BOLI INFECTIOASE

1.Identificati care dintre urmatoarele tipuri de afectiune sunt infectii de focar :

a. rinita virala
b. abcesul dentar,
c. amigdalita cronica.
d. gripa
e. limfadenita tuberculoasa

2.Apararea anti-infectioasa nespecifica este realizata de :

a. barierele naturale de aparare,
b. lizozim,
c. polimorfonucleare neutrofile.
d. imunoglobuline
e. trombocite

3.Mecanismele de aparare specifica celulara sunt reprezentate de :

a. limfocitele TH,
b. limfocitele TS.
c. polimorfonucleare
d. macrofage
e. hemoglobina

4.Identificati care dintre urmatoarele aspecte clinice sunt caracteristice scarlatinei :

a. exantem veziculos
b. semnul Pastia-Grozovici,
c. limba zmeurie.
d. semnul Koplick
e. catarul oculo-nazal

5.Alegeti care dintre urmatoarele caracteristici sunt specifice examenului din rujeola :
a. maculo-congestiv catifelat, nepruriginos;
b. leziuni cu contur neregulat si tendinta de confluare;
c. extindere cranio-caudala.
d. apare initrial pe trunchi si radacinile membrelor, respectand palmele si regiunea periorala
e. aspectul polimorf al leziunilor la sfarsitul perioadei de eruptie

6.Care dintre urmatoarele manifestari clinice pot sustine diagnosticul de rubeola postnatala :
a. exantem maculo-congestiv, pete roz, neconfluente, dimensiuni mici ;
b. adenopatiile preced exantemul si sunt de scurta durata( 2-3 zile)
c. exantemul apare initial pe fata, se generalizeaza in 24 ore;
d. febra inalta asociata cu catar oculo-nazal
e. febra si eruptia pot lipsi.

7.Caracteristicele clinice ale varicelei sunt reprezentate de :

a. exantemul papulo-eritematos aspru
b. ciclul lingual
c. exantemul veziculos cu evolutie centripeta,
d. exantemul veziculos localizat unilateral
e. enantemul veziculos-eroziv pe mucoase.
8.Localizarile extrasalivare ale infectiei cu virusul urlian sunt :
a. meningele,
b. colonul
c. pulmonul
d. testiculul,
e. pancreasul.

9. Precizati care din urmatoarele sindroame clinice sunt caracteristice formei obisnuite de gripa :
a. sindromul respirator,
b. sindromul diareic
c. sindromul mononucleozic
d. sindromul algic,
e. sindromul febril.

10.Toxiinfectiile alimentare stafilococice sunt sugerate de urmatoarele aspecte clinico-epidemiologice:

a. consumul de branza sarata,
b. febra inalta
c. varsaturile predomina tabloul clinic,
d. diareea apoasa predomina tabloul clinic,
e. incubatia scurta (minute-cateva ore).

11.Toxiinfectiile alimentare de etiologie salmonelozica :

a. consumul de oua subpreparate termic,
b. febra inalta,
c. consumul de produse lactate
d. debutul tardiv dupa 72 ore de la ingestie
e. colicile abdominale.

12.Tabloul clinic al dizenteriei bacilare in perioada de stare este caracterizat de :

a. debut lent, insidios
b. tenesmele rectale,
c. scaunele abundente, fetide, galben-verzui
d. scaunele reduse cantitativ muco-pio-sanghinolente.
e. stare tifica

13.Identificati simptomele asociate paraliziilor din botulism, care reprezinta criterii clinice de diagnosticare :
a. diplopie,
b. dizartrie,
c. disfagie,
d. disfonie.
e. disfunctie cerebrala cu alterarea senzoriala si a starii de constienta

14.Pneumoniile interstitiale sunt cauzate de :

a. virusul gripal,
b. mycoplasma pneumoniae,
c. stafilococus aureus
d. chlamidia pneumoniae.
e. klebsiella pneumoniae
15.Identificati caile de transmitere ale virusului hepatic B :
a. digestiv
b. sexual,
c. prin instrumente medicale si nemedicale contaminate,
d. prin sange contaminat.
e. prin insecte hematofage

16.Identificati afirmatiile corecte despre hepatita acuta virala de tip C :

a. VHC se transmite pe cale enterala
b. este principala hepatita a consumatorilor de droguri intravenoase,
c. realizeaza frecvent forme anicterice sau asimptomatice.
d. cronicizeaza rar
e. poate fi prevenita prin vaccinare

17.Instalarea formei fulminante intr-o hepatita acuta virala sau precedata de o serie de manifestari de alarma
reprezentate de :
a. mentinerea si accentuarea simptomelor dispeptice prodromale,
b. semnee neuropsihice,
c. manifestarile hemoragipare,
d. scaderea brusca a dimensiunilor ficatului.
e. febra de tip septic

18.Alegeti care dintre urmatoarele manifestari sunt criterii pentru diagnosticul clinic al meningitei acute :
a. febra,
b. cefaleea,
c. paralizia unor nervi cranieni
d. varsaturile,
e. fotofobia.

19.Principalele etiologii ale meningitelor bacteriene comunitare la adult si copil mai mare de 5 ani sunt :
a. nisseria meningites,
b. cryptococus neoformans
c. streptococcus pneumoniae,
d. listeria monocytogenes.
e. stafilococus aureus

20. Precizati care dintre urmatoarele situatii constitue factorii favorizanti pentru etiologia pneumococica a
unei meningite bacteriene :
a. consumul de droguri intravenoase
b. etilismul,
c. antecedentele de traumatism cranian,
d. asplenia,
e. asocierea otitei purulente.

21. Identificati care dintre urmatoarele semne cutanate nu se asociaza endocarditei infectioas :
a. leziunile Osler
b. petele lenticulare,
c. leziunile Janeway
d. semnul Koplick,
e. semnul Patia-Grozovici.
22.Identificati enunturile corecte referitoare la tetanos :
a. etiologia tetanosului este data de Clostridium tetani, un bacil gram pozitiv anaerob,
b. patogenia tetanosului este determinata de toxina tetanica,
c. caracteristicele clinice ale tetanosului sunt : trismusul, contractura generalizata si crizele de
contractura paroxistice.
d. laboratorul are un rol esential in diagnosticul tetanosului
e. transmiterea tetanosului se face prin vectori

23.Identificati care dintre urmatoarele manifestari sunt caracteristice formei paralitice de rabie
a. hidrofobie
b. aerofobie
c. paralizii,
d. coma.
e. hiperactivitate

24.Care dintre urmatoarele enunturi caracterizeaza perioada de fereastra imunologica din infectia HIV :
a. este frecvent asimptomatica,
b. testul ELISA HIV este pozitiv
c. testul ELISA HIV este negativ,
d. persoana aflata in fereastra imunologica poate transmite virusul
e. candidoza este o manifestare frecventa

25. Identificati care dintre urmatoarele masuri sunt eficiente pentru prevenirea transmiterii infectiei HIV
verticale :
a. avortul sistematic la gravidele seropozitive
b. vaccinarera anti-HIV a tuturor gravidelor
c. nasterea prin operatie cezariana programata,
d. interzicerea alaptarii la san,
e. profilaxia antiretrovirala la nou-nascut timp de 6 saptamani, inceputa imediat dupa nastere.

CHIRURGIE

1.Parecenteza abdominala reprezinta :

a. patrunderea cu ajutorul unui trocar in cavitatea peritoneala,
b. pătrunderea cu un ac în cavitatea pleurală;
c. pătrunderea cu un ac într-un organ parenchimatos
d. pătrunderea cu un ac într-o articulatie
e. punctia cu un ac in cavitatea peritoneala in scop evacuator.

2.Accidentele injectiei intravenoase, sunt urmatoarele cu EXCEPTIA:

a. flebalgiei, datorită injectării prea rapide a unor substanţe iritante;
b. hematomului, prin străpungerea venei;
c. paralizia prin lezarea nervului sciatic;
d. emfizemul subcutanat prin inflirtrarea aerului in tegument.
e. embolia

3.Antibioticele se pot administra pe urmatoarele cai , cu EXCEPTIA :

a. orală;
b. parenterală intramuscular şi intravenos;
c. subcutanat,
d. intradermica,
e. intraosoasa.
4. Acidentele tranfuziei de sange sunt cu EXCEPTIA :
a. incompatibilitatea de grup in sistemul OAB, manifestata prin socul hemolitic;
b. hemoliza intravasculara prin transfuzarea sangelui neincalzit;
c. transfuzarea unui sange alterat, infectat cu germeni virulenti care provoaca frisoane
puternice la 1-2 ore dupa transfuzie;
d. transmiterea hepatitei B;
e. administrarea de sange compatibil in sistemul OAB

5.Pregatirea preoperatorie se face in functie de :

a. felul interventiei si momentul operator;
b. starea fiziologica a pacientului;
c. comorbiditatile pacientului.
d. instrumentarul disponibil in sala de opertaie
e. membrii echipei opeatorii

6.Pregatirea preoperatorie consta in :

a. pregatirea psihica;
b. pregatirea locala;
c. pregatirea biologica;
d. pregatirea psihica, biologica si chirurgicala;
e. pregatirea salonului

7. Pregatirea speciala a bolnavilor cu risc operator are ca scop :

a. corectarea deficientelor organismului;
b. restabilirea echilibrului hidroelectrolitic si acido-bazic;
c. prevenirea complicatiilor ce pot aparea intra si post operator.
d. intarzierea actului operator
e. renuntarea la interventia chirurgicala

8. Ingrijirile post operatorii se acorda in functie de :

a. natura interventiei;
b. complicatiile survenite intraoperator;
c. tipul anesteziei si starea generala a pacientului.
d. numarul membrilor echipei operatorii
e. nu se acorda nici un fel de ingrijire

9.In vederea instalariii pacientului la pat, nursa pregateste:

a. salonul si patul;
b. materiale pentru reanimarea postoperatorie si supravegherea pacientului.
c. micul dejun
d. nu sunt necesare pregatiri speciale
e. sala de operatie

10.Ingrijirile acordate in primele 2 zile postoperator constau in :

a. supravegherea functiilor vitale pentru prevenirea complicatiilor;
b. asigurarea igienei pacientului;
c. urmarirea reluarii tranzitului intestinal;
d. urmarirea pansamentului si a drenajelor;
e. transportul pacientului in sala de operatie
11.Hemoragiile arteriale pot fi recunoscute dupa :
a. culoarea sangelui si presiunea de scurgere ale acestuia;
b. cantitatea de sânge pierdut;
c. starea generală a pacientului
d. dupa localizarea leziunii
e. sangele este rosu deschis, oxigenat.

12. Compresiunea ca metoda de hemostaza provizorie se face :

a. prin compresiune la distanta manuala sau digitala;
b. direct pe plaga prin pansament compresiv;
c. cu garou pe traiectul vasului.
d. prin ligaturarea vasului
e. prin forcipresura

13. In efectuarea hemostazei provizorie cu garou, pentru eficienta sa se respecta urmatoarele

principii cu EXCEPTIA :
a. garoul se asaeza pe traiectul vasului, pe un rulou de fasa;
b. garoul se aseaza pe traiectul vasului, pe un rulou de fasa, se mentine, maximum 2 ore,
desfacandu-se lent din 20 in 20 min, pentru 1-2 min si se noteaza pe un bilet ora la care s-a
aplicat garoul
c. garoul se mentine 6 ore , desfacandu-se din 2 in 2 ore;
d. garoul se aseaza pe traiectul vasului, pe un rulou de fasa, se mentine, maximum 2 ore,
desfacandu-se lent din 20 in 20 min, pentru 1-2 min;
e. nu se iau nici un fel de masuri.

14. Hemostaza provizorie prin compresiune se realizeaza prin :

a. compresiune manuala sau digitala;
b. pansament compresiv.
c. forcipresura
d. aplicarea antipirinei pe plaga
e. hemostaza spontana

15.Melena reprezinta hemoragia interna exteriorizata prin ,cu EXCEPTIA :

a. scaun acoperit cu sange rosu;
b. prin varsatura;
c. scaun negru lucios ca pacura
d. scaun diareic;
e. scaun decolorat.

16.Hematemeza reprezinta hemoragia interna exteriorizata prin cu EXCEPTIA :

a. varsatura alimentara;
b. varsatura bilioasa;
c. varsatura fecaloida;
d. varsatura in zat de cafea
e. scaun negru lucios ca pacura.
17.Dupa mecanismul de producere traumatismele deschise pot fi :
a. mecanice;
b. termice;
c. chimice;
d. agenti chimici.
e. contuzii

18.Dupa circumstantele de producere, traumatismele deschise pot fi :

a. accidente de munca;
b. accidente de circulatie;
c. accidente casnice;
d. accidente intentionate sau iatrogene.
e. contuzii

19.Cicatrizarea plagilor include 3 etape fundamentale :

a. hemostaza
b. formarea colagenului si a tesutului conjunctiv prin activarea fibroblastilor;
c. reepitelizarea plagii;
d. contractia tesuturilor cicatriciale.
e. irigarea plagii

20. Factorii generali care scad viteza de cicatrizare a plagilor, sunt urmatorii EXCEPTAND :
a. abundenta tesutului adipos;
b. varsta
c. imobilizarea.
d. corticoterapia
e. efectuarea primului pansament

21.Toaleta locala a plagii presupune :

a. inventarierea completa a leziunilor
b. asigurarea analgeziei fie prin anestezie locala sau locoregionala sau chiar generala;
c. profilaxia antitetanica
d. indepartarea corpilor straini mecanic si prin lavaj abundent cu apa oxigenata si ser
fiziologic
e. corticoterapie.

22.Principiile de tratament ale plagilor sunt :

a. toaleta locala a plagii;
b. asigurarea homeostaziei;
c. profilaxia antitetanica.
d. antiseptizarea plagii cu cloramina sau betadina
e. aplicarea unui pansament compresiv

23. Prognosticul arsurilor este agravat de :

a. profilaxia antitetanica
b. sarcina;
c. pubertate;
d. boli cronice;
e. diabet zaharat;

24. Intr-o arsura de gradul 3 leziunea cu EXCEPTIA :

 a. intereseaza numai straturile superficiale ale pielei pana la stratul cornos;
b. pastreaza integritatea stratului bazal epidermoformator;
c. intereseaza toate straturile tegumentului.
d. ajunge in interiorul dermului , distruge capilarele dermice, glandele si folicului pilosi
e. apare flictena cu lichid sanguinolent sau hemoragic

25.Factorii predispozanti pentru degeraturi, in conditiile expunerii la frig sunt :

a. imbracamintea prea subtire sau de proasta calitate;
b. mobilizarea
c. oboseala si\sau starea psihica depresiva;
d. intoxicatiile cu droguri sau alcool;
e. incaltaminte neadecvata.

26.Modificarile fiziopatologice caracteristice hipotermiei sunt :

a. concentrarea fluidelor intravasculare;
b. agregarea eritrocitara intravasculara;
c. modificari ale temperaturii
d. modificari ale sistemului nervos central.
e. modificari ale pulsului

27. Caracteristicile infectiilor chirurgicale sunt :

a. poate fi pusa in evidenta prin examen clinic, paraclinic sau imagistic;
b. poate si trebuie sa fie tratata chirurgical prin incizie, drenaj, toaleta, excizie;
c. este cel putin la debut localizata si abia mai tarziu daca nu este tratatat de la inceput, se
extinde regional, sau in tot organismul;
d. este de regula polimicrobiana;
e. niciodata nu se trateaza chirurgical

28.In functie de natura vasului afectat, hemoragia poate fi:

a. externa
b. interna
c. arteriala;
d. capilara;
e. venoasa.

29. Dintre etapele hemostazei spontane fac EXCEPTIE :

a. vasodilatatia capetelor lezate;
b. vasoconstrictia vaselor colaterale;
c. vasoconstrictia capetelor lezate;
d. vasodilatatia vaselor colaterale
e. compresiunea digitala.

30.Hemostaza provizorie prin compresiune digitala se adreseaza urmatoarelor vase :

a. artera carotida primitiva;
b. artera tibiala posterioara
c. artera femurala;
d. artera brahiala;
e. artera subclavia;

31.Factorii prognostici in cancerul mamar cuprind :

a. tipul histopatologic;
 b. dimensiunea tumorii;
c. localizarea tumorii
d. gradingul de diferentiere;
e. stadiul depistarii

32. Dintre complicatiile precoce ale esofagitelor postcautice fac parte cu EXCEPTIA :
a. edemul laringian
b. carcinomul coroziv al esofagului;
c. fistula esobronsica.
d. hemoragiile esogastrice
e. pneumonia de aspiratie

33.Mortalitatea in stenozele esofagiene postcaustice netratate este ,cu EXCEPTIA :

a. 12-22%
b. 10-12%;
c. 1-2%;
d. 14-15%;
e. 3-5%.

34. Durerea epigastrica sau retrosternala iradiata cranian la baza gatului si interscapular, declansata
si intensificata de flexia anterioara a toracelui se intalneste in ,cu EXCEPTIA :
a. hernia inghinala dreapta;
b. hernia hiatala
c. hernia diafragmatica;
d. hernia ombilicala;
e. hernia femurala.

35. Sterilizarea prin caldura uscata se poate face prin urmatoarele metode :
a. flambarea;
b. fierul de calcat;
c. incinerarea sau arderea.
d. tyndalizare
e. pasteurizare

36.Sterilizarea prin caldura umeda se poate face prin urmatoarele metode cu EXCEPTIA :
a. sterilizarea cu vapori de apa sub presiune
b. pasteurizare
c. flambare;
d. tyndalizare
e. incinerare sau ardere.

37. Sterilizarea prin radiatii foloseste in chirurgie urmatoarele metode :

a. pasteurizarea
b. razele ultraviolete;
c. razele gamma;
d. acceleratoarele de electroni(ciclotronul sau sintronul).
e. tyndalizarea

38.Sterilizarea reprezinta cu EXCEPTIA :

 a. ansamblu de masuri profilactice prin care impiedicam contactul germenilor cu plaga
operatorie;
b. totalitatea mijloacelor prin care urmarim distrugerea germenilor prezenti intr-o plaga,
pe tegumente sau in mediu;
c. procedura de distrugere a microorganismelor patogene sau nepatogene de pe orice
suprafata(inclusiv tegumente), utilizand agenti fizici si\sau chimici;
d. metoda cea mai completa de dezinfectie capabila sa distruga germenii chiar in forma lor
sporulata
e. etapa preliminara obligatorie, permanenta si sitematica, in cadrul oricarei activitati sau
proceduri de indepartare a murdariei(materie organica sau anorganica) de pe
suprafete(inclusiv tegumente) sau obiecte, prin operatiuni mecanice sau manuale.

39.Alcoolul folosit in chirurgie ca antiseptic are urmatoarele dezavantaje :

a. nu se poate aplica direct pe plaga, sau pe zone fara strat cornos deoarece produce
deshidratarea sau coagularea celulelor cu care vine in contact;
b. are actiune bactericida si nu este nociv pentru piele
c. actioneaza prin solubilitatea lipidelor si coagularea albuminelor
d. actiunea sa bactericida este neutralizata de existenta proteinelor in plaga.
e. se foloseste singur si cu alte antiseptice

40.Supravegherea aparatului respirator postoperator imediat presupune :

a. traseu electric EKG
b. mentinerea ventilatiei asistate pe o perioada de timp suficienta pana la reluarea
eficienta a respiratiei spontane si eliminarea anestezicelor, a analgeticelor si
miorelaxantelor utilizate pe perioada interventiei chirurgicale;
c. oxigenoterapia pe sonda endonazala sau masca si sistem unidirectional fara reinhalare.
d. masurarea diurezei orare
e. traseu electri EEG

41.Cauzele ireversibile care produc oprirea cordului sunt :

a. politraumatismele grave;
b. tractiune pe mezouri
c. insuficienta hepatica grava;
d. lovituri in zonele reflexogene( sinusul carotidian, plexul solar)
e. insuficienta cardiaca globala grava.

42.Semnele indirecte de oprire a cordului pot fi :

a. disparitia pulsului si a TA;
b. incetarea zgomotelor produse de contractia cordului;
c. aparitia si instalarea midriazei;
d. hipotonie musculara cu areflexie;
e. cordul devine cianotic, flasc si ia aspect de frunza vesteda

43. Contraindicatiile masajului cardiac sunt :

a. leziuni ale cutiei toracice;
b. hemoragii produse prin lezarea venelor mari;
c. rupturi ale cordului;
d. fibrilatie ventriculara
e. stopul cardiac

44.Complicatiile ale masajului extern pot fi :

 a. fracturi costale si sternale;
b. leziuni ale parenchimului pulmonar cu instalarea pneumotoraxului;
c. rupturi ale vaselor urmate de aparitia hemotoraxului.
d. embolia grasoasa
e. insuficienta hepatica

45. Cauzele tulburarilor respiratorii prin tulburarea schimbului de oxigen si bioxid de carbon la
nivel celular pot fi cu EXCEPTIA :
a. intoxicatii cu diverse substante( acid cianhidric)
b. inec;
c. colaps;
d. insolatie;
e. depresurizarea avioanelor la mari inaltimi.

46.In resuscitarea respiratorie se utilizeaza urmatoarele metode :

a. respiratia artificiala;
b. respiratia asistata;
c. respiratie controlata;
d. metodele adjuvante.
e. montarea sondei vezicale

47. Hipertensiunea intracraniana se manifesta clinic prin :

a. cefalee matinala care apare brusc;
b. greata
c. varsaturi matinale, pe nemancate si urmate de disparitia cefaleei.
d. varsaturi fecaloide
e. migrena

48. Diagnosticul de certitudine in tumorile mamare maligne este dat de cu EXCEPTIA :

a. ecografie;
b. biopsie
c. mamografie;
d. termografie;
e. computer tomograf.

49. Printre factorii exogeni de risc favorizanti in cancerul mamar gasim :

a. iradierea mamara sub varsta de 30 ani, inclusiv expunerea la ultraviolete;
b. contraceptivele orale administrate inainte de prima sarcina la termen si pe perioade
mai mari de 10 ani;
c. traumatismele mici si repetate.
d. istoricul familial de cancer mamar
e. folosirea aspirinei

50. Pledeaza pentru malignitate urmatoarele aspecte clinice ale scurgerilor mamare :
a. scurgeri mamelonare sanguinolente;
b. scurgeri mamelonare sero-sanguinolente;
c. scurgeri mamelonare galben-verzui
d. scurgeri mamelonare seroase.
e. scurgeri mamelonare purulente

51. Printre cauzele reflexe de greata gasim, EXCEPTIE face :

 a. hipertensiune intracraniana;
b. colica renoureterala
c. colica biliduodenala
d. toxiinfectiile alimentare.
e. colica intestinala

52. Durerea abdominala cu localizare hipogastrica poate fi data de :

a. retentie acuta de urina;
b. sarcina;
c. fibrom uterin;
d. tumora de uraca.
e. hepatomegalie

53. Punctia abdominala este indicata in :

a. peritonite;
a. ascita;
b. hemoperitoneu.
c. tulburari de coagulare ce pot tine de o boala hematologica sau de un tratament anticoagulant
cronic
d. retentia acuta de urina

54. Radiografia abdominala simpla ne poate arata urmatoarele imagini patologice :

a. pneumoperitoneul;
b. camera de aer a stomacului
c. imagini hidroaerice;
d. pneumomediastin
e. ansa santinela (ansa opaca) din pancreatita acuta.

55. Endoscopia digestiva superioara da relatii despre :

a. integritatea colonului
b. surse de sangerare;
c. prezenta varicelelor esofagiene;
d. prezenta unei tumori pe colonul descendent
e. prezenta unui ulcer bulbar.

56. Urmatoarele investigatii radiologice sunt efectuate cu substanta de contrast :

a. tranzitul esogastroduodenal;
b. radiografia abdominala pe gol
c. urografia;
d. radiografia pulmonara
e. irigografia.

57. Dupa etiologie herniile pot fi :

a. hernii directe
b. hernii congenitale;
c. hernii dobandite.
d. hernii cu sac complet
e. hernii strangulate

58. Complicatiile herniilor pot fi :

a. strangularea;
 b. ireductibilitatea;
c. durerea
d. pierderea dreptului de domiciliu;
e. incarcerarea

59. Conduita de urgenta in perforatiile de organe este urmatoarea :

a. repaos la pat;
b. administrarea de purgative si clisma evacuatorie
c. gheata pe abdomen;
d. interventie chirurgicala de urgenta;
e. sonda nazo-gastrica

60. In pancreatita acuta NU se administreaza :

a. antidiabetice;
b. antisecretorii
c. antiseptice.
d. antibiotice
e. antialgice

61. Administrarea medicamentelor pe cale parenterala are urmatoarele avantaje :

a. dozarea corecta a unui medicament care ajunge in sange;
b. evitarea tractului digestiv;
c. posibilitatea administrarii medicatiei la pacientul comatos.
d. absorbtia mai buna la nivel digestiv
e. posibilitatea eliminarii medicamentelor pe cale fecala

62. Efectuarea clismelor in scop evacuator se face pentru :

a. evacuarea continutului intestinului gros;
b. pregatirea pacientului pentru interventie chirurgicala;
c. pregatirea pacientului pentru irigografie.
d. pregatirea pacientului pentru endoscopie digestiva superioara
e. pregatirea pacientului pentru perfuzie

63. Cauzele ocluziei intestinale mecanice pot fi cu EXCEPTIA :

a. tumorile intestinale benigne sau maligne
b. traumatismele craniene;
c. intoxicatiile profesionale.
d. invaginatia intestinala
e. ileusul biliar

64. Durerea din colica biliara are urmatoarele caracteristici :

a. debut in hipocondru drept sau epigastru;
b. iradiere in umarul stang
c. iradiere scapular si umarul drept;
d. poate dura de la cateva ore la cateva zile.
e. nu cedeaza la administrarea antispasticelor

65. Pot fi cauze de pancreatita acuta :

a. traumatismele abdominale;
 b. consumul excesiv de alcool;
c. hipelipemia;
d. litiaza biliara;
e. insuficienta respiratorie acuta

66. Conduita de urgenta in soc presupune :

a. aprecierea rapida a functiilor vitale;
b. administrarea de lichide per oral
c. evaluarea rapida a leziunilor;
d. inlaturarea factorului socogen;
e. bolnavul va fi mentinut in pozitie orizontala, cu membrele inferioare ridicate la 30-40
grade deasupra planului toracic;

67. Leziunile extracerebrale intalnite in traumatismele craniocerebrale sunt cu EXCEPTIA :

a. contuzia cerebrala;
b. hematomul epidural
c. hematomul subdural
d. dilacerarea cerebrala;
e. hematom intracerebral.

68. Contraindicatiile sondajului vezical sunt :

a. explorarea endoscopica a uretre, vezicii urinare
b. infectiile acute ale uretrei;
c. interventii chirurgicale in micul bazin
d. ruptura traumatica a uretrei;
e. stricturile uretrale stranse.

69. Principiile care trebuie respectate in efectuarea sondajului vezical :

a. act chirurgical care se efectueaza fara acordul pacientului
b. respectarea regulilor de asepsie si antisepsie;
c. golirea vezicii se poate face rapid
d. manevrele de sondare trebuie executate bland;
e. tipul de sonda si marimea ei se alege in functie de uretra ce urmeaza a fi caterizata.

70. Punctia rahidiana are urmatoarele contraindicatii cu EXCEPTIA :

a. comele de etiologie neprecizate
b. in scop anestezic;
c. in scop terapeutic in traumatismele craniene pentru decompresiune.
d. tumorile cerebrale cu stare generala alterata si tulburari neurologice
e. imediat dupa traumatismele craniocerebrale cu contuzie cerebrala grava

71. Dupa scopul urmarit punctiile pot fi :

a. exploratorii;
b. evacuatorii;
c. terapeutice.
d. superficiale
e. profunde

72. Principiile infasarii chirurgicale sunt :

 a. sa nu permita mobilizarea articulatiilor peste care trece
b. punctul de plecare si terminare sa fie situat la distanta de plaga;
c. bandajul sa acopere pansamentul in intregime;
d. sa nu produca dureri;
e. bandajul sa fie elastic, sa nu jeneze circulatia;

73. Caile de patrundere ale bacteriilor in tractul urinar sunt:

a. calea ascendenta;
b. calea osoasa
c. calea limfatica;
d. calea directa;
e. calea hematogena;

74. Factorii favorizanti ai infectiilor urinare sunt :

a. sexul si activitatea sexuala;
b. diabetul zaharat;
c. folosirea antisepticelor la sondajul vezical
d. uropatia obstructiva;
e. cateterismul uretral.

75. Calculii de oxalat de calciu din litiaza urinara au urmatoarele caracteristici cu EXCEPTIA :
a. sunt duri, rugosi
b. sunt netezi de consistenta ceroasa;
c. sunt deseori muriformi si intens radioopaci
d. sunt radiotransparenti;
e. sunt de culoarea galbui-caramizie.

76.Colica nefretica are urmatoarele caracteristici :

a. este cauzata de obicei de calculi mici, migratori, care obstrueaza jonctiunea pielo-
caliceala sau ureterul;
b. se caracterizeaza prin durere parosixistica violenta cu sediul lombar si iradiere
descendenta;
c. durerea este localizata intotdeauna in hipocondrul drept si iradiaza in umarul stang
d. durerea se asocieaza cu alte semne urinare (hematurie, poliurie polakiurie,
imperiozitate mictionala);
e. durerea nu este exacerbata de consumul de lichide;

77.Urmatoarele afirmatii sunt ADEVARATE despre litiaza urica :

a. beneficiaza de tratament medical;
b. nu beneficiaza de tratament medical;
c. este posibila dizolvarea calculilor de acid uric pur;
d. nu este posibila dizolvarea calculilor de acid uric pur
e. se recomanda cura de diureza cu ape alcaline si hipotone (Caciulata, Borsec, Covasna).

78.O simptomatologie asemanatoare cu cea intalnita in adenomul de prostata se observa in

urmatoarele afectiuni :
a. prostatita acuta si cronica;
b. pancreatita acuta si cronica
c. screloza colului vezical;
 d. screloza colului vaginal
e. cancerul de prostata.

79.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre hipertrofia benigna de prostata cu EXCEPTIA :

a. sunt carecteristice tulburari de mictiune aparute la un barbat de peste 50 ani
b. nu sunt carecteristice tulburari de mictiune aparute la un barbat de peste 50 ani;
c. simptomatologia evolueaza in 3 faze.
d. simptomatologia evolueaza in 2 faze
e. tulburarile de mictiune au perioade de exacerbari tranzitorii, timp de mai multi ani

80.Examenul clinic in hipertrofia benigna de prostata comporta urmatoarele etape :

a. ultrasonografia
b. urografia intravenoasa precedata de radiografie reno-vezicala simpla
c. examenul urinii la emisie care permite observarea caracteristicelor actului mictional;
d. inspectia si palparea regiunii hipogastrice;
e. examenul digital rectal combinat cu palparea hipogastrica.

81. In hipertrofia benigna de prostata examenele de laborator obligatorii pentru aprecierea functiei
renale globale sunt cu EXCEPTIA :
a. ureea sanguina
b. creatinina serica
c. ionogranma sanguina
d. examenului sumar de urina;
e. urocultura.

82. Pentru cancerul de prostata urmatoarele afirmatii sunt reale :

a. este o boala a tanarului
b. se intalneste rar sub 40 ani;
c. incidenta atinge un maximum in decada a opta de viata;
d. descoperirea precoce a cancerului de prostata este inca un deziderat in tara noastra.
e. este cel mai frecvent cancer al sexului feminin

83. Observatiile epidemiologice sugereaza ca posibili urmatori factori cauzali in cancerul de

prostata :
a. predispozitia genetica;
b. factorii alimentari;
c. hormonii androgeni
d. factorii de mediu;
e. factorii infectiosi;

84. Metastazele hematogene in cancerul de prostata, ating urmatoarele oase :

a. bazinul osos;
b. suprarenala
c. vertebrele lombare;
d. vertebrele dorsale;
e. coastele.
85. Afectiunile cu care se poate face diagnostic diferential in cancerul de prostata (pana la
confirmarea prin punctie biopsie) sunt cu EXCEPTIA :
a. hipertrofia benigna de prostata
b. tuberculoza prostatei
c. prostatita cronica
d. litiaza ureterala;
e. infectia urinara.

86. Insuficienta renala forma postrenala poate fi produsa de :

a. litiaza renala pe rinichi unic;
b. obstructia ureterala bilaterala.
c. deshidratare
d. hipertensiune maligna
e. glomerulonefrita

87.In insuficienta renala cronica sedimentul urinar poate evidentia :

a. anemia
b. leucocituria;
c. prezenta cilindrilor granulosi;
d. prezenta cilindrilor hialini.
e. anomalii ale ionogramei sanguine

88.Pentru calota craniana se folosesc diferitele tipuri de infasare :

a. infasarea recurenta;
b. capelina;
c. prastia
d. bandajul Desault
e. basmaua sau panza triunghiulara.

89. Pentru calota craniana se folosesc diferite tipuri de infasare cu EXCEPTIA :

a. prastia;
b. infasarea recurenta
c. bandajul Velpeau.
d. capelina
e. basmaua sau panza triunghiulara

90. Urmatoarele injectii intradermice sunt folosite in scop diagnostic :

a. intradermoreactia la tuberculina;
b. intredermoreactia Frey(pt boala Nicolas Fabres);
c. injectie intradermica pentru anestezie locala
d. reactia Casoni(pentru chistul hidatic);
e. injectie intradermica pentru testarea antibioticelor.

91. Locul de electie a injectiilor intramusculare poate fi cu EXCEPTIA :

a. cadranul supero-extern din regiunea fesiera
b. musculatura peretului anterior a abdomenului;
c. regiunea deltoidiana
d. fata externa a coapsei.
e. fata antero-externa a coapsei

92.Contraindicatiile abordului venei jugulare externe sunt :

 a. proteza vasculara
b. celulita la locul de abord;
c. boala varicoasa a membrelor inferioare
d. pacienti agitati necooperanti;
e. cicatrici latero-cervicale.

93. Incidentele injectiei intravenoase sunt cu EXCEPTIA :

a. negasirea venei, din cauza tehnicii defectuase
b. hematomul;
c. scleroza venei din cauza unor tratamente parenterale administrate anterior
d. leziunile nervoase sau arteriale produse prin iritatia chimica.
e. ruperea acului

94.Incidentele si accidentele injectiei intraarteriale sunt :

a. hematoamele la locul injectiei;
b. lezarea peretelui arterial;
c. injectarea substantei in afara arterei;
d. embolii prin injectarea de aer sau substante cu potential emboligen;
e. negasirea venei, din cauza tehnicii defectuase

95. Principiile respectate la efectuarea unei punctii sunt :

a. evacuarea lichidului se face rapid
b. pregatirea bolnavului;
c. asepsia instrumentarului si antisepsia regiunii;
d. anestezia zonei unde se efectueaza punctia;
e. cunoasterea tehnicii de punctionare si a anatomiei regiunii pentru a evita aparitia unei
complicatii;

96. Punctia pleurala exploratorie este indicata in cu EXCEPTIA :

a. in revarsatul pleural in cantitate redusa care nu se traduce printr-o simptomatologie clinica
completa
b. in simfizele pubiene
c. infectiile peretelui toracic;
d. suspiciune de chist hidatic pulmonar.;
e. in revarsatele pleurale pentru stabilirea diagnosticului etiologic, naturii si aspectului
lichidului

97.Analizele care se pot efectua din lichidul extras prin punctia peritoneala sunt cu EXCEPTIA
a. examenul macroscopic
b. examenul citologic
c. examenul chimic
d. examenul ecografic;
e. examenul radiologic.

98.Punctia biopsie are urmatoarele dezavantaje :

a. poate preciza preoperator diagnosticul histopatologic
b. este o manevra minima
c. fragmentul recoltat poate fi dintr-o zona indemna;
d. acul poate leza unele formatiuni anatomice(vase, nervi, organe);
e. punctia poate ramane negativa in 20-25%.
99. Urmatoarele afirmatii cu privire la clisma evacuatoare NU sunt adevarate :
a. este indicata postoperator la pacientii operati pe rect sau colon;
b. este indicata in constipatiile cronice
c. este contraindicata postoperator la pacientii operati pe rect sau colon
d. este indicata postoperator la bolnavii care nu si-au reluat tranzitul intestinal dupa 48-72 ore
de la interventie
e. este contraindicata in constipatiile cronice.

100. Dupa cantitatea de sange pierdut hemoragiile pot fi :

a. acute
b. cataclismice;
c. cronice
d. mici.
e. Imediate

101. Recoltarea sângelui capilar pentru examenul hematologic se face prin :

a. înțepare in pulpa degetului,
b. înțepare pe fata plantara a halucelui.
a. punctie venoasa
b. punctie arteriala
c. punctie rahidiana

102. Recoltarea urinei pentru urocultura se face prin :

a. la jumătatea micțiunii,
b. la inceputul micțiunii,
c. la sfarsitul micțiunii,
d. prin sondaj vezical.
e. din urina colectata timp de 24 ore

103. Efectuarea clismelor in scop evacuator se face pentru :

a. evacuarea conținutului intestinului gros,
b. pregătirea pentru intervenții chirurgicale asupra rectului,
c. pregătirea pacientului pentru alimentare sau hidratare.
d. clismele nu se efectueaza cu scop evacuator
e. intoxicatii alimentare

104.Complicațiile imediate ale sondajului vezical sunt :

a. lezarea traumatica a mucoasei uretrale,
b. crearea unei cai false prin forțarea sondei.
c. infectioase, prin introducerea germenilor patogeni prin manevre si instrumente nesterile
d. virale
e. sondajul vezical nu prezinta complcatii imediate

105. Locurile de electie ale injecției subcutanate sunt :

a. fata externa a brațului,
b. fata supero-externa a coapsei,
c. regiunea deltoidiana.
d. regiunea fesiera supero-externa
e. regiunea subclaviculara
106.Paracenteza abdominala se efectuează :
a. in fosa iliaca stânga linia Monroe-Richter,
b. in fosa iliaca dreapta
c. la mijlocul liniei dintre ombilic si simfiza pubiana.
d. in flancul drept
e. in flancul stang

107.Accidentele puncției rahidiene sunt :

a. amețeli, tulburări vizuale;
b. cefalee;
c. greață, vărsături;
d. contractarea fetei, gatului sau a unuia din membre
e. paralizie prin atingerea nervului sciatic.

108.Accidentele transfuziei sunt :

a. incompatibilitatea de grup in sistemul OAB, manifestata sub forma socului
hemolitic;
b. transfuzarea unui sânge alterat, infectat cu germeni virulenți care provoacă
frisoane;
c. hemoliza intravasculara prin transfuzarea sângelui neîncălzit.
d. iesirea acului din vena
e. embolie pulmonara cu cheaguri

109. Pregătirea preoperatorie se face in funcție de :

a. felul intervenției si timpul disponibil,
b. starea fiziologica a pacientului,
c. bolile asociate.
d. varsta
e. mediul de provenienta

110.Pregătirea generala preoperatorie consta in :

a. pregătirea psihica a pacientului,
b. asigurarea igienei personale si a regimului dietetic,
c. monitorizarea funcțiilor vitale si vegetative.
d. indepartarea protezelor dentare, bijuteriilor si a lacului de unghii
e. golirea vezicii urinare si administrarea medicamentelor preanestezice indicate de medicul
anestezist

111. Care din următoarele manifestări de dependenta pot amâna actul chirurgical :
a. apariția febrei,
b. apariția unor infecții oto-rino-laringologice si pulmonare.
c. anxietatea
d. tahicardia
e. vertijul

112. Avantajele drenajului sunt următoarele :

a. previne acumularea de secreții in cavitate sau plaga,
b. conduce difuziunea secretiilor patologice in tesuturile vecine
c. asigura evacuarea secrețiilor patologice,
d. scurtează timpul de vindecare a plăgilor infectate.
e. nu permite inchiderea unor cavitati patologice
113.Drenajul biliar este :
a. drenajul transcistic,
b. drenajul subhepatic
c. drenajul Kehr.
d. drenajul subfrenic drept
e. drenajul fundului de sac Douglas

114.Alegerea caii de administrare a injecțiilor depinde de :

a. experienta asistentului medical
b. scopul injecției,
c. compatibilitatea țesuturilor organismului cu substanța injectata.
d. preferintele pacientului
e. nici un raspuns corect

115.Se va alege calea intramusculara in cazul substanțelor :

a. cu densitate mica,
b. hiperosmolare
c. cu densitate mare,
d. uleioase,
e. al căror efect urmărit trebuie sa se instaleze in decurs de 3-10 minute.

116. Se va utiliza calea intravenoasa in cazurile in care :

a. se asteapta un efect lent instalat
b. se așteaptă o acțiune prompt sau foarte rapid a medicamentului,
c. medicamentul este o solutie hipertona
d. este necesara perfuzarea soluțiilor pentru reechilibrare volemica.
e. se indica clisma medicamentoasa

117.Incidentele si accidentele întâlnite in cazul injecțiilor intradermice sunt :

a. aspectul de coaja de portocala
b. lipotimie sau soc,
c. necroza tegumentului.
d. flebita
e. embolia

118.Soluții utilizate pentru rehidratare si remineralizare sunt :

a. soluție izotonica de NaCl,
b. glucoza soluție izotonica de 5%.
c. sange integral
d. slasma proaspata congeleta
e. niciun raspuns nu este corect

119.Căile de rehidratare a organismului sunt următoarele :

a. oral,
b. duodenal,
c. rectala,
d. perfuzie endovenoasa.
e. niciun raspuns nu este corect

120.Spălătura gastrica pe sonda nazogastrica se poate efectua :

 a. la bolnavii comatoși
b. la bolnavii comatoși, după asigurarea cailor respiratorii;
c. la bolnavii conștienți.
d. la bolnavii cu fractura de baza de craniu
e. la bolnavii cu traumatisme faciale grave

121.Sterilizarea prin fierbere :

a. se face prin intermediul apei o temperatura de circa 100 grade C,
b. se face prin intermediul apei o temperatura de circa 130 grade C
c. se folosește pentru dezinfectarea tacâmurilor si veselei.
d. se folosește doar pentru dezinfectarea lenjeriilor
e. distruge cu usurinta virusul hepatitei B

122.Despre oxidul de etilen se pot afirma următoarele :

a. este un gaz incolor,
b. este o substanța toxica, putând provoca iritația cailor respiratorii.
a. are efect bactericid doar asupra micoorganismelor in stare vegetativa
b. are efect bactericid doar asupra micoorganismelor in stare sporulata
c. este folosit doar in sterilizarea materialelor stomatologice si ortopedice

123. Care din următoarele afirmații este ADEVĂRATA :

a. cel mai frecvent foliculita este o infectie cu streptococ
b. tratamentul in foliculita este intotdeuna chirurgical
c. localizarea furuncului la nivelul glandelor sudoripare ale axilei poarta denumirea de
hidrosadenita,
d. in cazul tetanosului plăgile își opresc granularea si devin dureroase, cu parestezii;
e. antraxul poate evolua spre septicemie sau meningoencefalita hemoragica

124. Elementele obiective într-o hemoragie grava sunt :

a. tahicardia intre 80-100batai/minut
b. TA mult crescuta
c. lipotimia
d. puls filiform,
e. tahipnee.

125.Hemostaza prin compresiune digitala se realizează astfel :

a. carotida primitiva- la nivelul marginii anterioare a sternocleidomastoidianului, pe apofiza
vertebrei C7
b. artera subclavie – in fosa supraclaviculara, apasand pe prima coasta;
c. artera axiara – in axila pe capul humeral.
d. artera brahiala- pe fata externa a bratului, apasand pe diafiza humerala
e. artera femurala- in triunghiul Scarpa

126.Despre tumorile maligne se pot afirma următoarele, cu EXCEPȚIA :

a. au evolutie nefavorabila in sensul dezvoltarii metastazelor
b. etapa de inducție poate varia intre 5-10 ani,
c. trasatura comuna pentru carcinoamele in ,,situ” este absenta invaziei
d. creșterea tumorii nu este condiționata de fenomenul de angiogeneza.
e. metastazele prezinta caracterele morfologice si functionale ale tumorii primare
127. Echimoza :
a. apare după acțiunea unei forte de intensitate mica,
b. se produce prin efractia capilarelor sanguine,
c. poate sa apară la nivelul zonei de impact sau la distanta,
d. se reabsoarbe spontan.
e. vindecarea se face in maximum 7 zile

128. Masurile care se impun in tratamentul bolnavului ars :

a. scoaterea pacientului de la locul accidentului,
b. indepartarea de urgenta a imbracamintii
c. administrarea de lichide calde, in cantități mici,
d. crearea unor curenti de aer in jurul bolnavului care au rolul de a reduce durerea si de a
impedica extinderea leziunilor
e. realizarea profilaxiei antitetanice.

129. Elementele clinice in degerături sunt :

a. degerăturile de gradul l nu prezinta dureri dupa vindecare
b. degerăturile de gradul ll prezinta flictene cu continut serohematic
c. degerăturile de gradul lll pot afecta hipodermul,
d. in degerăturile de gradul lll vindecarea spontană este foarte rara,
e. degerăturile de gradul lV prezinta de regula edem.

130. Cancerul esofagian :

a. se intalneste in general in decada 7-8 de viata
b. 80% din cancerele esofagiene sunt carcinoame cu celule scuamoase,
c. adenocarcinoamele esofagiene se localizeaza cel mai frecvent in primele 2/3 ale esofagului
d. carcinoamele cu celule scuamoase se localizeaza cel mai frecvent in primele 1/3 inferioara
ale esofagului
e. majoritatea cazurilor de cancer esofagian sunt diagnosticate tardiv.

131. Care din următoarele întrebări este ADEVĂRATA :

a. in cancerul esofagian supravietuirea la 5 ani este de 20%
b. carcinomul esofagian prezinta o mare radiosensibilitate
c. chimioterapia administrata preoperator in cancerul esofagian poate îmbunătăți rata
rezecabilitatii
d. citostaticele utilizate in cancerul esofagian sunt cisplatin, taxol, 5-florouracil
e. simptome precum disfagia si durerea pot fi controlate prin radioterapie.

132. Printre peritonitele primitive se numără :

a. peritonita apendiculara
b. peritonita din ulcerul perforat
c. peritonita tuberculoasa,
d. pelviperitonita
e. peritonita granulomatoasa.

133. Obiectivele intervenției chirurgicale in peritonite sunt :

a. inspectia cavitații peritoneale,
 b. suprimarea sursei de contaminare,
c. lavajul cavitații peritoneale,
d. drenajul cavitații peritoneale.
e. sutura plagii postoperatorii

134. Care din următoarele situații sunt cauze de ocluzie dinamica :

a. accidente vasculare cerebrale,
b. invaginatia
c. hipomagnezemia,
d. volvulus
e. azotemia.

135. Ocluziile înalte :

a. se intind da la unghiul lui traitz pana la valvula ileocecala
b. prezinta vărsături precoce,
c. meteorismul abdominal este inotdeuna prezent
d. inițial tranzitul este prezent pentru gaze si materii fecale.
e. nu se insotesc de varsaturi

136.Pregătirea preoperatorie a bolnavului presupune :

a. clisma evacuatorie pentru toate interventiile ce urmeaza sa se desfasoare pe tubul digestiv
b. pregătire psihica,
c. deparazitare,
d. epilarea zonei pe care se va desfășura intervenția chirurgicala.
e. antibioprofilaxia- mai eficienta decat administrarea de antibiotice postoperator

137. Supravegherea funcțiilor vitale in perioada postoperatorie include :

a. măsurarea pulsului, tensiunii arteriale, saturației cu oxigen;
b. măsurarea diurezei;
c. urmarirea aspectului secretiilor de pe tuburile de dren
d. combaterea senzatiei de greata
e. menținerea ventilației asistate o perioada suficienta de timp pana la reluarea eficienta a
respirației spontane.

138.Masajul cardiac extern :

a. consta din comprimarea ritmica a cordului intre stern si coloana vertebrala,
b. mana dreapta este asezata pe dosul mainii stangi
c. este o metoda adjuvanta de resuscitare cardiaca
d. fractura costala constituie o complicație frecventa.
e. este singura metoda de resuscitare cardiaca

139. Despre durerea de tip colicativ sunt FALSE următoarele afirmații :

a. este asemanata de bolnav cu o crampa sau o torsiune
b. este specifica proceselor septice peritoneale,
c. poate fi data de modificarile de tonus ale musculaturii netede din peretele organelor cavitare
d. se aseamna cu o lovitura de pumnal,
e. apare doar in ulcerul perforat.

140.Referitor la conținutul vărsăturilor, sunt adevărate următoarele :

a. cele bilioase sunt cel mai frecvent intalnite
b. varsaturile alimentare contin numai alimente recent ingerate
 c. hemoptizia consta in eliminarea prin efort de varsatura unei cantitati variabile de sange
d. in ocluziile intestinale bolnavii pot prezenta varsaturi fecaloide,
e. in ulcerul duodenal si in cancerul gastric se pot întâlni vărsături apoase.

141. Diareea poate sa apara in următoarele circumstanțe:

a. sindroame de malabsorbtie,
b. falsa diaree din peritonite
c. tumori pancreatice (sindrom zollinger-ellison),
d. tumori colice de tip vilos.
e. diaree cronica numai in boala crohn

142.Sindromul febril in afecțiunile digestive poate semnifica :

a. febra inalta cu frison – in tubercoloza intestinala
b. stare subfebrila in angiocolita acuta
c. febra de tip septic in supuratiile peritoneale,
d. subfebrilitate in boli infecțioase de tip tbc intestinal, in rectocolita ulcerohemoragica.
e. febra>39 grade cu frison in ascaridioza

143.Culoarea tegumentelor poate fi modificata astfel :

a. paloare intensa in tumori hepatice, hepatite acute
b. jaune paille in neoplasme gastrice, colice;
c. icter sclerotegumentar in litiaza coledociana.
d. paloare galbuie in ciroze, hepatite acute, metastaze hepatice, tumori de cap de pancreas
e. icter numai in afectiuni biliare cu obstructia caii biliare principale

144. Bombarea asimetrica a abdomenului poate fi întâlnita in, cu EXCEPȚIA :

a. bombare epigastrica in retenția de urina,
b. bombarea regiunii mezogastrice in hernii ombilicale
c. abdomen in desaga la femei multipare
d. bombare la nivelul hipocondrului drept in cancer hepatic,hepatomegalii,tumori ale
marii curburi gastrice
e. bombare la nivel epigastric numai in dilatatia acuta de stomac

145.Punctele dureroase in apendicita acuta sunt :

a. Mc Burney,
b. Moris,
c. Murphy
d. Buzy
e. Clado.

146. Modificările patologice care pot fi constatate la tușeul rectal sunt :

a. prezenta de tromboze hemoroidale,
b. abcese perianale,
c. fisuri anale,
d. sfincter hiperton
e. ” țipătul” Douglas-ului.

147.Puncția peritoneala este contraindicata in :

a. ocluzii intestinale,
b. procese infectioase peritoneale
 c. sarcina indiferent de varsta gestationala
d. tulburări de coagulare la bolnavi cu tratament anticoagulant cronic.
e. prezenta de lichid de ascita

148. Pe o radiografie abdominala simpla se pot observa următoarele imagini patologice :

a. ansa ,,santinela” in ocluzii intestinale
b. pneumoperitoneu in ocluzii intestinale
c. imagini hidroaerice in ulcerul perforat
d. pneumoperitoneu in perforații de organe cavitare,
e. imagini hidroaerice – semn patognomonic in ocluziile intestinale.

149. In gușa cu hipertiroidie pot fi prezente următoarele semne centrale :

a. tulburări psihice,
b. scadere ponderala
c. exoftalmie,
d. fenomene neurovegetative.
e. aritmie extrasistolica

150.Acidoza metabolica poate avea ca manifestări clinice :

a. dureri abdominale,
b. edem pulmonar,
c. cresterea contractilitatii cardiace
d. greață vărsături.
e. tetanie

FARMACOLOGIE

1.Formele farmaceutice specifice caii sublinguale sunt :

a. solutii administrate in picaturi,
b. comprimate sublinguale de talie foarte mica,
c. granule
d. capsule
e. comprimate retard.

2. Solutii perfuzabile sunt :

a. solutii apoase sterile si apirogene,
b. enulsii tip U/A sterile si apirogene,
c. suspensii apoase sterile si apirogene,
d. suspensii uleioase sterile si apirogene
e. preparate care se administreaza cu dispozitivul de perfuzare picatura cu picatura.

3.In functie de scopul terapeutic urmarit perfuziile sunt :

a. solutii apoase
b. sunt folosite in metabolismul reconstituant,
c. emulsii A/U
d. solutii pentru dializa peritoneala si hemodializa.
e. emulsii U/A

4. Principalele diferente intre perfuzii si preparatele injectabile sunt :

a. numai perfuziile sunt preparate sterile
b. volumul perfuziilor este mai mic
c. volumul preparatelor injectabile este mai mic (circa 1-20ml),
d. perfuziile se administreaza numai in spital,
 e. perfuziile nu contin conservant.

5. Referitor la suspensiile oftalmice sunt valabile afirmatiile :

a. sunt forme farmaceutice solide
b. sunt sterile,
c. sunt indicate cand substantele medicamentoase au solubilitate limitata in apa,
d. sunt utile pentru o prelungire a actiunii terapeutice.
e. nu sunt prevazute de F.R.X

6. Medicamentele generice :
a. sunt produse practic similare,
b. nu se pot inlocui unul cu celalat
c. trebuie sa fie echivalente terapeutic cu produsele inovante corespunzatoare.
d. au un cost apropiat de cel al produselor inovante corespunzatoare
e. nu necesita efectuarea unor studii de biodisponibilitate

7. Substantele medicamentoase pot interfera transmisia neuro-umorala in diferite etape :

a. la nivelul sintezei depozitarii si eliberarii neuro-transmitatorului,
b. in cadrul interactiunii transmitator-receptor.
c. prin cresterea numarului de receptori specifici
d. prin marirea suprafetei de interactiune transmitator-receptor
e. prin revenirea membranei celulare dupa interactiunea transmitator-receptor

8. Medicamentele generice sunt :

a. medicamente care prezinta aceeasi compozitie calitativa si cantitativa in ceea ce priveste
substanta medicamentoasa si forma farmaceutica cu produsul de referinta,
b. medicamente alternative farmaceutice
c. medicamente care nu prezinta aceeasi compozitie calitativa si cantitativa in ceea ce priveste
substanta medicamentoasa si forma farmaceutica cu produsul de referinta,
d. medicamente echivalente farmaceutic(bioechivalente).
e. pro-droguri

9. Propietati chimice esentiale pentru trecerea unei substante prin membrane sunt :
a. solubilitatea in apa sau lipide,
b. ionizarea,
c. difuziunea
d. marimea particulelor.
e. polaritatea

10. Indicati particularitatile anesteziei cu Ketamina :

a. induce euforie mai redusa,
b. anestezia survine peste 10-15 min dupa injectarea intravenoasa
c. analgezia se mentine timp da cateva ore dupa anestezie
d. mareste tensiunea arteriala si debitul cardiac in timpul anesteziei,
e. scade tensiunea arteriala si debitul cardiac in timpul anesteziei.

11. Care din urmatoarele anestezice generale sunt pentru administrearea intravenoasa :
a. eter dietilic
b. tiopental sodic,
c. halotan
d. protoxid de azot
e. ketamina.
12. Administrarea inhalatorie poate fi utilizata pentru :
a. anestezie generala,
b. anestezia locala
c. administrarea substantelor iritante bronsice
d. tratamentul afectiunilor pediatrice
e. ca unic tratament al astmului bronsic.

13. Urmatoarele medicamente au actiune topica :

a. halotanul
b. carbonatul de calciu,
c. pentazocina
d. procaina.
e. tiopentalul

14. Urmatoarele substante sunt parasimpatomimetice esteri ai colinei :

a. metacolina,
b. carbacol.
c. pilocarpina
d. fizostigmina
e. neostigmina

15. Preparatele ce stimuleaza receptorii alfa1 – adrenergici determina :

a. vasoconstrictie,
b. ameliorarea microcirculatiei
c. vasodilatatie
d. micsorarea microcirculatiei.
e. micsorarea presiunii arteriale

16. Enumerati particularitatile principale ale atropinei in ulcer duodenal :

a. stimuleaza secretia glandelor gastrice
b. mareste activitatea pepsinei
c. provoaca pilorospasm
d. relaxeaza pilorul,
e. micsoreaza secretia de acid clorhidric.

17. Indicati ce remedii actioneaza asupra alfa si beta-receptorilor :

a. epinefrina,
b. efedrina
c. izoproterenol
d. norepinefrina.
e. salbutamol

18. Ce efect apar la folosirea remediilor anticolinestezice in doze terapeutice :

a. mioza si scaderea tensiunii intraoculare,
b. cresterea tonusului muschilor netezi ai organelor interne,
c. intensificarea secretiei glandelor bronsice si a celor digestive.
d. tahicardie si cresterea TA
e. suprimarea transmisiei neuromusculare

19. Anticolinesterazicele exercita urmatoarele efecte :

a. stimuleaza ainteza acetilcolinei
b. stimuleaza direct receptorii colinergici
c. creste tonusul muschilor netezi ai tractului gastrointestinal
d. inhiba hidroliza acetilcolinei
 e. inhiba sinteza acetilcolinei

20. Alfa-adrenoblocantele sunt indicate in :

a. feocromocitom,
b. hipertesiune arteriala,
c. hipotensiune arteriala
d. aritmii ventriculare
e. boala raynoud.

21. Blocantele de canale de calciu sunt indicate in tratamentul HTA asociata cu :

a. angina pectorala,
b. insuficienta renala cronica,
c. insuficienta cardiaca congestiva
d. bloc atrio-ventricular grad 2
e. diabet.

22. Nifedipina :
a. este un derivat dihidropiridinic,
b. nu este utilizata in tratamentul antianginos
c. este recomandata in HTA indusa de sarcina,
d. nu da hipotensiune ortostatica
e. produce bronhodilatatie slaba.

23. Inhibitoarele de enzima de conversie au urmatoarele actiuni farmacodinamice :

a. arterioloconstrictie
b. efect cardio-protector,
c. ameliorarea performantei inimii.
d. contractia arteriolelor glomerulare
e. reduc TA sistolica mai mult decat pe cea diastolica

24. Farmacoterapia cu IEC se realizeaza astfel :

a. se poate initia doze mari
b. medicatia diuretica este intrerupta cu 2 zile inainte,
c. asocierea cu spironolactone este permisa
d. dieta hiposodata este intrerupta cu 2 zile inainte.
e. asocierea cu triamteren este de electie

25. Reactiile adverse ale antagonistilor AT-1 sunt :

a. comune pentru AT-1 si IEC,
b. efectul antiproliferativ si de stimulare a cresterii
c. hiperkaliemie,
d. creste excretia renala hidrosalina.
e. efecte consecutive cresterii actiunii angiotensinei asupra receptorilor AT-1

26. Nitroglicerina :
a. este un lichid explozibil,
b. biodisponibilitatea p.o. este de 4%
c. biodisponibilitatea sublinguala este de 40%,
d. biodisponibilitatea cutanata este de 72%.
e. nu este inactivata de primul pasaj hepatic

27. Isosordid dinitratul :

a. are biodisponibilitate mai mica decat nitroglicerina
 b. nu se administreaza in perfuzie iv
c. aerosoli permit administrarea a 30 mg/1 pus,
d. au biodisponibilitatea orala de 22%,
e. preparatele retard au latenta de 30-60 min.

28. Procainamida :
a. are timp de injumatatire lung
b. are profil farmaceutic asemanator procainei
c. are contraindicatii similar chinidinei,
d. se poate administra i.v. in urgente,
e. da alergie incrucisata cu procaine.

29.Antiaritmicele din clasa 3 sunt indicate in :

a. profilaxia fibrilatiei ventriculare
b. fibrilatia ventriculara,
c. extrasistole ventriculare simptomatice
d. tahicardia ventriculara refractara.
e. tahicardia potential letala

30. Sunt amtiaritmice din clasa 3 :

a. de tip chinidina
b. de tip flecainamida
c. de tip sotalol,
d. de tip adenozina
e. de tip bretilium.

31. Pot fi considerate factori ce influenteaza eficienta diureticelor :

a. retenta hidrosalina,
b. circulatia sanguina
c. circulatia renala.
d. retentia hidrosalina crescuta influenteaza negativ diureza
e. hipoproteinemia infuenteaza pozitiv diureza

32. Furosemidul :
a. are T1/2 scurt,
b. scade calciuria
c. nu influenteaza testele de laborator
d. dozele terapeutice variaza in limite largi,
e. poate fi administrat si in caz de oligurie.

33.Acetazolamida :
a. in doze mari are actiune hipersecretoare gastric
b. creste presiunea intraoculara
c. are actiune inhibitorie asupra SNC,
d. scade secretia umorii apoase,
e. are actiune diuretica.

34. Contraindicatii ale administrarii acetazolamidei sunt :

a. acidoza,
b. litiaza renala,
c. tulburarile de ritm
 d. sarcina.
e. glaucomul

35. Actiunea diuretica a cetazolamidei consta in :

a. stimuleaza formarea de H
b. excretia crescuta de Na,
c. apare alcaloza hipercloremica
d. in timp se instaleaza fenomenul de autolimitare a efectului diuretic.
e. determina hiperkaliemie

36. Reglarea secretiei de HCL se face :

a. pe cale nervoasa parasimpatica,
b. pe cale endocrina hormonala,
c. functie de alimentatie.
d. prin mecanism de feed-back
e. functie de ritmul nictemeral

37. Histamina este un mediator al transmisiei histaminergice despre care afirmam :

a. este contraindicata administrarea la pacientii cu HTA
b. este contraindicata administrarea la pacientii cu purpura,
c. este contraindicata administrarea la pacientii cu astm bronsic.
d. este indicata administrarea la pacientii cu alergii
e. este indicata administrarea in edem

38. La intreruperea brusca a administrarii antiulceroaselor antihistaminice H2, poate aparea agravarea
ulcerului gastroduodenal, acesta reprezentand :
a. consecinta a sensibilizarii receptorilor H2,
b. sindrom de retragere
c. intoleranta dobandita
d. efect toxic la nivelul aparatului digestiv
e. efect de ricoseu efect rebound.

39.Reactiile adverse la administrarea cimetidinei sunt :

a. nefrita interstitiala,
b. bradicardia,
c. tahicardia
d. impotenta sexuala.
e. cresterea acidului uric

40.Care dintre urmatoarele parasimpatolitice sunt utilizate ca antispastice digestive :

a. homatropina
b. emepronium
c. propantelina,
d. oxifenciclimina,
e. atropina.

41.Acetilcisteina are ca bronhosecretolitic urmatoarele propietati :

a. se poate asocia cu eritromicina si tetraciclina
b. este utilizata ca antidot in intoxicatia cu paracetamol,
c. este utilizata in uropatia indusa de ciclofosfamida,
d. nu poate da bronhospasm
 e. solutia este usor oxidabila.

42. Codeina :
a. este antitusiv central opioid,
b. este biotransformata hepatic prin demetilare la morfina,
c. difuzeaza prin placenta si lapte matern,
d. efectul antitusiv apare la deze mai mici decat efectul analgezic.
e. durata efectului la administrarea unei doze de 15 mg per os este de 48 ore

43. Din punct de vedere farmacotoxicologic codeina produce :

a. constipatie si greata la doze mari,
b. creste presiunea intrabiliara prin spasm al sfincterului Oddi,
c. convulsii la copii,
d. efectul antitusiv
e. dezvolta toxicomanie dupa administrarea prelungita.

44. Butamirat este indicat ca antitusiv in :

a. tuse acuta,
b. tuse convulsiva,
c. profilaxia tusei pre si postoperator,
d. tuse cronica, productiva, cu hipersecretie obstructiva
e. posologia la adult este 20-25 mg per os repetat de 4 ori/zi.

45. Oxeladina :
a. este antitusiv eupneic,
b. durata efectului este cca 4 ore,
c. nu are actiune deprimanta pe SNC,
d. se indica in tuse neproductiva iritativa.
e. se indica in tuse umeda, productiva

46. Absorbtia tetraciclinei dupa administrarea orala poate fi diminuata prin administrarea concomitent de :
a. fermenti pancreatici
b. antiacide gastrice,
c. produse lactate,
d. preparate de fier.
e. antispastice

47. Aminoglicozidele :
a. realizeaza concentratii mari la nivelul biliar
b. sunt active pe germeni cu multiplicare intracelulara
c. au o absorbtie digestiva redusa,
d. sunt compusi nefrotoxici ca urmare a adumularii in parenchimul renal,
e. nu se asociaza intre ele datorita riscului crescut de reactii adverse toxice.

48. Care din urmatoarele mecanisme sunt responsabile de actiunea bactericida antibioticelor :
a. inhiba sinteza bazelor purinice
b. inhiba sinteza proteinelor
c. deregleaza permeabilitatea membranei citoplasmatice,
d. inhiba sinteza acizilor nucleici
e. inhiba sinteza peretelui celular.

49. Ce este caracteristic pentru eritromicina si oleandomicina :

a. actioneaza bacteriostatic,
b. actioneaza asupra acelorasi microorganisme ca si benzilpenicilina plus rickettsiile si
chlamidiile,
 c. rezistenta microorganismelor la actiunea preparatelor apare prin modificarea arn ribozomal
23s.
d. actioneaza bactericid
e. rezistenta microorganismelor la actiunea preparatelor apare prin cresterea permeabilitatii
membranelor celulare microbiene

50. Indicati proprietatile de baza ale cefalosporinelor de I generatie :

a. are spectru larg de actiune,
b. se poate utiliza in tratamentul meningitelor
c. actioneaza bactericid,
d. actioneaza pe bacterii rezistente la penicilinaza.
e. au efect bacteriostatic

OBSTETRICA-GINECOLOGIE

1.Diametrul oblic stâng al strâmtorii superioare este:

a. 12,5 cm,
b. 11 cm
c. 13,5 cm
d. cel care pleacă de la eminenta ileo-pubiana stanga la articulația sacro-iliaca dreapta.
e. cel care pleacă de la eminenta ileo-pubiana dreapta la articulația sacro-iliaca stanga

2.La sfârșitul lunii a 3-a de sarcina(11-13 saptamani):

a. capul este bine format,
b. degetele fatului sunt formate,
c. se diferențiază organele genitale externe,
d. ecografic se masoara lungimea cranio-caudala-pentru aprecierea vârstei gestaționale.
e. nu se observa activitatea cardiaca

3.Placenta are urmatoarele functii:

a. transferul gazelor (oxigen si CO2),
b. permite trecerea unor substante toxice din organismul matern catre fat
c. secreta hormonal HCG (gonadotropina corionoca).
d. secreta hormonal HPL (lactogen placentar).
e. nu secreta estrogenii si progesteronul

4.Semnele clinice de certitudine ale diagnosticului de sarcina sunt:

a. detectarea auditiva a BCF-urilor,
b. modificari de forma, consistenta si marime a uterului
c. percepția mișcărilor active fetale prin palparea abdominala după luna a V-a de sarcina.
d. amenoreea
e. prezenta tulburarilor neuro-vegetative

5.Examenul ecografic in ultimul trimestru de sarcina stabilește :

a. vârsta fetala cu o eroare posibila de 3 săptămâni,
b. greutatea fetala aproximativa,
c. nu poate preciza sexul fatului
d. localizarea si gradul de maturare al placentei,
 e. prezenta hidramniosului sau al oligoamniosului

6.Consultația prenatala are drept scop :

a. sa definească starea de sănătate a mamei,
b. sa determine varsta gestationala a mamei
c. sa identifice gravidele cu risc obstetrical crescut si sa minimizeze pe cat posibil acest risc,
d. efectuarea consultațiilor săptămânal intre 36-40 săptămâni.
e. nu poate sa anticipeze sau sa previna complicatiile sarcinii inainte ca aceasta sa apara

7.Investigațiile de laborator obligatorii in sarcina sunt :

a. determinarea calcemiei,
b. determinarea glicemiei,
c. examenul sumar de urina,
d. determinarea Atc-anti Toxoplasma( Ig G si Ig M)
e. determinarea HLG.

8.Pelvimetria interna, efectuata prin tuseu vaginal, ofera informatii despre :

a. diametrul util, al lui Pinard (promonto-retropubian),
b. identificarea liniilor nenumite,
c. masurarea arcului anterior
d. rombul lui Michaelis,
e. curbura sacrului.

9.Pozitia, defineste raportul dintre un punct fix de pe prezentatie, si puncte fixe de pe bazinul osos al
mamei, descriidu-se :
a. pozitia occipitoiliaca dreapta,
b. pozitia mentoiliaca stanga,
c. pozitia sacroiliaca dreapata,
d. pozitia bregmaticoiliaca stanga
e. pozitia nazoiliaca dreapta.

10.Prezentatiile craniene deflectate sunt :

a. prezentatia bregmatica,
b. prezentatia faciala.
c. prezentatia occipitala
d. prezentatia pelvina
e. prezentatia transversa

11.Circumstantele care impiedica „ culbuta’’ sunt :

a. hidrocefalia,
b. hipotrofia fetala
c. septul cavitatii uterine.
d. hidramniosul
e. multiparitatea

12.Perioada a IV-a a nasterii (lahuzia imediata) :

a. urmeaza imediat dupa expulzia placentei,
b. urmeaza imediat dupa expulzia fatului,
c. dureaza 2-4 ore.
d. dureaza de cand lahuza pleaca din sala de nasteri
e. lahuza nu prezinta globul de siguranta Pinard

13.In prezentatia pelviana clinic se constata :

a. ascultatia – focarul maxim pe linia spino-ambilicala, la unirea 2/3 externe cu 1/3 interna
b. la inspectie- axul mare uterin transversal
 c. ascultatia – focarul maxim – paraombilical, de partea spatelui fetal,
d. la tuseul vaginal – se palpeaza pelvisul sau plantele fetale.
e. la palpare- la nivelul segmentului inferior- pol fetal rotund, dur, ireductibil, cu contur regulat, care
baloteaza craniul-fetal

14. In prezentatia pelviana, nasterea prin operatia cezariana, are urmatoarele indicatii :
a. tumori praevia,
b. bazin eutocic si greutate fetala de 3000-3200 g
c. suferinta fetala acuta,
d. prolabarea de cordon,
e. prematuritatea.

15. In lehuzia propriu-zisa, se vor urmari :

a. frecventa respiratiilor
b. starea generala,
c. curba termica,
d. declansarea secretiei lactate,
e. aspectul lohiilor.

16.Cauzele materne locale, de avort spontan sunt :

a. ovarele polichistice
b. hipoplazia uterina,
c. malformatiile uterine : uter bicorn, uter unicorn, uter septat,
d. deformatiile uterine (miom submucos),
e. beanta cervico-istmica.

17. Avortul incomplet efectuat se caracterizeaza prin :

a. hemoragii abundente, de regula cu cheaguri,
b. diminuarea fenomenelor dureroase,
c. persistenta modificarilor de col,
d. uter contractat.
e. persistenta contractiilor uterine dureroase

18.Indicatiile absolute ale histerectomiei, la avortul provocat sunt :

a. abcesele uterine,
b. infarctul si gangrene uterine,
c. raspunsul favorabil la terapie antiinfectioasa si corectie metabolica
d. coagulopatia de consum,
e. solutii de continuitate uterine.

19. Ecografia este sugestiva pentru diagnosticul sarcinii tubulare cand :

a. se evidentiaza sacul ovular si ecoul embrionar cu BCF-uri in afara cavitatii uterine,
b. se evidentiaza sacul ovular in afara cavitatii uterine
c. se coreleaza cu o crestere mai mica decat dublu a HCG-ului in dinamica la 48 ore.
d. se evidentiaza sacul ovular pe suprafata ovarului
e. se coreleaza cu o crestere mai mare decat dublu a HCG-ului in dinamica la 48 ore.

20. Sarcina cervicala se caracterizeaza prin :

a. amenoree
b. sangerarea indolora – semn caracteristic,
c. colul hipertrofiat, tumefiat, violaceu „col in butoias,
 d. metroragie dureroasa
e. raportul col/corp=1.

21. Factorii favorizanti ai placentei praevia sunt :

a. nuliparitatea
b. cicatricile uterine,
c. insertia praevia la o sarcina anterioara,
d. multiparitatea,
e. avorturi si chiuretaje multiple in antecedente

22. Sangerarea din placenta praevia are urmatoarele caracteristici clinice :

a. este precedata de simptome premonitorii
b. sange de culoare rosie,
c. amplarea sangerarii difera considerabil,
d. sangerare indolora,
e. corelatie directa intre pierderea de sange si rasunetul sau hemodinamic

23. Diagnosticul diferential al dezlipirii premature de placenta se face cu :

a. placenta praevia,
b. sarcina tubara
c. ruptura uterina,
d. torsiunea unui chist de ovar,
e. peritonita.

24. Preeclamsia se caracterizeaza prin :

a. aparitia HTA dupa 20 saptamani impreuna cu proteinurie(>0,3g/l in 24 ore), la o femeie
anterior normotensiva,
b. aparitia convulsiilor
c. aparitia HTA dupa 20 saptamani impreuna cu proteinurie(>0,3g/l in 24 ore) si edeme ale
membrelor inferioare, la o femeie anterior normotensiva
d. aparitia HTA inainte 20 saptamani impreuna cu proteinurie(>0,3g/l in 24 ore), la o femeie anterior
normotensiva,
e. aparitia HTA dupa 16 saptamani impreuna cu proteinurie(>0,3g/l in 24 ore), la o femeie anterior
normotensiva,

25. Mortalitatea materna crescuta in preeclamsie si eclamsie se poate datora frecvent :

a. hemoragii cerebrale,
b. coagulopatie intravasculara diseminata
c. hemoragi postpartum,
d. insuficientei renale acute
e. dezlipirii de retina

26. In formele severe de HTA indusa de sarcina se recomanda :

a. repaus la pat (decubit lateral stang),
b. monitorizare materna si fetala,
c. administrare de sulfat de magneziu,
d. administrare de substante hipotensoare.
e. continuarea sarcinii in cazul in care fatul e prematur chiar daca simptomatologia se agraveaza

27.Cauzele generale ale nasteii premature pot fi :

a. anemia,
b. traumatismul fizic sau psihic,
c. uterul malformat,
d. nasterile premature in antecedente.
 e. greutatea mamei mai mica de 50 kg

28.In cazul vulvovaginitelor, diagnosticul pozitiv se pune :

a. anamnestic (data debutului, caracterele secretiei, circumstante de aparitie, semne functionale
asociate),
b. simptomatic,
c. contactul sexual neprotejat
d. examen ginecologic(fara toaleta vaginala cu minim 12 ore inaintea consultului), e.examinarea
secretiei vaginale (diagnostic etiologic).
e. examinarea secretiei vaginale (diagnostic etiologic)

29.Vulvovaginita trichomoniazica se trateaza cu :

a. metronidazol,
b. tinidazol.
c. spalaturi intravaginale alcaline
d. nistatina
e. miconazol

30. Fibromul submucos :

a. poate fi pediculat,
b. poate fi sesil,
c. degenereaza frecvent malign
d. este cel mai hemoragic,
e. se poate complica infectios.

31. Diagnosticul diferential al fibromului se face cu :

a. sarcina normala,
b. adenocarcinomul de corp uterin,
c. sarcina ectopica,
d. tumori anexiale.
e. metastaze ale tumorilor osoase

32. Tumorile ovariene se caracterizeaza prin urmatoarele simptome :

a. semne de compresiune locale (urinare, digestive, nervoase),
b. tulburari menstruale,
c. ascita,
d. tumorile voluminoase sunt indolore
e. de cele mai multe ori sunt asimptomatice, fiind descoperite ocazional.

33. Avortul in curs se caracterizeaza prin :

a. stergerea colului si dilatarea acestuia,
b. ruperea membranelor,
c. contractii uterine dureroase, frecvente si intense,
d. se poate desfasura in trei timpi.
e. se poate desfasura in doi timpi.

34. Avortul spontan are urmatoarele cauza :

a. cauze ovariene,
b. cauze materne locale,
c. boli materne infectioase,
 d. carente alimentare materne.
e. factori imunologici paterni

35. Nasterea prematura, prin definitie, se refera la :

a. nasterea inainte de 37 saptamani de gestatie,
b. nasterea inainte de 35 saptamani de gestatie
c. nasterea unui copil peste 1000g,
d. nasterea de cele mai multe ori a unui copil sub 2500 g,
e. are drept cauza incontinenta cervico-istmica.

36. Disgravitatia precoce :

a. apare frecvent in primul si in al doilea trimestru de sarcina
b. in faza reflexa, starea generala nu este modificata,
c. in faza de tulburari matabolice reversibile apare hipoglicemia si varsaturi incoercibile,
d. in faza de tulburari metabolice ireversibile apare icterul si diareea,
e. poate fi confundata cu colecistita.

37. Eclampsia se caracterizeaza prin :

a. TA>140/90 mmHg asociata cu proteinurie (mai mult de 0,3g.l in 24 ore),edeme aparute dupa
saptamana 20 de gestatie si convulsii,
b. TA>150/1000 mmHg asociata cu proteinurie si edeme aparute dupa primul trimestru de sarcina
c. poate complica preeclampsia,
d. se poate suprapune cu o HTA cronica (pre-existenta sarcinii).
e. doar prin TA>140/90 mmHg

38. Vulvovaginita trichomoniazica :

a. se poate transmite de la mama la fat,
b. apare leucoreea abundenta gri-verzuie,
c. diagnosticul se pune prin examinarea lamei la microscop,
d. se trateaza cu metronidazol sau tinidazol.
e. se administreaza tratament si partenerului

39. In vulvovaginita micotica :

a. principalul agent etiologic este Candida Topicalis
b. infestarea este prin bai si instrumente nesterile,
c. leucoreea caracteristica este alba grunjoasa, branzoasa, cu miros fad,
d. poate coexista o micoza bucala, nazala sau inghinala,
e. tratamentul e cu antibiotice generala si locale.

40.Fibromul uterin :
a. se mai numeste si leiomiosarcom,
b. apare si se dezvolta in perioada de premenopauza a femeii
c. apare mai frecvant la rasa alba,
d. se manifesta frecvent prin metroragii/menometroragii.
e. cel sesil poate determina complicatii de tipul fenomenului de torsiune

41. Cancerul de col uterin are drept factori favorizanti :

a. leziuni displazice ale colului uterin,
b. infectiile genitale cu herpes simplex, papiloma virus si micoplasme.
c. antecedente familiale
d. sangerarea dupa contactul sexual
e. transmiterea din aproape in aproape la vagin si la corpul uterin

42.O prezentatie pelvina completa este descrisa de urmatoarele anunturi :

a. gambele si coapsele fatului sunt flectate,
 b. gambele sunt extinse si coapsele sunt flectate
c. bratele, gambele si coapsele sunt complet flectate
d. gambele si coapsele sunt extinse
e. la stramtoarea superioara, fatul se prezinta cu pelvisul si cu plantele.

43. Toate semnele si simptomele următoare sunt prezente in a 12-a săptămâna de sarcina :
a. consistenta păstoasa a corpului uterin,
b. miscari active fetale
c. activitate cardica fetala activa-evidentiata ecografic,
d. amenoree,
e. inmuierea istmului uterin.

44.Pentru data probabila a nasterii, ne bazam pe urmatoarele date :

a. cicluri menstruale lunare repetate,
b. o sarcina de 280 de zile,
c. ovulatie in jurul zilei a 14-a,
d. regularizarea ciclului cu pilule inainte de sarcina
e. conceptie la jumatatea ciclului.

45.Analizele de laborator indicate de rutina in trimestrul I de sarcina includ urmatoarele :

a. determinarea repetata a HCG-ului
b. uree, creatinina,
c. VDRL,
d. glicemie,
e. grupa de sange si Rh-ul.

46.Care din urmatorii factori sunt predispozanti pentru nasterea prematura :

a. varsta materna peste 14 ani
b. prezenta bacililor Doderline in secretia vaginala
c. multiparitate – mai mult de 4 nasteri anterioare,
d. sarcina gemelara,
e. nivel socio-economic redus.

47.Intr-un bazin eutocic, diametrul util (conjugata vera sau diametrul sagital) este de minim de :
a. 10,5cm,
b. 9,5 cm
c. 12 cm
d. 12,5 cm
e. se mai numeste si diametrul promonto-retropubian.

48.In ce moment este indicata o examinare a canalului cervical intr-o suspiciune de placenta praevia centrala
a. la 27 saptamani cand pacienta se interneaza in spital
b. dupa ce pacienta este internata in spital si hemoragia este oprita
c. in trimestrul III cand sangerarea este oprita si s-a luat decizia de nastere pe cale vaginala
d. se impune numai examinarea cu valve pentru aprecierea sangerarii,
e. numai daca diagnosticul e infirmat ecografic.

49.Urocultura efectuata pe parcursul sarcinii :

a. reprezinta infectii ale tractului urinar inalte/joase
b. se recolteaza dimineata sau la 3-4 ore de la ultima mictiune
c. este pozitiva la > 10.000 germeni/ml
 d. este pozitiva la >100.000 germeni/ml,
e. daca e pozitiva, este frecvent asimptomatica.

50.Nodulul fibromatos submucos :

a. determina frevent metroragii,
b. cand are 5 cm diametrul are indicatie operatorie,
c. determina frevent probleme de sterilitate.
d. poate degenera edematos
e. poate degenera malign

MEDICINA INTERNA

1.Printre factorii de risc pentru BPOC nu se numara :

a. fumat
b. sedentarismul,
c. poluarea mediului
d. obezitatea.
e. infectiile respiratorii virale severe si repetate in copilarie

2.Examenul fizic al pacientului cu BPOC poate pune in evidenta :

a. bradipnee
b. prelungirea inspirului
c. scurtarea expirului
d. persistenta ralurilor bronsice dupa oprirea respiratiei,
e. diminuarea matitatii cardiace.

3.BPOC cu predominenta emfizemului se caracterizeaza prin :

a. dispnee severa,
b. tuse productive, cu expectoratie abundenta
c. poliglobulie
d. hipercapnie
e. instalarea cordului pulmonar cronic.

4.Acutizarile BPOC sunt produse cel mai frecvent de suprainfectia cu :

a. streptococcus pneumoniac,
b. staphylococcus aureus
c. Escherichia coli
d. haemophilus influenzae,
e. moraxella catarrhalis.

5.Factorii de prognostic sever in BPOC sunt :

a. capacitatea vitala foarte scazuta
b. predominenta emfizemului,
c. asocierea obezitatii
d. instalarea anemiei.
e. variabilitatea valorilor VEMS

6. Printre complicatiile BPOC se numara :

a. cancerul pulmonar,
b. TBC pulmonara
c. fibroza pulmonara
d. cordul pulmonar acut
e. poliglobulia secundara.
7.In tratamentul BPOC stabile nu se recomanda :
a. antibioticele,
b. oxigenoterapia
c. suportul ventilator.
d. reabilitarea respiratorie
e. corticosteroizii

8. Criza severa de astm bronsic se poate defini prin :

a. frecventa respiratorie peste 25/min,
b. cianoza,
c. hipotensiune arteriala
d. bradicardie,
e. abolirea zgomotelor respiratorii.

9. Severitatea crizei de astm indus de efort depinde de :

a. poluarea aerului
b. concentratia pneumoalergenilor
c. intensitatea efortului,
d. temperatura mediului,
e. umiditatea mediului.

10. In criza de astm bronsic care nu raspunde la administrarea a 2-6 pufuri de beta agonist in prima ora de
evolutie se indica administrarea de :
a. anticolinergic pe cale inhalatorie,
b. beta-2 agonist pec ale parenterala
c. hemisuccinat de hidrocortizon i.v.,
d. miofilin i.v.
e. prednisone in doza de atac

11. Pneumonia dobandita in comunitate necesita internarea in serviciul de terapie intensiva daca intruneste
urmatoarele criterii :
a. tensiunea diastolica sub 60 mm hg
b. tensiunea sistolica sub 90 mm hg,
c. afectarea radiologica multilobara,
d. socul septic.
e. hipercapnie

12.Pneumonia dobandita in comunitate la pacientii cu varsta sub 60 de ani si fara boli asociate are ca
indicatie de antibioterapie ambulatorie :
a. amoxicilina
b. levofloxacina
c. eritromicina,
d. claritromicina,
e. azitromicina.

13. La pacientii diagnosticati cu bronsiectazie, acutizarea trebuie suspicionata daca :

a. apar noi elemente ascultatorii pulmonare,
b. se accentueaza dispneea nocturna
c. scade rezistenta la efort,
d. se instaleaza anorexia
e. apare febra.
14. Conditiile favorizante pentru dezvoltarea abcesului pulmonar sunt :
a. tulburari de deglutitie,
b. casexia,
c. pneumoniile recidivate
d. imobilizarea la pat,
e. diabetul zaharat.

15. Printre factorii de risc pentru trombembolismul pulmonar se numara :

a. fracturile membrelor superioare
b. bolile inflamatorii ale colonului,
c. BPOC
d. bronsiectaziile
e. tratamentul cu estrogeni.

16. Simptomatologia sugestiva pentru trombembolia pulmonara cuprinde :

a. agravarea inexplicabila a unei tuse productive
b. sincopa,
c. hemoptizia,
d. durerea laterotoracica.
e. palpitatiile

17. Cordul pulmonar cronic vasoconstrictiv poate fi produs de :

a. tromboembolismul pulmonar repetat
b. bronhopneumopatia obstructiva cronica,
c. hipertensiunea pulmonara primitiva
d. cifoscolioza
e. tuberculoza pulmonara miliara

18. Principalele mijloace de tratament al hipertensiunii arteriale pulmonare sunt :

a. antagonistii canalelor lente de calciu
b. inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinogenului
c. diureticele,
d. oxigenoterapia pe termen lung.
e. ventilatia mecanica

19. Prezenta a peste 100.00 hematii/mm3 de lichid pleural poate avea drept etiologie
a. TBC:
b. neoplazii,
c. lupusul eritematos sistemic
d. infarctul pulmonar
e. pneumonia cu Gram negativi.

20. Printre semnele clinice ale hipercapniei se numara :

a. cianoza
b. bradicardia
c. asterixis,
d. hipotensiunea arteriala
e. transpiratii profuze

21. In tabloul clinic al endocarditei bacteriene subacute se pot intalni :

a. insuficienta cardiaca,
 b. insuficienta hepatica
c. insuficienta renala,
d. splenomegalie,
e. accident vascular cerebral.

22.Cardiomiopatia hipertrofica obstructiva se manifesta prin :

a. suflu sistolic la apex
b. angina pectorala de efort,
c. suflu sistolic la mitrala
d. sincopa de efort.
e. hipocratism digital

23. Printre semnele tamponadei cardiace nu se numara :

a. turgescenta jugularelor
b. ascita
c. circulatia colaterala abdominala,
d. edemul in pelerina,
e. bradicardia.

24.Tratamentul chirurgical al pericarditei cronice constrictive este contraindicat de :

a. tulburari hemodinamice severe
b. absenta tulburarilor hemodinamice,
c. calcificarile pericardice extinse
d. coexistenta disfunctiei hepatice,
e. varsta inaintata

25.Complicatiile stenozei mitrale sunt :

a. fibrilatia atriala,
b. edemul pulmonar acut,
c. blocul major de ram drept
d. insuficienta ventriculara dreapta,
e. embolia cerebrala.

26. Durerea toracica tipica din angina pectorala de efort se caracterizeaza prin :
a. sediul retrosternal
b. durata mai mica de 15 minute,
c. aparitia dupa pranzuri copioase.
d. caracter de arsura
e. iradierea pe marginea externa a membrului superior stang

27. In tratamentul de fond al anginei pectorale de efort se utilizeaza :

a. nitrati retard,
b. betablocante neselective,
c. betablocante selctive,
d. anticalcice.
e. anticoagulante orare

28. Semne electrocardiografice directe prezente in derivatii V1-V3 apar in infarctul miocardic acut cu
localizare :
a. anterioara intinsa,
b. anteroseptala.
 c. apicala
d. inferioara
e. posterolaterala

29. Diagnosticul pozitiv de infarct miocardic acut se formuleaza pe baza datelor :

a. clinice,
b. electrocardiografice,
c. ecografice
d. radiologice
e. biologice.

30. Electrocardiografic, undele P sunt absente in cazul :

a. tahicardiei paroxistice jonctiale
b. tahicardiei paroxistice ventriculare
c. tahicardiei paroxistice atriale
d. flutterului atrial,
e. fibrilatie atriale.

31. Sindromul de ischemie acuta periferica se poate manifesta prin :

a. paliditate si raceala tegumentelor distal de obstructie,
b. ulceratie tegumentara
c. stare de soc,
d. disparitia pulsului distal de obstructie.
e. claudictie intermitenta

32. Diagnosticul de trombanegeita obliteranta se pune pe baza urmatoarelor caracteristici clinice :

a. topografia distala a arteriopatiei,
b. antecedente de tromboflebita profunda
c. sexul masculin,
d. varsta peste 50 ani
e. fumatul activ.

33. Intoxicatia digitalica este favorizanta de :

a. hipercalcemie,
b. hipernatremie
c. hiperpotasemie
d. hipoxie,
e. hipotiroidie.

34. Diagnosticul de glomerulonefrita cronică trebuie suspicionat in prezenta proteinuriei asociate cu :

a. leucociturie
b. hematurie microscopica,
c. hematuria macroscopica
d. proteinurie,
e. hiperazotemie.

35. In tratamentul edemelor din sindromul nefrotic se utilizeaza :

a. restrictie hidrica
b. dieta desodata
 c. diuretice de ansa,
d. diuretice economizatoare de potasiu,
e. substituenti proteici.

36. Diabetul renal este definit de asocierea glicozuriei cu :

a. glicemie normala,
b. curba hiperglicemiei provocate de aspect normal.
c. retentie azotata
d. cetonurie
e. proteinurie

37. Necroza papilara renala este cauzata cel mai frecvent de :

a. hipertensiunea arterial maligna
b. nefropatia diabetica,
c. nefropatia fenacetinica,
d. glomerulonefrita subacuta
e. nefropatia obstructiva.

38. In tabloul hematologic al anemiei feriprive se pot intalni :

a. hematii palide,
b. volum eritrocitar mediu peste 100 microni
c. concentratia medie a hemoglobinei eritrocitare peste 30 mg%
d. anizocitoza,
e. poikilocitoza.

39. Anemiile hemolitice se caracterizeaza prin :

a. hipocromie eritrocitara,
b. hiperbilirubinemie directa
c. hipersideremie,
d. reticulocitoza.
e. leucocitoza

40. Leucemia limfatica cronica se manifesta prin :

a. splenomegalie giganta
b. adenopatie generalizata si simetrica,
c. sindroame de compresiune datorate adenopatiilor interne,
d. hipertrofia si hipersecretia glandelor salivare si lacrimale,
e. leucemide cutanate.

41. Adenopatiile din boala Hodgkin se caracterizeaza prin :

a. asimetrie,
b. duritate,
c. durere spontana si la palpare
d. aderenta la planurile profunde
e. lipsa aderentei la tegumente.

42. Tabloul clinic al purpurei vasculare alergice cuprinde :

a. telangiectazii mucoase
b. durere si tumefiere poliarticulara,
 c. dureri retrosternale de tip anginos
d. dureri abdominale colicative,
e. hematurie macrosopica.

43. Manifestarile hemoragice din hemofilie :

a. debuteaza in adolescenta,
b. se raresc cu varsta,
c. sunt sponatne
d. intereseaza cu predilectie articulatiile genunchilor.
e. sunt mai grave la femeie

44. Coagularea vasculara diseminata poate complica :

a. infarctul acut de miocard
b. hemoragiile digestive severe
c. socul posttransfuzional,
d. avortul,
e. carcinoamele viscerale.

45. Etiologia obstructiva a icterului poate fi suspicionata in prezenta :

a. pruritului generalizat,
b. scaunului acolic,
c. steatoreei.
d. urinii normocrome
e. splenomegaliei

46. Sindromul de hipertensiune portala din ciroza hepatica grupeaza :

a. circulatia colaterala abdominala,
b. stelute vasculare
c. eritroza palmara
d. ascita,
e. splenomegalia.

47. Encefalopatia hepatica poate fi precipitata de :

a. regim hipoproteic
b. dozele mari de spironolactona
c. hemoragia digestiva superioara,
d. paracentezele repetate,
e. administrarea de barbiturice.

48. Hipoglicemia din insulinom se caracterizeaza prin :

a. preponderenta nocturna,
b. dureri abdominale colicative
c. crize angioase,
d. crize epileptiforme,
e. stari confuzionale.

49. Acidoza metabolica poate avea drept cauza :

a. aspiratia gastrica continua
b. intoxicatia cu barbiturice
c. efortul fizic intens,
 d. postul prelungit.
e. metastazele osoase

50. Printre semnele hipercalcemiei se numara :

a. bradicardia,
b. crampele musculare
c. spasmele viscerale
d. constipatia,
e. obnubilarea.

MEDICINA DE URGENTA

1.Raportul dintre compresiunile toracice si ventilatii in RCP la adult NU este de :

a. 5/2,
b. 15/2,
c. 30/2
d. 3/1, 1
e. 5/1.

2. La un pacient inconstient care nu respira, primul gest este :

a. punem linie venoasa
b. verificam pulsul
c. verificam TA
d. aplicam 30 compresiuni toracice,
e. initiem RCP 30/2.

3. Ce este lantul supravieturii :

a. acces rapid-BLS-ALS,
b. defibrilare--BLS- ALS,
c. acces rapid-BLS-defibrilare-ALS,
d. diagnosticul rapid de SCR- acces 112-BLS-AED-ALS,
e. actiunile care pot lega victima unui stop cardiac subit de supravietuire.

4. Primul gest care trebuie efectuat la un pacient inconstient este :

a. inceperea masajului cardiac extern
b. eliberarea cailor aieriene,
c. evaluarea ritmului cardiac
d. deschiderea cailor aieriene,
e. evaluarea respiratiei.

5. Se poate efectua intubatie nazo-treaheala daca se exclud :

a. fracturi faciale,
b. fracturi nazale,
c. coagulopatii,
d. fracturi de baza de craniu.
e. fracturi de mandibula

6. Defribilarea, cu defribilator monofazic, nu se face cu energie de :

a. 150j,
b. 200j,
c. 360 j
d. 4 j/kg corp
e. 75j.

7. Hiperextensia capului in vederea deschiderii cailor aieriene este contraindicata :

 a. daca suspicionam un corp strain in caile aeriene superioare
b. daca suspicionam o leziune de coloana vertebrala cervicala,
c. daca pacientul este ventilat gura la gura
d. fractura fara deplasare a vertebrei C5,
e. sectiune totala de maduva la nivelul C4.

8. Medicamentele care se administreaza in SCR sunt, cu exceptia :

a. adrenalina
b. xilina
c. propranolol,
d. amiodarona
e. nitroglicerina

9. Manevra alternativa hiperextensia capului este :

a. pozitia laterala de siguranta
b. fixarea capului in axul coloanei vertebrale
c. subluxatia mandibulei,
d. mentinerea in ax a coloanei cervicale si subluxatia mandibulei,
e. fixarea capului si subluxatia mandibulei.

10. Cele mai frecvente ritmuri intalnite in stopul cardio-respirator la adult este :
a. asistolia,
b. fibrilatia ventriculara.
a. AEFP
b. TV fara puls
c. TPSV

11. In cazul asistoliei atropina se administreaza :

a. 1 mg i.v.
b. 2 mg iv
c. 0,5 mg iv
d. nu se administreaza,
e. in asistolie cauzata de reflex vagal.

12. In FV/TV fara puls, refractare la cele trei socuri initiale se administreaza :
a. atropina
b. amiodarona,
c. adrenalina,
d. xilina.
e. bicarbonat de sodiu

13. Prima doza de adrenalina (1mg i.v.) in caz de FV/TV fara puls, se administreaza :
a. dupa primul soc electric
b. dupa al treilea soc electric,
c. dupa ce s-a pus diagnosticul de FV/TV fara puls
d. in FV/TV refractara la manevrele de resuscitare
e. daca ritmul socabil nu se schimba dupa trei socuri electrice.

14. Caile de administrare a medicamentelor in timpul RCP sunt :

a. intramusculara, intravenoasa periferica si intraosoasa
b. intravenoasa periferica, endotraheala si intracardiaca
c. intravenoasa periferica intraosoasa si intravenoasa centrala,
d. intravenoasa periferica sau intraosoasa,
 e. venele periferice sau creasta tibiala.

15. Care este primul gest al echipei de suport vital avansat :

a. IOT
b. VM si balon
c. aplicarea padelelor pentru a identifica ritmul cardiac,
d. aplicarea stetoscopului pentru identificarea ritmului cardiac
e. aplicarea electrozilor de monitorizare.

16. Ce ritm contraindica administrarea socului electric in SCR :

a. FV/TV fara puls
b. asistolia
c. activitatea electrica fara puls,
d. ritmurile nesocabile.
e. ritmurile socabile

17. Dupa realizarea IOT, compresiile toracice si ventilatii se vor face :

a. ventilatie nesincronizara cu compresiile,
b. 15/2
c. 30/2
d. compresii continue si 12-16 ventilatii/min,
e. nu se intrerup compresiile toracice pentru aplicarea ventilatiilor.

18.Printre cauzele potential reversibile ale stopului cardiorespirator se numara cu exceptia :

a. hipopotasemia, hiperpotasemia
b. hipotermia
c. tamponada cardiaca
d. insufucuenta cardiaca globala,
e. ciroza hepatica decompensata vascular.

19. In timpul compresiunilor toracice din RCP la adult, deprimarea peretelui toracic trebuie sa fie de :
a. minim 5 cm, maxim 6 cm,
b. 7 cm
c. 5-6cm.
d. 4 cm
e. 1/3 din grosimea toracelui

20. Daca la un nou-nascut frecventa cardiaca este sub 60 pe minut :

a. se administreaza secvente de 3 compresiuni cu 1 ventilatie,
b. se fac trei compresiuni toracice repetata, cu reevaluare la 30 sec
c. se fac trei compresiuni toracice si o insuflatie repetat
d. se administreaza oxigen pa canula nazala
e. se efectueaza 5 lovituri interscapulo-vertebrale

21. Evaluarea primara a unui politraumatizat presupune evaluarea urmatoarelor :

a. respiratia, circulatia, caile aieriene, expunerea, motricitatea;
b. tipul de reumplere capilara, scara Glasgow, rupturi de organe interne
c. expunerea, caile aieriene, respiratia, circulatia, motricitatea;
d. caile aieriene, respiratia, circulatia, motricitatea, expunerea.
e. reflex fotomotor, stare de constienta, indicele de soc
22. Matittea lemnoasa la percutia toracelui se intalneste in :
a. pnemotorax
b. hemotorax,
c. hemopneumotorax
d. acumulare de peste 1500ml sange in cavitatea pleurala.
e. caverna TBC

23. Miscarea paradoxala a peretelui toracic este caracteristica :

a. fracturii a ≥3 coaste in 2 sau mai multe locuri,
b. fracturile costale
c. pneumotoraxului spontan
d. voletul costal,
e. unei arii cu miscari libere a peretelui toracic

24. Scala Glascgow a comelor masoara :

a. raspunsul motor, raspunsul verbal, deschiderea ochilor;
b. raspunsul verbal, deschiderea ochilor, reflexul pupilar
c. reflexul pupilar, deschiderea ochilor, raspunsul motor
d. miscarile membrelor, vorbirea, deschiderea ochilor.
e. starea de constienta

25. Durata evaluarii primare a unui politraumatizat este de :

a. sub 3 minute
b. sub 1 minut,
c. sub 5 minute
d. pana la 60 secunde.
e. peste 2 minute

26. In cazul unui pacient cu jugularele turgescente suspicionam :

a. intoxicatia cu CO
b. pneumotorax
c. soc cardiogen,
d. soc obstructiv,
e. tamponada cardica.

27. Timpul de reumplere capilara este :

a. <2 secunde,
b. >3 secunde
c. < 5 secunde
d. peste limita in socul hemoragic,
e. un indicator rapid al socului hemoragic.

28. Pierderea a 30-40% din volumul de sange circulant echivaleaza cu socul hemoragic in stadiul
a. IV
b. III,
c. II
d. decompensat.
e. compensat

29. Starea de coma este legata de notiunea de :

a. inconstienta,
 a. constiinta
b. cunostinta
c. constienta,
d. status din care pacientul nu poate fi trezit de stimuli externi sau nevoi interne

30. Starea de coma este indusa de :

a. trombocitopenie,
b. hipo/hipertermie
c. hipoglicemie
d. hipoxie
e. hipersideremie.

31. Statusul post comitial este considerat stare comatoasa :

a. da
b. nu,
c. depinde de imprejurari
d. intotdeauna
e. niciodata.

32. Extensia generalizata la un comatos indica :

a. decorticare
b. hemoragie subarahnoidiana
c. decerebrare,
d. fractura de coloana vertebrala cu sectiune medulara
e. lezarea grava a trunchiului cerebral.

33. Gravitatea unei arsuri se calculeaza in functie de :

a. suprafata arsurii,
b. afectarea dermului
c. prezenta flictenelor
d. agentul etiologic
e. gradul arsurii.

34. Arsurile de gradul trei au drept caracteristici :

a. flictene cu lichid hemoragic,
b. aspect alb indurat
c. vezicule cu lichid clar
d. derm distrus in intrgime
e. extindere la derm

35.Indicatiile intubatiei orotraheale includ :

a. pacient comatos
b. GCS≤8,
c. frecventa respiratorie >29 respiratii/minut,
d. stop cardiorespirator.
e. soc hemoragic grad III

36. Tratamentul de urgenta al tahicardiei ventriculare fara puls nu cuprinde :

a. soc electric asincron
b. soc electric sincron,
c. stimulare electrica externa temporara transtoracica,
 d. pacemaker extern,
e. medicatie imunostimulatoare.

37. In intoxicatia cu organofosforice, simptomele includ :

a. hipersalivatie,
b. bradicardie,
c. mioza,
d. HTA
e. transpiratii abundente.

38. In tratamentul cu atropina din intoxicatia cu organofosforice se urmaresc semnele de atropinizare, printre
care se numara :
a. frecventa respiratiei
b. tahicardie,
c. diureza
d. uscarea secretiilor,
e. midriaza.

39. In socul anafilactic medicamentul de electie este :

a. HHC
b. claritina
c. adrenalina,
d. atropina
e. epinefrina.

40. Printre contraindicatiile morfinei nu se numara :

a. TA sistolica < 90 mm/Hg
b. EPA cu HTA,
c. astmul bronsic
d. BPOC
e. IMA cu TA normala.
NURSING GENERAL

1.Evaluarea morfo-functionala a aparatului locomotor consta in :

a. evaluarea tolerantei la efort,
b. efortul fizic excesiv duce la aparitia tendinitelor, a durerilor musculare
c. prelevarea unor produse biologice si patologice,
d. se va nota siguranța in execuție.
e. toate variantele sunt corecte

2.Osteomielita :
a. afecteaza mielina
b. poate fi provocata de o infecție a tegumentelor,
c. poate fi datorata unei infecții amigdaliene,
d. poate fi datorata de un panaritiu.
e. nici o varianta nu este corecta

3. La femei in perioada de menopauza sunt mai frecvente :

a. epicondilitele
b. afecțiunile cu caracter degenerativ,
c. tenosinovitele
d. spondilozele,
e. osteomalacia.

4. In cazul pacienților imobilizați in aparat gipsat :

 a. pacientul poate acuza amorțeli ,furnicături ,presiune la nivelul membrului afectat,
b. se poate sesiza un miros emanat de la nivelul aparatului gipsat.
c. tegumentele nu isi modifica niciodata culoarea in jurul aparatului gipsat
d. nu este necesara o educatie speciala acordata pacientului imobilizat
e. nici o varianta nu este corecta

5. Organele care asigura respirația sunt :

a. vestibulul nazal
b. diafragmul,
c. cavitatea bucala
d. mușchii cutiei toracice,
e. scheletul cutiei toracice.

6. In afecțiunile respiratorii pot apărea manifestări clinice legate de :

a. scăderea aportului de oxigen,
b. cresterea aportului de oxigen
c. scaderea CO2 in sange
d. prezenta unui proces infecțios,
e. creșterea de CO2 in sânge.

7. La pacienții cu glomerulonefrita acuta poststreptococica examenul de laborator evidențiază :

a. A.S.L.O. scazut
b. A.S.L.O. crescut,
c. in sedimentul urinar hematii si cilindri,
d. complementul seric crescut
e. densitate urinara normala sau crescuta.

8. Factorii favorizanti ai pielonefritei acute sunt :

a. diabetul zaharat neechilibrat,
b. diabetul insipid
c. sarcina,
d. avortul
e. starea nutritionala deficitara.

9. Semnele si simptomele pacientului cu cistita sunt :

a. tenesme vezicale,
b. crampe abdominale
c. dureri lombare
d. durere suprapubiana,
e. disurie polakiurie.

10. Heparina :
a. se poate administra in amestec cu HHC
b. nu se administreaza in amestec cu vitamina B,
c. se poate amesteca si in amestec cu Noratrinal
d. nu se administreaza in amestec cu Atropina
e. se poate amesteca in amestec cu Vitamina C, dar numai la recomandarea medicului

11. Alegeti variantele corecte :

a. ampicilina cu gentamicina determina diminuarea eficacitatii ampicilinei cu 25%
b. vitamina C este inactivata de Miofilin,
 c. insulina nu se asociaza cu nici un alt medicament,
d. eritromocina se poate administra si in glucoza 5%
e. amestecul de antibiotice cu alte medicamente in flacon este nerecomandat.

12. Alegeti variantele incorecte, acidoza metabolica este produsa prin :

a. productie excesiva de acizi
b. hiperventilatia alveolara,
c. obstructie respiratorie.
d. eliminare crescuta de bicarbonati
e. insuficienta eliminare a ionilor de hidrogen

13. Circumstantele de aparitie a glaucomului sunt :

a. schimbari bruste de temperatura,
b. persoane emotive,
c. tulburari congenitale de drenaj a umorii apoase.
d. avitaminoze
e. nici o varianta nu este corecta

14. Bolile in care se intalnesc ochiul rosu sunt :

a. glaucomul acut,
b. avitaminoze
c. iridociclita,
d. conjuctivita traumatica.
e. nici o varianta nu este corecta

15. Sindromul Meniere :

a. reprezinta distensia labirintului membranos,
b. consta intr-o acumulare de endolimfa la nivelul urechii medii
c. consta intr-o acumulare de endolimfa la nivelul labirintului membranos,
d. apare in cadrul afectiunilor acute a canalelor semicirculare din labirint,
e. apare in cursul infectiilor acute rinofaringiene.

16. Complicatiile adenoiditei cronice sunt :

a. complicatii oculare,
b. complicatii auriculare,
c. complicatii tiroidiene
d. complicatii paratiroidei
e. complicatii renale.

17. Colpopunctia :
a. reprezinta punctia fundului de sac,
b. este contraindicata in precizarea diagnosticului de sarcina extrauterina
c. este indicata pentru prezicerea diagnosticului de piosalpinx,
d. este contraindicata in precizarea diagnosticului de piosalpinx
e. este indicata pentru prezicerea diagnosticului de hidrosalpinx.

18. Modificarile morfo-functionale ale organismului in timpul sarcinii determina :

a. fatigabilitate,
b. scaderea tonusului vagal
c. scaderea secretiei de mineralocorticoizi si de glucocorticoizi
d. glandele sebacee si sudoripare sunt mai active,
e. modificarile cele mai importante sunt la nivelul aparatului cardiovascular.

19. Examenul Doppler reprezinta o investigatie cu ultrasunete si se foloseste :

a. pentru depistarea activitatii cardiace fetale,
 b. pentru masurarea fluxului sanguin in vasele ombilicale,
c. pentru masurarea presiunii arteriale in arterele fetale mici
d. in saptamanile 12-20.
e. in saptamana 10 in caz de obezitate si hidramnios

20. In cadrul interviului la prima consultatie prenatala, pacientei i se vor adresa intrebari despre :
a. starea civila,
b. profesie,
c. conditiile de locuit,
d. boli vasculo-renale.
e. nici o varianta nu este corecta

21. In travaliu :
a. durata travaliului la primipare este in medie de 10-16 ore
b. durata travaliului la multipare este de 6-8 ore,
c. perioada travaliului cuprinde 5 etape
d. perioada de expulzie a fatului incepe dupa dilatatia completa.
e. perioada de delivrenta urmeaza dupa 25-30 minute de la expulzia fatului

22. Lauza in primele doua ore dupa nastere poate prezenta :

a. puls rar bradicardic,
b. sangerare abundenta
c. insomnie
d. uter moale
e. glob de siguranta.

23. Disgravidiile :
a. sunt manifestari fiziologice determinate de evolutia sarcinii,
b. sunt manifestari patologice determinate de evolutia sarcinii,
c. se caracterizeaza prin varsaturi sporadice, diaree
d. gravida poate scadea in greutate cca 300-500gr/zi,
e. poate prezenta tahicardie.

24. In cazul gravidei cu placenta praevia, asistenta medicala, alegeti variantele INCORECTE :
a. supravegheaza permanent gravida in teritoriu
b. asigura repausul la pat a gravidei optional dupa eforturi intense,
c. administreaza antibiotice la indicatia medicului,
d. administreaza tocolitice la indicatia medicului,
e. pregateste gravida pentru expulzia fatului in conditii normale.

25. In cadrul sindromului febril :

a. febra reprezinta simptomul principal,
b. durerea reprezinta simptomul principal,
c. pot aparea convulsii frecvente la adulti
d. bradipnee
e. tahicardie datorita cresterii temperaturii.

26. Sindromul encefalic se caracterizeaza prin :

a. febra moderata
 b. frisonete,
c. ameteli,
d. insomnie
e. halucinatii.

27. Intradermoreactia Mantoux :

a. se executa pentru diagnosticul tuberculozei,
b. se injecteaza subcutan 0,5 ml de tuberculina purificata PPD
c. se citeste dupa 12 ore
d. se citeste dupa 72 ore.
e. se poate repeta a II a doza la 30 zile, daca rezultatul este dubios sau negativ

28. VSH-ul viteza de sedimentare a hematiilor poate fi :

a. crescut in gripa
b. crescut in hepatita
c. scazut in pneumonii
d. scazut in parotidita epidemica,
e. scazut in hepatita epidemica.

29. Boala serului :

a. apare dupa o incubatie de 6-12 ore de la injectarea serului,
b. apare dupa o incubatie de 6-12 zile de la injectarea serului,
c. apare numai la anumite persoane
d. se manifesta prin limfo-adenopatie,
e. unii bolnavi prezinta nevrite.

30. Profilaxia nespecifica se realizeaza prin :

a. cura de aer,
b. soare,
c. nu se administreaza Mg si Ca
d. cura de apa
e. nici o varianta nu este corecta

31. Interventiile nursei in cazul pacientilor cu scarlatina sunt :

a. prisnite compresii reci pe frunte antitermice,
b. gargara cu ceai de misetel bomboane antiseptice,
c. repaus alimentar in perioada de eruptie
d. repaus la pat cel putin 7 zile
e. este interzisa administrarea antibioticelor in perioada de invazie

32. Varicela :
a. are acelasi agent etiologic cu herpes zoster,
b. nu poate apare dupa un contact cu herpes zoster
c. febra poate lipsi la ¼ din cazuri.
d. eruptie pe tegumente sub forma numai de macule si cruste
e. toate variantele sunt corecte

33. Rujeola alegeti variantele incorecte :

a. febra apare brusc,
b. triplu catar: ocular, nazal si traheobronsic
 c. cefalee, iratibilitate
d. tegumentele sunt uscate si calde,
e. bolnavul are pofta de mancare exagerata.

34. In cazul toxiinfectiilor alimentare manifestarile clinice apar dupa o incubatie de :

a. 8-24 ore in cazul consumului de alimente contaminate cu clostridium perfringens,
b. 1-3 saptamani in cazul consumului de alimente contaminate cu giardia lamblia,
c. 1-4 ore in cazul consumului de alimente contaminate cu stafilococ.
d. nici un raspuns nu este corect
e. toate raspunsurile sunt corecte

35. Hepatita virala A :

a. perioada de incubatie este de 14-42 zile,
b. perioada de incubatie este de 20-40 zile
c. perioada de incubatie este de 1-5 saptamani
d. perioada preicterica este de 1-10 zile.
e. nu exista perioada preicterica in cazul hepatitei virale A

36. Alegeti variantele corecte :

a. impetigo prezinta vezicule care prin uscare formeaza cruste hemoragic- brune
b. urticarie – papule roz fara halou eritematos, intens pruriginoase
c. pitiriazis versicolor – macule bine delimitate in placi si placarde de culoare discret
eritematoasa cafenie sau alba,
d. erizipel – bule uneori cu continut hemoragic.
e. scabie- papule roz cu vezicule perlate si leziuni de grataj

37. In cazul hipertensiunii intracraniene pacientul prezinta :

a. cefalee care cedeaza la administrarea de antialgice
b. varsaturi neprecedate de greturi,
c. vertij,
d. paralizia nervilor oculo-motori,
e. crize epileptice.

38. Criza majora grand-mal se caracterizeaza prin :

a. crize convulsive cu pierderea constientei,
b. faza prodromala poate aparea cu cateva ore sau zile inaintea crizei,
c. in faza prodromala pacientul prezinta parestezii, depresie, migrene.
d. aura epileptica precede criza cu 10 minute
e. dupa revenire pacientul poate prezenta incontinenta de urina si fecale

39. In cazul ingrijirilor preoperatorii la pacientii cu tumori cerebrale :

a. consimtamantul rudelor apropiate este necesar inainte de operatie chiar daca pacientul si-a dat
personal acordul,
b. asistenta favorizeaza intalnirea pacientului cu persoana care doreste sa se confeseze inainte de
operatie,
c. dupa raderea capului parul trebuie pastrat si dat pacientului.
d. nu este necesar consimtamantul rudelor daca pacientul si-a dat personal acordul dupa operatie
e. se administreaza clisme inainte de operatie
40. Profilaxia primara a reumatismului articular acut necesita :
a. efectuarea de controale in crese leagane,
b. depistarea purtatorilor de infectii stafilococice
c. depistarea purtatorilor sanatosi de strptococi beta hemolitic
d. efectuarea de anchete demografice pentru evidentierea zonelor predispuse
e. examenul bacteriologic al exudatului faringian se efectueaza optional la cererea parintilor.

41.Prevenirea artrozelor :
a. educarea populatiei pentru o alimentatie sanatoasa,
b. prevenirea tulburarilor metabolice,
c. evitarea factorilor mecanici,
d. evitarea factorilor traumatici.
e. nici o varianta nu este corecta

42. Analizele de laborator necesare in evaluarea morfo-functionala a aparatului locomotor sunt :

a. exudatul faringian,
b. V.S.H
c. proteinemia,
d. ASLO.
e. nici o varianta nu este corecta

43. Circumstantele de aparitie a poliartritei reumatoide sunt :

a. persoanele de sex feminin in perioada de premenopauza,
b. debutul este brusc
c. evolutia este insidioasa,
d. se manifesta prin tumefactii articulare.
e. se manifesta prin redoare nocturna

44. Spondilita anchilozanta se manifesta prin :

a. durere lombara cu iradiere in hipogastru
b. dureri coxofemurale,
c. dureri scapulohemurale,
d. postura de schior.
e. reducerea capacitatii functionale a membrelor superioare

45. Reumatismele degenerative :

a. frecvent apar in jurul varstei de 20 ani
b. apar la persoanele obeze,
c. intereseaza articulatiile de la degete
d. articulatia nu anchilozeaza,
e. debutul este lent, evolutia este progresiva.

46. Explorarile paraclinice a glandelor paratiroide sunt :

a. dozarea parathormului prin metode radioimunimetrice,
b. electromiograma,
c. testul hiperpneei provocate,
d. examene radiologice.
e. determinarea glicemiei

47.Pentru explorarea functionala a ovarelor sunt necesare urmatoarele probe :

a. testul la clomifen,
 b. dozarea estradiolului plasmatic a 8-a zi si a 14-a zi
c. frotiul cito-vaginal, efectuat dupa ziua a 10-a a ciclului menstrual
d. curbura temperaturii bazale scade dupa ovulatie
e. dozarea radioimunometrica a gonadotropinelor.

48. Hipotiroidia este consecinta insuficientei secretii de hormoni tiroidieni datorata :

a. iradierii gatului,
b. infectii acute-gripa,
c. infectii acute-febra tifoida,
d. reumatism articular acut in antecedente.
e. nici un raspuns nu este corect

49. Pacientul cu hiperaldosteronism prezinta :

a. parestezii,
b. hipertonie musculara
c. hipotensiune arteriala
d. cefalee,
e. poliurie, nicturie.

50. Pacientul cu criptorhidie :

a. se depisteaza la varsta copilariei,
b. este mai frecvent la baieti
c. nu exista riscul de malignizare
d. netratata poate predispune la hipogonadism.
e. se poate rezolva si cu tratament medicamentos

51. Principalele organe al termogenezei sunt :

a. tegumentul
b. ficatul,
c. cordul
d. muschii.
e. rinichii

52. Reactia febrila se caracterizeaza prin :

a. febra moderata – temperatura corporala cu valori 37-38 grade c,
b. febra moderata – temperatura corporala cu valori 38-39 grade c,
c. hiperpirexia – temperatura corporala cu valori de 41 – 42 grade c,
d. febra ridicata – temperatura corporala cu valori intre 39-30 grade c.
e. febra recurenta este temperatura ridicata, mentinuta in platou

53. Hipotermia este determinata :

a. scaderea accentuata a metabolismului,
b. tulburari endocrine,
c. expunerea prelungita la temperaturi inalte
d. coma hepatica
e. cresterea accentuata a metabolismului

54. Termogeneza se realizeaza prin :

a. scaderea metabolismului bazal
 b. cresterea metabolismului bazal,
c. vasodilatatie
d. relaxare musculara
e. cresterea tonusului muscular.

55. Pulsul arterial :

a. la persoanele inalte pulsul este mai rapid decat la cele scunde
b. la persoanele scunde pulsul este mai rapid decat la cele inalte,
c. pulsul la femei este cu 7-8 batai/min mai rar decat la barbati
d. frecventa pulsului variaza dupa sex, varsta nu si dupa inaltimea corpului
e. pulsul barbatilor se apropie mai mult de 70 batai/ minut.

56. Pulsul arterial :

a. In clinostatism pulsul este mai frecvent decat in ortostatism
b. pulsul se va determina dupa 5-10 minute de repaus fizic si psihic,
c. frecventa pulsului la adult sanatos este de 70-80 pulsatii pe minut.
d. frecventa pulsului la nou-nascut este de 90-100 pulsatii pe minut.
e. In timpul somnului frecventa creste

57.Pulsul tahicardic :
a. reprezinta un mecanism compensator al deficitului de oxigenare a tesuturilor,
b. are doar cauze cardiace
c. nu apare sub forma de paroxisme
d. cresterea temperaturii cu 1 grad c creste pulsul cu 8-10 pulsatii pe minut.
e. reprezinta scaderea pulsului radial sub 60 pulsatii/min

58. Pulsul bradicardic :

a. numarul pulsatiilor arteriale scade sub 60/minut,
b. apare in caz de anemii, hemoragii abundente
c. numarul pulsatiilor arteriale scade sub 100/min
d. apare in caz de tulburari de conducere in sistemul excitoconductor al inimii.
e. poate fi insotit de sincopa adams-stokes

59. Bradipneea apare in caz de :

a. tulburari de hamatoza
b. obstructie de cai aieriene mari,
c. stress
d. efort fizic
e. obstructie de cai aieriene mici.

60. Muschii respiratori accesori sunt :

a. muschii scaleni
b. muschi intercostali,
c. diafragmul.
d. muschii pectorali
e. muschiul sternocleidomastoidian

61. Tipul respirator :

a. la barbati respiratia este de tip abdominal
 b. respiratia este de tip costal superior in caz de meteorism,
c. la femei respiratia este de tip costal superior,
d. in nevralgii intercostale respiratia este de tip abdominal.
e. la copii respiratia este de tip costal inferior

62. Frecventa miscarilor respiratorii :

a. depinde de sex varsta pozitie si activitate musculara,
b. nu depinde de temperatura mediului ambiant sau starea de veghe-somn
c. scade in hipertiroidism, stres, efort fizic
d. la nou-nascut este de 40-50/minut.
e. in ortostatism frecventa respiratorie scade

63. Valorile tensiunii arteriale :

a. nu sunt influentate de temperatura mediului inconjurator
b. variatii fiziologice ale tensiunii arteriale nu depasesc 30 mmHg,
c. variatii fiziologice ale tensiunii arteriale depasesc 50 mmHg,
d. au valori minime in cursul diastolei.
e. variatii maxime fiziologice sunt in timpul somnului

64. Hipertensiunea arteriala apare in :

a. hipercorciticism menopauza,
b. hemoragii, stari de deshidratare acuta
c. scleroza vaselor mari.
d. miocardite
e. insuficienta circulatorie periferica

65. Valorile tensiunii arteriale :

a. la femei, valorile fiziologice sunt mai mari( cu 5-10 mmHg) decat la barbati
b. seara valorile TA sunt mai mici
c. cresc in cursul eforturilor fizice dupa mese abundente,
d. oscilatii fiziologice in cursul zilei nu depasesc 20-30 mmHg,
e. dimineata valorile tensiunii arteriale sunt mai mici.

66. Palpitatiile :
a. nu se intalnesc la persoanele perfect sanatoase
b. pot fi functionale sau organice,
c. sunt resimtite ca batai rapide care apar brusc fara cauza aparenta si cedeaza spontan.
d. semnifica, cu certitudine, o boala cardiaca
e. cedeaza doar la manevre de stimulare vagala

67. Polakiuria reprezinta :

a. cantitatea anormal de mare a mictiunilor
b. o tulburare de mictiune cauzata de procese vezicale iritative,
c. incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua continutul
d. eliminarea urinii cu mare greutate, cu durere
e. frecventa anormala de mare a mictiunilor.

68. Poliuria :
a. excretia urinii sub 1000ml/24h ore,
b. apare si in conditii fiziologice
 c. reprezinta suprimarea eliminarii de urina
d. survine dupa crize epileptice, crize coronariene,
e. apare in diabetul zaharat.

69. Incontinenta urinara :

a. reprezinta eliminarea unei cantitati mari de urina/24 ore
b. apare in leziuni medulare mielita traumatisme medulare epilepsii,
c. la copii poate aparea in somn si nu are baza organica,
d. apare in IVS
e. apare in infectii, intoxicatii grave.

70. Poliuria trecatoare apare in :

a. scleroza renala si degenerescenta amiloda
b. in pielite, pielonefrite, tuberculoza renala
c. nu are semnificatie patologica,
d. in hemoragiile abundente
e. in perioada de defervescenta a unor boli infectioase.

71. Poliuria durabila apare in :

a. perioada de formare a colectiilor seroase
b. scleroza renala si tuberculoza renala,
c. glomerulonefrite acute insotite de edeme
d. perioada acuta a unor boli infectioase
e. in diabetul zaharat si insipid.

72. Oliguria :
a. reprezinta excretia urinara sub 1000ml/24h,
b. poarta numele de criza urinara
c. apare in diabetul insipid
d. apare in hemoragii abundente,
e. apare in colica renala.

73. Densitatea urinara :

a. depinde de cantitatea substantelor dizolvate,
b. la regim alimentar mixt are valoarea de 1010-1015
c. la ingerarea unor cantitati mari de lichide scade la valori de 1001-1002,
d. la regim alimentar mixt are valoarea de 1030-1040
e. in bolile renale cronice densitatea urinara scade.

74.Hematuria :
a. aparuta la efort intens, deshidratare are semnificatie patologica
b. macroscopica are valori peste 100 de hematii/ml(10 hematii/ mm3)
c. hematuria macroscopica are valori peste 1 milion de hematii/ml (1000hematii/mm3),
d. hematuria initiala este de cauza vezicala
e. hematuria terminala are cauza vezicala.

75. Piuria :
a. macroscopica este determinata de prezenta a peste 105 leucocite/ml urina,
b. macroscopica este determinata de prezenta a peste 100 leucocite/ml urina
c. piuria macroscopica se clarifica prin adaugare de acizi sau incalzire
d.
in mod normal, prin urina se elimina 500-600 leucocite/mm3
e. se poate determina cu proba Addis – Hamburger.

76. Cilindrii urinari sunt :

a. cilindri granulosi – formati din substante albuminoide cogulate
 b. cilindri granulosi – formati din leucocite hematii si celule tubare,
c. cilindri hematiei-apar in caz de glomerulonefrita acuta,
d. cilindri hialini- au origine vezicala
e. formatiuni cu origini in tubii uriniferi.

77. Varsatura :
a. este rezultatul unui act reflex cu centrul in bulbul rahidian,
b. in timpul actului varsaturii pilorul este relaxat
c. este declansata de cresterea presiunii intracraniene,
d. in timpul actului varsaturii stomacul are un rol pasiv.
e. la originea varsaturii stau doar boli digestive

78. Continutul varsaturii :

a. varsatura gastrica acida sugereaza anaclorhidria
b. varsatura cu mucus in cantitate mica este specifica sarcinii,
c. varsatura cu mucus, in cantitate mica, e specifica gastritei supurative
d. varsatura cu sange se numeste hemoptizie
e. varsaturile fecaloide apar in ocluzia intestinala.

79.Varsaturile :
a. varsaturile matinale apar in stenoza pilorica
b. varsaturile postprandiale precoce apar de obicei la nevropati,
c. varsaturile postprandiale tardive apar cancerul gastric stenozant,
d. varsaturile nu au simptome premergatoare
e. varsaturile matinale apar la alcoolici si gravide.

80. Hemoragia digestiva :

a. hematemeza reprezinta eliminarea de sange provenit din tubul digestiv inferior
b. melena reprezinta eliminarea rectala de sange nedigerat
c. rectoragia reprezinta eliminarea de sange proaspat nedigerat,
d. hematochezia semnifica eliminare anala de sange digerat
e. enteroragia semnifica eliminarea rectala de sange rosu si chim intestinal.

81. Hemoragia digestiva oculta :

a. semnifica eliminarea rectala de sange rosu, amestecat cu chim intestinal
b. reprezinta sangerari cronice si mici din tubul digestiv,
c. semnifica eliminarea anala de sange nedigerat
d. desemneaza evidentierea de sange in scaun prin metode chimice.
e. consta in pierderi repetate de cantitati mari de sange, prin tubul digestiv

82. Melena :
a. eliminarea de sange digerat cu scaun negru ca pacura,
b. sangerarea din tubul digestiv superior deasupra unghiului lui Treitz,
c. epistaxisul sau hemoptizia inghitite nu pot da scaun melenic
d. trebuie diferentiata de coloratia neagra a scaunului dupa consumul de spanac, sfecla sau saruri de
bismut
e. reprezinta eliminarea de sange nedigerat din tubul digestiv.

83. Diareea :
a. poate fi expresia unei obstructii mecanice a colonului
 b. prezinta fibre musculare nedigerate de amidon su picaturi de grasime,
c. este caracteristica prin scaune odata la 3-4 zile
d. are aspectul unor coproliti
e. este determinata de exagerarea peristaltismului si secretiei intestinale si scaderea resorbtiei
intestinale.

84. Punctia pericardica :

a. are scop terapeutic,
b. poate produce soc pericardic,
c. reprezinta patrunderea unui ac in cavitatea ventriculara
d. scopul punctiei pericardice este explorarea cavitatii cardiace
e. are scop evacuator pericardul fiind inextensibil.

85. Explorari paraclinice ale aparatului cardiovascular :

a. cateterismul cardiac permite dozarea gazelor sangvine,
b. angiocardiografia evidentiaza cavitatile pericardice si vasele mari fara substanta de contrast
c. arteriografia periferica evidentiaza arterele periferice fara substanta de contrast
d. plamani si cordul pot fi examinati radiologic fara pregatie prealabila,
e. ecografia pune in evidenta afectiunile valvulare ale inimii.

86. Electrocardiografia :
a. electrocardiografia Holter inregistreaza activitatea cardiaca pe o perioada scurta de timp
b. reprezinta inregistrarea fenomenelor bioelectrice cardiace,
c. ofera informatii privitoare la presiunea arteriala
d. electrocardiografia va fi efectuata dupa efort
e. ofera informatii despre frecventa cardiaca.

87. Sondajul traheobronsic :

a. are scop terapeutic,
b. stabileste o legatura intre cavitatea pleurala si mediul exterior, prin intermediul uniui ac de punctie
c. permite evacuarea exudatelor bronsice,
d. se executa pentru evacuarea unei colectii purulente
e. are scop explorator.

88. Paracenteza :
a. este metoda de opacifiere si radiografiere a colonului
b. este o metoda de tratament in ascitele masive,
c. este utilizata la bolnavii suspectati de abdomen acut
d. reprezinta examinarea pe gol a abdomenului
e. in cazul colectiilor mici se pot leza ansele intestinale.

89. Clisma evacuatoare :

a. clisma prin sifonaj se utilizeaza in procesele inflamatorii intestinale,
b. clisma inalta pregateste preoperator pentru interventii pe intestin subtire si colon,
c. clisma uleioasa este indicata cand alimentatia orala este imposibila
d. clisma purgativa utilizeaza solutie concentrata de sulfat de magneziu.
e. clisma inalta se administreaza picatura cu picatura

90. Punctia vezicii urinare :

a. introducerea unui tub prin uretra, in vezica urinara
 b. este o interventie de urgenta,
c. introducerea unei canule transabdominale in interiorul vezicii urinare,
d. are scop evacuator in caz de obstacole uretrale.
e. bolnavul necesita, dupa punctie, ingrijiri speciale

NURSING IN PEDIATRIE

1.Un nou nascut sanatos prezinta urmatoarele caracteristici ale dezvoltarii psihomotorii cu EXCEPTIA :
a. tipa viguros
b. sunt prezente reflexele arhaice
c. poate sa-si ridice capul pentru scurt timp,
d. percepe prezenta adultului in preajma sa.
e. plange de foame sau disconfort

2. La 6 luni sugarul :
a. sta in sezut fara sprijin cu picioarele departate pentru a-si asigura echilibrul,
b. prinde si manipuleaza voluntar obiectele,
c. merge de-a busilea
d. spune mama si tata
e. intoarce capul cand este strigat.

3. Statusul epileptic al copilului :

a. dureaza maximum o jumatate de ora
b. poate fi degenerate exclusive de crizele convulsive tonico-clonice
c. poate determina sechele permanente,
d. cea mai frecventa cauza este traumatismul cerebral
e. reprezinta o mare urgenta medicala.

4. Rolul asistentului medical la examenul clinic al sugarului consta in :

a. sa sigure conditii de mediu corespunzatoare,
b. sa dezbrace numai regiunea examinata in acel moment pentru a preveni pierderile de caldura,
c. sa masoare perimetrele greutatea lungimea.
d. sa permita copilului sa atinga aparatul sau instrumental care va fi folosit
e. se incureajeaza copilul in cursul examinarii si i se multumeste la sfarsit

5.Primele ingrijiri acordate nou-nascutului constau in urmatoarele cu EXCEPTIA :

a. se urmareste meconiu,
b. se efectueaza vaccinarea BCG,
c. se apreciaza scorul APGAR
d. se penseaza cordonul ombilical si se sectioneaza inainte de expulzia completa.
e. se dezobstrueaza caile aeriene superioare prin introducerea unei sonde

6. Camera nou-nascutului trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii cu EXCEPTIA :

a. in fiecare camera trebuie sa fie doar un singur nou-nascut,
b. temperatura sa fie de 26-28 de grade pentru a asigura un confort termic deosebit asemanator
celui intrauterin,
c. peretii sa fie zugraviti in culori pastelate
d. se poate folosi tapetul lavabil
e. patutul sa fie asezat langa o sursa de caldura.

7. Pentru baia generala a sugarului sunt necesare :

a. cadita,
b. manusi de baie,
c. comprese sterile
d. pieptene.
 e. fasa

8. Atentionari speciale pentru baia sugarului :

a. baia dureaza 10-15 minute pentru toti sugarii
b. sa verifice obligatoriu temperatura apei inainte de baie,
c. nu se folosesc produse dermatologice topice fara indicatia medicului,
d. nu se lasa nesupravegheat copilul in baie.
e. cand copilul este bolnav nu se face baie

9. Alimentatia prin gavaj se adreseaza nou-nascutilor si sugarilor la urmatoarele conditii :

a. celor fara reflex de deglutitie,
b. celor cu icter intens
c. la solicitarea parintilor
d. celor cu anomalii ale faringelui si esofagului,
e. celor cu probleme respiratorii (risc de aspirare a alimentelor in caile respiratorii)

10. Care sunt elementele de apreciat la alimentarea sugarului cu hrana solida :

a. dezvoltare psiho-motorie,
b. apetitul,
c. alimentele preferate,
d. alergiile alimentare.
e. deprinderea notiunilor de igiena

11. Pentru masurarea respiratiei, NU sunt adevarate urmatoarele :

a. se aseaza copilul in decubit dorsal, comod
b. la copilul agitat masurarea frecventei se face doar in somn
c. se masoara doar miscarile de expansiune ale abdomenului,
d. la copilul peste 12 ani se masoara cu palma asezata peste abdomen,
e. amplitudinea si ritmul se masoara timp de un minut.

12. Materialele necesare pentru masurarea temperaturii sunt :

a. termometrul maximal individual,
b. alcool iodat
c. creion rosu
d. ceas,
e. tampoane de vata.

13. Recoltarea sangelui pe cale subclaviculara, presupune urmatorii pasi :

a. pozitia este de decubit lateral cu un sul rulat sub cap
b. se dezinfecteaza tegumentele,
c. se foloseste un ac de 6 cm lungime si 2 mm diametrul
d. locul punctiei este in regiunea fosei subclaviculare,
e. acul se dirijeaza dinapoi inauntru si usor in sus.

14. Care sunt elementele de apreciat in cazul spalaturii gastrice :

a. starea de constienta a copilului,
b. existenta reflexului de deglutitie,
c. permeabilitatea cailor aeriene
d. excluderea aubstantelor toxice ca fiind cauza a intoxicatie( nu se face spalatura)
e. gradul de cooperare a copilului.

15. Cele 5 reguli privind corectitudinea administrarii medicamentelor sunt :

 a. corectitudinea medicamentului forma de prezentare aspect valabilitate,
b. doza,
c. daca a mancat sau nu
d. momentul orar,
e. calea administrata.

16. Obiectivele in ingrijirea copilului cu afectiuni respiratorii sunt :

a. asigurarea unei respiratii eficiente,
b. asigurarea echilibtului nutritional si hidroelectric,
c. dezobstructia cailor aieriene,
d. prevenirea sangerarilor
e. combaterea febrei.

17. In caz de corpi straini in caile respiratorii :

a. se discuta cu apartinatorii pentru identificarea obiectului aspirat,
b. se aseaza copilul in decubit ventral pentru a favoriza eliminarea corpului strain
c. se incearca dezobstructia cailor respiratorii prin manevre manuale,
d. se linisteste copilul si se convinge ca va respira mult mai bine.
e. se pregateste copilul pentru endoscopie digestive superioara

18. Interventiile cu rol propriu si delegate in afectiunile cardiovasculare sunt :

a. se aseaza copilul in o pozitie care sa-i favorizeze respiratia,
b. se monitorizeaza pulsul si T.A.,
c. se efectueaza punctia pericardica atunci cand este necesar
d. se efectueaza punctia arterial la indicatia medicului
e. la nevoie se exclude alimentatia orala.

19. Care sunt obiectivele pe care ni le propunem la copilul cu afectiuni digestive :

a. copilul sa fie echilibrat nutritional si hidroelectrolitic,
b. sa prezinte eliminari fiziologice,
c. combaterea febrei
d. copilul sa doarma cat mai mult pentru a se putea reface mai repede
e. sa-i dam cat mai multe lichide per os pentru a-l echilibra natural cat mai repede

20. Interventiile proprii si delegate in diareea cronica presupun :

a. regim alimentar specific pentru fiecare boala in parte,
b. preparate din lapte specific pentru fiecare boala in parte,
c. regim alimentar bogat in nutrienti calciu fier si magneziu.
d. folosirea preparatelor de baza de gluten de la varste cat mai mici pentru a putea ingrosa
alimentele
e. profilaxia infectiilor prin administrarea profilactica a antibioticelor

21. In cazul copiilor cu insuficienta renala cronica se administrează un regim :

a. cu restrictie de apa si sodiu in caz de hamaturie
b. cu restrictie de proteine in caz de retentie azotata,
c. cu restrictie sodiu si glucide in tratamentul cu cortizon.
d. cu restrictie de lichide si protein in sindromul nefrotic
e. cu o cantitate mare de calorii

22. Pacientul cu anemii prezinta la nivelul tegumentelor si fanerelor :

a. echimoze,
b. petesii,
c. sangerari
d. unghii friabile,
e. icter.
23. Culegerera de date in cazul copiilor cu epilepsie ne evidentiaza :
a. pierderea constientei,
b. caderea,
c. contracturi muscular tonico-clonice bilaterale.
d. febra
e. varsaturi

24. Interventiile autonome si delegate in cazul copiilor cu epilepsie cuprind :

a. pozitionarea in decubit semisezand
b. indepartarea tuturor obiectelor din jur de care s-ar putea lovi in cadere,
c. protejarea gratiilor de la pat cu materiale moi,
d. mentinerea cailor aieriene libere,
e. se capteaza emisiile de urina si materii fecale.

25. Interventiile autonome si delegate in cazul copiilor cu convulsii febrile cuprind :

a. se supravegheaza faciesul si coloratia tegumentelor,
b. se mentin permeabile caile aeriene superioare,
c. se masoara pulsul, respiratia si T.A.
d. se pozitioneaza in pozitie de siguranta( decubit dorsal)
e. se educa parintii in vederea prevenirii altor convulsii febrile prin combaterea febrei cand aceasta
depaseste 39 de grade

26. Interventiile autonome si delegate in cazul copiilor cu paraplegie cuprind :

a. se pozitioneaza copilul in o pozitie comoda,
b. se mobilizeaza cat mai putin pentru a nu-i provoca suferinta
c. se schimba lenjeria de corp si de pat avand grija sa fie cat mai moale
d. se maseaza regiunile predispuse la escare si se supravegheaza tegumentul in acele regiuni,
e. se supravegheaza functiile vitale.

27. Culegerea de date pentru copii cu diabet ne poate da urmatoarele relatii :

a. varsta aproximativ 5 ani sau 12-15 ani,
b. anotimpul-iarna
c. factorii genetici nu au importanta
d. nu exista rase umane mai des afectate
e. sunt prezente cauze infectioase virale.

28. Manifestarile dezechilibrului hidroelectrolitic si nutritional in diabet cuprind :

a. polidipsie,
b. poliurie,
c. polifagie.
d. crestere ponderala
e. constipatie

29. Alterarea confortului in cazul copiilor diabetici apare datorita perturbarii functiei endocrine pancreatice
si se manifesta prin :
a. dureri abdominale,
b. intreruperea somnului datorita setei
c. scaunelor normale dar mai multe decat la copii sanatosi
 d. fatigabilitate,
e. tratament injectabil de 3-4 ori pe zi.

30. Manifestarile ce pot apare datorita posibilei alterari a integritatii fizice in diabet sunt :
a. risc de hipoglicemie,
b. risc de hiperglicemie,
c. risc de infectii intercurente,
a. risc de sangerari
d. tulburari de crestere.

31. Obiectivele in ingrijirea copilului cu diabet sunt :

a. restabilirea echilibrului hidroelectrolitic acido-bazic si nutritional si mentinerea lui,
b. ameliorarea confortului,
c. prevenirea complicatiilor.
d. prevenirea absenteismului scolar
e. copilul sa nu-si faca singur tratamentul

32. Dieta specifica din diabet trebuie sa respecte la copil urmatoarele :

a. glucidele sa reprezinte 30%
b. lipidele 50%
c. proteinele 20%
d. nutritionistul va stabili o dieta cu un anumit numar de calorii si care contine alimente
predominant fructe legume lactate ingerate regulat dupa un orar cu 5 mese zilnic,(3 mese
principale si 2 gustari)
e. aportul de vitamine corespunzator.

33. In cazul copilului cu malnutritie cauzele sunt reprezentate de :

a. conditii socio-economice precare,
b. erori alimentare,
c. infectii recidivante,
d. ingrijirea copiilor de catre bunici
e. carente afective

34. Probleme ridicate de ingrijirea copilului cu malnutritie sunt :

a. perturbarea starii de nutritie,
b. intoleranta la efort,
c. tegumentele modificate,
d. eliminari inadecvate.
e. lipsa parintilor

35. Dupa modul de actiune, medic. antidiareice se clasifica in :

a. absorbante,
b. medic. care scad secretia intestinala,
c. medicamente ce amelioreaza motilitatea intestinala,
d. medic. ce amelioreaza microfibra intestinala
e. medic. ce amelioreaza imunitatea specifica a organismului

36. In perioada de stare a bolii reumatismale apar următoarele manifestări :

a. manifestări articulare,
b. manifestări cardiace,
c. manifestari oculare
 d. manifestări neurologice,
e. manifestări cutanate.

37. Problemele ridicate de RAA la copil sunt :

a. intoleranta la mișcare,
b. hipertermia,
c. tulburari de alimentatie
d. perturbarea activității cardiace,
e. tegumente modificate.

38. Obiectivele in îngrijirea copilului cu RAA sunt :

a. copilul sa prezinte activitate cardiaca normala respirație si circulație adecvata,
b. sa stea la pat cat mai mult
c. reducerea inflamației articulare,
d. temperatura sa fie in valori normale.
e. profilaxia convulsiilor

39. Caracteristicile AIJ sunt :

a. sunt prinse mai mult articulatiile mari, genunchi, cot, sold
b. redoarea apre in special seara dupa activitate fizica sustinuta
c. impotenta funcțională,
d. apar manifestări cutanate,
e. febra.

40. Probleme ridicate de îngrijirea copilului cu AIJ sunt :

a. mobilitatea inadecvata,
b. inapetenta severa
c. poziție vicioasa,
d. toleranta digestive scazuta
e. hipertermie.

41. Obiectivele îngrijirii copilului cu AIJ sunt :

a. copilul își va creste capacitatea de mobilizare amplitudinea mișcărilor,
b. reducerea durerilor,
c. recuperarea tolerantei digestive
d. revenirea apetitului
e. temperatura corpului in limitele normale

42. Intervenții proprii si delegate in AIJ sunt :

a. se asigura repaus la pat, in poziție antalgica,protejând regiunile dureroase;
b. seara inainte de culcare se vor mobiliza articulatiile dureroase numai pasiv
c. nu se schimba pozitia in pat decat la cererea copilului, pentru a nu-I provoca dureri suplimentare
d. se supraveghează postura si se atenționează in redresarea ei atunci când este cazul;
e. se măsoară pulsul TA respirația si se notează in FO.

43. Pentru copilul cu intoxicații acute culegerea de date are următoarele caracteristici :
a. Varsta intr 10-15 ani
b. este mai afectat sexul feminin la pubertate,
c. apare datorita lipsei de supraveghere.
d. Nivelul educational este de obicei crescut
e. Baietii sunt mai frecvent afectati la varstele mici, sub 7 ani
44. Probleme ridicate la copii intoxicați acut sunt :
a. riscul de complicații neurologice, hemoragii, asfixii;
b. comunicare perturbata;
c. respirație si circulație inadecvate;
d. perturbarea alimentației.
e. risc de convulsii datorita febrei ridicate

45. Obiectivele de urmărit in cazul copiilor intoxicați acut sunt :

a. prevenirea complicațiilor imediate,
b. ameliorarea problemelor neurologice,
c. evitarea prezentei parintilor care ar putea agrava starea psihica a pacientilor
d. prevenirea autotraumatismelor,
e. tegumentele sa fie curate.

46. Culegerea de date in cazul copiilor cu arsuri ne evidențiază :

a. contactul cu agenți termici chimici curent electric,
b. varsta sub 2 ani
c. leziuni cutanate,
d. tahipnee, tahicardie tulburări de ritm cardiac,
e. risc de suprainfecții.

47. Obiectivele de urmărit in cazul copiilor cu arsuri sunt :

a. prevenirea complicațiilor,
b. combaterea varsaturilor
c. ameliorarea leziunilor cutanate,
d. combaterea anxietății,
e. asigurarea respirației si circulației in limitele normale.

48. Intervențiile cu rol propriu si delegat in cazul copiilor cu arsuri sunt :

a. se așează copilul in poziție comoda,
b. patul trebuie sa aiba lenjerie curata pe care o schimbam de cat mai multe ori
c. temperature in salon sa fie cat mai scazuta pentru a nu accentua pierderile de lichide prin
tegumentele lezate
d. se montează o sonda permanenta urmărind diureza si se recoltează urina,
e. se da oxigenoterapie.

49. Culegerea de date in cazul copilului cu insuficienta respiratorie ne evidențiază

următoarele :
a. tusea,
b. dispneea,
c. tahicardia,
d. bătăi ale aripilor nasului.
e. hipertensiunea arteriala

50. Perturbarea circulației in cazul copiilor cu insuficienta respiratorie acuta ne arata:

a. coloratie rosie a tegumentelor datorita polipneei
b. tahicardie apoi bradicardie,
c. puls bine batut
 d. hipertensiunea arteriala
e. acestea apar datorita deficitului de oxigen

51. In îngrijirea ulterioara a nou-născutului un rol deosebit îl are asigurarea condițiilor de mediu care
presupun :
a. temperatura medie in salon de peste 22 grade,
b. umiditatea sa fie de 40-50%
c. luminozitatea cat mai scazuta pentru a nu deranja sugarul
d. oxigenarea corespunzătoare,
e. absenta curenților de aer.

52. Alimentația nou-născutului presupune următoarele :

a. poate fi naturala si artificiala,
b. in cazul alimentatiei natural nu sunt necesare conditii de sepsie stricte
c. alimentatia se incepe dupa primele 24 ore de la nastere
d. primul aliment oferit este ceaiul sau apa fiarta,
e. ritmul meselor este din 3 in 3 ore.

53. Durata unui supt creste zilnic :

a. in prima zi 3-4 minute,
b. in a doua zi 15-20 minute
c. in a treia zi 20-30 minute
d. din a patra zi cate minute vrea sugarul
e. se păstrează un ritm din 3 in 3 ore pentru mese.

54. In secția de îngrijire a prematurilor se asigura condiții de asepsie perfecta prin următoarele masuri :
a. acces permis numai rudelor apropiate de sugar
b. trebuie un echipament special,
c. echipamentul trebuie sa fie steril eventual
d. se spala mainile inainte de a atinge sugarul
e. se dezinfecteaza riguros suprafetele, numai cu lampa cu raze infrarosii

55. Următoarelea firmații legate de baia sugarului nu sunt adevărate :

a. durează 10-15 minute la sugarul mic si 15-20 minute la sugarul mare,
b. nu se lasa sugarul nesupravegheat in apa
c. se verifica obligatoriu temperature apei inainte de baie
d. se folosesc numai produse dermatologice din farmacie, fără indicațiile medicului,
e. se folosesc de obicei ceaiuri

56. Recoltarea materiilor fecale are drept scop :

a. examinarea biochimica si de digestive pentru depistarea afectiunilor hepatice
b. examinarea bacteriologica pentru a identifica bacteriile care au produs îmbolnăvirea,
c. examinarea coproparazitologica pentru depistarea paraziților,
d. prin examenul coproparazitologic se pot identifica purtătorii sănătoși de paraziți.
e. recoltarea de materii fecale se face numai in recipient sterile, cu mediu de cultura

57. Poziția copilului pentru recoltarea de sânge poate fi :

a. șezânda( pe scaun sau in brațele mamei),
b. decubit ventral pentru recoltarea din pulpa degetului
c. decubit dorsal pentru recoltarea din lobul urechii,
d. decubit dorsal pentru înțeparea in haluce.
e. nu se recolteaza din calcai la sugar
58. Dintre semnele de gravitate observate la aparatul respirator la un copil putem enumera :
a. frecventa respiratorie crescuta
b. zgomote respiratorii-expiratorii stridor wheezing,
c. dispneea este un semn de afecțiune grava,
d. bătăile aripilor nasului.
e. respiratia de tip abdominal

59. Indicațiile fizioterapiei sunt :

a. copil intubat, ventilat;
b. cei cu pneumonie in faza congestive, iritativa
c. post operator in chirurgia toracica;
d. boala cardiac cronica
e. slăbiciunea neuro-musculara.

ONCOLOGIE

1.Agentii biologici implicati in etiologia cancerelor sunt :

a. Papilomavirusurile,
b. Virusul Epstein Barr,
c. amine aromatice
d. azbestul
e. Schistosoma haematobium.

2. PSA reprezinta :
a. antigenul specific prostatei,
b. antigenul carcino-embrionar
c. este o glicoproteina,
d. prezinta valori crescute in cancerul testicular
e. prezinta valori crescute in cancerul de prostata.

3.Leziunile celulare determinate de iradiere pot fi :

a. letale,
b. neletale
c. subletale,
d. potential letale
e. nu apar leziuni.

4.Contraindicatiile absolute ale chimioterapiei :

a. insuficienta renala
b. insuficienta hepatica
c. boala neoplazica in stadiul terminal,
d. pacienti coma
e. pacienti cu varsta > 75 ani

5.Celula tumorala prezinta :

a. nucleul voluminos,raport nucleo-citoplasmatic ridicat,aspectul este mai putin diferentiat decat
al celulelor tesuturilor de origine,
b. nucleul mic, citoplasma abundenta
c. modificari biochimice (acumularea acidului lactic in celule,ca urmare a glicolizei anaerobe),
 d. modificari antigene,
e. capacitatea de a secreta substante de tip embrionar.

6.Hormonoterapia ablativa consta in :

a. suprimarea secretiilor hormonale prin chirurgie,
b. stimularea secretiilor hormonale
c. orhiectomia in cancerul de prostata,
d. ablatie ovariana in cancerul mamar,
e. suprimarea secretiilor hormonale prin radioterapie.

7. Semnele indirecte in cancer sunt :

a. adenopatia
b. scurgeri la nivelul vaginului, rectului,
c. nevralgii rebele,
d. leziuni cutanate
e. scadere in greutate.

8. Tesuturile foarte sensibile la chimioterapie sunt :

a. muschiul striat
b. maduva hematopoetica,
c. gonadele,
d. parul,
e. mucoasa digestiva.

9.Tumorile maligne sunt :

a. incapsulate
b. nu determina metastaze
c. invazive,
d. recidivante,
e. determina metastaze.

10. Tumorile epiteliale sunt :

a. osteosarcoame
b. tumori cu cellule germinale
c. carcinoame bazocelulare,
d. carcinoame tranzitionale,
e. sunt cele mai frecvente tipuri de neoplazii.

11.Radioterapia :
a. utilizeaza ca agent terapeutic medicamente
b. utilizeaza ca agent terapeutic radiatiile ionizante,
c. este un tratament cu actiune loco-regionala.
d. este un tratament cu actiune generala
e. consta in suprimarea unei secretii hormonale

12. Efectele toxice acute ale medicatiei citostatice sunt :

a. toxicitatea acuta hematologica,
b. polinevrita cronica
c. cardiopatia cronica secundara antraciclinelor
d. alopecia,
e. toxicitate digestiva : greata, varsaturi.

13.Sindroamele paraneoplazice :
a. pot insoti evolutia neoplazica,
 b. dispar dupa tratamentul bolii,
c. pot fi utilizate ca markeri tumorali pentru monitorizarea evolutiei bolii,
d. apar frecvent in tumorile cerebrale
e. pot reprezenta primul semn al bolii.

14. Indicatiile radioterapiei paliative sunt :

a. metastaze osoase,
b. radioterapia encefalului in leucemiile acute limfoblastice
c. adjuvant in cancerul rectal dupa amputatie de rect
d. metastaze cerebrale,
e. hemoragii tumorale.

15. Toxicitatea hematologica postchimioterapie se manifesta cu :

a. leucopenie,
b. anemie,
c. trombocitoza
d. trombocitopenie.
e. leucocitoza

16. Toxicitatea digestiva dupa administrarea citostaticelor :

a. este mai putin grava decat toxicitatea hematologica,
b. se manifesta cu greata, varsatura,
c. cisplatinul si dacarbazina determina toxicitate digestiva,
d. impune suspendarea tratamentului
e. se datoreaza lezarii de catre citostatice a mucoasei intestinului subtire.

17. Alfaproteina prezinta valori crescute in :

a. cancerul de prostata
b. hepatita virala,
c. ciroza hepatica,
d. cancerul hepatic,
e. sarcina.

18. Antigenul carcino-embrionar :

a. este o glicoproteina,
b. este un hormon
c. este o enzima
d. prezinta valori crescute in adenocarcinoamele de colon si rect,
e. se recomanda in monitorizarea tratamentului oncologic.

19. In tarile dezvoltate cele mai frecvante cancere sunt :

a. cancerele ORL
b. cancerele mamare,
c. cancerele de endometru,
d. cancer de testicul
e. colorectal.

20. Avantajele radioterapiei postoperatorii sunt :

a. individualizarea factorilor de risc cu evitarea unor iradieri inutile,
b. reduce diseminarea tumorala in timpul interventiei chirurgicale
c. reduce volumul tumoral
d. sterilizarea celulelor tumorale de la periferia tumorii
e. se pot lasa repere intraoperatrii(clipsuri metalice).

21. Sindromul paraneoplazic Cushing :

 a. este produs de concentratii crescute de ACTH,
b. se manifesta cu hipokalemie, hiperglicemie, HTA, edem, astenie, scadere in greutate,
c. se datoreaza hipercalcemiei
d. se datoreaza secretiei inadecvate de hormon antidiuretic
e. apare frecvent in cancerele bronhopulmonare.

22. Hipercalcemia :
a. apare la 80% din pacientii oncologici
b. se manifesta cu anorexie, greturi,
c. se intalneste la pacientii cu metastaze osoase,
d. se manifesta prin tulburari de ritm,stop cardiac
e. se intalneste in tumori de san incipiente
23. Tamoxifenul :
a. blocheaza receptorii de estrogen,
b. se utilizeaza in cancerul mamar
c. se utilizeaza in cancerul mamar fara receptori de estrogeni
d. se administreaza toata viata
e. este un antiandrogen

24. Inhibitorii functiei hipofizare si gonadice :

a. sunt analogi LH-RH,
b. determina o castrare chimica reversibila,
c. determina o castrare chimica ireversibila,
d. sunt indicati in cancerele de prostata avansate.
e. apartin hormonoterapiei ablative

25. Antibioticele antitumorale sunt :

a. cisplatin
b. Epirubicina,
c. gemcitabina
d. dacarbazina
e. Bleomicina.

26. Citostatice din clasa antimetaboliti sunt :

a. 5- floro-uracil,
b. epirubicina
c. gemcitabina,
d. capecitabina
e. ifosfamida.

27. Citostatice din clasa derivatilor de platina sunt :

a. cisplatin,
b. vincristina
c. docetaxel
d. doxorubicina
e. carboplatin.

28. Agentii chimioprotectori sunt :

a. acidul ascorbic,
b. alfatocoferolul (vitamina E),
c. retinoizii,
d. antiinflamatorii nesteroidiene
e. citostatice
29. Profilaxia secundara a cancerului consta in :
a. actiuni de identificare,depistare si urmarire a grupelor de risc crescut pentru anumite
localizari,
b. tratamentul precursorilor tumorali,
c. identificarea si controlul factorilor de mediu care influenteaza aparitia cancerului
d. readaptarea pacientului cu boala neoplazica
e. chimioprofilaxia.

30. Leziunile celulare determinate de radiatii pot fi :

a. produse direct prin degradarea ADN-ului,
b. pot fi letale ireparabile si privesc functiile vitale ale celulei,
c. pot fi potential letale si prin acumulari succesive induc moartea celulei dupa o perioada de timp
d. pot fi produse indirect prin actiunea radicalilor liberi
e. pot fi subletale care conduc imediat la moartea celulei

31. Doxorubicina :
a. este antibiotic antitumoral,
b. nu este activ in leucemii
c. este activ in cancerul mamar
d. nu are toxicitate cardiaca
e. nu este dependent de doza

32. Brahiterapia :
a. permite administrarea unor doze ridicate intr-un volum tumoral mare
b. are indicatie in cancerul de col uterin,
c. este un factor limitativ al administrarii,reprezentat de localizarea anatomica,
d. are indicatie in cancerul de prostata.
e. sursa de iradiere este situata la distanta de volumul tumoral

PEDIATRIE

1.Care afirmatii sunt adevarate despre tratamentul diareilor acute :

a. dieta de tranzitie se poate administra mai mult de 24 ore
b. realimentarea rapida scade numarul si volumul scaunelor
c. lipidele din produsele de realimentare se inlocuiesc cu lipide vegetale,
d. dieta de tranzitie se administreaza in cantitate de sub 100 ml/kg
e. in alergia la laptele de vaca se administreaza produse cu proteine din soia.

2.Factorii responsabili pentru producerea traumatismelor obstetricale sunt :

a. macrosomia,
b. disproportia cefalopelvina,
c. prematuritatea,
d. lipsa de educatie a mamei
e. nasteri precipitate.

3.Care afirmatie nu este adevarata din urmatoarele afirmatii cu privire la bosa serosanguina :
a. bosa serosanguina este o infiltratie edematoasa si hemoragica a tegumentelor, tesutului
subcutanat de la nivelul scalpului si a invelisului creerului;
b. apare in cursul nasterilor prelungite si dificile
c. clinic apare ca o deformare de consistenta tare a cutiei craniene
 d. tegumentele sunt echimotice
e. se remite spontan in cateva zile.

4. Care afirmatii sunt adevarate cu privire la cefalhematom :

a. cefalhematomul este localizat sub periost,
b. el este localizat doar la nivelul unui singur os,
c. acumularea de sange se face brusc fiind evidenta chiar din momentul nasterii,
d. consistenta este fluctuenta
e. resorbtia se face in decurs de 2-8 saptamani.

5.Fractura de clavicula (alegeti afirmatiile false) :

a. apare in cazul nasterilor precipitate,
b. are aspect incomplet in lemn uscat,
c. este intotdeauna evidenta clinic de la nastere,
d. se palpeaza un callus exuberant la nivelul liniei de fractura.
e. nu se recomanda radiografie

6.Care afirmatii, despre hemoragia peri si intraventriculara, sunt adevarate din urmatoarele enunturi :
a. este una din cele mai importante tipuri de hemoragie neonatala intracraniana,
b. apare in special la prematuri,
c. cauza favorizanta este hipoxia perinatala,
d. clinic este evidenta la mai multe saptamani dupa nastere
e. in formele usoare simptomatologia se poate manifesta doar prin prezenta unei usoare anemii.

7.In cadrul detresei respiratorii a nou nascutului semnele respiratorii sunt reprezentate de :
a. polipnee peste 60 resp/min,
b. perioade de apnee de peste 30 sec
c. dispnee,
d. tiraj.
e. cianoza localizata

8.Tabloul clinic al boalei membranelor hialine este :

a. apare la copilul la termen
b. apare in primele 4 ore,
c. prezinta semne de detresa respiratorie,
d. evolutia poate fi favorabila in 4-5 zile.
e. profilaxia consta in operatie cezariana pe scara larga

9.Asfixia usoara sau moderata se caracterizeaza prin :

a. se mai numeste asfixia alba
b. scorul Silverman este ridicat
c. gasping sau apnee primara,
d. cianoza,
e. grimase ale fetei.

10.Scorul APGAR are urmatoarele caracteristici :

a. se face din ora in ora la NN
b. se monitorizeaza coloratia, pulsul, grimasa activitatea motorie, respiratia;
c. valoarea buna este de peste 5
d. sub 3 este necesara reanimarea;
e. se da un numar maxim de 2 puncte pentru fiecare parametru monitorizat.

11.Caracterele icterului fiziologic al nou-nascutului sunt :

a. culoarea galbena a tegumentelor apare cand este o valoare a bilirubinei peste 5-7mg%,
b. este evident in momentul nasterii
 c. prinde tot corpul din start
d. intensitatea culorii se accentueaza la presiune digitala,
e. dispare dupa cateva zile

12. Valorile maxime la care trebuie mentinuta bilirubina in functie de greutate sunt :
a. <1250g – 13mg%,
b. 1250-1449g – 15mg%,
c. 1500-1999g – 17mg%.
d. 2000-2499g-20mg%
e. >2599g-25 mg%

13.Factorii favorizanti ai infectiilor neonatale sunt :

a. infectia materna,
b. infectia paterna,
c. ruperea prematura a colului uterin
d. apa din incubatoare,
e. folosirea de echipamente contaminate.

14.Factorii etiologici mai frecvent intalniti sunt :

a. Strptococul beta hemolitic din grupul A
b. E. Coli tipul K,
c. Listeria Monocitogenes,
d. Micoplasma
e. Campylobacter.

15.Care din urmatoarele afirmatii, referitoare la infectia materno-fetala cu virusul hepatitei B sunt adevarate
:
a. apare si la mamele purtatoare asimptomatice,
b. contaminarea se face numai dupa nastere
c. infectia este intotdeauna simptomatica
d. tratamentul profilactic consta in administrarea de imunoglobuline la nou-nascut, 0,5 ml im.
e. dozele se repeta lunar timp de un an

16.Cauzele principale ale deficitului de vitamina D sunt :

a. aportul insuficient,
b. pierderi crescute
c. absorbtie deficitara,
d. deficit de activare.
e. consum crescut

17. Factorii favorizanti in aparitia rahitismului sunt :

a. climatul excesiv de cald si uscat
b. atmosfera poluata,
c. carente afective
d. carentele alimentare.
e. boli cronice respiratorii si cardiace

18.Semnele clinice generale de rahitism sunt :

a. irascibilitate,
b. transpiratii abundente.
a. constipatie
b. somnolenta
c. infectii urinare recurente
19.La nivelul cutiei craniene la sugarul cu rahitism sunt evidente :
a. craniotebesul,
b. fontanela anterioara larg deschisa,
c. microcefalie
d. prognatism,
e. bose frontale.

20.In rahitism datele biochimice ne evidentiaza :

a. hiperfosfatemie
b. hipocalcemie,
a. aminoacidurie.
c. hipofosfaturie
d. hipernatremie

21.Care este adevarata din afirmatiile urmatoare privind rinofaringita :

a. este de obicei de origine bacteriana
b. este localizata doar la nivelul mucoasei nazo-faringelui,
c. este cea mai frecventa boala a sugarului si copilului.
d. are un caracter localizat
e. nu da complicatii

22.Factorii favorizanti ai rinofaringitei sunt :

a. varsta mica,
b. prematuritatea,
c. anotimpul cald
d. obezitatea
e. alimentatia precara.

23.Tratamentul rinofaringitei cuprinde :

a. antibiotic in functie de agentul viral in cauza
b. combaterea febrei,
c. dezobstructia nazo-faringelui,
d. sedative,
e. regim alimentar.

24.Clinica in faringo-amigdalita acuta streptococica este :

a. debut brusc,
b. febra mica 38-38,5
c. dispnee
d. varsaturi,
e. dureri abdominale

25.In laringita supraglotica (epiglotita) simptomatologia clinica este :

a. afectiunea este mai frecventa la copii 3-7 ani,
b. debutul este brusc,
c. predomina fenomenele de insuficienta respiratorie acuta obstructiva,
d. anxietate deosebita.
e. copilul trebuie linistit si culcat in decubit dorsal, datorita setei de aer

26.Complicatiile adenoiditei acute sunt :

a. pneumonii grave
b. rinobronsite,
 c. laringite,
d. adenoflegmoane.
e. diaree acuta

27.In adenoidita cronica clinic se evidentiaza :

a. cianoza generalizata
b. respiratie zgomotoasa, in special nocturna;
c. facies modificat;
d. torace deformat.
e. cresterea staturo-ponderala nu este afectata

28.La examenul clinic al copilului cu bronsiolita se evidentiaza :

a. febra 40-41 de grade
b. wheezing,
c. tuse productiva
d. polipnee,
e. refuzul alimentatiei.

29.In functie de frecventa crizelor, astmul se poate clasifica in :

a. astm episodic,
b. astm frecvent,
c. astm acut
d. astm cronic,
e. astm cronic grav.

30.Prognosticul in astmul bronsic poate imbraca urmatoarele forme :

a. recuperare in 24-48 ore,
b. uneori recuperarea se face in 3-4 zile,
c. starea de rau astmatic poate avea un sfarsit letal,
d. astmul poate evolua toata viata.
e. fara tratament prognosticul poate fi bun

31.Pneumonia pneumococica este frecventa la copil, ea are urmatoarele caracteristici :

a. Apare special la copilul mic 2-3 ani
b. inflamatia se localizeaza la un lob sau chiar la un segment pulmonar,
c. debutul este lent, trenant pe parcursul a mai multor zile sau saptamani
d. se asociaza cu febra cu caracter septic( cu variatii mari intre momente diferite ale zilei)
e. tusea poate fi hemoptoica.

32.Evolutia clinico-radiologica a pneumoniei stafilococice este :

a. stadiul de infectie acuta virala,
b. stadiul de pneumonie franc lobara
c. stadiul de pneumonie buloasa,
d. stadiul de pio-pneumotorax.
e. stadiul de insuficienta cardiaca

33. In pleurezia sero-fibrinoasa aspectul clinic este :

a. debutul este tuse umeda
b. junghiul toracic este prezent fiind asociat cu frecatura pleurala,
c. junghiul se accentueaza odata cu acumularea de lichid
d. copilul sta culcat pe partea sanatoasa pana la vindecarea bolii
e. dispnee tuse uscata obositoare scurta, mai ales cand bolnavul se aseaza in pat.
34.Cateva din caracterele DSA ului sunt :
a. cele de dimensiuni mici sunt asimptomatice la varsta copilariei, devenind simptomatici dupa
20-30 ani,
b. cele de dimensiuni mari ale shuntului sunt evidente clinic la nastere
c. clinic prezinta dispnee de efort, intarziere in crestere si dezvoltare.
d. afectiunile digestive sunt cele mai frecvente complicatii
e. examenul radiologic evidentiaza un cord marit per ansamblu

35.Tetralogia FALLOT este cea mai frecventa malformatie cianogena a inimii, ea se caracterizeaza prin
patru anomalii :
a. comunicare interatriala
b. comunicare interventriculara,
c. stenoza pulmonara infundibulara,
d. dextropozitia aortei.
e. hipertrofie de ventricul stang

36.Starea de rau hipoxic se caracterizeaza prin :

a. accentuarea cianozei,
b. pierderea constientei,
c. bradipnee
d. bradicardie.
e. hipertensiune arteriala

37. Complicatiile tetralogiei FALLOT sunt :

a. criza de rau hipoxic,
b. moarte subita,
c. diaree si varsaturi cu deshidratare
d. endocardita bacteriana,
e. complicatii neurologice.

38.Tabloul clinic in pericardita lichidiana este dominat de :

a. durere in umar
b. frecatura pericardica
c. dispnee, polipnee, geamat;
d. tahicardie;
e. semne de insuficienta cardiaca hipodiastolica.

39. Miocardita este caracterizata clinic de :

a. debut insidios
b. insuficienta respiratorie acuta
c. insuficienta cardiaca,
d. la ascultatie zgomote cardiace ample, bine batute
e. ritm de galop.

40. Afectiunile care se pot complica cu endocardita bacteriana sunt :

a. tetralogia FALLOT,
b. DSA
c. DSV,
 d. stenoza aortica.
e. miocardita

41.Clinic, endocardita lenta se manifesta prin :

a. debut brusc
b. febra mare in platou
c. paloare,
d. eruptii vasculare petesiale,
e. noduli cutanati durerosi, mobili.

42. HTA la copil poate fi de origine :

a. renala 80%,
b. suprarenala,
c. neurologica
d. vasculara.
e. esentiala, adica toate aceste cause la un loc

43.Semnele clinice ale socului sunt :

a. debut brusc cu anxietate,
b. alterarea pulsului care devine rapid si putenic batut
c. scaderea tensiunii arteriale,
d. extremitati reci umede marmorate,
e. oligurie.

44.In soc se monitorizeaza biologic :

a. hemoleucograma grupa sanguina Rh,
b. ionograma sanguina,
c. glicemia,
d. ureea creatina acid uric
e. imunograma

45. Tratamentul socului anafilactic cuprinde :

a. solutii macromoleculare,
b. adrenalina,
c. combaterea bronhospasmului,
d. combaterea HTA
e. combaterea reactiei anafilactice prin administrarea de hidrocortizon hemisuccinat

46. Factorii favorizanti ai stomatitei la copil sunt :

a. distrofia, prematuritatea;
b. deshidratarea;
c. antibioticele pe cale orala;
d. intoxicatiile.
e. unele hipervitaminoze

47. Tabloul clinic al refluxului gastro-esofagian cuprinde :

a. varsaturi repetate,
b. tuse wheezing,
c. agitatie in timpul mesei,
d. stagnare in greutate sau scadere.
e. apetit crescut pentru varsatura
48. Investigatiile paraclinice in reflux gastro-esofagian sunt :
a. tranzitul eso-gastric,
a. endoscopia digestiva superioara,
b. ECG
c. pHmetrie de 24 ore,
d. scintigrafia cu Technetiu.

49.Stenoza hipertrofica de pilor se caracterizeaza prin :

a. debut dupa 2-3 saptamani de la nastere,
b. varsaturi post prandiale, abundente in jet;
c. apetit vorace dupa varsatura,
d. diaree
e. scaderea in greutate.

50. Tabloul clinic in gastrita la copil cuprinde :

a. varsaturi alimentare, bilioase, sanguinolente;
b. dureri abdominale, in epigastru sau periombilical;
c. diaree
d. foame nocturna
e. uneori scaune melenice.

51. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre diareea acuta :
a. este cea mai frecventa boala gastro-intestinala a sugarului si copilului mic,
b. predomina in tarile in curs de dezvoltare cu un standard scazut socio-economic,
c. rareori se asociaza cu decesul copilului
d. cauzele de deces apar datorita aparitiei septicemiei si a deshidratarii acute.
e. este rara in tara noastra

52. Etiologia diareei acute este

a. bacteriana in timpul sezonului rece:
b. virala in timpul sezonului rece,
c. bacteriile enteropatogene sunt e coli, shigella, campylobacter \jejunii, salmonella;
d. virusuri rotavirusul, enterovirusul, adenovirusul;
e. parazitii intestinali sunt protozoare, nematode.

53. Factorii favorizanti pentru aparitia diareei sunt :

a. postmaturitatea
b. prematuritatea,
c. varsta mica a copilului,
d. erori dietetice,
e. deprimarea imuna.

54. Tabloul clinic este dominat de :

a. febra,
b. varsaturi,
c. scaune diareeice,
d. dureri abdominale
e. meteorism abdominal.

55. Intensitatea manifestarilor clinice variaza functie de :

a. varsta copilului
b. greutatea copilului
 c. sexul copilului
d. agresivitatea agentului etiologic,
e. intensitatea pierderilor de apa si electroliti.

56. Sugarul se poate deshidrata prin :

a. aport insuficient de lichide,
b. expunerea la factori meteorologici agresivi
c. pierderi excesive de lichide,
d. prin efectuarea de investigatii sanguine excesive
e. prin neatentia mamei.

57. Pierderile excesive care il pot deshidrata pe sugar sunt reprezentate de :

a. scaune diareeice,
b. transpiratii excesive,
c. varsaturi frecvente,
d. perspiratie insensibila.
e. inapetenta

58. In functie de cantitatea de lichid si electroliti pierduta diareele se pot clasifica in :

a. usoare, fara semne de deshidratare acuta, pierderile sunt sub 10% din greutatea corporala deci sub
50ml/kg;
b. usoare, fara semne de deshidratare acuta, pierderile sunt sub 5% din greutatea corporala deci
sub 50ml/kg;
c. medii, cu semne moderate de deshidratare (pierderi de apa de 5-10% din greutatea, deci 50-
100ml/kg);
d. medii, cu semne moderate de deshidratare (pierderi de apa peste 10% din greutatea, deci 50-
100ml/kg);
e. grave cu semne severe de deshidratare si de suferinta neurologica pierderi peste 100ml/kg.

59. In raport cu pierderile de electroliti deshidratarea poate fi :

a. hipokaliemica
b. hiponatremica,
c. hiperpotasica
d. hipernatremica,
e. normonatremica.

60. Sugarul cu deshidratare grava prezinta :

a. febra diaree,
b. tegumente uscate palide reci,
c. fontanela anterioara bombata
d. polipnee
e. tahicardie.

61. Diagnosticul etiopatogenic are valoare orientativa si precizeaza tipul de diaree acuta :
a. pentru tipul enterotoxigen pledeaza numarul mic de scaune apoase dar cu mare cantitate de lichid
b. pentru tipul enterotoxigen pledeaza numarul mare de scaune, caracterul apoas al scaunelor;
c. numarul de leucocite din scaun nu are importanta
d. pentru tipul enteroinvaziv pledeaza caracterul muco-piosanguinolent si numarul redus al
scaunelor;
e. prezenta a peste 10 leucocite in scaun pledeaza pentru caracterul enteroinvaziv, iar sub 10
pentru cel enterotoxigen, leucocitele in scaun cu coprocitograma.
6. Urmatoarele afirmatii despre diareea acuta sunt adevarate :
a. coprocitograma identifica germenul responsabil
b. urocultura identifica germenul responsabil
c. coprocultura identifica germenul responsabil, iar testarea sensibilitatii la antibiotic ghideaza
conduita terapeutica;
d. hemoleucograma evidentiaza hemoconcentratie, leucocitoza cu polinucleoza in diareea
bacteriana si leucopenia in cea virala;
e. ionograma sanguina stabileste tipul electrolitic de deshidratare.

63. Reechilibrarea hidroelectrolitica in diareea acuta se face :

a. In formele grave
b. in formele usoare si medii,
c. atunci cand toleranta digestiva este buna,
d. pe cale orala cu solutii tip Hidrasec
e. pe cale orala cu solutii tip Gesol.

64. Tratamentul dietetic are 4 etape :

a. dieta de pregatire
b. dieta hidrica,
c. dieta de tranzitie,
d. realimentarea,
e. revenirea.

65.Definitia diareei cronice cuprinde :

a. scaune diareice cu mucus
b. scaune diareice de peste 3 saptamani;
c. scaune de peste 3 saptamani
d. perioade de constipatie cu perioade de diaree de mai mult timp
e. stationare in greutate sau scadere asociate unor scaune diareice de peste 3 saptamani.

66.Principalele tipuri de diaree cronica la copil sunt :

a. mucoviscidoza,
b. infectiile
c. boala celiaca,
d. intoleranta alergia la proteinele laptelui de vaca.
e. infectiile urinare

67. Celiachia este :

a. diaree cronica,
b. alergie tranzitorie la protein
c. un deficit tranzitoriu de dizaharide
d. intoleranta permanenta la gluten.
e. alergie la proteinele de vaca

68. Glutenul se gaseste in :

a. orez
b. orz,
c. secara,
d. grau.
 e. ovaz

69. In celiachie datorita distructiei mucoasei intestinale apar urmatoarele consecinte :

a. diaree cu steatoree,
b. intoleranta la dizaharide,
c. malabsorbtia fierului calciului magneziului,
d. malabsorbtia proteinelor
e. alergii la proteinele laptelui de vaca.

70. La 1-2 luni de la introducerea glutenului in alimentatie la copilul cu celiachie apar urmatoarele simptome
:
a. facies suferind palid,
b. abdomen excavat
c. hipertrofie a musculaturii gambelor
d. intarzie in dezvoltarea staturo-ponderala,
e. iritabilitate.

71. Investigatiile specifice pentru celiachie sunt :

a. testul de absorbtie rapida a D-xilozei si a trigliceridelor,
b. testul de incarcare cu glucoza oral
c. testul de incarcare cu fier,
d. biopsia gastrica
e. biopsia de mucoasa intestinala si examenul histopatologic al acesteia.

72. Alergia la proteinele laptelui de vaca are urmatoarele caracteristici :

a. este o forma de diaree cronica,
b. apare datorita sensibilizarii cutanate la proteinele din laptele de vaca
c. este o alergie de tip I cu IG E,
d. este o alergie de tip lV.
e. se asociaza cu alergia la lactoza

73. Forma acuta de alergie la proteina din laptele de vaca se caracterizeaza prin :
a. greturi si varsaturi,
b. diaree cu mucus si sange
c. deshidratare frecventa,
d. soc anafilactic,
e. fenomene de tip alergic dispnee polipnee wheezing.

74. Forma cronica la alergie la proteinele laptelui de vaca se manifesta prin :

a. diaree apoasa
b. steatoree,
c. varsaturi in jet, uneori sanguinolente
d. anemie,
e. incetinirea cresterii.

75. Investigatiile paraclinice in alergia la proteinele laptelui de vaca sunt :

a. testele imunologice
b. coproculturi
c. coprocitograma
d. eozinofilele,
e. biopsia mucoasei intestinale.
76. Suspiciunea de hepatita cronica apare atunci cand :
a. Anomaliile clinic-biologice sugestive pentru o afectare hepatica persista mai mult de 6 luni de la
debutul hepatitei acute
b. gamaglobulinele persista crescute mai mult timp,
c. anticorpii se mentin scazuti
d. timpul de protrombina este scazut
e. antigenul HBs se mentine pozitiv si la 1-2 luni de la debutul bolii.

77. Giardioza este o parazitoza caracterizata prin :

a. infestarea se produce direct pe cale direct pec ale fecal-oral, si de la animale(pisica sau soarece)
b. infestarea se poate produce si prin mecanism indirect prin ingerarea de apa sau alimente
contaminate,
c. boala este mai frecventa la colectivitati,
d. se descriu si forme epidemice.
e. boala nu se manifesta si la adulti

78. Lambliaza produce :

a. un sindrom febril
b. un sindrom de malabsorbtie,
c. o disfunctie pancreatica exocrina,
d. o disfunctie enzimatica la dizaharide.
e. asociere cu alergia la proteinele latelui de vaca

79. In forma acuta giardioza se manifesta prin :

a. diaree,
b. dureri abdominale,
c. greata,
d. varsaturi.
e. febra

80. In forma cronica lambliaza se manifesta prin :

a. dureri abdominale cronice,
b. dureri abdominale in epigastru si hipocondrul drept,
c. varsaturi.
d. constipatie
e. cefalee

81. Ascardiaza se caracterizeaza prin :

a. este dat de ascaris vermicularis
b. este data de un nematode de talie mica
c. parazitul traieste in stomac
d. in sol ouale se embrioneaza si devin infectioase in 2-3 saptamani,
e. contaminarea se face prin mecanism fecal-oral.

82. Sindromul Loffler se caracterizeaza prin :

a. este un sindrom allergic la graminee
b. apare la pasajul larvelor de ascaris prin plaman,
c. se manifesta prin dispnee dureri toracice febra tuse hemoptizie,
d. radiologic apar imagini pulmonare fugace sub forma de micronoduli sau opacitati.
e. hiperleucocitoza este frecventa

83. In stadiul adult in ascardiaza manifestarile clinice au urmatoarele aspecte :

 a. tulburari neurologice sunt prezente sub forma meningismului, convulsiilor, iritabilitatii,
tulburarilor de somn;
b. manifestarile digestive imbraca forma dureri abdominale, varsaturi, scaune diareice apoase
sau anorexie;
c. manifestarile hematologice sub forma anemiei, leucocitozei si a unui numar scazut de eozinofile
d. manifestari alergice cu prurit, tuse spastic, edeme, dispnee astmatiforma.
e. manifestari metabolice cu hipo-sau hiperglicemie

84. Urmatoarele afirmatii despre enterobius vermicularis sunt adevarate :

a. popular mai este numit si limbric
b. este un vierme cilindric de culoare alba, femela masurand 9-12mm, iar masculul 3-5mm
lungime;
c. oxiurii traiesc in colon
d. contaminarea copilului se face prin scarpinarea regiunii anale, intens pruriginoasa si de pe
lenjeria de pat sau de corp dar si de pe obiectele contaminate;
e. contaminarea cea mai frecventa este fecal-orala.

85. Copilul cu oxiuroza prezinta clinic :

a. apare mai ales intre 2-15 ani,
b. are prurit anal si nazal cu leziuni de grataj microhemoragii si suprainfectii,
c. prezinta manifestari cardiace nespecifice, palpitatii, extrasistole
d. prezinta manifestari neurologice insomnii cosmaruri bruxism enurezis,
e. are manifestari digestive nespecifice care pot mima apendicita acuta.

86. Diagnosticul de oxiuroza se pune pe seama :

a. observarii oualelor de oxiuri la nivelul regiunii anale
b. observarii parazitilor la nivelul regiunii anale,
c. prin evidentierea parazitilor in scaun
d. prin coprocultura
e. prin test specific Elisa din sange.

87. In trichineloza urmatoarele afirmatii sunt adevarate :

a. trichinella spiralis este agentul etiologic,
b. se transmite prin consumul de carne de pasare infestata
c. larvele parazitului raman inchistate in muschi striati timp de 6-9 luni,
d. perioada de incubatie este de 1-2 luni dela ingestia carnii infestate
e. larvele se calcifica in muschii striati.

88. Clinica trichinelozei cuprinde :

a. debutul poate fi asimptomatic sau fulminant,
b. uneori boala se soldeaza cu decesul pacientului,
c. in prima saptamana dupa ingestia carnii infestate apar dureri abdominale greturi varsaturi
diaree.
d. in urmatoarele 2-6 luni apar, febra, mialgii, edeme faciale, hemopragii conjunctivale, rash-uri
urticariene
e. dupa o perioada de timp apare insuficienta renala cu decesul pacientului
89.Investigatiile de laborator nu sunt specifice dar ele evidentiaza
a. eozinofilie discrete de 5-7%:
b. cresterea enzimelor ASAT si ALAT,
c. cresterea ureei si a creatininei
d. hipergamaglobulinemie.
e. prin biopsie cutanata se pot vizualiza larvele la 1-2 luni de la infestare

90. Teniaza este o parazitoza rara la copil si se manifesta prin :

a. tenia este un vierme rotund
b. are mai multe forme, tenia saginata(din carnea de vita), tenia solium (din carnea de porc),
c. cisticercoza este cauzata de forma larvara a teniei solium,
d. tenia adulta are o lungime de 4-10 cm, cu corpul format din o serie de inele , proglote
e. capul teniei poarta denumirea de scolex si se fixeaza prin 4 ventuze pe mucoasa intestinala.

91. Copilul cu teniaza prezinta clinic urmatoarele simptome :

a. simptome digestive greata varsaturi dureri abdominale tulburari de tranzit,
b. tulburari neurologice, cefalee frontal, convulsii
c. manifestari alergice,
d. perioade de tuse si febra
e. scadere ponderala.

92. Glomerulonefrita difuza poststreptococica acuta se caracterizeaza prin :

a. edeme,
b. proteinurie,
c. hipotensiune arteriala
d. hematurie,
e. anatomo-patologic o atingerer inflamatorie a capilarelor glomerulare renale.

93. GNDA este produsa de :

a. streptococul beta hemolitic din grupul a cu localizare frecvent faringiana 65%,
b. uneori cu localizare cutanata 10-15%.
c. cel mai frecvent tip de streptococ nefritigen este cel de tip 21
d. varsta de elective pentru aparitia infectiei este de 3 ani
e. intervalul dintre infectie si debutul GNDA este de 14-21 de zile

94.In cadrul GNDA se descriu mai multe sindroame :

a. sindromul urinar,
b. sindromul digestiv
c. sindromul edematos,
d. sindromul hipertensiv,
e. sindromul de retentie azotata.

95. Edemele din cadrul sindromului edematos ca parte a GNDA se caracterizeaza prin :
a. edeme monstruase
b. albe,
c. dure
d. extrem de dureroase
e. care lasa godeu.

96. Sindromul hipertensiv din cadrul GNDA se caracterizeaza prin :

a. cresteri mari, permanente la TA
b. frecvent avem decompensarea ventricolului stnag
 c. se poate produce edem pulmonar acut,
d. apare uneori encefalopatie hipertensiva.
e. frecventa cardiaca este frecvent modificata

97. Examenle de laborator pot evidentia in GNDA urmatoarele :

a. hematurie intotdeuna macroscopica
b. proteinurie masiva
c. cilindri hematici,
d. anemie, cresteri VSH, a fibrinogenului si a titrului ASLO;
e. retentie azotata, ureea si creatinina crescute.

98. Diagnosticul pozitiv in GNDA se pune pe baza :

a. infectiei streptococice in antecedente,
b. prezenta a unul sau mai multe sindroame clinice
c. prezenta sindromului cardio-vascular obligatoriu
d. explorari paraclinice si biochimice caracteristice.
e. nici unul dintre acestea

99. Diagnosticul diferential in GNDA se face cu:

a. hematuria de alte cauze,
b. edemele de alte cauze,
c. encefalopatia de alte cauze.
d. sindromul digestive de alte cause
e. sindromul cutanat de alte etiologii

100. Evolutia in GNDA este variabila :

a. in general este autolimitata in 10-14 zile,
b. relativ frecvent, 13% se cronicizeaza
c. rareori duce la deces,
d. din nefericire frecvent se vindeca cu sechele,
e. vindecarea cu sechele inseamna hematurie si albuminurie persistenta.

101. Indicatiile injectiei subcutane la copil :

a. administrarea insulinei,
b. administrarea substantelor uleioase
c. anestezie locala
d. administrarea vaccinurilor.
e. administrarea substantelor hipertone

102. Pozitia pacientului pentru efectuarea punctiei rahidiene este :

a. in decubit dorsal
b. in decubit lateral cu trunchiul flectat,
c. pe scaun cu mana ridicata de partea punctiei
d. in pozitie sezanda cu trunchiul flectat anterior.
e. pe scaun cu bratul in extensie

103. Copilul cu anemie prezinta :

a. transpiratii,
b. tegumente palide,
c. inapetenta,
d. contractura musculara generalizata
e. suflu sistolic.

104. Copilul cu distrofie gradul ll prezinta urmatoarele semne clinice :

 a. tesut celular subcutanat absent la nivelul fetei
b. facies imbatranit
c. curba ponderala descendenta in trepte,
d. tesut celular subcutanat absent la nivelul membrelor si trunchiului.
e. fese in ,,punga de tabac”

105.Carentele vitaminice din malnutritie determina la copil :

a. distrofia firului de par,
b. gingivita petesii
c. dureri musculare
d. dureri abdominale
e. anurie.

106. Rahitismul este o boala metabolica datorata :

a. lipsei din organism a fierului
b. aportului insuficient de vitamina D,
c. deficitului de magneziu
d. deficitului de vitamin C
e. absorbtiei intestinale deficitare a vitaminei D.

107. Mijloacele de combatere a febrei la copil sunt :

a. administrarea de paracetamol suspensie,
b. termoliza fizica,
c. administrarea de diazepam
d. administrarea de supozitoare cu ibuprofen
e. administrarea de fier.

108. Administrarea de oxigenoterapie la copii cu IRA se efectueaza :

a. pe sonda nazala,
b. pe masca,
c. cu ajutorul cortului de oxigen,
d. in camera cu oxigen hiperbar.
e. in pozitie ridicata la 45 grade.

109. Decontaminarea gastrica se realizeaza la copil prin urmatoarele masuri :

a. provocarea varsaturilor,
b. spalatura gastrica,
c. administrarea de carbune activat.
d. stimularea eliminarii toxicului
e. administrarea de metoclopramid

110.Tratamentul stomatitei candidozice la copil curpinde :

a. antibioterapie
b. solutie de glicerina boraxata si stamicina,
c. solutie de bicarbonat de sodiu,
d. antitermice.
e. cortizon

111. Tabloul clinic in soc la copil cuprinde :

a. TA crescuta
b. extremitati reci marmorate,
 c. puls filiform,
d. oligurie anurie.
e. hipertermie

112. Pe cale intravenoasa se pot administra la copil :

a. solutii izotone,
b. solutii hipertone,
c. solutii hipotone,
d. solutii uleioase
e. solutii coloidale.

113. Oftalmia gonococica a nou-nascutului se caracterizeaza prin :

a. debut in primele 5 zile din viata,
b. bilateralitate,
c. posibilitatea evolutiva catre cheratita si orbire.
d. retinita cu imagine de ,,sare si piper”
e. evolutie catre glaucom la varsta adulta

114. Complicatiile pneumoniei pneumococice la copil sunt :

a. pleurezie,
b. meningita,
c. pericardita,
d. endocardita
e. artrita.

115. Sursele importante de vitamina D la copil sunt :

a. origine in piele sub actiunea razelor ulttraviolete,
b. ou,
c. morcov, spanac
d. peste,
e. unt.

116. Solutii pentru rehidratatrea orala au urmatoarea compozitie, cu o singura exceptie :

a. clorura de sodiu,
b. bicarbonat de sodiu,
c. clorura de potasiu,
d. fosfatii
e. glucoza.

117. Pentru profilaxia recidivelor convulsiilor febrile se administreaza :

a. acid valproic
b. fenobarbital
c. carbamazepina
d. diazepam oral,
e. desitin intrarectal.

118. Intoxicatiile sub varsta de 5 ani, au urmatoarele caracteristici :

a. sunt rezultatul ingestiei voluntare
b. sunt rezultatul ingestiei accidentale,
c. sunt mai frecvente la baieti
d. sunt mai frecvente la baieti
e. sunt de regula polimedicamentoasa.
119.In stenoza hiperttrofica de pilor avem urmatoarele simptome :
a. diaree
b. varsaturi postprandiale,
c. crestere ponderala foarte buna
d. apetit crescut
e. deshidratare si alcaloza metabolica.

120.Tabloul clinic in gastrite cuprinde :

a. varsaturi alimentare bilioase,
b. meteorism abdominal,
c. greata inapetenta.
d. scaune melenice
e. alternanta constipatie- diaree

121. Factorii etiologici implicati in aparitia diareei sunt :

a. streptococul beta hemolitic de grup A,
b. E.coli,
c. Yersinia enterocolita
d. Virusul sincitial respirator
e. rotavirusul.

122.Oxiuroza :
a. este o parazitoza frecvent intalnita la copiii,
b. apare mai ales la sugar datorita imunitatii deprimate
c. este caracterizata prin prurit anal si leziuni de grataj.
d. este o boala autolimitata, nu necesita tratament
e. nu este frecventa in regiunea geografica in care locuim

123.Fontanela anterioara :
a. se afla intre osul frontal si oasele temporale,
b. prezenta la prematuri
c. la nastere are dimensiuni 3x4 cm,
d. in conditii normale se inchide pana la varsta de 8 luni
e. are forma de romb.

124. Tipuri de alimentatie :

a. alimentatia natural: cu lapte adaptat
b. alimentatia artificiala: cu lapte de mama
c. alimentatie mixta : cu lapte de mama si lapte praf;
d. alimentatie diversificata : cu alte alimente decat lapte;
e. alimentatie artificiala : cu formule de lapte speciala.

125. Particularitati morfo-functionale ale n.n. la nivelul craniului sunt urmatoarele :

a. craniotabesul fiziologic,
b. fontanela anterioara( bregmatica),
c. bosele frontale si occipital
d. fruntea olimpiana
e. fontanela posterioara (lambdoida).

126.Resuscitarea nou-nascutului in sala de nastere cuprinde etapele :

a. permeabilizarea cailor aeriene inferioare
b. initierea respiratiei,
 c. mentinerea circulatiei,
d. permeabilizarea cailor aeriene superioare.
e. stabilirea scorului APGAR

127.Dentitia :
a. calcificarea dentitiei primare incepe din a 7-a luna de sarcina,
b. primii dinti erup, de regula, la 16-18 luni de viata( incisivii median inferiori)
c. in medie erup cate un dinte/luna cei mandibulari ii preced pe cei maxilari,
d. la 1 an sugarul are aproximativ 8 dinti.
e. la 8- 10 luni apar caninii

128. Evolutia greutatii in primul an de viata :

a. scaderea fiziologica in greutate dupa nastere 5-10% din GN,
b. cresterea in greutate este de 250g/luna in primele 4 luni,
c. cresterea in greutate este de 500g/luna in urmatoarele 4 luni,
d. crestrea in greutate este de 750g/luna in ultimel 4 luni din 1 an de viata.
e. dupa varsta de 2 ani, sporul ponderal este de aproximativ 200-250 gr

129. Calitatile superioare ale laptelui de mama sunt :

a. furnizeaza o ratie alimentara dezechilibrata
b. cuprinde toate principiile nutritive necesare dezvoltarii somatice si cerebrale a copilului,
c. asigura protectia antiinfectioasa si antialergica,
d. permite adaptarea automata la nevoile nutritionale ale copilului,
e. creaza o legatura afectiva fundamentala mama-copil.

130. Incidente in alimentatia naturala datorate mamei :

a. engorjarea sanilor,
b. mastita,
c. mamelonul ombilicat sau scurt,
d. hipogalactia.
e. regurgitatiile si varsaturile

131. In caz de dificultate in respiratia copilului, semne de mare urgenta medicala sunt :
a. cianoza,
b. tirajul intercostal.
c. transpiratiile
d. agitatia
e. diareea

132. Evaluarea cresterii si dezvoltatrii copilului se face prin urmatoarele metode :

a. determinarea greutatii corporale,
b. masurarea fontanelelor,
c. perimetrul abdominal,
d. determinarea maturitatii dentare
e. circumferinta coapsei

133. D.p.d.v. psihomotor, un sugar de 7 luni :

a. sta nesprijinit in sezut,
b. cauta contactul familial.
c. se ridica la marginea patului
d. intelege interdictia
e. merge in picioare
134. Cu ocazia vizitelor la domiciliul nou nascutului si sugarului, asistenta trebuie :
a. sa evalueze starea de sanatate a copilului,
b. sa evalueze gradul de crestere si dezvoltare a sugarului,
c. sa explice si sa invete mama sa ingrijeasca un nou-nascut si apoi sugar.
d. sa trimita mama la medic pentru instruirea acesteia in vederea ingrijirii copilului
e. sa efectueze scorul apgar

135. Un copil bolnav poate prezenta :

a. dificultati in respiratie,
b. miscari tonico-clonice ale corpului,
c. piele rozata, neteda
d. miscari vioaie
e. varsaturi.

136. Icterul poate apare la copil in caz de :

a. icterul fiziologic al nou-nascutului,
b. anemie feripriva
c. viroza respiratorie
d. malformatii de cai biliare,
e. hepatita neonatala.

137. In alimentatia copilului bolnav sunt interzise :

a. prajituri de cofetarie,
b. carne de porc.
c. ficat de pui
d. fructe proaspete
e. laptele

138. Socul vaccinal precoce la copil :

a. este un soc infectios
b. este un soc anafilactic,
c. poate duce la hipotermie
d. necesita tratament de urgenta.
e. are un grad redus de risc

139. Caractere morfologice al unui prematur :

a. tesutul adipos subcutanat bine reprezentat
b. fontanelele larg deschise si suturi craniene dehiscente,
c. frecvent – hernii ombilicale si inghino-scrotale,
d. pavilioanele urechilor cu schelet cartilaginous format
e. faciesul este triunghiular cu fruntea incretita aspect de batran.

140. Factorii care influenteaza evolutia fatului in viata intrauterina :

a. varsta mamei,
b. conditiile socio-economice de viata si de locuit ale mamei,
c. nivelul de insorire al zonei unde locuieste
d. imbracamintea lejera
e. unele medicamente.

141. Carnea se introduce in alimentatie astfel :

a. carnea de pui sau vita – se administreaza de la 6 luni (sub forma de carne fiarta si fin tocata
sau mixata),
b. dupa 6 luni – ficat de pasare.
c. dupa 2 ani- perisoare de carne, ciorba acrita cu bors sau lamiae
 d. dupa 1 an- carne de porc sau oaie
e. dupa 6 luni- albusul de ou( este alergizant)

142. Fontanela parietala, fontanela mica :

a. intre oasele parietale si occipitale,
b. prezenta la nastere la 2/3 din nn
c. forma triunghiulara.
d. dimensiuni: 7/8 cmm
e. se inchide inaintea carstei de 14 luni

BIOCHIMIE

1.In structura proteinelor se regasesc :

a. structura primara,
b. structura secundara tip beta helix
c. structura secundara tip triplu helix,
d. structura secundara tip foaie pliata alfa
e. structura tertiara.

2. Importanta biomedicala a proteinelor se refera la :

a. rolul de depozit
b. rolul de transportator al unor substante,
c. rolul de aparare a organismului,
d. rolul catalitic.
e. rolul de reglare a Posm

3.Nucleoproteinele :
a. se gasesc doar in nucleul celulelor
b. se gasesc in citoplasma celulelor,
c. sunt alcatuite din polinucleotide si ADN
d. contin riboza,
e. contin dezoxiriboza.

4.Glucidele in organism participa la reactii de :

a. ciclizare,
b. transaminare
c. reducere,
d. oxidare.
e. dezaminare

5. Monozaharide absorbite la nivelul intestinului sunt :

a. glucoza,
b. galactoza,
c. fructoza.
d. zaharoza
e. lactoza

6. Suntul hexozomonofosfatilor :
a. reprezinta o cale ocolita intre G-6-P si F-6-P,
b. genereaza in I etapa hexoze
c. nu consuma O2,
d. genereaza NADPH,
e. necesita putine sisteme enzimatice.

7.Gluconeogeneza :
 a. are ca materie prima produsi glucidici ai metabolismului glucidic,
b. are ca materie prima produsi ai metabolismului proteic
c. are ca materie prima produsi neglucidici ai metabolismului glucidic,
d. are ca materie prima produsi ai metabolismului lipidic,
e. presupune conversia piruvatului la glucoza.

8.Piruvatul :
a. poate fi oxidat la CO2 in prezenta O2,
b. intra in ciclul Krebs dupa conversia la acetil –CoA,
c. rezulta din degradarea glucozei pe calea SHMF
d. poate fi redus la lactat in absenta O2,
e. rezulta din degradarea glucozei pe calea Embden-Meyerhoff.

9. GNG din lipide :

a. este mecanism direct de participare a AG la formarea glucozei,
b. asigura 10% din capacitatea totala de GNG a ficatului,
c. este mecanism indirect de participare a AG la formarea glucozei,
d. asigura >50% din capacitatea totala de GNG a ficatului,
e. are ca materie prima glicerolul.

10.GNG din proteine presupune :

a. formarea glicogenului din AA glucoformatori,
b. transformarea proteinelor in glucoza prin dezaminare,
c. formarea glicogenului din AA proteoformatori,
d. transformarea proteinelor prin decarboxilare.
e. obtinerea ALA din piruvat

11.Digestia si absorbtia glucidelor incepe :

a. in cavitatea bucala,
b. sub actiunea amilazei salivare.
c. in stomac
d. sub actiunea lipazei salivare.
e. sub actiunea amilazei pancreatice

12.GNG din produsi neglucidici ai metabolismului glucidic :

a. este realizata prin ciclul Cori,
b. este asigurata prin reversibilitatea in totalitate a reactiilor glicolizei anaerobe Embden-Meyerhoff
c. parcurge doar 3 reactii reversibile ale glicolizei anaerobe
d. parcurge doar 3 reactii ireversibile ale glicolizei anaerobe,
e. are enzime comune cu ale glicolizei anaerobe dar si enzime propii.

13.Glicoliza pe calea Embden-Meyerhoff :

a. necesita activarea glucozei in G-6-PO4,
b. este o cale de degradare incompleta a glucozei,
c. DHAP este substratul reactiv
d. realizeaza oxidarea glucozei pana la piruvat.
e. este prezenta in toate celulele organismului

14.Hb fiziologica are structura :

a. primara,
 b. secundara tip triplu helix
c. tertiara
d. cuaternara.
e. pentenara

15.Hemoglobina :
a. contine 4 lanturi polipeptidice,
b. are o componenta proteica si una prostetica,
c. contine 6 molecule hem
d. formeaza cu CO2 carboHb,
e. contine 4 molecule de hem.

16. Miglobina :
a. este alcatuita dintr-o molecula de hem si o catena polipeptidica DA,
b. este cromoproteina din muschi DA,
c. afinitatea pentru O2 este mai mica dacat a Hb
d. este pigmentul respirator al muschiului DA.
e. are ca ion metalic magneziul

17. Toti aminoacizii din organismul uman :

a. au caracter amfoter,
b. naturali sunt L-AA.
c. au activitate optica
d. au incarcatura electrica
e. sunt substante organice

18.Enzimele au urmatoarele propietati :

a. actioneaza in mod reversibil,
b. au specificitate de reactie,
c. modifica echilibrul de reactie
d. au specificitate de substrat,
e. au activitate mare.

19.Activitatea enzimatica este influentata de :

a. densitate
b. temperatura,
c. concentratia enzimatica,
d. turbitate
e. concentratia substratului.

20.Enzimele :
a. sunt biocatalizatori
b. sunt sintetizate in mitocondri
c. sunt secretate in majoritate ca proenzime foarte active
d. sunt sintetizate in ribozomi,
e. au in structura proteine.

21.Vitaminele liposolubile :
a. se gasesc numai in alimente grase,
 b. sunt insolubile in apa,
c. excesul conduce la hipervitaminoza,
d. sunt vitamine din grupul B.
e. participa numai la procese catabolice

22.Vitaminele hidrosolubile :
a. excesul nu produce hipervitaminoza,
b. sunt reprezentate de vitaminele A,D,E,K,
c. se pierd usor la spalare,
d. participa in principal la procese anabolice.
e. sunt solubile in alcool

23.Vitaminele :
a. au rol plastic
b. sunt indispensabile proceselor anabolice,
c. au rol energetic
d. sunt indispensabile proceselor catabolice,
e. sunt biocatalizatori.

24.Vitamina A :
a. este liposolubila,
b. are rol in biochimia procesului vizual,
c. intra in compozitia rodopsinei,
d. carenta determina anemie
e. hipervitaminoza produce toxicitate.

25.Vitamina B1 :
a. este hidrosolubila,
b. are rol in metabolismul glucidic,
c. este precursor al tiaminpirofosfatului.
d. carenta determina pelagra
e. este liposolubila

26.Degradarea oxidativa a AG presupune :

a. β-oxidare proces specific de degradare al AG,
b. elongarea AG endogeni
c. participarea la ciclul Krebs,
d. participarea AG ca acil-CoA,
e. participarea la lantul respirator.

27.Lipidele au rol :
a. plastic,
b. in absorbtia vitaminelor liposolubile,
c. in transmiterea influxului nervos,
d. de protectie mecanica.
e. in eliberarea rapida a energiei in organism

28.Biosinteza AG presupune :
 a. sinteza de novo a acidului palmitic,
b. elongarea unor AG endogeni,
c. oxidarea AG in lantul respirator
d. introducerea de legaturi duble in AG exogeni,
e. elongarea acidului palmitic.

29. Biosinteza colesterolului presupune urmatoarele etape :

a. formarea HMG-CoA,
b. ciclizarea lanosterolului
c. ciclizarea scualenului cu formarea de lanosterol,
d. transf HMG-CoA in izopren biologic activ,
e. condens a 6 unitati izoprenice cu formarea scualenului.

30.Transaminarea AA este :
a. schimbarea gruparii NH2, cu gruparea carbonil intre un AA si un @-cetoacid
b. ireversibila
c. catalizata de transaminaze,
d. reversibila,
e. catalizata de NH2- transferaze.

31. Dezaminarea AA :
a. este cea mai importanta cale de catabolizare a AA,
b. are sediul principal in ficat si rinichi,
c. la om este de mai multe tipuri
d. este catalizata de dezaminaza.
e. este o cale minora de degradare a AA

32.Decarboxilarea AA :
a. consta in eliminarea CO2 din gruparea COOH cu formarea unei amine,
b. este o cale majora de metabolizare
c. de tip oxidativ este catalizata de MAO
d. este catalizata de decarboxilare,
e. este o cale relativ minora de metabolizare.

33.Notati asocierile corecte referitoare la vitamine :

a. K-antioxidanta
b. D-antirahitica,
c. A-anticoagulanta
d. E-a fertilitatii,
e. B1-antiberiberica.

34.Ciclul Krebs :
a. este o cale finala de degradare a glucidelor,
b. presupune admisia piruvatului dupa transformarea in acetil-CoA,
c. este o cale finala de degradare a proteinelor si lipidelor,
d. presupune o succesiune de reactii prin care acetil-CoA este oxidat in CO2,
e. este o cale amfibolica.

35.Dintre corpii cetonici dac parte :

a. acidul acetil-acetic,
 b. acidul β-HO-butiric,
c. piruvatul
d. acetil-CoA
e. acetona.

36.Transaminarea AA este :
a. schimbarea gruparii –NH2 cu gruparea carbonil intre un AA si un cetoacid,
b. ireversibila
c. catalizata de transaminaze,
d. reversibila,
e. implicata in sinteza AA.

37Ciclul ureogenetic :
a. este principala cale de indepartare a N2,
b. are loc doar in ficat,
c. este calea de sinteza a ureei.
d. predomina in ficat si rinichi
e. este calea de sinteza a NH3

38.Amoniacul in organismal uman :

a. este produs in majoritate prin transdezaminare reductiva
b. este toxic pentru SNC,
c. este transformat in uree de celula hepatica,
d. este transformat in glutamine de celula nervoasa.
e. are ca forma de depozit, netoxic, glucozamina

39.Acizii biliari :
a. sunt prezenti in bila sub forma de micelii,
b. sunt conjugati in majoritate cu taurina si glicocolul,
c. in organism au un circuit enterohepatic.
d. reprezinta o mica parte din reziduul uscat al bilei
e. contribuie la sintetiza colesterolului

40.Bilirubina indirecta este :

a. hidrosolubila
b. neconjugata,
c. toxica,
d. liposolubila.
e. conjugata

41.Bilirubina directa este :

a. liposubila
b. conjugata,
c. complet nontoxica
d. hidrosolubila.
e. neconjugata

42.Hemoglobina :
a. este o heteroproteina,
 b. fiziologica are structura cuaternara,
c. conține hem format din protoporfirina si Fe.
d. individualitatea o confera componenta portoporfirinica
e. individualitatea o confera componenta metalica

43.Bazele purinice :
a. adenina,
b. guanina,
c. citozina
d. hipoxantina.
e. prin catabolism oxidativ formeaza acid uric

44.Bazele pirimidinice :
a. timidina
b. uracilul,
c. xantina
d. timina,
e. se obțin din catabolismul acizilor nucleici.

45.Enzimele sugestive pentru o hepatopatie sunt :

a. TGO,
b. TGP,
c. GGT.
d. amilaza
e. LDH

46.Structura secundara a proteinelor poate fi de tip :

a. α-helix,
b. foaie pliata tip β,
c. triplu helix.
d. beta belix
e. spirala lynen

47.Vitamina PP :
a. se numeste si niacin,
b. in alimente se gaseste sub doua forme,
c. in organism se gaseste ca amida acidului nicotinic,
d. forma activa din alimente este nicotinamida
e. provine din piridina.

48.Vitamina B6 se gaseste sub forma :

a. piridoxal,
b. piridoxina,
c. piridoxamina,
d. piridoxol.
e. pirimidina

49. Vitamina B 12 :
a. se numeste si ciancobalamina,
b. este factorul intrinsec Castle
 c. are rol in sinteza bazelor purinice,
d. are rol in sinteza bazelor pirimidinice.
e. are rol in transferul de grupari metil
50.Acidul pantotenic :
a. este precursor al CoA-SH,
b. are rol in sinteza si degradarea AG,
c. are rol in sinteza si degradarea colesterolului
d. participa la ciclul Krebs.
e. are rol in reactii de transaminare