ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR CU AFECȚIUNI NEUROLOGICE- 6h

Sistemul nervos central – encefal + măduva spinării.

Sistemul nervos periferic – nervii cranieni + nervii spinali.

Aprecierea stării neurologice

Manifestări de dependenţă (semne şi simptome)

- Pareză – diminuarea forţei musculare;
- Paralizie – absenţa completă a forţei musculare;
- Hemiplegie – paralizia unei jumătăţi de corp;
- Paraplegie – paralizia părţii inferioare a corpului;
- Diplegie – paralizia părţilor similare ale celor două jumătăţi ale corpului;
- Monoplegie – paralizia unui singur membru;
- Tetraplegie – paralizia celor 4 membre.
Paraliziile se datoresc fie leziunii căii piramidale, fie neuronului motor periferic.
- Hipertonie – exagerarea tonusului muscular,
- Hipotonie – diminuarea tonusului muscular.
Tulburări ale ortostatismului şi mersului:
- Mers talonat,
- Mers cosind în hemiplegie, în stadiul de recuperare,
- Mers stepat – leziuni ale nervului motor periferic,
- Ataxie – tulburări de coordonare a mişcărilor.
Mişcări anormale:
- Tremurături (boala Parkinson, alcoolism, boală Basedow, scleroză în plăci);
- Spasme şi crampe (tetanie, tumori cerebrale, tetanos);
- Convulsiile (epilepsie, hipertensiune intracraniană);
- Ticuri (mişcări clonice involuntare ale ochilor, gurii, braţului, piciorului);
- Mioclonii (contracţii involuntare bruşte ale unui muşchi sau grup de muşchi);
- Mişcări coreice (involuntare, dezordonate bruşte rapide);
- Mişcări atetozice (involuntare lente).

 Tulburări de sensibilitate
Subiective:
Parestezie:
- senzații de înțepătură,
- furnicături,
- amorțeli.
Durere - durerea de cap, poate avea mai multe cauze: tumori, hemoragii intracraniene,
inflamaţia meningelui, dilatarea vaselor cerebrale, traumatisme craniene, hipoxie
cerebrală, boli sistemice, ale ochiului, urechii sau sinusurilor.
Obiective:
-Anestezie – pierderea sensibilității,
- Hipoestezie – diminuarea sensibilității,
 - Hiperestezie – accentuarea anormală a sensibilității pielii – până la senzația dureroasă.
 Tulburări ale reflexelor
O mișcare reflexă este o contracție musculară involuntară provocată printr-un stimul.
- Areflexia – abolirea reflexelor,
- Hiperreflexia – exagerarea reflexelor,
- Hiporeflexia – diminuarea reflexelor.
Se cercetează
Reflexele osteotendinoase:
- reflexul achilian (Tendonul achilian),
- reflexul rotulian (Tendonul rotulian),
- reflexul bicipital (Tendonul bicepsului, la plica cotului),
- reflexul tricipital (Tendonul tricepsului, în vecinătatea olecra-nului).
Reflexe cutanate:
- reflexul cutanat abdominal,
- reflexul cutanat plantar – semnul Babinski.
Reflexe vegetative:
- reflexul pupilar la lumină.
Reflexe mucoase:
- reflexul cornean,
- reflexul palatin (atingerea mucoasei palatine),
- reflexul faringian.
Tulburări de limbaj:
- dizartria – dificultate în articularea cuvintelor;
- anartria – imposibilitatea de a articula cuvintele;
- afonie – pierderea vocii;
- afazie – pierderea capacității de a se exprima corect verbal sau în scris sau de a
înțelege limbajul vorbit sau scris.

Manifestari de dependenta depistate cu ocazia examenului nervilor cranieni

Afectarea nervilor cranieni produce diferite dereglari precum:

- Nervul nr.1:anosmie,hiposmie,parosmie
- Nervul nr 2 : amauroza,ambliopie,ingustarea cimpului visual,nictalopie
- Nervul nr III,IV si VI ( oculomotor comun, trohlear, oculomotor extern) :ptoza pleoapei
superioare, diplopie, midriaza,inegalitate pupilara
- NervulV ( trigemen) : nevralgia fetei, anestezia fete, trismus
- Nervul VII (facial): logoftalmie,comisura bucala coborita de partea bolnava, nu poate fluiera
sau sulfa
- Nervul VIII (acustico-vestibular) :vertij, tulburari de echilibru, nystagmus surditate
- Nervul IX. X. XI (glosofaringian, vag, spinal) :tulburari de gust , disfagie,, paralizia
laringelui,afonie
- Nervul XII ( hipoglos) hemiparalizia si hemiatrofia limbii cu tulburari in articularea
cuvintelor
 Îngijirea pacienților cu hipertensiune intracraniană (HTIC)

Orice mărire a volumului cutiei craniene produce creșterea presiunii intracraniene,

deoarececutia craniană este închisă, rigidă, inextensibilă.
 Culegerea datelor
Circumstante de aparitie:
- Blocarea drenajului sistemului ventricular, absorbtia scazuta a continutului cranian
- Presiunea intracranianapoate sa creasca si temporar pentru o perioada scurta (effort
de defecatie,stranut, tuse )

Manifestări de dependență în HTIC (semne și simptome):

Cefaleea:
- apare la 90% dintre pacienți;
-se accentueaza dupa stranut, tuse si schimbarea pozitiei capului
- localizarea cea mai frecventa este, fie occipito- cervicala, fie fronto-supraorbitara sau
cele doua zone asociate
- se ameliorează după vărsături;
- nu cedează la antialgice.
Vărsăturile:
- spontane
- explozive in jet
- neprecedate de greturi
- nu sunt legate de alimentatie
- provocate, uneori de miscarea capului

Semnul pupilei:
- inegalitate pupilară (midriază unilaterală).
Tulburări vegetative:
- bradicardie,
- bradipnee.
Intervenții
În cazul în care pacientului îi este permisă întoarcerea, mișcarea în pat, este învățatsă expire
cândle execută.
Se monitorizeaza echilibrul hidric:
-Se limitezeaza consumul de lichide;
- Se monitorizeaza eliminarea.
Aplic comprese reci pe frunte, care pot alina durerea;
Asigur menținerea oxigenării creierului;
Menținereaun mediu bine luminat;
La indicația medicului:
- I se administreaza oxigen înainte și după aspirație;
-Se administreaza lichide intravenos (manitol, soluții de glucoză hipertone (20-50%),corticoizi
sau soluții clorurate izotone.
Îngrijirea pacienților cu tulburări comițiale – Epilepsie
Cauzele
În epilepsia boală (epilepsia esențială):
- tulburări genetice.
În epilepsia secundară sau simptomatică:
- tumorile cerebrale, AVC, infecții;
- traumatismele cranio-cerebrale;
- boli metabolice sau intoxicații;
- insuficiență renală, hiponatriemie, hipocalcemie, hipoglicemie;
- anoxie cerebrală.
Culegerea datelor:
Manifestări de dependență (semne și simptome):
Criza majoră (grand mal) cuprinde următoarele faze:
-faza prodromală poate apărea cu câteva ore sau cu câteva zile înaintea crizei;
- criza propriu-zisă, care cuprinde:
Aura epileptică:
- mioclonii la nivelul unui segment, clipitul pleoapelor, halucinații vizuale,
olfactive, auditive, anxietate.
Pierderea conștienței, urmată imediat de:
- convulsie tonică;
- oprirea respirației; cianoză;
- durează 15-20 secunde, după care apar:
convulsiile clonice – durează 1-2 minute
mişcări violente anarhice ale membrelor, capului, muşcarea limbii, spumă
abundentă la nivelul gurii.
Obiective imediate:
- să i se asigure funcționalitatea căilor respiratorii;
- să nu-și muște limba;
- să fie protejat de traumatisme, leziuni.
Obiective pe termen lung:
- să i se reducă crizele ca frecvență și ca intensitate;
- să-și amelioreze adaptarea psiho-socială;
- să-și amelioreze depresia;
- să știe să-și urmeze medicația.
Intervenții
În cursul crizei:
Nu las niciodată persoana singură.
Așez persoana în poziție orizontală (pe pat, podea).
Introduc între dinți, pe partea laterală, un obiect moale (de cauciuc sau orice alt material
textil), o batistă rulată.
Desfac cravata, gulerul, centura.
Îndepărtez obiectele tari, mobile, din jur, pentru a preveni lezarea.
Întorc corpul sau capul într-o parte.
Ridic barele laterale de protecție, căptușesc patul.

După criză:
Monitorizez funcțiile vitale.
Curăț cavitatea bucală.
Verific permeabilitatea căilor respiratorii.
Aspir secrețiile.
Verific eventualele leziuni sau limba mușcată.
În caz de hipotermie – sticle cu apă caldă.
În caz de hiperpirexie – împachetări reci.
Asigur igiena corporală.
Unul dintre cele mai importante aspecte ale intervenției este de a schimba atitudinea
pacientului față de boală. În educația pacientului, trebuie inclusă și familia, în legătură cu
folosirea medicamentelor și importanța tratamentului între crize

Îngrijirea pacientului cu boală Parkinson

Afecțiune neurologică care atinge centrii cerebrali resposabili de controlul și coordonarea

mișcărilor (substanţa neagră).
Culegerea datelor
Tremurul
- este un semn clar al bolii;

- tremurătura parkinsoniană este o tremurătură de repaus, care dispare în timpul

mișcărilor voluntare.
Intervențiile asistentei
Planifică:
- program zilnic de exerciții fizice;
- mersul, înnotul, grădinăritul, bicicleta ergometrică;
- exerciții de extensie și flexie a membrelor.
Asistenta sfătuiește pacientul:
- să meargă ținându-se drept;
- să facă exerciții de mers în ritm de muzică;
- să forțeze balansarea membrelor superioare și să-și ridice picioarele în timpul
mersului;
- să facă pași mari;
- să-și țină mâinile la spate, când se plimbă;
- în perioadele de odihnă, să se culce pe un pat tare, fără pernă, sau în poziție de decubit
Îngrijirea pacienților cu tumori cerebrale

Tumorile pot fi benigne sau maligne.

Tumorile cerebrale sunt numite după țesuturile în care apar; astfel, deosebim:
- Gliomul – reprezintă cam jumătate din tumorile cerebrale; apare în orice parte a
țesutului conjunctiv;
- Meningiomul – apare în învelișurile meningelui;
- Neurinomul – tumoră de nervi cranieni (neurinomul acustic);
- Angiomul – tumoră a vaselor de sânge.
Manifestări de dependență (semne și simptome):
Simptomele din HTIC:
- cefalee,
- vărsături,
- tulburări vizuale,
- edem papilar,
- tulburări psihice,
- tulburări vegetative.
Simptome în funcție de localizarea tumorii
lobul frontal:
- monopareze (monoplegii), hemipareze (hemiplegii) de partea opusă leziunii,
- tulburări de personalitate,
- schimbare de comportament,
- depresie,
- scăderea memoriei,
- tulburări de echilibru și coordonare.
- crize de epilepsie de tip jacksonian
- paralizii facialede partea opusa lobului bolnav
- cefalee localizata in dreptul lobului lezat
Lobul occipital
-tulburari vizuale (hemianopsie, cecitate)
- halucinatii vizuale
-cefalee cu localizareoccipital
Lobul temporal
-halucinatii vizuale, olfactive sau gustative
-crize epileptic partiale
-afazie, depresie, adesea agitatie
-tulburari de echilibru
Lobul parietal
-tulburari de sensibilitate
-pierderea diccriminarii stinga-dreapta
-apraxie
Tulburari de orientare in spatiu
 Ventricul cerebral
-cefalee, somnolenta, crize epileptice

Problemele pacientului
- Alterarea perceptiei senzoriale: vizuala,auditiva, kinestezica, gustativa,tactila
- Alterarea procesului de gindire
- Teama
- Discomfort
- Modificarea perfuziei tesutului cerebral
- Deficit de cunoastere a starii de sanatate
- Modificari ale mobilitatii fizice
-
INTERVENTIILE ASISTENTEI (cu rol propriu si delegat)
INGRIJIRI PREOPERATORII
- Acorda sprijin psihologic pentru pacient si familie
- Incurajeza pacientulsi famlia sa-si exprime temerile
- Inregistreaza datele de bazaale aprecierii neurologice si fiziologice
- Urmareste obtinerea acordului scris pentru operatie
- Explica tratamentul si procedurile
- Favorizeaza intilnirea pacientului cu persoana caruia doreste sa se confeseze inainte
de operatie
- Pastreaza parul pentru a fi dat pacientului, deoarece acesta poate fi folosit la o peruca
- Pregateste familia pentru cind vor vedea pentru prima oara pacientul dupa opertie
-
INGRIJIRI POSTOPERATORII
- Pregateste materialele necesare pentru ingrijirea postanestezica
- Supravegheaza pacientul
- Asigura pozitia pacientului
- Supravegheaza pacientul inconstient
- Supravegheaza pansamentul capuluisi ingrijeste plaga operatorie
- Anunta medicul ori de cite ori apar manifestari patologice
- La indicatia medicului va efectua ingrijiri cu rol delegate astfel: pentru corectarea
hipotensiunii efectueaza transfuzii cu singe sau substituenti, pentru problemele
respiratorii administreaza oxygen,pentru corectarea cresterii tensiunii intracraniene
administreaza medicatia prescrisa de medic.
- Urmareste cu strictete bilantul hidro-electrolitic
- Asigura confortul
- Efectuarea mobilizarii in functie de actul operator

INTERVENTII SPECIFICE IN EVALUAREA MORFO-

FUNCTIONALA A SISTEMULUI NERVOS - 2h
Investigatii radiologice:
 - Radiografia simpla a craniului – sepot determina anomalii traumatice, de dezvoltare
sau modificari tumorale
- Radiografia simpla a coloanei vertebrale
- Tomografia computerizata realizeaza imagini detaliate . Pregatirea pacientului:-nu
necesita nici o masura speciala de pregatire, durata este de aproximativ 20-30 minute
fara substanta de contrast, 60 minute cu substanta de contrast; procedura nu este
dureroasa;se face testarea sensibilitatii la iod, daca se foloseste substanta de contrast.
Dupa procedura nu apar efecte adverse
- Rezonanta magnetica nuclearaeste extrem de folositoare in vizualizarea zonelor
creierului ce nu se vizualizeaza usor, de ex. trunchiul cerebral.
Pregatirea pacientului: nu este necesara o pregatire fizica, se indeparteaza obiectele c
ear putea fi vatamate de magnet ( ceasuri, proteze metalice), se explica pacientului ca
durata este de aproximativ 60 min.
- Angiografia cerebrala este indicate pentru vizualizarea radiologica a sistemului
arterial cerebral; usual vasele folositepentru introducerea cateterului sunt: carotida ,
vasele vertebrale sau femurala; substanta de contrast se injecteaza atunci cind se fac
filmele.
Pregatirea pacienului:
-sedare, evaluarea functiilor vitale, testarea la iod,explicarea procedurii
-anestezie locala la locul punctiei
-dupa extragerea cateterului se aplica presiune la locul punctiei cel putin 5 minute
-se verifica frecvent locul punctiei pentru prezenta unui eventual hematom
Examinari electrice:
- Elecroencefalografia inregistreaza activitatea bioelectrica a creierului
Legatura cu pacientul se face prin cabluri cu electrozi metalici.Se pot inregistra
simultan 4,6,8,10,12sau 24 derivatii, dupa numarul canalelor pentru care sunt
construite.
E.E.G- ul se utilizeaza in diagnosticul diferential al formelor de epilepsie, al
infectiilor neurologice, al traumatismelor cerebrale, leziuni vasculare, tumori
cerebrale
Pregatirea pacientului:
-cu 3 zile inainte este interzisa medicatia
-scalpul si parul sa fie curate
- se incurajeaza pacientul sa fie linistit sis a se odihneasca
- se explica procedura: durata o ora sau mai mult, testul nu este dureros, electrozii
sunt atasati pe cap
- pacientul sta confortabil intr-un scaun sau este culcat pe pat, cu ochii inchisi,
nemiscat, pentru ca biocurentii produsi de contractile muscular modifica rezultatul
- copiii mici sunt adormiti si apoi se face inregistrarea
Electromiograma (EMG) masoara activitatea electrica a muschilor
Activitatea electrica poate fi auzit prin intermediul unui difuzor si vazuta pe un
osciloscop si poata fi desenata in acelasi timp .E.M.G. ajuta la identificarea
problemelor neuro musculare, poate fce diagnosticul diferential intreparaliziile de
origine periferica si paraliziile de origine centrala
Pregatirea pacientului:
 -se explica procedura, durata aprox. 45 minute pentru un muschi, se resimte un anume
discomfort la inserarea electrozilor
Procedura: electrozii sunt inserati pe muschii scheletici si curentul electric trece prin
electrozi
Punctia lombara
Punctia lombara se face pentru a masura presiunea, pentru a extrage LCR, in vederea
unor analize, astfel se poate verifica prezenta sau absenta singelui.
Este contraindicatain caz de hipertensiune intracraniana- deoarece prin extragerea de lichid,
exista riscul de a provoca accidente foarte grave. Reducerea rapida a presiunii cauzeaza hernierea
structurilor cerebrale,producind compresie bulbara ceea ce poate cauza moartea.
Examenul fundului de ochi (oftalmoscopia) poate pune in evidenta o staza pupilara ( semn de
hipertensiune intracraniana si atrofie optica)
Echo-encefalografia se efectueaza cu ajutorul ultrasunetelor
Examene de laborator: examenul singelui si examenul urinei