Absolvire Modulul 14 : Fiinta umana si nursing-ul

Notati cu adevarat sau fals, enunturile de mai jos: 1. 1. Numarul de respiratii/minu

t depind de sex, varsta, postura, alimentatie. 2. Dispneea este cauzata de afect
iuni ale aparatului respirator si cardiovascular. 3. Reducerea suprafetei respir
atorii cauzeaza polipneea. 4. Tahipneea apare in astmul bronsic. 5. Dispneea Che
ynes-Stokes se intalneste in coma diabetica. 6. Dispneea Kussmaul este intalnita
in coma uremica. 7. Dispneea de efort este determinata de insuficienta cardiaca
. 8. Dispneea de decubit este determinata de perturbarea circulatiei pulmonare.
9. Dispneea matinala este determinata de astmul bronsic. 10. Dispneea vesperala
este cauzata de astmul cardiac. 2. 1. Tulburarile peristaltismului intestinal du
c la o alimentatie deficitara. 2. Alimentatia inadecvata prin deficit nu este ca
uzata de durere. 3. Anxietatea si stresul nu duc la deficit alimentar. 4. Anorex
ia este o cauza a deficitului alimentar. 5. Lipsa de educatie si cunostinte pot
determina o alimentatie inadecvata. 6. Insomnia este nevoia brusca de somn. 7. A
fectiunile cardio-respiratorii produc dificultate in adormire. 8. Criza ulceroas
a din timpul noptii nu perturba somnul. 9. Tulburarile de mictiune perturba odih
na si somnul. 10. Menopauza este responsabila pentru starile de insomnie. 3. 1.
Infectiile nu sunt o cauza a hipertermiei. 2. O persoana cu obezitate poate face
hipertermie. 3. Hipertermia poate fi cauzata de afectarea glandelor sudoripare.
4. Diureticele au ca efect secundar reducerea eliminarii de caldura. 5. Stresul
si starile conflictuale pot determina hipotermie. Asociati notiunile din coloan
a A cu cele din coloanaB. 1. A 1 2 3 4 5 Tahipnee Bradipnee Dispnee paroxistica Disp
nee Bauchut(Bouchut)? Dispnee Biot a b c d e B Ritm respirator rar Cicluri respi
ratorii inversate Respiratie agonica Accese respiratorii repetate ziua/noaptea C
resterea frecventei respiratorii 2. A 1 Anorexie 2 Bulimie 3 Polifagie B a Foame
exagerata, fara control b Scaderea cantitatii de lichide din corp c Absenta sen
timentului de satietate
1

4 Deshidratare 5 Casexie
d Slabire extrema in faza terminala e Diminuarea sau absenta poftei de mancare 3
.
1 2 3 4 5
A Insomnie cronica Insomnie la adormire Insomnie reactionala Insomnie medicament
oasa Insomnia trezirii precoce
a b c d e
B Cauzata de probleme afective Persista mai mult de 3 luni Cauzata de administra
rea unor tranchilizante Treziri multiple in partea a doua a noptii Trec mai mult
de 30 pana la adormire 4.
1 2 3 4 5
A Hiperpirexie Temperatura normala Febra moderata Subfebrilitate Febra ridicata
B a b c d e 36 - 37C 38 - 39C 39 - 40C 37 - 38C 41 - 42C
Marcati cu x raspunsul corect : 1. Temperatura corpului cea mai ridicata se inregi
streaza: a) dimineata intre orele 3 5 b) la pranz intre orele 12 14 c) seara int
re orele 20 23 2. Disfagia reprezinta: a) greutate la inghitire b) dificultate i
n digestie c) lipsa poftei de mancare 3. Dispneea Kussmaul se manifesta prin: a)
bradipnee b) respiratie in 4 timpi: inspiratie pauza - respiratie pauza c) resp
iratie deficitara permanenta 4. Eupneea reprezinta: a) respiratie deficitara b)
respiratie normala c) cicluri de respiratie inversata 5. Anuria reprezinta: a) c
resterea numarului de mictiuni b) absenta urinei in vezica urinara c) scaderea n
umarului de mictiuni 6. Absenta mictiunii inseamna: a) retentia completa de urin
a b) oligurie c) insuficienta renala cronica 7. Este tulburare de mictiune: a) p
olakiuria b) poliuria c) hematuria 8. Nicturia este: 2

a) inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si cantitatea de urina emisa

in timpul zilei si cea emisa in cursul noptii b) senzatia de mictiune c) lipsa
urinei in vezica urinara 9. Incontinenta urinara reprezinta: a) incapacitatea ve
zicii urinare de a-si goli continutul b) eliminarea inconstienta, involuntara a
urinei c) mictiuni involuntare nocturne 10. Polakiuria este definita ca: a) mict
iuni frecvente in cantitati mici b) cresterea diurezei peste 3000 ml c) inposibi
litatea de a urina 11. Poliuria reprezinta: a) cresterea concentratiei acidului
uric in sange b) tulburare de mictiune c) tulburare a diurezei 12. Tulburarile d
e emisie urinara sunt: a) disuria, micturia, polakiuria b) poliuria, anuria, hem
aturia c) polakiuria, izestenuria, glicozuria 13. Enurezisul este: a) pierderea
de urina in timpul noptii b) pierderea involuntara de urina in timpul noptii la
copii peste 3 ani c) inversarea raportului dintre numarul de mictiuni emise ziua
fata de noapte 14. Reducerea diurezei sub 100 150 ml in 24 ore se numeste: a) p
oliurie b) anurie c) oligurie 15. Mictiunea dureroasa se numeste: a) disurie b)
oligurie c) anurie 16. Urina cu sange defineste : a) hematuria b) hematemeza c)
hemoptizia 17. Respiratia dispneica este un act reflex constient, in care pacien
tul simte: a) sete de aer b) sete de apa c) ambele 18. Tahipneea este cauzata de
: a) suprafata respiratorie marita b) suprafata respiratorie redusa c) efort int
electual 19. In bradipnee, frecventa respiratorie este de: a) 16 18 resp./min. b
) 12 16 resp./min. c) 8 12 resp./min 20. Dispneea in patru timpi se numeste: a)
Kussmaul
3

b) Cheynes-Stokes c) Bauchut 21. Dispneea matinala este cauzata de: a) insuficie

nta ventriculului stang b) contractia spastica a bronhiolelor in expir c) adopta
rea unei pozitii neadecvate 22. In urma consumului alimentar excesiv de lunga du
rata, apare: a) malnutritia b) obezitatea c) casexia 23. Greutatea la inghitire
se numeste: a) disfagie b) polifagie c) anorexie 24. Una din manifestarile de ma
i jos este o manifestare de dependenta in alimentarea si hidratarea deficitara:
a) dementa b) depresia c) deshidratarea 25. Alimentarea si hidratarea inadecvata
prin surplus duc la: a) dezecchilibru hidroelectrolitic b) uscarea tegumentelor
si a mucoaselor c) obezitate 26. Obezitatea atrage dupa sine: a) incapacitatea
de a desfasura diverse activitati b) pierderea elasticitatii tegumentelor c) hip
ertermie 27. Insomnia se manifesta prin: a) agitatie in timpul somnului b) desfa
surarea activitatilor de rutina c) cresterea starii de confort 28. Asigurarea od
ihnei si somnului pacientului se realizeaza prin: d) acuze verbale din partea fa
miliei e) inlaturarea excitantilor vizuali si auditivi f) starea de letargie 29.
Educarea pacientului in privinta combaterii insomniei, consta in: a. interzicer
ea administrarii somniferelor prescrise de medic b. interzicerea prelungirii som
nului fiziologic c. interzicerea consumului de excitante, seara 30. Combaterea i
nsomniei se poate face prin: a. ingerarea de lapte cald cu miere, seara la culca
re b. oferirea unei buiote cu apa rece seara la culcare c. administrarea unui ce
ai diuretic seara la culcare 31. Hipertermia reprezinta: a. scaderea temperaturi
i corpului sub limita normala b. cresterea temperaturii corpului peste limita no
rmala c. ambele 32. In pneumonie, temperatura corpului pacientului atinge valoar
ea de: a. 40 C b. 38 C
4

c. 39 C 33. Hipertermia poate fi insotita de: a. limba umeda b. frison sau senzat
ie de frig c. stare generala buna
34. Organul principal al termogenezei, in etapa de stationare, este: a. inima b.
rinichiul c. ficatul 35. Pentru a reduce febra ,asistenta medicala poate sa: a.
aplice comprese reci la extremitati b. administreze un regim alimentar bogat in
proteine c. administreze un regim alimentar bogat in lipide 36. Diareea se mani
festa prin: a. accelerarea tranzitului intestinal si eliminarea de multiple scau
ne moi b. scaderea tranzitului intestinal si eliminarea de multiple scaune lichi
de c. accelerarea tranzitului intestinal si eliminarea a doua scaune moi 37. Dia
reea poate fi determinata de: a. consum de antibiotice b. consum de mucilagiu de
orez c. consum de zeama de morcovi 38. In timpul diareei creste: a. reabsorbtia
tubulara b. secretia tubulara c. peristaltismul intestinal 39. In holera numaru
l de scaune este de: a. 10 20/zi b. 80 100/zi c. 25 35/zi 40. In dizenterie numa
rul de scaune este de: a. 20 30/zi b. 25 35/zi c. 30 40/zi 41. In enterocolita n
umarul de scaune este de: a. 10 20/zi b. 25 35/zi c. 3 6/zi 42. In constipatie,
pacientul are scaun : a. zilnic b. la 2 zile c. la 3 4 zile 43. In constipatie ,
pacientul poate prezenta : a. cefalee si astenie b. apetit crescut c. ambele 44
. Una din cauzele constipatiei poate fi: a. consumul crescut de lichide
5

b. consumul crescut de laxative c. carenta de lichide 45. Deficienta functiei ve

ziculei biliare poate duce la: a. constipatie b. diaree c. ileus 46. Constipatia
spastica este urmare a: a. hiposensibilitatii nervului vag b. hipersensibilitat
ea nervilor intestinali c. hiposensibilitatea nervilor intestinali 47. Afectiuni
le anusului pot genera: a. diaree b. ileus c. constipatie 48. Retinerea frecvent
a a defecarii, duce la: a. constipatie habituala b. constipatie sigmoida c. cons
tipatie atona 49. Comunicarea deficitara la nivel senzorial, este data de: a. cr
esterea functiei vizuale b. deficitul functiei auditive c. cresterea functiei ta
ctile 50. Comunicarea deficitara la nivel motor, este data de: a. cresterea sens
ibilitatii cutanate b. cresterea sensibilitatii osteo-tendinoase c. tulburari de
motilitate 51. Paralizia unei jumatati de corp se numeste: a. hemiplegie b. par
aplegie c. monoplegie 52. Paralizia celor patru membre se numeste: a. pareza b.
tetraplegie c. parapareza spastica 53. Una dintre sursele de dificultate de ordi
n psihic, ce duce la o comunicare deficitara, este: a. afectarea aparatului loco
motor b. autoizolarea c. neglijarea fata de propria persoana 54. Una dintre surs
ele de dificultate de ordin fizic, ce duce la o comunicare deficitara, este: a.
intoxicatia medicamentoasa b. dezorientarea c. poluarea 55. Una dintre sursele d
e dificultate de ordin sociologic, ce duce la o comunicare deficitara, este: a.
lipsa dintilor b. conditii de viata si munca nefavorabile c. stresul 56. Paloare
a pielii este cauzata de:
6

a. anemii si deficit de irigarea pielii b. transpiratii excesive c. eruptii cuta

nate 57. Cianoza reprezinta: a. coloratia galbena a tegumentelor si sclerelor b.
coloratia albastruie a tegumentelor si mucoaselor c. coloratia maronie a tegume
ntelor si mucoaselor 58. Micsorarea suprafetei respiratorii produce: a. roseata
pielii b. paloarea pielii c. cianoza pielii
59. In pneumonie, aspectul rosu congestionat este caracteristic pentru: a. jumat
atea fetei de partea plamanului afectat b. toata fata c. pielea toracelui 60. Co
loratia icterica a pielii si mucoaselor indica : a. o boala respiratorie b. o bo
ala infectioasa c. o boala renala 61. Anasarca este: a. edemul fetei b. edemul l
ocalizat c. edemul generalizat 62. Descuamatia reprezinta: a. indepartarea celul
elor cornoase din epiderm b. indepartarea celulelor cornoase din derm c. indepar
tarea celulelor cornoase din hipoderm 63. Excoriatia este: a. o leziune a cornee
i b. o leziune a pielii c. o leziune a unghiei 64. Eruptia cutanata este prezent
a in: a. bolile venerice b. bolile sangelui c. bolile infectioase acute 65. Vezi
cula este o formatiune cutanata plina cu un lichid: a. clar/ galbui b. rosiatic
c. violaceu 66. Pustula este o formatiune cutanata plina cu: a. plasma b. puroi
c. sange 67. Acneea juvenila survine in perioada: a. prescolara b. adulta c. pub
ertara
7

68. Hemoragia cutanata poate fi cauzata de: a. tulburari de coagulare a sangelui

b. carenta de igiena tegumentara c. carenta de vitamine 69. Epistaxisul este: a
. o hemoragie bucala b. o hemoragie nazala c. o hemoragie anala 70. Hematemeza e
ste: a. o eliminare de sange pe nas b. o eliminare de sange prin urina c. o elim
inare de sange prin varsatura 71. Hemoptizia este: a. o eliminare de sange din p
lamani b. o eliminare de sange din stomac c. o eliminare de sange din rect 72. F
urunculoza este produsa de: a. streptococ hemolitic b. stafilococ auriu c. gonoc
oc 73. Intertrigo este localizat la: a. fata b. palme c. interdigital 74. Varice
le reprezinta o dilatare: a. venoasa patologica b. venoasa fiziologica c. capila
ra 75. Ulcerul varicos este localizat la nivelul: a. mucoasei stomacului b. muco
asei duodenului c. tegumentelor membrelor inferioare 76. Escara apare in urma: a
. deficitului alimentar b. deficitului de nutritie locala c. deficitului hidric
8

BAREM DE CORECTARE
Modulul 14 : Fiinta umana si nursing-ul
Notati cu adevarat sau fals, enunturile de mai jos: 1. Chiru,F. si colab. IOBS Chiru
,F. si colab. IOBS Chiru,F. si colab. IOBS Chiru,F. si colab. IOBS Chiru,F. si c
olab. IOBS Chiru,F. si colab. IOBS Chiru,F. si colab. IOBS Chiru,F. si colab. IO
BS Chiru,F. si colab. IOBS Chiru,F. si colab. IOBS
1. A 2. A 3. A 4. F 5. F 6. F 7. A 8. A 9. F 10.A
pag. 110 pag. 118 pag. 118 pag. 118 pag. 118 pag. 118 pag. 119 pag. 119 pag. 119
pag. 119
2. 1. A Chiru,F. si colab. IOBS 2. F Chiru,F. si colab. IOBS 3. F Chiru,F. si co
lab. IOBS 4. A Chiru,F. si colab. IOBS 5. A Chiru,F. si colab. IOBS 6. F Chiru,F
. si colab. IOBS 7. A Chiru,F. si colab. IOBS 8. F Chiru,F. si colab. IOBS 9. A
Chiru,F. si colab. IOBS 10.A Chiru,F. si colab. IOBS
pag. 146 pag. 147 pag. 147 pag. 147 pag. 147 pag. 231 pag. 231 pag. 231 pag. 231
pag. 231
3. 1. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89 2. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89 9

3. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89 4. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89 5. F C

hiru,F. si colab. IOBS pag. 89 Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloan
aB. 1. 1-e Chiru,F. si colab. IOBS 2-a Chiru,F. si colab. IOBS 3-d Chiru,F. si col
ab. IOBS 4-b Chiru,F. si colab. IOBS 5-c Chiru,F. si colab. IOBS 2. 1-e Chiru,F.
si colab. IOBS 2-a Chiru,F. si colab. IOBS 3-c Chiru,F. si colab. IOBS 4-b Chir
u,F. si colab. IOBS 5-d Chiru,F. si colab. IOBS 3. Chiru,F. si colab. IOBS Chiru
,F. si colab. IOBS Chiru,F. si colab. IOBS Chiru,F. si colab. IOBS Chiru,F. si c
olab. IOBS
pag. 118-119 pag. 118-119 pag. 118-119 pag. 118-119 pag. 118-119
pag. 147 pag. 147 pag. 147 pag. 147 pag. 147
1-b 2-e 3-a 4-c 5-d
pag. 232 pag. 232 pag. 232 pag. 232 pag. 232
4. 1-e Chiru,F. si colab. IOBS 2-a Chiru,F. si colab. IOBS 3-b Chiru,F. si colab
. IOBS 4-d Chiru,F. si colab. IOBS 5-c Chiru,F. si colab. IOBS
pag. 89 pag. 89 pag. 89 pag. 89 pag. 89
Marcati cu x raspunsul corect : 1.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 87 2.a Chiru,F. s
i colab. IOBS pag. 147 3.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118 4.b Chiru,F. si cola
b. IOBS pag. 115 5.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 182 6.a Chiru,F. si colab. IOB
S pag. 179 7.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179 8.a Chiru,F. si colab. IOBS pag.
179 9.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179 10.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179
11.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 181 12.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179 13.b
Chiru,F. si colab. IOBS pag. 179 14.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 182 15.a Chi
ru,F. si colab. IOBS pag. 179
10

16.a Chiru,F. si colab. IOBS 17.a Chiru,F. si colab. IOBS 18.b Chiru,F. si colab
. IOBS 19.c Chiru,F. si colab. IOBS 20.a Chiru,F. si colab. IOBS 21.b Chiru,F. s
i colab. IOBS 22.b Chiru,F. si colab. IOBS 23.a Chiru,F. si colab. IOBS 24.c Chi
ru,F. si colab. IOBS 25.c Chiru,F. si colab. IOBS 26.a Chiru,F. si colab. IOBS 2
7.a Chiru,F. si colab. IOBS 28.b Chiru,F. si colab. IOBS 29.c Chiru,F. si colab.
IOBS 30.a Chiru,F. si colab. IOBS 31.b Chiru,F. si colab. IOBS 32.a Chiru,F. si
colab. IOBS 33.b Chiru,F. si colab. IOBS 34.c Chiru,F. si colab. IOBS 35.a Chir
u,F. si colab. IOBS 36.a Chiru,F. si colab. IOBS 37.a Chiru,F. si colab. IOBS 38
.c Chiru,F. si colab. IOBS 39.b Chiru,F. si colab. IOBS 40.a Chiru,F. si colab.
IOBS 41.c Chiru,F. si colab. IOBS 42.c Chiru,F. si colab. IOBS 43.a Chiru,F. si
colab. IOBS 44.c Chiru,F. si colab. IOBS 45.a Chiru,F. si colab. IOBS 46.b Chiru
,F. si colab. IOBS 47.c Chiru,F. si colab. IOBS 48.a Chiru,F. si colab. IOBS 49.
b Chiru,F. si colab. IOBS 50.c Chiru,F. si colab. IOBS 51.a Chiru,F. si colab. I
OBS 52.b Chiru,F. si colab. IOBS 53.c Chiru,F. si colab. IOBS 54.a Chiru,F. si c
olab. IOBS 55.b Chiru,F. si colab. IOBS 56.a Chiru,F. si colab. IOBS 57.b Chiru,
F. si colab. IOBS 58.c Chiru,F. si colab. IOBS 59.a Chiru,F. si colab. IOBS 60.b
Chiru,F. si colab. IOBS 61.c Chiru,F. si colab. IOBS 62.a Chiru,F. si colab. IO
BS 63.b Chiru,F. si colab. IOBS 64.c Chiru,F. si colab. IOBS
pag. 182 pag. 118 pag. 118 pag. 118 pag. 118 pag. 118 pag. 147 pag. 147 pag. 147
pag. 148 pag. 148 pag. 232 pag. 232 pag. 232 pag. 233 pag. 89 pag. 89 pag. 89 p
ag. 90 pag. 94 pag. 185 pag. 185 pag. 186 pag. 186 pag. 186 pag. 186 pag. 186 pa
g. 186 pag. 186 pag. 186 pag. 186 pag. 186 pag. 186 pag. 28 pag. 29 pag. 29 pag.
29 pag. 30 pag. 30 pag. 30 pag. 201 pag. 201 pag. 201 pag. 201 pag. 202 pag. 20
2 pag. 202 pag. 202 pag. 202
11

65.a Chiru,F. si colab. IOBS 66.b Chiru,F. si colab. IOBS 67.c Chiru,F. si colab
. IOBS 68.a Chiru,F. si colab. IOBS 69.b Chiru,F. si colab. IOBS 70.c Chiru,F. s
i colab. IOBS 71.a Chiru,F. si colab. IOBS 72.b Chiru,F. si colab. IOBS 73.c Chi
ru,F. si colab. IOBS 74.a Chiru,F. si colab. IOBS 75.c Chiru,F. si colab. IOBS 7
6.b Chiru,F. si colab. IOBS
pag. 203 pag. 203 pag. 203 pag. 203 pag. 203 pag. 203 pag. 203 pag. 203 pag. 204
pag. 204 pag. 204 pag. 204
Modulul 16 : Tehnici si investigatii de nursing
Marcati cu x raspunsul corect : 1. Recoltarea urinei pentru urocultura se face: a.
concomitent cu administrarea antibioticelor b. dupa administrarea antibioticelo
r c. inainte de administrarea antibioticelor 2. Sondajul vezical efectuat in sco
p explorator se face pentru: a. recoltarea unei cantitati de urina pentru examen
ul de laborator b. depistarea unor modificari patologice ale uretrei si vezicii
urinare c. administrarea medicamentelor 3. Sunt sonde uretrale : a. Faucher, Koc
her b. Nelaton, Thieman..... c. Einhorn, Faucher 4. Sondele gastroduodenale sunt
utilizate in urmatoarele scopuri; a. oprirea hemoragiei produse de varicele eso
fagiene b. evacuarea continutului gastric inainte de anestezie ,in interventia c
hirurgicala de urgenta c. prelevare de urina 5. Sondele de compresiune esofagien
a sunt folosite in urmatoarele scopuri: a. pentru oprirea hemoragiei gastrice b.
pentru prelevarea lichidului gastric in scop diagnostic c. pentru extragerea co
ntinutului duodenal 6. Este sonda de compresiune esofagiana : a. Sonda Faucher
12

b. Sonda Einhorn c. Sonda Blakemore 7. Este sonda vezicala : a. Sonda Nelatan b.

Sonda Blakemore c. Sonda Einhorn 8. Accidentele posibile in sondajul gastric su
nt: a. greata,senzatie de varsaturi,patrunderea sondei in laringe,bronhopneumoni
i de aspiratie b. imposobilitatea drenarii bilei cauzata de spasmul sfincterului
Oddi c. lezarea traumatica a mucoasei uretrale. Scopul explorator al sondajului
duodenal este: a. realizarea hemostazei in hemoragia digestiva b. extragerea co
ntinutului duodenal, bila ( A,B,C) , suc pancreatic, secretie proprie. c. evacua
rea continutului stomacal toxic. 10. Scopul explorator al sondajului vezical est
e: a. recoltarea urinei pentru examen de laborator b. evacuarea continutului can
d acesta nu se face spontan c. executarea unor procedee terapeutice prin sonda.
11. Prin spalatura oculara se intelege: a. introducerea unui curent lichid in sa
cul conjunctival. b. spalarea conductului auditiv extern. c. introducerea unei s
olutii medicamentoase prin sonda in vezica. 12. Spalatura oculara este indicata
in: a. tratamentul otitelor cronice. b. in procesele inflamatoare ale conjunctiv
ei , indepartarea corpilor straini. c. pregatirea pentru cistoscopie. 13. Spalat
ura gastrica reprezinta: a. evacuarea continutului stomacal si curatirea mucoase
i de exsudate si substante straine. b. introducerea unei substante medicamentoas
e prin sonda sau cateter in vezica c. introducerea unui curent de lichid in vagi
n. 14. Scopul terapeutic al clismei este: a. alimentarea sau hidratarea pacientu
lui. b. evacuarea continutului intestinului gros. c. pregatirea pacientului pent
ru rectoscopie. 15. Tubul de gaze se introduce pentru : a. administrarea de medi
camente. b. interventii chirurgicale asupra rectului. c. eliminarea gazelor din
colon in caz de meteorism abdominal. 16. Scopul explorator al punctiei venoase e
ste: a. administrarea unor medicamente sub forma injectiei i.v. b. recoltarea sa
ngelui pentru examene de laborator. c. sangerare 300-500ml in hipertensiunea art
eriala. 17. Zonele de electie ale punctiei venoase sunt: a. venele plicii cotulu
i , antebratului , venele de pe fata dorsala a mainii,venele jugulare si epicran
iene. b. artera femurala, jugulara, poplitee. 9.
13

c. artera cubitala, radiala,humerala. 18. Recoltarea VSH se efectueaza : a. 2ml

sange pe cristale de EDTA. b. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8% c. 5ml sa
nge simplu. 19. Recoltarea hematocritului prin punctie venoasa se efectueaza ast
fel: a. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%. b. 2 ml sange cu 0,4 ml citrat
de Na 3,8% c. 2 ml sange pe cristale de EDTA 20. Hemocultura reprezinta; a. vit
eza de sedimentare a hematiilor . b. introducerea sangelui pe un mediu de cultur
a pentru examen bacteriologic. c. identificarea anticorpilor in serul bolnavului
. 21. Fibrinogenul se recolteaza: a. 0,5 ml citrat de Na 3,8% cu 4,5 ml sange. b
. 2 ml sange cu florura de Na 4 ml. c. 0,5 ml oxalat de K cu 4,5 ml sange. 22. T
impul de protrombina se preleveaza astfel: a. 4,5 ml sange cu 0,5 ml oxalat de K
. b. 5 ml sange simplu. c. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8% 23. Scopul r
ecoltarii sputei este: a. explorator pentru examinari macroscopice , citologice
,bacteriologice , parazitologice in vederea stabilirii diagnosticului b. depista
rea unor germeni patogeni responsabili de imbolnavirea tubului digestiv. c. pent
ru examinari virusologice. 24. Exsudatul faringian este: a. lichid rezultat in u
rma unui proces inflamator faringian b. totalitatea secretiilor expulzate din ca
ile respiratorii prin tuse. c. continut gastric eliminat spontan. . 25. Spalatur
a gastrica este contraindicata in urmatoarele situatii,cu exceptia: a. cancer ga
stric. b. intoxicatii cu substante caustice. c. staza gastrica. 26. Paracenteza
se efectueaza pentru a evidentia : a. colectii inchistate de lichid b. ascita c.
lichid pleural 27. Complicatiile posibile din timpul punctiei abdominale sunt:
a. paralizii prin lezarea nervului sciatic. b. hemoragii digestive superioare c.
infectii ale mediastinului. 28. Paracenteza se efectueaza : a. in fosa iliaca s
tanga , linia Monroe Richter. b. in fosa iliaca dreapta. c. pe linia mediana abd
ominala la 2 cm deasupra simfizei pubiene
14

29. Alimentarea artificiala este recomandata pacientilor : a. inconstienti , com

atosi, cu tulburari de deglutitie, hemoragii digestive. b. adinamici, cu deficit
motor la membrele inferioare c. astenici ,cu deficit motor la membrele superioa
re
BAREM DE CORECTARE
Modulul 16 : Tehnici si investigatii de nursing
Marcati cu x raspunsul corect : 1. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri
acordate de asistentii medicali pag. 94 2. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si
ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 116 3. a Titirca, L. Tehnici de e
valuare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 107 4. b Titirca, L. T
ehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
15

pag. 105 5. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistenti

i medicali pag. 105 6. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate d
e asistentii medicali pag. 105 7. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri
acordate de asistentii medicali pag. 107 8. a Titirca, L. Tehnici de evaluare s
i ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 110 9. b Titirca, L. Tehnici de
evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 112 10. a Titirca, L
. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 116 11.
a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali p
ag. 122 12. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistenti
i medicali pag. 122 13. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate
de asistentii medicali pag. 124 14. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingriji
ri acordate de asistentii medicali pag. 131 15. c Titirca, L. Tehnici de evaluar
e si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 135 16. b Titirca, L. Tehnic
i de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 44 17. a Titirca
, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 44-45
18. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medic
ali pag. 79 19. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asist
entii medicali pag. 80 20. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acorda
te de asistentii medicali pag. 83
16

21. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medica

li pag. 82 22. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asiste
ntii medicali pag. 82 23. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordat
e de asistentii medicali pag. 92 24. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrij
iri acordate de asistentii medicali pag. 89 25. c Titirca, L. Tehnici de evaluar
e si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 126 26. b Titirca, L. Tehnic
i de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 53 27. b Titirca
, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali pag. 56 28
. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali
pag. 54 29. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 158
17

Modulul 17 : Protectia si securitatea in munca

I. Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. Asepsia inseamn
a indepartarea germenilor patogeni de pe piele, de pe mucoase, din plagi, de pe
obiecte, etc. 2. Asepsia este o metoda profilactica. 3. Spalarea chirurgicala (m
aini + antebrate) dureaza 15 minute. 4. Dupa spalare, mainile se vor tine in jos
pentru ca apa sa se scurga spre degete. 5. Microbii sunt mult mai rezistenti la
caldura umeda. 6. Defectele in sterilizarea instrumentelor chirurgicale determi
na supuratii postoperatorii. 7. Materialul moale (campuri, halate, comprese, etc
.) se sterilizeaza la autoclav. 8. In laboratoarele de bacteriologie, sterilizar
ea prin fierbere ramane inca utila. 9. Instrumentele taioase se sterilizeaza la
pupinel. 10. Antisepticele citofilactice nu au un efect nociv asupra tesuturilor
. 11. Rivanolul are rol cicatrizant si este un bun bactericid. 12. Solutia de ni
trat de argint 1% este indicata in profilaxia oftalmiei gonococice la nounascuti
. 13. Instrumentele optice se sterilizeaza prin caldura. 14. Sondele sterilizate
cu formol irita mucoasele. 15. Cel mai recomandabil sistem de sterilizare a sti
clariei este cel prin caldura uscata. II. Asociati termenii din cele 2 coloane 1
. A 1. Sterilizarea prin flambare 2. Sterilizare la pupinel 3. Sterilizare la au
toclav (la cald)
B a) instrumente optice b) materiale moi (comprese, campuri, halate, masti) c) g
ura eprubetelor cu medii de cultura, anse de 18

4. Sterilizare la autoclav (la rece cu vapori de oxid de etilen) 5. Sterilizare

prin iradiere cu raze gama
prelevare d) materiale din polietilen e) materiale din sticla
2. 1. 2 3 4 5 A Alcoolul 70 Tinctura de iod Apa oxigenata Rivanolul Cloramina sol
utie a) b) c) d) e) B in contact cu plaga face bule de aer are actiune bacterici
da puternica se mai numeste solutie Dakin nu se aplica pe plagi se utilizeaza cu
predilectie in pansamentele umede
III. Marcati cu X raspunsul corect 1. Antisepsia este: a) o metoda profilactica
de lupta impotriva infectiilor b) o metoda curativa de lupta impotriva infectiil
or c) o metoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe obiecte, din inca
peri 2. Sterilizarea urmareste: a) dezinfectarea instrumentelor chirurgicale, a
bailor, plostilor b) profilaxia infectiilor plagilor c) distrugerea germenilor,
inclusiv a formelor sporulate si a virusurilor. 3. Autoclavarea este o metoda de
sterilizare: a) prin caldura umeda b) prin caldura uscata c) prin mijloace chim
ice 4. La pupinel (caldura uscata) sterilizarea se va face la temperatura de: a)
128 C b) 180 C c) 100 C 5. Pentru a evita oxidarea instrumentelor metatice supuse
fierberii: a) acestea se pun la fiert in apa rece b) acestea se mentin in apa pa
na ce se raceste c) se adauga in apa bicarbonat sau borat de sodiu 6. Cloramina
se foloseste ca antiseptic in concentratie de: a) 1-2% b) 5-6% c) 10% 7. Dezavan
tajele tincturii de iod sunt urmatoarele, cu exceptia: a) poate produce arsuri c
himice b) este un foarte bun antiseptic al campului operator (al pielii)
19

c) fiind foarte caustica nu se va aplica pe plagi 8. Care din urmatoarele antise

ptice este un bun hemostatic: a) alcoolul b) apa oxigenata c) tinctura de iod 9.
Materialul moale se sterilizeaza la: a) 128 si 1,5 atm prin fierbere b) 133 si 2
atm la autoclav, in mediu de vapori c) 180 si 2 atm la pupinel 10. Termenul de va
labilitate al sterilizarii la autoclav a instrumentelor chirurgicale, este: a) 2
4 de ore de la efectuarea sterilizarii b) 10 zile daca nu s-au deschis cutiile c
u instrumente c) 48 de ore de la efectuarea sterilizarii
BAREM DE CORECTARE
Modulul 17 : Protectia si securitatea in munca
Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. F Daschievici,S.,
Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 65 2. A Daschievici,S., Mihaile
scu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 64 3. A Daschievici,S., Mihailescu, M.
Chirurgie pentru cadre medii. Pag 66 4. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirur
gie pentru cadre medii. Pag 67 5. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pen
tru cadre medii. Pag 75 6. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cad
re medii. Pag 76 7. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medi
i. Pag 79 8. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag
79
20

9. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. 83 10. A Dasch

ievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. 86 11. A Daschievici,S.,
Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. 87 12. A Daschievici,S., Mihailesc
u, M. Chirurgie pentru cadre medii. 88 13. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chir
urgie pentru cadre medii. 83 14. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pent
ru cadre medii. 82 15. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre m
edii. 83 Asociati termenii din cele 2 coloane 1. 1 c , 2 e , 3 b , 4 a , 5 d Daschiev
ici,S., Mihailescu, M.Chirurgie pentru cadre medii.Pag 82 - 83 Daschievici,S., M
ihailescu, M.Chirurgie pentru cadre medii.Pag 87
Pag Pag Pag Pag Pag Pag Pag
2. 1 b, 2 d , 3 a ,4 e , 5 c
Marcati cu X raspunsul corect 1. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pent
ru cadre medii. 2. c Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii
. 3. a Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. 4. b Daschie
vici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. 5. c Daschievici,S., Mihai
lescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. 6. a Daschievici,S., Mihailescu, M. Chir
urgie pentru cadre medii. 7. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru c
adre medii. 8. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. 9.
b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. 10.a Daschievici
,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii.
Pag 64 Pag 75 Pag 75 Pag 76 Pag 76 Pag 87 Pag 86 Pag 87 Pag 83 Pag 79
Modulul 18 : Administrarea medicamentelor
Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii
21

1.Medicamentele sunt substante extrase sau sintetizate din produse de origine mi

nerala,vegetala,animala utilizate cu scopul de a preveni, ameliora sau vindeca b
olile. 2.Medicamentele sunt prescrise de medic si notate in foaia de observatie
a pacientului internat sau pe retete in cazul pacientului ambulator. 3.Condica d
e prescriptii a medicamentelor este predata la farmacie de catre medic. 4.Se vor
administra peros medicamente atunci cand este necesar a se obtine efect rapid.
5.Pentru administrarea medicamentelor asistenta medicala se va spala bine pe mai
ni cu apa si sapun. 6.Inhalarea substantelor medicamentoase cu ajutorul vaporilo
r de apa au scopul de a dezinfecta si de a decongestiona mucoasele inflamate ale
cailor respiratorii. 7.Unguentele au la baza o substanta grasa fiind necesar pe
ntru mentinerea consistentei pastrarea acestora la rece. 8.Prescriptia injectiil
or este facuta in scris de catre medic. 9.Injectia intraarteriala este efectuata
de catre asistenta medicala. 10.Pentru administrarea tratamentului injectabil n
u este necesara informarea pacientului. 11.Verificarea integritatii ambalajului
individual al seringii si acului,inainte de utilizare,este obligatorie. 12.Dozel
e de insulina se masoara in unitati. 13.Fraxiparine,calciparine,clexane sunt adm
inistrate numai pe cale subcutanata,injectarea acestora fie si intramuscular con
stituie contraindicatie majora. 14.Pentru a efectua injectia intradermica nu est
e necesar sa degresam locul de electie. 15.In cazul IDR la tuberculina se dezinf
ecteaza locul de electie cu alcool. 16.Calea inravenoasa este aleasa atunci cand
trebuie sa obtinem efectul rapid al solutiilor medicamentoase sau cand acestea
pot provoca distructii tisulare. Asociati termenii din cele 2 coloane 1. 1.Doza
terapeutica. 2. Doza maxima A.Doza administrata in cantitatea cea mai mare fara
actiune toxica pentru organism B.Doza administrata in scop terapeutic fara efect
toxic. C.Doza care conduce la decesul pacientului. D.Doza administrata care pro
voaca fenomene toxice grave pentru organism
3.Doza toxica.
4.Doza letala.
2. 1.Pe cale orala. 2.Pe cale respiratorie.
A.Alifii,uleiuri,pudra,mixturi,emplastre medicinale,comprese medicinale. B.Medic
amente solide si lichide(ceaiuri , siropuri,infuzii,tincture,decocturi,solutii t
ablete,droguri,capsule). C.Supozitoare,clisme medicamentoase. D.Inhalatii,oxigen
.
3.Pe cale percutanata 4.Pe cale rectala. 3.
22

1.Durere vie.
A.Introducerea de solutii uleioase intr-un vas sanguin. B.Punctionarea cu acul i
ntr-un vas sanguin. C.Atingerea nervului sciatic.
2.Necroza tesuturilor. 3.Embolie gazoasa.
4.Hematom
D.Introducerea de solutii injectabile cu cale strict intravenoasa.
4. 1.Frison si stare febrila.
A.Patrunderea aerului in cantitate mare in sistemul circulator. B. Numar mare de
picaturi pe minut sau utilizarea solutiilor expirate,nesterile C.Revarsarea sol
utiilor hipertonice in tesuturile perivenoase. D.Supraincarcarea inimii la intro
ducerea brusca de cantitati mari de solutie.
2.Embolie gazoasa insotita de sincopa. 3.Dispnee si dureri precordiale. 4.Flebit
a sau necroze
Marcati cu x raspunsul corect : 1.Solutiile hipertone se administreaza pe cale: a)
intravenoasa b) intramusculara c) intradermica 2.Coaja de portocala este caracter
istica pentru injectia: a) intradermica b) subcutanata c) intravenoasa 3.Pe care
din urmatoarele cai de aministrare a medicamentelor, absorbtia se face lent: a)
calea orala b) calea intravenoasa c) calea intramusculara 4.Solutiile injectabi
le uleioase se administreaza: a) intravenos b) intramuscular c) intradermic 5.In
cazul IDR dezinfectia locala se face cu: a) ser fiziologic b) solutie dezinfect
anta c) nu se dezinfecteaza 6.Introducerea accidentala de aer intr-un vas de san
ge produce: a) hematom b) paralizie 23

c) embolie gazoasa 7.Medicamentele administrate pe cale orala pot avea efect: a)

general b) doar local c) general sau local 8.Care din urmatoarele sunt consider
ate accidente ale injectiei intramusculare: a) flebalgia si tromboza b) embolia
gazoasa c) lezarea sau paralizia nervului sciatic 9.Calea percutanata presupune
administrarea medicamentelor: a) pe tegumente b) intramuscular c) intraarterial
10.Inhalatia este: a) modalitatea prin care se inspira in scop terapeutic diferi
te gaze ,lichide sau substante medicamentoase fin pulverizate b) metoda prin car
e se foloseste in scop terapeutic aer comprimat sau rarefiat c) starea de disper
sie foarte fina a unei substante lichide sau solide intr-un mediu gazos 11.Primu
l lucru pe care trebuie sa-l avem in vedere atunci cand se pregateste o injectie
, pentru care se utilizeaza ace si seringi de unica folosinta este: a) anuntarea
bolnavului si a apartinatorilor acestuia b) verificarea integritatii ambalajulu
i si a termenului de valabilitate a sterilizarii c) anuntarea urgenta a mediculu
i 12.Dupa dezinfectia locului unde se va face punctia venoasa a) se mai palpeaza
odata locul punctiei si se introduce acul b) se sufla puternic in locul punctie
i pentru a diminua durerea c) nu se mai palpeaza 13.Insulina se administreaza cu
: a) orice seringa b) seringa de 2 ml c) seringa marcata special pentru concentr
atia specifica a insulinei 14.Fraxiparine se administreaza: a) subcutanat b) str
ict intrevenos c) intramuscular 15.Pacientul operat de 3 zile va avea o dieta: a
) HZL b) completa c) sucuri carbogazoase 16.Dupa interventia chirurgicala bolnav
ii vor fi asezati in: a) saloane intens luminate b) saloane incalzite la 32 C c) s
aloane cu lumina redusa si temperatura in jur de 20 C 17.In interventiile pe abdom
en pozitia pacientului pe masa de operatie este: a) decubit lateral cu membrul i
nferior de partea sanatoasa flectat b) decubit dorsal cu sul introdus sub mijloc
c) pozitie semisezanda 18.Inainte de fiecare mobilizare se verifica: a) pulsul
si tensiunea arteriala b) scaunul
24

c) nu este necesara nici o verificare

BAREM DE CORECTARE
Modulul 18 : Administrarea medicamentelor
Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii 1. A - Ingrijirea omul
ui sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag 295 2. A - Ingrijirea omului san
atos si a omului bolnav Florian Chiru-pag 295 3. F - Ingrijirea omului sanatos s
i a omului bolnav Florian Chiru-pag-296 4. F - Ingrijirea omului sanatos si a om
ului bolnav Florian Chiru-pag-298 5. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului b
olnav Florian Chiru-pag-299 6. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav
Florian Chiru-pag-301 7. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Floria
n Chiru-pag-304 8. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chir
u-pag-305 9. F - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag.306 10.F- Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-308 11
.A-Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-308 12.A-Ingri
jirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-320 13.A-Ingrijirea om
ului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-324 14.F- Ingrijirea omului sa
natos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-329 15.F- Ingrijirea omului sanatos s
i a omului bolnav Florian Chirupag-330 16.A-Ingrijirea omului sanatos si a omulu
i bolnav Florian Chiru-pag-331 Asociati termenii din cele 2 coloane 1. 1-B 2-A 3
-D 4-C 2. 1-B 2-D 3-A 4-C 3. 1-C 2-D 3-A 4-B 4. 1-B 2-A 3-D 4-C Ingrijirea omulu
i sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag.295
Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag.297-304
Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag.334
Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag 340
Marcati cu x raspunsul corect : 1. a Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian C
hiru -331 25

2. a Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 329 3. a - Ingrijirea omu

lui sanatos si bolnav Florian Chiru 298 4. b Ingrijirea omului sanatos si bolnav
Florian Chiru 316 5. b Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 330 6.
c Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 334 7. c Ingrijirea omului san
atos si bolnav Florian Chiru 297 8. c Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian
Chiru 317 9. a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 302 10. a Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 301 11 b Ingrijirea omului sana
tos si bolnav Florian Chiru 308 12 c Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian
Chiru 332 13 c Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 320 14 a - Ingri
jirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 324 15 a - Ingrijirea omului sanato
s si bolnav Florian Chiru 472 16 c Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Ch
iru 470 17 b Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru 468 18.a Ingrijire
a omului sanatos si bolnav Florian Chiru 473
26

Modulul 23 : Pneumologie si nursing specific

Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: Hemoptizia constituie
eliminarea pe gura de masa sanguina provenita din caile aeriene superioare. 2.
Hemoptizia este precedata de : senzatie de caldura retrosternala, gust sarat uso
r metalic, jena laringiana, tuse. 3. Expectoratia este precedata de gust sarat u
sor metalic. 4. Hemoptizia este hemoragie digestiva superioara. 5. Bronsita cron
ica simpla se caracterizeaza prin producerea sputei mucoase. 6. Bacilul Koch est
e agentul etiologic al bronsitei cronice obstructive. 7. Termenul de BPOC se ref
era la bolnavii cu bronsita cronica si emfizem pulmonar. 8. Bolnavul cu BPOC are
insuficienta respiratorie cronica. 9. In astmul bronsic , bronhospasmul se dato
reaza edemului mucoasei bronsice si hipersecretiei bronsice. 10. Bradipneea este
respiratia cu cresterea frecventei miscarilor respiratorii peste 40/ min. 11. A
stmul bronsic extrinsec debuteaza de obicei in copilarie sau la adultul tanar. 1
2. In starea de rau astmatic , tratamentul incepe cu miofilin si corticoterapie.
13. In criza de astm bronsic se administreaza eritromicina 2 g/24 ore. 14. Pneu
monia pneumococica incepe printr-un stadiu de congestie alveolara hepatizatie ro
sie. 15. Febra in pneumonia pneumococica atinge valori intre 38,5-39 grade C. 16
. Complicatia pneumoniei pneumococice poate fi pleurezia sero-fibrinoasa. 17. Tu
berculoza pulmonara este o boala infecto-contagioasa provocata de pneumococ. 18.
Bacilul Koch a fost descoperit in 1882 de Robert Koch. 19. Bacilul Koch se rasp
andeste in organism prin caile: limfatica si hematogena. 20. Patrunderea in orga
nism a bacilului Koch determina hepatizatie rosie.
1.
Asociati termenii din cele 2 coloane : I. 1. astmul bronsic 2. pneumonia pneumoc
ocica 3. ulcer gstro-duodenal A. bicarbonat de sodiu B. rifampicina C. miofilin
27

4. tuberculoza pulmonara 5. angina pectorala

D. penicilina G E. nitroglicerina
II. 1. astmul bronsic 2. pneumonia pneumococica 3. bronsita cronica 4. ftizia 5.
primo-infectia tuberculoasa III. 1. tuberculoza primara 2. pneumonia pneumococi
ca 3. pneumotorax 4. ftizia 5. astmul bronsic Marcati cu x raspunsul corect : 1. D
ispneea este definita ca fiind : a) oprirea respiratiei b) patrunderea aerului i
n plamani c) respiratie anevoioasa 2 . Dispnee cu scaderea ritmului respirator e
ste : a) tahipnee b) bradipnee c) polipnee 3. Vomica reprezinta: a) senzatie de
varsatura b) varsatura alimentara c) eliminarea unei colectii de puroi sau exsud
at din caile respiratorii. 4. Eliminarea sangelui provenita din arborele bronsic
reprezinta : a) hematurie b) hematemeza c) hemoptizie 5. Disfagia reprezinta :
a) greutate la inghitire b) dificultate in digestie c) lipsa poftei de mancare 6
. Respiratia Kussmaul se manifesta prin: a) bradipnee b) respiratie in patru tim
pi : inspiratie pauza expiratie pauza. c) respiratie deficitara permanenta. 7. E
upneea reprezinta: a) respiratie deficitara 28 A. caverna B. dispnee paroxistica
expiratorie C. febra in platou 40 C D. sancru de inoculare E. aer in cavitatea
pleurala A. mucolitice B. virajul la tuberculina C. hepatizatie rosie D. caverna
E. dispnee paroxistica

b) respiratie normala c) cicluri de respiratie inversate. 8. Hipoxia reprezinta:

a) cresterea oxigenului in sangele circulant b) cresterea CO2 in sangele circul
ant c) scaderea oxigenului in sangele circulant 9. Bronsita cronica este o boala
inflamatorie ce intereseaza : a) bronhiile mari b) bronhiile mici c) ambele 10.
Pentru prevenirea afectiunilor respiratorii pacientul este sfatuit: a) sa intre
rupa fumatul si sa evite mediul poluat b) sa- si pastreze greutatea corporala in
raport cu varsta c) sa evite practicarea sporturilor de iarna. 11. Obiectivele
de ingrijire in BPOC vizeaza: a) combaterea obstructiei , inflamatiei , spasmulu
i b) administrarea penicilinei G c) administrarea de lichide calde 12. BPOC ul es
te complicatia : a) pneumoniei pneumococice b) astmului bronsic c) bronsitei cro
nice 13. Termenul de BPOC reprezinta: a) pneumotorax spontan b) bronhopneumopati
e obstructiva cronica c) astm bronsic 14. In BPOC combaterea obstructiei vizeaza
: a) drenaj postural, aspiratie bronsica, spalatura bronsica b) administrarea c
orticoizilor c) tratament antibiotic. 15. Astmul bronsic in criza se caracterize
aza prin: a) dispnee paroxistica expiratorie b) dispnee inspiratorie si expirato
rie c) dispnee paroxistica inspiratorie 16. Criza de astm bronsic are durata var
iabila: a) 15 min- 3 ore b) 30 min c) 2 ore 17. Sputa din astmul bronsic este: a
) mucopurulenta b) ruginie c) alb- sidefie cu aspect perlat. 18. Conduita de urg
enta in astmul bronsic vizeaza: a) administrarea de bronhodilatatoare , antispas
tice , simpaticomimetice b)administrarea de antitusive c) drenaj postural. 19. D
efinitia: inflamatie cronica a mucoasei bronsice , evoluand progresiv catre prin
derea bronhiilor terminale corespunde : a) astmului bronsic b) tuberculozei pulmo
nare
29

c) bronsitei cronice 20. Etiologia bronsitei cronice cuprinde: a) infectii rinofaringiene sau bronsite acute repetate,fibroze pulmonare b) bacilul Koch c) pneu
mococul 21. Complicatiile bronsitei cronice pot fi: a) edemul pulmonar acut b) e
mfizemul pulmonar , insuficienta respiratorie c) pneumotoraxul 22. Tratamentul b
ronsitei cronice vizeaza: a) reducerea iritatiei bronsice , tratamentul infectii
lor rino-faringiene, tratamentul bronhodilatator b) chimioprofilaxia contactilor
c) administrarea miofilinului si corticoterapiei i.v.
23. Astmul bronsic este un sindrom caracterizat prin: a) dispnee paroxistica ins
piratorie b) febra si junghi toracic c) dispnee paroxistica expiratorie si bradi
pnee 24. Aspectul sputei din astmul bronsic este: a) mucopurulenta b) rosie rugi
nie c) alb sidefie 25. Disfunctia respiratorie din astmul bronsic este: a) restr
ictiva b) obstructiva c) mixta 26. Tratamentul crizei astmatice vizeaza: a) admi
nistrarea de bronhodilatatoare si corticoterapie b) administrarea de antibiotice
c) drenaj postural 27. Tabloul clinic al pneumoniei pneumococice cuprinde urmat
oarele simptome: a) vomica, febra 37,5 38 grade, greata b) expectoratie mucopuru
lenta , febra in platou c) frison unic , febra 39-40, junghi toracic 28. Antibio
ticul de electie utilizat in tratamentul pneumoniei pneumococice este: a) Penici
lina G b) Tetraciclina c) Biseptol 29. Complicatia pneumoniei pneumococica poate
fi : a) pleurezia sero-fibrinoasa b) emfizemul pulmonar c) edemul pulmonar acut
30. In perioadele febrile din pneumonia pneumococica se recomanda: a) repaus la
pat,regim hidro-zaharat bogat in vitamine b) regim alimentar desodat c) consum
excesiv de lichide 31. Expectoratia in pneumonia pneumococica este : a) rosie ru
ginie , vascoasa, aderenta
30

b) sidefie - perlata c) spumoasa , aerata 32. Examenul fizic in pneumonia pneumo

cocica pune in evidenta: a) sindrom de condensare pulmonara b) leziuni cozeoase
c) leziuni fibro-cavitare 33. Primoinfectia TBC se face: a) pe cale cutanata b)
pe cale aeriana c) pe cale sexuala 34. Leziunile caracteristice tuberculozei pri
mare sunt urmatoarele, cu exceptia : a) sancrul de inoculare , adenopatiile trah
eo - bronsice b) leziuni condensate c) leziuni cavitare 35. Leziunea primitiva i
n TBC se numeste : a) adenopatie traheo-bronsica b) tuberculoza miliara c) sancr
u de inoculare 36. Diagnosticul de primoinfectie se pune pe : a) virajul la tube
rculina si aspectul radiologic b) teste de sensibilizare c) bronhografie 37. Met
oda utilizata in depistarea tuberculozei primare este: a) IDR la antimicotice b)
IDR la tuberculina c) IDR la antibiotice 38. Profilaxia tuberculozei vizeaza ur
matoarele obiective , cu exceptia: a) intarirea rezistentei nespecifice a organi
smului b) vaccinare antituberculoasa c) vaccinare antigripala 39. Leziunea carac
teristica ftiziei este: a) sancrul de inoculare b) caverna c) adenopatia satelit
a 40. Formele clinice de ftizie sunt urmatoarele, cu exceptia : a) primoinfectia
oculta b) tuberculoza fibrio-cazeoasa cavitara c) tuberculoza fibroasa 41. Trat
amentul etiologic al tuberculozei se realizeaza prin: a) corticoterapie b) tuber
culostatice c) antibiotice 42.Hemoptizia reprezinta: a.hemoragia otorinolaringia
na b.hemoragia nazala c.hemoragia provenita din arborele bronsic 43.Dispneea cu
cresterea frecventei ritmului respirator reprezinta: a. tahicardie b. tahipnee c
. bradipnee
31

44.Dispneea, in bolile pulmonare, este datorata: a.scaderii aportului de oxigen,

cresterii cantitatii de CO2 si obstructiei cailor respiratorii b.contaminarii c
u pneumococ c.comprimarii organelor abdominale 45.Declansarea hemoptiziei este p
recedata de: a.senzatie de voma b.caldura retrosternala si jena respiratorie c.v
arsatura 46.Durerea toracica poate avea drept cauze: a.afectiuni cardiovasculare
b.afectiuni pleuropulmonare c.ambele 47.Definitia astmului bronsic include, cu
exceptia: a.reducere ireversibila a diametrului bronhiilor b.dispnee expiratorie
c.reducerea reversibila a diametrului bronhiilor 48.Complicatiile pneumoniei su
nt: a.bronsita cronica b.emfizemul pulmonar c.pleurezia sero-fibrinoasa 49.Simpt
omul sugestiv pentru TBC este: a.febra 39 40 grade C b.tuse seaca persistenta pe
ste 3 saptamani c.frison unic 30 40 minute 50.Spirografia exploreaza: a.volumele
pulmonare dupa efort b.arborele traheo-bronsic, folosind substanta de control c
.volumele si capacitatile pulmonare 51.Accidentele toracocentezei pot fi urmatoa
rele, cu exceptia: a.lipotimie, colaps b.pneumotorax c.hematemeza 52.Depistarea
precoce a a contaminarii cu bacil Koch uman se face prin: a.IDR la tuberculina b
.IDR Cassoni c.IDR Dick 53.Bronhoscopia foloseste pentru evidentierea arborelui
bronsic: a.Sanda Metras b.Bronhoscop c.Aparat Roentgen 54. In perioadele febrile
se recomanda; a) regim alimentar sarac in proteine si calorii b) regim alimenta
r desodat c) regim alimentar bogat in proteine si calorii 55. Ingrijirile acorda
te unui pacient cu hemoptizie sunt urmatoarele, cu exceptia: a) repaus la pat b)
linistirea si calmarea pacientului c) administrarea de lichide calde 56. Creste
rea eliminarii secretiilor bronsice se obtine prin:
32

a) hidratarea corecta, mucolitice, expectorante b) intreruperea fumatului c) med

icatie simpaticomimetica 57. Tratamentul bronhodilatator din bronsita cronica co
nsta in urmatoarele,cu o exceptie: a) medicatie simpaticomimetica b) tratamentul
infectiei bacteriene c) medicatie anticolinergica 58. Terapia astmului bronsic
include: a) ameliorarea manifestarilor acute b) deranjul de postura c) informare
a, educarea pacientului, tratament farmacalogic, imunoterapia 59. Expiratia in a
stmul bronsic este insotita de: a) suflu amfonic b) suflu tubar c) wheezing 60.
Procesul inflamator in pneumonia pneumococica se desfasoara in urmatoarele studi
i: a) sancru de inoculare, adenopatii traheobronsice, leziuni condensate b) cong
estie, hepatizatie rosie,hepatizatie cenusie, rezolutie c) leziuni infiltrative,
cazeoase, fibrioase 61. Profilaxia tuberculozei cuprinde urmatoarele, cu except
ia: a) ameliorarea conditiilor de viata b) depistarea precoce a bolii c) vaccina
rea antigripala 62. In hemoptiziile mijlocii, cantitatea de sange eliminata de p
acient dupa tuse este de: a) 50 100 ml b) 100 300 ml c) 500 1000 ml BAREM DE COR
ECTARE

Modulul 23 : Pneumologie si nursing specific

Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii 1 A Chiru F. si colab.
IOBS pg. 123 2 A. Chiru F. si colab. IOBS pg. 123 3 F. Chiru F. si colab. IOBS
pg. 122 4 F Chiru F. si colab. IOBS pg. 123 5 A C. Borundel Manual de medicina i
nterna pg. 119 6 F . C. Borundel Manual de medicina interna pg. 145 7 A . L. Tit
irca Urgente medico- chirurgicale pg. 33 8 A L. Titirca Urgente medico- chirurg
cale pg. 33 9 A L. Titirca Urgente medico- chirurgicale pg. 25 10 F L. Titirca
rgente medico- chirurgicale pg. 118 11 A C. Borundel Manual de medicina interna
pg. 123 12 A C. Borundel Manual de medicina interna pg. 125 13 F C. Borundel Man
ual de medicina interna pg. 132 14 A C. Borundel Manual de medicina interna pg.
128 15 F C. Borundel Manual de medicina interna pg. 132 16 A C. Borundel Manual
de medicina interna pg. 130 17 F C. Borundel Manual de medicina interna pg. 145
33

18 A C. Borundel Manual de medicina interna pg. 145 19 A C. Borundel Manual de m

edicina interna pg. 146 20 F C. Borundel Manual de medicina interna pg. 128 Asoc
iati termenii din cele 2 coloane : I. R: 1C C. Borundel Manual de medicina inter
na - pg. 124 2D C. Borundel Manual de medicina interna pg. 132 3A C. Borundel M
al de medicina interna - pg. 303 4B C. Borundel Manual de medicina interna - pg.
160 5E C. Borundel Manual de medicina interna pg. 226 II. R: 1E C. Borundel Manu
al de medicina interna pg. 123 2C C. Borundel - Manual de medicina interna pg. 1
28 3A C. Borundel Manual de medicina interna pg. 121 4D C. Borundel Manual de med
cina interna pg. 154 5B C. Borundel Manual de medicina interna pg. 149 III. R: 1
C. Borundel Manual de medicina interna pg. 152 2C C. Borundel Manual de medicina
interna pg. 129 3E C. Borundel Manual de medicina interna pg. 161 4A C. Borundel M
nual de medicina interna pg. 154 5B C. Borundel Manual de medicina interna - pg. 1
23 Marcati cu x raspunsul corect 1. c Chiru F. IOBOS pag. 118 2. b Chiru F. IOBOS
pag. 118 3. c Chiru F. IOBOS pag. 123 4. c Chiru F. IOBOS pag. 123 5. a Titirca
L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 118 6. b Chiru F. IOBOS pag. 118
7. b Chiru F. IOBOS pag. 117 8. c Chiru F. IOBOS pag. 136 9. b Borundel C. Manu
al de medicina interna pag.218 10. a Titirca L. Ingrijiri speciale acordate paci
entilor pag. 36 11. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 34 12. c Titir
ca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 33 13. b Titirca L. Urgente medico-chirur
gicale pag. 33 14. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 33 15. a Titirc
a L. Urgente medico-chirurgicale pag. 25 16. a Titirca L. Urgente medico-chirurg
icale pag. 26 17. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.225 18. a Titirca
L. Urgente medico-chirurgicale pag. 26 19. c Borundel C. Manual de medicina int
erna pag.218 20. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.218 21. b Borundel
C. Manual de medicina interna pag.219 22. a Borundel C. Manual de medicina inte
rna pag.219 23. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.224 24. c Borundel
C. Manual de medicina interna pag.225
34

25. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.227 26. a Borundel C. Manual de

medicina interna pag.226 27. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.231 2
8. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.232 29. a Borundel C. Manual de
medicina interna pag.232 30. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.233 31
. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.232 32. a Borundel C. Manual de m
edicina interna pag.232 33. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.246 34.
c Borundel C. Manual de medicina interna pag.246 35. c Borundel C. Manual de me
dicina interna pag.247 36. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.247 37.
b Borundel C. Manual de medicina interna pag.247 38. c Borundel C. Manual de med
icina interna pag.252 39. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.253 40. a
Borundel C. Manual de medicina interna pag.248 41. b Borundel C. Manual de medi
cina interna pag.254 42. c Chiru F. Urgente medicale pag. 33 43. b Chiru F. IOBO
S pag. 118 44. a Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 36 45.
b Chiru F. Urgente medicale pag. 34 46. c Borundel C. Manual de medicina interna
pag.263 47. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.287 48. c Borundel C.
Manual de medicina interna pag.232 49. b Borundel C. Manual de medicina interna
pag.247 50. c Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 14 51. c C
hiru F. IOBOS pag. 386 52. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.245 53.
b Chiru F. Urgente medicale pag. 23 54. a Chiru F. IOBOS pag. 94 55. c Chiru F.
Urgente medicale pag. 35 56. a Chiru F. IOBOS pag. 123 57. b Borundel C. Manual
de medicina interna pag.220 58. c Chiru F. Urgente medicale pag. 30 59. c Borund
el C. Manual de medicina interna pag.224 60. b Borundel C. Manual de medicina in
terna pag.231 61. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.321 62. b Chiru F
. Urgente medicale pag. 34
35

Modulul 24 : Cardiologie si nursing in cardiolologie

Notati cu A (adevarat) au F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. In angina pectorala
, sediul durerii este in regiunea retrosternala medie sau inferioara, mai rar pr
ecordial sau epigastric. 2. Durerea anginoasa poate iradia in sus pana la nivelu
l mandibulei, maxilarului, iar in jos pana la nivelul ombilicului. 3. Pacientul
indica sediul durerii anginoase cu un singur deget. 4. Majoritatea pacientilor a
cuza accesul dureros anginos timp de 20-30 minute. 5. Repausul la pat este indic
at in cazul pacientilor cu crize anginoase frecvente. 6. Cateterismul cardiac cu
ventriculografie si coronarografie, reprezinta examinari paraclinice invazive.
7. Pentru tratamentul anginei pectorale sunt utilizate medicamentele cu efect an
tianginos si antiischemic. 8. In peste 95% din cazuri, principalul factor cauzal
al I.M.A. este obstructia coronariana. 9. Exista si forme nedureroase de instal
are a infarctului miocardic 50% din cazuri. 10. In infarctul miocardic durerea d
ispare la administrarea de nitrati. 11. Dintre modificarile biologice aparute in
majoritatea cazurilor de infarct miocardic se afla si cresterea enzimelor seric
e (C.P.K., L.D.H., G.O.T., H.B.D., M.B.) 12. In infarctul miocardic, calmarea du
rerii se realizeaza prin administrarea de analgetice simple sau opiacee. 36

13. Radiologia, electrocardiografia, fundul de ochi si probele functionale renal

e, apreciaza gradul de evolutivitate al hipertensiunii arteriale. 14. In hiperte
nsiunea arteriala dieta va fi bogata in colesterol si in grasimi saturate. 15. D
iureticele sunt utilizate in majoritatea hipertensiunilor arteriale, indiferent
de stadiul si severitatea bolii. II. Asociati termenii din cele 2 coloane: 1. A
1. sedativ 2. opiaceu 3. antianginos 4. anticoagulant 5. antiagregant plachetar
2. A 1. Nifedipina 2. Nefrix 3. Clonidina 4. Propranolol 5. Captopril 3. A 1. Di
slipidemiile (cresterea lipidelor serice) 2. Infarctul silentios 3. Sindrom coro
narian intermediar 4. Obstructia coronariana 5. Durerea Marcati cu X raspunsul c
orect 1. In HTA cu valori mari, medicatia de urgenta consta in administrarea de:
a) anticoagulante b) antiaritmice c) diuretice 2. Urmatoarele medicamente sunt
betablocante cu exceptia: a) Propranolol b) Metoprolol c) Salbutamol 3. Pentru a
evita complicatiile determinate de repausul absolut si prelungit, la pacientul
cu I.M.A. se recomanda: a) administrarea de morfina b) mobilizarea precoce c) re
luarea plimbarilor in salon dupa 48 de ore. 4. In peste 95% din cazuri, principa
lul factor cauzal al I.M.A. este: a) obstructia coronariana b) fumatul B a. prin
cipalul factor cauzal al I.M.A. b. se manifesta chiar si 1 luna inainte de I.M.A
. c. manifestare clinica importanta la debutul I.M.A d. factor influentabil pent
ru aparitia I.M.A. es. lipsit de manifestarile prodromale B a. actiune pe recept
orii betaadrenergici b. inhibitor al enzimei de conversie c. actiune vasodilatat
oare d. actiune asupra volumului sanguin e. actiune asupra S.N.C.
B a. Morfina b. Heparina c. Diazepam d. Aspirina e. Nitroglicerina
37

c) sedentarismul 5. In I.M.A. conduita terapeutica in spital presupune: a) efect

uarea tratamentului antibiotic b) efectuarea tratamentului anticoagulant c) efec
tuarea tratamentului antiinflamator 6. Medicatia antianginoasa cuprinde: a) nitr
ati cu actiune rapida si de scurta durata b) antialgice cu actiune retard c) opi
acee si sedative 7. In angina pectorala majoritatea pacientilor acuza accesul du
reros timp de: a) 20-30 minute b) 3-5 minute c) cel putin 2-3 ore 8. In hiperten
siunea arteriala benigna, complicatiile mai frecvente sunt, cu exceptia: a) trom
boza cerebrala b) glomerulonefrita hipertensiva c) infarctul miocardic 9. Se rec
omanda pacientilor cu infarct miocardic acut necomplicat, reluarea plimbarilor i
n salon a) la 48-72 ore de la debut b) la 12-24 de ore de la debut c) dupa 8-10
zile 10. Regimul dietetic al bolnavului cu infarct miocardic acut include: a) pr
eparatele greu digerabile b) reducerea severa a grasimilor animale c) condimente
le 11. Dieta in angina pectorala va fi: a) hipercalorica, hiperglucidica b) hipo
calorica, hipolipemianta c) hipercalorica, hiperlipidica 12 Nitroglicerina admin
istrata in angina pectorala poate provoca uneori efecte neplacute: a) senzatie d
e frig in zona cefalica b) cefalee c) hipertensiune ortostatica 13. Circumstante
le de aparitie a durerii anginoase sunt urmatoarele, cu exceptia: a) expunerea l
a frig b) efectuarea de efort fizic c) hiperglicemiile 14. Circumstantele de dis
paritie a durerii anginoase sunt urmatoarele, cu exceptia: a) stoparea efortului
b) administrarea de nitroglicerina c) expunerea la frig 15. Conduita de urgenta
in angina pectorala presupune: a) administrarea de Heparina b) mobilizarea prec
oce pentru a preveni complicatiile c) administrarea de Nitroglicerina sublingual
16. Cei mai importanti factori de risc pentru I.M.A. sunt: a) stresul, infectii
ale tractului urinar b) diabetul zaharat, HTA, fumatul c) hipotensiunea arteria
la, infectii ale tractului respirator
38

17. Cateterismul cardiac este: a) un examen scintigrafic b) un examen radiologic

c) o metoda invaziva de diagnostic 18. Pentru tratamentul anginei pectorale sun
t utilizate: a) medicamentele cu efect antianginos si antiischemic b) medicament
ele cu efect antiinflamator c) medicamentele cu efect antiviral si antiinfectios
19. Simptomul principal in angina pectorala este: a) durerea b) insuficienta re
spiratorie c) edemul 20. In angina pectorala durerea este: a) brusca, violenta c
a o lovitura de pumnal , in etajul abdominal superior b) localizata in regiunea re
trosternala medie sau inferioara c) localizata in regiunea lombara, unilateral 2
1. In HTA, cefaleea: a) apare de obicei dimineata, la trezire b) apare spre sear
a, accentuata de schimbari de pozitie c) se insoteste de paloare a fetei 22. HTA
simptomatica de cauza endocrina apare in: a) hipertiroidism, feocromocitom b) g
lomerulonefrita acuta si cronica c) boli traumatice, tumorale sau inflamatorii a
le creierului 23. Forma benigna a hipertensiunii arteriale: a) are o evolutie ra
pida b) are o evolutie progresiva c) are o mortalitate ridicata 24. Complicatiil
e hipertensiunii arteriale apar in: a) stadiul de hipertensiune intermitenta b)
stadiul prehipertensiv c) stadiul de hipertensiune permanenta 25. Complicatiile
HTA la nivelul aparatului cardiovascular sunt urmatoarele, cu exceptia: a) insuf
icienta cardiaca globala b) encefalopatie hipertensiva c) infarct miocardic 26.
HTA esentiala se caracterizeaza prin: a) apare de obicei dupa 30 de ani, cu maxi
m de frecventa intre 40-50 de ani b) incidenta este mai mare la barbati c) forme
le mai grave apar la femei 27. In hipertensiunea arteriala, regimul alimentar tr
ebuie sa fie: a) hipersodat b) normosodat c) hipo sau desodat 28. Regimul de via
ta in HTA consta in urmatoarele, cu exceptia: a) limitarea eforturilor fizice b)
respectarea orelor de somn si de masa c) implicarea in situatii conflictuale 29
. Regimul hiposodat contine: a) mai putin de 0,5 g sare/zi
39

b) 10-14 g sare/zi c) 2-5 g sare/zi 30. Gradul de evolutivitate al HTA se apreci

aza prin: a) tubajul gastric si duodenal, ex. radiologic b) EKG, fundul de ochi
si probele functionale renale c) EKG de efort, ex. sputei 31. Pulsul se masoara
cel mai frecvent la nivelul: a) arterei radiale b) carotidei c) venei femurale 3
2. Tahicardia reprezinta: a) frecventa normala a respiratiei b) frecventa scazut
a a respiratiei c) accelerarea frecventei pulsatiilor peste 100/min 33. Bradicar
dia reprezinta: a) accelerarea frecventei pulsatiilor b) scaderea frecventei pul
satiilor sub 60/min c) scaderea frecventei respiratiilor 34. Simptomul principal
in angina pectorala este: a) dispneea b) insuficienta respiratorie c) durerea 3
5. Cel mai important semn de laborator in infarctul de miocard este: a) hiperleu
cocitoza si cresterea fibrinogenului b) scaderea transaminazelor c) examenul EKG
36. Durerea precordiala in angina pectorala are caracter: a) constrictiv, inten
sitatea crescand de la jena la dureri atroce care dureaza 1 3 min. b) de gheara de
intensitate foarte mare ce dureaza 30 min, insotita de insuficienta respiratori
e c) arsura retrosternala ce dureaza 15 30 min insotita de lipotimie 37. In IMA,
durerea se caracterizeaza printr-o durata de: a) 15 30 de minute si cedeaza la
administrarea de nitrati b) 30 minute pana la cateva ore sau zile si nu cedeaza
la administrarea de nitrati c) 10 15 minute si cedeaza la administrarea de tonic
ordiace 38. Infarctul miocardic este produs de: a) scaderea contractiilor ventri
culare b) diabetul zaharat c) obliterarea unei ramuri coronoriene, avand drept u
rmare necroza portiunii respective a miocardului 39. In IMA conduita de urgenta
vizeaza: a) oprirea hemoragiei b) intreruperea efortului fizic c) calmarea durer
ii si prevenirea mortii subite 40. Interventiile cele mai indicate ale echipei m
edicale la un bolnav cu IMA in primele ore sunt: a) ameliorarea durerii si reduc
erea anxietatii b) supravegherea dietei si tranzitului intestinal c) asigurarea
confortului 41. Inaintea tratamentului cu heparina se determina:
40

a) indicele de protrombina b) creatina c) colesterol 42. Durerea in cardiopatia

ischenmica are urmatoarele caracteristici: a) prezinta localizarea retrosternala
b) iradiaza in umarul drept si fata interna a bratului drept c) apare la efort
si cedeaza la administrarea de Mialgin 43. Organul tinta afectat in IMA este: a)
ficatul b) creierul c) ganglionii limfatici 44. Tratamentul igieno-dietetic al
IMA consta in: a) regim alimentar hiposodat b) regim hipercaloric c) regim hipog
lucidic 45. Tratamentul HTA esentiale presupune administrarea: a) diureticelor,
vasodilatatoarelor, blocante ale canalelor de calciu b) antibioticelor c) tonica
rdiacelor 46. HTA apare mai frecvent la femei: a) dupa varsta de 25 ani b) dupa
varsta de 40 ani c) dupa varsta de 60 ani 47. HTA esentiala se mai numeste: a) b
oala hipertensiva b) hipertensiune permanenta c) feocromocitom 48. Mobilizarea p
acientului in IMA se poate face prin miscari active: a) la 48 72 de ore de la de
but b) la 12 24 de ore de la debut c) la 14 zile de la debut 49. Eficacitatea tr
atamentului anticoagulant se controleaza prin: a) ionograma sanguina b) hemoleuc
ograma c) probe de coagulare 50. In HTA, factorii de risc sunt: a) ereditatea, c
ontinutul crescut de sodiu din alimentatie, starile de incordare nervoasa, obezi
tatea b) ateroscleroza coronoriana c) umiditatea si poluarea atmosferica
Modulul 24 : Cardiologie si nursing in cardiolologie
BAREM DE CORECTURA I. Notati cu A (adevarat) au F (fals) 1 A Chiru F. si colabor
atori, Urgente medicale, pag.94 2 A Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale,
pag.94 3 F Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94 4 F Chiru F. si co
laboratori, Urgente medicale, pag.94 41

5 A Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.95 6 A Chiru F. si colaborat

ori, Urgente medicale, pag.97 7 A Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pa
g.97 8 A Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.103 9 F Chiru F. si col
aboratori, Urgente medicale, pag.104 10 F Chiru F. si colaboratori, Urgente medi
cale, pag.105 11 A Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.105 12 A Chir
u F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.109 13 A Borundel C, Medicina intern
a pentru cadre medii, pag. 406 14 F Borundel C, Medicina interna pentru cadre me
dii, pag. 407 15 A Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 411 II.
Asociati termenii din cele 2 coloane 1. Chiru F. si colaboratori, Urgente medic
ale, pag.109 1 c; 2 a; 3 e; 4 b; 5 d 2. Borundel C, Medicina interna pentru cadr
e medii, pag. 408, 409 1 c; 2 d; 3 e; 4 a; 5 b 3. Chiru F. si colaboratori, Urge
nte medicale, pag.103, 104 1 d; 2 e; 3 b; 4 a; 5 c III. Marcati cu X raspunsul c
orect 1 c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408 2 c - Boru
ndel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408 3 b - Chiru F. si colabora
tori, Urgente medicale, pag.110 4 a - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale
, pag.103 5 b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.109 6 a - Chiru
F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.99 7 b - Chiru F. si colaboratori, Urg
ente medicale, pag.94 8 b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag
. 407 9 c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.110 10 b - Chiru F.
si colaboratori, Urgente medicale, pag.112 11 b - Borundel C, Medicina interna p
entru cadre medii, pag. 384 12 b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre med
ii, pag. 385 13 c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.95 14 c - Ch
iru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.95 15 c - Chiru F. si colaboratori
, Urgente medicale, pag.97 16 b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pa
g.103 17 c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.69 18 a - Chiru F.
si colaboratori, Urgente medicale, pag.98 19 a - Chiru F. si colaboratori, Urgen
te medicale, pag.94 20 b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94 21
a - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406 22 a - Borundel C
, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 404 23 b - Borundel C, Medicina inte
rna pentru cadre medii, pag. 406 24 c - Borundel C, Medicina interna pentru cadr
e medii, pag. 406 25 b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 4
06
42

26 a - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 405 27 c - Borundel

C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408 28 c - Borundel C, Medicina in
terna pentru cadre medii, pag. 408 29 c - Borundel C, Medicina interna pentru ca
dre medii, pag. 408 30 b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag.
406 31 - a Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.98 32 c Chiru F. si colaboratori
. IOBOS pag.99 33 b Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.99 34 c Borundel C, Medi
cina interna pentru cadre medii, pag. 225 35 c Borundel C, Medicina interna pent
ru cadre medii, pag. 227 36 a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 79 37
- b Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 43 38 - c Titirca L. Urgente med
ico-chirurgicale pag. 42 39 - c Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 44 4
0 a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 45 41 a Titirca L. Urgente medico
-chirurgicale pag. 46 42 - a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 42 43 b Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 388 44 a Titirca L. Urg
ente medico-chirurgicale pag. 46 45 - a Borundel C, Medicina interna pentru cadr
e medii, pag. 407 46 - b Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 4
05 47 - a Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 405 48 - a Borun
del C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 390 49 - c Borundel C, Medicina
interna pentru cadre medii, pag. 390 50 - a Borundel C, Medicina interna pentru
cadre medii, pag. 405
43

Modulul 25 : Gastroenterologie si nursing in gastroenterologie

Notati cu A (adevarat) au F (fals) 1.Ulcerul duodenal apare cel mai frecvent la
varsta de 20-40ani 2. Ulcerul gastric apare mai frecvent la varsta de 30-50ani 3
.Localizarea durerii in ulcerul gastrio-duodenal este in regiunea epigastrica. 4
.In ulcerul gastro-duodenal , perioadele dureroase apar frecvent in cursul toamn
ei sau al primaverii. 5. Hemoragia digestiva este complicatia cea mai frecventa
a ulcerului gastro-duodenal 6.Hematemeza reprezinta expectoratia cu picaturi de
sange. 7.Varsatura cu aspectul zatului de cafea poarta denumirea de hematemeza.
8.Melena reprezinta scaunul cu sange digerat , de culoare neagra , lucios ca pac
ura. 9.Varsatura este cea mai frecventa complicatie a ulcerului gastro-duodenal.
10.In ulcerul gastro-duodenal, pofta de mancare scade pana la anorexie. 11.Medic
atia in ulcerul gastro-duodenal se bazeaza pe antihistaminice. 12.Complicatia co
lecistitei acute este perforatia colecistului , urmata de peritonita . 13.Tratam
entul chirurgical in colecistita acuta consta in colecistectomie. 14.Una din com
plicatiile colecistitei acute este gastrita. Marcati cu x raspunsul corect : 1. Ul
cerul gastro-duodenal este: a) pierderea de substanta a peretelui gastric sau du
odenal b) inflamatie a mucoasei duodenale c) inflamatie a intestinului subtire 2
. Durerea din ulcerul gastro-duodenal are localizare in : a) hipocondrul drept b
) epigastru c) fosa iliaca dreapta 3.Durerea din ulcerul gastro-duodenal este ca
lmata de : a) antispastice b) antialgice c) ingestie de alimente alcaline 4. Com
plicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal este: a) hemoragia b) ste
noza c) malignizarea 5.Ulcerul gastro-duodenal impune tratament chirurgical in c
az de: a) hematemeza,stenoza b) stenoza,perforatie ,hemoragii masive ,cancer gas
tric c) dureri mari si repetate, varsaturi 6. Colecistita acuta este: a) inflama
tia acuta a peretelui colecistic b) pierderea de substanta a peretelui gastric c
) inflamatie a mucoasei duodenale. 7. Spalatura gastrica este contraindicata in:
a) cancer gastric b) intoxicatii cu substante caustice c) staza gastrica 8. Ulc
erul gastro-duodenal impune tratamentul chirurgical in caz de: a) hemoragie dige
stiva superioara, hematurie
44

b) stenoza, perforatie, hemoragii masive, cancer gastric c) dureri mari si repet

ate, varsaturi 9. HDS se exteriorizeaza prin: a) hematemeza, hemoptizie b) hemat
emeza, melena c) hematemeza, hematurie 10. Melena reprezinta hemoragia digestiva
exteriorizata prin: a) scaun acoperit cu sange rosu b) scaun negru ca pacura c)
varsatura alimentara 11.Paracenteza este: a. punctia exploratorie a cavitatii p
eritoneale b. punctia evacuatorie a cavitatii toracice c. punctia evacuatorie a
cavitatii pericardice 12.Punctia este o manevra chirurgicala folosita in scop: a
. diagnostic, evacuator sau terapeutic b. curativ, de drenaj sau hemostatic c. d
iagnostic, drenaj sau hemostatic 13.Pentru examinarea paraclinica in ulcerul per
forat este necesara: a. tomografia b. ecografia c. radiografia abdominala pe gol
.
45

Modulul 25 : Gastroenterologie si nursing in gastroenterologie

BAREM DE CORECTURA Notati cu A (adevarat) au F (fals) 1. A Borundel,C.Manual de
medicina interna pag. 370 2. A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 370 3.
A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 371 4. A Borundel,C.Manual de medi
cina interna pag. 371 5. - A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 374 6. F
Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 374 7. A Borundel,C.Manual de medici
na interna pag. 374 8. A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 374 9. - F B
orundel,C.Manual de medicina interna pag. 372 10. F Borundel,C.Manual de medicin
a interna pag. 372 11. - F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 378 12. A
Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 452 13. A Borundel,C.Manual de medici
na interna pag. 452 14. F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 452 Marcati
cu X raspunsul corect 1. a Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 369 2. b
Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 371 3. c Borundel,C.Manual de medicin
a interna pag. 371 4. a Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 374 5. b Boru
ndel,C.Manual de medicina interna pag. 380 6. a Borundel,C.Manual de medicina in
terna pag. 451 7. b Titirca, L. Tehnici de evaluare pag 126 8. b Borundel,C.Manu
al de medicina interna pag. 380 9. b Borundel,C.Manual de medicina interna pag.
374 10. b Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 374 11. a Titirca, L. Tehni
ci de evaluare pag 53 12. a Titirca, L. Tehnici de evaluare pag 53 13. c Daschie
vici, Mihailescu M.Chirurgie pag 489
46

Modulul 26 : Nefrologie, urologie si nursing in afectiunile renale

Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1.In colica renala du
rerea este atroce, permanenta, cu intensificari paroxistice. 2.Polakiuria este o
tulburare a diurezei. 3.Retentia de urina este emisia involuntara de urina. 4.H
ematuria totala este de origine uretrala. 5.Edemul renal este alb, nedureros, mo
ale. 6.Proteinuria inseamna prezenta glucozei in urina. 7.Radiografia simpla ,pe
gol, permite sa se studieze prezenta unor calculi radioopaci. 8.Hemodializa este
o forma de circulatie extracorporeala. 9.IRA este o suferinta renala grava, cara
cterizata prin suprimarea brusca a functiilor renale. 10Oliguria / anuria consti
tuie simptomul caracteristic al insuficientei renale acute. 11.In stadiul anuric
al IRA, asistenta medicala instituie repaus la pat pe toata perioada anuriei. 1
2.Dializa scade sansa de supravietuire a pacientului. 13.In colica renala durere
a dispare progesiv sau brusc dupa eliminarea unui calcul. 14.Calculii renali pot
fi de acid uric, de oxalati sau de fosfat de calciu. 15.In colica renala bolnav
ul este nelinistit si agitat, prezinta mictiuni rare si dureroase. Asociati term
enii din cele 2 coloane. 1. 1.Radiografia abdominala pe gol 2.Urografia 3.Cistos
copia 4.Nefrograma izotopica 5.Hemodializa a. necesita obligatoriu testarea sens
ibilitatii la iod b. apreciaza valoarea functionala a fiecarui rinichi in parte
c. se mai numeste rinichi artificial d. studiaza prezenta unor calculi radioopaci
e. tehnica instrumentala de explorare a vezicii urinare
2. 1. Polakiurie a.cresterea cantitatii de urina peste 2 l / 24 ore 47

2. 3. 4. 5.
Incontinenta de urina Poliurie Hematuria Piuria
b.prezenta sangelui in urina c.cresterea frecventei mictiunilor d.prezenta puroi
ului in urina e.emisia involuntara de urina
3. 1. 2 3 4 5 Disurie Retentie de urina Anurie Nicturie Oligurie a) b) c) d) e)
scaderea cantitatii de urina in 24 ore suprimarea secretiei urinare dificultatea
sau durerea la mictiune imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica situatia
in care bolnavul se scoala noaptea pentru a urina
Marcati cu X raspunsul corect: 1. Infectia urinara este favorizata de: a. trauma
tisme b. expunerea in mod constant la frig si umiditate c. adenomul de prostata
2. Pentru examene bacteriologice, recoltarea urinei se face: a. prin urinarea di
recta intr-o eprubeta b. din urina recoltata 24 de ore intr-un recipient steril
c. direct din mijlocul jetului urinar, dupa toaleta riguroasa a meatului urinar
3. Manifestarile urinare din cadrul sindromului de insuficienta renala sunt urma
toarele, cu exceptia: a. oligurie, pana la anurie b. HTA c. hipostenurie, izoste
nurie 4. Daca bolnavul cu IRA are varsaturi frecvente, va fi alimentat: a. prin
sonda duodenala sau intestinala b. numai pe cale parenterala c. prin clisme alim
entare 5. Conduita terapeutica pentru stadiul anuric consta in: a. administrarea
de lichide in cantitate crescuta b. administrarea de diuretice care nu elimina
potasiul c. dializa in caz de hiperkaliemie care pune viata pacientului in peric
ol 6. Complicatiile IRA pot fi urmatoarele, cu exceptia: a. supraincarcare sodic
a si hidrica b. hipokaliemie si hipercalcemie
48

c. HTA,insuficienta cardiaca 7. Regimul alimentar va fi intotdeauna desodat: a.

in perioada de formare a edemelor b. in perioada de formare si mentinere a edeme
lor c. in perioada de mentinere a edemelor 8. Retentia de urina reprezinta: a. s
uprimarea secretiei urinare b. emisia involuntara de urina c. imposibilitatea bo
lnavului de a-si goli vezica 9. Insuficienta renala acuta se caracterizeaza prin
: a. suprimarea brusca a functiilor renale b. leziuni degenerative renale c. blo
carea brusca a ureterului prin migrarea unui calcul 10. In faza compensata a IRA
, dieta trebuie sa fie: a. moderat hipoproteica, normolipidica, hiperglucidica b
. hipoproteica, hipolipidica, hiperglucidica c. hiperproteica, normolipidica, hi
perglucidica 11. Tratamentul profilactic al IRA vizeaza urmatoarele, cu exceptia
: a) evitarea infectiilor si daca au aparut, tratarea lor corecta b) depistarea
si tratarea in faze incipiente a afectiunilor renale, in special a celor bilater
ale c) evitarea consumului de sare 12. In cazul fazei de vindecare a IRA, volumu
l de urina: a) creste progresiv b) ramane neschimbat c) scade progresiv 13. Cauz
ele prerenale ale IRA sunt: a) neoplasmul de prostata b) obstructia uretrala c)
hipovolemia 14. In IRA oliguria dureaza: a) 10-14 zile b) 1-2 luni c) 2-3 saptam
ani 15. Edemul renal este: a) rosu, nedureros, moale b) alb, dureros, tare c) al
b, nedureros, moale 16. Oliguria apare in urmatoarele cazuri, cu exceptia: a) tr
anspiratii abundente b) constipatie c) diaree sau varsaturi 17. Hipovolemia este
determinata de: 49

a) hemoragii importante b) insuficienta cardiovasculara c) hipotensiune arterial

a 18. Calculii mobili in bazinet sau angajati in ureter produc: a) colica biliar
a b) colica abdominala c) colica renala 19. In colica renala intalnim ca simptom
e de insotire: a) diaree b) polakiurie, tenesme vezicale c) anemie 20. In colica
renala, asistenta medicala instituie de urgenta: a) administrarea de diuretice
b) repaus la pat si aplicatii calde pe regiunea lombara c) punga cu gheata pe re
giunea lombara 21. Calculii uratici sunt: a) duri, galben-bruni b) albiciosi, mo
i si sfaramiciosi c) neregulati si cenusii 22. In oligurie, excretia urinei in 2
4 de ore poate fi: a) sub 1000 ml b) intre 1000 ml si 1500 ml c) sub 100 m 23. I
n poliurie, densitatea urinei este: a) 1001-1002 b) 1015-1020 c) 1030-1040 24. E
demul renal are urmatoarele caracteristici, cu exceptia: a) este alb, nedureros,
moale b) este violaceu, dur, dureros c) debuteaza la pleoape, fata, maleole 25.
Prezenta puroiului in urina se numeste: a) proteinurie b) hematurie c) piurie 2
6. Calculii renali pot fi formati din: a) colesterol b) acid uric c) clorura de
potasiu 27. In litiaza urica se administreaza: a) medicatie alcalinizanta b) aci
d mandelic c) acidifiante 50

28. In litiaza fosfo-calcica se recomanda un regim: a) sarac in acizi nucleici b

) sarac in oxalati c) echilibrat, fara exces de lapte, legume si fructe 29. In i
nsuficienta renala acuta, halena are miros: a) amoniacal b) de acetona c) dulcea
g gretos 30. In stadiul de reluare a diurezei, din IRA, conduita terapeutica pre
vede: a) repaus absolut la pat b) reducerea ratiei calorice c) introducerea prot
einelor de mare valoare nutritiva in alimentatie
31. In administrarea orala de Furosemid a) diureza incepe dupa 20-60 min si se m
entine 4-6 ore b) diureza incepe dupa 10 min si se mentine 2-3 ore c) diureza in
cepe dupa 3-15 min si se mentine 2-5 ore 32. Polakiuria reprezinta: a) imposibil
itatea bolnavului de a-si goli vezica b) cresterea frecventei mictiunilor c) emi
sia involuntara de urina 33. Colica renala poate aparea din urmatoarele cauze, c
u exceptia: a) migrarea unui calcul b) restrictii alimentare c) zdruncinaturi 34
. Pentru examenul sumar de urina se recolteaza: a) urina din 24 de ore b) prima
urina de dimineata c) 5 ml urina din mijlocul jetului urinar 35. In cursul fazei
de vindecare a IRA, volumul de urina: a) scade progresiv b) ramane constant c)
creste progresiv 36. Complicatiile litiazei renale cele mai obisnuite sunt urmat
oarele, cu exceptia: a) poliuria b) anuria c) infectia urinara 37. In litiaza re
nala, tratamentul chirurgical este indicat in urmatoarele situatii, cu exceptia:
a) cand apare infectia urinara b) cand calculii ureterali nu se elimina timp in
delungat c) cand functia rinichiului nu este afectata 38. Calculii renali au un
diametru de: a) 0.5 1 mm b) 1 - 1.5 mm c) peste 2 mm 39. In cazul formelor medii
de IRA, recuperarea functionala, anatomica necesita: a) 2-3 saptamani b) 4-6 lu
ni 51

c) 1-2 luni 40. In stadiul preanuric al IRA, restabilirea diurezei se face cu: a
) manitol si diuretice de ansa b) antihistaminice c) solutii perfuzabile 41. Cau
zele organice ale colicii renale sunt urmatoarele, cu exceptia: a) calculi mobil
i in bazinet sau angajati in ureter b) obstructia unilaterala a cailor urinare c
) compresiunea ureterelor prin uterul gravid 42. In stadiul compensat al IRA, ca
ntitatea de apa permisa este: a) 1500-2000 ml/zi b) 600-700 ml/zi c) 500-1000 ml
/zi 43. Hipokaliemia din IRA se corecteaza prin urmatoarele, cu exceptia: a) apo
rt alimentar de fructe, legume, sucuri b) lactat de sodium c) saruri de potasiu
44. Cauzele postrenale ale IRA sunt: a) hipovolemia b) glomerulonefrite c) obstr
uctia cailor urinare 45. Manifestarile digestive ale IRA sunt: a) sughit, sete,
anorexie b) oboseala, somnolenta, astenie c) facies teros, edeme declive 46. Ava
ntajele dializei sunt urmatoarele, cu exceptia: a) controleaza balanta lichidian
a b) pacientul dializat necesita mai putine calorii, lichide si electroliti fata
de tratamentul conservator c) creste sansa de supravietuire a pacientului 47. M
anifestarile encefalopatiei uremice sunt: a) dureri lombare, musculare si abdomi
nale b) febra si scadere ponderala c) somnolenta, stare confuzionala 48. Simptom
ele generale ale colicii renale sunt: a) polakiurie, disurie b) agitatie psiho-m
otorie, transpiratie c) tenesme vezicale, senzatie de greutate in anus 49. Condu
ita terapeutica pentru colica renala vizeaza: a) alterarea starii generale a pac
ientului b) mentinerea stazei urinare unilateral c) calmarea durerii si a pareze
i intestinale 50. Poliuria este: a) o tulburare a emisiei urinare b) o tulburare
a diurezei c) o tulburare calitativa a urinii 51. Litiaza renala se intalneste
indeosebi: a) la femei cu varsta intre 20-40 de ani b) la barbati, in special in
tre 30 si 50 de ani c) la adolescenti
52

52. In litiaza urica se recomanda: a) alimente bogate in oxalati b) lapte, legum

e, fructe c) alimente sarace in acizi nucleici 53. Colica renala apare mai rar i
n urmatoarele afectiuni, cu exceptia: a) tuberculoza renala b) litiaza renala c)
cancerul renal 54. Proteinuria inseamna: a) prezenta glucozei in urina b) preze
nta albuminei in urina c) prezenta sangelui in urina 55. Hematuria de natura ren
ala apare in: a) adenom de prostata b) litiaza renala c) uretrite
56. In IRA se recurge la urmatoarele investigatii radiologice corelate cu etiolo
gia: a) ecografie b) radiografie abdominala pe gol, urografie c) scintigrafie re
nala 57. Sechelele IRA pot evolua spre: a) cancer renal b) litiaza renala c) ins
uficienta renala cronica 58. Pentru calmarea durerii din colica renala, asistent
a medicala instituie urmatoarele, cu exceptia: a) aplicatii calde pe regiunea lo
mbara b) Buscopan 20-40 mg i.v. c) tratament antibiotic 59. Hipovolemia este det
erminata de: a) hipotensiune arteriala b) hemoragii importante (sangerari digest
ive) c) soc septic 60. Substanta de contrast utilizata la efectuarea urografiei
este: a. Carbune animal b. Odiston c. Razebil 61. Explorarea rinichiului si a ca
ilor urinare include: a. bronhoscopia b. urografia c. ecografia 62. Urografia re
prezinta examenul radiologic al: a) aparatului renal, folosind o substanta de co
ntrast Odiston b) aparatului renal, folosind ca o substanta de contrast, iodura
de sodiu 10%, injectat prin cateterism uretral c) vezicii urinare 63. Radiografi
a renala simpla poate evidentia:
53

a) conturul si pozitia rinichilor b) calculii biliari c) chistul ovarian

Modulul 26 : Nefrologie, urologie si nursing in afectiunile renale
BAREM DE CORECTURA Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1
A C. Borundel, Medicina interna, pag. 581 2 F C. Borundel, Medicina interna, pag
. 582 3 F C. Borundel, Medicina interna, pag. 582 4 - F C. Borundel, Medicina in
terna, pag. 582 5 A C. Borundel, Medicina interna, pag. 583 6 F C. Borundel, Med
icina interna, pag. 585 7 A C. Borundel, Medicina interna, pag. 589 8 A C. Borun
del, Medicina interna, pag. 590 9 A C. Borundel, Medicina interna, pag. 605 10 A
Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.205 11 A Chiru F. si colaborat
orii, Urgente medicale, pag.209 12 F Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale
, pag.209 13 A Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.213 14 A C. Boru
ndel, Medicina interna, pag. 610 15 F - C. Borundel, Medicina interna, pag. 610
Asociati termenii din cele 2 coloane. 1. C. Borundel, Medicina interna, pag. 589
, 590 1 d; 2 b; 3 e; 4 b; 5 c 2. C. Borundel, Medicina interna, pag. 581-583 1
; 2 e; 3 a; 4 b; 5 d 54

3. C. Borundel, Medicina interna, pag. 581, 582 1 c; 2 d; 3 b; 4 e; 5 a Marcati

cu X raspunsul corect 1 c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.197
2 c C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 334 3 b - C. Mozes, Tehnica i
ngrijirii bolnavului, pag. 888 4 b - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pa
g. 891 5 c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.209 6 b - C. Borun
del, Medicina interna, pag. 606 7 b - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, p
ag. 876 8 c- C. Borundel, Medicina interna, pag. 581 9 a - C. Borundel, Medicina
interna, pag. 605 10 - a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 609 11 - c - C.
Borundel, Medicina interna, pag. 609 12 a- C. Borundel, Medicina interna, pag. 6
07 13 c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 605 14 a - C. Borundel, Medicina i
nterna, pag. 606 15 c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 583 16 - b - C. Boru
ndel, Medicina interna, pag. 582 17 a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medic
ale, pag.205 18 c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.212 19 b Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.213 20 b - Chiru F. si colabora
torii, Urgente medicale, pag.214 21 - a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 61
0 22 a - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 279 23 a - C. Mozes, Tehn
ica ingrijirii bolnavului, pag. 282 24 b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 5
83 25 c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 583 26 b - C. Borundel, Medicina i
nterna, pag. 610 27 a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 611 28 c - C. Borund
el, Medicina interna, pag. 611 29 a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medical
e, pag.206 30 c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.210 31 a - C.
Borundel, Medicina interna, pag. 237 32 b - C. Borundel, Medicina interna, pag.
581 33 b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 581 34 b - C. Borundel, Medicina
interna, pag. 584 35 c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 607 36 a - C. Boru
ndel, Medicina interna, pag. 610 37 c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 611
38 c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 610 39 b - Chiru F. si colaboratorii,
Urgente medicale, pag.206 40 a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, p
ag.209
55

41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63
b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.212 a - C. Borundel, Medici
na interna, pag. 609 b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 609 c - Chiru F. si
colaboratorii, Urgente medicale, pag.205 a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente
medicale, pag.206 b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.209 c Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.210 b - Chiru F. si colaborator
ii, Urgente medicale, pag.213 c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, p
ag.215 b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 582 b - C. Borundel, Medicina int
erna, pag. 609 c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 611 b - C. Borundel, Medi
cina interna, pag. 581 b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 585 b - C. Borund
el, Medicina interna, pag. 583 b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale,
pag.206 c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.207 c - Chiru F. si
colaboratorii, Urgente medicale, pag.214 b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente
medicale, pag.204 b Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asis
tentii medicali,pag 219 b - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate
de asistentii medicali,pag 219 a - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri ac
ordate de asistentii medicali,pag 219 a - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingri
jiri acordate de asistentii medicali,pag 219
Modulul 27 : Chirurgie generala si nursing in chirurgia generala
Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1.Determinarea grupul
ui sanguin si a Rh-ului nu este obligatorie pentru bolnavii internati in servici
ile de chirurgie. 2.Tranzitul baritat este absolut necesar in precizarea diagnos
ticului unor afectiuni ale tubului digestiv de la esofag pana la rect. 3.Tubajul
duodenal permite studierea functiei cailor biliare,a secretiei biliare (bila A,
B,C),examenul macroscopic,chimic,bacteriologic si citologic al bilei 4.Pregatire
a preoperatorie a bolnavilor digestivi cuprinde doua parti:reechilibrarea nutrit
iva si hidroelectrolitica si dezinfectia tubului digestiv. 5.In preziua operatie
i bolnavul va lua numai masa de pranz si nu in cantitate prea abundenta. Va avea
insa grija sa bea o cantitate normala de lichide. 6.Purgativele nu se administr
eaza preoperator decat in cazuri speciale,la indicatia expresa a medicului . 7.P
rofilaxia escarei postoperatorii este adesea dificila,insa cu toata dificultatea
,este mai usoara decat tratarea ulceratiei constituite. 8.Eventratia este compli
catia frecventa care se produce prin ruperea sau dezlegarea unor fire in urma un
ui efort sau supuratia plagilor. 9.Durerea postoperatorie atinge maximum de inte
nsitate in seara operatiei si diminueaza progresiv in 48h.
56

10.Pentru bolnavii operati pe tubul digestiv reluarea alimentatiei nu ridica pro

bleme deosebite. 11.O ascensiune a febrei in ziua a-3-a,a-4-a de la interventia
chirurgicala,nu presupune existenta unei complicatii. 12.Imbibarea pansamentului
plagii operatorii cu sange,nu presupune nici o interventie din partea asistente
i medicale. 13.Colica biliara apare cel mai frecvent in litiaza biliara. Asociat
i termenii din cele 2 coloane 1).Colica biliara A).Afectiuni inflamatorii ale ca
ilor biliare extra si intrahepatice. B).Inflamatii cu caracter acut ale peretelu
i colecistic,de diferite grade (congestie,supuratie,gangrena). C).Afectiunea pro
vocata de dezvoltarea unor calculi biliari in vezicule sau in caile biliare. D).
Durere violenta in epigastru sau hipocondrul drept cu iradiere in umarul drept.
2).Litiaza biliara
3).Colecistita acuta
4).Angiocolitele
Marcati cu x raspunsul corect :
1.Ce obiective urmareste pregatirea psihica a bolnavului in vederea interventiei
chirurgicale: a) respectarea disciplinei spitalicesti b) convingerea ca interve
ntia chirurgicala este benefica c) respectarea relatiilor cu personalul de ingri
jire 2.Preoperator unui bolnav cu stenoza pilorica i se va efectua: a) urografie
b) esofagoscopie c) evacuarea continutului gastric si spalaturi gastrice repeta
te 3.In etapa anemica a pregatirii preoperatorii se administreaza: a) plasma b)
sange total conservat c) masa eritrocitara 4.Cum se pregateste preoperator colon
ul: a) regim alimentar sarac in reziduri, administrare de ulei de parafina,clism
e repetate b) regim alimentar bogat in fibre celulozice c) administrarea purgati
velor drastice 5.Care din complicatiile postoperatorii sunt mai frecvente la obe
zi: a) hiperhidratarea b) insuficienta renala c) boala tromboembolica 6.Ce regim
alimentar se administreaza bolnavului in preziua interventiei: a) dimineata si
la pranz, regim obisnuit,iar seara regim hidric
57

b) nu mananca nimic cu 48 ore inaintea interventiei c) regim hidric 7.Regiunile

paroase se rad: a) in seara dinaintea interventiei b) cu 1-2 ore inaintea interv
entiei c) cu 36 ore inaintea interventiei 8.O complicatie de temut a rahianestez
iei este: a) cefalee persistenta b) tuse cu expectoratie sangvinolenta c) gretur
i si varsaturi 9.Mobilizarea pacientului dupa interventia chirurgicala se face:
a) cat mai precoce b) dupa 2 saptamani c) dupa 1 saptamana 10.Durerea postoperat
orie atinge maximum de intensitate: a) la 3 zile dupa interventia chirurgicala b
) in prima ora dupa interventie c) in seara interventiei 11.Pacientul operat cu
rahianestezie se transporta de la sala de operatie la salon in pozitie: a) decub
it ventral b) decubit lateral c) decubit dorsal, cu capul intors lateral 12.Dupa
interventia chirurgicala tranzitul intestinal se reia: a) in prima zi b) dupa 7
zile c) dupa 48-72 ore 13.Necesarul bazal de apa al organismului este de: a) 30
-40 ml/kg corp b) 5-6 gr c) 2-4 gr
14.Durerea care apare in hipocondrul drept ce iradiaza sub rebordul costal in sp
ate, in umarul drept, subscapular si in regiunea cervicala este prezenta in: a)
colica biliara b) ulcer gastric c) pancreatita acuta 15.Cand apare mai frecvent
colica biliara: a) dupa o masa bogata in grasimi sau alimente cu efect colecisto
chinetic b) dimineata, dupa ce bolnavul se trezeste din somn c) dupa o masa comp
usa din paine prajita si branza de vaci 16.Pentru a lamuri cauza care a produs c
olica biliara se impune explorarea cailor biliare prin: a) sondaj gastric b) col
ecistografie orala sau colongiografie intravenoasa c) efectuarea ionogramei sang
uine 17. In colica biliara,bolnavului i se administreaza: a) antialgice,antispas
tice,antiemetice b) antitermice c) antibiotice
58

Modulul 27 : Chirurgie generala si nursing in chirurgia generala

BAREM DE CORECTURA Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1.
F-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-537 2.A-Chirurgie-S
ilvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-543 3.A-Chirurgie-Silvian Daschi
nevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-545 4.A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997),
Mihai Mihailescu-pag-550 5.A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihail
escu-pag-556 6.A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-557
7.A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-598 8.A-Chirurgie
-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-599 9.A-Chirurgie-Silvian Dasc
hinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-615
59

10.F-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-616 11.F-Chirurg

ie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-618 12F-Chirurgie-Silvian Da
schinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-618 13.Ad-Chirurgie-Silvian Daschinevici(
1997), Mihai Mihailescu-pag-659
Asociati termenii din cele 2 coloane 1-D 2-C 3-B 4-A Medicina interna-Corneliu B
orundel-pag.561-567
Marcati cu x raspunsul corect 1. b Chirurgie Daschievici-Mihailescu - 535 2. c Chiru
rgie Daschievici-Mihailescu - 551 3 c Chirurgie Daschievici-Mihailescu -550 4.aChi
rurgie Daschievici-Mihailescu - 552 5 c Chirurgie Daschievici-Mihailescu - 555 6
aChirurgie Daschievici-Mihailescu - 556 7 b Chirurgie Daschievici-Mihailescu - 558
8 aChirurgie Daschievici-Mihailescu - 615 9 aChirurgie Daschievici-Mihailescu - 6
16 10 c Chirurgie Daschievici-Mihailescu 615 11 c Chirurgie Daschievici-Mihailescu
- 615 12 c Chirurgie Daschievici-Mihailescu - 617 13 aChirurgie Daschievici-Mihai
lescu - 622 14 aChirurgie Daschievici-Mihailescu - 660 15 aChirurgie Daschievici-M
ihailescu - 660 16 b Chirurgie Daschievici-Mihailescu 660 17 a Modulul 32 : Ortopedie, traumatologie si nursing specific
Notati cu adevarat sau fals, enunturile de mai jos: 1. Pacientii imobilizati la pat
beneficiaza de schimbari pasive ale pozitiei corpului. 2. Pentru schimbarea pozi
tiei unui pacient imobilizat sunt necesare 2 asistente medicale. 3. Actiunile as
istentei medicale, in cazul unui pacient imobilizat, prevad prevenirea ulceratii
lor de decubit. 4. Afectiunile sistemului osteoarticular afecteaza mobilitatea p
acientului. 5. Obiectivele potentiale pentru pacientul imobilizat vizeaza invata
rea deplasarii cu
60

ajutorul carjelor, cadrului, bastonului. 6. In timpul mobilizarii, asistent medi

cala va supraveghea doar mersul pacientului. 7. Mobilizarea pacientului se face
progresiv, incepand cu pozitia de decubit ventral. 8. Mobilizarea depinde de sta
rea generala a pacientului. 9. Evaluarea ingrijirii bolnavului imobilizat, se re
fera la prevenirea complicatiilor de decubit. 10. Una din problemele bolnavului
imobilizat, poate fi legata de accentuarea mobilitatii fizice a acestuia. 11. Le
zarea integritatii sistemului locomotor duce la deficit in a manca si a se hidra
ta. 12. Mobilizarea deficitara poate determina deplasarea cu dificultate la baie
. 13. Afectiunile articulare, limiteaza capacitatea bolnavului de a se imbraca s
i dezbraca singur. 14. Reluarea deplasarii si a mobilizarii determina carente de
igiena. 15. Afectarea mobilitatii diminueaza capacitatea de participare la acti
vitati recreative. Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloanaB. A Aparat r
espirator Pielea Aparatul digestiv Aparatul circulator Aparatul locomotor B Pneu
monie hipostatica Tromboze Deformari articulare Incetinirea tranzitului Escara d
e decubit
1 2 3 4 5
a b c d e
Incercuiti raspunsul corect din enunturile de mai jos: 1. Imobilizarea la pat pr
edispune pacientul la: a) greturi b) varsaturi c) escare 2. In cazul bolnavilor
imobilizati, salteaua patului trebuie sa fie: a) antidecubit b) relaxa c) de pai
e 3. Toaleta bolnavului imobilizat la pat, se face: a) la cada b) la pat c) la d
us 4. Pielea bolnavului imobilizat este: a) fara tonicitate b) elastica c) graso
asa 5. Bolnavii imobilizati vor fi scosi la aer cu: a) fotoliul rulant
61

b) patul c) cadrul 6. Satisfacerea preocuparilor intelectuale ale pacientului im

obilizat se face: a) la cinematograf b) la telefon c) la radio si T.V. 7. In caz
ul unui pacient imobilizat, EKG-ul se face: a) la pat b) la cabinetul EKG c) la
cabinetul asistentelor 8. Imobilizarea favorizeaza: a) diareea b) constipatia c)
varsaturile 9. Regimul alimentar al unui bolnav imobilizat va fi: a) bogat in p
roteine b) bogat in glucide c) bogat in celuloza si lichide 10. La bolnavul imob
ilizat, trombozele venoase se previn prin: a) masaj usor al membrelor b) tapotaj
toracic c) pudraj cu talc 11. Pneumonia de decubit se previne prin: a) gimnasti
ca respiratorie de mai multe ori pe zi b) administrare de antibiotice c) adminis
trare de chimioterapice 12. La bolnavul imobilizat, stimularea circulatiei cutan
ate se face prin: a) frictionarea zilnica cu alcool diluat b) frictionarea sapta
manala cu alcool diluat c) frictionarea lunara cu alcool diluat 13. Atitudinea a
sistentei fata de pacientul imobilizat trebuie sa fie: a) indiferenta b) blanda
c) violenta 14. Pentru acomodarea unui bolnav imobilizat la pat este nevoie de:
a) atingeri repetate b) izolare c) rabdare, tact, educatie 15. Procedeele profil
actice la bolnavul imobilizat, depind de: a) starea pacientului b) starea famili
ei c) starea asistentei medicale
62

Modulul 32 : Ortopedie, traumatologie si nursing specific

BAREM DE CORECTURA Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: Nr
. intrebare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Raspuns A A A A A F F A A F A A
A F A Bibliografie Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos Chiru F. ........
.........,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.. .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
,,,.. .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.. .................,,,,,,,,,,,
,,,,,,,,,,,,,.. .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.. .................,
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.. .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.. ........
....,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.. .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.
..............,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.. .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
,,,,,,,,.. .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.. .................,,,,,,
,,,,,,,,,,,,,,,,,,.. .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.. Nr. pagina 65
4 70 74 75 75 74 74 73 72 72 72 73 73
Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloanaB.
Nr. Intrebare/raspuns 1-a 2-e 3-d 4-b 5-c
Bibliografie Tehnica ingrijirii bolnavului Mozes .................,,,,,,,,,,,,,,..
......................... .................,,,,,,,,,,,,,........................
... .................,,,,,,,,,,,,........................... .................,,
,,,,,,,,,,...........................
Nr. pagina 1129 1129 1129 1129 118 - 119
Incercuiti raspunsul corect din enunturile de mai jos: Nr. intrebare 1 2 3 4 5 6
7 8 9 10 11 12 13 Raspuns C A B A B C A B C A A A B Bibliografie Tehnica ingriji
rii bolnavului Mozes .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,...............
.... .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... ..........
.......,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... .................,,,,,,,,
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
,,,,,................... .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,..........
......... .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... .....
............,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... .................,,,
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,
,,,,,,,,,,................... .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.....
.............. .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,...................
Nr. pagina 1129 1130 1130 1130 1131 1131 1131 1131 1132 1132 1132 1132 1132 63

14 15
C A
.................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... ...............
..,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,...................
1132 1132
Modulul 34 : Dermato-venerologie si nursing specific
Notati cu adevarat sau fals, enunturile de mai jos: 1.Consumatorii de droguri sunt f
eriti de infectia cu virusul HIV. 2.Persoanele care practica prostitutia sunt ex
puse infestarii cu virus HIV. 3. Asocierea virusului HIV cu germeni oportunisti,
produce febra inalta. 4. Incapacitatea de a se alimenta si hidrata genereaza de
shidratarea. 5. Persoanele seropozitive pot prezenta anxietate data de insuficie
nta respiratorie. 6. Dificultatea de a se misca este legata de atrofia musculatu
rii. 7. Asistenta medicala educa pacientul pentru a deveni o sursa de infectii n
osocomiale. 8. Pacientul seropozitiv, imobilizat la pat, necesita ajutor in prac
ticarea religiei. 9. Hipertermia se combate prin impachetari reci, schimbate la
5. 10. Monitorizarea temperaturii pacientului seropozitiv se face numai dimineata
. 11. Administrarea oxigenului se face numai la indicatia medicului. 12. Hidrata
rea parenterala cu glucoza 10% si vitamine se face numai la indicatia medicului.
13. Toaleta cavitatii bucale a pacientului seropozitiv se face doar cu ser fizi
ologic. 14. Prevenirea escarelor se face prin igiena, schimbarea pozitiei si a l
enjeriei. 15. Asistenta medicala are nevoie de manusi in manevrele de ingrijire
a pacientilor seropozitivi. II. Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloa
naB. 1 1 2 3 4 5 A Fereastra serologica Perioada de latenta clinica Primele manife
stari ale bolii Manifestari produse de virusul HIV in organism Infectii oportuni
ste a b c d e B Perioada a doua Perioada a patra Perioada a cincea Perioada a tr
eia Prima perioada
2. 1 2 3 4 5 A Tratamentul antifungic Tratamentul sarcomului Kaposi Tratamentul
limfomului malign Tratamentul infectiei stafilococice Tratamentul infectiei cu s
almonela a b c d e B Nistatin Chimioterapice si interferon Eritromicina Ciproflo
xacina Tratament antivirotic
3. A 1 Pneumocystis carinii B a Cotrimoxazol + Sulfadiazina
64

2 3 4 5
Toxoplasma gondii Giardia intestinalis Strongiloides stercoralis Hemophilus infl
uenzae
b c d e
Cotrimoxazol Tiabendazol Ampicilina Metronidazol + Furazolidon
Marcati cu x raspunsul corect : 1. Infectia HIV este produsa de: a) retrovirus b)
treponema pallidum c) enterovirus 2. Perioada de latenta clinica la adultii infe
stati cu HIV este de: a) 6 12 luni b) 2 4 ani c) 5 10 ani 3. Rezistenta HIV la m
ediul extern este: a) crescuta b) slaba c) foarte crescuta 4. Virusul HIV poate
fi izolat din: a) sange, sperma, secretie otica b) sange, sperma, secretie vagin
ala c) sange, secretie salivara, LCR 5. Una din infectiile oportuniste ce pot sa
apara la bolnavii seropozitivi este: a) infectia bacteriana b) infectia reumati
smala c) infectia ganglionara 6. Tratamentul infectiei bacteriene in SIDA se fac
e cu: a) antivirotice b) antihistaminice c) antibiotice 7. Rolul profilactic in
infectia HIV/SIDA revine: a) asistentei medicale b) consilierului c) psihologulu
i 8. Primul test efectuat in suspiciunea infestarii HIV este: a) testul alergolo
gic b) IDR la tuberculina c) testul ELISA 9. Protectia personalului medico-sanit
ar impotriva SIDA se face prin: a) vaccinare b) masuri preventive ca cele din he
patita transmisa parenteral c) protectie cu antibiotice 10. Gravidelor seropozit
ive, medicul le recomanda: a) intreruperea sarcinii b) continuarea evolutiei sar
cinii c) cat mai multe nasteri 11. Masurile de protectie fata de caile de transm
itere ale virusului HIV se refera la:
65

a) folosirea obiectelor personale b) folosirea baii c) indepartarea donatorilor

infectati 12. Evolutia infectiei cu virusul HIV se desfasoara in decurs de cel m
ult: a) 10 ani b) 5 ani c) 3 ani 13. O problema majora la pacientii cu SIDA o re
prezinta: a) cresterea apetitului alimentar b) febra c) cresterea apetitului sex
ual 14. Izolarea pacientului cu SIDA este cauzata de: a) lipsa banilor b) lipsa
locuintei c) lipsa sustinerii sociale 15. Primul obiectiv al asistentei medicale
, in cazul unui pacient cu SIDA, este: a) ameliorarea confortului pacientului b)
orientarea in timp si spatiu c) indepartarea depresiei
66

Modulul 34 : Dermato-venerologie si nursing specific

BAREM DE CORECTURA Notati cu adevarat sau fals, enunturile de mai jos Nr. intrebare
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Raspuns F A A A A A F A A F A A F A A Biblio
grafie Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali Titirc
a L. Nr. pagina 425 425 426 426 426 426 426 426 427 427 427 427 427 427 428
Asociati notiunile din coloana A cu cele din coloanaB
1.
Nr. Intrebare/raspuns 1-e 2-a 3-d 4-b 5-c
Bibliografie Puericultura si pediatrie Marcean si Mihailescu .................,,,,
,,,,,,,,,,........................... .................,,,,,,,,,,,,,............
............... .................,,,,,,,,,,,,........................... .......
..........,,,,,,,,,,,,...........................
Nr. pagina 455 455 455 455 455
67

2.
Nr. Intrebare/raspuns 1-a 2-e 3-b 4-c 5-d
Bibliografie Puericultura si pediatrie Marcean si Mihailescu .................,,,,
,,,,,,,,........................... .................,,,,,,,,,,,,...............
............ .................,,,,,,,,,,,,........................... ..........
.......,,,,,,,,,,,,...........................
Nr. pagina 458 458 458 458 458
3.
Nr. Intrebare/raspuns 1-b 2-a 3-e 4-c 5-d
Bibliografie Puericultura si pediatrie Marcean si Mihailescu .................,,,,
,,,,,,,,........................... .................,,,,,,,,,,,,...............
............ .................,,,,,,,,,,,,........................... ..........
.......,,,,,,,,,,,,...........................
Nr. pagina 459 459 459 459 459
Marcati cu x raspunsul corect : Nr. intrebare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
Raspuns A C B B A C A C B A C A B C A Bibliografie Boli infectioase si epidemiolo
gie Bocarnea Puericultura si pediatrie Marcean si Mihailescu Boli infectioase si epi
demiologie Bocarnea Boli infectioase si epidemiologie Bocarnea Puericultura si pedia
trie Marcean si Mihailescu Puericultura si pediatrie Marcean si Mihailescu Puericult
ura si pediatrie Marcean si Mihailescu Boli infectioase si epidemiologie Bocarnea Bo
li infectioase si epidemiologie Bocarnea Boli infectioase si epidemiologie Bocarnea
Boli infectioase si epidemiologie Bocarnea Boli infectioase si epidemiologie Bocarn
ea Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali Titirca L.
Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali Titirca L. In
grijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali Titirca L. Nr.
pagina 217 455 219 219 456 458 459 221 223 222 222 221 426 426 426
68

Modulul 35 : Boli infecto-contagioase si nursing specific

Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1.Hepatitele virale s
unt infectii cu manifestari hepatice (cu sau fara icter) produse de un grup de v
irusuri hepatotrope(A,B,C,D si E)care produc imbolnaviri oarecum asemanatoare si
prezinta doua modalitati distincte de transmitere:una digestiva si alta parente
rala. 2.Hepatita virala A (HVA)este cauzata de un enterovirus cu transmitere fec
al-orala,evolueaza de regula favorabil cu vindecare si imunitate durabila. 3.Per
ioada preicterica dureaza de obicei 3-7 zile si niciodata nu lipseste. 4.Pe lang
a sindromul icteric,in hepatita virala se evidentiaza marirea ficatului care dep
aseste rebordul costal cu cativa cm. 5.Caile biliare,stomacul si duodenul,pancre
asul sunt implicate in procesul infectios. 6.Hepatomul sau cancerul primar hepat
ic nu reprezinta ultimul stadiu evolutiv in infectia persistenta cu virus hepati
c B si C. 7.Corticoterapia in hepatita acuta virala este privita ca o medicatie
adjuvanta,cu rol patogenic si simptomatic si cu indicatii limitate la forma seve
ra si la forma prelungita. 8.Profilaxia specifica se face in hepatita A prin imu
nizare pasiva cu imunoglobuline standard(Gamaglobulina)in doza de 0,1-0,3 ml/kg
corp. 9.Imunizarea activa se face cu vaccin continand Ag HBs obtinut din sangele
purtatorilor,supus unor complexe procedee de purificare si concentrare. 10.Vacc
inarea antihepatita B este recomandata de OMS nu numai persoanelor cu risc mare
de imbolnavire,ci si tuturor sugarilor. 11.Vaccinarea anihepatita C se face cu v
accin antihepatita C. 12.Nu toate cazurile de hepatita cronica si de ciroza sunt
urmarea infectiei cu virusul hepatic B 13.Virusul hepatic B este prezent in sal
iva si in lichidul seminal. 14.Transmiterea hepatitei B prin insecte hematofage(
tantari,plosnite,etc) constituie o eventualitate posibila. 15.Transmiterea trans
placentara este posibila mai ales cand gravida face o hepatita virala acuta de t
ip B in cursul sarcinii. 16.In hepatita A contagiunea se face prin contact direc
t sau indirect in conditiile unor deficiente de igiena personala,comunala si ali
mentara.
Asociati termenii din cele 2 coloane
69

Marcati cu x raspunsul corect : 1.Hepatita virala A (HAV) se transmite pe cale: a)

fecalo-orala b) contact sexual c) parenterala 2.Virusul hepatitei B este prezen
t: a) in saliva, lichidul seminal si sange b) pe tegumente c) pe regiunile paroa
se 3.Essentiale, Metaspar, Aspatofort, Silimarina sunt medicamente cu efect: a)
laxativ b) hepatoprotector c) antialgic 4.Pentru scaderea amoniemiei, se adminis
treaza in perfuzie lenta, intravenoasa, solutii care contin: a) arginina, sorbit
ol b) insulina c) aminoacizi 5.Dupa diminuarea icterului, pentru inlaturarea sta
zei biliare si asigurarea unui flux biliar crescut se pot administra: a) sedativ
e b) coleretice c) antibiotice 6.In perioada de ascensiune a icterului este indi
cat in toate cazurile: a) repausul b) consumul de lipide de origine animala c) c
onsumul de sucuri carbogazoase 7.Cunoastera profilului imun al bolnavului se rea
lizeaza prin determinarea: a) hemoleucogramei b) ionogramei c) imunoglobulinelor
8.Hepatita cronica survine in proportie de: a) 30% dupa hepatita de tip A b) 40
-50% dupa hepatita de tip C c) 60% dupa hepatita de tip E 9.Starea confuzionala,
delirul si halucinatiile, agitatia neuropsihica intensa caracterizeaza: a) coma
de gr I b) coma de gr II c) coma de gr IV 10.Un semn clinic negativ, dar de mar
e importanta diagnostica in hepatita virala, in faza icterica este: a) hiperpire
xia b) absenta febrei c) febra ridicata 11.Incubatia in hepatita B este de: a) 2
-6 saptamani b) 1 - 6 luni
70

c) 2-23 saptamani
Modulul 35 : Boli infecto-contagioase si nursing specific
BAREM DE CORECTURA Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1.
A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-166 2. A-Boli infec
tioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-166 3. F-Boli infectioase si epi
demiologie-Constantin Bacarnea-pag-169 4. A-Boli infectioase si epidemiologie-Co
nstantin Bacarnea-pag-170 5. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Baca
rnea-pag-170 6. F-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-173
7. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-175 8. A-Boli inf
ectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-176 9. A-Boli infectioase si e
pidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-176 10. A-Boli infectioase si epidemiologie
-Constantin Bacarnea-pag-176 11. F-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin
Bacarnea-pag-176 12. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag
-173 13. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-169 14. A-B
oli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-169 15. A-Boli infectio
ase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-169 16. A-Boli infectioase si epide
miologie-Constantin Bacarnea-pag-168 Asociati termenii din cele 2 coloane
Marcati cu x raspunsul corect : 1. a- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea
-167
71

2. a- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-169 3.b- Boli infectioase si

epidemiologie C.Bacarnea-175 4. a- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea175 5. b- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-174 6. a- Boli infectioas
e si epidemiologie C.Bacarnea-174 7.c.- Boli infectioase si epidemiologie C.Baca
rnea-173 8. b- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-173 9. b- Boli infec
tioase si epidemiologie C.Bacarnea-172 10. b- Boli infectioase si epidemiologie
C.Bacarnea-170 11. b- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-169
Modulul 37 : Boli metabolice,de nutritie si nursing specific Notati cu A (adevar
at) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: Asociati termenii din cele 2 coloane Mar
cati cu x raspunsul corect : 1.Care dintre principii nutritivi se vor administra d
iabeticului,cantariti: a) hidratii de carbon b) lipidele vegetale c) proteinele
2.Care din urmatoarele simptome le intalnim in diabetul zaharat: a) polifagie, p
olidipsie, poliurie b) polipnee, tahicardie, polifagie c) puls saltaret, polidip
sie, apnee 3.Diabetul zaharat se caracterizeaza prin: a) hiperglicemie si glicoz
urie b) anemie c) cresterea transaminazelor 4.Regimul alimentar indicat in diabe
tul zaharat este: a) hiperglucidic, hipolipidic b) hidrozaharat, normoprotidic c
) hiperprotidic, hipoglucidic 5.Antidiabeticele orale se folosesc in tratamentul
: a) diabetul zaharat tip b) hipoglicemii c) diabet zaharat tip 6.Insulina este
indispensabila in: a) diabetul de tip
72

b) hipoglicemii c) diabetul de tip 7.Insulina se va injecta de 3 ori pe zi : a)

cu 15 minute inaintea fiecarei mese principale b) cu 60 de minute inaintea mesel
or principale c) la 30 de minute dupa mesele pricipale 8. O u.i. de insulina obi
snuita echilibreaza: a) circa 2 gr glucoza b) 20 gr glucoza c) 10 gr glucoza 9.S
e contraindica tratamentul cu insulina lenta la: a) copii si adolescenti b) adul
ti c) varstnici 10.La varstnicii care au complicatii renale, tratamentul antidia
betic se conduce: a) numai dupa valorile glicemiei b) dupa valorile glicemiei si
glicozuriei c) dupa valorile glicozuriei
Modulul 37 : Boli metabolice,de nutritie si nursing specific
BAREM DE CORECTURA Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: As
ociati termenii din cele 2 coloane Marcati cu x raspunsul corect : 1. a Medicina i
nterna Cornrliu Borundel - 717 2. a Medicina interna Cornrliu Borundel - 712 3.
a Medicina interna Cornrliu Borundel - 711 4. c Medicina interna Cornrliu Borund
el - 717 5. c Medicina interna Cornrliu Borundel - 723 6. a Medicina interna Corn
rliu Borundel - 721 7. a Medicina interna Cornrliu Borundel - 721 8. a Medicina
interna Cornrliu Borundel - 722 9. a Medicina interna Cornrliu Borundel - 722 10
. a Medicina interna Cornrliu Borundel - 722
73

Modulul 45 : Ginecologie si nursing in ginecologie

Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. Depistarea fibromu
lui uterin se face in general la 30 de ani. 2. Fibroamele uterine sunt mai frecv
ente la negrese decat la femeile albe. 3. Dupa menopauza, cresterea fibroamelor
uterine inceteaza. 4. Fibroamele de corp uterin sunt cele mai rare. 5. Cel mai f
recvent simptom in fibromul uterin il constituie hemoragia. 6. Peste 50% din fem
eile cu fibromatoza uterina prezinta semne functionale de natura urinara. 7. His
terometria arata alungirea si deformarea cavitatii uterine. 8. Histerografia per
mite evidentierea fibroamelor extracavitare. 9. Local, fibromul uterin poate pro
duce compresia vezicii urinare, uter, rect. 10. Torsiunea fibromului pediculat,
genereaza tabloul abdomenului acut chirurgical. 11. Infectiile salpingiene sunt
favorizate de fibroamele colului uterin. 12. Toate fibroamele uterine necesita i
nterventii chirurgicale. 13. In hemoragiile mari, date de fibroame, ca hemostaza
de urgenta se administreaza vit. K in perfuzie. 14. La femeile tinere, sunt pre
ferate interventiile conservatoare de tipul histerectomiei totale. 15. Dupa vars
ta de 45 de ani se indica histerectomie totala cu anexectomie bilaterala. Asocia
ti termenii din cele 2 coloane 1. A B
74

1 2 3 4 5
Menoragie prelungita Dismenoree Continut grasos Lichid clar Lichid transparent v
ascos
a b c d e
Tumora de ovar Chist dermoid Chistadenoame seroase Chistadenoame mucinoase Fibro
ame uterine
2. A 1 Menoragie 2 Leucoree 3 Tuseu vaginal 4 Disurie 5 Infectie urinara a b c d
e 3. A Histerometrie Testul Lahm-Schiller Colposcopie Biopsie de endometru Hist
erosalpingografia Marcati cu x raspunsul corect : 1. In fibroamele uterine, sanger
area se caracterizeaza prin: a) menoragie prelungita b) menstruatie obisnuita c)
amenoree 2. In tumorile uterine, durerea este: a) vie b) ca o jena c) puternica
3. In histerectomie problema principala a pacientei este: a) absenta menstruati
ei b) cresterea libidoului c) alterarea imaginii de sine 4. Dupa histerectomie,
unul din obiectivele de mai jos vizeaza: a) revenirea la o viata normala de cupl
u b) neacceptarea limitelor c) neacceptarea noii imagini corporale 5. Pentru sca
derea fricii de operatie, interventia asistentei consta in: a) depistarea precoc
e a tumorii b) incurajarea pacientei si insotirea acesteia la sala de operatie c
) evitarea efortului fizic 6. La externare, asistenta recomanda pacientei operat
e sa evite: a) ridicarea de greutati si efortul fizic b) relatiile sexuale timp
de 6-8 luni 75 B Chiuretaj uterin Masurarea cavitatii uterine Examenul trompelor
, cu substanta de contrast Examenul endoscopic al colului uterin Detectarea canc
erului de col uterin B Sangerare uterina Durere la urinat Scurgere apoasa Urocul
tura Examen clinic local
1 2 3 4 5
a b c d e

c) igiena locala si controlul medical 7. Interventiile chirurgicale conservatoar

e, in ginecologie, constau in: a) extirparea totala a ovarelor b) rezectia parti
ala a ovarelor c) extirparea trompelor 8. Printre interventiile mutilante, in af
ectiunile ginecologice, se numara: a) restabilirea permeabilitatii trompelor b)
reimplantarea de trompe c) indepartarea uterului in totalitate 9.Pregatirea loca
la pentru o interventie chirurgicala pe cale abdominala consta in: a) regim alim
entar b) montarea unei sonde vezicale permanente c) baie generala 10. Paloarea e
xagerata, postoperator, este semnul unei: a) hemoragii interne b) anemii prin li
psa de fier c) anemii prin lipsa vitaminei B 11. Mentinerea unui ritm alert al r
espiratiei este semnul unei: a) complicatii respiratorii b) complicatii renale c
) complicatii pulmonare 12. Supravegherea pansamentului se urmareste: a) imediat
dupa interventie, pentru depistarea deplasarii lui b) imediat dupa interventie,
pentru depistarea sangerarii c) imediat dupa interventie, pentru depistarea per
meabilitatii
13. Reluarea alimentarii post-operator se face: a) cu prudenta, fara o dieta sev
era b) imediat dupa operatie c) dupa 7-10 zile dela operatie 14. Mobilizarea pos
t-operatorie se realizeaza: a) cat mai tarziu b) cat mai precoce c) dupa 2-3 sap
tamani dela operatie 15. La externarea pacientei, asistenta va reflecta asupra:
a) tratamentului administrat b) obiectivelor propuse si rezultatele obtinute c)
regimul igieno-dietetic
76

Modulul 45 : Ginecologie si nursing in ginecologie

BAREM DE CORECTURA Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: Nr
. intrebare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Raspuns Bibliografie F Ginecologie Na
nu si Crisan A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,..........................
. A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... F .......
..........,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... A .................,
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... A .................,,,,,,,,,,,,
,,,,,,,,,,........................... A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.
.......................... F .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,............
............... A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.......................
.... A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... F ....
.............,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... F ...............
..,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... F .................,,,,,,,,,
,,,,,,,,,,,,,........................... F .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
,,........................... Nr. pagina 131 131 131 132 135 135 136 136 137 137
138 138 139 139 77

15
A
.................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,...........................
139
Asociati termenii din cele 2 coloane 1.
Nr.Intrebare si raspuns 1-e 2-a 3-b 4-c 5-d
Bibliografie Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali
Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali Ti
tirca L. Ginecologie Nanu si Crisan .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... .................,,,,,,,,,,,,,,,,,
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,...........................
Nr. pagina 179 179 231 231 231
2.
Nr.Intrebare si raspuns 1-a 2-c 3-e 4-b 5-d
Bibliografie Ginecologie Nanu si Crisan .................,,,,,,,,,,,,.,,,,,,,,,,,,
,,,,,,,,,,,,,,,,.......................... .................,,,,,,,,,,,,.,,,,,,,
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.......................... .................,,,,,,,,,,,,.,
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.......................... .................,,,,,,,
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,...........................
Nr. pagina 135 135 135 137 136
3.
Nr.Intrebare si raspuns 1-b 2-e 3-d 4-a 5-c
Bibliografie Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali
Titirca L. .................,,,,,,,,,,,,........................... ............
.....,,,,,,,,,,,,........................... .................,,,,,,,,,,,,......
..................... .................,,,,,,,,,,,,...........................
Nr. pagina 167 167 167 167 168
Marcati cu x raspunsul corect :
Nr. intrebare 1
Raspuns A
Bibliografie Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre
Nr. pagina 179
78

2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
B C A B A B C B A C B A B B
asistentii medicali Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre as
istentii medicali Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asis
tentii medicali Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asiste
ntii medicali Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistent
ii medicali Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii
medicali Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii m
edicali Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii med
icali Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medic
ali Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medical
i Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali T
itirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali Tit
irca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali Titir
ca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali Titirca
L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali Titirca L
.
179 179 180 180 180 182 182 184 185 186 187 187 188 188
Modulul 47 : Puericultura,pediatrie si nursing specific
Asociati termenii din cele 2 coloane 1) 2) 3) 4) 5) Nou nascut Un an 4 ani 10 an
i Adolescent a) 18 respiratii/min b) 22 respiratii/min c) 44 respiratii/min d) 2
0 respiratii/min e) 25 respiratii/min
Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii: 1. Pneumonia lobulara
este intalnita de regula numai la cpoii de peste 3 ani. 2. Pneumonia lobulara e
ste determinata de: pneumococ, Haemophilus influenza, Klebsiella pneumonia. 3. T
ratamentul in pneumonia lobulara este cu 2-3 antibiotice in asociere. 79

4. Cauzele favorizate de astmul bronsic la copil sunt: sezon rece, infectii frec
vente acute ale cailor respiratorii superioare, fumul, praful sau labilitatea em
otional a unor copii. 5. Insuficienta cardiac stanga prezinta urmatoarele simpto
me: dispnee, tuse seaca apoi productive, cianoza, hipotensiune, oligurie, tahica
rdie edem pulmonara acut cardiogen. 6. In cazul bolii diareice acute la sugar nu
este necesara efectuarea coproculturii si a ionogramei sanguine. 7. Alimentatia
sugarului cu B.D.A este cea mai recomandata varstei. 8. Infectiile tractului ur
inar (ITV) sunt mai frecvente la baieti decat la fete. 9. In glomerulonefrita ac
uta difuza factorul etiologic incriminat este streptococul B-hemolitic. 10. Glom
erulonefrita acuta difuza nu prezinta complicatii. 11. Cauzele favorizante ale c
onvulsiilor la sugari si copil pot fi: varsta mica, predispozitie familial, rahi
tismul florid, accidente cu implicarea craniului. 12. Ca tratament anticonvulsio
nant se administreaza pe cale injectabila Diazepam I.V. sau Fenobarbital I.M. 13
. Diabetul zaharat insulinodependent apare numai dupa varsta de 16 ani. 14. Diab
etul zaharat infantile compensate se caracterizeaza prin debut insidious cu poli
fragie, polidipsie si poliurie progresiva stare de oboseala, slabira, uneori pir
odermite. 15. Singura complicatie este frecventa care poate sa apara in diabetul
zaharat insulinodependent este acidocetoza diabetic. Marcati cu x raspunsul corec
t : 1. Astmul bronsic allergic se manifesta prin urmatoarele simptome. a) Crize
paroxistice cu debut brusc, de obicei in cursul noptii, dispnee expiratorie, whe
ezing, tuse la inceput seaca care devine productive eliminandu-se o secretie vas
coasa albicioasa b) Tuse intense chinuitoare, seara atat in cursul zilei cat si
al noptii, dispnee inspiratorie c) Tuse productive cu sputa serioasa-spumoasa co
pilul acuza jena retrostermaha, stare de oboseala 2. Tratamentul crizei de astm
bronsic se face cu unul sau doua din categoriile de medicamente: a) Antibiotic,
siropuri expectorante si oxigenoterapie daca este necesar b) Siropuri expectoran
te, desensibilizare specifica antipiretice, poli vitamine c) Miofilin, corticost
eroizi, bronhodilatatoare, simpaticomimetice 3. In timpul crizei de ast bronsic
asistenta medicala are urmatoarele actiuni: a) mentine copilul in pozitie culcat
a, il linisteste, inregistreaza frecventa respiratorie, administreaza sirop expe
ctorant, aeriseste camera b) ridica si sprijina copilul in pozitie sezand, ofera
tavita renala pentru captarea sputei, linisteste copilul, administreaza tratame
ntul prescris (miofilin sau bronhodilatatoare), il supravegheaza pana la incetar
ea crizei
80

c) ridica si sprijina colipul in povitie semi-sezand, administreaza sirupuri exp

ectorante si oxygen, indeparteaza alergenul la care copilul este sensibil 4. Bro
nhopleumonia este o boala caracteristica grupei de varsta : a) 4-6 ani b) 0-3 an
i c) 7-8 ani 5. Bronhopleumonia este o boala respiratorie caracterizata prin: a)
Debut brusc, febra si frison, dispnee harcata cu polipnee, geamat expirator, ti
raj inter- si subcostal, tuse obositoare b) Debut brusc, febra moderata, tuse, a
norexie, stare de agitatie c) Debut insidious, febra moderata, stare alterata, d
ispnee cu polipnee 6. In bronhopneumonie administrarea de oxygen se face cu debi
t de: a) 6-8 l/min b) 8-10 l/min c) 4-6 l/min 7. In cazul copiilor cu bronhopneu
monie regimul alimentar va fi: a) Regim normocaloric, normosodat cu alimente sol
ide b) Regim hipocaloric (2/3 ratie), desodat, mai ales lichide c) Alimente pref
erate de copil 8. Unele din cauzele insuficientei cardiace care tin de inima sun
t: a) Cord prea lenes b) Cardiopatii congenital, endocardite, miocardite, perica
rdite c) Anemii se vere 9. Insuficenta cardiac de cause pulmonare este determina
ta de: a) Tuse productive cu expectoratie abundenta mucopurulenta b) Camera neae
risite, aer prea umed sau prea uscat c) Pneumopatii grave, pleurezii, pneumotora
x 10. Cauzele sanguine ale insuficientei cardiac pot fi: a) Anemii severe, supra
incarcare cu lichide perfuzate endovenos in exces b) Emoglobina si hematocrit no
rmale, dar copilul bea lichide in exces c) Nu are legatura cu masa sanguine 11.
Insuficitenta cardiac stanga se manifesta prin: a) Astenie, greturi, varsaturi,
ceanoza b) Dispnee, ceanoza, durere care determina discomfort si ancsietate c) D
ispnee care se agraveaza in timp cu crize nocturne, tuse cardiaca, tahicardie, c
ianoza 12. Edemul pulmonar acut este: a) O afectiunestrict pulmonara b) O marire
de volum a plamanilor c) O forma supraacuta si grava a suferintei cardiac stang
i 13. Edemul pulmonar acut se manifesta prin: a) Dispnee cu polipnee progresiva,
tuse spastic, obositoare cu sputa rozata, raluli fine ascendente 81

b) Dispnee, tuse productive cu sputa seromucoasa raluri crepitanta c) Dispnee cu

bratipnee, apare la efort, tuse seaca, raluri ronflante 14. Insuficienta cardia
la dreapta are ca simptome: a) Hipertensiune arterial, tahicardie oligurie, edem
e, greata, varsaturi b) Jugulare turgescente, edeme declive, tahicardie, hepatom
egalie dureroasa, scaderea tensiunii areteriale c) Edeme dimineata la sculare, t
ensiune arteriala normala, diureza crescuta, bradicardie 15. Investigatiile care
se indica in insuficienta cardiac sunt: a) Cateterism cardiac, masurarea presiu
nii venoase, ecografie, masurarea tensiunii arteriale E.C.G b) Radiografie torac
ica E.C.G, ecografie cardiaca P.V.C, H.L.G c) Rezonanta magnetica nucleara, scin
tigrafie, oscilometrie, P.V.C 16. O indicatie majora de tratament in insuficient
a cardiac este: a) Repaus absolute la pat in decubit dorsal b) Alternarea repaus
ului cu activitati uzuale usoare c) Repaus absolutla pat in pozitie semisezandcu
picioarele atarnate 17. Tratamentul insuficientei cardiac cuprinde 3 cateorii d
e medicamente: a) Cardiotonice (digitalice) + diuretice + antibiotice de protect
ie b) Diuretice + polivitamine + antitusive c) Polivitamine, antitusive, antibio
tice de protective 18. Oxigenoterapia se indica in cazul ceanozei si a dispneei:
a) Pe masca, tateter nazal sau sub clopot semi-etans si umidifiat b) Direct de
la sursape cateter nazal c) Nu este necesar decat in cazul foarte grave 19. Paci
entul cu insuficienta cardiaca va primi regim alimentar si hidric: a) Alimentati
e si hidratare conform varsteai si dorintelor copilului b) Alimentative si hidra
tare conform varstei in cantitati mici si repetate c) Hidrozaharat si lactofaino
s, desodatin cantitati mici si repetate 20. Gastroenterita acuta se caracterizea
za prin: a) Scaune modificate (semilichide sau lichide), varsaturi (rare sau num
eroase), stare generala alterata b) Scaune semiconsistente apetit diminuat colic
i abdominale c) Apetit diminuat colici abdominal stare generala buna 21. Cauzele
infectioase bacteriene ale gastroenteritei acute sunt reprezentate de: a) Strep
tococ, stafilococ, pneumococ b) Escherichia, colii, shigella, salmonella c) Anot
impul cald si igiena defectuasa
22. Recoltarea coproculturii la copil se efectueaza : a) Din scaunul eliminat pe
scutec sau in olita b) Cu ajutorul unei sonde Nelaton introdusa prin anus in re
ct
82

c) Prin administrarea unui purgativ salin si recoltarea scaunului intr-un recipi

ent curat si uscat 23. Semnele de dezhidratare acuta sunt: a) Uscaciunea tegumen
telor si mucoaselor, pliu cutanat persistent, deprimarea fontanelei anterioare l
a sugar, oligurie b) Tegumente si mucoase roz, pliu cutanat de 4 centimetri, fon
tanela cutanata de cm, oligurie c) Tegumente cu eritem fesier, pliu cutanat elas
tic, sete accentuata, oligurie hidratarea se face pe cale orala 24. In gastorent
erita acuta tratamentul consta in: a) Dietoterapie (in functie de varsta, alimen
tatia anterioara si tablu clinic) si tratament etiologic (antibiotic si chimiote
rapice) b) Dietoterapie (alimentatia anterioara) si hidratare cu ceai administra
t oral c) Tratament injectabil in functie de antibiograma, dozat in functie de g
reutatea si varsta copilului 25. Glomerulonefrita acuta difuza este determinate
la distanta prin antigene si toxine de infectia cu: a) Stafilococ b) Streptococ
B-hemolitic c) Colibacil 26. Cauzele favorizante in glomerulonefrita difuza sunt
: a) Varsta sub 3 ani, frigul afectiuni pulmonare repetate b) Varsta de 3 ani, f
rig, infectii repetate ale tractului urinar c) Varsta peste 3 ani, frig, angine
repetate mai ales cele pultacee 27. Semnele care caracterizeaza glomerulonefrita
acuta difuza sunt: a) Edeme palpebrale si ale gambelor dimineata la sculare, he
maturie macroscopica, oligurie hipertensiune arterial b) Edeme declive care apar
in cursul zilei oligurie uneori cefalee greturi, dureri lombare c) Edeme decliv
e, dureri lombare, oligorie, dispnee 28. Examenele de laborator ale urinii efect
uate pentru stabilirea diagnosticului de glomerulonefrita acuta difuza arata: a)
Urocultura sterila, sumar de urina in limite normale b) Blicozurie moderata, ur
ocultura sterila, proba Addis-Hamburger normal c) Sumar de urina-albumina, norfi
n, in sediment hmatii in masa- proba AddisHamburger si Stansfeld-Webb modificate
29. Analizele de sange sunt modificate in glomerulonefrita acuta difuza astfel:
a) VSH, glicemie, titrul de anticorpi, natremia b) VSH, ASLO, retentia azotica
(uree, acid uric) c) VSH, calcemie, magneziemie 30. In glomerulonegrita acuta di
fuza tratamentul prevede in afara medicatiei: a) Repaus la pat cat se mentin sim
ptomele si urea crescuta, apoi repaus mentinut acasa b) Limitare activitatii fiz
ice al domiciliu 83

c) Diminuarea activitatii psihice 31. Trtamentul dietetic in glomerulonefrita ac

uta difuza este urmatorul pentru faza acuta: a) Normocaloric, hipolipidic de cru
tare a stomacului hidro-lacto-zaharat b) Normocaloric, hipoglucidic, hiposodat c
) Desodat hidrozaharat fructe si legumepana la normalizarea urei si creatininei
32. Tratamentul medicamentos al glomerulonefritei acute difuze cuprinde urmatoar
ele categorii de medicamente: a) Antibiotic, vitamine si diuretice b) Antibiotic
antistreptocotice, antihipertensive, diuretice c) Antibiotic sub forma de sirop
uri anti piretice, ceaiuri indulcite 33. Convulsiile se defines da fiind: a) Con
tracturi musculare involuntare tonice si clonice intense uneori pierderea starii
de constienta b) Contractuir musculare voluntare intense se mentine starea de c
onstienta c) Atonie musculara cu pierderea starii de constienta 34. Convulsiile
febrile pot aparea la copii de varste: a) 1-5 ani b) 0-1 an si 6 luni c) 3 luni
5 ani 35. Convulsiile febrile se manifesta astfel: a) Criza de contracture mucul
are tonico-clonice generalizate cu o durata de maximum 15 minute b) Contracture
musculare cu o durata de 2-3 minute c) Contracture musculare pe toata durata sta
rii febrile 36. In cadrul unor boli ale sistemului nervos central apar convulsii
: a) Meningite, encefalite, traumatisme cranio-cerebrale, hidrocefalie de gravit
ate foarte mare b) In meningite encefalite hemoragii cerebromeningeale boli mali
gned gravitate moderata c) Nu apar convulsii in bolile S.N.C 37. Tratamentul cri
zei de convulsii se face cu: a) Vitamine, P.E.V cu S.G 5% 20 ml/ doza b) Diazepa
m i.v. lent 0,3 mg/ kgcorp/ doza sau fenobarbital i.m. 10 mg/ kgcorp/ doza c) Di
azepam 0,3 mg/ kgcorp/ doza sau fenobarbital 10 mg/ kgcorp/ doza administrat per
os 38. In timpul crizei de epilepsie asistenta medicala va pozitiona copilul: a
) In decubit dorsal cu capul pe perna b) Il scutura usor si il apasa pe degetele
de la maini c) Pozitie de decubit lateral si se previn loviturile de obiecte du
re 39. Diabetul zaharat este boala: a) Pancerasului endocrine b) A intregii glan
de pancreatice c) A ficatului 40. Principalele cause ale diabetului zaharat sunt
: 84

a) Unele infectii microbiene repetate sau mostenirea genetic de la matusi si unc

hi b) Unele viroze (cu virus urlian virus gripal si Coxsackie) sau mostenirea ge
netica a rudelor de gradul I c) Infectii microbiene netratate la timp 41. Semnel
e diabetului zaharat infantile compensate sunt: a) Stare de oboseala, sete pe pe
rioada sezonului cald, slabire b) Pofta exagerata de mancare crestere in greutat
e sete exagerata c) Pofa de mancare exagerata sete exagerata eliminari urinare a
bundente pierdere in greutate 42. Investigatiile de laborator care atesta diabet
ul zaharat sunt: a) Glicemia glicozuria tolerant la glucoza colesterolemia b) Gl
icemia colesterolemia V.S.H c) Glicozurie V.S.H, H.l.G 43. Complicatiie de temut
ale diabetului zaharat sunt: a) Obezitatea infectiile cutanate glomerulonefrita
acuta tulburari de refractie ale ochiului b) Infectii cutanate litiaza renala s
au biliaracu H.T.A, arterita c) Arterita retinopatie polinevrita 44. In diabetul
zaharat sunt interzise alimentele bogate in mono- sau in zaharuri: a) Ciocolata
, rahat, bomboane, struguri, curmale, pepene galben, siropuri b) Fragi, capsuni,
piersici, banana c) Mamaliga, cartofi, fasole, lapte, cas 45. In diabetul zahar
at se indica la discretie alimentele: a) Paine, gris, orez, morcovi b) Stafide,
caise, must, bere, urda c) Sunca, peste, vasa, conopida, ardei gras, loboda 46.
Pacientului cu diabetz zaharat i se recomanda un regim alimentar zilnic divizat
astfel: a) 3 mese pe zi cu mai multe glucide dimineata si mai putine seara b) 3
mese si 2 gustari echilibrate in continut de hidrati de carbon c) 3 mese princip
ale principale iar hidratii de carbon continuti in cele 2 gustari 47. Pentru inj
ectia cu insulin calea de administrare este: a) Intramusculara b) Intradermica c
) Subcutanat 48. Acidocetoza diabetica apare in caz de: a) Abuzuri alimentare ne
glijarea tratamentului sau imbolnaviri intercurente b) Abuzur alimentare la care
a fost adaptata cantitatea de insulina c) Respectarea alimentatiei si a tratame
ntului 49. Acidocetoza diabetica (coma hiperglicemica) se manifesta prin: a) Ddi
minuarea diurezei, oboseala, manifestari digestive dureri abdomninale, halena ac
etonica, tensiune arteriala scazuta b) Oboseala, manifestari digestive, tensiune
normala c) Stare de oboseala, cefalee, paloare marcata, tensiune normal, diurez
a normal 85

50. Problel de laborator ale pacientului cu acidocetoza diabetica au urmatoarele

valori: a) Glicemie 100-150 mg/dl, glucoza in urina in limite normale, hipercol
esterolemie, ionograma plasmatica usor modificata b) Glicemie 300 mg/dl, glucozu
rie masiva, corpi cetonici in sange si urina, ionograma modificata, pH sanguin s
cazut c) Glicemie pana la 150 mg/dl glicozurie usoara, pH sanguin scazut hiperco
lesterolemie
51. Pe toata durata tratamentului se va supraveghea si nota: a) Functiile vitale
(R, P, T.A) culoratia tegumentelor, diureza, glicemia, glicozuria, cetoza b) Fu
nctiile vitale (R, P, T.A) coloratia tegumentelor, tranzitul intestinal, comport
ament c) Functiile vitale (R, P, T.A) H.L.G, V.S.H, tranzitul intestinal, pierde
ri de apa prin transpiratie 52. In acidocetoza diabetica alimentatia orala se va
face: a) Pe toata durata tratamentului b) La 12 ore dupa initierea tratamentulu
i c) La 24-48 ore de la initierea tratamentului 53. In cazul comei hipoglicemice
simptomele sunt: a) Cefalee, stare de neliniste, transpiratii, febra, glicemieglicozurie crescute, apetit normal b) Cefalee, tremuratur, paloare, foame intens
e, tahicardie, somnolent, pierderea starii de constienta, glicozurie disparuta c
rize convulsivante c) Cefalee, oboseala, somnolenta, glicemie-glicozurie ridicat
e, tremuraturi, apetit diminuat 54. In starile de rau hipoglicemic se administre
aza copilului: a) O masa adecvata bolii b) Se instaureaza un regim mai drastic l
ipsit de glucide c) 10-15 g glucoza sau zahar 55. In diabetul zaharat insulinode
pendent repartitia pe mese si gustari a necesarului de calorii este: a) 30% mic
de jun, cate 30% pranz si seara sic ate 5% fiecare gustare b) cate 20% mic de ju
n, pranz si seara, restul gustari c) cate 20% mic de jun si seara, 30% la pranz
iar gustarile care 15%
86

Modulul 47 : Puericultura,pediatrie si nursing specific

BAREM DE CORECTURA Asociati termenii din cele 2 coloane Puericultura si pediatri
e pag 249 1. c 2. e 3. b 4. d 5. a Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoare
le afirmatii: 1. F pag 237 2. A pag 238 3. A pag 239 4. A pag 233 5. A pag 266 6
. F pag 280 7. F pag 281 8. F pag 314 9. A pag 316 10. F pag 319 11. A pag 342 1
2. A pag 342 13. F pag 409 14. A pag 409 15. F pag 412 Marcati cu x raspunsul core
ct : 1) a) pag 233 - Puericultura si pediatric 87

2) c) 3) b) 4) b) 5) a) 6) c) 7) b) 8) b) 9) c) 10) a) 11) c) 12) c) 13) a) 14)

b) 15) b) 16) c) 17) a) 18) a) 19) c) 20) c) 21) b) 22) b) 23) a) 24) a) 25) b)
26) c) 27) a) 28) c) 29) b) 30) a) 31) c) 32) b) 33) a) 34) c) 35) a) 36) a) 37)
b) 38) c) 39) a) 40) b) 41) c) 42) a) 43) c) 44) a) 45) c)
pag 234-235 _ pag 248 pag 237 pag 238 pag 240 pag 240 pag 265 pag 266 pag 266 pag
266 pag 267 pag 267 pag 267 pag 267 pag 268 pag 268 pag 268 pag 269 pag 289 pag
279 pag 208 Proceduri pag 208 - Puericultura si pediatric pag 285 pag 316 pag 31
6 pag 318 pag 318 pag 319 pag 319 pag 320 pag 320 pag 339 pag 340 pag 340 pag 34
0-341 pag 342 pag 342 pag 408 pag 409 pag 409 pag 410 pag 410 pag 411 pag 411 88

46) b) 47) c) 48) a) 49) a) 50) a) 51) a) 52) c) 53) b) 54) c)

pag 411 pag 411 pag 412 pag 412 pag 412 pag 413 pag 413 pag 414 pag 414
Modulul 53 : Oncologie si nursing in oncologie
Marcati cu x raspunsul corect :
89

90