Modulul 13

1 . Functiile asistentei medicale, de natura dependenta, presupune:

a. observarea, la pacient a modificarilor produse de boala sau tratament

b. asigurarea ingrijirilor de confort
c. c. actiuni de rezolvare a problemelor psihosociale

2. Cunoştinţele însuşite de asistentă în procesul educativ sunt de natură:

a.ştiinţifică, tehnică, relaţională;

b.etice, legislative;

c. ambele.

3. . În elaborarea unui cadru conceptual privind îngrijirile, orientarea nouă este către:

a.îngrijiri centrate pe sarcini;

b.îngrijiri centrate pe persoana îngrijită;

c. ambele

4. . Scopul îngrijirilor după modelul conceptual al Virginiei Henderson este:

a.păstrarea independenţei individului în satisfacerea nevoilor sale;

b.suplinirea individului în ceea ce nu poate face singur;

c. ambele.

5. . Nursingul, ca parte integrantă a sistemelor de sănătate cuprinde:

a.promovarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor;

b.îngrijirea persoanelor bolnave;

c. promovarea sănătăţii, prevenirea îmbolnăvirilor, îngrijirea persoanelor bolnave fizic şi psihic, precum si a
persoanelor handicapate, in orice tip de unitate sanitară.

6. . Modelul conceptual al îngrijirilor după Virginia Henderson precizează:

a.individul este un tot;

b.individul este un tot prezentând 14 nevoi fundamentale;

c. individul este un tot prezentând 14 nevoi fundamentale pe care trebuie să şi le satisfacă.

7. . Clasificarea nivelurilor de dependenţă (I-IV) se face în funcţie de:

a.punctajul obţinut actualizând satisfacerea fiecărei nevoi;

b.durata problemelor actuale;

c. apariţia problemelor potenţiale.

8. . Procesul de îngrijire reprezintă:

a.metodă care permite acordarea îngrijirilor;

b.un mod ştiinţific de rezolvare a problemelor pacientului pentru a răspunde nevoilor sale fizice, psihice sau
sociale;

c. un mod de asigurare în serie a îngrijirilor acordate pacientului

9. Independenţa în satisfacerea nevoilor fundamentale e reprezentată de:

a.satisfacerea unei nevoi fundamentale prin acţiuni proprii;

b.satisfacerea unei nevoi fundamentale cu ajutorul altei persoane;

c. satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale prin acţiuni proprii în funcţie de gradul de creştere şi
dezvoltare al persoanei.

10. Manifestarea de dependenţă este:

a.semn observabil care permite identificare stării de dependenţă;

b.incapacitatea persoanei de a-si satisface una din nevoile sale fundamentale;

c. lipsa de cunoştinţe a persoanei asupra modului în care să-şi satisfacă nevoile fundamentale.

11. Pacientul poate sa prezinte următoarele forme de depentenţă:

a.actuală, potenţială;

b.descrescândă, permanentă;

c. ambele.

12. Sursele de dificultate pot fi cauzate de:

a. factori de ordin fizic, psihologic, social, spiritual ;

b. factori legaţi de insuficiente cunoştinţe ;

c. ambele.

13. . Sursele de dificultate de ordin fizic cuprind :

a.toate obstacolele fizice de natura intrinsecă;

b.toate obstacolele fizice de natura extrinsecă;

c. toate obstacolele fizice de natura intrinsecă sau extrinsecă ce influenţează negativ satisfacerea uneia sau mai
multor nevoi fundamentale.

14. .Diagnosticul de îngrijire cuprinde:

a.descrierea procesului patologic;

b.enunţul problemei de dependenţă, a sursei de dificultate şi a manifestării de dependenţă

c. enunţul manifestării de dependenţă.

15. .Diagnosticul de îngrijire:

a. orientează asistenta spre intervenţii autonome;

b. ţine cont de problema de sănătate în sine a pacientului;

c.orientează practicianul spre tratament.

16. .Pentru fiecare problemă de dependenţă se pot formula:

a.un obiectiv;

b.mai multe obiective;

c. unul sau mai multe obiective.

17. .Asistenta care întocmeşte planul de îngrijire trebuie să se gândească la intervenţii care:

a.răspund nevoilor specifice ale pacientului;

b.conduc la realizarea obiectivelor;

c. ambele.

18. .Intervenţiile trebuie să fie:

a.novatoare, personalizate;

b.observabile, măsurabile (evaluabile);

c. ambele.

19. .Realizarea intervenţiei reiese din evaluarea stării pacientului:

a. înainte de intervenţie;

b. înainte, în timpul şi după intervenţie;

c. după intervenţie

Modulul 14

20. .Frecventa respiratiei la persoana adulta este:

a) 14-16 respiratii/min;

b) 16-18 respiratii/min;

c) 18-22 respiratii /min.

21. Concentratia O2 in aerul inspirat este:

a) 21%;

b) 15-16%;

c) 24%.

22. . Hipoxia reprezinta :

a) scaderea cantitatii de O2 in sange;

b) scaderea cantitatii de O2 in tesuturI;

c) scaderea cantitatii de O2 in sange.

23. Respiratia este influentata de postura persoanei si este favorizata de:

a) pozitia ortostatica si sezand;

b) pozitia sezand si clinostatica;

c) pozitia decubit lateral.

24. Declansarea hemoptiziei este precedata de :

a) senzatie de caldura retrosternala,jena respiratorie;

b) senzatie de voma;

c) varsatura.
25. Eliminarea sangelui provenind din arborele bronsic se defineste ca:

a) hematemeza;

b) hemoptizie;

c) hematurie.

26. Factorii biologici care influenteaza pulsul sunt:

a) varsta, alimentatia,inaltimea corporala;

b) emotiile si plansul;

c) varsta.

27. Pulsul dicrot se manifesta astfel:

a) pauzele dintre pulsatii sunt inegale;

b) se percep doua pulsatii,una puternica, alta slaba, urmata de pauza;

c) pulsatii abia perceptibile

28. In starile de hipertermie nevoile energetice ale organismului cresc cu:

a) 20-30%;

b) 13% pentru fiecare grad de temperatura peste 370 C;

c) 10%.

29. Tulburarile de mictiune sunt:

a) poliuria,oliguria,disuria;

b) anuria,polachiuria,nicturia;

c)nicturia,disuria,ischiuria,polachiuria, incontinenta urinara.

30. Incontinenta urinara reprezinta:

a) incapacitatea vezicii urinare de a-si goli continutul;

b) eliminarea inconstienta,involuntara a urinei;

c) mictiuni incoluntare nocturne.

31. Hipostenuria reprezinta:

a) urina in sange;

b) urina cu densitate scazuta sub 1010;

c) urina in cantitate redusa/24h.

32. Varsaturile alimentare cu continut vechi sunt manifestari de dependenta intalnite in:

a) stenoza pilorica;

b) la gravide;

c) in colecistite.
33. Vomica reprezinta:

a) varsatura cu continut alimentar;

b) eliminarea unor colectii de puroi sau exsudat din caile respiratorii;

c) varsatura fecaloida.

34. Hemoragiile menstruale prelungite se numesc:

a) menoragii;

b) oligomenoree;

c) hipermenoree.

35. Nevoia de somn la persoana adulta sanatoasa este de:

a) 7-9h/24h;

b) 12-14h/24h;

c) 6-8h/24h.

36. Prin masurarea temperaturii in cavitatile inchise valorile ei pot creste cu:

a) 0,8- 10C;

b) 0,5- 0,80C;

c) 0,3- 0,50C

37. Subfebrilitatea reprezinta:

a) scaderea temperaturii corporale sub 360C;

b) mentinerea temperaturii intre 37 si 380C;

c) mentinerea temperaturii intre 38 si 390 C.

38. Starea de hipotermie este determinata de:

a) pierderea excesiva de caldura;

b) cresterea arderilor din organism;

c) intensificarea metabolismului.

39. Pacientul cu hipertermie prezinta:

a) tegumente palide;

b) frisoane,piele calda,rosie;

c) ambele

40. Factorii biologici care influenteaza satisfacerea nevoii de a se imbraca si dezbraca sunt:

a) clima, emotiile,cultura,credinta;

b) varsta, activitatea,cultura;

c) varsta,activitatea,talia,statura.
41. Functiile pielii sunt:

a) de protectie si termoreglare,de depozit,de excretie;

b) de absorbtie,de respiratie;

c) toate

42. Alterarea integritatii pielii si mucoaselor se manifesta prin:

a)escoriatii,fisuri,vezicule,ulceratii,escare;

b) alopecie;

c) vitiligo.

43. Urmatoarele manifestari de dependenta sunt la nivel senzorial,in afara de:

a) hipoacuzie,anosmie;

b) paralizie;

c) cecitate,hipoestezie.

44. Afazia este manifestarea comunicarii ineficiente care priveste:

a) scaderea masei musculare;

b) tulburarea sensibilitatii pielii;

c) incapacitatea de a pronunta cuvintele.

45. Amnezia reprezinta:

a) tulburarea memoriei;

b) tulburare de gandire;

c) tulburare de perceptie.

46. Hemiplegia se defineste ca pierderea totala a functiei motorii a:

a) membrelor inferioare;

b) unei jumatati laterale a corpului;

c) unui membru.

47. Coma este o pierdere totala sau partiala a:

a) constientei;

b) constientei cu alterarea functiilor vegetative;

c) a constientei, mobilitatii sensibilitatii cu conservarea celor mai importante functii vegetative.

48. Pacientul care-si satisface autonom nevoia de recreere prezinta urmatoarele manifestari de
independenta:

a) satisfactie,placere;

b) destindere, amuzament;

c) ambele.
49. In obstructia cailor respiratorii pacientul prezinta urmatoarele manifestari de dependenta, cu
exceptia:

a) respiratie dificila pe nas;

b) secretii nazale abundente;

c) respiratie ritmica.

50. Pulsul este influentat de urmatorii factori biologici, cu exceptia:

a) varsta;

b) emotiile;

c) inaltimea corporala

51. Factorii biologici care influenteaza TA sunt urmatorii, cu exceptia:

a) varsta;

b) activitatea;

c) climatul.

52. Valoarea normala a TA la adult este:

a) 100-200 max;60-75 mm Hg min;

b) peste 150max;peste 90mm Hg min;

c) 115- 140 max; 75-90 mm Hg min.

53. Urmatoarele manifestari de dependenta reprezinta tulburari de emisie urinara, cu exceptia:

a) polakiuria;

b) disuria;

c) hematuria.

54. Izostenuria reprezinta:

a) densitatea crescuta a urinei (urina concentrata);

b) densitate mica a urinei (urina diluata);

c) urina cu densitate mica ce se mentine in permanenta la aceleasi valori, indiferent de regimul alimentar.

55. . Ischiuria reprezinta:

a) incapacitatea vezicii urinare de a- si elimina continutul;

b) eliminarea urinei cu durere si cu mare greutate;

c) senzatie de mictiune frecventa.

56. Deformarile coloanei vertebrale se pot manifesta astfel:

a) cifoza,lordoza,scolioza;

b) lordoza,genu varum;

c) cifoza,lordoza.
57. La adult temperatura normala a corpului masurata in axila este :

a) 36,1- 37,80 C;

b) 36- 370 C;

c) 36,3- 36,50 C

58. Temperatura cea mai crescuta a corpului se inregistreaza:

a) dimineata intre orele 3.00-5.00;

b) la pranz intre orele 12.00-14.00;

c) seara intre orele 20.00-23.00

59. . Anxietatea reprezinta:

a) stare de neliniste, disconfort;

b) stare de incetinire a gandirii;

c) pierderea memoriei.

60. .Paraplegia se defineste ca pierderea totala a fortei musculare motorii:

a) a jumatatii drepte a corpului;

b) a membrelor inferioare;

c) a unui singur membru

61. Frustrarea reprezinta:

a) de sensibilitate a pielii;

b) conditia de individ refuzat sau a-si refuza satisfacerea unei nevoi;

c) incapacitatea de a pronunta cuvintele.

62. Enurezisul este:

a) pierdere de urina in timpul noptii;

b) pierderea involuntara de urina in timpul noptii la copii peste 3 ani;

c) inversarea raportului dintre numarul mictiunilor emise ziua fata de cele emise noaptea.

63. Hipostenuria reprezinta densitatea urinei:

a) normala;

b) crescuta;

c) scazuta.

64. Anuria reprezinta:

a) absenta urinei in vezica;

b) scaderea cantitatii de urina;

c) eliminarea urinei cu dificultate.

65. Poliuria reprezinta:

a) mictiuni frecvente in cantitati mici;

b) eliminarea unei cantitati mai mari de 2500ml;

c) sete exagerata.

66. Vomica este:

a) varsatura alimentara;

b) senzatie de varsatura;

c) eliminarea unei colectii masive de puroi,sau exsudat din caile respiratorii.

Modulul 16

67. Infecţia se defineşte astfel:

a) reacţia locală sau generală rezultată din pătrunderea şi multiplicarea agentului microbian în organism;

b) reacţia locală determinată de pătrunderea microbului în organism;

c) boala rezultată ca urmare a pătrunderii microbului în organism

68. Sterilizarea ca metodă de prevenire a infecţiilor reprezintă:

a) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existenţă a microorganismelor;

b) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existenţă a microorganismelor, de la suprafaţa
sau profunzimea unui obiect;

c) totalitatea procedeelor de distrugere a microbilor din mediul înconjurător.

69. Care din următorii termeni poate fi definit ca absenţa tuturor microbilor?

a) steril;

b) curat;

c) dezinfectat.

70. Mănuşile din cauciuc se sterilizează în vederea folosirii pentru o intervenţie chirurgicală astfel:

a) autoclav 30 min-2,5 atm.;

b) poupinel, 60 min-180°C;

c) autoclav 30 min-1,5 atm.

71. Materialul moale pentru efectuarea pansamentului se sterilizează astfel:

a) autoclav 30 min-2,5 atm.;

b) poupinel 60 min-180°C;

c) autoclav 30 min-1,5 atm

72. .În urma controlului umidităţii materialelor sterilizate la autoclav s-a înregistrat:

a) 5% umiditate;

b) 10% umiditate;

c) 50% umiditate
73. Încărcătura casoletelor introduse în autoclav este importantă pentru a obţine o sterilizare eficientă:

a) nu depăşeşte 120 g/dm3;

b) este de 150 g/dm3;

c) este de 175 g/dm3.

74. Dezinfecţia este operaţia:

a) de distrugere a agenţilor infecţioşi de pe tegumente, mucoase, obiecte şi din încăperi;

b) de distrugere a paraziţilor de pe obiecte;

c) de distrugere a insectelor transmiţătoare de microbi.

75. Ortopneea se defineşte ca o:

a) expectoraţie seroasă;

b) respiraţie in poziţie verticală a corpului;

c) respiraţie in poziţie orizontală a corpului

76. Spălarea de decontaminare a mâinilor se face astfel:

a) spălare cu apă şi săpun;

b) spălare cu apă, săpun, fiecare cu periuţă, uscare şi aplicare de alcool 2x5 ml;

c) spălare cu apă, săpun, frecare cu periuţa, uscare.

77. Drenajul postural inseamnă:

a) eliminarea secreţiilor bronşice prin tuse;

b) utilizarea gravitaţiei pentru drenarea secreţiilor de la nivel pulmonar;

c) o incizie la care se aplică un tub de dren.

78. Dezinfecţia termometrelor se face prin submerjarea lor în soluţie de:

a) cloramină 5-10 g ‰

b) alcool 70˚

c) bromocet 1 g ‰

79. Poziţia bolnavului pentru tracocenteză este:

a) şezand cu trunchiul semiflectat, braţele pe coapse;

b) şezand cu braţul ridicat deasupra cefei pană la urechea opusă de partea unde se practică puncţia;

c) şezand cu braţele pe langă corp.

80. .Dezinsecţia reprezintă:

a) distrugerea insectelor;

b) distrugerea insectelor care pot transmite boli infecţioase;

c) distrugerea păduchilor.
81.Circuitele funcţionale în unităţile sanitare respectă următoarele elemente:

a) circuitul aseptic indică sensul de circulaţie pentru protecţia împotriva infecţiilor;

b) circuitul septic asigură condiţii de protecţie împotriva infecţiilor;

c) între circuitul septic şi cel aseptic funcţionează principiul neseparării circuitelor.

82. Infecţiile intraspitaliceşti se definesc astfel:

a) îmbolnăviri de natură infecţioasă contractate în spital;

b) îmbolnăviri de natură infecţioasă care se manifestă după externarea pacientului

c) îmbolnăviri de natură infecţioasă contractate în spital şi care se manifestă în timpul internării sau după
externare.

83. Oxigenoterapia este un act terapeutic:

a) etiologic;

b) simptomatic;

c) de urgenţă

84. Odată cu varsta, eficacitatea mecanismelor de termoreglare diminueaza. In jurul cărei valori se
situează temperatura normală la o persoană varstnică:

a) 36°C;

b) 37,4°C;

c) 35,1°C.

85. Recoltarea sângelui pentru examenele biochimice se face prin:

a) puncţie venoasă - dimineaţa, bolnavul fiind ,.â jeune1';

b) înţepare în pulpa degetului;

c) ambele.

86. Pentru recoltarea exsudatului faringian avem nevoie de următoarele materiale cu excepţia:

a) eprubetă cu tampon faringian sau ansă de platină:

b) spatulă linguală;

c) seringă şi ace de unică folosinţă.

87. Recoltarea urinei pentru urocultură se face:

a) înainte de administrarea antibioticelor;

b) concomitent cu administrarea antibioticelor;

c) ambele.

88. Pentru drenarea căilor biliare prin tubaj duodenal pacientul este aşezat în poziţie:

a) decubit dorsal;

b) decubit lateral stg;

c) decubit lateral dr.

89. .Antibiograma este metoda de laborator care:

a) determină prezenţa microbilor;

b) arată sensibilitatea microbilor faţă de antibioticul respectiv;

c) nu arată decat creşterea germenilor.

90. Pentru ca măsurarea pulsului să ducă la valori corecte, pacientul se va afla:

a) in decubit dorsal;

b) in repaus fizic şi psihic timp de 5-10 minute;

c) in cadrul intim, alături de familie.

91. Indicaţi tehnica corectă a recoltării sputei pentru examinări bacteriologice şi antibiogramă:

a) pacientul va respira adanc, va tuşişi expectora intr-un recipient steril, oferit;

b) pacientul va tuşi şi expectora intr-o tăviţă renală

c) in cursul zilei va bea lichide multe şi sputa va fi recoltată inainte de culcare.

92. Efectuarea puncţiei pleurale exploratorie poate determina următoarele accidente vitale:

a) tromboflebită profundă a membrelor superioare;

b) stop cardio-respirator reflex;

c) riză de astm bronşic;

d) anurie.

93. După ce aţi obiectivat hemoptizia, ce explorări consideraţi utile şi imediate:

a) radiografie baritată gastro- duodenală pentru excluderea unei cauze digestive;

b) radiografie toraco-pulmonară;

c) determinarea grupei sanguine, TC, TS, pentru o eventuală intervenţie chirurgicală;

d) citologia sputei

94. Pacientului i se prescrie drenaj postural. Scopul este să:

a) crească aportul sanghin la plămani;

b) intărească musculature respiratorie;

c) indepărteze lichidele din activitatea pleurală;

d) indepărteze secreţiile acumulate in arborele respirator

95. Valorile normale ale pulsului la copilul de 5 ani pot fi intre:

a) 120-140/min.;

b) 80-100/min.;

c) 90-100/min.

96. După efectuarea puncţiei, venoase supravegherea bolnavului presupune cu excepţia:

a) urmărirea locului puncţiei, mai ales dacă bolnavul este sub tratament anticoagulant;

b) compresie eficientă de minim 5 minute, la locul puncţiei;

c)hrănirea imediată a bolnavului.

97. Prin injecţia subcutanată se pot introduce în organism:

a) substanţe medicamentoase izotonice lichide nedureroase;

b) substanţe medicamentoase hipertonice;

c) substanţe medicamentoase uleioase.

98. Accidentele injecţiei subcutanate sunt următoarele, cu excepţia:

a) durere violentă prin lezarea unei terminaţii nervoase;

b) hematom prin perforarea unui vas;

c) flebalgia

99. Pentru evitarea uscării şi formării crustelor de mucus in tubul de traheostomie este important să se:

a) umecteze aerul respirat de bolnav;

b) pună cateva picături de apă distilată periodic in tub;

c) acopere deschiderea traheostomiei cu o compresă umezită cu ser fiziologic.

100. Incidentele oxigenoterapiei sunt următoarele, cu excepţia:

a) distensiei abdominală prin pătrunderea gazului prin esofag;

b) emfizemului subcutanat prin infiltrarea gazului la baza gâtului datorită fisurării mucoasei;

c) emboliei gazoasă.

101. Cortizonul se administrează la început:

a) în doze mari, scăzând apoi cantitatea până la doza minimă de intreţinere;

b) în doze mici, care cresc treptat, până la doza maximă;

c) aceeaşi doză, până la sfârşitul tratamentului.

102. În timpul tratamentului cu cortizon, regimul alimentar va fi:

a) desodat;

b) hipersodat;

c) normosodat.

103. Prin care din următoarele investigaţii de laborator se poate pune in evidenţă trichomonas vaginalis:

a) frotiu;

b) leucograma;

c) R.B.W.

104. Paracenteza abdominal reprezintă:

a) pătrunderea cu ajutorul unui trocar

în cavitatea peritoneală;

b) pătrunderea cu un ac în cavitatea pleurală;

c) pătrunderea cu un ac într-un organ parenchimatos.

105. Toracocenteza reprezintă puncţia:

a) cavităţii peritoneale;

b) cavităţii pericardice;

c) cavităţii pleurale.

106. Examenul endoscopic al mucoasei vaginale se face prin:

a) salpingografie;

b) colposcopie;

c) gastroscopie

107. Natura lichidului pleural (exsudat sau transsudat) se determină prin reacţiile:

a) Pandy;

b) Rivalta;

c) Nonne-Apelt

108. Accidentele toracocentezei sunt următoarele, cu excepţia:

a) lipotimiei şi colapsului;

b) hematemezei;

c) pneumotoraxului

109. Accidentele puncţiei pericardice sunt următoarele, cu excepţia:

a) pătrunderii acului în miocard;

b) şocului pericardic;

c) edemului pulmonar acut.

110. După puncţia articulară se recomandă:

a) mobilizarea cât mai precoce a articulaţiei puncţionate;

b) imobilizarea articulaţiei în poziţie fiziologică timp de două-trei zile;

c) nu necesită îngrijire specială.

111. Pentru efectuarea reacţiei Rivalta, sunt necesare următoarele materiale, cu excepţia:

a) pahar conic, apă distilată;

b) lichid pleural extras prin puncţie;

c) hârtie de turnesol.

112. Apariţia papulei cu aspect de „ coajă de portocală " este caracteristică pentru injecţia:

a) intravenoasă;

b) subcutanată;

c) intradermică.

113. Pe care din următoarele căi de administrare a medicamentelor, absorbţia se face cel mai puţin:

a) calea intravenoasă;
b) calea intramusculară;

c) calea orală.

114. Accidentele puncţiei osoase sunt următoarele, cu excepţia:

a) hemoragie şi hematom;

b) perforarea lamei posterioare a sternului;

c) edem pulmonar acut.

115. Pentru efectuarea puncţiei renale, pacientul se aşează în poziţie:

a) decubit lateral stâng;

b) decubit ventral cu o pernă tare aşezată sub abdomen;

c) decubit lateral drept.

116. După punctia hepatică, pacientul se aşează în poziţia:

a) decubit lateral dr;

b) decubit lateral stg;

c) decubit dorsal.

117. Pentru puncţia vezicii urinare, pacientul este aşezat în poziţie:

a) decubit lateral drept;

b) decubit lateral stâng;

c) decubit dorsal, cu o pernă tare sub bazin.

118. Antibioticele sunt:

a) substanţe organice provenite din metabolismul celulelor vii (mucegaiuri, bacterii);

b) substanţe obţinute prin sinteză, având proprietăţi bacteriostatice, bactericide sau antimicotice;

c) ambele.

119. Pacientului i se prescrie drenaj pleural. Scopul este să:

a) crească aportul sanghin la plămani;

b) intărească musculature respiratorie;

c) indepărteze lichidele din cavitatea pleurală;

d) indepărteze secreţiile acumulate in arborele respirator.

120. Examinări pentru evidenţierea calculilor renali sunt:

a) urografia şi echografia;

b) laparoscopia şi sumarul de urină;

c) colecistocolangiografia şi endoscopia.

121. Pentru examinare EEG:

a) pacientul va fi sedat;

b) pacientul trebuie să fie cu scalpel curat;

c) poziţia pacientului va fi in ortostatism

122. După puncţia lombară pacientul are voie:

a) să se mobilizeze după 15 minute de repaus;

b) nu are voie să se mobilizeze aproximativ 24 h;

c) să fumeze şi să consume băuturi alcoolice

123. Asistenta medicală ofera medicului pentru efectuarea punctiei

a) manusi de unica folosinta nesterile

b) manusi sterile

c) manusile nu sunt necesare

124. Volumul deficitar de fluid - deshidratarea - se datorează:

a) pierderilor excesive (vărsături, aspiraţie, diaforeză, diuretice);

b) mişcării fluidului (acumulare anormală de fluid în diferite zone ale organismului (ascită, edem periferic);

c) ambele.

125. Cand un medicament prezintă o modificare de aspect, culoare, miros, asistenta medical trebuie să
ştie că:

a) acest lucru se va intampla frecvent cu unele medicamente şi este un fapt lipsit de importanţă;

b) medicamentele se administrează dar se consemnează in foaia de observaţie că era modificat;

c) medicamentul nu trebuie administrat ci returnat farmaciei in schimbul unuia corespunzător caliatativ

126. In care din următoarele situaţii injecţia intradermică se efectuează in scop de diagnostic:

a) infiltraţia intradermică cu novocaină;

b) I.D.R. ;

c) desensibilizare in reacţii

127 .Prin introducerea accidentală de aer intr-un vas de sange se produce:

a) embolie gazoasă;

b) hematom;

c) paralizie.

128. Audiograma se efectuează cu:

a) vocea şoptită la diferite distanţe;

b) diapazonul;

c) audiometrul

129.Prin transfuzie înţelegem:

a) administrarea sângelui direct de la donator la primitor;

b) administrarea de la donator la primitor după o fază intermediară de conservare a sângelui;

c) ambele.
130 .Incidentele transfuziei sunt următoarele cu excepţia:

a) ieşirea acului din venă;

b) perforarea venei;

c) embolia pulmonară cu cheaguri.

131.Alimentaţia pacientului trebuie să respecte următoarele principii, cu excepţia:

a) înlocuirea cheltuielilor energetice de bază ale organismului;

b) favorizarea procesului de vindecare prin cruţarea organelor bolnave;

c) satisfacerea în exclusivitate a preferinţelor alimentare ale pacientului.

132. Debitul O2 ce se administrează prin sondă endonazală la un pacient cu hipoxie moderată este de:

a) 6- 8 l/min.;

b) 3- 6 l/min.;

c) 6-10 l/min

133.Reuşita unei investigaţii radiologice a tubului digestiv cu administrarea unei substanţe de contrast
impune in prealabil:

a) nimic deosebit;

b) o evacuare completă a tubului digestiv;

c) un regim alimentar lacto-fainos

134. În testul Addler se determină prezenţa:

a) unor hematii si leucocite de tip special;

b) unei hemoragii microscopice in diagnosticul hemoragiei digestive;

c) leucocitelor la nivelul tractului digestive.

135. Ritmul circadian reprezintă:

a) ritmul zilnic al proceselor biologice din organism;

b) ritmul aproximativ al functiilor vitale;

c) modificările ritmice ale circulaţiei sanguine.

136.Un bolnav în repaus absolut la pat necesită:

a) 25 cal./kg corp/24 h;

b) 30 cal./kg corp/24 h;

c) 35 cal./kg corp/24 h.

137. Alimentarea artificială prin sondă gastrică se face la bolnavii:

a) inconştienţi;

b) cu stricturi esofagiene;

c) intoxicaţi cu substanţe caustice.

138.Temperatura se măsoară în:

a) cavităţi semiînchise (axilă, plica inghinală, cavitatea bucală);

b) cavităţi închise (rect, vagin);

c) ambele.

139.Hiperpirexia reprezintă:

a) temperatura corpului peste 40-41 °C;

b) temperatura corpului între 39-40°C;

c) temperatura corpului între 37-38°C.

140. Pentru măsurarea temperaturii în cavitatea bucală termometrul se menţine:

a) 3 min;

b) 5 min;

c)10 min.

141. Spalatura auriculara pentru dopul de cerumen se efectueaza cu solutie de :

a) rivanol 1%

b) alcool 70 grade

c) bicarbonat de sodiu in glicerina 1/20

142 .Modificările de frecvenţă ale pulsului sunt următoarele, cu excepţia:

a) tahicardie;

b) bradicardie;

c) puls filiform.

143. In spalatura gastrica la extremitatea libera a sondei se aseaza o :

a) seringa de 2 ml

b) seringa de 20 ml

c) palnia

144. Poziţia bolnavului pentru toracocenteză este:

a) şezand cu trunchiul semiflectat, braţele pe coapse;

b) şezand cu braţul ridicat deasupra cefei pană la urechea opusă de partea unde se practică puncţia;

c) şezand cu braţele pe langă corp.

145. Pentru efectuarea testului Addis- Hamburger se recoltează urină:

a) din 24-48 h;

b) după 180 minute de la prima micţiune de dimineaţă;

c) după ingestia a 1,5-2 1 de lichide.

146. Urina pentru efectuarea unui examen bacteriologic se recoltează:

a) in condiţii sterile, in recipient special;

b) un eşantion din cantitatea eliminate in 12 ore;

c) numai după administrarea a 2 l de ceai

147. Asistenta medicală il programează pe pacient la un examen prin care medical va vizualiza interiorul
bronhiilor şi a traheei. Acest examen se numeşte:

a) bronhografie;

b) bronhoscopie;

c) cistoscopie.

148. Inainte de bronhoscopie, se efectuează o anestezie locală. Cand au revenit la salon după examinare,
cel mai important lucru pe care asistenta il are in vedere este:

a) să realizeze faptul că pacientul nu va fi capabil să vorbească cateva zile;

b) să-i efectueze spălaturi in gat in scopul prevenirii hemoragiei;

c) să-i interzică alimentaţia şi hidratarea pană cand se va restabili reflexul de deglutiţie.

149. Cea mai bună metodă de măsurare a tensiunii arteriale este:

a) la ambele braţe, după ce bolnavul a stat in clinostatism 5 min şi ortostatism cel puţin 1 min;

b) la ambele braţe stand in decubit dorsal;

c) la ambele braţe imediat după ce a luat poziţia de decubit şi imediat după ce a luat poziţia in ortostatism.

Modulul 17

150.Antisepsia este:

a)o metoda profilactica de lupta împotriva infectiilor

b)o metoda curativa de lupta împotriva infectiilor

c) o metoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe obiecte, din incaperi

151.Sterilizarea urmareste:

a) dezinfectarea instrumentelor chirurgicale, a bailor, plostilor

b) profilaxia infectiilor plagilor

c) distrugerea germenilor, inclusiv a formelor sporulate si a virusurilor.

152. Autoclavarea este o metoda de sterilizare:

a) prin caldura umeda

b) prin caldura uscata

c) prin mijloace chimice

153.La pupinel (caldura uscata) sterilizarea se va face la temperatura de:

a) 128 ˚C

b) 180 ˚C

c) 100 ˚C

154. Pentru a evita oxidarea instrumentelor metatice supuse fierberii:

a) acestea se pun la fiert in apa rece

b) acestea se mentin in apa pana ce se raceste

c) se adauga in apa bicarbonat sau borat de sodium

155. Cloramina se foloseste ca antiseptic in concentratie de:

a) 1-2%

b) 5-6%

c) 10%

156. Dezavantajele tincturii de iod sunt urmatoarele, cu exceptia:

a) poate produce arsuri chimice

b) este un foarte bun antiseptic al campului operator (al pielii)

c) fiind foarte caustica nu se va aplica pe plagi

157. Care din urmatoarele antiseptice este un bun hemostatic:

a) alcoolul

b) apa oxigenata

c) tinctura de iod

158. Materialul moale se sterilizeaza la:

a) 128˚ si 1,5 atm prin fierbere

b) 133˚ si 2 atm la autoclav, in mediu de vapori

c) 180˚ si 2 atm la pupinel

159.Termenul de valabilitate al sterilizarii la autoclav a instrumentelor chirurgicale, este:

a) 24 de ore de la efectuarea sterilizarii

b) 10 zile daca nu s-au deschis cutiile cu instrumente

c) 48 de ore de la efectuarea sterilizarii

160. Care din agenţii patogeni ( bacterii,virusuri,protozoare, fungi) pot produce infecţii nosocomiale?

a) nici unul;

b) toţi;

c) numai bacteriile.

161. Protecţia asistentului medical pentru riscurile ce decurg din practica profesională se realizează de
către :

a) fiecare asistent medical prin societăţile de aisgurări;

b) angajator, prin societăţile de asigurări;

c) nu este necesară protecţia asistentului medical.

162. Scopul aplicării Precauţiunilor Universale este de a:

a) preveni transmiterea infecţiilor pe cale sanguină personalului , la locul de muncă;

b) preveni transmiterea infecţiilor nosocomiale;

c) preveni transmiterea infecţiilor pe cale aerogenă , în unităţile sanitare cu paturi.

163. Sterilizarea urmeşte:

a) neutralizarea agenţilor patogeni de pe toate suprafeţele ce vin în contact cu bolnavul;

b) distrugerea tuturor microorganismelor patogene şi nepatogene inclusiv a sporilor de pe obiecte cu utilizare
medicală;

c) inactivarea agenţilor patogeni existenţi pe suprafaţa instrumentelor chirurgicale.

164. Infecţia de defineşte astfel:

a) reacţia locală sau generală rezultată din pătrunderea şi multiplicarea agentului microbian în organism;

b) reacţia locală determinată de pătrunderea microbului în organism;

c) boala rezultată ca urmare a pătrunderii microbului în organism.

165. Sterilizarea ca metodă de prevenire a infecţiilor reprezintă:

a) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existenţă a microorganismelor;

b) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existenţă a microorganismelor, de la suprafaţa
sau profunzimea unui obiect;

c) totalitatea procedeelor de distrugere a microbilor din mediul înconjurător.

166. Care din următorii termeni poate fi definit ca absenţa tuturor microbilor?

a) steril;

b) curat;

c) dezinfectat.

167. În urma controlului umidităţii materialelor sterilizate la autoclav s-a înregistrat:

a) 5% umiditate;

b) 10% umiditate;

c) 50% umiditate

168. Dezinfecţia este operaţia:

a) de distrugere a agenţilor infecţioşi de pe tegumente, mucoase, obiecte şi din încăperi;

b) de distrugere a paraziţilor de pe obiecte;

c) de distrugere a insectelor transmiţătoare de microbi.

169. Cât timp trebuie frecate mâinile cu soluţie antiseptică, înainte de aplicarea unei procedure invazive
(ex. cateterism)?

a) 10 secunde;

b) 1 minut;

c) 2 minute.

170. Spălarea de decontaminare a mâinilor se face astfel:

a) spălare cu apă şi săpun;

b) spălare cu apă, săpun, frecare cu periuţa, uscare şi aplicare de alcool 2 x 5 ml;

c) spălare cu apă, săpun, frecare cu periuţa, uscare.

171. După decesul unui pacient salonul se dezinfectează astfel:

a) ştergerea patului, pavimentului, cu soluţie de var cloros 40 g ‰;

b) prin pulverizarea soluţiei de aldehidă formică în salon 10-15g ⁄ m3;

c) ştergerea obiectelor din salon cu soluţie de cloramină 40 g ‰.

172. Dezinfecţia termometrelor se face prin submerjarea lor în soluţie de:

a) cloramină 5-10 g ‰;

b) alcool 70°;

c) bromocet 1 g ‰.

173. Soluţia antiseptică are următoarele proprietăţi în comparaţie cu soluţia dezinfectantă:

a) distruge microorganismele de pe tegumente şi mucoase, fără a le altera integritatea;

b) nu este nici o deosebire;

c) este mai concentrată decât soluţia dezinfectantă.

174. Circuitele funcţionale în unităţile sanitare respectă următoarele elemente:

a) circuitul aseptic indică sensul de circulaţie pentru protecţia împotriva infecţiilor;

b) circuitul septic asigură condiţii de protecţie împotriva infecţiilor;

c) între circuitul aseptic şi cel septic funcţionează principiul neseparării circuitelor.

175. Infecţiile intraspitaliceşti se definesc astfel:

a) îmbolnăviri de natură infecţioasă contractate în spital;

b) îmbolnăviri de natură infecţioasă care se manifestă după externarea pacientului;

c) îmbolnăviri de natură infecţioasă contractate în spital şi care se manifestă în timpul internării sau după
externare.

Modulul 18

176.Prin injectia subcutanată se poate introduce in organism:

a)substanţe medicamentoase izotonice lichide, nedureroase;

b)substanţe medicamentoase hipertonice;

c)subtanţe medicamentoase uleioase

177.Accidentele injecţiei subcutanate sunt urmatoarele,cu excepţia:

a)durere violentă prin lezarea unei terminaţii nervoase;

b)hematom prin perforarea unui vas;

c) flebalgie.

178.Accidentele injecţiei intravenoase sunt urmatoarele, cu excepţia:

a)flebalgiei,datorită injectării prea rapide a unor substanţe iritante;

b)hematomului prin străpungerea venei;

c)paraliziei, prin lezarea nervului sciatic

179.Incidentele oxigenoterapiei sunt urmatoarele,cu excepţia:

a)distensiei abdominale prin patrunderea gazului prin esofag;

b)emfizemului subcutanat prin infiltrarea gazului la baza gâtului datorita fisurii mucoasei;

c) embolie gazoasă
180.In timpul tratamentului cu cortizon,regimul alimentar va fi:

a)desodat;

b)hiposodat;

c) normosodat

181.Antibioticele sunt:

a)substanţe organice provenite din metabolismul celulelor vii(mucegaiuri,bacterii)

b) substanţe obţinute prin sinteza avand proprietăţi bacteriostatice,bactericide sau antimicotice;

c) ambele

182.Antibioticele se pot administra pe urmatoarele căi,cu excepţia:

a)orala

b)intramusculara si intravenoasa;

c) subcutanată

183.Aveţi de administrat la ora 12:00 penicilină şi gentamicină unui pacient care are o perfuzie cu glucoză
5%.Cum procedaţi?

a)injectaţi intramuscular separate cele doua antibiotice;

b)asociaţi cele două soluţii de antibiotice si le injectati intramuscular;

c)introduceţi soluţia de antibiotice in punga cu glucoză

184.Ce antibiotic asociat cu gentamicina îi scade eficacitatea cu 50%?

a)penicilina;

b)tetraciclina;

c)ampicilina

185.Riscul mai mare de producere a tromboflebitelor ca urmare a perfuziilor il constituie:

a)perfuziile in venele membrului pelvin;

b)perfuziile pe cateter;

c)ambele

186.Pentru obtinerea efectului aplicării substanţelor medicamentoase pe cale percutanată se utilizează:

a)inoforeza;

b)fricţionarea;

c)ambele metode.

187.Dacă fiola al cărui conţinut trebuie administrat,prezintă un inscris neclar sau după deschidere cad
cioburi in interior, procedăm astfel:

a)administrăm conţinutul fără reţinere;

b)filtram conţinutul inainte de administrare;

c)nu administram continutul

188.Calea parenterală oferă o serie de avantaje,dar si un mare dezavantaj, indicati care este acesta:

a)absorbţie rapidă,totală;

b)dozare precisă;

c)necesită instrumentar si soluţii injectabile sterile.

189.Apariţia papulei cu aspect de coaja de portocală este caracteristică pentru injecţia:

a)intravenoasă;

b)subcutanată;

c)intradermică

190.Pe care din urmatoarele căi de administrare a medicamentelor,absorbţia se face cel mai putin:

a)calea intravenoasă;

b)calea intramusculară;

c)calea orală

191.Când un medicament prezintă o modificare de aspect,culoare,miros,asistenta medicală trebuie să

ştie că:

a)acest lucru se va intampla frecvent cu unele medicamente si este un fapt lipsit de importantă;

b)medicamentele se administrează dar se consemnează in foaia de observaţie ca erau modificate;

c)numai farmacistul raspunde de calitatea medicamentului eliberat; d)medicamentul nu trebuie administrat ci

returnat farmaciei in schimbul unuia corespunzător calitativ

192.In care din urmatoarele situaţii injecţia intradermică se efectuează in scop de diagnostic:

a)infiltraţia intradermică cu novocaină;

b)I.D.R(excepţie la tuberculină);

c)desensibilizare in reacţii alergice

193.Injecţia subcutanată se efectuează:

a)zilnic in acelasi loc;

b)alternând locurile de elecţie;

c)nu există indicaţii speciale

194.Prin injecţia intramusculară se administrează:

a)soluţii izotone,uleioase,coloidale;

b)soluţii izotone,hipertone;

c)soluţii izotone

195.Resorbţia medicamentului administrat prin injecţia intramusculară incepe:

a)după 5-10 minute de la administrare;

b)instantaneu;

c)imediat după injectare

196.Prin introducerea accidentală de aer intr-un vas de sânge se produce:

a)embolie gazoasă;

b)hematom;

c)paralizie

197.Administrarea medicamentelor pe cale rectală se face cu pacientul asezat in:

a)decubit lateral stâng, cu membrul pelvin stâng întins si membrul pelvin drept flectat;

b)decubit dorsal;

c)poziţie genupectorală

198.Administrarea oxigenului pe sondă nazală se face cu scopul:

a)aprovizionării ţesuturilor cu oxigen în caz de hipoxie;

b)creşterii metabolismului energetic al organismului;

c) ambele variante sunt corecte.

199.După administrarea medicamentelor,în sacul conjunctival pot apărea urmatoarele reacţii locale:

a)congestive;

b)lăcrimare,prurit;

c)ambele variante sunt corecte

200.După administrarea medicamentelor pe mucoasa conjunctivală,asistentul medical va semnala

medicului manifestările ieşite din comun:

a)diplopie;

b)palpitaţii;

c)ambele variante sunt corecte

201.Administrarea medicamentelor pe mucoasa conjunctivală respectă urmatoarele principii:

a)se folosesc aceleaşi tampoane sau comprese pentru ambii ochi;

b)nu se folosesc aceleaşi tampoane sau comprese pentru ambii ochi;

c)administrarea medicamentelor se face din interior spre exterior

202.Administrarea medicamentelor pe cale nazală se face cu pacientul aşezat in poziţie de:

a)decubit dorsal;

b)decubit lateral stang;

c)ortostatism cu hiperextensia capului

203.Pentru administrarea medicamentelor in conductul auditiv extern pozitia pacientului se recomandă a

fi:

a)decubit dorsal;

b)decubit lateral pe partea sănătoasă;

c)semişezând,cu capul in hiperextensie

204.Debitul oxigenului administrat pe sonda nazală in scop terapeutic va fi de:

a)4litri/minut;

b)5litri/minut;

c)6litri/minut

205.Daca in timpul oxigenoterapiei pacientul se balonează ,vom recomanda:

a)retragerea sondei pana aproape de vălul palatin(in cazul in care sonda a fost introdusă prea profund, oxigenul
poate ajunge în stomac);

b)schimbarea alternativă a narinelor la introducerea sondei;

c)verificarea funcţionării umidificatorului.

Modulul 23

206.Pneumonia francă lobară se defineşte prin următoarele manifestări clinice cu excepţia:

a) frison solemn;

b) tuse seacă persistentă;

c) febră (39 -41°C);

d) junghi toracic.

e) expectoraţie mucopurulentă

207.În BPOC combaterea obstrucţiei vizează :

a) drenaj postural, aspiraţie bronşică, spalatură bronşică;

b) administrarea corticoizilor;

c) tratament antibiotic.

208. Sputa din astmul bronşic este:

a) mucopurulentă;

b) ruginie;

c) alb-sidefie cu aspect perlat.

209. Conduita de urgenţă in astmul bronşic vizează:

a) administrarea de bronhodilatatoare ,antispastice simpaticomimetice;

b) administrarea de antitusive;

c) drenaj postural.

210. Tabloul clinic al pneumoniei pneumococice cuprinde urmatoarele simptome:

a) vomică, febră 37,5 – 38 grade, greaţă;

b) expectoraţie mucopurulentă , febră în platou;

c) frison unic , febră 39-40, junghi toracic.

211. Antibioticul de elecţie utilizat în tratamentul pneumoniei pneumococice este:

a) Penicilina G;

b) Tetraciclina;
c) Biseptol.

212. Leziunile caracteristice tuberculozei primare sunt urmatoarele, cu excepţia

a) şancrul de inoculare , adenopatiile traheo – bronşice;

b) leziuni condensate;

c) leziuni cavitare.

213. Tratamentul etiologic al tuberculozei se realizează prin:

a) corticoterapie;

b) tuberculostatice;

c) antibiotice.

214. Complicaţiile pneumoniei sunt:

a) bronşita cronică;

b) emfizemul pulmonar;

c) pleurezia sero-fibrinoasă.

215. Procesul inflamator în pneumonia pneumococică se desfăşoară în urmatoarele stadii:

a) şancru de inoculare, adenopatii traheobronşice, leziuni condensate;

b) congestie, hepatizaţie roşie, hepatizaţie cenuşie, rezoluţie;

c) leziuni infiltrative, cazeoase, fibrioase.

216. Tratamentul bronşitei cronice vizează:

a) reducerea iritaţiei bronşice , tratamentul infecţiilor rino- faringiene, tratamentul bronhodilatator;

b) chimioprofilaxia contacţilor;

c) administrarea miofilinului şi corticoterapie i.v.

217. Examenul fizic în pneumonia pneumococică pune în evidenţă:

a) sindrom de condensare pulmonară;

b) leziuni cozeoase;

c) leziuni fibro-cavitare.

218. Leziunea primitivă in TBC se numeşte

a) adenopatie traheo-bronşică;

b) tuberculoza miliară;

c) şancru de inoculare.

219. Tratamentul bronhodilatator din bronşita cronică constă în urmatoarele,cu excepţia:

a) medicaţie simpaticomimetică;

b) tratamentul infecţiei bacteriene;

c) medicaţie anticolinergică.
220. Spirografia explorează:

a) volumele şi capacităţile pulmonare;

b) volumele pulmonare după efectuarea unui efort dozat;

c) arborele traheobronşic, folosind substanţă de contrast.

221. Bronhografia reprezintă examenul:

a) radiologic al aparatului respirator;

b) endoscopic al aparatului respirator;

c) radiologic al arborelui traheobronşic

222.. Pentru ameliorarea respiraţiei pacientului în criză de astm bronşic i se dă poziţia:

a) semişezând cu spatele sprijinit, braţele pe lîngă corp;

b) decubit lateral;

c) Trendelemburg.

223. În afecţiunile laringitei , dispariţia vocii se numeşte :

a) disfonie;

b) afonie;

c) răguşeală.

224. Astmul bronşic în criză se caracterizeaza prin:

a) dispnee paroxistică expiratorie;

b) dispnee inspiratorie şi expiratorie;

c) dispnee paroxistică inspiratorie.

225. Disfuncţia respiratorie din astmul bronşic este:

a) restrictivă;

b) obstructivă;

c) mixtă.

226. În perioadele febrile din pneumonia pneumococica se recomanda:

a) repaus la pat, regim hidro- zaharat bogat în vitamine;

b) regim alimentar desodat;

c) consum excesiv de lichide

227. Primoinfecţia TBC se face:

a) pe cale cutanată;

b) pe cale aeriană;

c) pe cale sexuală.

228. Metoda utilizată în depistarea tuberculozei primare este:

a) IDR la antimicotice;
b) IDR la tuberculină;

c) IDR la antibiotice.

229. Profilaxia tuberculozei vizează urmatoarele obiective , cu excepţia:

a) întarirea rezistenţei nespecifice a organismului;

b) vaccinare antituberculoasă;

c) vaccinare antigripală.

230. Pentru descoperirea gradului de infecţie tuberculoasă se efectuează :

a) vaccinarea B.C.G.

b) intradermoreacţia la tuberculină I.D.R;

c) reacţia Cassoni.

231. Declanşarea hemoptiziei este precedată de:

a) senzaţie de vomă;

b) caldură retrosternală şi jenă respiratorie;

c) vărsătură.

232. Durerea toracică poate avea drept cauze:

a) afecţiuni cardiovasculare;

b) afecţiuni pleuropulmonare;

c) ambele.

233. Definiţia astmului bronşic include, cu excepţia:

a) reducere ireversibilă a diametrului bronhiilor;

b) dispnee expiratorie;

c) reducerea reversibilă a diametrului bronhiilor.

234. Spirografia explorează:

a) volumele pulmonare după efort;

b) arborele traheo-bronşic, folosind substanţa de contrast;

c) volumele şi capacităţile pulmonare.

235. Depistarea precoce a îmbolnăvirii cu TBC se face prin:

a) IDR la tuberculină;

b) IDR Cassoni;

c) IDR Dick.

236. Expiraţia în astmul bronşic este insoţită de:

a. suflu amfonic;

b. suflu tubar;

c. wheezing.
237. Profilaxia tuberculozei cuprinde următoarele, cu excepţia:

a) ameliorarea condiţiilor de viaţă;

b) depistarea precoce a bolii;

c) vaccinarea antigripală.

238. În pleurezia serofibrinoasă pacientul prezintă următoarele manifestări de dependenţă, cu excepţia:

a) febră, frison;

b) transpiraţii nocturne;

c) febră de tip remitentă, durere toracică.

239. Astmul bronşic este un sindrom caracterizat prin:

a) dispnee paroxistică inspiratorie;

b) febră şi junghi toracic;

c) dispnee paroxistică expiratorie şi bradipnee.

240. Intervenţia delegată în criza astmatică vizează:

a) administrarea de bronhodilatatoare şi corticoterapie;

b) administrarea de antibiotice;

c) drenaj postural

241. Obiectivele de ingrijire in BPOC vizează:

a) combaterea obstrucţiei , inflamaţiei , spasmului;

b) administrarea penicilinei G;

c) administrarea de lichide calde.

242. Expectoraţia în pneumonia pneumococică este :

a) roşie – ruginie , vascoasă, aderentă;

b) sidefie – perlată;

c) spumoasă , aerată.

243. Manifestarea de dependenţă sugestivă pentru TBC este:

a) febra 39 – 40 grade C;

b) tuse seacă persistentă peste 3 săptamâni;

c) frison unic 30 – 40 minute.

244. Pentru examenul bacteriologic al sputei se pregătesc următoarele materiale:

a) pahar conic gradat;

b) cutie Petri sterilă;

c) tăviţă renală.

245. Semnele caracteristice ale hemoptiziei sunt:

a) senzaţie de gâdilitură a laringelui, căldură retrosternală, tuse iritativă cu expulzia sângelui, gust de sânge;
b) senzaţie de gâdilitură a laringelui, greaţă, vărsătură, gust de sânge, transpiraţii profuze;

c) senzaţie de greaţă, vărsături, căldură retrosternală, gust de sînge.

246. Pentru stabilirea diagnosticului, în pleurezia serofibrinoasă asistenta efectuează la recomandarea

medicului următoarele examinări:

a) IDR la PPD;

b) testul Schick;

c) IDR Cassoni.

Modulul 24

247. Pentru prevenirea complicatiilor tromboembolice in infarct miocardic se administreaza:

a) heparina;

b) adrenostazin;

c) xilina.

248.Urmarirea ideala a unui bolnav cu infarct miocardic se face:

a) prin inregistrarea tensiunii arteriale si a pulsului cel putin o data pe zi;

b) prin supraveghere cu ajutorul monitoarelor;

c) nu este necesara inregistrarea tensiunii si a pulsului.

249. Digitala este:

a) stimulent cardiac;

b) stimulent cerebral;

c) stimulent respirator.

250. Durerea din infarct miocardic acut:

a)este indicata cu degetul;

b) este declansata de respiratii profunde;

c) cedeaza la antilagice majore.

251. Tabloul clinic in pericardita consta in:

a) durere epigastrica;

b) frecaturi pericardice;

c) bradipnee expiratorie.

252. Durerea din angina pectorala:

a) are caracter constrictiv;

b) are caracter difuz;

c) se percepe pe o suprafata de maxim 0,1cm2 .

253. Tratamentul in insuficienta cardiaca consta in administrarea de:

a) furosemid;

b) fluocinolon;
c) fasygin.

254.Tratamentul in HTA se face cu:

a) captopril;

b) clotrimazol;

c) cohmicina.

255. Sindromul de ischemie arteriala cronica se caracterizeaza din punct de vedere clinic prin:

a) tegumente cheratozice;

b) hipertrofie musculara;

c) tulburari trofice ale fanerelor.

256.Cel mai frecvent agent etiologic in endocardita bacteriana este:

a) stafilococul;

b)pneumococul;

c) sreptococul viridans

257. Cicatricea fibroasa in I.M.A se formeaza in perioada:

a) prodromala;

b)de debut;

c) de stare;

d) de convalescenta

258. Leziunea caracteristica in IMA este:

a) necroza ischemica miocardica;

b) fibroza hepatica;

c) inflamatia miocardica.

259.Principala cauza a anginei pectorale este:

a) afectiuni pulmonare;

b) aterosleroza coronariana ;

c) hipotiroidism.

260.Simptomul cel mai constant in insuficienta cardiaca stanga este:

a) tuse;

b) dispneea;

c) hepatalgie;

d) edemul pulmonar acut.

261. Perioada cea mai critica din IMA este:

a) perioada prodromala;

b) perioada de debut;
c) perioada de stare

262.Uruitura diastolica se intalneste in:

a) insuficienta aortica;

b) stenoza aortica;

c) stenoza mitrala.

263.Care este clasificarea hemoragiilor dupa sediul sangerarii?

a) arteriale,venoase,capilare,mixte

b) externe,interne,exteriorizate,interstitiale;

c) accidentale,chirurgicale,posttraum atice,medicale;

d) mici, mijlocii,mari,cataclismice.

264.In care dintre hemoragiile de mai jos se pierde mai repede sange?

a) hemoragie venoasa;

b) hemoragie capilara;

c) hemoragie arteriala;

d) hemoragie venoasa si capilara

265. In ce ritm se efectueaza masajul cardiac extern?

a) 60-80/minut;

b) 16-18/ minut;

c) 20-40/minut;

d) 80-100/minut.

266.Unde palpam in mod normal socul apexian?

a) saptiul V intercostal stang pe linia medio- claviculara;

b) spatiul III intercostal parasternal stang;

c) la mijlocul sternului.

267.Care este ritmul cardiac normal?

a) 60-80 batai/minut;

b) 40-50 batai/minut;

c) 50-60 batai/minut;

d) 80-100 batai/minut.

268.Durere toracica cu caracter constrictiv retrosternal,cu iradiere spre gat si bratul stang intalnim in:

a) pneumonie,pleurezie;

b) cardiopatie ischemica dureroasa,angor pectoris;

c) nevralgie intercostala;

d) afectiuni esofagiene
269.Durerea sub forma de claudicatie intermitenta apare in:

a) varice;

b) sindrom de ischemie cronica periferica;

c) sindromul de ischemie acuta periferica;

d) insuficienta venoasa cronica.

270.In precizarea diagnosticului de infarct miocardic , de un real folos este precizarea cresterii:

a) transaminazei (GOT);

b) fosfatazei alcaline;

c) lipidemiei;

d) amilazemiei.

271.Care din metodele de mai jos de explorare a aparatului cardio- vascular sunt metode neinvazive?

a) examenul radiologic standard al inimii si vaselor mari;

b) EKG , ecocardiograma;

c) cateterismul cardiac;

d) angiocardiografia.

272.Ce medicatie este indicata la arteritici pentru pregatirea lor pentru operatie?

a)vasodilatatoare,anticoagulante ,antibiotice;

b) anticoagulante ,sedative,antitermice;

c) medicatie antiaritmica,antialgica;

d)coagulante,vitaminoterapie.

273.Boala varicoasa se caracterizeaza prin:

a)tegumente palide ,reci;

b)tegumente cianotice la extremitati;

c)edem dupa ortostatism prelungit, vase superficiale dilatate

274. Flebografia reprezinta:

a) examenul endoscopic venos;

b) examenul radiologic venos;

c) masurarea presiunii venoase.

275. Electrocardiografia consta in :

a) inregistrarea biocurentilor produsi de miocard in cursul unui ciclu cardiac;

b) reprezentarea grafica a zgomotelor produse intr-un ciclu cardiac;

c) curba rezultata din inregistrarea grafica a socului apexian.

276. Persoanele cu risc in apariţia endocarditei infectioase sunt:

a) cele cu valvulopatii dobandite dupa RAA;

b) persoanele cu obezitate;

c) cele cu malformatii cardiace congenitale.

277. Pacientul cu pericardita se plange de durere cu localizare:

a) retrosternala accentuata de tuse,inspiratie;

b) retrosternala iradiata in umarul stang;

c) hipocondrul stang accentuata de tuse.

278. Manifestarile de dependenta intalnite la pacientul cu HTAsunt:

a) palpitatii,varsaturi;

b) dispnee, cefalee occipitala,tulburari de vedere;

c) dispnee,poliurie

279. Dnul I.S.de 54 de ani,fumator,lucrator in constructii,afirma ca de doua luni prezinta dureri la mers in
gamba stanga,care s-au accentuat ,determinandu-l sa intrerupa mersul pentru a-i ceda durerea. Care poate fi
cauza durerii?

a) alterarea circualtiei venoase;

b) alterarea circulatiei arteriale periferice;

c) ambele.

280. Pacientului cu varice i se recomanda purtarea ciorapilor elastici pe care ii imbraca astfel:

a) fiind asezat in pat cu membrul inferior orizontal;

b) fiind in pozitie sezand pe scaun;

c) in ortostatism.

281. Alimentatia pacientului cu insuficienta cardiaca urmareste:

a) reducerea cantitatii de glucide /24 h;

b) reducerea numarului de mese / 24h;

c) reducerea consumului de NaCl si a cantitatii de lichide.

282. Palpitatiile ca manifestari de dependenta apar:

a) in bolile cardiace;

b) dupa abuz de cafea,tutun;

c) ambele.

283. Pulsul:

a) se percepe cu policele

b) se percepe pe vena cava inferioara;

c) este neregulat in aritmia extrasistolica

284. Pulsul:

a) duritatea lui denota hipotensiune;

b) se percepe prin compresiunea unei artere pe un plan dur;

c) nu se modifica in caz de febra

285. In cazul electrocardiografului montarea electrodului rosu se face la:-

a) mana dreapta;

b) mana stanga;

c) piciorul stang.

286. In cazul electrocardiografului montarea electrodului galben se face la:

a) mana dreapta;

b) mana stanga;

c) piciorul stang.

287. In cazul electrocardiografului montarea electrodului verde se face la:

a) mana dreapta;

b) piciorul stang;

c) picior drept.

288. In cazul electrocardiografului montarea electrodului negru se face la:

a) mana dreapta;

b) piciorul stang;

c) picior drept.

289. In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V 1se face in:

a) spatiul IV intercostal pe marginea dreapta a sternului;

b) spatiul IV intercostal pe marginea stanga a sternului;

c) spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara.

290. In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V 2 se face in:

a) spatiul IV intercostal pe marginea dreapta a sternului;

b) spatiul IV intercostal pe marginea stanga a sternului;

c) spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara.

291. In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V 3 se face in:

a) spatiul IV intercostal pe marginea dreapta a sternului;

b) spatiul IV intercostal pe marginea stanga a sternului;

c) la jumatatea distantei dintre V2 si V4.

292.In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V 5 se face in:

a) spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara;

b) la intersectia dintre orizontala dusa de la V4 si linia axilara anterioara stanga;

c) la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga.

293. In cazul electrocardiografului montarea electrodului precordial V6 se face in:

a) spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara;

b) la intersectia dintre orizontala dusa de la V4 si linia axilara anterioara stanga;

c) la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga.

294. Pozitia indicata pentru pacientii cu edem pulmonar acut este:

a) pozitie Trendelenburg;

b) pozitie decubit dorsal;

c) pozitie sezanda cu gambele atarnand la marginea patului.

295.Durerea din infarct miocardic dureaza:

a) mai putin de 30 minute;

b) peste 30 minute ;

c) intre 5 secunde si 20 minute.

Modulul 25

296. Următoarele simptome sunt caracteristice pentru cancerul gastric:

a) durere în flancul abdominal drept;

b) flatulenţă;

c) anorexie selectivă pentru carne şi grăsimi.

297. Ciroza hepatică este cel mai frecvent cauzată de :

a) alcoolism;

b) paraziţi;

c) infecţii biliare.

298. În ce constă tratamentul igieno-dietetic într-o gastrită cronică:

a) alimentaţie fracţionată 5-6 mese/zi, cu orar regulat;

b) evitarea consumului de condimente, tocături, afumături, alcool ,tutun;

c) evitarea consumului de medicamente antiinflamatoare, nesteroidiene şi cortizonice;

d) toate.

299. Colonul iritabil se caracterizează prin :

a) diaree postprandială;

b) scaun cu mucus, puroi, sânge;

c) epigastralgii.

300. Durerea în colica biliară are următoarele caracteristici:

a) este localizată în hipocondrul drept şi iradiază în regiunea dorso-lombară;

b) este localizată în hipocondrul drept , iradiază în membrul inferior şi cedează la administrare de antispastice;

c) localizare tipică în epigastru şi cedează la administrare de morfină.

301. Următoarele explorări paraclinice confirmă prezenţa ulcerului gastric:

a) VSH crescut;

b) endoscopia gastrică;

c) hemoragii oculte.

302. Într-o pancreatită acută , cu evoluţie fără complicaţii , tratamentul de bază este medical şi în
conducerea tratamentului se va ţine seama de:

a) evoluţia stării generale , a febrei, a leucocitozei, a amilazemiei;

b) evoluţia durerii şi posibilitatea de reluare rapidă a alimentaţiei;

c) sedarea bolnavului şi reluarea cât mai rapid a vieţii normale.

303. Lipotimia în ortostatism apare la un bolnav cu hemoragie digestivă superioară , în cazul unei
pierderi de masă circulantă:

a) mică;

b) medie;

c) mare.

304. Sunt cauze de HDS:

a) ulcerul aton;

b) cancerul gastric;

c) traumatismul căilor biliare.

305. Manifestarea caracteristică în ulcerul gastric perforat este:

a) meteorism abdominal;

b) agitaţia extremă

c) ,, abdomen de lemn”.

306 O hemoragie digestivă în care pacientul a pierdut 1000-1500 ml de sânge este:

a) asimptomatică;

b) are semne clinice caracterizate prin tahicardie, ameţeli, vedere ca prin ceaţă, lipotimie;

c) are semnele caracteristice şocului hemoragic

307. Complicaţia cea mai frecventă a ulcerului gastro-duodenal este:

a) cancerul gastric;

b) hemoragia digestivă;

c) gastrita cronica

308. Ce regim alimentar dăm la începutul pancreatitei acute?

a) regim hipoproteic;

b) regim hidro-lacto-zaharat;

c) repaus digestiv absolut, sondă de aspiraţie gastrică.

309. Pancreatita acută este un sindrom abdominal acut caracterizat prin :

a) dureri abdominale violente în etajul superior şi alterarea marcată a stării generale;

b) durere în hipocondrul drept cu iradiere în umăr , stare generală uşor alterată;

c) dureri în fosa iliacă dreaptă cu greţuri şi vărsături.

310. Într-o litiază biliară coloraţia icterică persistentă a sclerelor , mucoaselor şi tegumentelor poate fi
dată de :

a) inflamaţia peretelui colecistic;

b) prezenţa unui obstacol în coledoc;

c) un proces inflamator al căilor biliare.

311. La palparea abdominală a unui pacient cu ulcer gastro-duodenal perforat apar următoarele
caracteristici:

a) palparea este nedureroasă;

b) abdomenul este elastic , nedureros;

c) abdomenul este rigid (de lemn).

312. Care este semnul clinic sigur al ocluziei intestinale?

a) vărsăturile;

b) greţurile;

c) oprirea tranzitului pentru materii fecale şi gaze ;

d) meteorismul.

313. Un bolnav cu durere intensă ,colicativă , situată în hipocondrul drept , cu iradiere în umăr şi spate,
cu durată mare, febră, care este temporar sau deloc influenţată de antispastice şi antialgice, poate fi
produsă de :

a) colică renală;

b) colecistită acută;

c) colică hepatică;

d) apendicită acută subhepatică

314. Hemoragia de la nivelul aparatului digestiv exteriorizată prin vărsături se numeşte:

a) hemoptizie;

b) hematemeză;

c) melenă.

315. Organele cavitare ale abdomenului se pot evidenţia prin:

a) examinarea cu sulfat de bariu;

b) examinarea cu lipiodol ultrafluid;

c) examinarea cu pobilan

316. Irigoscopia este :

a) examinarea radiologică a colonului fără substanţă de contrast;

b) examinarea radiologică a colonului cu substanţă contrast;

c) examinarea endoscopică a colonului.

317. Colangiografia constă în :

a) radiografierea veziculei biliare umplută cu substanţă de contrast administrată pe cale orală;

b) radiografierea căilor biliare inclusiv a colecistului prin umplerea cu substanţă de contrast administrată pe cale
intravenoasă;

c) radiografierea organelor cavitare ale abdomenului după adminstrarea substanţei de contrast pe cale orală .

318 Intervenţiile cu rol autonom ale asistentei medicale în cazul gastroscopiei sunt următoarele , cu
excepţia:

a) asigură pacientului un climat calm ,

de căldură umană;

b) anunţă pacientul să nu mănânce, să nu fumeze în seara precedentă şi în dimineaţa investigaţiei;

c) evaluează gradul anxietăţii pacientului şi îi administrează o tabletă de diazepam.

319. Pentru determinarea hemoragiilor oculte se utilizează:

a) testul Addis- Hamburger;

b) testul Adler;

c) proba de digestie.

320. Examenul util pentru precizarea unor diagnostice nesigure când este vorba de malignitatea sau
benignitatea unui ulcer este:

a) examenul radiografic;

b) gastroscopia ;

c) cercetarea hemoragiilor oculte.

321. Examenul endoscopic rectosigmoidian este contraindicat la pacienţii cu:

a) constipaţie;

b) diaree cronică;

c) pusee hemoroidale acute.

322. Explorarea funcţională a pancreasului se face prin metode directe şi indirecte . Enzimele pancreatice
se cercetează în:

a) sânge;

b) suc pancreatic;

c) sânge, urină, suc pancreatic.

323. În caz de digestie deficitară, la examenul microscopic al materiilor fecale se depistează:

a) rare fibre musculare;

b) steatoree;

c) celuloză în cantităţi mici.

324. Examenul materiilor fecale pentru reacţia Adler se face după trei zile de regim alimentar:

a) lacto-făinos;

b) complet;

c) care să conţină zarzavaturi verzi şi carne .

325. Vărsăturile ce conţin alimente ingerate cu 1-2 zile înainte sunt caracteristice pentru:

a) ulcerul gastro-duodenal necomplicat;

b) varice esofagiene;

c) stenoza pilorică.

326. Durerea ca şi manifestare în ulcerul gastric apare :

a) la 3-4 ore după masă;

b) la 30 minute după masă ;

c) nu are legătură cu alimentaţia

327. Durerea care prezintă periodicitate şi apare de obicei toamna şi primăvara este întâlnită la pacienţii
cu:

a) ulcer gastro-duodenal;

b) litiază biliară;

c) rectocolită.

328. Manifestările de dependenţă întâlnite în hemoragia digestivă sunt :

a) senzaţia de greaţă , vărsături, căldură retrosternală;

b) paloare, transpiraţii reci abundente, hipotensiune arterială;

c) senzaţia de gâdilare a laringelui, vărsături, hipertensiune arterială.

329. Caracteristicile durerii în ulcerul gastric sunt:

a) durere în epigastru, violentă , ca o , lovitură de pumnal” cu iradiere dorsală;

b) durere în hipocondrul drept însoţită de greţuri şi vărsături;

c) durere localizată în epigastru însoţită de senzaţia de arsură.

330. Intervenţiile cu rol autonom ale asistentei medicale în îngrijirea pacienţilor cu ciroză hepatica sunt:

a) asigurarea alimentaţiei , măsurarea şi notarea diurezei şi greutăţii corporale;

b) pregătirea pentru flebografie;

c) efectuarea examenelor de laborator ale sângelui.

331. După oprirea vărsăturilor , un pacient diagnosticat cu colecistită este realimentat astfel:

a) cu cantităti mici de ceai , din oră în oră;

b) cu supe strecurate de zarzavat;

c) cu lactate, smântână , peşte.

332. În bolile digestive ora de administrare a medicaţiei antisecretoare este:

a) după mese;
b) în timpul meselor;

c) înaintea meselor.

333. Vărsăturile postoperatorii cauzate de staza gastrică se combat prin:

a) administrarea antivomitivelor;

b) nu se combat, sunt normale postoperator;

c) introducerea sondei nazo-gastrice pentru drenarea secreţiei, urmată de spălătură gastrică.

334. Regimul alimentar al purtătorului de colostomă este:

a) bogat în proteine şi grăsimi;

b) bogat în hidraţi de carbon şi proteine;

c) sărac în lipide şi celuloză.

335. Durerea în afecţiunile digestive prezintă unele caracteristici.Durerea cu localizare în hipocondrul

drept ce iradiază în umărul drept este întâlnită în :

a) litiaza biliară;

b) ulcerul duodenal;

c) rectocolită.

336. În bolile digestive, substituenţii acidităţii gastrice sunt administraţi astfel;

a) la 2 ore după mese;

b) înaintea meselor;

c) în timpul meselor.

337. Pentru combaterea durerilor unui pacient diagnosticat cu colecistită acută i se administrează:

a) 1 fiolă Morfină;

b) 1 fiolă Mialgin;

c) 1 fiolă Papaverină şi 1 fiolă Scobutil la nevoie.

Modulul 26

338. Diureza normală este de :

a) 500 – 100 ml pe 24 ore;

b) 1500 – 2500 ml pe 24 ore;

c) 1000 – 2000 ml pe 24 ore.

339. Glomerulonefritele sunt afecţiuni renale caracterizate prin :

a) afectarea interstiţiului renal ;

b) proteinurie de peste 3.5 g pe 24 de ore;

c) prezenţa germenilor în urină ( peste 100.000 germeni pe ml)

340.Sindromul urinar din glomerulonefrita acută se traduce prin :

a)poliurie şi polakiurie;

b)leucociturie masivă;
c)hematurie întotdeauna inferioară leucocituriei.

341. Dintre factorii de litogeneză fac parte şi :

a) creşterea concentraţiei sărurilor urinare;

b) hipertiroidie;

c) solubilitatea crescută a unor constituenţi urinari (oxalat, acid uric).

342. Principalul element diagnostic al unei infecţii urinare îl reprezintă :

a) febra înaltă însoţită de frisoane şi alterarea stării generale;

b) durerea lombară colicativă;

c) bacteriuria semnificativă.

343. Cea mai importantă măsură terapeutică în hematurie este :

a) tratamentul hemostatic cu vitamina K; 3 – 4 fiole pe zi, etampsilat 2 – 3 fiole pe zi, adrenostazin 2- 3 fiole pe zi;

b) tratament etiologic prin descoperirea şi tratarea cauzei care o produce (litiază, tumori, corpi străini, etc);

c) inlocuirea pierderilor sanguine prin transfuzii de sânge, plasmă, masă eritrocitar.

344.Care este cifra minimă a tensiunii arteriale sistolice, ca să se poată produce filtrarea renală?

a) 50 mmHg;

b) 60 mmHg;

c) 70 mmHg.

345. Care este investigaţia radiologică, care ne dă datele cele mai precise privind aspectul anatomic si
funcţia aparatului urinar ?

a) cistografie;

b) pielografie ascendentă;

c) urografie intravenoasa. d)uretero-pielografie retrograde

346. Colica renală este produsă de :

a) calculi mari care stagnează în bazinet;

b) calculi vezicali;

c) calculi mici, care migrează din bazinet în ureter;

d) urini hiperconcentrate în săruri urinare

247. In care din următoarele afecţiuni globul vezical apare cel mai frecvent ?

a) traumatism de bazin, cu fractură de pube;

b) litiază renală;

c) adenom de prostată;

d) prostatită cronică.

348. Care sunt cele mai eficiente tratamente ale adenomului de prostată ?

a) tratamentul hormonal;

b) tratamentul fizioterapic;
c) cateterismul vezical;

d) tratamentul chirurgical constând in adenomectomie pe cale transvezicală sau prin rezecţie endoscopică
transuretrală.

349. Care din anuriile de mai jos sunt cele mai grave şi se remediază extrem de greu?

a) anuriile produse de şocul traumatic sau hemoragic;

b) anuriile renale;

c) anuriile produse prin sindromul de deshidratare;

d) anuriile postrenale.

350.Pregătirea alimentară a pacientului pentru radiografie renală simplă se face astfel:

a) 2- 3 zile alimentaţie colecistokinetică;

b) 2-3 zile alimentaţie neflatulentă, nefermentescibilă;

c) 2-3 zile alimentaţie desodată.

351. Recoltarea urinei pentru proba Addis- Hamburger se face în modul următor :

a) prima urină de dimineaţă;

b) urina din 3 in 3 ore, timp de 24 de ore;

c) urina din 3 ore, obţinută după ce pacientul a urinat dimineaţa şi apoi a stat în repaus la pat.

352. Urografia reprezintă :

a) examenul radiologic al aparatului renal folosind ca substanţă de contrast pe bază de iod, injectată intravenos;

b) examenul radiologic al aparatului renal folosind ca substanţă de contrast iodură de sodiu 10%, injectată prin
cateterism ureteral;

c) examenul radiologic al vezicii urinare.

353. După cistoscopie pacientul necesită ingrijiri :

a) suprimarea alimentaţiei pe cale naturală;

b) clismă evacuatoare;

c) aplicarea unui termofor în regiunea hipogastrică, administrare de antispastice.

354. Proba Volhard explorează :

a) clearance-ul la uree;

b) capacitatea rinichiului de diluţie şi concentraţie a urinei;

c) sedimentul urinar.

355. Sediul hematuriei macroscopice se precizează prin :

a) proba celor trei pahare;

b) proba Adiss – Hamburger;

c) proba Zimniţki.

356. Caracteristicile durerii în colica renală sunt :

a) localizare suprapubiană, iradiere în tot abdomenul, este vie;

b) localizare lombară, cu iradiere spre organele genitale externe, intensă, profundă;

c) localizare lombară, bilaterală, cu iradiere în tot abdomenul.

357. Se recomandă unui pacient efectuarea unei radiografii renale pe gol, de urgenţă, pentru care este
pregătit astfel :

a) clismă evacuatoare;

b) spălătură vezicală;

c) nu se face pregătire.

358. Într-o calculoză renală, până la eliminarea calculului, în planul de îngrijire al pacientului, vor fi
aplicate următoarele intervenţii:

a) creşterea ingestiei de lichide la 3 l pe zi;

b) măsurarea cantităţii de urină pe 6 ore;

c) determinarea cantităţii de albumină in urină.

359. Diagnosticul de certitudine în infecţiile urinare este susţinut de :

a) examenul sumar de urină;

b) urocultură;

c) valoarea ureei şi a creatininei în sânge.

360. Un pacient de 17 ani este internat cu diagnosticul insuficienţă renală acută şi prezintă :

a) poliurie;

b) anurie;

c) disurie.

361. Care din următoarele manifestări sugerează un traumatism renal in cazul unui pacient cu
politraumatism :

a) durere lombară;

b) hematurie macroscopică;

c) vărsături.

362. Ca manifestări de dependenţă în perioada iniţială in cazul adenomului de prostată întâlnim :

a) incontinenţă urinară;

b) jet urinar fără presiune, întrerupt;

c) retenţie acută de urină.

363. În litiaza urică, pacientului i se recomandă regim alimentar bogat în :

a) vegetale cu restricţie de proteine;

b) sucuri de citrice;

c) produse lactate, carne.

364. La un pacient cu hematurie macroscopică proba celor trei pahare permite precizarea :

a) sediului hematuriei;

b) intensităţii hematuriei;
c) durata hematuriei.

365. În ingrijirea unui pacient cu anasarcă, intervenţiile autonome ale asistentului medical sunt :

a) monitorizarea diurezei;

b) administrarea tratamentului;

c) administrarea regimului alimentar hipocaloric, hiperproteic.

366. Edemele din bolile renale sunt :

a) albe, pufoase;

b) cianotice, indurate;

c) roşii, tegumentele prezentând teleangiectazii.

367. Postoperator, la un pacient care prezintă glob vezical, se recomandă:

a) administrarea de diuretice;

b) imobilizarea la pat;

c) montarea unei sonde urinare.

368. Deteriorarea funcţiei renale implică modificarea regimului alimentar al pacientului, restricţiile vizând
aportul de:

a) proteine;

b) lipide;

c) glucide.

369. Poliuria reprezintă :

a) micţiuni frecvente cu cantitate mică de urină;

b) dureri la micţiune;

c) cantitate mare de urină eliminată în 24 de ore.

370. Polakiuria este :

a) cantitate mare de urină pe 24 de ore;

b) incontinenţă urinară;

c) micţiuni dese cu cantitate mică de urină.

371. Conduita de urgenţă în caz de retenţie urinară se referă la :

a) administrarea de diuretice;

b) administrarea de antispastice;

c) sondaj vezical.

372. Urina pentru efectuarea unui examen bacteriologic se recoltează :

a) în condiţii sterile, în recipient special;

b) un eşantion din cantitatea eliminată în 12 ore;

c) numai după administrarea a 2 l de ceai neîndulcit.

373. Ce intelegem prin sondă à Démeure:

a) sondă fixată, lăsată timp îndelungat în vezica urinară;

b) repetarea sondajelor vezicale;

c) dilatarea uretrei stricturate cu ajutorul sondelor.

374. În îngrijirea postoperatorie a unui pacient cu nefrectomie asistenta medicală are ca prioritate în
îngrijire:

a) măsurarea debitului urinar, orar;

b) prevenirea întoarcerii pacientului pe partea operată;

c) să fixeze bine tuburile de dren.

375. Pacientul B.B. prezintă anurie. Asistenta constată :

a) absenţa urinei in vezica urinară:

b) scăderea cantităţii de urină pe 24 de ore;

c) eliminarea urinei cu dificultate.

376. În îngrijirea postoperatorie a bolnavului cu nefrectomie, asistenta va asigura poziţia pacientului :

a) decubit dorsal;

b) poziţia Fowler;

c) decubit lateral pe partea sănătoasă.

377. Hipostenuria reprezintă densitatea urinei:

a) normală;

b) crescută;

c) scăzută.

378. Anuria reprezintă :

a) absenţa urinei in vezică;

b) scaderea cantităţii de urină;

c) eliminarea urinei cu dificultate.

379. Poliuria reprezintă :

a) micţiuni frecvente in cantităţi mici;

b) eliminarea unei cantităţi mai mari de 2500 ml;

c) sete exagerata.

Modulul 27

380. Profilaxia emboliei pulmonare postoperatorii urmareste prevenirea trombozelor venoase si a

declansarii tromboemboliei in:

a) preoperator

b) postoperator

c) preoperator, intraoperator si postoperator

381. Care este cauza tahipneei in cazul unei hemoragii?

a. scaderea CO2 din sange si tesuturi

b. cresterea CO2 in sange si excitarea centrului respirator din bulb

c. vasoconstrictia arteriala

d. scaderea hematocritului

382. Varsaturile care apar imediat dupa interventia chirurgicala au drept cauza:

a. narcoza si iritatia peritoneala

b. aparitia unui ulcer de stres

c. nu s-a administrat clisma evacuatorie in preziua operatiei

383. Cum putem face o hemostaza provizorie cand avem o sangerare la nivelul gatului?

a. compresiune digitala pe plan osos (vertebral)

b. pansament compresiv

c. fixarea gatului intr-o anumita pozitie

d. aplicarea atenta a unui garou

384. Ce germeni pot fi adusi in cazul unei plagi murdarite cu pamant?

a. streptococul, stafilococul

b. germenii tetanosului, gangrenei gazoase

c. piocianic, bacil Colli, pneumococ

385. Ingrijirea postoperatorie, dupa rezolvarea chirurgicala a unei ocluzii intestinale mecanice, consta in:

a. calmarea dureii si reluarea alimentatiei

b. se continua tratamentul de reechilibrare hemodinamica, de refacere a starii generale pana la reluarea

tranzitului

c. ingrijirea plagii operatorii si reluarea alimentatiei

386. In ce afectiuni numarul de hematii poate fi crescut?

a. soc hemoragic

b. soc in arsuri si deshidratare

c. soc septic si alergii

d. scleroze pulmonare, poliglobulie esentiala

387. Cea mai grava complicatie infectioasa postoperatorie este:

a. septicemia postoperatorie

b. abcesul fesier

c. infectarea plagii chirurgicale

388. In cadrul socului se descriu urmatoarele stadii:

a. soc compensat, soc decompensat, coma

b. soc compensat, soc ireversibil

c. soc decompensat, coma

389. Ce trebuie sa deprindem cand avem un accidentat cu plaga muscata de un caine necunoscut?

a. sa cautam cainele si sa urmarim evolutia acestuia

b. efectuam toaleta, sutura plagii, profilaxie antitetanica, antibiotice

c. efectuam toaleta minutioasa a plagii,debridare, profilaxie antitetanica, trimitem pacientul la serviciul antirabic

d. excizie si sutura a plagii, antibiotic

390. Cum se calculeaza cantitatea de lichide ce trebuie administrata in primele 3-4 zile unui ars?

a. necesarul de lichide e de 1ml pentru fiecare procent de suprafata arsa, inmultit cu suprafata arsa si si
greutatea corporala

b. se calculeaza inmultind suprafata arsa cu profunzimea arsurii

c. se administreaza cate 50ml pentru fiecare procent de suprafata arsa

391. Caror factori se datoreste roseata (rubor) intr-o infectie localizata?

a. prezentei germenilor, leucocitelor in focar

b. hiperemiei- activarii circulatiei locale

c. exsudatului lichidian si diapedezei leucocitelor

392. Care este limita de caldura nelezanta?

a. 450C

b. 380C

c. 550C

d. 800C

393. Care trebuie sa fie criteriile de amplasare ale unui bolnav in salon?

a. locurile libere existente in sectie

b. bolnavii neoperati sa fie amplasati in saloane cu bolnavi operati in vederea ajutarii acestora din urma

c. bolnavii tineri sa fie asezati linga bolnavii in varsta

d. bolnavii de aceeasi categorie, cu evolutie normala, cu preocupari asemanatoare

394. Unde aplicam garoul in cazul unei plagi in1/3 medie a coapsei drepte, din care tasneste sangele rosu
aprins in jeturi discontinue.

a. la radacina coapsei

b. deasupra plagii

c. dedesubtul plagii

d. peste pansamentul aplicat la nivelul plagii

395. Carui factor se datoreste cresterea caldurii locale intr-o infectie?

a. actiunii toxinelor asupra terminatiilor nervoase

b. prezentei germenilor si leucocitelor in focar

c. activarii circulatiei locale

396. Care din plagile de mai jos se datoreaza agentilor mecanici?

a. plaga prin caldura, agenti ionizanti, raze gama

b. plagi intepate, taiate, prin muscatura

c. plagi produse de frig, acizi, raze Rontgen

397. Plagile produse prin manopere medicale se definesc ca:

a. plagi iatrogene

b. plagi accidentale

c. plagi intentionate

d. plagi profunde

398. Ce efect poate avea injectia de adrenalina sau alte simpaticomimetice in stadiul de soc compensat?

a. favorizeaza iesirea bolnavului din starea de soc

b. favorizeaza cresterea debitului cardiac si

a perfuziei tisulare

c. agraveaza anoxia si grabeste decompensarea

d. ridica tonusul bolnavului

399. Ce intelegem prin plagi perforante?

a. plagi ale tegumentelor

b. plagi insotite de fracturi deschise

c. plagi care patrund in cavitatile naturale

d. plagi care patrund in cavitatile naturale si lezeaza unele organe in cavitatea respectiva

400. Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafata corpului poate evolua:

a. cu soc hipovolemic

b. fara complicatii

c. cu soc toxicoseptic

401. Cand atinge maximum de intensitate durerea postoperatorie?

a. imediat, dupa trezirea bolnavului din anestezie

b. in primele 3 zile dupa operatie,

c. in seara operatiei

d. a doua zi dupa operatie

402. Durerea, in cazul unei infectii localizate, este produsa de:

a. prezenta germenilor, a leucocitelor, a resturilor rezultate din distrugerea celulara

b. hiperemie locala

c. actiune distructiva din cauza nocivitatii germenilor si actiunea directa a toxinelor microbiene, asupra
terminatiilor nervoase
403. Care este semnul caracteristic al generalizarii contracturii in tetanos?

a. tulburarile respiratorii

b. contractura maseterina si trismus

c. dureri abdominale

d. tulburari sfincteriene

404. Care din exminarile de mai jos pot sa dea relatii cu privire la sediul hematuriei macroscopice?
(rinichi, ureter, vezica, uretra)?

a. examenul macroscopic al urinii

b. proba celor 3 pahare

c. examenul macroscopic al sedimentului urinar

d. examenul clinic al bolnavului

405. Care din procedeele de mai jos pot efectua hemostaza definitiva?

a. perfuzii cu ser fiziologic si glucozat 5-10%

b. administrarea de hemostatice: vitamina K, venostat, adrenostazin

c. ligatura si sutura vaselor

d. asezarea bolnavului in pozitie Trendelemburg

406. La ce arsura gasim flictene cu continut serocitrin?

a. arsuri gr I

b. arsuri gr II

c. arsura gr III

d. arsura gr IV

407. Cum sunt durerile si arsurile de gr II si cele de gr III ?

a. sunt de aceeasi intensitate

b. durerile si arsurile de gr III sunt mai mici decat cele in arsurile de gr II

c. durerile si arsurile de gr III sunt mai mari decat cele in arsurile de grII

408. In infectiile cronice avem o crestere

a. neutrofilelor

b. limfocitelor

c. eozinofilelor

d. reticulocitelor

409. In care din arsurile de mai jos avem certitudinea ca se va produce soc postcombustional?

a. arsura gr I – 40% din suprafata corpului

b. arsura gr II – 25% din suprafata corpului

c. arsura gr III – 10% din suprafata corpului

d. arsura gr IV – 8% din suprafata corpului

410. Ce este furunculul?

a. inflamatia acuta a glandelor seboreice

b. inflamatie a aparatului pilosebaceu

c. inflamatia glandelor sudoripare

411. Necroza localizata a unui folicul pilos asociata unei mici cantitati de puroi, caracterizeaza:

a. furunculul antracoid

b. abcesul

c. furunculul

d. foliculita

412. Ce regim alimentar dam bolnavului in preziua operatiei?

a. regim alimentar obisnuit

b. regim hidric

c. dimineata si la pranz regim obisnuit, iar seara regim hidric

d. nu se dau alimente grele cu 24 ore inaintea operatiei

413. La arsii cu leziuni circulare pe membre, pentru prevenirea fenomenelor de ischemie periferica, se va
practica:

a. excizia copleta a escarelor

b. excizia partiala a escarelor

c. incizii de decompresiune, care traverseaza regiunea de escara de la un cap la altul, depasind-o in tesut
sanatos in profunzime

d. pozitii ale membrelor care sa impiedice ischemia periferica

414. La bolnavii cu leziuni profunde ale capului, fetei si care prezinta arsuri ale cailor respiratorii se va
efectua:

a. dezobstructia cailor respiratorii

b. anestezie a cailor respiratorii superioare, oxigenoterapie

c. traheostomie

415. Care este cauza scaderii uneori a hematocritului si hemoglobinei dupa oprirea hemoragiei?

a. invazia apei din tesuturi in circulatie

b. vasoconstrictiei

c. vasodilatatiei, dupa oprirea hemoragiei

d. cresterii diurezei

416. Ce constatam la tetanos?

a. leziuni distructive masive la locul de inoculare

b. semnele locale sunt neinsemnate

c. gravitatea fenomenelor generale datorita toxinei tetanice

417. Pentru un bolnav cu operatie medie este nevoie ca aportul caloric sa fie de:

a. 2000-3000 cal

b. 800-1000 cal

c. 1000-1500 cal

d. 3000-4000 cal

418. Intr-o deshidratare mare putem gasi:

a. edem cerebral

b. agitatie, confuzii, halucinatii

c. exagerarea reflexelor cutanate si tendinoase

d. abolirea reflexului fotomotor la lumina si distanta

419. Pentru mentinerea pansamentului la nivelul nasului se foloseste:

a. bandaj lipit cu material adeziv

b. prastia

c. bandaj in T

d. infasarea sub forma de evantai

420. In pozitie ventrala vor fi asezati bolnavii operati de:

a. coloana vertebrala

b. afectiuni pleuro-pulmonare sau esofagiene

c. bolnavi cu peritonite ale etajului abdominal superior

d. bolnavii operati cu rahianestezie

421. De ce arsurile de gr IV sunt mai putin provocatoare de soc imediat?

a. plasmoragia nu se produce din cauza ca sunt mai profunde

b. terminatiile nervoase din derm sunt distruse

c. plasmoragia nu se mai produce din cauza ca dermul este carbonizat

d. organismul se adapteaza mai bine la arsurile de gr IV

422. Cauza aparitiei socului postoperator dupa un interval liber, poate fi:

a imputabila bolnavului operat ( traumatizat, vagotonic cu soc tonic) care nu a fost suficient pregatiti preoerator

b. cauzat de componenta anestezica

c. urmarea unor factori traumatizanti din timpul operatiei

d. urmarea unor complicatii postoperatorii: hemoragie, ocluzie, peritonita, dezechilibru hidroelectrolitic, dilatatia
acuta de stomac etc

423. Pentru fixarea unui pansament la nivelul capului se poate folosi:

a. fixare cu leucoplast

b. fixare cu plasa autoadeziva

c. fixare capelina
d. fixare cu galifix

424. Cand avem o pierdere ponderala de 7% din greutate, intr-o deshidratare, consideram deshidratarea:

a. normala

b. moderata

c. medie

d. grava

425. Combaterea durerii in soc se face cu:

a. medicamente indicate de medic

b. xilina 0,5 – 1%

c.mialgin

426. Ce complicatie poate da furunculul buzei superioare si al narinei?

a. pleurezie purulenta

b. abcces pulmonar

c. tromboza a sinusurilor cavernoase

427. Un bolnav care are o anemie cronica si necesita interventie de urgenta, cand vom corecta anemia
cronica?

a. corectam anemia cronica si apoi il operam

b. operam si apoi corectam postoperator;

c. corectarea se va face pe cat posibil preoerator, va continua intraoperator si apoi postoerator

d. corectarea se va face in functie de starea generală

428. O formatiune pseudotumorala constituita printr-un perete fibros cu strat conjunctiv de neoformatie
si un strat intern numit membrana piogena este:

a. chist hidatic

b. abces cald

c. abces rece

d. flegmon

429. Socul hemoragi se poate produce cand:

a. avem o hemoragiei mica, dar persistenta, decelabila prin examenul scunului prin proba hemoragiei oculte

b. hemoragie acuta cu pierdere de 10% din masa circulanta

c. hemoragii acute cu pierdere ce depasesc 30% din masa circulanta

d. orice hemoragie e susceptibila de a produce soc hemoragic

430. Care din semnele de mai jos corespund debutului si simptomatologiei erizipelului?

a. debut lent, stare subfebrila, aparitia placardului erizipelatos

b. debut brusc, temperatura 39-40 C, alterarea starii generale, aparitia placardului erizipelatos

c. dupa aparitia placardului se ridica febra 39-40 C, se altereaza starea generală

431. In majoritatea cazurilor, etiologia osteomielitei acute este:

a. streptococul hemolitic

b. stafilococul auriu

c. Haemophilus influenzae

d. germeni anaerobi

432. La cat timp dupa operatie se reia in mod obisnuit tranzitul intestinal?

a. in operatiile facute in afara tubului digestiv, in dimineata urnatoare

b. la 4-5 zile, dupa interventiile facute cu rahianestezie

c. la 48-78 ore

d. depinde de tipul anesteziei effectuate

433. Prelucrarea primara a bolnavilor cu arsuri intinse se face:

a. la locul accidentului

b. la dispensarul medical

c. in camera de garda a spitalului

d. in sala de operatie, in conditii de asepsie si antisepsie

434. In cazul electrocutarii, local, se produc la locul de intrare si iesire arsuri de gradul:

a. II

b. III

c. IV

435. In cazul unei plagi infectate, cand bolnavul simte dupa o perioada de timp ca pansamentul il strange,
la ce ne putem gandi?

a. dezvoltarea gangrenei gazoase

b. neacomodarea cu pansamentul

c. existenta unui hematom

Modulul32

436. Examenul radiologic intr-o entorsa este:

a. obligatoriu

b. nu este absolut necesar

c. obligatoriu atunci cand banuim o leziune mai importanta

437. Leziunile capsulei articulare in cazul luxatiilor sunt:

a. mai importante decat la entorse

b. mai putin importante decat la entorse

c. nu se produc leziuni articulare

438. Pentru a calma durerea extrem de vie in cazul unei luxatii:

a. se administreaza analgezice majore

b. se readuce cat mai urgent capetele articulatiei in pozitia normala

c. se administreaza sedative

439. Aplicarea atelelor se va face astfel incat sa depaseasca intotdeauna:

a. articulatia de deasupra zonei fracturate

b. articulatia de dedesubtul zonei fracturate

c. articulatia de deasupra si de dedesubtul zonei fracturate

440. Din urmatoarele leziuni traumatice osteo- articulare mai frecventa la copii si mai putin grava este:

a. fractura in “lemn verde”

b. luxatia deschisa a cotului

c. fractura diafizei peroneului

441. Prin fractura deschisa se intelege:

a. fractura acoperita de piele, dar cu leziuni masive ale muschilor, tendoanelor si vaselor

b. fractura care produce leziuni ale organelor viscerale

c. fractura in care pielea a fost lezata si osul ajunge in contact cu exteriorul

442. Din fracturile de mai jos sunt fracturi complete doar:

a. fractura in “varf de clarinet”

b. fractura in “lemn verde”

c. fractura prin infundare

443. Fractura cominutiva reprezinta:

a. fractura mai multor oase ale aceluiasi membru

b. fracturi multiple ale oaselor

c. fractura cu mai multe fragmente ale aceluiasi os

444. Sunt semne sigure ale unei fracturi:

a. echimozele si hematomul

b. durerea in punct fix, care se accentueaza cand miscam fragmentele osoase

c. deformarea regiunii

445. Aparatul gipsat trebuie sa cuprinda:

a. numai focarul de fractura

b. focarul de fractura si articulatia de dedesubt

c. articulatia de deasupra si dedesubtul focarului de fractura

446. Prin plagi perforante intelegem:

a. plagi ale tegumentelor

b. plagi care patrund in cavitatile naturale

c. plagi care patrund in cavitatile naturale si lezeaza unele organe din cavitatea respectiva
447. Prin plagi recente intelegem:

a. plagi produse in ziua respectivă

b. plagi produse in urma cu 6 - 8 ore

c. plagi produse in ultimele 48 ore

448. Aplicarea unui pansament umed este indicata in:

a. plagile recente

b. plagile cu secretii abundente

c. tromboflebite

449. Pentru fixarea unui pansament la nivelul capului se poate folosi:

a. fixare cu leucoplast

b. fixare cu plasa autoadeziva

c. fixare cu basma (capelina)

450. Atrofierea muschilor si scaderea tonusului in general poate aparea la bolnavii imobilizati datorita:

a. pozitiei incorecte

b. din cauza imobilizarii indelungate

c. din cauza aplicarii unui tratament necorespunzator

451. In cazul unei fracturi, deformarea regiunii este un semn :

a. extrem de important

b. este vizibil la vasele care se gasesc in contact direct cu pielea

c. in fractura nu apare deformarea regiunii

452. In cazul fracturilor deschise se practica urmatoarele manevre de prin ajutor:

a. curatirea plagii de corpuri straine, hemostaza provizorie, acoperirea plagii cu un pansament steril, se face
imobilizarea provizorie si se trimite de urgenta la spital

b. reducerea focarului de fractura

c. imobilizarea provizorie si trimiterea de urgenta intr-un serviciu de specialitate

453. In cazul unui pacient imobilizat, EKG –ul se face:

a. la pat

b. la cabinetul EKG

c. la cabinetul asistentelor

454.Care din urmatoarele probleme este prioritara in cazul unui pacient care a suferit o amputatie:

a. potential de complicatii

b. anxietate

c. perturbarea imaginii corporale

455 .Luxatia coxo-femurala congenitala se intalneste mai frecvent la:

a. persoana varstnica
b. femeia la menopauza

c. fetite

d. baieti

456. Ruptura musculara se manifesta prin urmatoarele, cu exceptia:

a. durere intensa aparuta brusc

b. impotenta functionala

c. deformarea regiunii la distanta

d. echimoza

457. Deficitul de autoingrijire, ca problema, a unui pacient cu fractura imobilizata in aparat gipsat este
consecinta:

a. imobilizarii segmentelor corpului

b. aparitiei complicatiilor gastro-intestinale

c. schimbarii locului de munca

458. Imobilizarea corecta a unei fracturi de gamba in urgenta se face in:

a. aparat gipsat gambiero-podal

b. aparat gipsat pelvi-podal

c. atela gipsata femuro-podala

d. atela gipsata gambiero-podala

459. Care din urmatoarele semne nu apar in luxatia scapula-humerala

a. umar in epolet

b. usoara abductie a bratului

c. umar globular

460.O fractura de antebrat se imobilizeaza in urgenta in:

a. atela gipsata brahio-palmara

b. aparat gipsat brahio-palmar

c. atela gipsata antebrahio-palmara

461. In prezenta unui aparat gipsat asistenta isi propune urmatoarele cu exceptia:

a. sesizarea oricarui miros degajat la nivelul aparatului gipsat

b. observarea schimbarii culorii gipsului la nivelul plagii

c. observarea culorii tegumentelor din jurul aparatului gipsat

d. sprijinirea precoce pe membrul afectat

462. Examinarea cu izotopi radioactivi a osului poarta denumirea de:

a. punctie osoasa

b. biopsie osoasa

c. scintigrafie osoasa
463. In cazul unei bolnave de 70 ani, cu fractura de membru inferior imobilizata in aparat gipsat, care din
urmatoarele interventii vor fi aplicate de asistenta medicala?

a. intoarce bolnava din 2 in 2 ore in decubit lateral drept sau stang, dorsal sau ventral

b. ajuta la schimbarea pozitiei si protejarea reliefurilor dure, la ingrijirea pielii, a tegumentelor

c. intoarce bolnavul din 30 minute in 30 minute

464.Care din urmatoarele semne releva aparitia unor complicatii infectioase sub aparatul gipsat ?

a. edemul , impotenta functionala si cianoza degetelor

b. senzatia de fierbinteala a anumitor zone sub gips si miros neplacut

c. impotenta functionala si parestezii ale degetelor

465. In timpul mobilizarii active asistenta va urmari daca pacientul:

a. executa miscarile permise

b. este ajutat de apartinatori

c. efectueaza 10 miscari in 8 ore

466. Imobilizarea la pat, predispune pacientul la urmatoarele complicatii, cu exceptia:

a. greturi si varsaturi

b. escare

c. anchiloze

467. Care este prima masura luata de asistenta in cazul unui politraumatism prin accident de circulatie,
cu dispnee si o plaga care sangereaza la nivelul gambei drepte:

a. hemostaza provizorie prin pansament compresiv

b. examinarea permeabilitatii cailor respiratorii superioare

c. masurarea pulsului si TA

d. punerea unui garou in 1/3 medie a coapsei drepte

468. Respiratia paradoxala este caracteristica:

a. traumatismelor cranio-cerebrale

b. insuficientei cardio-respiratorii

c. traumatismelor toracice cu volet costal

d. astm bronsic

469. Diagnosticul de entorsa se pune pe urmatoarele semne:

a. durere, tumefactie, impotenta funtionala la nivelul articulatiilor afectate

b. impotenta functionala, miscari anormale ale articulatiei afectate + creptatii osoase

c. durere, echimoza, pozitie anormala a segmentelor osoase afectate

470. Impotenta functionala in cazul unor plagi muscate de la nivelul membrelor se datoreaza:

a. lipsei de continuitate a pielii

b. introducerii in plaga a virusului rabiei prin muscatura de animale bolnave

c. scoaterii din functiune din cauza plagilor a unor mase musculare, distrugerea unor nervi, tendoane sau a
integritatii osoase.

471. Care este ordinea corecta in acordarea primului ajutor in cazul unor plagi cu sangerare mare:

a. scoaterea accidentatului din mediu, oprirea provizorie a hemoragiei, aplicarea unui pansament protector,
transportarea intr-un serviciu chirurgical pentru a aplica tratamentul definitiv al plagii

b. toaleta plagii, antialgice, pansament , transportul la spital pentru antitetanos

c. scoaterea accidentatului din mediu, antialergice, toaleta plagii +pansament compresiv, administrarea unui
antibiotic cu spectru larg , transport la spital

472. Principiile care stau la baza unui bun pansament sunt urmatoarele :

a. sa acopere complet plaga, sa o izoleze de mediul inconjurator, sa fie steril, bandajul care fixeaza pansamentul
sa fie elastic, suficient de bine strans dar fara sa produca constrictie

b. pansamentul sa fie steril sa depaseasca cu minimum 2 cm marginile plagii, sa fie acoperit de tifon, care poate
fi nesteril dar infasarea trebuie sa cuprinda neaparat articulatia cea mai apropiata

c. inainte de a se pune pansamentul steril trebuie sa se spele plaga, apoi se usuca cu un tampon de vata steril
ce se arunca, dupa care se pune alta vata sterila de forma dreptunghiulara. Pansamentul va fi suficient de strans
de un bandaj pentru a opri si sangerarea.

473. Primul ajutor in fracturi se acorda in urmatoarea ordine:

a. imobilizarea provizorie, administrarea de antialgice, transportul la spital

b. administrarea de antialgice, transportul la spital, imobilizare in aparat gipsat

c. administrarea de antialgice, reducerea fracturii , imobilizare provizorie, transport la spital.

474.Plagile cu leziuni ale arterelor se caracterizeaza prin:

a. hemoragie externa cu sange rosu cu caracter pulsatil

b. hemoragie externa cu sange negricios care curge continuu

c. suprainfectie cu germeni patogeni

475. Care din semnele de mai jos nu sunt specifice unei luxatii:

a. durere, deformarea regiunii, echimoza si hematomul

b. durerea, impotenta functionala, edemul si echimoza

c. tumefactie, impotenta functionala, atitudine vicioasa

d.durere vie, impotenta functionala , crepitatii osoase.

476. Profilaxia plagilor tetanigene se face:

a. toaleta plagii cu apa oxigenata, antibioterapie de preferinta penicilina, 7-10 zile imunizare active cu anatoxina
antitetanica si imunizare pasiva cu ser antitetanic la persoanele neimunizate in prealabil

b. toaleta plagii cu apa oxigenata, anatoxina antitetanica la persoanele imunizate in prealabil

c. toaleta plagii, antibioterapie de preferinta penicilina sau la persoanele alergice, ampicilina sau tetraciclina

477. O pata vinetie bine determinata pe tegumente aparuta la 2-3 zile de la un traumatism este data de:

a. un hematom supraaponevrotic

b. echimoza

c. un hematom subaponevrotic
d. un serom

478. Care din fracturile de mai jos nu se pot reduce corect pe cale ortopedica si prin extensie continua si
este nevoie de reducere chirurgicala:

a. fractura de rotula

b. fractura de humerus

c. fractura extremitatii distale a radiusului

d. fracturile de olecran

Modulul 35

479. Tratamentul anginei streptococice consta in administrarea de:

a. penicilina

b. tetraciclina si cloramfenicol

c. doxicilina

480. Scarlatina este o boala infectioasa produsa de:

a. streptococul beta-hemolitic din grupa A

b. stafilococul auriu

c. streptococul alfa hemolitic din grupa B

481. Eruptia in scarlatina este:

a. micropapuloasa, aspra la pipait

b. micropapuloasa, catifelata la pipait

c. veziculara

482. Pentru scarlatina distinctiv este semnul:

a. Grozovici – Pastia, cu elemente purpurice dispuse linear la nivelul plicei cotului si inghinal

b. Koplik – puncte mici albe inconjurate de o mica areola rosu-aprins, localizate pe mucoasa bucala opusa celui
de-al doilea molar

c. Masca Filatov, semnul Pastia si ciclul lingual

483. Angina rosie +febra+ eruptive micropapuloasa pe trunchi, respectand fata, va sugereaza:

a. varicela

b. rujeola

c. scarlatina

484. In rujeola, perioada de incubatie dureaza:

a. 3-6 zile

b. 8-11 zile

c. 14-21 zile

485. Evolutia eruptiei in rujeola:

a. da descuamatie furfuracee precoce, in lambouri tardive

b. nu lasa urme

c. da pigmentare cafenie si descuamatie foarte fina

486. Importanta rubeolei este data de :

a. efectul teratogen asupra sarcinii in primele 3-4 luni cu aparitia unor malformatii congenitale

b. complicatiile toxice, septice postinfectioase

c. evolutia asimptomatica

487. Eruptia in rubeola are urmatoarele caracteristici:

a. macule mici de culoare roz, fara tendinta la confluare

b. micropapuloasa, pe fond congestiv

c. maculopapuloasa, cu tendinte la confluare

488. Incubatia in rubeola dureaza :

a. 2-3 sapatamani

b. 1-2 saptamani

c. 1 saptamana

489. Febra + catar respirator + adenopatie sunt simptome care sugereaza :

a. rujeola

b. rubeola

c. scarlatina

490. Eruptia este pruriginoasa in :

a. scarlatina

b. rubeola

c. varicela

491. Parotidita epidemica este cunoscuta sisub numele de :

a. oreion

b. varsat

c. pojar

492. Tabloul clinic cu varsaturi, colici abdominale, scaune diareice, defineste :

a. hepatita acuta virala

b. toxiinfectia alimentare

c. scarlatina

493. Scaune numeroase, mucopiosanguinolente, tenesme si uneori febra, stare toxica, subliniaza
sindromul clinic din :

a. tetanos

b. dizenterie

c. hepatita virala
494.Calea de transmitere a dizenteriei este :

a. aerogena

b. fecal-orala

c. parenterala

495. Rolul principal in transmiterea dizenteriei il au :

a. contaminarea hainelor

b. mainile murdare

c. mustele

496. Morbiditatea prin tetanos a scazut foarte mult prin generalizarea vaccinarii cu :

a. anatoxina tetanica

b. verorab

c. anatoxina difterica

497. Debutul, de obicei lent, cu « trismus » precedat uneori de tresariri muscular la nivelul plagii este
semn patognomonic pentru:

a. scarlatina

b. tetanos

c. dizenterie

498. “Rasul sardonic” apare in:

a. scarlatina

b. rujeola

c. tetanus

499 .Patognomonic pentru rujeola este:

a. semnul Barsieri

b. semnul Koplick

c. catar ocular, nazo-bronsic

500. Antibioticul de electie, in tratamentul pneumoniei pneumococice este :

a. tetraciclina

b. penicilina G

c. ampicilina

501. Dupa ce a fost izolat la domiciliu un copil cu varicela poate intra in colectivitate:

a. dupa ce febra a scazut la 37,60C

b. dupa ce a terminat tratamentul cu antibiotice

c. cand toate elementele de pe piele au cruste

d. cand pielea este curata, intacta si au cazut toate crustele

502. Varicela are acelasi agent etiologic cu :

a. rubeola

b. zona zooster

c. rujeola

d. parotidita epidemica

503. Cand ingrijim un pacient cu meningita, cea mai potrivita interventie de ingrijire- nursing este :

a. asigurarea unui mediu linistit, cu lumina putina, corect hidratati

b. efectuarea de exercitii pasive ale membrelor inferioare

c. aplicatii calde in regiunea occipitala si a spatelui

504. In cazul pacientilor cu toxiinfectie alimentara o problema prioritara este formulata astfel :

a. deshidratare cu dereglari hidroelectrolitice din cauza varsaturilor, diareei

b. durere la inghitit alimente solide

c. nerespectarea regimului alimentar impus

505. Hepatita virala A (HAV) se transmite pe cale :

a. fecal-orala

b. contact sexual

c. parenterala

506. Essentiale, Metaspar, Aspatofort, Silimarina sunt medicamente cu efect :

a. laxativ

b. hepatoprotector

c. antialgic

507. Virusul hepatitei B este prezent :

a. in saliva, lichidul seminal si sange

b. pe tegumente

c. pe regiunile paroase

508. Cunoasterea profilului imun al bolnavului se realizeaza prin determinarea :

A .hemoleucogramei

b. ionogramei

c. imunoglobulinelor

509.Pentru scaderea amoninemiei se administrează in perfuzie lenta,intravenoasa solutii care contin:

a. arginina, sorbitol

b. insulina

c. aminoacizi
510.Starea confuzionala, delirul si halucinatiile, agitatia neuropsihica intensa caracterizeaza :

a. coma de gr.I

b. coma de gr.II

c. coma de gr. IV

511. Dupa diminuarea icterului, pentru inlaturarea stazei biliare si asigurarea unui flux biliar crescut se
pot administra :

a. sedative

b. coleretice

c. antibiotice

512. In perioada de ascensiune a icterului este indicat in toate cazurile :

a. repausul

b. consumul de lipide de origine animala

c. consumul de sucuri carbogazoase

Modulul 37

513.Diabetul zaharat poate fi definit ca o dereglare:

a) acută;

b) cronică;

c) mixtă.

514.Diabetul zaharat prezintă următoarea triadă simptomatică:

a) polifagie, obezitate, hiperlipidemie;

b) polipnee, poliurie, tahicardie;

c) polifagie, polidipsie, poliurie.

515.Diabetul zaharat se caracterizează prin:

a) afectarea metabolismului bazal;

b) hiperglicemie şi glicozurie;

c) creşterea lipidelor in sange.

516.Tipurile de diabet zaharat sunt:

a) diabet esenţial şi neesenţial;

b) diabet insulinodependent şi diabet insulinoindependent;

c) diabet major şi diabet minor.

517.Dintre complicaţiile diabetului cea mai importantă este:

a) obezitatea;

b) deshidratarea;

c) angiopatia diabetic
518.Insulina cristalină are acţiune:

a) intermediară;

b) lentă;

c) rapidă.

519.Insulinele lente, cele care intră in acţiuni in 90-120 minute, au o durată a efectului de:

a) 10 h;

b) 24 h;

c) 5 h.

520.Reactia hipoglicemica tardiva, dupa absorbtia glucidelor concentrate este insotita de senzatia de:

a) satietate

b) foame imperioasa

c) sete

521.Glicemia postprandiala poate atinge in mod obisnuit valori intre:

a) 60-80 mg/dl

b) 130-140 mg/dl

c) 210-230 mg/dl

522.Coma umeda ce apare la un diabet este coma:

a) acido-cetozica

b) hipoglicemica

c) hiperosmolara

523.Coma diabetica hiperosmolara se caracterizeaza prin:

a) corpi cetonici

b) hipoglicemie

c) hiperglicemie

524.Coma hipoglicemica se caracterizeaza prin:

a) inapetenta selectiva

b) transpiratii profuze

c) tahilalie

525.Tratamentul de electie in diabetul zaharat se face cu:

a) izoniazida

b) iodura de potasiu

c) insulina

526.Tratamentul de electie in diabetul zaharat se face cu:

a) tavegyl
b) tolbutamid

c) trasylol

527.Tratamentul de electie in diabetul zaharat se face cu:

a) maninil

b) manitol

c) marisang

528.Tratamentul de electie in diabetul zaharat se face cu:

a) meguan

b) metaspar

c) mecopar

529.Tratamentul de electie in diabetul zaharat se face cu:

a) bixtonim

b) bronhodilatin

c) buformin

530. Glicoreglarea reprezintă echilibrul mecanismelor hipo- şi hiperglicemiante. Factorii hiperglicemianţi

sunt:

a) tiroxina, ACTH, cortizonul, glucagonul;

b) insulina, ACTH, cortizonul;

c) ACTH, cortizon.

531. Semnele de recunoaştere a comei hiperglicemice sunt:

a) tremurături, piele uscată;

b) piele uscată, tremurături, greţuri, vărsături;

c) greţuri, vărsături, piele uscată, instalare lentă.

532.Pacientul cu diabet zaharat este o persoană care necesită:

a) întreruperea activităţii profesionale;

b) desfăşurarea activităţii respectând indicaţiile de regim şi tratament;

c) nu are restricţii privind efortul fizic.

533.În diabetul zaharat insulinodependent doza de insulină/24 h se stabileşte în funcţie de glicozuria

exprimată în grame astfel:

a) 1 UI la 3 g glicozurie/zi;

b) 2 UI la 1 g glicozurie/zi;

c) 1 UI la 2 g glicozurie/zi

534.Care tip de insulina se poate administra prin injecţii subcutanate, intramusculare şi intravenoase?

a) insulina cristalină, actrapid;

b) insulina semilentă MC;

c) insulina lentă MC.

535.Pacientului căruia i s-a administrat insulina cristalină i se recomandă:

a) să mănânce în.următoarele 15-30 de minute;

b) să mănânce după una-două ore;

c) nu are importanţă când va mânca.

536.Comei hipoglicemice îi sunt caracteristice următoarele manifestări de dependenţă:

a) halenă acetonică;

b) tremurături, transpiraţii;

c) semne de deshidratare.

537.Forma de depozit a glucidelor in ficat este reprezentată de:

a) pectine;

b) glicogen;

c) amidon.

538.Necesarul glucidic la adulţi este de:

a) 1-1,5 g/kg corp/zi;

b) 2-3 g/kg corp/zi;

c) 4-6 g/kg corp/zi

539.La un bolnav cu diabet cantărirea alimentelor se face:

a) pentru painea prăjită, după prăjire;

b) pentru fructe coapte, inainte de coacere;

c) pentru legumele fierte, după tratamentul termic.

540.Glicozuria este cantitatea de zahăr prezentă in:

a) urină;

b) LCR;

c) plasma

541. Comei hiperglicemice ii sunt caracteristice următoarele elemente cu excepţia:

a) hipotensiune arterială;

b) semne de deshidratare;

c) convulsii, mioclonii, tremurături;

d) halenă acetonică.

542.S.C., elev in varstă de 16 ani, este internat cu comă hiperglicemică in spital. Care este îngrijirea
prioritară in cazul lui la internare?

a) inregistrarea observaţiilor făcute;

b) menţinerea căilor respiratorii libere;

c) recoltarea sangelui şi urinei pentru analize.

543.Care este motivul pentru care se instituie tratamentul cu insulina şi cu soluţii hidratante pentru un
pacient internat in spital cu coma hiperglicemica?

a) este predispus la infecţie şi are un nivel scăzut de glucoza in sange;

b) este inconştient şi prezintă acidoză;

c) are un nivel ridicat al glucozei in sange şi prezintă deshidratare.

544.La externare mama intreabă asistenta medicală dacă copilul său diabetic poate utiliza mierea in loc
de zaharină. Ce va răspunde asistenta?

a) mierea conţine glucoza şi nu are valoare calorică foarte mare;

b) mierea este un zahăr din plante care poate fi utilizat pentru indulcire;

c) mierea este un hidrat de carbon care ridică valoarea glicemiei din sange, şi nu are voie să o folosească

Modulul 41

545. Morala este o formă de reglementare:

a) a convieţuirii sociale;

b) a comportamentului uman;

c) ambele.

546. Valoarea morală este:

a)o credinţă;

b)un obicei care apare frecvent din medii culturale sau etnice, tradiţii de familie, filosofii politice, educative şi
religioase cu care se identifică cineva;

c) ambele.

547. Dilema morala:

a) situatie in care exista doua cursuri de actiune

b) judecati egal justificate in care individual nu stie pe care sa o urmeze sau sa o aleaga;

c) ambele.

548. Care din urmatoarele principii etice se defineste ca obligatia de a spune adevarul si de a nu-i minti si
insela pe altii:

a) fidelitatea

b) veracitatea

c) dreptatea

549. Codul de etica arata:

a) acceptarea responsabilitatii profesionale;

b) increderea pe care o investeste societatea in aceasta profesie;

c) ambele.

550. Problemele intalnite in practica nursingului sunt:

a) de ordin legal;

b) de ordin moral;
c) ambele.

551. Fazele procesului suferinţei descrise de Parkes în pierderile importante sunt urmatoarele cu
exceptia:

a) durerea acută;

b) şocul;

c) construirea de noi presupuneri;

d) descurajare, singurătate;

e) indiferenta

552. Primul cod deontologic pentru medici a fost:

a) jurământul lui Hipocrate;

b) jurământul lui Florance Nightingale;

c) codul lui Hamurabi.

553. Principiile eticii sunt urmatoarele:

a) principiul egalitatii in fata normelor;

b) principiul claritatii si clarificarii;

c) ambele.

554. Cand intr-o comunicare exista neconcordanta intre mesajul verbal si mesajul nonverbal,
interlocutorul va fi influentat in mai mare masura de:

a) mesajul verbal

b) mesajul nonverbal

c) ambele

555. Clonarea poate fi:

a) reproductiva;

b) terapeutica;

c) ambele.

Modulul 45

556.Testul cu Lugol (Lahm- Schiller) detecteaza:

a) leziuni posibil precanceroase ale colului uterin;

b) sarcina extrauterina;

c) evidentiaza permeabilitatea trompelor uterine.

557. Histerosalpingografia reprezinta:

a) examen endoscopic al cavitatii uterine;

b) examen radiologic al corpului si istmului uterin;

c) examen cu ultrasunete pentru evidentierea unor tumori.

558 .Examenul clinic general are importanta pentru stabilirea diagnosticului bolilor ginecologice si
foloseste:
a)inspectia, palparea;

b) inspectia, percutia,palparea;

c)palparea.

559.Durerea in afectiunile ginecologice are caracteristicile urmatoare:

a) este localizata in hipogastru, nu iradiaza;

b) este localizata in hipogastru si fosele iliace, iradiaza catre vulva, vagin;

c) este generalizata in tot abdomenul.

560. Leucoreea reprezinta:

a) scurgere vaginala albicioasa, galbuie, in cantitate redusa;

b) scurgere usor rosiatica premestrual;

c) pierdere abundenta de sange menstrual.

561.Pacienta cu inflamatii genitale poate prezenta ca probleme:

a) leucoree, febra,tulburari urinare;

b) dureri in hipogastru;

c) ambele.

562.In vederea recoltarii secretiilor vaginale, ginecopata este pregatita astfel:

a) se face spalatura vaginala cu doua ore inainte;

b) cu doua zile inainte se intrerupe tratamentul local;

c) nu se face pregatire.

563. Repausul la pat este obligatoriu in:

a) chistul ovarian;

b) inflamatiile acute genitale,sangerari;

c) prolaps genital gradul I.

564. Tulburari mai frecvente de eliminare urinara intalnite in bolile ginecologice sunt:

a) disurie, polakiurie;

b) poliurie;

c) anurie.

565. Tratamentul local in bolile ginecologice se aplica prin:

a) tampoane vaginale,ovule,spalaturi vaginale;

b) cauterizare;

c) ambele.

566..Aparitia durerilor in timpul menstrei se numeste:

a) dismenoree;

b)amenoree;
c)menarha

Modulul 46

567. În timpul sarcinii apar modificări morfofuncţionale ,pe care asistenta medicală trebuie să le
cunoască:

a. modificări generale ale organismului;

b. modificări locale la nivelul aparatului genital feminin;

c. ambele.

568. Metabolismul se modifică în timpul sarcini astfel:

a. creşte;

b. scade;

c. se menţine constant.

569. La nivelul aparatului excretor apar următoarele modificări în sarcină:

a. oligurie;

b. polakiurie, oligurie;

c. poliurie, polakiurie.

570. Pentru stabilirea diagnosticului de sarcini prin testul imunologic se recoltează :

a. urina femeii gravide;

b. 5ml sânge venos;

c. sânge capilar.

571. Semnul obiectiv cel mai important pentru stabilirea vârstei sarcinii este:

a. data ultimei menstruaţii;

b. înălţimea fundului uterin;

c. primele mişcări fetale

572. La sfârşitul lunii a III-a uterul este situate astfel:

a. ca organ pelvin;

b. la nivelul ombilicului;

c. la jumătatea distanţei ombilic- simfiza pubiană.

573. Stabilirea vârstei sarcinii se face luând în considerare următoarele criterii:

a. data ultimei menstruaţii, înălţimea fundului uterin, data primelor mişcări fetale, data raportului sexual
fecundant;

b. data ultimei menstruaţii şi a primelor mişcări fetale;

c. data ultimei menstruaţii şi înălţimea fundului uterin.

574. Pentru asistarea naşterii în condiţii de asepsie se urmăreşte :

a. mediu ambiant dezinfectat, materiale şi instrumente sterile;

b. mediu ambiant dezinfectat, Dezinfecţia persoanei care asistă naşterea;

c. mediu ambiant dezinfectat, materiale şi instrumente sterile, dezinfecţia persoanei care asistă naşterea,
dezinfecţia parturientei.

575. Mobilizarea lehuzei cu naştere eutocică , fără intervenţii obstetricale se face astfel:

a. precoce, în primele 6-12 ore;

b. la 2 zile după naştere;

c. nu prezintă importanţă timpul când se mobilizează.

576. Gravidei cu disgravidie precoce , asistenta medicală îi acordă următoarele îngrijiri:

a. supraveghează pierderile de sânge din punct de vedere cantitativ şi caliatativ;

b. observă aspectul tegumentelor , măsoară TA, greutatea corporală;

c. asigură repausul total la pat.

577. Manifestările de dependenţă : edeme, HTA, albuminurie se întâlnesc în :

a. disgravidie precoce;

b. disgravidie tardivă;

c. iminenţă de avort.

578. D-na M.V, 30 de ani, este lăuză cu operaţie cezariană de două zile. Se constată că involuţia uterină
este de 1,5 cm. Cum apreciaţi aceasta:

a. normală;

b. subinvoluţie;

c. rapidă.

579. Perioadele naşterii sunt :

a. dilataţia , angajarea craniului, delivrenţa , lăuzia;

b. dilataţia , expulzia fătului, delivrenţa,consolidarea hemostazei;

c. angajarea craniului, coborârea craniului în excavaţie,degajarea la strâmtoarea inferioară.

580. Circumferinţa abdominală la o gravidă la termen are aproximativ:

a. 75 cm;

b. 95cm;

c. 125cm

581. Consultaţiile periodice prenatale pentru o gravidă fără risc obstetrical se efectuează în primele 6 luni
de sarcină:

a. bilunar;

b. săptămânal;

c. lunar.

582. Prin hidramnios se înţelege o cantitate de lichid amniotic:

a. mică( sub 500 ml) ;

b. normală;

c. mare( peste 2000 ml).

583. Pentru depistarea activităţii cardiace fetale şi pentru măsurarea fluxului sanguin în vasele ombilicale
se foloseşte ca investigaţie:

a. ecografia;

b. auscultaţia Dopller;

c. amnioscopia.

584. Intervenţiile specifice asistentei medicale acordate gravidei cu disgravidie precoce sunt
urmatoarele, cu excepţia:

a. observarea atentă a tegumentelor şi mucoaselor;

b. menţinerea unei stări nutriţionale adecvate, cântărirea gravidei;

c. reducerea sării din alimentaţie.

585. Furia laptelui se manifestă prin :

a. semne locale;

b. semne generale;

c. ambele.

Modulul 47

586. Perioada de nou-născut este cuprinsă între :

a) 0-1 an;

b) 0-5 zile;

c) 0-28 zile;

d) 0-3 luni.

587. Alimentaţia la sân a nou-născutului este corect să fie instituită:

a) după 24 ore;

b) în primele 4 ore;

c) în primele 6-12 ore.

588. În asfixia albastră a nou-născutului se acordă următoarele îngrijiri , cu excepţia:

a) Se efectuează respiraţie artificială;

b) Se dezobstruează caile respiratorii superioare;

c) Se aşează nou-născutul în poziţie declivă;

d) Se efectuează intubaţie artificială.

e) Se administrează oxigen.

589. Principalul icter al nou-născutului este:

a) icterul hemolitic;

b) icterul fiziologic;

c) icterul mecanic.
590. Imediat după supt, sugarul trebuie:

a) aşezat în decubit ventral;

b) ţinut în poziţie verticală cu capul sprijinit şi tapotat uşor pe spate pentru favorizarea eructaţiei;

c) aşezat în decubit lateral.

591. Alimentaţia artificială constă în :

a) alimentarea sugarului în primele 3-4 luni cu un alt lapte decât cel de femeie;

b) alimentarea sugarului cu lapte de mamă şi un alt preparat din lapte;

c) alimentarea sugarului cu sucuri de fructe.

592. Recoltarea scaunului pentru coprocultură la copil se efectuează astfel:

a) din scaunul eliminat pe scutec sau în oliţă;

b) cu ajutorul unei sonde Nelaton introdusă prin anus şi rect;

c) se administrează purgativ salin şi se recoltează scaunul într-un recipient curat şi uscat.

593. Meconiul este:

a) o malformaţie congenitală;

b) scaunul nou-născutului în primele 2-3 zile;

c) scaun cu mucozităţi şi cellule descuamate de culoare verde

594. Primo-profilaxia TBCse face în maternitate cu vaccin:

a) BCG;

b) DTP;

c) PPD.

595. Prima vaccinare BCG se face în maternitate:

a) la toţi nou-născuţii , fără excepţie;

b) după aprecierile medicului;

c) la nou-născuţii sănătoşi cu greutate peste 2500 g în primele 4-8 zile.

596. Pot fi puşi la sân sau pot fi alimentaţi cu biberonul prematurii:

a) de orice grad;

b) de gradul I;

c) de gradul I şi II.

597. Reflexul de supt şi de deglutiţie lipseşte:

a) în prima zi după naştere;

b) la nou-născuţii agitaţi ;

c) la prematurii cu greutate sub 1500 g.

598. Prematurii de gradul III şi IV sunt alimentaţi :

a) cu biberonul;
b) la sân;

c) cu linguriţa;

d) prin gavaj.

599. Carenţa de vitamina D la sugar şi copilul mic se numeşte:

a) scorbut;

b) rahitism;

c) pelagră.

600. Măsurarea temperaturii la copilul 0-3 ani se face:

a) în rect, cu termometru individual lubrifiat;

b) în plica axilară;

c) în cavitatea bucală , cu termometru special

601. Temperatura copilului măsurată în rect este:

a) egală cu cea măsurată în axilă;

b) mai mică decât cea măsurată în axilă;

c) mai mare cu 0,3-0,5 grade C.

602. Eritemul feiser al sugarului se previne prin:

a) aplicarea de unguente protectoare;

b) toaleta locală de apă şi săpun;

c) toaleta parţială după fiecare scaun, aplicare de unguent protector în regiunea fesieră şi schimbarea ritmică a
lenjeriei de corp.

603. Prima vaccinare antihepatitică se efectuează :

a) la vârsta de 6 luni;

b) la nou- născut în maternitate;

c) ambele răspunsuri sunt corecte.

604. Diversificarea alimentaţiei sugarului presupune:

a) introducerea de noi alimente ,în afară de lapte , la vâsta de 3-4 luni;

b) alimentarea sugarului cu diferite regimuri alimentare;

c) introducerea în alimentaţie a sucurilor de fructe.

605. La nou- născut şi sugarul în primele luni de viaţă pulsul se poate măsura:

a) la artera pedioasă;

b) la artera radială;

c) la nivelul fontanelei anterioare

606. Cauzele vărsăturilor pot fi următoarele , cu excepţia:

a) boli ale tubului digestiv;

b) stenoza hipertrofică de pilor;

c) administrarea medicamentelor pe cale parenterală;

d) ingerarea unor medicamente.

607. Cea mai frecventă formă de anemie înâlnită la sugar este:

a) anemie posthemoragică;

b) anemie feriprivă prin carenţă de fier exogenă;

c) anemie hemolitică.

608. Locul de elecţie al injecţiei intramusculare la sugar este:

a) musculatura fesieră;

b) musculatura coapsei;

c) în muşchiul deltoid.

609. Supa de legume poate fi primită de sugar când e sănătos , de la :

a) 2 luni;

b) 4 luni;

c) 6 luni.

610. În icterul fiziologic :

a) se administrează obligatoriu hepatoprotectoare;

b) se administrează obligatoriu gamaglobulină;

c) nu necesită tratament special.

611. Criza genitală a nou-născutului necesită :

a) administrare de hormoni;

b) curăţarea secreţiilor;

c) oprirea alimentaţiei la sân.

612. Primii dinţi apar în jurul vârstei de ;

a) 6 luni;

b) 12 luni;

c) 18luni.

613. O contraindicaţie a supei de morcov este:

a) diareea cu scaune apoase;

b) vărsăturile repetate;

c) stomatita micotică.

614. Curăţirea unui biberon folosit se începe cu:

a) spălarea cu detergent;

b) clătirea cu apă rece;

c) fierberea.
615. Pansamentul bontului ombilical îl efectuăm:

a) la 2 zile;

b) ori de câte ori este nevoie;

c) după cicatrizarea plăgii.

616. Copilul prezintă enurezis când nu-si controlează sfincterul vezical:

a) înainte de 18 luni;

b) după 2 ani;

c) după 4 ani.

617. La ce vârstă este mai frecvent debutul rahitismului carenţial?

a) la 9-12 luni;

b) la 3-6 luni;

c) la 2-3 ani.

618. Profilaxia cu vitamina D a rahitismului carenţial comun se începe :

a) la vârsta de 2 luni ;

b) în primele zile după naştere;

c) la vârsta de 1 an.

619. Tratamentul etiologic al unei rinofaringite streptococice se face cu;

a) paracetamol, ampicilină;

b) tetraciclină;

c) penicilină.

620. Poziţia care trebuie asigurată copilului în convulsii este;

a) şezăndă;

b) decubit dorsal;

c) decubit lateral.

Modulul 48

621.Pneumoencefalografia reprezintă:

a)examen radiologic al spaţiilor subarahnoidiene,folosind ca substanţă de contrast aerul;

b) examen radiologic al spaţiilor subarahnoidiene ,folosind ca substanţă de contrast iodul;

c)examen radiologic ce realizează imagini ale circulaţiei cerebrale.

622.Pentru efectuarea pneumoencefalografiei,asistenta va pregăti urmatoarele materiale:

a)electroencefalograful;

b)seringi,ace,tăviţa renală,soluţie dezinfectante;

c)nu sunt necesare materiale.

623.EEG reprezintă:

a) înregistrarea biocurenţilor produşi de creier;

b)înregistrarea biocurenţilor produşi de muşchi;

c)examen radiologic al conţinutului cranian.

624.Următoarele manifestări de dependenţă sunt tulburări ale mersului si ortostaţiunii:

a)tremurăturile,convulsiile;

b)ataxia statică şi locomotorie;

c)monoplegia.

625.Tulburările de sensibilitate,subiective sunt:

a)anestezia,hipoestezia,hiperestezia;

b)paresteziile;

c)ambele.

626.În leziunile nervului I cranian,pacientul prezintă ca problemă de dependenţă:

a) anosmie,hiposmie;

b)lipsa vederii;

c)midriază.

627.Vărsăturile în cazul HTIC au următoarele caracteristici:

a)au totdeauna conţinut alimentar;

b)sunt spontane,în jet,neprecedate de greţuri;

c)sunt precedate de greţuri

628.Intervenţiile asistentei în faza tonicoclonică a crizei epileptice sunt următoarele ,in afară de:

a)se descleştează dinţii,se pune un rulou între dinţi;

b)se lărgesc hainele prin descheierea nasturilor;

c)se aşează apăratori laterale la paturi pentru a prevenii accidentele

629.În comoţia cerebrală,pacientul prezintă:

a)stare comatoasă profundă;

b)pierderea conştienţei pentru scurt timp;

c)pareze,paralizii.

630.În traumatismele craniocerebrale în care se scurge LCR prin nas,urechi,plagă craniană,se va proceda
astfel:

a)aplicarea unui pansament compresiv;

b)dezinfecţia plăgii craniene şi tamponarea ei;

c)nu se efectueaza tamponare.

631.În acordarea primului ajutor unui pacient cu traumatism cranian se fac următoarele manevre,în afară
de:

a)ridicarea pacientului pentru a-i observa mersul;

b)observarea stării de conştienţă

c)examinarea plăgilor craniene;

d)evidenţierea parezelor si paraliziilor

632.Recuperarea deficitului motor în cazul AVC se începe astfel:

a)imediat după producerea accidentului;

b)cu miscări pasive;

c)la 1-2 luni de la debut.

633.Poziţia în pat a pacientului comatos neintubat în perioada postoperatorie este :

a). decubit dorsal

b)decubit lateral sau semidecubit ventral;

c)Trendelenburg.

634.În stabilirea căii de alimentare a pacientului operat pe craniu se va ţine seamă în primul rậnd de:

a)preferinţele pacientului;

b)prezenţa reflexului de deglutiţie;

c)starea de conştienţă a pacientului.

635.Problemele pacientului în fazele tardive ale sclerozei in plăci sunt:

a)pierderea controlului sfincterelor;

b)hipertermie;

c)alterarea tranzitului intestinal.

636.Pentru efectuarea puncţiei rahidiene unui pacient comatos i se va da poziţia :

a)decubit lateral cu membrele inferioare flectate pe abdomen;

b)şezậnd,susţinut de două persoane;

c) decubit lateral cu bărbia în piept şi membrele inferioare flectate pe abdomen.

637.Starea de comă se defineşte astfel:

a)pierderea parţială sau totală a constientei

b)pierderea parţială sau totală a conştienţei cu alterarea funcţiilor vitale;

c) pierderea partiala sau totala a constientei motilitatii sensibilitatii, conservarea celor mai importante funcţii
vegetative.

638.Leziunile nervului II cranian(optic) se manifestă prin:

a)ambliopie,amauroză;

b)îngustarea cậmpului vizual;

c)ambele

639.Convulsia reprezintă: a)pierderea conştienţei;

b)mişcări neaşteptate ale membrelor

inferioare;

c)contracţii musculare urmate de relaxare.

640. Pareza reprezintă:

a)contractură musculară;

b)diminuarea forţei muscular

c)rigiditate vasculară.

641.Hemiplegia reprezintă:

a)absenţa forţei musculare;

b)paralizie generalizată;

c)paralizia unei jumătăţi de corp.

642.Paraplegia reprezintă:

a)paralizia unui singur membru;

b)paralizia părţii inferioare a corpului;

c)paralizia celor patru membre.

643.Lezarea nervului acustico-vestibular produce:

a)lipsa posibilităţii de a fluiera;

b)tulburări de echilibru;

c)paralizie masticatorie.

644.Narcolepsia reprezintă:

a)nevoia bruscă de somn;

b)somn superficial cu treziri dese;

c)somn cu durată peste limitele normale.

645.Asistenta medicală menţine mandrenul acului spinal în timpul puncţiei lombare:

a)steril;

b)nesteril;

c)îl depune în sacul colector.

646.După efectuarea puncţiei occipitale:

a)se asigură 8h repaus total pacientului;

b)pacientul se poate mobiliza după circa 15 minute;

c)se asigură pacientului repaus fizic 60 minute.

647.Retracţiile musculo-tendinoase pot fi evitate prin:

a)mentinerea corectă a membrelor paralizate;

b)mentinerea poziţiilor de flexie a genunchiului şi răsuciri ale trunchiului;

c)evitarea mişcării.
648.Pacientul cu deficit motor parţial se imbracă:

a)începậnd cu membrul sănătos;

b)începậnd cu membrul plegic

c)nu contează.

649.Pentru a restabili mobilizarea unui pacient cật mai repede posibil după un AVC (pareză)cea mai
importantă acţiune este :

a)poziţionarea corectă a membrului respectiv;

b)efectuarea de exerciţii fizice pasive ale membrului respectiv;

c)schimbarea poziţiei pacientului din 10 în 10 ore;

d)aplicarea de atele la membrele afectate.

650.Comunicarea ineficientă la nivel motor se manifestă prin :

a)stare comatoasă;

b)pareze şi paralizii;

c)obnubilare.

651.Afazia este tulburarea:

a)de sensibilitate a pielii;

b)scăderea volumului muscular;

c)incapacitatea de a pronunţa cuvinte.

652.Puncţia lombară se execută de către:

a)asistenta medicală de salon;

b)asistenta medicală de laborator;

c)medic.

Modulul 49

653.Vârsta de debut a schizofreniei, este în majoritatea cazurilor:

a) 18-35 de ani;

b) după 50 de ani;

c) dupa 65 de ani,

654.Vitaminele B1 şi PP, sunt indicate în tratamentul delirium-ului tremens, fiind necesare:

a) formării protrombinei;

b) sistemului nervos;

c) circulaţiei sanguine;

d) diurezei.

655.Dieta bogată în proteine şi vitamine, previne distrugerea cărui organ care detoxifică alcoolul?

a) pancreasul;

b) ficatul;
c) rinichii;

d) plămânii.

656.Pacientul care umple ˝spaţiile albe˝ din memorie, cu evenimente imaginare, bizare, contradictorii şi
lipsite de consecvenţă:

a) confabulează;

b) minte;

c) are halucinaţii.

657.La anamneză, pacientul îşi exprimă convingerea fermă că va fi omorât de către securitate, acest
exemplu ilustrează:

a) halucinaţie;

b) idee delirantă de autoacuzare;

c) delir de persecuţie.

658.Starea timică manifestată cel mai frecvent de către schizofrenic, este:

a) optimism, exaltare timică;

b) tristeţe, depresie;

c) apatie, detaşare emoţională, ostilitate, negativism.

659.Repetarea frazelor pe care ceilalţi le-au spus, se numeşte:

a) autism;

b) ecopraxie;

c) ecolalie;

d) balbism.

660.Fraza „sunt bolnavă deoarece prezentatorul de la TV mă hipnotizează cu laser, chiar când scot
televizorul din priză”, exemplifică:

a) gândirea autistă;

b) iluzia;

c) ideea delirantă de influenţă exterioară.

661.Indicaţi răspunsul fals:

a) antidepresivele triciclice potenţează efectele alcoolului;

b) se indică asocierea alcoolului şi a antidepresivelor triciclice, pentru accelerarea vindecării depresiei endogene;

c) fenotiazinele cresc toxicitatea antidepresivelor triciclice.

662.Ce este comunicarea?

a) activitate complexa intre doua sau mai multe persoane, in care fiecare mesaj genereaza o reactie complexa ce
poate deveni un nou subiect pentru discutie

b) o relatie ce trebuie focalizata pe un anumit subiect

c) o activitate intelectuala in care fiecare interlocutor isi demonstreaza cultura generala

663.Comunicarea este eficienta daca:

a) se desfasoara dupa un ritual bine definit

b) mesajele sunt simple, clare si precise

c) se desfasoara verbal

664.Indicaţi ce metodă contraceptivă ar fi utilă la o tânără epileptică, tratată cu Fenobarbital:

a. contraceptive orale;

b. sterilet;

c. vasectomie.

665. Haloperidolul este contraindicat la pacienţii cu:

a. boala Parkinson;

b. demenţă senilă;

c. boala Alzheimer

666. Dementa etanolica este:

a. stadiul final al alcoolismului cronic, ce determina atrofie cerebrala

b. psihoza polinevritica alcoolica Korsakov

c. scleroza hepatica

667. Boala Parkinson caracterizata prin triada neurologica (hipertonie, hipo sau akinezie si tremor, are si
variate modificari psihice care au la baza:

a. tulburari ale metabolismului dopaminei la nivel encefalic;

b. sclerozei cerebrale

c. avitaminozei PP si B6

668. Sindromul discordant este carcateristicpentru:

a. schizofrenie;

b. alcoolism;

c. demenţă;

669. Ce este respectul?

a. tratarea cu seriozitate a gandurilor, sentimentelor si experientele pacientilor

b. intelegere empatica intre persoana bolnava si asistent

c. capacitatea asistentului de a se transpune in lumea experientelor si trairile lor

670. Ce presupune observarea de catre asistenta medicala in sectia de psihiatrie:

a. observarea semnelor si simptomelor psihopatologice ce ar putea fi importante in vederea aplicarii ingrijirilor

b. capacitatea asistentei medicale ce supravegheaza bolnavul de a depista tulburarile ce il fac pe pacient pasibil
de a fi pedepsit

c. completeaza datele obtinute de la bolnav in registre speciale, le discuta cu colegii si elaboreaza un plan de
ingrijire
671. Hipoestezia reprezinta:

a. scaderea sensibilitatii la diferite excitatii

b. perceptia distorsionata a unui obiect

c. aparitia de asa zise dureri migratorii

672. Ce este agorafobia

a. teama de spatii deschise

b. teama de obiecte ascutite

c. frica de apa

673. Ipohondria este:

a. convingerea bolnavului ca sufera de boli grave, incurabile

b. convingerea bolnavului ca este mai destept, mai frumos decat altii

c. convingerea bolnavului ca este acuzat de toate nenorocirile lumii

674. Bulimia este:

a. scaderea pana la lipsa totala a poftei de mancare

b. ingerarea fara discernamat a unei cantitati mari de alimente

c. ingestie exagerata numai de alimente rotunde

675. Ce este impulsivitatea?

a. incapacitatea totala de a actiona

b. scaderea fortei de a se adapta

c. lipsa de stapanire a comportamentului

676. Ce este senzatia:

a. actul psihic elementar de realizare a imaginii obiectelor si fenomenelor lumii inconjuratoare

b. procesul de reflectare integrala a insusirii obiectelor si fenomenelor lumii inconjuratoare

c. exagerarea perceperii excitatiilor exteroceptive

677. Percepţia senzorială falsă, în absenţa unui obiect real, semnifică:

a. halucinaţie;

b. iluzie;

c. compulsiune;

d. stupor.

678. Fobia sociala este:

a. frica de a vorbi in public, teama de a manca in prezenta altor persoane

b. sentiment de teroare, gandire dezorganizata, neputinta si activitate fara scop

c. ganduri repetitive, nedorite, obsesive.

679. Dementa de tip Alzheimer este:

a. tulburare organica (corticala) intalnita frecvent la varstnici, caracterizata prin pierderea memoriei, a orientarii,
controlului asupra impulsurilor si emotiilor

b. determinata de abuzul de alcool

c. determinata de consumul de droguri

680. Abstinenta alcoolica este:

a. micsorarea sau stoparea consumului regulat de alcool

b. dificultati de vorbire, de coordonare, pierderea constientei

c. deficit de autoingrijire

681. Ambivalenta afectiva reprezinta:

a. schimbarea sentimentelor pozitive firesti avute anterior imbolnavirii , fata de persoana apropiate din familie

b. trairea simultana a doua sentimente antagonice : dragoste si ura pentru aceeasi persoana

c. o stare paroxistica de bucurie intensa in trupul careia subiectul rupe comunicarea cu medicul

682.Care din urmatoarele semne/simptome se pot intalni in hipoglicemie:

a. fatigabilitate, tremuraturi, transpiratii profunde, tahicardie, anxitate, agresivitate

b. crize epileptice, ticuri

c. afazie si dezorientare

683. Teama de microbi se numeste:

a. tanatofobie

b. zoofobie

c. bacilofobie

684. Pedofilia reprezinta:

a. intretinerea de contacte sexuale cu copii

b. dragoste exagerata pentru membri familiei

c. profanarea cadavrelor

685. Sanatatea mintala este:

a. lipsa oricarei afectiuni neurologice

b. echilibru intre dezvoltarea biologica si cea neuro psihica a individului

c. o stare de bine in care individul traieste sentimentul propriei valori, a implinirii de sine, a integritatii personale, a
exprimarii creative, a sanatatii psiho biologice

686. Frustrarea este:

a. imposibilitatea de a comunica eficient unei alte persoane dorintele tale

b. tensiunea psihica determinata de un obstacol care impiedica subiectul de a atinge un anumit scop sau de a
realiza o anumita dorinta

c. stare emotionala de profunda tristete sau depresie

687. Fobia este:

a. frica intensa, irationala fata de un obiect, situatie sau loc care atrage dupa sine modificari majore in viata
subiectului

b. teama cumplita de intuneric

c. teama de a ramane fara baterie la telefon

688. Dezorientarea este:

a. stare confuzionala in care un individ e incapabil sa identifice relatia propriului „eu” cu timpul, spatiul, celelalte
persoane

b. incapacitatea de a se integra intr-un grup de persoane, de a se orienta in timp si spatiu

c. imposibilitatea de a transforma emotiile in manifestari fizice

689. Agnozia este o tulburare cerebrala datorita careia:

a. pacientul nu poate pronunta corect cuvintele cu toate ca organele fonatorii sunt integre morfofunctional

b. pacientul nu poate interpreta corect senzatiile, obiectele imaginile pe care le vede cu toate ca organele de simt
si nervii functioneaza normal

c. pacientul nu poate comunica ceea ce gandeste si simte ci spune contrariul

690. Sitiofobia este:

a. pacientul refuza sa fie pus intr-o situatie neplacuta

b. refuzul total de a se alimenta

c. teama de ridicol

691. Starea confuzionala poate fi definita ca:

a. imposibilitatea de a recunoaste o persoana sau anumite decizii pe care le-a luat un pacient la un moment dat

b. modificare a comportamentului fara substrat anatomic

c. tulburare organica acuta caracterizata prin stare de constienta intunecata, ganduri dezordonate, perceptii
senzoriale gresite

692. In cazul in care la un pacient apar halucinatii se aplica urmatoarele interventii:

a. se completeaza foaia de observatie luand interviu la toti membrii familiei referitoare la debutul
simptomatologiei si frecventa cu care se repeta

b. se instruiesc membrii familiei si

personalul asupra modalitatilor de tratament

c. se promoveaza securitatea pacientului, indepartand mobilierul in exces precum si obiectele ce pot produce
accidente, se asigura linistea si calmul prin reducerea stimulilor din mediul inconjurator

693. Prevenirea „izolarii” unui pacient psihic se face prin:

a. stimularea relatiilor interpersonale prin organizarea de activitati recreative in grup

b. stabilirea unui program de activitati agreate de pacient pentru a-i alunga plictiseala

c. identificarea cauzei care a determinat schimbarea comportamentului

694. Prin ecolalie se intelege:

a. repetarea fazelor pe care le-au spus ceilalti

b. bilbiiala

c. refuzul de a vorbi

Modulul 51

695. Starea de colaps periferic poate fi recunoascuta datorita:

a) TA 160/90 mmHg;

b) poliurie;

c) extremitatilor reci.

696. Durerea din infarctul miocardic acut :

a) este indicata cu degetul;

b) este declansata de respiratii profunde;

c) cedeaza la antialgice majore.

697. Durerea din infarctul miocardic acut :

a) cedeaza la nitroglicerina;

b) apare dupa un efort fizic, emotii puternice;

c) dureaza maxim 1 minut.

698. Tratamentul de urgenta in angina pectorala consta in administrare de :

a) izoket;

b) nitroglicerina;

c) carbocromen.

699. Diferenta intre astmul bronsic si astmul cardiac se pune pe urmatoarele criterii:

a) astmul cardiac este o criza de bradipnee expiratorie, fata de astmul bronsic care este o criza de polipnee
expiratorie;

b) expectoratia din astmul bronsic este perlata fata de cea din astmul cardiac care este rozata;

c) nu este nici o diferenta.

700. Infarctul miocardic este produs de:

a) indigestie;

b) o scadere a fluxului sangvin in arterele coronare cauzata de ischemie;

c) scaderea contractiilor ventriculare.

701.Unui pacient, vechi cardiac, ce prezinta dureri precordiale cu caracter constrictive, anxietate, dispnee
i se pot administra:

a) mialgin;

b) nitroglicerina;

c) cofedol.

702.Pneumotoraxul se caracterizeaza prin:

a) prezenta aerului in cavitatea peritoneala;

b) prezenta aerului in cavitatea pleurala;

c) prezenta sangelui in cavitatea pleurala.

703. Pneumotoraxul se caracterizeaza prin:

a) junghi toracic;

b) matitate toracica;

c) la auscultatie apare zgomotul de porumbar

704. Tabloul clinic in insuficiente respiratorie acuta se caracterizeaza prin:

a) bradipnee;

b) cianoza;

c) bradicardie.

705. Tratamentul in insuficienta respiratorie acuta consta in administrare de:

a) oxigen;

b) dioxid de carbon;

c) ambele afirmatii sunt adevarate.

706. Primul element al tratamentului in insuficienta respiratorie acuta:

a) administrarea de antibotice;

b) administrarea de miofilin;

c) controlarea permeabilitatii cailor respiratorii.

707. Hemoptizia consta in eliminarea de sange din:

a) tubul digestive;

b) aparatul excretor;

c) caile respiratorii.

708. La un pacient cu criza de astm bronsic se administreaza:

a) miofilin;

b) morfina;

c) mincortid.

709. Pozitia caracteristica pentru pacientul cu astm bronsic este:

a) decubit lateral cu membrele flectate

pe abdomen;

b) pozitie sezanda, cu capul pe spate si sprijinit pe maini, ochii injectati, narile dilatate, jugulare turgescente;

c) decubit ventral cu capul in hiperextensie si membrele in extensie.

710. Hemoptizia poate fi diferenţiată de hematemeză prin faptul că hemoptizia:

a) conţine resturi alimentare;

b) sângele este aerat;

c) apare în timpul unui efort de vărsătură.

711.Care din semnele de mai jos nu le intalnim in stopul respirator:

a) absenta miscarilor respiratorii toracice si abdominale;

b) extremitatile cianotice;

c) lipsa zgomotelor caracteristice la auscultatie, produse de patrunderea si iesirea aerului din plamani;

d) vizual, o hartie pusa in fata gurii si nasului se misca.

712.Care din manoperele de mai jos trebuie prima intreprinsa in cursul resusscitarii respiratorii:

a) asigurarea si mentinerea libertatii cailor respiratorii;

b) oxigenoterapia;

c) stimularea activitatii centrilor respiratorii deprimati;

d) inlaturarea obstacolelor care impiedica expansiunea pulmonara normala.

713..In cazul unor traumatisme mari ale masivului facial, cu fracturi ale piramidei nazale si mandibulei, cu
insuficienta respiratorie acuta, se efectueaza:

a) intubatie orotraheala;

b) dezobstructia cailor respiratorii superioare;

c) traheostomie;

d) oxigenoterapie.

714.In degeratura de gradul III apar:

a) eritem si edeme la nivelul degeraturilor;

b) necroza, avand aspectul unei gangrene umede;

c) gangrene cu aspect de mumificare a extremitatilor membrului respectiv;

d) flictene, dupa 2-3 zile.

715.Pentru imobilizarea provizorie a fracturilor membrului superior putem utiliza:

a) atele Kramer sau din lemn;

b) basma;

c) ambele procedee.

716.Manifestarile de dependenta ce caracterizează stopul cardiorespirator sunt următoarele, cu excepţia:

a) midriază, oprirea respiraţiei şi circulaţiei;

b) relaxare sfincteriană, paliditate, cianoză, pierderea conştientei;

c) hipotensiune arterială, tahicardie.

717.Pentru masajul cardiac extern pacientul este aşezat:

a) în decubit lateral stâng;

b) în decubit dorsal pe un plan dur;

c) în poziţie Trendelenburg.

718.Compresiunea sternului cu podul palmei pentru masajul cardiac extern se face:

a) în 1/3 medie a sternului;

b) în 1/3 superioară a sternului;

c) în 1/3 inferioară a sternului.

719.Arsura electrică prezintă următoarele caracteristici:

a) este rotundă sau ovalară, puţin dureroasă;

b) apare la locul de intrare a curentului electric;

c) ambele.

720.Într-o încăpere închisă, încălzită cu gaz metan, sunt găsite în stare de inconştienţă două persoane.
Care este prima măsură luată?

a) examinarea victimelor;

b) deschiderea ferestrelor;

c) închiderea surselor de încălzire.

721.Parametrii de apreciere a gravităţii unei arsuri sunt:

a) suprafaţa arsă, cauza arsurii;

b) gradul de alterare a funcţiilor vitale;

c) suprafaţa arsă şi profunzimea arsurii.

722.Toaleta chirurgicală primară a arsurii are drept scop:

a) îndepărtarea zonelor arse şi a corpilor străini;

b) aplicare soluţiilor antibiotice;

c) prevenirea infecţiilor.

723.Salonul în care e supravegheat şi îngrijit pacientul cu arsuri necesită următoarele condiţii:

a) temperatură 23°-24° C;

b) temperatură 23°-24° C, lenjerie sterilă de pat;

c) umiditatea aerului 75%.

724.Pentru profilaxia degeraturilor e necesar:

a) menţinerea căldurii corpului;

b) menţinerea mişcării;

c) ambele.

725.Pacientul cu hemoragie acută se transportă în poziţie:

a) şezând, cu spatele sprijinit;

b) decubit lateral;

c) Trendelenburg.

726.În intoxicaţiile cu substanţe organofosforate asistenta medicală pregăteşte ca antidot specific:

a) cărbune animal;

b) atropină;
c) apă bicarbonată 10%.

727.În cazul unui accident colectiv de muncă pentru a evalua ordinea de acordare a primului ajutor,
asistenta medicală foloseşte următoarele acţiuni:

a) priveşte victimele;

b) priveşte şi ascultă victimele;

c) priveşte, ascultă, atinge (simte) victimele.

728.În cazul unui accident colectiv sunt primii cărora li se va acorda primul ajutor:

a) cei care ţipă, strigă după ajutor;

b) cei inerţi;

c) nu au importanţă aceste elemente.

729.Pentru a verifica dacă o persoană inconştientă respiră poţi acţiona astfel:

a) priveşti dacă toracele se ridică;

b) asculţi dacă se aude respiraţia şi simţi respiraţia pe obrazul tău;

c) ambele

730.Ajutorul psihologic in cazul unui accident constă în:

a) minimalizarea situaţiei existente a pacientului;

b) explicarea manevrelor de prim ajutor aplicate;

c) exagerarea situaţiei existente a pacientului.

731.Dacă o persoană accidentată este inconştientă trebuie mai intai:

a) să eliberăm căile respiratorii;

b) să o punem in poziţia de siguranţă;

c) să-i controlăm respiraţia.

732.In cazul in care o persoană este găsită căzută intr-un garaj inchis, cu un motor de maşină
funcţionand, salvatorul trebuie:

a) să oprească motorul;

b) să controleze respiraţia;

c) să scoată persoana afară din garaj.

733.Care este atitudinea corectă la locul accidentului in cazul unui traumatism abdominal inchis:

a) administrare de calmante;

b) transport de urgenţă la spital;

c) hemostază locală.

734.In cazul unui pacient politraumatizat prioritatea in acordarea primului ajutor constă in:

a) oprirea hemoragiei externe;

b) permeabilizarea căilor respiratorii superioare;

c) imobilizarea fracturilor osoase.

735.Primul ajutor in caz de arsură constă in:

a) administrarea de antialgice;

b) administrarea de antialergice;

c) administrarea de antiinflamatoare steroide.

736.Degeraturile de gradul I se caracterizează prin.

a) eritem;

b) flictene;

c) gangrena.

737.Care sunt factorii care favorizează degeraturile:

a) frigul umed;

b) frigul uscat;

c) imobilitatea prelungită;

d) incălţămintea lejeră.

738.Primul ajutor in cazul unui pacient cu intoxicaţie acută constă in:

a) efectuarea unei spălaturi gastrice şi provocarea vomei;

b) efectuarea unui tubaj duodenal cu administrare de antidot;

c) efectuarea manevrelor de respiraţie artificială şi administrare de antidot.

739. In cazul intoxicaţiilor voluntare pentru a efectua spălătura gastrică este strict necesar:

a) acordul pacientului;

b) să caştigi increderea pacientului;

c) să cunoşti natura substanţei ingerate.

740.In accidentele maxilofaciale, hemostaza provizorie pentru artera temporală superficială,se face prin
compresiune directă pe:

a) regiunea preauriculară;

b) marginea inferioară a mandibulei;

c) trunchiul carotidian de aceeaşi parte.

741.In acordarea primului ajutor unui accidentat cu fractură de coloană vertebrală se evită flectarea
capului pe torace şi a toracelui pe abdomen pentru că se poate produce:

a) şoc hemoragie;

b) accentuarea durerilor;

c) contuzia sau secţionarea măduvei spinării.

742.Un accidentat cu stop cardiorespirator prezintă:

a) respiraţie superficială, puls filiform, hipotensiune arterială conştientă pierdută;

b) respiraţie profundă, puls tahicardie, stare de inconştienţă;

c) respiraţie oprită, puls absent, stare de inconştienţă, paloare midriază, relaxare sfincteriană.
743.In resuscitarea respiratorie prima manevră este:

a) administrarea oxigenului;

b) asigurarea permeabilităţii căilor respiratorii;

c) insuflaţia aerului gură la gură.

744.Care este timpul limită de acţiune in reanimarea cardio respiratorie?

a) 3- 4 minute;

b) 8-10 minute;

c) 20 minute.

745.Pentru respiraţia gură la gură sau gură la nas, accidentatul se va afla in următoarea poziţie:

a) decubit lateral drept;

b) in orice poziţie;

c) decubit dorsal, pe un plan dur, cu capul in hiperextensie.

746.In edemul pulmonar acut pacientul se aşează in:

a) clinostatism, cu capul mai ridicat decat restul corpului;

b) clinostatism, cu capul mai jos decat restul corpului;

c) poziţie şezand, cu picioarele atarnand la marginea patului.

747.Starea de colaps vascular se recunoaşte după următoarele manifestări de dependenţă:

a) pacient inert, somnolent, cu tegumente palide şi reci, hipotensiune, puls filiform;

b) pacient agitat, tahicardie, hipertensiv;

c) pacient somnolent, transpirat.

748.Criza de angină pectorală durează in general sub:

a) 5 min.;

b) 15 min.;

c) 30 min.

749.Durerea coronariană ce survine la efort, emoţii, frig, are o durată intre 3-15 min. şi care cedează

la nitroglicerină este caracteristică in:

a) angina pectorală;

b) infarct miocardic acut;

c) stenoză mitrală.

750.Unul din semnele pneumotoraxului este:

a) spută cu sange;

b) durere toracică surdă;

c) absenţa mişcărilor toracice in timpul respiraţiei.

751.Pacientul inconştient, comatos, poate fi transportat in poziţie:

a) decubit dorsal tară pernă;

b) decubit lateral sau semi-ventral;

c) Trendelenburg

752.Care sunt simptomele caracteristice care preced coma de cauză meningeană:

a) cefalee, fotofobie, redoare de ceafa;

b) hemiplegie, afazie;

c) agitaţie psiho-motorie, sete de aer.

753.Existenţa hemiplegiei in cadrul comelor semnifică:

a) o leziune meningeană;

b) o leziune cerebrală;

c) o leziune medulară.

754.Semnul caracteristic al sindromului meningean din cadrul comei este:

a) redoarea de ceafă;

b) hemiplegia;

c) hipertensiunea arterială.

755.Conduita de urgenţă in cazul corpilor străini vii auriculari este:

a) instilaţii cu ulei sau glicerina şi spălătură cu seringa Guyon;

b) extracţia corpului cu pensa;

c) spălătură cu seringa Guyon – apă distilată.

756.Conduita de urgenţă in cazul corpilor străini esofagieni este:

a) provocarea de vărsături pentru eliminarea corpului străin;

b) suprimarea alimentaţiei pe cale orală;

c) extragerea sau impingerea corpului străin prin procedee oarbe.