NEUROLOGIE 2021

1. Un pacient cu ptoza palpebrala variabila ar putea avea:

a. accident vascular cerebral
b. miastenia gravis
c. pareza faciala periferica
Enumerati investigatiile clinice necesare diagnosticului
Investigatii - CT mediastin, ameliorarea deficit motor la rece, functia tiroidiana, IRM craniu si orbite,
EMG inclusiv de fibra unica, testul de Neostigmina

2. Un pacient cu ectropion si lagoftalmie ar putea avea:

a.pareza faciala periferica
b.pareza faciala centrala
c.paralizie de nerv oculomotor comun
Enumerati alte semne clinice care completeaza tabloul semiologic
Semne clinice - epifora, nu poate face miscarea de incretire a fruntii,
- clipitul lipseste de partea paralizata, santul nazo-genial sters pe partea
paralizata, comisura bucala coborata pe partea afectata,
- pacientul nu poate fluiera, nu pronunta consoanele M, P, B – paralizia
orbicularului buzelor

3. Nevralgia de trigemen prezinta:

a.asimetrie faciala
b.durere intr-un hemifacies
c.durere la baza amigdalelor
Ce tratament se administreaza in aceasta situatie?
Tratament in functie de etiologie - medicamentos (corticoterapie, antidepresive triciclice,
vitamine din grupul B)
- chirurgical sau al cauzei

4. Un pacient care instaleaza brusc hemiplegie are o hipodensitate la examenul CT ar putea

avea:
a. accident vascular cerebral ischemic
b.accident vascular cerebral hemoragic
c .hemoragie subarahnoidiana
Ce factori de risc pot determina acest tip de patologie?
Factori de risc – cardiaci: fibrilatie atriala, HTA, dislipidemii, obezitate, sedentarism
- diabet zaharat,
- ateromatoza carotidiana sau vertebrobazilara, AIT in antecedente,
- fumat, abuz de alcool
5. O lehuza care prezinta brusc crize epileptice focale si somnolenta ar putea avea:
a. tromboza de sinus longitudinal
b. epilepsie
c. scleroza multipla
Ce tratament trebuie administrat in aceasta situatie ?
Tratament: - initial heparina in PIV continua sub control APTT, urmat dupa faza acuta, de
anticoagulare orala cel putin 6 luni (INR 2-3),
- antiepileptice, anticonvulsivante,
- tratamentul edemului cerebral (manitol)

6. Un pacient cu sindrom hiperton-hipokinetic ar putea avea:

a. boala Parkinson
b. coree
c. scleroza laterala amiotrofica
Enumerati principalele grupe de medicamente folosite in tratamentul acestei afectiuni.
Tratament - Levodopa, agonisti dopaminergici, inhibitori de monoaminooxidaza B, inhibitori de
catecoloximetiltransferaza, amantadina, anticolinergice, in stadiu avansat - Pompa DuoDopa

7. Un pacient tanar cu sindrom piramidal, cerebreos si vestibular cu evolutie in pusee poate

avea:
a. poliradiculonevrita
b. distrofie musculara
c. scleroza multipla
Enumerati investigatiile necesare diagnosticului.
Investigatii: RMN – f. imp. pt. Dg, masurarea potentialelor evocate mai ales vizuale, punctia lombara
– ptr modificari LCR

8. Un pacient cu amiotrofie si fasciculatii poate avea:

a. distrofie musculara
b. scleroza laterala amiotrofica
c. pseudobulbarism
Care este investigatia de electie in stabilirea diagnosticului
Investigatia de electie: EMG de electie, se mai poate efectua RMN si biopsie musculara

9. Un pacient tanar care instaleaza brusc sindrom meningean, afebril, cu CT care evidentiaza o
zona de hiperdensitate pe meninge ar putea avea:
a. HSA prin ruptura anevrismala
b. meningita
c. accident vascular cerebral ischemic
Enumerati alte posibile etiologii ale afectiunii.
Etiologie - CT nativ aspect hierdens = sange - ar fi HSA cu anevrism, cea mai frecventa rupere a
anevrismelor de la nivelul vaselor piale, mai rar cavernoame, tumori cerebrale.
Alte etiologii ale HAS - ruptura de malformatie arteriovenoasa, fistula arteriovenoasa sau cauza
traumatica, coagulopatii, HTA
 Examen 2020
1. Nevralgia de trigemen esentiala are:
a. reflex cornean normal
b. reflex cornean abolit
c. motilitate mandibulara anormala
Enumerati elementele clinice care diferentiaza nevralgia esentiala de secundara.
In cea esentiala sunt paroxisme dureroase de la secunde pana la 2 minute, cu perioade de
acalmie, durerea este spontana, apare frecvent pe ramul maxilar superior.
In cea secundara sunt dureri mai putin intense, continue, cu exacerbari paroxistice.

2. Miastenia gravis:
a. are deficit muscular variabil
b. amiotralgii generalizate
c. convulsii
Enumerati principalele investigatii paraclinice necesare diagnosticului.
- electromiografia – EMG de fibra unica
- determinare anticorpi anti AchR (acetilcolina)
- CT de mediastin
- IRM de craniu si orbite
- testul cu Neostigmina
- functie tiroidiana

3. Sindromul meningeal implica:

a. manifestari clinic importante cu modificariLCR importante
b. manifestari clinic fara modificari LCR
c. manifestari clinic importante cu modificari LCR minime
In ce afectiuni este prezent sindromul meningeal si ce alte simptome clinice mai apar ?
Sindromul meningeal este prezent in menigite si asociaza:
- redoare de ceafa
- cefalee
- varsaturi in jet
- fotofobie

4. AVC ischemic poate avea ca mecanism:

a. embolia arteriala
b. tromboza arteriala
c. ruptura anevrismala cu vasospasm
Care sunt principalii factori de risc in AVC?
- hipertensiune - fumat, droguri
- diabetul zaharat - sedentarism
- dislipidemie, obezitate - anticonceptionale orale, trat de substitutie in menopauza
5. AIT este:
a. un deficit neurologic cu durata de maxim 60 minute
b. un deficit neurologic cu durata de maxim 4,5 ore
c. un deficit cu semne remise partial
Care sunt investigatiile paraclinice necesare diagnosticului ?
- CT
- IRM
- angio CT / angio RMN
- Doppler vase cervico – cerebrale

6. Un sindrom hiperton-hipokinetic poate sugera:

a. coree
b. boala Parkinson
c. AVC
Enumerati semnele motorii si non motorii intalnite in afectiunea respectiva.
In boala Parkinson pacientul adopta o atitudine de ,, semnul intrebarii”, cu corpul anteflectat
- mainile in flexie, rigiditate muscular
- faciesul este amimic, santurile nazogeniene nu se vad
- tremor extrapiramidal involuntar

7. Hemoragia subarahnoidiana:
a. apare prin rupture anevrismala
b. apare prin traumatism cranio-cerebral cu contuzii
c. are LCR hemoragic
Ce investigatii sunt necesare pentru diagnostic ?
- IRM, CT
- angiografie
- punctie lombara

8.Tromboza venoasa cerebrala:

a. are etiologie infectioasa si non infectioasa
b. determina infarcte cerebrale venoase cu componenta hemoragica
c. necesita tratament anticoagulant
Care sunt semnele clinice in tromboza de sinus longitudinal ?
- cefalee, greata, varsaturi, stare de constienta alterata pana la coma

9. Tumorile cerebrale determina:

a. edem papilar
b. hipertensiune intracraniana
c. artralgii musculare
Enumerati semnele clinice care pot sugera o tumora cerebrala.
- cefalee - ataxie statica sau dinamica
- durere de intensitate mare pe partea afectata - alterarea campului vizual
- greata, varsaturi, sughit - tulb de constienta (somnolent, apatie)
- crize Jaksoniene - parestezii
1. SEMNE CLINICE PARALIZIA FACIALA PERIFERICA
Semnele clinice sunt de tip: - motor
- senzitiv
- sensorial
- parasimpatic
Înainte cu 2/3 zile de la debut pot apărea dureri auriculare după care paralizia se instalează
rapid, în decurs de câteva ore sau zile. Uneori bolnavii se plâng de "faţă grea" sau "faţă artificială" fără
a avea semne obiective de alterare a sensibilităţii:
• dispariţia ridurilor frontale
• coborârea vârfului sprâncenei
• devierea nasului spre partea sănătoasă
• dispariţia şanţului naso - genian
• dispariţia şanţului naso - labial
• deviaţia şi ştergerea comisurii labiale
• buza superioară coborâtă
• buza inferioară coborâtă
• obrazul căzut.

2. SEMNE CLINICE MIASTENIA GRAVIS FORMA BULBARA

Principala manifestare a miasteniei gravis este slăbiciunea musculară - fatigabilitatea la nivelul
musculaturii striate, ce poate afecta toate grupurile musculare - miastenia gravis generalizată
sau formă localizată la nivelul musculaturii oculomotorii extrinseci: miastenie oculară.
Musculatura bulbară este afectată în forme severe de boală.
Variabilitatea slăbiciunii musculare - caracteristica esențială a miasteniei: fatigabilitatea
musculară în M.G. este mai pronunțată seara și poate lipsi dimineața, la trezire.
Simptomul dominant - oboseala musculară care se accentuează la cel mai mic efort, variabilă în cursul
Zilei - mai bine dimineața, agravată seara, dispare sau se ameliorează la repaus sau după injectarea de
miostin.

3. SEMNE NON - MOTORII BOALA PARKINSON

Simptome senzitive: dureri, parestezii, hipoestezie, akatisie (sdr picioarelor nelinistite), oboseală
Simptome neuro - psihice: anxietate, paranoia, halucinaţii, depresie, panică, tulburări cognitive
Simptome vegetative: paloare, variaţii ale TA, dispnee, tahicardie, hipersudoraţie, hiperemie facială,
midriază, falsă hipersudoraţie, disfagie, eructaţii, meteorism abdominal, polakiurie.
4. FACTORII DE RISC IN AVC ISCHEMIC
Modificabili: HTA, fumatul, dislipidemiile, alcoolul, DZ, obezitatea, sedentarismul
Nemodificabili: vârsta, antecedentele heredo-colaterale, rasa (neagră - risc crescut), sexul
(masculin mai frecvent afectat, dar cu mortalitate mai mare la femei), evenimente vasculare
în antecedentele personale sau heredo - colaterale.
Alti factori: anticoncepţionalele, în special în asociere cu fumatul, care determină un risc
crescut de tromboze venoase intracerebrale, tratamentul hormonal de substituţie la femeile
aflate la menopauză, apneea obstructivă de somn,migrena,consumul de droguri

5. ETIOLOGIA COMELOR
Cauzele includ:
-leziuni structurale: de mezencefal, de regiune superioară a punţii, leziuni emisferice cerebrale
-metabolice, toxice, endocrine - hipoxie, hipercapnie, hipoglicemie, hiperglicemie, hiponatremie,
hipernatremie, insuficienţă renală, insuficienţă hepatică, intoxicaţii exogene, ş.a.
6. Nursing in AVC – NEVOIA DE A ELIMINA
- Retentie urinara - glob vezical - sondaj vezical
- Incontenenta urinara - igiena rigurioasa a tegumentelor, a lenjeriei de pat si corporale pentru a
evita aparitia escarelor prin prezenta umezelii. Folosire de absorbante urinare.
- Pacienţii neurologici trebuie supravegheaţi în permanenţă pentru apariţia globului vezical,
adesea mascat de folosirea dispozitivelor de absorbţie a urinii.
- Sonda vezicală se va monta doar în prezenţa medicului, mai ales la bărbaţi, cu respectarea
protocolului aferent acestei manevre, pentru evitarea infecţiilor iatrogene. La bolnavii care necesită
sondă urinară permanentă, aceasta se va schimba periodic, într-un serviciu de specialitate.

7. Nursing in SLA -NEVOIA DE A SE ALIMENTA

- tulburări de deglutiţie
Pacienţii trebuie hidrataţi parenteral, per os sau prin sondă nazogastrică, cu verificarea permanentă a
funcţiei renale, electroliţilor, rezervei alcaline.
- Dacă tulburările de deglutiţie persistă, este necesară montarea unei gastrostome pentru alimentare.
Caşexia este prezentă în stadiul terminal

8. Nursing in COMA – NEVOIA DE A-SI MENTINE TEGUMENTELE CURATE SI USCATE

- pielea trebuie sa fie curata, evitandu-se cutele lenjeriei
- toaleta pe regiuni cu pastrarea tegumentelor curate si uscate
- Lenjerie de corp si pat curate, uscate, bine intinse
- prevenirea escarelor prin schimbarea pozitiei pacientului la maxim 2 ore urmata de masarea –
zonelor expuse compresiunilor
- saltea antiescara

9. MANIFESTARI NEUROLOGICE IN BOLILE HEMATOLOGICE

-alterarii starii de constienta, cu greata si varsaturi, tulburari vegetative cu salt hipertensiv si
tulburari de ritm cardiac, respiratorii si cu aparitia deficitelor neurologice focale.