gastric si duodenal, ex. radiologic b) EKG, fundul de ochi si probele functionale renale c) EKG de efort, ex. sputei 31. Pulsul se masoara cel mai frecvent la nivelul: a) arterei radiale b) carotidei c) venei femurale 32. Tahicardia reprezinta: a) frecventa normala a respiratiei b) frecventa scazuta a respiratiei c) accelerarea frecventei pulsatiilor peste 100/min 33. Bradicardia reprezinta: a) accelerarea frecventei pulsatiilor peste 80/min b) scaderea frec ventei pulsatiilor sub 60/min c) scaderea frecventei respiratiilor sub 14 /min 3 4. Simptomul principal in angina pectorala este: a) dispneea b) insuficienta res piratorie c) durerea 35. Cel mai important semn de laborator in infarctul de mio card este: a) hiperleucocitoza si cresterea fibrinogenului b) scaderea transamin azelor c) examenul EKG 36. Durerea precordiala in angina pectorala are caracter: a) constrictiv, intensitatea crescand de la jena la dureri atroce care dureaza 1 3 min. b) de gheara de intensitate foarte mare ce dureaza 30 min, insotita de in suficienta respiratorie c) arsura retrosternala ce dureaza 15 30 min insotita de lipotimie 37. In IMA, durerea se caracterizeaza printr-o durata de: a) 15 30 de minute si cedeaza la administrarea de nitrati b) 30 minute pana la cateva ore s au zile si nu cedeaza la administrarea de nitrati c) 10 15 minute si cedeaza la administrarea de tonicordiace 38. Infarctul miocardic este produs de: a) scadere a contractiilor ventriculare b) diabetul zaharat c) obliterarea unei ramuri coro noriene, avand drept urmare necroza portiunii

respective a miocardului 39. In IMA conduita de urgenta vizeaza: a) oprirea hemo ragiei b) intreruperea efortului fizic c) calmarea durerii si prevenirea mortii subite 40. Interventiile cele mai indicate ale echipei medicale la un bolnav cu IMA in primele ore sunt: a) ameliorarea durerii si reducerea anxietatii b) supra vegherea dietei si tranzitului intestinal c) asigurarea confortului 41. Inaintea tratamentului cu heparina se determina: a) indicele de protrombina b) creatinin a c) colesterolul 42. Durerea in cardiopatia ischenmica are urmatoarele caracter istici: a) prezinta localizarea retrosternala b) iradiaza in umarul drept si fat a interna a bratului drept c) apare la efort si cedeaza la administrarea de Mial gin 43. Organul tinta afectat in IMA este: a) ficatul b) creierul c) ganglionii limfatici 44. Tratamentul igieno-dietetic al IMA consta in: a) regim alimentar h iposodat b) regim hipercaloric c) regim hipoglucidic 45. Tratamentul HTA esentia le presupune administrarea: a) diureticelor, vasodilatatoarelor, blocante ale ca nalelor de calciu b) antibioticelor c) tonicardiacelor 46. HTA apare mai frecven t la femei: a) dupa varsta de 25 ani b) dupa varsta de 40 ani c) dupa varsta de 60 ani 47. HTA esentiala se mai numeste: a) boala hipertensiva b) hipertensiune permanenta c) feocromocitom 48. Mobilizarea pacientului in IMA se poate face pri n miscari active: a) la 48 72 de ore de la debut b) la 12 24 de ore de la debut c) la 14 zile de la debut 49. Eficacitatea tratamentului anticoagulant se contro leaza prin: a) ionograma sanguina b) hemoleucograma

c) probe de coagulare 50. In HTA, factorii de risc sunt: a) ereditatea, continut ul crescut de sodiu din alimentatie, starile de incordare nervoasa, obezitatea b ) ateroscleroza coronoriana,stresul,obezitatea c) umiditatea si poluarea atmosfe rica Modulul 25 : Gastroenterologie si nursing in gastroenterologie Notati cu A (adevarat) au F (fals) 1.Ulcerul duodenal apare cel mai frecvent la varsta de 20-40ani 2. Ulcerul gastric apare mai frecvent la varsta de 30-50ani 3 .Localizarea durerii in ulcerul gastrio-duodenal este in regiunea epigastrica. 4 .In ulcerul gastro-duodenal , perioadele dureroase apar frecvent in cursul toamn ei sau al primaverii. 5. Hemoragia digestiva este complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal 6.Hematemeza reprezinta expectoratia cu picaturi de sange. 7.Varsatura cu aspectul zatului de cafea poarta denumirea de hematemeza. 8.Melena reprezinta scaunul cu sange digerat , de culoare neagra , lucios ca pac ura. 9.Varsatura este cea mai frecventa complicatie a ulcerului gastro-duodenal. 10.In ulcerul gastro-duodenal, pofta de mancare scade pana la anorexie. 11.Medic atia in ulcerul gastro-duodenal se bazeaza pe antihistaminice. 12.Complicatia co lecistitei acute este perforatia colecistului , urmata de peritonita . 13.Tratam entul chirurgical in colecistita acuta consta in colecistectomie. 14.Una din com plicatiile colecistitei acute este gastrita. Marcati cu x raspunsul corect : 1. Ul cerul gastro-duodenal este: a) pierderea de substanta a peretelui gastric sau du odenal b) inflamatie a mucoasei duodenale c) inflamatie a intestinului subtire 2 . Durerea din ulcerul gastro-duodenal are localizare in : a) hipocondrul drept b ) epigastru c) fosa iliaca dreapta 3.Durerea din ulcerul gastro-duodenal este ca lmata de : a) antispastice b) antialgice c) ingestie de alimente alcaline 4. Complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal este: a) hemoragia b) stenoza c) malignizarea

5.Ulcerul gastro-duodenal impune tratament chirurgical in caz de: a) hematemeza, stenoza b) stenoza,perforatie ,hemoragii masive ,cancer gastric c) dureri mari s i repetate, varsaturi 6. Colecistita acuta este: a) inflamatia acuta a peretelui colecistic b) pierderea de substanta a peretelui gastric c) inflamatia mucoasei duodenale. 7. Spalatura gastrica este contraindicata in: a) cancer gastric b) i ntoxicatii cu substante caustice c) staza gastrica 8. Ulcerul gastro-duodenal im pune tratamentul chirurgical in caz de: a) hemoragie digestiva superioara, hemat urie b) stenoza, perforatie, hemoragii masive, cancer gastric c) dureri mari si repetate, varsaturi 9. HDS se exteriorizeaza prin: a) hematemeza, hemoptizie b) hematemeza, melena c) hematemeza, hematurie 10. Melena reprezinta hemoragia dige stiva exteriorizata prin: a) scaun acoperit cu sange rosu b) scaun negru ca pacu ra c) varsatura alimentara 11.Paracenteza este: a. punctia exploratorie a cavita tii peritoneale b. punctia evacuatorie a cavitatii toracice c. punctia evacuator ie a cavitatii pericardice 12.Punctia este o manevra chirurgicala folosita in sc op: a. diagnostic, evacuator sau terapeutic b. curativ, de drenaj sau hemostatic c. diagnostic, drenaj sau hemostatic 13.Pentru examinarea paraclinica in ulceru l perforat este necesara: a. tomografia b. ecografia c. radiografia abdominala p e gol. Modulul 26 : Nefrologie, urologie si nursing in afectiunile renale Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:

1.In colica renala durerea este atroce, permanenta, cu intensificari paroxistice . 2.Polakiuria este o tulburare a diurezei. 3.Retentia de urina este emisia invo luntara de urina. 4.Hematuria totala este de origine uretrala. 5.Edemul renal es te alb, nedureros, moale. 6.Proteinuria inseamna prezenta glucozei in urina. 7.R adiografia simpla ,pe gol, permite sa se studieze prezenta unor calculi radioopaci . 8.Hemodializa este o forma de circulatie extracorporeala. 9.IRA este o suferin ta renala grava, caracterizata prin suprimarea brusca a functiilor renale. 10Oli guria / anuria constituie simptomul caracteristic al insuficientei renale acute. 11.In stadiul anuric al IRA, asistenta medicala instituie repaus la pat pe toat a perioada anuriei. 12.Dializa scade sansa de supravietuire a pacientului. 13.In colica renala durerea dispare progesiv sau brusc dupa eliminarea unui calcul. 1 4.Calculii renali pot fi de acid uric, de oxalati sau de fosfat de calciu. 15.In colica renala bolnavul este nelinistit si agitat, prezinta mictiuni rare si dur eroase. Asociati termenii din cele 2 coloane. 1. 1.Radiografia abdominala pe gol 2.Urografia 3.Cistoscopia 4.Nefrograma izotopica 5.Hemodializa a. necesita obli gatoriu testarea sensibilitatii la iod b. apreciaza valoarea functionala a fieca rui rinichi in parte c. se mai numeste rinichi artificial d. studiaza prezenta uno r calculi radioopaci e. tehnica instrumentala de explorare a vezicii urinare 2. 1. 2. 3. 4. 5. Polakiurie Incontinenta de urina Poliurie Hematuria Piuria a.c resterea cantitatii de urina peste 2 l / 24 ore b.prezenta sangelui in urina c.c resterea frecventei mictiunilor d.prezenta puroiului in urina e.emisia involunta ra de urina 3. 1. Disurie 2 Retentie de urina a) scaderea cantitatii de urina in 24 ore b) s uprimarea secretiei urinare

3 4 5 Anurie Nicturie Oligurie c) dificultatea sau durerea la mictiune d) imposibilitatea bolnavului de a-si go li vezica e) situatia in care bolnavul se scoala noaptea pentru a urina Marcati cu X raspunsul corect: 1. Infectia urinara este favorizata de: a. trauma tisme b. expunerea in mod constant la frig si umiditate c. adenomul de prostata 2. Pentru examene bacteriologice, recoltarea urinei se face: a. prin urinarea di recta intr-o eprubeta b. din urina recoltata 24 de ore intr-un recipient steril c. direct din mijlocul jetului urinar, dupa toaleta riguroasa a meatului urinar 3. Manifestarile urinare din cadrul sindromului de insuficienta renala sunt urma toarele, cu exceptia: a. oligurie, pana la anurie b. HTA c. hipostenurie, izoste nurie 4. Daca bolnavul cu IRA are varsaturi frecvente, va fi alimentat: a. prin sonda duodenala sau intestinala b. numai pe cale parenterala c. prin clisme alim entare 5. Conduita terapeutica pentru stadiul anuric consta in: a. administrarea de lichide in cantitate crescuta b. administrarea de diuretice care nu elimina potasiul c. dializa in caz de hiperkaliemie care pune viata pacientului in peric ol 6. Complicatiile IRA pot fi urmatoarele, cu exceptia: a. supraincarcare sodic a si hidrica b. hipokaliemie si hipercalcemie c. HTA,insuficienta cardiaca 7. Re gimul alimentar va fi intotdeauna desodat: a. in perioada de formare a edemelor b. in perioada de formare si mentinere a edemelor c. in perioada de mentinere a edemelor 8. Retentia de urina reprezinta: a. suprimarea secretiei urinare b. emi sia involuntara de urina c. imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica

9. Insuficienta renala acuta se caracterizeaza prin: a. suprimarea brusca a func tiilor renale b. leziuni degenerative renale c. blocarea brusca a ureterului pri n migrarea unui calcul 10. In faza compensata a IRA, dieta trebuie sa fie: a. mo derat hipoproteica, normolipidica, hiperglucidica b. hipoproteica, hipolipidica, hiperglucidica c. hiperproteica, normolipidica, hiperglucidica 11. Tratamentul profilactic al IRA vizeaza urmatoarele, cu exceptia: a) evitarea infectiilor si daca au aparut, tratarea lor corecta b) depistarea si tratarea in faze incipient e a afectiunilor renale, in special a celor bilaterale c) evitarea consumului de sare 12. In cazul fazei de vindecare a IRA, volumul de urina: a) creste progres iv b) ramane neschimbat c) scade progresiv 13. Cauzele prerenale ale IRA sunt: a ) neoplasmul de prostata b) obstructia uretrala c) hipovolemia 14. In IRA oligur ia dureaza: a) 10-14 zile b) 1-2 luni c) 2-3 saptamani 15. Edemul renal este: a) rosu, nedureros, moale b) alb, dureros, tare c) alb, nedureros, moale 16. Oligu ria apare in urmatoarele cazuri, cu exceptia: a) transpiratii abundente b) const ipatie c) diaree sau varsaturi 17. Hipovolemia este determinata de: a) hemoragii importante b) insuficienta car diovasculara c) hipotensiune arteriala

18. Calculii mobili in bazinet sau angajati in ureter produc: a) colica biliara b) colica abdominala c) colica renala 19. In colica renala intalnim ca simptome de insotire: a) diaree b) polakiurie, tenesme vezicale c) anemie 20. In colica r enala, asistenta medicala instituie de urgenta: a) administrarea de diuretice b) repaus la pat si aplicatii calde pe regiunea lombara c) punga cu gheata pe regi unea lombara 21. Calculii uratici sunt: a) duri, galben-bruni b) albiciosi, moi si sfaramiciosi c) neregulati si cenusii 22. In oligurie, excretia urinei in 24 de ore poate fi: a) sub 1000 ml b) intre 1000 ml si 1500 ml c) sub 100 m 23. In poliurie, densitatea urinei este: a) 1001-1002 b) 1015-1020 c) 1030-1040 24. Ede mul renal are urmatoarele caracteristici, cu exceptia: a) este alb, nedureros, m oale b) este violaceu, dur, dureros c) debuteaza la pleoape, fata, maleole 25. P rezenta puroiului in urina se numeste: a) proteinurie b) hematurie c) piurie 26. Calculii renali pot fi formati din: a) colesterol b) acid uric c) clorura de po tasiu 27. In litiaza urica se administreaza: a) medicatie alcalinizanta b) acid mandelic c) acidifiante

28. In litiaza fosfo-calcica se recomanda un regim: a) sarac in acizi nucleici b ) sarac in oxalati c) echilibrat, fara exces de lapte, legume si fructe 29. In i nsuficienta renala acuta, halena are miros: a) amoniacal b) de acetona c) dulcea g gretos 30. In stadiul de reluare a diurezei, din IRA, conduita terapeutica pre vede: a) repaus absolut la pat b) reducerea ratiei calorice c) introducerea prot einelor de mare valoare nutritiva in alimentative 31. In administrarea orala de Furosemid a) diureza incepe dupa 20-60 min si se mentine 4-6 ore b) diureza ince pe dupa 10 min si se mentine 2-3 ore c) diureza incepe dupa 3-15 min si se menti ne 2-5 ore 32. Polakiuria reprezinta: a) imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica b) cresterea frecventei mictiunilor c) emisia involuntara de urina 33. C olica renala poate aparea din urmatoarele cauze, cu exceptia: a) migrarea unui c alcul b) restrictii alimentare c) zdruncinaturi 34. Pentru examenul sumar de uri na se recolteaza: a) urina din 24 de ore b) prima urina de dimineata c) 5 ml uri na din mijlocul jetului urinar 35. In cursul fazei de vindecare a IRA, volumul d e urina: a) scade progresiv b) ramane constant c) creste progresiv 36. Complicat iile litiazei renale cele mai obisnuite sunt urmatoarele, cu exceptia: a) poliur ia b) anuria c) infectia urinara 37. In litiaza renala, tratamentul chirurgical este indicat in urmatoarele situatii, cu exceptia: a) cand apare infectia urinar a b) cand calculii ureterali nu se elimina timp indelungat c) cand functia rinic hiului nu este afectata 38. Calculii renali au un diametru de: a) 0.5 1 mm b) 1 - 1.5 mm c) peste 2 mm 39. In cazul formelor medii de IRA, recuperarea functiona la, anatomica necesita:

a) 2-3 saptamani b) 4-6 luni c) 1-2 luni 40. In stadiul preanuric al IRA, restab ilirea diurezei se face cu: a) manitol si diuretice de ansa b) antihistaminice c ) solutii perfuzabile 41. Cauzele organice ale colicii renale sunt urmatoarele, cu exceptia: a) calculi mobili in bazinet sau angajati in ureter b) obstructia u nilaterala a cailor urinare c) compresiunea ureterelor prin uterul gravid 42. In stadiul compensat al IRA, cantitatea de apa permisa este: a) 1500-2000 ml/zi b) 600-700 ml/zi c) 500-1000 ml/zi 43. Hipokaliemia din IRA se corecteaza prin urm atoarele, cu exceptia: a) aport alimentar de fructe, legume, sucuri b) lactat de sodium c) saruri de potasiu 44. Cauzele postrenale ale IRA sunt: a) hipovolemia b) glomerulonefrite c) obstructia cailor urinare 45. Manifestarile digestive al e IRA sunt: a) sughit, sete, anorexie b) oboseala, somnolenta, astenie c) facies teros, edeme declive 46. Avantajele dializei sunt urmatoarele, cu exceptia: a) controleaza balanta lichidiana b) pacientul dializat necesita mai putine calorii , lichide si electroliti fata de tratamentul conservator c) creste sansa de supr avietuire a pacientului 47. Manifestarile encefalopatiei uremice sunt: a) dureri lombare, musculare si abdominale b) febra si scadere ponderala c) somnolenta, s tare confuzionala 48. Simptomele generale ale colicii renale sunt: a) polakiurie , disurie b) agitatie psiho-motorie, transpiratie c) tenesme vezicale, senzatie de greutate in anus 49. Conduita terapeutica pentru colica renala vizeaza: a) al terarea starii generale a pacientului b) mentinerea stazei urinare unilateral c) calmarea durerii si a parezei intestinale 50. Poliuria este:

a) o tulburare a emisiei urinare b) o tulburare a diurezei c) o tulburare calita tiva a urinii 51. Litiaza renala se intalneste indeosebi: a) la femei cu varsta intre 20-40 de ani b) la barbati, in special intre 30 si 50 de ani c) la adolesc enti 52. In litiaza urica se recomanda: a) alimente bogate in oxalati b) lapte, legume, fructe c) alimente sarace in acizi nucleici 53. Colica renala apare mai rar in urmatoarele afectiuni, cu exceptia: a) tuberculoza renala b) litiaza rena la c) cancerul renal 54. Proteinuria inseamna: a) prezenta glucozei in urina b) prezenta albuminei in urina c) prezenta sangelui in urina 55. Hematuria de natur a renala apare in: a) adenom de prostata b) litiaza renala c) uretrite 56. In IR A se recurge la urmatoarele investigatii radiologice corelate cu etiologia: a) e cografie b) radiografie abdominala pe gol, urografie c) scintigrafie renala 57. Sechelele IRA pot evolua spre: a) cancer renal b) litiaza renala c) insuficienta renala cronica 58. Pentru calmarea durerii din colica renala, asistenta medical a instituie urmatoarele, cu exceptia: a) aplicatii calde pe regiunea lombara b) Buscopan 20-40 mg i.v. c) tratament antibiotic 59. Hipovolemia este determinata de: a) hipotensiune arteriala b) hemoragii importante (sangerari digestive) c) s oc septic 60. Substanta de contrast utilizata la efectuarea urografiei este: a. Carbune animal b. Odiston c. Razebil 61. Explorarea rinichiului si a cailor urin are include:

a. bronhoscopia b. urografia c. ecografia 62. Urografia reprezinta examenul radi ologic al: a) aparatului renal, folosind o substanta de contrast Odiston b) apar atului renal, folosind ca o substanta de contrast, iodura de sodiu 10%, injectat prin cateterism uretral c) vezicii urinare 63. Radiografia renala simpla poate evidentia: a) conturul si pozitia rinichilor b) calculii biliari c) chistul ovar ian Modulul 27 : Chirurgie generala si nursing in chirurgia generala Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1.Determinarea grupul ui sanguin si a Rh-ului nu este obligatorie pentru bolnavii internati in servici ile de chirurgie. 2.Tranzitul baritat este absolut necesar in precizarea diagnos ticului unor afectiuni ale tubului digestiv de la esofag pana la rect. 3.Tubajul duodenal permite studierea functiei cailor biliare,a secretiei biliare (bila A, B,C),examenul macroscopic,chimic,bacteriologic si citologic al bilei 4.Pregatire a preoperatorie a bolnavilor digestivi cuprinde doua parti:reechilibrarea nutrit iva si hidroelectrolitica si dezinfectia tubului digestiv. 5.In preziua operatie i bolnavul va lua numai masa de pranz si nu in cantitate prea abundenta. Va avea insa grija sa bea o cantitate normala de lichide. 6.Purgativele nu se administr eaza preoperator decat in cazuri speciale,la indicatia expresa a medicului . 7.P rofilaxia escarei postoperatorii este adesea dificila,insa cu toata dificultatea ,este mai usoara decat tratarea ulceratiei constituite. 8.Eventratia este compli catia frecventa care se produce prin ruperea sau dezlegarea unor fire in urma un ui efort sau supuratia plagilor. 9.Durerea postoperatorie atinge maximum de inte nsitate in seara operatiei si diminueaza progresiv in 48h. 10.Pentru bolnavii op erati pe tubul digestiv reluarea alimentatiei nu ridica probleme deosebite. 11.O ascensiune a febrei in ziua a-3-a,a-4-a de la interventia chirurgicala,nu presu pune existenta unei complicatii. 12.Imbibarea pansamentului plagii operatorii cu sange,nu presupune nici o interventie din partea asistentei medicale. 13.Colica biliara apare cel mai frecvent in litiaza biliara. Asociati termenii din cele 2 coloane 1).Colica biliara A).Afectiuni inflamatorii ale cailor biliare extra si intrahepatice.

2).Litiaza biliara B).Inflamatii cu caracter acut ale peretelui colecistic,de diferite grade (conge stie,supuratie,gangrena). C).Afectiunea provocata de dezvoltarea unor calculi bi liari in vezicule sau in caile biliare. D).Durere violenta in epigastru sau hipo condrul drept cu iradiere in umarul drept. 3).Colecistita acuta 4).Angiocolitele Marcati cu x raspunsul corect : 1.Ce obiective urmareste pregatirea psihica a bolnavului in vederea interventiei chirurgicale: a) respectarea disciplinei spitalicesti b) convingerea ca interve ntia chirurgicala este benefica c) respectarea relatiilor cu personalul de ingri jire 2.Preoperator unui bolnav cu stenoza pilorica i se va efectua: a) urografie b) esofagoscopie c) evacuarea continutului gastric si spalaturi gastrice repeta te 3.In etapa anemica a pregatirii preoperatorii se administreaza: a) plasma b) sange total conservat c) masa eritrocitara 4.Cum se pregateste preoperator colon ul: a) regim alimentar sarac in reziduri, administrare de ulei de parafina,clism e repetate b) regim alimentar bogat in fibre celulozice c) administrarea purgati velor drastice 5.Care din complicatiile postoperatorii sunt mai frecvente la obe zi: a) hiperhidratarea b) insuficienta renala c) boala tromboembolica 6.Ce regim alimentar se administreaza bolnavului in preziua interventiei: a) dimineata si la pranz, regim obisnuit,iar seara regim hidric b) nu mananca nimic cu 48 ore in aintea interventiei c) regim hidric 7.Regiunile paroase se rad: a) in seara dinaintea interventiei b) cu 1-2 ore ina intea interventiei c) cu 36 ore inaintea interventiei 8.O complicatie de temut a rahianesteziei este:

a) cefaleea persistenta b) tusea cu expectoratie sangvinolenta c) greata si vars atura 9.Mobilizarea pacientului dupa interventia chirurgicala se face: a) cat ma i precoce b) dupa 2 saptamani c) dupa 1 saptamana 10.Durerea postoperatorie atin ge maximum de intensitate: a) la 3 zile dupa interventia chirurgicala b) in prim a ora dupa interventie c) in seara interventiei 11.Pacientul operat cu rahianest ezie se transporta de la sala de operatie la salon in pozitie: a) decubit ventra l,cu perna b) decubit lateral,cu capul intors intr-o parte c) decubit dorsal, cu capul intors lateral 12.Dupa interventia chirurgicala, tranzitul intestinal se reia: a) in prima zi b) dupa 7 zile c) dupa 48-72 ore 13.Necesarul bazal de apa al organismului este de: a) 30-40 ml/kg corp b) 5-6 gr c) 2-4 gr 14.Durerea care apare in hipocondrul drept ce iradiaza sub rebordul costal in spate, in umarul drept, subscapular si in regiunea cervicala este prezenta in: a) colica biliara b) ulcer gastric c) pancreatita acuta 15.Cand apare mai frecvent colica biliara: a) dupa o masa bogata in grasimi sau alimente cu efect colecistochinetic b) dim ineata, dupa ce bolnavul se trezeste din somn c) dupa o masa compusa din paine p rajita si branza de vaci 16.Pentru a lamuri cauza care a produs colica biliara s e impune explorarea cailor biliare prin: a) sondaj gastric b) colecistografie or ala sau colongiografie intravenoasa c) efectuarea ionogramei sanguine 17. In col ica biliara,bolnavului i se administreaza: a) antialgice,antispastice,antiemetic e b) antitermice c) antibiotice Modulul 32 : Ortopedie, traumatologie si nursing specific Notati cu adevarat sau fals, enunturile de mai jos: 1. Pacientii imobilizati la pat beneficiaza de schimbari pasive ale pozitiei corpului.

2. Pentru schimbarea pozitiei unui pacient imobilizat sunt necesare 2 asistente medicale. 3. Actiunile asistentei medicale, in cazul unui pacient imobilizat, pr evad prevenirea ulceratiilor de decubit. 4. Afectiunile sistemului osteoarticula r afecteaza mobilitatea pacientului. 5. Obiectivele potentiale pentru pacientul imobilizat vizeaza invatarea deplasarii cu ajutorul carjelor, cadrului, bastonul ui. 6. In timpul mobilizarii, asistent medicala va supraveghea doar mersul pacie ntului. 7. Mobilizarea pacientului se face progresiv, incepand cu pozitia de dec ubit ventral. 8. Mobilizarea depinde de starea generala a pacientului. 9. Evalua rea ingrijirii bolnavului imobilizat, se refera la prevenirea complicatiilor de decubit. 10. Una din problemele bolnavului imobilizat, poate fi legata de accent uarea mobilitatii fizice a acestuia. 11. Lezarea integritatii sistemului locomot or duce la deficit in a manca si a se hidrata. 12. Mobilizarea deficitara poate determina deplasarea cu dificultate la baie. 13. Afectiunile articulare, limitea za capacitatea bolnavului de a se imbraca si dezbraca singur. 14. Reluarea depla sarii si a mobilizarii determina carente de igiena. 15. Afectarea mobilitatii di minueaza capacitatea de participare la activitati recreative. Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloanaB. A Aparat respirator Pielea Aparatul digestiv Ap aratul circulator Aparatul locomotor B Pneumonie hipostatica Tromboze Deformari articulare Incetinirea tranzitului Escara de decubit 1 2 3 4 5 a b c d e Incercuiti raspunsul corect din enunturile de mai jos: 1. Imobilizarea la pat pr edispune pacientul la: a) greturi b) varsaturi c) escare 2. In cazul bolnavilor imobilizati, salteaua patului trebuie sa fie: a) antidecu bit b) relaxa c) de paie 3. Toaleta bolnavului imobilizat la pat, se face:

a) la cada b) la pat c) la dus 4. Pielea bolnavului imobilizat este: a) fara ton icitate b) elastica c) grasoasa 5. Bolnavii imobilizati vor fi scosi la aer cu: a) fotoliul rulant b) patul c) cadrul 6. Satisfacerea preocuparilor intelectuale ale pacientului imobilizat se face: a) la cinematograf b) la telefon c) la radi o si T.V. 7. In cazul unui pacient imobilizat, EKG-ul se face: a) la pat b) la c abinetul EKG c) la cabinetul asistentelor 8. Imobilizarea favorizeaza: a) diaree a b) constipatia c) varsaturile 9. Regimul alimentar al unui bolnav imobilizat v a fi: a) bogat in proteine b) bogat in glucide c) bogat in celuloza si lichide 1 0. La bolnavul imobilizat, trombozele venoase se previn prin: a) masaj usor al m embrelor b) tapotaj toracic c) pudraj cu talc al membrelor 11. Pneumonia de decu bit se previne prin: a) gimnastica respiratorie de mai multe ori pe zi b) admini strare de antibiotice c) administrare de chimioterapice 12. La bolnavul imobiliz at, stimularea circulatiei cutanate se face prin: a) frictionarea zilnica cu alc ool diluat b) frictionarea saptamanala cu alcool diluat c) frictionarea lunara c u alcool diluat 13. Atitudinea asistentei fata de pacientul imobilizat trebuie sa fie: a) indife renta b) blanda c) violenta 14. Pentru acomodarea unui bolnav imobilizat la pat este nevoie de:

a) atingeri repetate b) izolare c) rabdare, tact, educatie 15. Procedeele profil actice la bolnavul imobilizat, depind de: a) starea pacientului b) starea famili ei c) starea asistentei medicale Modulul 34 : Dermato-venerologie si nursing specific Notati cu adevarat sau fals, enunturile de mai jos: 1.Consumatorii de droguri sunt f eriti de infectia cu virusul HIV. 2.Persoanele care practica prostitutia sunt ex puse infestarii cu virus HIV. 3. Asocierea virusului HIV cu germeni oportunisti, produce febra inalta. 4. Incapacitatea de a se alimenta si hidrata genereaza de shidratarea. 5. Persoanele seropozitive pot prezenta anxietate data de insuficie nta respiratorie. 6. Dificultatea de a se misca este legata de atrofia musculatu rii. 7. Asistenta medicala educa pacientul pentru a deveni o sursa de infectii n osocomiale. 8. Pacientul seropozitiv, imobilizat la pat, necesita ajutor in prac ticarea religiei. 9. Hipertermia se combate prin impachetari reci, schimbate la 5'. 10. Monitorizarea temperaturii pacientului seropozitiv se face numai dimineata . 11. Administrarea oxigenului se face numai la indicatia medicului. 12. Hidrata rea parenterala cu glucoza 10% si vitamine se face numai la indicatia medicului. 13. Toaleta cavitatii bucale a pacientului seropozitiv se face doar cu ser fizi ologic. 14. Prevenirea escarelor se face prin igiena, schimbarea pozitiei si a l enjeriei. 15. Asistenta medicala are nevoie de manusi in manevrele de ingrijire a pacientilor seropozitivi. II. Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloa naB. 1 1 2 3 4 5 A Fereastra serologica Perioada de latenta clinica Primele manife stari ale bolii Manifestari produse de virusul HIV in organism Infectii oportuni ste a b c d e B Perioada a doua Perioada a patra Perioada a cincea Perioada a tr eia Prima perioada 2. A 1 Tratamentul antifungic 2 Tratamentul sarcomului Kaposi 3 Tratamentul limf omului malign B a Nistatin b Chimioterapice si interferon c Eritromicina

4 Tratamentul infectiei stafilococice 5 Tratamentul infectiei cu salmonela 3. A Pneumocystis carinii Toxoplasma gondii Giardia intestinalis Strongiloides sterco ralis Hemophilus influenzae d Ciprofloxacina e Tratament antivirotic 1 2 3 4 5 a b c d e B Cotrimoxazol + Sulfadiazina Cotrimoxazol Tiabendazol Ampicilina Metronidazol + Furazolidon Marcati cu x raspunsul corect : 1. Infectia HIV este produsa de: a) retrovirus b) treponema pallidum c) enterovirus 2. Perioada de latenta clinica la adultii infe stati cu HIV este de: a) 6 12 luni b) 2 4 ani c) 5 10 ani 3. Rezistenta HIV la m ediul extern este: a) crescuta b) slaba c) foarte crescuta 4. Virusul HIV poate fi izolat din: a) sange, sperma, secretie otica b) sange, sperma, secretie vagin ala c) sange, secretie salivara, LCR 5. Una din infectiile oportuniste ce pot sa apara la bolnavii seropozitivi este: a) infectia bacteriana b) infectia reumati smala c) infectia ganglionara 6. Tratamentul infectiei bacteriene in SIDA se fac e cu: a) antivirotice b) antihistaminice c) antibiotice 7. Rolul profilactic in infectia HIV/SIDA revine: a) asistentei medicale b) cons ilierului c) psihologului 8. Primul test efectuat in suspiciunea infestarii HIV este:

a) testul alergologic b) IDR la tuberculina c) testul ELISA 9. Protectia persona lului medico-sanitar impotriva SIDA se face prin: a) vaccinare b) masuri prevent ive ca cele din hepatita transmisa parenteral c) protectie cu antibiotice 10. Gr avidelor seropozitive, medicul le recomanda: a) intreruperea sarcinii b) continu area evolutiei sarcinii c) cat mai multe nasteri 11. Masurile de protectie fata de caile de transmitere ale virusului HIV se refera la: a) folosirea obiectelor personale b) folosirea baii c) indepartarea donatorilor infectati 12. Evolutia i nfectiei cu virusul HIV se desfasoara in decurs de cel mult: a) 10 ani b) 5 ani c) 3 ani 13. O problema majora la pacientii cu SIDA o reprezinta: a) cresterea a petitului alimentar b) febra c) cresterea apetitului sexual 14. Izolarea pacient ului cu SIDA este cauzata de: a) lipsa banilor b) lipsa locuintei c) lipsa susti nerii sociale 15. Primul obiectiv al asistentei medicale, in cazul unui pacient cu SIDA, este: a) ameliorarea confortului pacientului b) orientarea in timp si s patiu c) indepartarea depresiei Modulul 35 : Boli infecto-contagioase si nursing specific Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1.Hepatitele virale s unt infectii cu manifestari hepatice (cu sau fara icter) produse de un grup de v irusuri hepatotrope(A,B,C,D si E)care produc imbolnaviri oarecum asemanatoare si prezinta doua modalitati distincte de transmitere:una digestiva si alta parente rala. 2.Hepatita virala A (HVA)este cauzata de un enterovirus cu transmitere fec al-orala,evolueaza de regula favorabil cu vindecare si imunitate durabila. 3.Per ioada preicterica dureaza de obicei 3-7 zile si niciodata nu lipseste. 4.Pe lang a sindromul icteric,in hepatita virala se evidentiaza marirea ficatului care dep aseste rebordul costal cu cativa cm. 5.Caile biliare,stomacul si duodenul,pancre asul sunt implicate in procesul infectios.

6.Hepatomul sau cancerul primar hepatic nu reprezinta ultimul stadiu evolutiv in infectia persistenta cu virus hepatic B si C. 7.Corticoterapia in hepatita acut a virala este privita ca o medicatie adjuvanta,cu rol patogenic si simptomatic s i cu indicatii limitate la forma severa si la forma prelungita. 8.Profilaxia spe cifica se face in hepatita A prin imunizare pasiva cu imunoglobuline standard(Ga maglobulina)in doza de 0,1-0,3 ml/kg corp. 9.Imunizarea activa se face cu vaccin continand Ag HBs obtinut din sangele purtatorilor,supus unor complexe procedee de purificare si concentrare. 10.Vaccinarea antihepatita B este recomandata de O MS nu numai persoanelor cu risc mare de imbolnavire,ci si tuturor sugarilor. 11. Vaccinarea anihepatita C se face cu vaccin antihepatita C. 12.Nu toate cazurile de hepatita cronica si de ciroza sunt urmarea infectiei cu virusul hepatic B 13. Virusul hepatic B este prezent in saliva si in lichidul seminal. 14.Transmiterea hepatitei B prin insecte hematofage(tantari,plosnite,etc) constituie o eventual itate posibila. 15.Transmiterea transplacentara este posibila mai ales cand grav ida face o hepatita virala acuta de tip B in cursul sarcinii. 16.In hepatita A c ontagiunea se face prin contact direct sau indirect in conditiile unor deficient e de igiena personala,comunala si alimentara. Marcati cu x raspunsul corect : 1.He patita virala A se transmite pe cale: a) fecalo-orala b) contact sexual c) paren terala 2.Virusul hepatitei B este prezent: a) in saliva, lichidul seminal si san ge b) pe tegumente c) pe regiunile paroase 3.Essentiale, Metaspar, Aspatofort, S ilimarina sunt medicamente cu efect: a) laxativ b) hepatoprotector c) antialgic 4.Pentru scaderea amoniemiei, se administreaza in perfuzie lenta, intravenoasa, solutii care contin: a) arginina, sorbitol b) insulina c) aminoacizi 5.Dupa diminuarea icterului, pentru inlaturarea stazei biliare si asigurarea unu i flux biliar crescut se pot administra: a) sedative b) coleretice c) antibiotic e

6.In perioada de ascensiune a icterului este indicat in toate cazurile: a) repau sul b) consumul de lipide de origine animala c) consumul de sucuri carbogazoase 7.Cunoastera profilului imun al bolnavului se realizeaza prin determinarea: a) h emoleucogramei b) ionogramei c) imunoglobulinelor 8.Hepatita cronica survine in proportie de: a) 30% dupa hepatita de tip A b) 40-50% dupa hepatita de tip C c) 60% dupa hepatita de tip E 9.Starea confuzionala, delirul si halucinatiile, agit atia neuropsihica intensa caracterizeaza: a) coma de gr I b) coma de gr II c) co ma de gr IV 10.Un semn clinic negativ, dar de mare importanta diagnostica in hep atita virala, in faza icterica este: a) hiperpirexia b) absenta febrei c) febra ridicata 11.Incubatia in hepatita B este de: a) 2-6 saptamani b) 1 - 6 luni c) 2 -23 saptamani Modulul 37 : Boli metabolice,de nutritie si nursing specific Marca ti cu x raspunsul corect : 1.Care dintre principii nutritivi se vor administra dia beticului,cantariti: a) hidratii de carbon b) lipidele vegetale c) proteinele 2. La pacientul cu diabet zaharat apar: a) polifagie, polidipsie, poliurie b) polip nee, tahicardie, polifagie c) puls saltaret, polidipsie, apnee 3.Diabetul zahara t se caracterizeaza prin: a) hiperglicemie si glicozurie b) anemie c) cresterea transaminazelor 4.Regimul alimentar indicat in diabetul zaharat este: a) hipergl ucidic, hipolipidic b) hidrozaharat, normoprotidic c) hiperprotidic, hipoglucidi c 5.Antidiabeticele orale se folosesc in tratamentul:

a) diabetul zaharat tip b) hipoglicemii c) diabet zaharat tip 6.Insulina este in dispensabila in: a) diabetul de tip b) hipoglicemii c) diabetul de tip 7.Insulin a se va injecta de 3 ori pe zi : a) cu 15 minute inaintea fiecarei mese principa le b) cu 60 de minute inaintea meselor principale c) la 30 de minute dupa mesele pricipale 8. O u.i. de insulina obisnuita echilibreaza: a) circa 2 gr glucoza b ) 20 gr glucoza c) 10 gr glucoza 9.Se contraindica tratamentul cu insulina lenta la: a) copii si adolescenti b) adulti c) varstnici 10.La varstnicii care au com plicatii renale, tratamentul antidiabetic se conduce: a) numai dupa valorile gli cemiei b) dupa valorile glicemiei si glicozuriei c) dupa valorile glicozuriei Modulul 45 : Ginecologie si nursing in ginecologie Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. Depistarea fibromu lui uterin se face in general la 30 de ani. 2. Fibroamele uterine sunt mai frecv ente la negrese decat la femeile albe. 3. Dupa menopauza, cresterea fibroamelor uterine inceteaza. 4. Fibroamele de corp uterin sunt cele mai rare. 5. Cel mai f recvent simptom in fibromul uterin il constituie hemoragia. 6. Peste 50% din fem eile cu fibromatoza uterina prezinta semne functionale de natura urinara. 7. His terometria arata alungirea si deformarea cavitatii uterine. 8. Histerografia per mite evidentierea fibroamelor extracavitare. 9. Local, fibromul uterin poate pro duce compresia vezicii urinare, uter, rect. 10. Torsiunea fibromului pediculat, genereaza tabloul abdomenului acut chirurgical. 11. Infectiile salpingiene sunt favorizate de fibroamele colului uterin. 12. Toate fibroamele uterine necesita i nterventii chirurgicale. 13. In hemoragiile mari, date de fibroame, ca hemostaza de urgenta se administreaza vit. K in perfuzie. 14. La femeile tinere, sunt pre ferate interventiile conservatoare de tipul histerectomiei totale. 15. Dupa vars ta de 45 de ani se indica histerectomie totala cu anexectomie bilaterala.

Asociati termenii din cele 2 coloane 1. A Menoragie prelungita Dismenoree Contin ut grasos Lichid clar Lichid transparent vascos B Tumora de ovar Chist dermoid C histadenoame seroase Chistadenoame mucinoase Fibroame uterine 1 2 3 4 5 a b c d e 2. A 1 Menoragie 2 Leucoree 3 Tuseu vaginal 4 Disurie 5 Infectie urinara a b c d e 3. A Histerometrie Testul Lahm-Schiller Colposcopie Biopsie de endometru Histero salpingografia Marcati cu x raspunsul corect : B Sangerare uterina Durere la urinat Scurgere apoasa Urocultura Examen clinic lo cal B a b c d e Chiuretaj uterin Masurarea cavitatii uterine Examenul trompelor, cu substanta de contrast Examenul endoscopic al colului uterin Detectarea cancerulu i de col uterin 1 2 3 4 5 1. In fibroamele uterine, sangerarea se caracterizeaza prin: a) menoragie prelun gita b) menstruatie obisnuita c) amenoree 2. In tumorile uterine, durerea este: a) vie b) ca o jena c) puternica 3. Dupa histerectomie problema principala a pacientei este: a) absenta menstruat iei b) cresterea libidoului c) alterarea imaginii de sine 4. Dupa histerectomie, unul din obiectivele de mai jos vizeaza:

a) revenirea la o viata normala de cuplu b) neacceptarea limitelor c) neacceptar ea noii imagini corporale 5. Pentru scaderea fricii de operatie, interventia asi stentei consta in: a) depistarea precoce a tumorii b) incurajarea pacientei si i nsotirea acesteia la sala de operatie c) evitarea efortului fizic 6. La externar e, asistenta recomanda pacientei operate sa evite: a) ridicarea de greutati si e fortul fizic b) relatiile sexuale timp de 6-8 luni c) igiena locala si controlul medical 7. Interventiile chirurgicale conservatoare, in ginecologie, constau in : a) extirparea totala a ovarelor b) rezectia partiala a ovarelor c) extirparea trompelor 8. Printre interventiile mutilante, in afectiunile ginecologice, se nu mara: a) restabilirea permeabilitatii trompelor b) reimplantarea de trompe c) in departarea uterului in totalitate 9.Pregatirea locala pentru o interventie chiru rgicala pe cale abdominala consta in: a) regim alimentar b) montarea unei sonde vezicale permanente c) baie generala 10. Paloarea exagerata a pacientei, postope rator, este semnul unei: a) hemoragii interne b) anemii prin lipsa de fier c) an emii prin lipsa vitaminei B 11. Mentinerea unui ritm alert al respiratiei este s emnul unei: a) complicatii respiratorii b) complicatii renale c) complicatii pul monare 12. Supravegherea pansamentului se urmareste: a) imediat dupa interventie , pentru depistarea deplasarii lui b) imediat dupa interventie, pentru depistare a sangerarii c) imediat dupa interventie, pentru depistarea permeabilitatii 13. Reluarea alimentarii post-operator se face: a) cu prudenta, fara o dieta severa b) imediat dupa operatie c) dupa 7-10 zile dela operatie 14. Mobilizarea post-operatorie se realizeaza: a) cat mai tarziu b) cat mai prec oce c) dupa 2-3 saptamani dela operatie 15. La externarea pacientei, asistenta v a reflecta asupra:

a) tratamentului administrat b) obiectivelor propuse si rezultatele obtinute c) regimul igieno-dietetic Modulul 47 : Puericultura,pediatrie si nursing specific Asociati termenii din cele 2 coloane 1) 2) 3) 4) 5) Nou nascut Un an 4 ani 10 an i Adolescent a) 18 respiratii/min b) 22 respiratii/min c) 44 respiratii/min d) 2 0 respiratii/min e) 25 respiratii/min Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. Pneumonia lobulara este intalnita de regula numai la copii de peste 3 ani. 2. Pneumonia lobulara e ste determinata de: pneumococ, Haemophilus influenza, Klebsiella pneumonia. 3. T ratamentul in pneumonia lobulara este cu 2-3 antibiotice in asociere. 4. Cauzele favorizate de astmul bronsic la copil sunt: sezon rece, infectii frecvente acut e ale cailor respiratorii superioare, fumul, praful sau labilitatea emotional a unor copii. 5. Insuficienta cardiac stanga prezinta urmatoarele simptome: dispne e, tuse seaca apoi productive, cianoza, hipotensiune, oligurie, tahicardie edem pulmonara acut cardiogen. 6. In cazul bolii diareice acute la sugar nu este nece sara efectuarea coproculturii si a ionogramei sanguine. 7. Alimentatia sugarului cu B.D.A este cea mai recomandata varstei. 8. Infectiile tractului urinar (ITV) sunt mai frecvente la baieti decat la fete. 9. In glomerulonefrita acuta difuza factorul etiologic incriminat este streptococul B-hemolitic. 10. Glomerulonefri ta acuta difuza nu prezinta complicatii. 11. Cauzele favorizante ale convulsiilo r la sugari si copil pot fi: varsta mica, predispozitie familial, rahitismul flo rid, accidente cu implicarea craniului. 12. Ca tratament anticonvulsionant se ad ministreaza pe cale injectabila Diazepam I.V. sau Fenobarbital I.M. 13. Diabetul zaharat insulinodependent apare numai dupa varsta de 16 ani. 14. Diabetul zahar at infantile compensate se caracterizeaza prin debut insidious cu polifragie, po lidipsie si poliurie progresiva stare de oboseala, slabira, uneori pirodermite. 15. Singura complicatie este frecventa care poate sa apara in diabetul zaharat i nsulinodependent este acidocetoza diabetic. Marcati cu x raspunsul corect :

1. Astmul bronsic allergic se manifesta prin urmatoarele simptome. a) Crize paro xistice cu debut brusc, de obicei in cursul noptii, dispnee expiratorie, wheezin g, tuse la inceput seaca care devine productive eliminandu-se o secretie vascoas a albicioasa b) Tuse intense chinuitoare, seara atat in cursul zilei cat si al n optii, dispnee inspiratorie c) Tuse productive cu sputa serioasa-spumoasa copilu l acuza jena retrostermaha, stare de oboseala 2. Tratamentul crizei de astm bron sic se face cu unul sau doua din categoriile de medicamente: a) Antibiotic, siro puri expectorante si oxigenoterapie daca este necesar b) Siropuri expectorante, desensibilizare specifica antipiretice, poli vitamine c) Miofilin, corticosteroi zi, bronhodilatatoare, simpaticomimetice 3. In timpul crizei de ast bronsic asis tenta medicala are urmatoarele actiuni: a) mentine copilul in pozitie culcata, i l linisteste, inregistreaza frecventa respiratorie, administreaza sirop expector ant, aeriseste camera b) ridica si sprijina copilul in pozitie sezand, ofera tav ita renala pentru captarea sputei, linisteste copilul, administreaza tratamentul prescris (miofilin sau bronhodilatatoare), il supravegheaza pana la incetarea c rizei c) ridica si sprijina colipul in povitie semi-sezand, administreaza sirupu ri expectorante si oxygen, indeparteaza alergenul la care copilul este sensibil 4. Bronhopleumonia este o boala caracteristica grupei de varsta : a) 4-6 ani b) 0-3 ani c) 7-8 ani 5. Bronhopleumonia este o boala respiratorie caracterizata pr in: a) Debut brusc, febra si frison, dispnee harcata cu polipnee, geamat expirat or, tiraj intersi subcostal, tuse obositoare b) Debut brusc, febra moderata, tus e, anorexie, stare de agitatie c) Debut insidious, febra moderata, stare alterat a, dispnee cu polipnee 6. In bronhopneumonie administrarea de oxigen se face cu debit de: a) 6-8 l/min b) 8-10 l/min c) 4-6 l/min 7. In cazul copiilor cu bronho pneumonie regimul alimentar va fi: a) Regim normocaloric, normosodat cu alimente solide b) Regim hipocaloric (2/3 ratie), desodat, mai ales lichide c) Alimente preferate de copil 8. Unele din cauzele insuficientei cardiace care tin de inima sunt:

a) Cord prea lenes b) Cardiopatii congenital, endocardite, miocardite, pericardi te c) Anemii se vere 9. Insuficenta cardiac de cause pulmonare este determinata de: a) Tuse productive cu expectoratie abundenta mucopurulenta b) Camera neaeris ite, aer prea umed sau prea uscat c) Pneumopatii grave, pleurezii, pneumotorax 1 0. Cauzele sanguine ale insuficientei cardiac pot fi: a) Anemii severe, suprainc arcare cu lichide perfuzate endovenos in exces b) Emoglobina si hematocrit norma le, dar copilul bea lichide in exces c) Nu are legatura cu masa sanguine 11. Ins uficitenta cardiac stanga se manifesta prin: a) Astenie, greturi, varsaturi, cea noza b) Dispnee, ceanoza, durere care determina discomfort si ancsietate c) Disp nee care se agraveaza in timp cu crize nocturne, tuse cardiaca, tahicardie, cian oza 12. Edemul pulmonar acut este: a) O afectiunestrict pulmonara b) O marire de volum a plamanilor c) O forma supraacuta si grava a suferintei cardiac stangi 1 3. Edemul pulmonar acut se manifesta prin: a) Dispnee cu polipnee progresiva, tu se spastic, obositoare cu sputa rozata, raluli fine ascendente b) Dispnee, tuse productive cu sputa seromucoasa raluri crepitanta c) Dispnee cu bratipnee, apare la efort, tuse seaca, raluri ronflante 14. Insuficienta cardiaca dreapta are ca simptome: a) Hipertensiune arteriala, tahicardie, oligurie, edeme, greata, vars aturi b) Jugulare turgescente, edeme declive, tahicardie, hepatomegalie dureroas a, scaderea tensiunii arteriale c) Edeme dimineata la sculare, tensiune arterial a normala, diureza crescuta, bradicardie 15. Investigatiile care se indica in in suficienta cardiac sunt: a) Cateterism cardiac, masurarea presiunii venoase, eco grafie, masurarea tensiunii arteriale E.C.G b) Radiografie toracica E.C.G, ecogr afie cardiaca P.V.C, H.L.G c) Rezonanta magnetica nucleara, scintigrafie, oscilo metrie, P.V.C 16. O indicatie majora de tratament in insuficienta cardiac este: a) Repaus absolute la pat in decubit dorsal b) Alternarea repausului cu activita ti uzuale usoare c) Repaus absolutla pat in pozitie semisezandcu picioarele atar nate 17. Tratamentul insuficientei cardiac cuprinde 3 cateorii de medicamente:

a) Cardiotonice (digitalice) + diuretice + antibiotice de protectie b) Diuretice + polivitamine + antitusive c) Polivitamine, antitusive, antibiotice de protect ive 18. Oxigenoterapia se indica in cazul ceanozei si a dispneei: a) Pe masca, t ateter nazal sau sub clopot semi-etans si umidifiat b) Direct de la sursape cate ter nazal c) Nu este necesar decat in cazul foarte grave 19. Pacientul cu insufi cienta cardiaca va primi regim alimentar si hidric: a) Alimentatie si hidratare conform varsteai si dorintelor copilului b) Alimentative si hidratare conform va rstei in cantitati mici si repetate c) Hidrozaharat si lactofainos, desodatin ca ntitati mici si repetate 20. Gastroenterita acuta se caracterizeaza prin: a) Sca une modificate semilichide sau lichide, varsaturi , stare generala alterata b) S caune semiconsistente, apetit diminuat ,colici abdominale c) Apetit diminuat ,co lici abdominale, stare generala buna 21. Cauzele infectioase bacteriene ale gast roenteritei acute sunt reprezentate de: a) Streptococ, stafilococ, pneumococ b) Escherichia, colii, shigella, salmonella c) Anotimpul cald si igiena defectuasa 22. Recoltarea coproculturii se efectueaza : a) Din scaunul eliminat pe scutec s au in olita b) Cu ajutorul unei sonde Nelaton introdusa prin anus in rect c) Din scaunul captat intr-un recipient curat si uscat 23. Semnele de dezhidratare acu ta sunt: a) Uscaciunea tegumentelor si mucoaselor, pliu cutanat persistent, depr imarea fontanelei anterioare la sugar, oligurie b) Tegumente si mucoase roz, pli u cutanat de 4 centimetri, fontanela cutanata de cm, oligurie c) Tegumente cu er item fesier, pliu cutanat elastic, sete accentuata, oligurie hidratarea se face pe cale orala 24. In gastroenterita acuta tratamentul consta in: a) Dietoterapie si tratament cu antibiotice si chimioterapice b) Dietoterapie si hidratare cu c eai administrat oral c) Tratament injectabil in functie de antibiograma 25. Glom erulonefrita acuta difuza este determinata la distanta de infectia cu: a) Stafil ococ b) Streptococ B-hemolitic c) Colibacil 26. Cauzele favorizante in glomerulo nefrita difuza sunt:

a) Varsta sub 3 ani, frigul afectiuni pulmonare repetate b) Varsta de 3 ani, fri g, infectii repetate ale tractului urinar c) Varsta peste 3 ani, frig, angine re petate mai ales cele pultacee 27. Semnele care caracterizeaza glomerulonefrita a cuta difuza sunt: a) Edeme palpebrale si ale gambelor dimineata la sculare, hema turie macroscopica, oligurie, hipertensiune arteriala b) Edeme declive care apar in cursul zilei, oligurie, uneori cefalee, greturi, dureri lombare c) Edeme dec live, dureri lombare, oligorie, dispnee,hipotensiune 28. Examenele de laborator ale urinii efectuate pentru stabilirea diagnosticului de glomerulonefrita acuta difuza arata: a) Urocultura sterila, sumar de urina in limite normale b) Blicozu rie moderata, urocultura sterila, proba Addis-Hamburger normal c) Sumar de urina -albumina, norfin, in sediment hmatii in masa- proba AddisHamburger si Stansfeld -Webb modificate 29. Analizele de sange modificate la pacientul cu glomerulonefr ita acuta difuza sunt: a) VSH, glicemia, titrul de anticorpi, natremia b) VSH, A SLO, ureea, acidul uric c) VSH, calcemia, magneziemia, natremia 30. In glomerulo negrita acuta difuza tratamentul prevede in afara medicatiei: a) Repaus la pat c at se mentin simptomele si urea crescuta, apoi repaus mentinut acasa b) Limitare activitatii fizice al domiciliu c) Diminuarea activitatii psihice 31. Trtamentu l dietetic in glomerulonefrita acuta difuza este urmatorul pentru faza acuta: a) Normocaloric, hipolipidic de crutare a stomacului hidro-lacto-zaharat b) Normoc aloric, hipoglucidic, hiposodat c) Desodat hidrozaharat fructe si legumepana la normalizarea urei si creatininei 32. Tratamentul medicamentos al glomerulonefrit ei acute difuze cuprinde : a) Antibiotic, vitamine si diuretice b) Antibiotic an tistreptocotice, antihipertensive, diuretice c) Antibiotic sub forma de siropuri anti piretice, ceaiuri indulcite 33. Convulsiile se defines da fiind: a) Contracturi musculare involuntare tonice si clonice intense uneori pierderea starii de constienta b) Contractuir muscula re voluntare intense se mentine starea de constienta c) Atonie musculara cu pier derea starii de constienta

34. Convulsiile febrile pot aparea la copii de varste: a) 1-5 ani b) 0-1 an si 6 luni c) 3 luni 5 ani 35. Convulsiile febrile se manifesta astfel: a) Criza de c ontracture muculare tonico-clonice generalizate cu o durata de maximum 15 minute b) Contracture musculare cu o durata de 2-3 minute c) Contracture musculare pe toata durata starii febrile 36. In cadrul unor boli ale sistemului nervos centra l apar convulsii: a) Meningite, encefalite, traumatisme cranio-cerebrale, hidroc efalie de gravitate foarte mare b) In meningite encefalite hemoragii cerebromeni ngeale boli maligned gravitate moderata c) Nu apar convulsii in bolile S.N.C 37. Tratamentul crizei de convulsii se face cu: a) Vitamine, P.E.V cu S.G 5% 20 ml/ doza b) Diazepam i.v. lent 0,3 mg/ kgcorp/ doza sau fenobarbital i.m. 10 mg/ kg corp/ doza c) Diazepam 0,3 mg/ kgcorp/ doza sau fenobarbital 10 mg/ kgcorp/ doza administrat per os 38. In timpul crizei de epilepsie asistenta medicala va pozi tiona copilul: a) In decubit dorsal cu capul pe perna b) Il scutura usor si il a pasa pe degetele de la maini c) Pozitie de decubit lateral si se previn lovituri le de obiecte dure 39. Diabetul zaharat este boala: a) Pancerasului endocrine b) A intregii glande pancreatice c) A ficatului 40. Principalele cause ale diabetu lui zaharat sunt: a) Unele infectii microbiene repetate sau mostenirea genetic d e la matusi si unchi b) Unele viroze (cu virus urlian virus gripal si Coxsackie) sau mostenirea genetica a rudelor de gradul I c) Infectii microbiene netratate la timp 41. Semnele diabetului zaharat infantil compensat sunt: a) Stare de oboseala, se te pe perioada sezonului cald, slabire b) Pofta exagerata de mancare crestere in greutate sete exagerata c) Pofta de mancare exagerata, sete exagerata, eliminar i urinare abundente, pierdere in greutate

42. Investigatiile de laborator care atesta diabetul zaharat sunt: a) Glicemia g licozuria tolerant la glucoza colesterolemia b) Glicemia colesterolemia V.S.H c) Glicozurie V.S.H, H.l.G 43. Complicatiie de temut ale diabetului zaharat sunt: a) Obezitatea infectiile cutanate glomerulonefrita acuta tulburari de refractie ale ochiului b) Infectii cutanate litiaza renala sau biliaracu H.T.A, arterita c ) Arterita retinopatie polinevrita 44. In diabetul zaharat sunt interzise alimen tele bogate in mono- sau in zaharuri: a) Ciocolata, rahat, bomboane, struguri, c urmale, pepene galben, siropuri b) Fragi, capsuni, piersici, banana c) Mamaliga, cartofi, fasole, lapte, cas 45. In diabetul zaharat sunt permise la discretie : a) Paine, gris, orez, morcovi b) Stafide, caise, must, bere, urda c) Sunca, pes te, vasa, conopida, ardei gras, loboda 46. Pacientului cu diabetz zaharat i se r ecomanda un regim alimentar zilnic divizat astfel: a) 3 mese pe zi cu mai multe glucide dimineata si mai putine seara b) 3 mese si 2 gustari echilibrate in cont inut de hidrati de carbon c) 3 mese principale principale iar hidratii de carbon continuti in cele 2 gustari 47. Pentru injectia cu insulin calea de administrar e este: a) Intramusculara b) Intradermica c) Subcutanat 48. Acidocetoza diabetic a apare in caz de: a) Abuzuri alimentare neglijarea tratamentului sau imbolnavir i intercurente b) Abuzur alimentare la care a fost adaptata cantitatea de insuli na c) Respectarea alimentatiei si a tratamentului 49. Acidocetoza diabetica (com a hiperglicemica) se manifesta prin: a) Ddiminuarea diurezei, oboseala, manifest ari digestive dureri abdomninale, halena acetonica, tensiune arteriala scazuta b ) Oboseala, manifestari digestive, tensiune normala c) Stare de oboseala, cefale e, paloare marcata, tensiune normal, diureza normal 50. Probele de laborator ale pacientului cu acidocetoza diabetica au urmatoarele valori: a) Glicemie 100-150 mg/dl, glucoza in urina in limite normale, hipercol esterolemie, ionograma plasmatica usor modificata b) Glicemie 300 mg/dl, glucozu rie masiva, corpi cetonici in sange si urina, ionograma modificata, pH sanguin s cazut

c) Glicemie pana la 150 mg/dl glicozurie usoara, pH sanguin scazut hipercolester olemie 51. Pe toata durata tratamentului se va supraveghea si nota: a) Functiile vitale (R, P, T.A) culoratia tegumentelor, diureza, glicemia, glicozuria, cetoz a b) Functiile vitale (R, P, T.A) coloratia tegumentelor, tranzitul intestinal, comportament c) Functiile vitale (R, P, T.A) H.L.G, V.S.H, tranzitul intestinal, pierderi de apa prin transpiratie 52. In acidocetoza diabetica alimentatia oral a se va face: a) Pe toata durata tratamentului b) La 12 ore dupa initierea trata mentului c) La 24-48 ore de la initierea tratamentului 53. In cazul comei hipogl icemice simptomele sunt: a) Cefalee, stare de neliniste, transpiratii, febra, gl icemie-glicozurie crescute, apetit normal b) Cefalee, tremuratur, paloare, foame intense, tahicardie, somnolent, pierderea starii de constienta, glicozurie disp aruta crize convulsivante c) Cefalee, oboseala, somnolenta, glicemie-glicozurie ridicate, tremuraturi, apetit diminuat 54. In starile de rau hipoglicemic se adm inistreaza copilului: a) O masa adecvata bolii b) Se instaureaza un regim mai dr astic lipsit de glucide c) 10-15 g glucoza sau zahar 55. In diabetul zaharat ins ulinodependent repartitia pe mese si gustari a necesarului de calorii este: a) 3 0% mic dejun, cate 30% pranz si cina ,si cate 5% fiecare gustare b) cate 20% mic dejun, pranz si cina, restul gustari c) cate 20% mic dejun si cina, 30% la pran z, iar gustarile cate 15% BIBLIOGRAFIE SPECIALIZAREA : ASISTENT MEDICAL GENERALIST ABSOLVIRE AUGUST 2011 1 . Borundel, C. Manual de medicina interna pentru cadre medii. Editura All,

Bucuresti, 2000 2. Bocarnea,C. Boli infectioase si epidemiologie. Editura InfoTe am, Bucuresti, 1999 3. Chiru,F., Chiru, G.,Morariu, L. Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos. Editura Cison, Bucuresti, 2001 4. Chiru, F., Simion, S.,Mar cean, C., Iancu, E. Urgente medicale.Manual-Sinteza pentru asistentele medicale. Editura RCR Print,Bucuresti, 2003 5. Crisan, N. , Nanu, D. Ginecologie. Societat ea Stiinta si Tehnica, Bucuresti, 1996 6. Daschievici, S., Mihailescu, M. Chirur gie pentru cadre medii. Editura Medicala, Bucuresti,1999 7. Marcean, C. Tratat d e Nursing. Ingrijirea omului sanatos si bolnav. Editura Medicala, Bucuresti, 201 0. 8. Marcean, C., Mihailescu, V.Puericultura si pediatrie. Indreptar pentru asi stentele medicale. Colectia Fundeni.Editura RCR Print, Bucuresti,2004 9. Mozes,C . Tehnica ingrijirii bolnavului. 10. Titirca,L. Urgente medico-chirurgicale.Sint eze.Editura Medicala, Bucuresti,1994 11. Titirca,L. Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor. Editura Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti,2000