Curs 2 - Gastroenterologie

Hernia hiatala
Herniile se produc cand un organ paraseste pozitia sa anatomica normala si iese printr-un orificiu.
In cazul herniei hiatale, are loc trecerea permanenta sau intermitenta a unei portiuni a stomacului
printr-un orificiu (orificiul hiatic diafragmatic) in torace.
Etiologie:
Factori declansatori:
– obezitate
– tumori abdominale
– ascita in cantitate mare
– sarcina
Alti factori:
– traumatismele
– interventiile chirurgicale
– hiatusul esofagian larg
– esofag scurt congenital
– ridicarea de greutati
Simptomatologie:
– greturi
– varsaturi
– disfagie
– durere toracica
– scadere ponderala
– pirozis
– regurgitatie
Diagnosticul se pune in baza endoscopiei. Tratamentul este chirurgical (pot aparea complicatii: esofagita
de reflux, stenoza esofagiana, hemoragii).
Tratamenmtul medicamentos:
– antiacide (dicarbocalm, rennie), pansamente gastrice, antiflatulenta (carbocit, carbune
medicinal), antispastice si anticolinergice (No-spa, Debirdat, Motilium).
Icterul
Def.: Sindromul icteric este caracterizat prin coloratia galbuie a plasmei, tegumentelor, sclerelor si
mucoaselor, datorita cresterii concentratiei serice a bilirubinei, peste 1,5 mg/dl (valori normale:
bilirubina directa < 0,5 mg/dl, iar bilirubina totala – 1,2 mg/dl)
De obicei, icterul se observa la nivelul buzelor, periferia conjunctivei oculare si nivelul mucoasei palatului
dur.
Afectiuni ale stomacului
1) Gastrita acuta
2) Gastrita cronica
1) Gastrita acuta
Def.: Gastritele sunt boli care se manifesta printr-un sindrom de suferinta gastrica (inflamatia mucoasei
gastrice) si care pot fi provocate de procese inflamatorii degenerative, metaplazice, alergice, care
intereseaza mucoasa si submucoasa stomacului.
Etiologie:
– factori infectiosi: bacterii, virusuri, levuri (chlamydia)
– factori chimici: medicamente, alcool, fumat etc..
– factori fizici: iradiere, alimente fierbinti sau prea reci
– alti factori:
– alergici alimentari
– autoimuni
– nutritionali (carenta vitaminica, Fe, etc)
– predispozitie genetica (grupa sanguina A)
– psihici (depresie, stres, suprasolicitari psihice)
Simptomatologie:
– inapetenta
– scadere in greutate
– senzatie de plenitudine
– greturi
– varsaturi alimentare, apoi si bilioase
– epigastralgii
Diagnosticul se pune pe: tranzit baritat, endoscopie
Tratament:
– regim dietetic
– educarea pacientului sa renunte la fumat, prajeli, sosuri, picanterii
Tratament medicamentos:
– mucoprotectoare
– pansamente gastrice
– antispastice
– antiemetice
2) Gastritele cronice (simptomele sunt mult diminuate fata de gastritele acute)
Gastrita cronica este afectiunea gastrica la care nu poate sa existe nici o manifestare clinica, unde
leziunile gastrice pot evolua foarte mult timp latent.
Etiologie: la fel ca la gastrita acuta
Simptomatologie:
– dureri epigastrice de intensitate variabila, dureri ce apar, de obicei, dupa mese copioase
– pirozis
– balonari postprandiale
– foarte rar varsaturi
Diagnosticul se pune pe gastroscopie
Tratament:
– profilactic (regim alimentar)
– curativ
– medicamentos (la fel ca la gastrita acuta)
– balnear

Ulcerul gastro-duodenal
Def.: afectiune caracterizata prin necroza circumscrisa a peretelui gastric
Etiologie:
– factori psihici: stres, oboseala, stari conflictuale
– factori medicamentosi: antiinflamatoare nesteroidiene, steroidiene, antihipertensivele,
antituberculoasele
– factori alimentari: prajeli, rantasuri, condimente, consum exagerat de alcool, cafea, mese
neregulate
– alti factori: fumatul, infectia cu Helicobacter Pylori
Simptomatologie:
– senzatie de plenitudine
– scadere in greutate
– epigastralgii ce apar la 30 de minute dupa alimentatie in ulcerul gastric, si la 3-4 ore in cel
duodenal
– mai accentuate primavara si toamna
– varsaturi
– greata
– eructatii
– sialoree
– flatulenta
– balonari
Rol propriu al asistentului medical:
– educarea pacientului sa manance regulat
– educarea pacientului sa evite condimente, alcool, cafea, afumaturi, etc
– alimentatie bogata in vitamine
– administrarea medicatiei antiacide, antisecretorii, mucoprotectoare, antibacteriene
Investigatii: examen radiologic si gastroscopie
Medicatie pentru aparatul digestiv
Produse pentru cavitatea bucala:
– tantum verde
– solutie contra aftelor bucale (eurosept, strepsils)
Antiacide:
– maalox
– rennie
– almagel
– trisilicalm
– calmogastrin
– ulcerotrat
– dicarbocalm
Medicamente pentru tratarea ulcerului:
– cimetidina
– famotidina
– ranitidina
– losec
– omeprazol
 – omeran
– De-nol
Antiflatulente:
– carbune medicinal
– espumisan
– sab simplex
Antispastice si anticolinergice:
– colospasmin
– debridat
– no-spa
– papaverina
– belladonna si derivati (scobutil, atropina)
antispastice:
– piafen
– lizadon
– metoclopramid
– motilium
Antiemetice:
– emetiral
– emetostop
Terapia veziculei biliare:
– colebil
– fiobilin
– ursofalk
– rowachol
– anghirol
Terapia ficatului:
– arginina
– aspatofort
– hepabionta
– metaspar
– silimarina
– Liv 52 Himalaya
– farcovit B 12
Terapia bilei:
– esfogran
Laxative:
– dulcolax
– standalax
– supozitoare cu glicerina
Antiinfectioase intestinale:
– colimicin
– salazopirin
– furazolidon
Inhibitori ai hiperstaltismului:
– imodium
– loperamid
Enzime digestive:
– mezyn
– triferment
– zymogen
Investigatii
E) Esofagoscopia
Def.: examinarea lumenului esofagian cu esofagoscopul
Scop:
– de diagnostic:
– esofagita
– cancer esofagian
– terapeutic :
– extragera corpilor straini
– cauterizare
– polipectomii
– dilatarea stenozelor esofagiene
Mn.: - casolete cu:
– masti
– comprese
– tampoane
– manusi sterile
– pipe Guedel
– esofagoscopul cu toate anexele sterilizate
– trusa antisoc
– 2 sorturi de cauciuc
– tavita renala
– porttampoane
– ochelari de protectie
– recipient pentru aspiratie
– medicamente anestezice (spray cu xilina pentru badijonare locala)
– dezinfectante:
– apa distilata pentru spalarea lentilei din interior
– sedative
– cardiotonice
Preg. Pac.: - psihica: i se explica necesitatea efectuarii tehnicii
- fizica: - pacientul este asezat in pozitie sezand, DD, DL stg cu hiperextensia capului
- se face dimineata pe nemancate
- badijonarea, in prealabil, a faringeluicu xilina este efectuata de medic
F) Gastroscopia
Def.: Vizualizarea directa a mucoasei gastrice cu ajutorul gastrofibroscopului
Scop: - de diagnostic
- terapeutic
Indicatii: la bolnavii cu:
– sindrom dispeptic, cu substrat neprecizat
– ulcer gastric
– cancer gastric
– gastrite
– stomac operat
– insuficienta evacuatorie gastrica
– HDS
Contraindicatii:
– in stenoze esofagiene
– in abdomen acut
– in TBC pulmonar
– in epilepsie
– IMA
– insuficienta respiratorie
Mn.: - aceleasi ca la esofagoscopie +
- pensa pentru prelevat biopsie
- recipient cu formol pentru produsul recoltat
- recipiente si solutie pentru testul ureazei (prezenta H. Pylori)
Preg. Pac.: - psihica: i se explica necesitatea efectuarii tehnicii
- fizica: - in seara precedenta examinarii nu fumeaza si nu mananca nimic (spalatura
gastrica daca este cazul)
- administrarea unui sedativ
- in dimineata examinarii nu mananca si nu fumeaza
- cu 40-50 de minute inaintea examinarii se administreaza o fiola de atropina,
scobutil sau diazepam
T.: - anesteziere locala cu spray
– asistenta 1:
– asigura pozitia pacientului in DL stg cu capul in hiperextensie
– tine tavita renala sau sterge secretiile cu comprese sterile
– asistenta 2:
– ajuta medicul la introducerea aparatului
– serveste cu instrumentarul necesar si urmareste facies-ul bolnavului, respiratie, puls
– se supravegheaza pacientul atent inca 2 ore dupa terminarea tehnicii
– nu ingereaza nimic timp de 2 ore
– cei carora li s-au facut biopsii, nu consuma lichide fierbinti
I/A: - dureri la deglutitie
- subfebrilitate
- dureri si tumefactia amigdalelor
- hemoragie
Spalatura gastrica
Def: modalitatea prin care, cu ajutorul lichidului de spalatura, se indeparteaza continutul gastric.
Scop: - de diagnostic (examinarea sucului gastric);
- terapeutic (aspirarea secretiilor, sangelui, administrarea unor medicamente).
Mn:
- sonde;
- sorturi;
- musama;
- aleza;
- prosoape;
- manusi;
- substante de lubrifiere (nu uleiuri);
- spray anestezic;
- seringi;
- eprubete;
- pense hemostatice;
- tavita renala;
- pahar cu apa aromata;
- recipient pentru colectare;
- leucoplast;
- servetele.

Pentru spalatura:
- recipient pentru captarea lichidului de spalatura;
- palnie;
- apa calduta.

Pregatirea pacientului:
- psihica
- fizica: - bolnavul nu mananca in dimineata examinarii;
- pozitie sezand, cu capul in hiperextensie (in functie de starea pacientului);
- se protejeaza imbracamintea cu un prosop si sort;
- i se pune sub barbie o tavita renala;
- la nevoie, anestezia faringelui cu solutie novocaina 2%.
T: - spalare pe maini + manusi + sort;
- sonda se poate introduce pe cale nazala sau orala;
- se lubrifiaza sonda;
- se sprijina de mandibula capul aflat in usoara extensie, iar sonda se introduce in vestibulul
nazal, in directia orizontala, aprox. 10 cm;
- daca sonda se introduce pe cale orala, atunci introducem sonda pana la peretele posterior al
faringelui, cat mai aproape de radacina limbii, invitand pacientul sa inghita;
- se cere pacientului sa inghita si sa respire succesiv (trebuie urmarit ca sonda sa nu se
incolaceasca in cavitatea bucala);
- dupa aprox. 45 de cm, la adulti, varful sondei se afla in stomac.
- se verifica temperatura lichidului (25-260C);
- la capatul liber se ataseaza palnia, se aduce la nivelul toracelui, se umple si se ridica
deasupra capului;
- inainte de a se goli complet, se coboara cu 30-40 cm sub nivelul stomacului;
- se repeta operatia pana lichidul este clar.
Supravegherea tehnicii:
- daca secretiile curg liber pe sonda;
- aspectul, mirosul, cantitatea;
- se masoara PH-ul sucului gastric;
- daca la sonda se ataseaza punga colectoare, se verifica pozitia.
Indepartarea sondei:
- se penseaza sonda si se scoate cu o miscare blanda, dar rapida;

I/A: - incolacirea sondei in stomac;

- greata;
- tuse;
- hiperemia fetei;
- cianoza (sonda a patruns in laringe si se retrage);
- infundare cu resturi alimentare;
- bronhopneumonie prin aspiratie.
Explorarea secretiei gastrice:
Se face prin teste cu analogi ai histaminei sau cu insulina
Def.: metoda de explorare a functiei secretorii a stomacului prin recoltarea secretiei gastrice
Scop: de diagnostic
Indicatii: - in cancer gastric
- in ulcer duodenal
- in ulcer gastric etc
Mn.: - materiale pentru tubajul gastric
- sonda Faucher
- sorturi;
- musama;
- aleza;
- manusi;
- prosoape;
- substante de lubrifiere;
- spray anestezic;
- pense hemostatice;
- recipient pentru colectare;
- leucoplast;
- servetele;
- medicamente: 40 ml de sulfat de magneziu 33%.
+
- seringi de 2, 10, 20 ml
- eprubete
- histamina
- trusa soc (contine romergan)
Preg. Pac.: - psihica: i se explica necesitatea efectuarii tehnicii
- fizica: - cu 24-48 de ore inainte de examinare se face pauza terapeutica
- cu 12 ore inaintea examinarii nu mananca nimic si nu fumeaza
 - pozitie sezand, initial, la introducerea sondei, si apoi DL stg, dupa introducerea
sondei
T.: - introducerea sondei in stomac conform tehnicii (40-45 cm la arcadele dentare)
- la capatul sondei se ataseaza o seringa de 20 ml
- secretia spontana sau debitul acid bazal: se extrage toata cantitatea de suc gastric, se masoara
si se noteaza
- in decurs de 15 minute (din 3 in 3 minute) se colecteaza sucul gastric in 5 eprubete =
esantionul 1
- se repeta etapa de 15 minute = esantionul 2
- se injecteaza IM antihistaminicul, inainte cu 30 de minute de injectarea histaminei
- se colecteaza esantioanele 3 si 4
Aceste 4 esantioane constituie valori normale 60-80 ml/h.
Se pot face concentratia de HCL total si liber.
Debitul orar secretor (secretia gastrica post-histaminica):
– se injecteaza histamina 0,5 mg SC (la 30 min dupa antihistaminic – romergan)
– se recolteaza 4 esantioane in decurs de 1 ora (1 eprubeta la 15 minute)
Valori normale: 130-150 ml/h
Extragerea sondei.
Toate cele 8 probe se trimit la laborator.
Alte metode de determinare a debitului secretor:
– tubaj gastric nocturn
– testul cu histalong (nu mai este nevoie de antihistaminic)
– testul cu insulina
Din sucul gastric se mai determina:
– acidul lactic
– electrolitii
– pepsina
– gastrina, etc
Profilaxia primara si secundara
Eductie sanitara:
– profilaxia parazitozelor intestinale si a TIA (igiena mainilor, a alimentelor)
– profilaxia bolilor diareice acute (BDA) si enterocolite
– educarea pacientilor sa reduca alimentele ce stimuleaza secretia gastrica, a alcoolului, a
tutunului, precum si evitarea situatiilor care produc tensiuni nervoase.