1.

Semnele Babinski, Hoffmann şi Rossolimo apar în

a. Sindromul de neuron motor periferic (lezarea ramurii eferente a arcului reflex)
b. Sindromul de neuron motor central (lezarea fasciculului piramidal)
c. Sindromul extrapiramidal
d. Sindromul vestibular central
e. Sindromul cerebelos

2. Un pacient cu polineuropatie diabetică prezintă următorul sindrom senzitiv:

a. Anestezie globală a membrelor inferioare şi a trunchiului sub ombilic (anestezie globală cu
nivel T10)
b. Anestezie alternă – la nivelul unui hemicorp şi a hemifeţei contralaterale
c. Hipoestezie „în mănuşi şi în şosete”
d. Nu prezintă tulburări de sensibilitate, ci doar paraplegie

3. Marcaţi semnele caracteristice sindromului vestibular drept de tip periferic:

a. Proba Romberg pozitivă, cu tendinţă de cădere spre dreapta
b. Devierea braţelor întinse spre stânga
c. Devierea braţelor întinse spre dreapta
d. Nistagmus orizontal sau orizonto-girator spre dreapta
e. Nistagmus orizontal sau orizonto-girator spre stânga

4. Sindromul de neuron motor central (piramidal) se caracterizează prin următoarele semne:

1. Hipertonie musculară cu caracterele spasticităţii
2. Reflexe tendinoase exagerate
3. Deficit motor restrâns, afectând doar câteva grupe musculare
4. Hipertonie musculară cu caracterele rigidităţii
5. Prezenţa semnelor Babinski, Rossolimo, Hoffmann, eventual a clonusului plantar sau rotulian
 În enunţul de mai sus sunt corecte variantele
a. Nici una
b. 1 şi 3
c. 2 şi 4
d. 1, 2 şi 5
e. toate

5. Paralizia de nerv oculomotor extern (VI, nervul abducens) determină:

1. ptoză palpebrală
2. midriază
3. imposibilitatea ridicării şi coborârii globului ocular afectat
4. imposibilitatea abducţiei globului ocular afectat
5. imposibilitatea ocluziei fantei palpebrale de partea afectată (lagoftalmie)
 În enunţul de mai sus sunt corecte variantele
a. Nici una
 b. 1 şi 3
c. 4
d. 1, 2 şi 5
e. toate

6. Tabloul clinic al paraliziei faciale de tip periferic cuprinde:

a. Lagoftalmie de partea afectată
b. Ştergerea şanţului naso – genian cu coborârea comisurii bucale ipsilaterale
c. Imposibilitatea ocluziei fantei palpebrale ipsilateral, cu semnul Charles Bell
d. Nistagmus orizonto – girator cu bătaia contralaterală
e. Dureri lancinante în teritoriul ramurii maxilare sau mandibulare

7. Simptomatologia hemoragiei subarahnoidiene cuprinde

1. Cefalee intensă cu fotofobie
2. Redoarea cefei
3. Semne de focar, de obicei hemiplegii
4. Ataxie cerebeloasă
5. Vărsături alimentare, agitaţie psihomotorie
 În enunţul de mai sus sunt corecte variantele
a. Nici una
b. 1 şi 3
c. 2 şi 4
d. 1, 2 şi 5
e. toate

8. Infarctul cerebral apare în primele 24 – 48 ore la examenul tomografic computerizat sub

forma
a. ştergerii şanţurilor corticale
b. unei imagini hiperdense (albe), bine delimitate, cu efect de masă asupra ţesuturilor vecine,
vizibilă din primele ore de la debut
c. hipodensităţii nucleilor bazali, în special a nucleului lenticular

9. Pentru ocluzia arterei cerebrale medii (arterei silviene) sunt sugestive următoarele semne
clinice
a. hemipareză contralaterală cu predominanţă facio – brahială
b. conturarea unui sindrom altern, cu lezarea nervilor cranieni ipsilateral şi hemipareză
contralaterală leziunii
c. afazie în cazul ocluziei arterei cerebrale medii stângi (la un pacient dreptaci)
d. afazie în cazul lezării arterei cerebrale medii drepte (la un pacient dreptaci)
e. Parapareza.

10. Ca factori de risc pentru accidentele vasculare cerebrale ischemice pot fi consideraţi
a. Vârsta înaintată
b. Hipertensiunea arterială
c. Stenozele arteriale semnificative hemodinamic la nivelul arterelor carotide sau vertebrale
d. Dislipidemia
e. Diabetul zaharat
f. Arteriopatia obliterantă
g. Tratamentul anticoagulant de durată
h. Fibrilaţia atrială cronică

11. Tratamentul hemoragiei cerebrale se face prin

a. Scăderea tensiunii arteriale până la valori normale
b. Tratament simptomatic: antialgic, antiemetic, sedativ
c. Tratament anticoagulant (heparină intravenos, continuat apoi cu anticoagulante orale
d. Administrare de antiagregante plachetare – Aspirină în doze de 100 – 325 mg/zi
e. Evacuare chirurgicală a colecţiilor sanguine mari (peste 50 ml în cazul hemoragiilor lobare, sau
peste 20 ml în cazul celor cerebeloase)

12. Examenul ultrasonografic Doppler este:

a. O explorare imagistică a sistemului nervos central bazată pe capacitatea de absorbţie
diferenţiată a radiaţiilor X de către diversele structuri cerebrale
b. O metodă neinvazivă de explorare a vaselor şi a circulaţiei cerebrale
c. O metodă de explorare funcţională a activităţii neuronilor corticali
d. Indicat de către ghidurile internaţionale a se efectua la întreaga populaţie peste 65 ani
e. Indicat a se efectua la pacienţi selectaţi, cu boală vasculară (periferică, cerebrală sau
coronariană), la cei cu sufluri cervicale sau la cei cu cumul de factori de risc

13. Cu scop terapeutic în boala Parkinson se administrează

a. Blocanţi ai receptorilor dopaminergici (ex: Haloperidol)
b. Preparate de dopamină per os
c. L – Dopa asociat cu un inhibitor periferic de Dopa – decarboxilază (Nakom, Madopar, etc)
d. Corticoterapie (ex: Prednison 0,5 – 1 mg/kgcorp/zi sau Metilprednisolon 500 mg/zi intravenos
timp de 5 zile)
e. Interferon ß – 1a în doză de 6 mil. UI/săptămână intramuscular

14. În scleroza laterală amiotrofică (SLA)

a. Tabloul clinic se caracterizează prin asocierea sindromului de neuron motor central
(hiperreflectivitate tendinoasă, semne piramidale) cu cel de neuron motor periferic (atrofii
musculare distal la membre şi la nivelul musculaturii inervate de nervii cranieni bulbari,
fasciculaţii)
b. Tabloul clinic se caracterizează prin diseminarea leziunilor în timp şi spaţiu
c. Tulburările sfincteriene sunt frecvente şi precoce
d. Evoluţia este capricioasă, imprevizibilă, dar fără afectarea semnificativă a speranţei de viaţă
e. Evoluţia este progresivă, cu deces în medie după 3 ani prin complicaţii respiratorii

15. În tabloul clinic al sclerozei multiple se întâlnesc frecvent

a. Atrofii musculare, fasciculaţii ale limbii şi ale muşchilor intercostali
b. Semne de disfuncţie corticală: agnozii, afazie, halucinaţii vizuale, auditive sau olfactive
c. Nevrita optică retrobulbară
d. Ataxie cerebeloasă
e. Sindrom piramidal

16. În tratamentul sclerozei multiple se recurge la

a. Blocanţi ai receptorilor dopaminergici (ex: Haloperidol)
b. Doze mari de steroizi administraţi intravenos în puseul acut (Metilprednisolon 0,5 – 1 g/zi
timp de 3 – 5 zile)
c. Tratament simptomatic în funcţie de tabloul clinic al fiecărui pacient
d. Tratament imunomodulator (interferon, glatiramer acetat, citostatice)
e. Anticolinesterazice (neostigmină, piridostigmină

17. Managementul coreei cronice Huntington cuprinde:

a. Administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene
b. Administrarea de blocanţi ai receptorilor dopaminergici (Haloperidol, fenotiazine)
c. Corticoterapia
d. Testări genetice şi sfat genetic în familiile afectate
e. Administrarea de Penicilină timp de 15 zile, continuată apoi cu Moldamin pentru perioade
lungi de timp.

18. Miastenia gravis este

a. O boală genetică musculară cu transmitere familială
b. O afecţiune inflamatorie autoimună a sistemului nervos central, cu autoanticorpi dirijaţi
împotriva mielinei
c. O boală degenerativă a sistemului nervos central cu debut la vârste înaintate
d. O afecţiune inflamatorie autoimună a sistemului nervos periferic, caracterizată prin debut
brusc cu parestezii, dureri radiculare şi deficit motor rapid ascendent
e. Cauzată de infecţia cu Streptococul beta – hemolitic

19. În tratamentul miasteniei se recurge la

a. Anticolinesterazice
b. Corticoterapie
c. L – Dopa în asociere cu un inhibitor periferic al dopa – decarboxilazei
d. Antibioticoterapie cu Penicilină pe perioade lungi de timp
e. Interferon beta

20. În etiologia polineuropatiilor pot fi implicate

a. Cauze endogene (diabet zaharat, uremie, etc)
b. Intoxicaţii exogene (plumb, alcool, etc)
c. Administrarea unor medicamente (citostatice, hidrazidă, etc)
d. Tumori maligne
e. Boli ereditare (ex: boala Charcot – Marie – Tooth)