Sunteți pe pagina 1din 10

Subiecte Nursing in neurologie 1. Enumerati principalele nevoi afectate pe care le prezinta pacientul neurologic.

Cele 14 nevoi fundamentale sunt: 1. a respira/a avea o buna circulatie; 2. a se alimenta si hidrata; 3. a elimina; 4. a se misca, a pastra o buna postura; 5. a dormi, a se odihni; 6. a se imbraca si dezbraca; 7. a-si mentine temperatura corpului in limite normale; 8. a fi curat, a-si proteja tegumentele; 9. a evita pericolele; 10. a comunica; 11. a actiona dupa credintele sale si valorile sale; 12. a se realiza; 13. a se recreea; 14. a invata. 2.Enumerati gradele de dependenta. Nivel 1 independent/autonom Nivel 2 dependenta moderata Nivel 3 dependenta majora Nivel 4 dependenta totala cu/fara risc vital 3. Enumerati modalitatile de ingrijire nursing. Ingrijire autonoma Ingrijire delegata Ingrijire intermediata 4. Enumerati tehnici de comunicare cu bolnavul. -loc linistit,privat,intimitate (cu/fara apartinatori,persoane straine) -incepe cu fraze tip de introducere -tinuta,vocea,comportamentul sunt corespunzatoare -asigura-te ca atmosfera este relaxata -utilizeaza limbajul formal/informal Intrebari directe (cum sa te ajut?) generale (de ce esti aici?) stereotipe (cum,unde,cand,de cand,cat,in ce fel,cu ce,de ce?) Insiruiri de simptome(cel putin 3 simptome/nevoi afectate) Intrebari nefinalizate(v-a durut ceva aseara?) Repeta intrebare/acceantueaza importanta ei(ai vazut sau nu?) Dirijeaza discutia pasiv/activ. 5. Denumiti hemipareza si hemiplegia.

Hemipareza este o paralizie partiala, incompleta (scaderea fortei musculare miscarile sunt posibile dar sunt mai lente si se fac cu greutate) a jumatatii drepte sau stangi a corpului. Hemiplegia este paralizia (pierderea functiei motorii imposibilitatea miscarii membrelor) jumatatii drepte sau stangi a corpului. 6. Enumerati tipuri de mers patologic. -cosit(in paralizii/pareze ) -stepat(se aude cand merge,face zgomot) -talonat (pacientul ridic dezordonat picioarele azvrlindu-le nainte,calc pe clci ) -mers cu pasi mici(in AVC ) -leganat(in coxartroza,miscare din umeri,miscare ca de rata) -ataxic (nu ridica piciorul,necesita un punct de sprijin ) -mers in zig-zag (cerebelos) om beat 7. Enumerati principalele tipuri de deficite motorii la nivelul membrelor inferioare. -parapareza -monopareza 8. Enumerati principalele tipuri de tulburare a sensibilitatii. Anestezie Hipoestezie (sensibilitate scazuta)/Hemihipoestezie(pe jum de limba nu simte gustul) /Globala Hiperestezie (sensibilitate exagerata) Parestezie (amorteli,furnicaturi ) Durere/Hiperpatie/ Cauzalgie (puternica componenta emotionala-stomatolog ) 9. Enumerati modificarile de reflexe. Normale (osteotendinoase/motorii cu ciocanelul) Hiperreflectivitate/Cloniforme (miscari repetate ) Hiporeflectivitate (diminuarea reflexelor ) Absente/AREFLEXIE (lipsa reflexelor) Semnul Babinski (se obtine la excitatie tactila cu ac cu varf bont/cheie la talpa =>halicele face extensie) 10. Enumerati principalele tulburari de vorbire. Afazie nu vorbeste Mutism nu vorbeste deloc Dizartrie nu poate pronunta cuvint corect Motorie / de Receptie / Mixta Motorie stalceste cuvinte dar le stie forma corecta Afazie de receptie pierde semantica ( cere ceasul dar indica spre oglinda ) nu stie sa defineasca sensul. 11. Enumerati tipuri de modificare ale LCR. a)Meningita bacteriana acuta: - aspect - opalescent, purulent;

- examen microbiologic - depistare rapida microscopica si antigenica; izolare; b)Meningita TBC: - aspect - clar sau usor opalescent, cu val de fibrina; - examen microbiologic - depistare rapida, izolare; c) Meningita micotica: - aspect - clar sau opalescent; - examen microbiologic - depistare rapida microscopica si antigenica; izolare; d)Meningita virala: - aspect - clar sau opalescent; - examen microbiologic - steril bacteriologic; se poate izola virusul; - examen citologic - limfocite 500-1000/mm3; 12. Enumerati indicatiile principale si rolul AM in explorarea CT. Indicatii:traumatisme ; infectii ; tumori ; hemoragii ; ischemie. 13. Enumerati contraindicatiile in examinarea RMN si rolul AM in explorarile RMN. Contraindicatii: - persoane cu antecedente alergice -paciente insarcinate - Pacientii care au implanturi metalice: pacemakere, proteze de sold, tije, valve cardiace metalice sau orice alt fel de metal fixat pe corp. - Pacientele cu dispozitive intrauterine - Pacientii cu boli renale nu pot primi substanta de contrast; - Pacientii claustrofobi, agitati, care fac convulsii. 14. Descrieti scara Glasgow. Scala Glasgow sau scorul Glasgow este un instrument desemnat pentru monitorizarea nivelului de constienta si pentru aprecierea prognosticului dupa un traumatism cranio-cerebral. SCALA GLASGOW Deschiderea ochilor

Spontana La zgomote La durere Absenta Orientat Confuz Neadecvat Neinteligibil Absent

4 p. 3 p. 2p. 1 p. 5 p. 4 p. 3 p. 2 p. 1 p.

Raspuns verbal

Raspuns motor

Executa comenzi 6 p. Localizeaza durerea 5 p.

Retragere 4 p. Flexie anormala 3 p. Extensie anormala 2 p. Absent 1 p. 15.Enumerati cauze de HIC. -edem cerebral de diferite cauze (vasogenic-citotoxic) -hematoame intracraniene -tumori cerebrale -abcese cerebrale -parazitoze cerebrale -encefalite cerebrale 16. Descrieti aspecte clinice si paraclinice ale sdr. HIC. Clinic: -cefalee (matinala,insotitta de varsaturi,accentuata la tuse,stranut) -varsaturi (matinale,uneori la schimbarea pozititei capului,in jet) -edemul papilar (incipient/florid/atrofie optica) -alte semne (tulburari psihice,pareze de nervi oculomotori,tulburari vestibulare,semne de iritatie meningeana,tulburari vegetative) Paraclinic : EEG ,radiografie craniana simpla, CT, RMN , examen fund de ochi. 17. Descrieti principalele simptome in hernia de disc lombara. Durerea radiculara este persistenta,fiind foarte precisa ca traiect: a)radacina L5 :fata posterioara a fesei,fata postero-laterala a coapsei,fosa poplitee, fata externa a gambei,fata dorsala a plantei catre haluce,durere frecventa in bolta plantara b)radacina S1 :fata posterioara a fesei si a coapsei,fosa poplitee,fata posterioara a gambei,calcaiul, zona submaleolara externa.Pacientul sta in forma literei S. Durerea radiculara este agravata de eforturi fizice,contractura abdominala,tuse,compresiunea jugularelor(semnul Naffziger),flexia capului (semnul Neri),extensie a sciaticului (semnul Lasseque). Durerea diminua in repaus. Fiind de origine mecanica,durerea este frecvent instotita de la declansare de parestezii in acelasi dermatom si senzatie de picior rece. 18. Descrieti explorarile complementare in hernia de disc lombara. Rx standard, CT ,IRM (este investigatia de electie) , Mielografia cu subst de contrast este utila si ieftina (cand exista contraindicatii pt examen RMN ). 19. Principalele nevoi afectate in hernia de disc lombara. Nevoile difera in functie de forma de prezentare clinica (forme hiperalgice,silentioase,complicate). Nevoia de :a merge , a se ridica/cobori ; a se odihni ; de comunicare ; a elimina ; a manca/a bea ; a avea tegumente curate ; scaderea stimei si a insertiei sociale.

20. Rolul AM in hernia de disc lombara. -discuta cu bolnavul intr-o atmosfera calma -combate anxietatea,teama de durere -discuta cu familia,rolul repausului 80 % benefic -deplasarea bolnavului ; rotatia bolnavului la pat -masaj,gimnastica medicala,exercitii McKenzie pentru reeducarea coloanei -alimentatie la pat/deplasare la masa -asigura nevoia de a elimina (urinar,pampers,sonda urinara,constipatie/diaree) -toaletarea bolnavului/nu dusuri fierbinti -evaluarea evolutiei simptomatologiei dureroase si a semnelor supraadaugata -evaluarea puls,TA,respiratie,temperatura -asigura tratamentul bolnavului (per os/oral ; IM ; IV , subst uleioase) -urmareste reactiile la tratamentul aplicat (efecte secundare ) -verifica valabilitatea tratamentului. -raporteaza medicului starea bolnavului dupa adm tratamentului. Pregateste bonavul pentru: -efectuarea investigatiilor paraclinice ( RMN, CT, Mielografie , EKG , Rx, Ecografie ) -interv chirurgicala -tratament fizioterapic -examene interclinice -vizita/contravizita/externare -operatie. 21. Semnele de alarma in hernia de disc lombara. -accentuarea durerii -pozitii vicioase ale bolnavului (camptocormie,scolioza) -aparitia de semne neurologice (pareze,hipoestezie/anestezie la niv unui membru) -bilateralizarea simptomatologiei dureroase sau neurologica -hipoestezia perineo-genitala -tulb de mictiune/anurie,oligurie -vezica plina/glob vezical -pareza bilaterala (parapareza) 22. Clasificarea AVC. a) Ischemic (blocarea fluxului) -trombotic -embolic b)Hemoragic (ruperea unui vas ) -hemoragie subarahnoidiana -hemoragie cerebrala In functie de evolutie: accident ischemic tranzitor,constituit, infarct malign al arterei silviene. 23. Enumerati cauzele AVC hemoragic. -HTA - malformatii vasculare ( anevrism cerebral, malformatii arterio-venoase)

- traumatisme craniene - medicatie anticoagulanta - coiroza hepatica , trombopatii/ penii, hemofilie 24. Enumerati principalele semne clinice in AVC hemoragic Cefalee, varsaturi, agitatie psihomotorie, afectarea nervilor cranieni ( optic, oculomotor facial, vestibular) , tulburari praxice , tulb. mnezice (memorie), ameteli, intepenirea gatului, convulsii, iritabilitate,confuzie. 25. Enumerati principalele semne clinice in hemoragiile cerebeloase a) tulb. de ortostatiune si echilibru ( ataxie ) b) tulb. de coordonare ( dismetrie cu hipermetri- proba indice nas ) 26. Elemente de diagnostic clinic in HSA (hemoragia subarahnoidiana). -investigatii de rutina(biochimice,hematologice,teste de coagulare,teste de inflamatie, EKG); atentie la hiponatremia din HSA -punctie lombara in caz de suspiciune de HSA si CT cerebral normal; LCR sangvinolent la 30min de la hemoragie; LCR limpede exclude dg. de HSA -monitorizare EKGecocardigrafica pt cazurile ce asciaza disunctie cardiaca severa( FE) -CT cerebral native in urgenta -angio-CT/RMN cand aniografia nu poate fi realizata in timp util -angiografie selectiva CT cerebral evidentiind hemoragie subarahnoidiana; punctie lombara in cazurile cu CT normal si mare suspiciune clinica ANGIOGRAFIE SELECTIVA in HSA anevrismala! Doppler transcranian util in decelarea vasospasmului (viteza>175cm/s inalt sugestiva). 27. Enumerati principalele tipuri de tumori cerebrale. a) Primare deriva din tesutul nervos,resturi embrionare,meninge,hipofiza radacinilor nervilor cranieni. b) Secundare (metastazele)- provenite din diferite tumori primare,pastraza structura acestora. Tipuri de tumori:meningiom ; tumora de ventricul 3 ; melanom ; tumora hipofizara ; tumora de regiune pineala ; meduloblastom cerebral ; tumora de cerebel (chist cu nodul ) ; neurinom de acustic ; neurofibrom ; tumora de sacrum. Histopatologie: glioame(din tesut glial),meningioame(din meninge),neurinoame(din teaca nervilor cranieni),oligodendroglioame(din tesut glial),ependinoame(din ependim),adenoame(adenohipofiza), pinealoame(din glanda pineala).

28. Principalele semne clinice in tumorile cerebrale:frontal-tulburari de memorie , personalitate, vorbire si gatism; temporal-memorie,vorbire,crize,vizuale; parietalmemorie,vorbire,senzitiv; occipital-vizuale; hipotalamus/hipofiza-vizuale,diabet insipid,endocrine; trunchi cerebral-deficite,disfagie,respiratorii,cardiovasculare.

29. Modalitati de tratament in tumorile cerebrale:medicatie suportivaantiepileptice,Dexa,Manitol,Furosemid; simptomatica-cefalee,varsaturi,tranzit, cardiovascular,respiratorii,decontracturante; neuroprotectoare-Actovegin,Cerebrolysin, Piracetam. 30. Obiectivele de nursing la bolnavul cu tumora cerebrala:evaluarea functiilor vitale, starea de constienta,comportament,deficite motorii,nervi cranieni, afazie, crize, durere, anxietate/depresie,familie,tulburari de mers,nutritie(dieta,toleranta,tranzit). 31. Semne de alarma la un bolnav cu tumora cerebrala: 32. Coma neurologica= o stare patologica carcaterizata de diminuarea/suprimarea perceptibilitatii si reactivitatii subiectului, in care se modifica natura(adaptarea) raspunsului fata de excitantii din afara si sunt afectate functiile vegetative, constantele hidro-electrolitice si umorale.

33. Principalele leziuni traumatice care pot genera coma neurologica:hematoame intracraniene,hemoragii intracerebrale si intraventriculare,leziuni axonale difuze,contuzii cerebrale,plagi cranio-cerebrale. 34. Elemente de diagnostic in coma neurologica, clinic si modalitati de explorare paraclinice. Elemente de diagnostic in coma neurologica:anamneza(furnizata de rude, apartinatori,personalul de pe ambulanta);mecanismul de producere;evolutia din momentul procedurii;marca traumatica(atesta traumatismul cranio-cerebral:plagi ale scalpului;escoriatii la nivelul capului;fracturi deschise,craniene;hematoame epicraniene; otoragie;epistaxis);examenul neurologic(aprecierea starii de constienta,aspectul pupilelor si raspunsul pupilar la lumina,aprecierea tonusului muscular,raspunsul motor);scala Glasgow. Diagnostic clinic:modul de debut poate fi brusc sau la un interval de timp; semnele si simptomele clinice difera in functie de tipul leziunii,localizarea si dimensiunea acesteia,stadiul acut si subacut al leziunii; pierderea starii de constienta(element ce reflecta gravitatea traumatismului cranio-cerebral). Explorari paraclinice:examen CT (investigatie de electie care se impune de urgenta); IRM; laborator (teste biochimice-uree,glicemie,creatinemie,probe hepatice,HLG,electroliti,teste toxice,gaze sanguine; monitorizarea PIC). 35. Principalele nevoi afectate la bolnavul cu coma:la un bolnav in coma toate cele 14 nevoi sunt afectate (nevoia de a avea o buna respiratie si o buna circulatie pt a preveni decesul; nevoia de a respira; nevoia de a se deplasa si de a avea o buna postura; nevoia de a se alimenta si hidrata). 36. Semne de prognostic favorabil in coma neurologica:reluarea respiratiei spontane/TA; superficializarea reactivitatii/miscari spontane; reflex ciliar prezent; reflex pupilar,pupile egale; deschide ochii la stimulare dureroasa; rosteste sunete si cuvinte neinteligibile. 37. Semne de prognostic nefavorabil in coma neurologica:

Pierdere ponderal nemotivat Stare de astenie Reducerea capacitii de lucru Tulburri trofice (ulceraii atone) Crampe musculare paroxistice Cefalee Tahicardie Hipotermie Micri coreoatetozice Semne piramidale Semne cerebeloase

38. Diagnosticul de nursing al bolnavului cu epilepsie:recunoasterea crizei; antecedente/traumatisme; factori declansati; tratament luat/discontinuitati; factori favorizanti(alcool); frecventa crizelor; semne de traumatism post-critic. 39. Interventii de nursing la bolnavii cu epilepsie:administrarea de medicatie in criza; urmarirea bolnavului post-critic; urmarirea la distanta/dispensarizare. 40. Definiti si enumerati principiile de tratament la bolnavul cu mal epileptic. Bolnavul cu mal epileptic:statusul epileptic este o urgenta neurologica care se caracterizeaza prin crize epileptice continue sau repetative, dureaza 15-30 min.Principii de tratament la bolnavul cu mal epileptic:1.in primele 10 min asigurarea permeabilitatii cailor aeriene superioare, monitorizarea si sustinerea functiilor vitale; tratament medicamentos antiepileptic(Diazepam,Lorazepam,Fenitoin). 2.urmatoare 20 min, monitorizarea functiilor vitale si continuam tratamentul medicamentos anticonvulsivant(Midazolam,Fenitoin,Acid Valproic).Anestezia generala este mentinuta pana la disparitia traseului EEG de criza sau maxim 24h, dupa care se face reevaluarea. 41. Regimul igieno-dietetic la bolnavul cu crize:nu trebuie sa foloseasca excitante (cafea,cola), sa nu fumeze,sa nu consume droguri,sa se odihneasca,sa evite stresul, activatile profesionale sau recreative care presupun conditii ce ar genera accidente in cazul producerii unei crize. 42. Descrieti o criza tip Grand Mal:criza apare brusc,fara avertizare,desi unii bolnavi descriu vagi simptome in orele dinaintea atacului.In debutul crizei se contracta muschii respiratori si ai laringelui,care determina strigatul epileptic.Respiratiile sunt dificile, secretiile se acumuleaza in orofaringe si pacietul devine cianotic.Contractiile muschiului maxilarului pot determina muscarea limbii.Faza post-critica se caracteaza prin lipsa raspunsului,hipotonie musculara,hipersalivatie,obstructie partiala a cailor respiratorii. Pot apare incontinenta urinara si fecala.Pacientii sunt confuzi,acuza cefalee,fatigabilitate si dureri musculare. 43. Principalele tipuri de meningita: -meningita virala -meningita bacteriana

44. Simptomatologie clinica in meningita bacteriana:sdr infectios(febra); sdr meningeal (cefalee,redoare de ceafa,semne de iritatie meningee); semne neurologice uneori prezente,alteori absente(pareze,crize,prindere de nervi cranieni,tulburarea starii de constienta,coma). 45. Principalele investigatii paraclinice in meningita bacteriana:CT(normal,edem cerebral),IRM,teste de laborator uzuale,examen LCR (microscopic, macroscopic, bacteriologic);examen radiologic CT/IRM; LCR-clar(virale,TBC) si purulent; albuminorahie,glicorahie,cloruri,elemente (PMN,limfocite);culturi(bacterii,B.K), antibiograma. 46. Aspectul normal si valorile de laborator ale LCR: LCR normal: - aspect - clar, incolor; - examen microbiologic - steril; - examen citologic - 0-3 limfocite/mm3; - examen biochimic - proteine=15-40 mg/dl; glucoza=50-70 mg/dl; acid lactic=35 mg/dl; cloruri=680-730 mg/dl. valori:

47. Aspectul LCR in meningita TBC:clar/opalescent; limfocite >200mmc; proteine >100mg; glucoza pana la 40mg/dl; cloruri 600mg/dl; acid lactic pana la 35. 48. Nursing-ul in encefalite: 49. Interventii de nursing la bolnavul cu meningite/encefalite:pacientii suspecti de meningita/encefalita sunt spitalizati(sp de boli infectioase); confirmarea diagnosticului se face cu raportarea la CSA; se instituie masuri de izolare a focarului infectios; se folosesc masuri speciale in colectivitati; repaus la pat pe toata perioada febrila si in care persista sdr clinic meningeal; nursing-ul sdr febril(comprese reci,antitermice,temp mediului ambiant,schimbarea lenjeriei, termometrizare); frisonul anunta o ascensiune termica. 50. Enumerati tipuri de abcese cerebrale:adiacente (otogene, rinogene); metastatice si posttraumatice (unice-forma regulata,marime variabila si multiple). 51. Principii de tratament in abcesele cerebrale: chirurgical(punctie-aspiratie,excizie chirurgicala); medical; focarului primar de infectie care consta in depistarea si tratamentul sursei infectioase. 52. Miastenia este o afectiune datorata scaderii nr de receptori de acetylcolina de pe membrana post-sinaptica care are drept consecinta scaderea fortei musculare cu realizarea unui deficit motor.Deficitul este evident la efort si se remite la repaus, ROT sunt normale si nu sunt tulburari senzitive.

53. Descrieti criza miastenica:accentuarea deficitelor musculare cu aparitia tulburarilor de respiratie si tusea este ineficienta. 54. Polineuropatiile constau in afectarea difuza si simetrica a nervilor periferici in portiunea distala a membrelor superioare si inferioare.