Condriuc - G2B - CHI - I - S17

SCOALA POSTLICEALA SANITARA “SF.
VASILE CEL MARE” GALATI

SPECIALITATI MEDICALE – MODULUL MEDICINA INTERNA SI NURSING SPECIFIC (MI- I)
CHIRURGIE GENERALA – S 17
VI. BOLILE CHIRURGICALE ALE ESOFAGULUI
VI.I. BOALA DE REFLUX GASTRO-ESOFAGIAN (BRGE)
1. Definiție Totalitatea simptomelor însoțite sau nu de leziuni ale mucoasei esofagiene produse de
refluxul conținutului gastric în esofag, atunci când mecanismele antireflux nu mai funcțio
nează.
2. Etiologie:
- Scăderea presiunii la nivelul joncțiunii eso-gastrice - sfincter cardia și imposibilitatea
închiderii sfincterului esofagian inferior din cauză alimentară (grăsimi, citrice, ciocolată),
fumat, medicamente (calciu-blocantele din tratamentul HTA, anticonvulsivante,
benzodiazepine, nitrați).
- Scăderea capacității de clearance esofagian prin diminuarea peristaltismului esofagian.
- tulburări gastrointestinale cu întârzieri în evacuarea gastrică (distensia gastrică)
- Obezitatea.
- Factori favorizanti, ce cresc presiunea intraabdominală (tumori, gravide, curele strâmte,
efort la defecație).
3. Simptomatologie:
- Pirozis postprandial accentuat de decubit dorsal (frecvent noaptea)
- Eructații frecvente.
- Regurgitații acide
- Disfonie.
- Crize de dispnee paroxistică nocturnă.
- Tuse persistentă.
- Disfagie.
- Simptome de alarmă care anunță agravarea bolii:
• paliditate, dispnee, apatie ce denotă anemie;
• hematemeză și melenă ce denotă hemoragie digestiva
4. Investigatii:
- HLG evidentiaza o anemie
- Radiografie cu bariu.
Profesor: As. Med.Licentiat Sef CONDRIUC TEODORA- MIRELA Page 1

SCOALA POSTLICEALA SANITARA “SF. VASILE CEL MARE” GALATI
- Endoscopie digestivă superioară.

- pH-metrie esofagiană cu bandolete la copii.
- Test pentru Helicobacter pylori (sange si scaun)
5. Tratament:
5.1 Profilactic: - regim de protective gastrica; orarul și calitatea meselor, evitarea constipațiet,
ridicarea capului patului cu 15 cm.
5.2 medicamentos:
o prokinetice (metoclopramid, motilium);
o inhibitori ai receptorilor de tip II histaminergici (ranitidină, famotidină);
o inhibitori ai pompei de protoni (omeprazol, esomeprazole, pantoprazol)
o pansamente gastrice (dicarbocalm, ALOH3);
o anti-Helicobacter pylori (claritromicina + amoxicilina, levofloxacina + metronidazol,
omeprazol)
VI.II. TUMORILE ESOFAGULUI
1. Definiție: Tumorile esofagiene sunt frecvent maligne, cele mai importante fiind carcinomul
scuamos şi adenocarcinomul dezvoltat pe esofag Barrett.
Macroscopic pot avea forme vegetante, ulcerate sau infiltrative ce determină stricturi
esofagiene.Microscopic, carcinomul scuamos poate prezenta forme de la bine diferenţiate
(cu perle orto- sau parakeratozice) până la forme slab diferenţiate.
Tumorile benigne sunt rare si sunt reprezentate de papiloame, leiomioame si schwannoame
2. Etiologie: sex masculin > 50 de ani, abuz de alcool, fumat, substanțe caustic, stricturi
esofagien, radiații, abuz de opiacee
3. Simptomatologie:
- Disfagie la alimente solide.
- Durere retrosternala
- vocea devine bitonală sau răguşită,
- Tuse.
- Melenă.
- Hematemeză.
- Vărsături.

- Cașexie.
- Scădere ponderală.
- Stare generală alterată.
- Paloare.
4. Investigatii:
- Reactia ADLER in scaun (hemoragii oculte positive)
- Radiografie toracică.
- Esofagoscopie.
5. Tratament:
- Rezecția tumorii cu esofagoplastie.
- Gastrostomie de necesitate.
- Roentgenterapie, chimioterapie, radioterapie.
- Calmante
VII. BOLILE CHIRURGICALE

ALE STOMACULUIȘI INTESTINULUI SUBȚIRE
VII.I. ULCERUL GASTRO- DUODENAL (PERFORAT)
1. Definitie:este o boală caracterizată prin prezența unei ulcerații situate pe o porțiune a tubului
digestiv ce se gåsește în contact cu sucul gastric acid, ulcerație care constå într-o pierdere de
substanță ce depăşeşte mucoasa și ajunge până la muscularã.
Prin perforație înțelegem deschiderea ulcerului în cavitatea liberă peritoneală.pentru a o
diferenția de penetrație, care este deschiderea ulcerului într-un organ plin (pancreas, ficat).
Perforația ulceroasă este de obicei unică, foarte rar multiplă, de cele mai multe ori fiind
situată pe fața anterioară sau marginea superioară a duodenului sau în cazul ulcerului
gastric la nivelul micii curburi. Este cea mai frecventă și cea mai gravă complicație a
ulcerului gastro- duodenal și ei i se datorează aproximativ 65% din decesele din cauza bolii
ulceroase.
2. Etiologie:
- Folosirea antiinflamatoarelor nesteroidiene( aspirină)
- Fumatul, abuzul de alcool.

- Infecția cu H. pylori, care este cea mai frecventă cauză de ulcer.

- Secreție excesivă de acid gastric.
- Ulcer si gastrita în antecedentele heredocolaterale
- predispusi barbatii între 30 şi 50 de ani,
3. Simptomatologie:
3.1 Semne funcționale:
- debut brusc prin durere violenta, ca o lovitură de pumnal ascuțit, în epigastru. Durerea poate
surveni la un ulceros cunoscut, sau din contrà să fie un prim simptom al ulcerului (ulceros
necunoscut). Ulterior, durerea difuzează în mezogastru, hipogastru şi în fundul de sac Douglas,
astfel generalizandu-se,
- Revărsatul peritoneal în primele ore este tulbure, de culoare gri sau gălbuie (bila), uşor acru
din cauza acidului clorhidric, eventual cu resturi alimentare, după 6 ore sau mai mult devine
purulent, conține foarte multă fibrina și are tendință de închistare. In prima perioadă conține puțini
germeni, pentru ca ulterior să devină cert septic.
- Varsaturile sunt un semn inconstant și lipsit de valoare practică.
3.2Semne generale: paloare, anxietate, cu transpirațiii reci. respirație superficiala, tahicardie,

lipotimie.
- La inspecția abdominală - observăm un abdomen imobil, care nu participa la mişcările respiratorii,

respirația find superficiala, de tip toracic superior.
- La palpare - se constata contractura abdominala, la inceput în epigastru, apoi difuza pe toată aria
abdominala, fomând aşa-zisul "abdomen de lemn", Prin palpare blanda si sistematica se poate
decela sediul durerii, care corespunde perforatiei
- Alte semne de peritonită:
o Blumberg= durere vie la decompensarea brusca, dupa manevra de palpare in fosa

iliaca dreapta,
o Mandel = durere vie la percutia cu degetulaperetelui abdominal

o Hiperestezia cutanată= sensibilitate crescuta la stimuli
- La percuție putem decela dispariția matității hepatice, din cauza pneumoperitoneului și matitate
deplasabilă în flancuri din cauza revărsatului peritoneal.
- aparitia meteorismului și prezența gazelor în intestin.
4. Investigatii:
-HLG (leucocitoa cu polineutrofile)
- transit britat, evidentiaza nisa
-Tuşeul rectal la barbați și tuşeul vaginal la femei, arată un fund de sac Douglas care bombează și
este foarte dureros (strigătul Douglasului).
- Puncția abdominală (evidentiaza lichidul revărsat în cavitatea peritoneală)
5.Tratamentul: perforațici ulceroase este strict chirurgical, de urgență, asociat cu tratament de

reechilibrare hemodinamică și hidroelectrolitică.
- chirurgical: rezecția gastrică cu ridicarea leziunii ulceroase, sau vagotomie cu bulbantrectomie și

refacerea continuității digestive (anastomoza), cu toaleta largă a cavității peritoneale și drenaj,
- medicamentos: antibioterapie, inhibitori ai pompei de protoni

(…………………………………………), antagonisti ai receptorilor
H2(……………………………………………), suspensii de bismut coloidal, prokinetice
(……………………………………………..)
VII.II. TUMORILE BENIGNE ȘI MALIGNE
NEOPLASMUL GASTRIC (CANCERUL GASTRIC)
1.Definitie: tumora gastrica maligna, cu punct de plecare in tesutul epitelial.
2. Etiologie:a) ereditatea este sustinuta de teoria familiilor de cancerosi

b) locali: leziunile precanceroase (polipoza gastrica, anemia pernicioasa, gastrita atrofica, ulcerul
gastric)
3. Simptomatologie: Debutul este de multe ori atipic. Se manifesta prin sindrom dispeptic sau prin
durere.
In perioada de stare, simptomele sunt necaracteristice, apar dureri epigastrice continue de

intensitate variabila, apoi anorexie totala sau selectiva pentru carne si grasimi. Apar apoi varsaturi
alimentare, hematemeza si scadere ponderala masiva.
La ex fizic, in stadiile avansate de boala, se constata semnul Virchow- Troisier (metastaze

ganglionare in regiunea supraclaviculara stanga) si se poate palpa tumora in epigastru.
4. Investigatiile:
- un set minim de analize, mai ales in prezenta unui sindrom inflamator fara explicatie aparenta
- markeri tumorali (CEA, CA 19-9, CA 15-3 etc). Determinarea lor nu se face de rutina, ci doar
atunci cand se suspicioneaza prezenta unui cancer. Markerii tumorali nu au rol absolut in
diagnosticul cancerului (pot fi usor crescuti la pacienti normali sau, din contra, perfect normali
la pacienti cu cancer). Ei sunt utili in special pentru monitorizarea postoperatorie a pacientului,
pentru ca dispar imediat dupa indepartarea tumorii, dar reapar in sange cu mult timp inainte ca
o recidiva / metastaza sa fie vizibila prin alte investigatii.
-ex. radiologic evidentiaza o nisa mare cu margini neregulate, care la examenul baritat apare ca o
lipsa de substantadin conturul gastric. .
- endooscopia digestiva superioara, permite atat vizualizarea directa a tumorii, cat si prelevarea de
biopsii,
- CT sau RMN abdominala-pt.stadializarea preoperatorie
- Ecografie vizualizeaza tumora daca are dimensiuni mari. Totusi, ecografia poate descoperi
metastazele din ficat si elimina alte cauze ale simptomatologiei (o litiaza biliara, de exemplu)

5. Tratamentul:exclusiv chirurgical, radioterapie si chimioterapie (tratament medicamentos

specific
TUMORILE INTESTINULUI SUBTIRE
1. Definitie: Tumorile de intestin subtire (situat intre stomac si intestinul gros) pot aparea pe
oricare dintre cele trei portiuni ale acestuia (duodenul, jejunul si ileonul), dar sunt mai rare pe
duoden.
Tumorile maligne ale intestinului subtire sunt rare – doar 1-5% dintre neoplaziile digestive. Apar
in special pe ultimele doua portiuni ale acestuia
2. Clasificare: In majoritate sunt tumori benigne: adenoame (polipi – au origine in mucoasa

intestinala), fibroame (origine in tesutul conjunctiv), lipoame (origine in tesutul gras).
3.Simptomatologie: Tumorile de intestin subtire evolueaza un timp asimptomatic. Adesea,

singura lor manifestare este o anemie a carei cauza nu poate fi gasita. Anemia este provocata de
sangerari repetate, produse prin ulcerarea mucoasei care acopera tumora sau chiar a tumorii
propriu-zise.
Durerile apar in fazele avansate ale bolii si sunt nespecifice, datorita pozitiei variabile pe care o
ocupa ansele intestinale. Durerile cu origine duodenala se manifesta in portiunea superioara a
abdomenului, la marginea inferioara a sternului (in “capul pieptului”) sau imediat la dreapta
acestui punct, de unde si confuzia cu un ulcer, o suferinta hepatica sau biliara.
Durerile din afectiunile jejunale sau ileale au o localizare imprecisa. De regula pacientii descriu
dureri periombilicale (in jurul buricului), dar ele pot merge din jumatatea stanga a abdomenului
(jejun) spre fosa iliaca dreapta (ileonul terminal). Tumorile ileonului terminal pot mima o
apendicita.
Greturile si varsaturile apar cand tumora impiedica golirea intestinului.
4. Investigatii:
- HLG evidentiaza anemia.

- Ecografia abdominala este mai putin utila pentru a vizualiza direct tumora, dar este tolerata bine
de pacient si permite evidentierea eventualelor metastaze din ficat.
- Endoscopia digestiva superioara (EDS) exploreaza doar duodenul, neputand ajuge in ultimele
doua portiuni ale intestinului subtire.
- Colonoscopia poate explora doar ultimii centimetri ai ileonului, fiind inutila pentru restul
intestinului subtire.
- CT vizualizeaza atat tumorile de intestin subtire (daca au dimensiuni mai mari), cat mai ales
rasunetul lor general (metastaze, ocluzie etc).
5. Tratamentul
Tumorile mici, benigne si asimptomatice (diagnosticate intamplator cu ocazia unor investigatii de

rutina), pot ramane sub monitorizare, fara tratament specific.
De regula insa, tumorile de intestin subtire sunt diagnosticate in faza de complicatii, cand se
impune un tratament chirurgical, clasic sau laparoscopic. Se extirpa tumora impreuna cu
portiunea corespunzatoare a intestinului – enterectomie segmentara.
Daca tumora este maligna (examen microscopic obligatoriu), se rezeca o portiune de intestin mai
intinsa, impreuna cu vasele sangvine si ganglionii limfatici corespunzatori. In cazul in care se
confirma natura maligna a tumorii, un tratament oncologic specific va fi instituit.
VII.III. ENTERITE REGIONALE (BOALA CROHN)
1. Definiție:este o inflamație cronică granulomatoasă, care poate afecta orice segment al tractului
digestiv. Este cea mai frecventă afecțiune chirurgicala a intestinului subțire, fiind cunoscută și
sub denumirea de enterită regionala/ileita terminală.
2. Etiologie: Mai frecventă la femei tinere și peste 60 de ani, stress, factori genetici, dietä bogată
în zaharuri și gräsimi, fumat, etc
3. Tablou clinic:

- accentuarea tranzitului intestinal - scaune moi, de cateva ori pe zi - persistenta saptamini-

luni (diaree cronica neinfectioasa)
- dureri abdominale recurente,frecvent în fosa iliacă dreaptä
- sangerari rectale,steatoree
- febra persistenta
- alterarea starii generale
- artralgii - frecvent lombalgii (dureri de spate)
- scadere in greutate
Severitatea diareei si extinderea bolii inflamatorii intestinale pot necesita spitalizare de
urgenta; uneori simptomatologia poate mima o apendicita acuta sau o ocluzie intestinala, dar
de cele mai multe ori, pacientii se interneaza pentru stabilirea cauzei unei diarei prelungite sau
unui sindrom febril peristent sau speriati de sangerari rectale.
4. Investigatii:
- prezenta sindromului inflamator (cresterea VSH, fibrinogenului, proteina C reactiva), HLG

(anemie)
- endoscopia digestiva (interesare difuza, discontinua a mucoasei, cu ulceratii liniare si profunde; cu

evidentierea histopatologica a infiltratului inflamator in fragmentele prelevate bioptic).
- examinarea radiologica cu bariu a tubului digestiv poate fi utila in aprecierea intinderii si existentei
complicatiilor bolii (fistule).
- CT, RMN in diagnosticarea complicatiilor bolii Crohn (abcese, fistule).
5. Tratamentul
5.1 igieno- dietetic: regim hipercaloric, hiperproteic

Alimentele care provoaca neplaceri sunt: laptele, produsele condimentate, prajite sau grase,
alimentele bogate in fibre. Legumele si fructele crude sau uscate, nucile, semintele – pot fi
responsabile de declansarea simptomelor. Bolnavii invata ce alimente pot tolera sau nu prin
incercari.
5.2 medicamentos: - antiinflamatorii: SULFASALAZIN EN
- corticoterapie
- imunosupresoare: METROTREXAT, CICLOSPORINA).
- antispatice, sedative si uneori antibiotic
- recent, se utilizeaza noi terapii - anticorpi monoclonali impotriva citokinelor proinflamatorii - cu

rezultate promitatoare.

Fiind un tratament de lunga durata si cu efecte adverse importante, necesita o atenta monitorizare
clinica si de laborator.
-chirurgical este de obicei rezervat pentru complicatii (fistule, abcese, ocluzii).
VIII. BOLILE CHIRURGICALE ALE INTESTINULUI GROS:
VIII.I. RECTOCOLITA ULCEROHEMORAGICĂ
1.Definitie este o inflamaţie cronică a mucoasei şi submucoasei colonului şi rectului.
2. Etiologie:nu este complet elucidata
- frecvenţa bolii este mai mare la persoanele ȋntre 15 şi 30 de ani, ȋnsă un prim episod al bolii poate
apărea ȋntr-un procent mic la 60-70 de ani.
- prezenţa unui istoric de boli inflamatorii intestinale.
- frecvenţa mai mare a puseelor de boală iarna sugerează implicarea unor agenţi patogeni externi,
precum bacterii, virusuri sau factori igieno-dietetici.
- factori protectivi în ceea ce privește apariţia rectocolitei ulcerohemoragice: apendicectomia ȋn

antecedente sau fumatul – aplicarea transdermică a nicotinei a fost eficientă în tratarea bolii
3. SimptomeAfectiunea evolueaza cu perioade active in care simptomatologia este deosebit de

suparatoare si perioade de remisiune in care pacientul nu prezinta nici un fel de acuze.
- Multiple scaune diareice cu mucus, puroi si sange insotie de senzatia de scaun incomplet si de
nevoia de a ajunge urgent la toaleta, fara a avea insa scaun.
- Durei abdominale
- Astenie, adinamie
- simptome atipice: inrosirea ochilor, dureri articulare, leziuni cutanate, iritabilitate sau depresie.
4. Investigatii:
- set minim de analize cu evidenţierea leucocitozei, anemiei sau trombocitozei, creşterea ureei
şi creatininei, dar şi diselectrolitemii şi hipoproteinemie (pacienţii pot prezenta ca urmare a
multiplelor scaune diareice sindrom de deshidratare)

- Coprocultura şi examenul microscopic al scaunului pot decela prezenţa unor bacterii

(Salmonella, coli, Campylobacter), virusuri (CMV) sau paraziţi (Entamoeba histolytica). Este
necesară determinarea toxinei Clostridium difficile
- Testări radiologice: radiografia abdominală pe gol pentru a evidenţia posibilele perforaţii sau
dilataţia colonului; clisma baritată sau irigografia evidenţiaza modificările cronice de la nivelul
mucoasei.
- Colonoscopia rămâne principala metodă de diagnosticare, atât prin evidenţierea extensiei şi

severităţii inflamaţiei, cât şi prin posibilitatea prelevării de biopsii. Prezintă riscul perforării ȋn
formele acute.
5. Tratament
a) medicamentos are drept rol remisia fazei acute şi prevenirea recăderilor.
- aminosalicilaţi- SALOFALK 250 sau SULFASALAZIN EN folosit mai ales ȋn cazurile uşoare şi
moderate unde determină remisia simptomatologiei în 70% din cazuri.
- corticosteroizi, imunosupresoare (ciclosporină, metotrexat)
b) chirurgical se adreseaza formelor care nu raspund la terapia medicala sau apariţia complicaţiilor
sau a efectelor secundare (Risc crescut de neoplazie) ,
- Intervenţia de elecţie este colectomia sau proctocolectomie.
VIII.II. DIVERTICULOZA – vezi pagina 20 din curs
VIII.III. APENDICITA
1. Definitie: Reprezintă inflamaţia acută a apendicelui vermiform, o porţiune subţire şi înfundată „în
deget de mănuşă” a intestinului gros. Este considerat „amigdala abdomenului”.Ca atare, la copii el se
inflamează la fiecare răceală puternică, fără a genera o apendicită acută în sensul chirurgical al
cuvântului.
2. Etiologie: resturi alimentare (sâmburi, seminţe, coji) sau conglomerate fecale solide (coproliţi),
care astupă ca un dop orificiul de evacuare al apendicelui.
Apendicele încearcă să elimine obstacolul prin contracţii ale peretelui, percepute sub forma unor
colici în fosa iliacă dreaptă (colică apendiculară). Odată dopul eliminat, totul revine la

normal.Când obstrucţia persistă, în interior se adună bacterii, apendicele se inflamează, se

îngroaşă, iar vasele din perete se dilată
3. Simptomatologie. Manifestările ei pot îmbrăca forme variate, pretând la confuzii cu nenumărate

boli: colică renală dreaptă, afecţiune genitală, colică biliară, un ulcer perforat, o tumoră intestinală.
- debut cu durere în epigastru, migrată ulterior în fosa iliacă dreaptă, datorită inflamaţiei peritoneului
de aici. Uneori, durerile pot iradia şi în porţiunea de sus a coapsei, eventual accentuate de mers,
pacientul stând cu coapsa îndoită pe abdomen.
- Greţurile şi lipsa poftei de mâncare sunt constante, dar nu se asociază cu vărsături decât în fazele
avansate. Nu există apendicită acută adevărată cu poftă de mâncare păstrată!
- Hiperestezia cutanata (sensibilitate crescuta la stimuli) in fosa iliaca dr.
- semnul Blumberg pozitiv.
- Triada Dieulafoy= triada simptomatica a apendicitei acute ce consta in durere, aparare

musculara in fosa iliaca dreapta si hiperestezie cutanata.
- Apariţia febrei este un semn de gravitate.
4. Investigaţii
- HLG arată o creştere a celulelor albe, ca semn indirect al inflamaţiei,
- Sumarul de urină
- examen coproparazitologic pentru depistarea paraziţilor intestinali la copii
- Ecografia abdominală
- efectuarea testului de sarcină, pentru eliminarea suspiciunii de sarcină extrauterină.
- CT nu este uzuală, doar în complicaţii ale bolii şi la bătrâni
5. Tratament
- Constituie urgenţa chirurgicală cea mai întâlnită în practică şi, netratată corespunzător, una dintre
cele mai frecvente cauze de peritonită.
- se poate opera clasic (apendicectomia) sau laparoscopic (trei, maxim patru incizii de 0,5-1cm, prin
care se introduc în abdomen instrumentele specifice, fără a secţiona fibrele musculare)
- Antispasticele (Drotaverină – NoSpa) nu influenţează negativ evoluţia apendicitei acute, putând

eventual ameliora colica renală care a fost de fapt la originea simptomatologiei. Persistenţa tabloului
clinic sub antispastice e o dovadă în plus a unei afecţiuni severe, care trebuie tratată chirurgical de
urgenţă.
- antibioterapie postoperator

VIII.IV. CANCERUL DE COLON
Anatomie Colonul este dispus în abdomen ca un “U” răsturnat, înconjurând intestinul subţire.
Începe în partea dreaptă jos a abdomenului (cec), urcă apoi pe aceeaşi parte spre ficat (colon
ascendent), unde formează o curbură (flexura hepatică), cotind transversal spre partea stângă a
corpului (colonul transvers trece pe sub stomac, puţin deasupra ombilicului). Toată această bucată
de intestin gros se numeşte colon drept.
Începând cu jumătatea stângă a colonului transvers, vorbim de colon stâng. Colonul transvers urcă
spre splină, formează şi aici o curbură (flexura splenică), coboară apoi prin stânga abdomenului
(colon descendent) până spre partea stângă jos a abdomenului, unde formează o buclă de forma
literei “S”, numită sigmoid. Sigmoidul se continuă în bazin cu rectul.
1. Definitie:tumora maligna localizata in tesutul epithelial.
2. Etipatotogenie: factori de risc ce pot fi modificati
• O dieta bogata in carne rosie (carnea de vita, porc, miel sau ficat) si carne procesata (mezeluri,
hot-dog) poate creste riscul de cancer de colon. In schimb, dietele bogate in legume, fructe si cereale
integrale sunt factori de risc protectiv pentru cancerul de colon.
• Fumatul, alcoolul, sedentarismul, obezitatea
o factori de risc ce nu pot fi modificati:
• Varsta peste 50 de ani, predilectie sex masculin
• polipi colorectali sau polipi adenomatosi (adenoame).
• Antecedente familiale de cancer colorectal sau polipi adenomatosi - persoane care au rude de
gradul unu (parinti, frati, copii) diagnosticati cu cancer colorectal.
• Boala inflamatorie intestinala, cum ar fi colita ulcerohemoragica sau boala Crohn
A. Cancerul de colon stang
3. Simptome: Colonul stâng are diametru mai mic decât cel drept şi aici materiile fecale au deja
consistenţă solidă. Ele depăşesc cu dificultate obstacolele apărute la acest nivel, prin urmare
tumorile îşi semnalează mai repede prezenţa, fiind diagnosticate de regulă în stadiu incipient.
- primele semne ţin de modificarea progresivă a tranzitului intestinal: alternanta perioadei de

constipatie cu perioadele de diaree, neexplicate prin dieta.
- durerile cresc progresiv în intensitate
- meteorism abdominal

- lipsa poftei de mancare

- vărsături abundente
- ocluzie intestinala
4.Investigatiile cancerului de colon stâng
- set minim set de analize

- markeri tumorali (CEA, CA 19-9 Markerii tumorali sunt utili şi pentru monitorizarea
postoperatorie a pacientului. Ei reapar în sânge cu mult timp înainte ca eventuala recidivă
sau metastază să fie vizibile prin alte investigaţii)
- Ecografia abdominală este inutilă pentru diagnosticul tumorii propriu-zise. Totuşi, ea
decelează metastazele din ficat, elimină alte cauze ale simptomatologiei,
- Colonoscopie cu prelevare de bopsie,
- CT cu substanta de contrast
5.Tratamentul cancerului de colon stâng
- Intrucat tumorile evoluează spre stenoză şi ocluzie, operaţia este indispensabilă, indiferent de
stadiul bolii.
- colectomie segmentară (scoaterea tumorii împreună cu o bucată mică de colon) până la
extirparea întregului intestin gros, când acesta se perforează la distanţă de tumoră (colectomie
totală
- radioterapie şi chimioterapie
B. Cancerul de colon drept
3. Simptomele cancerului de colon drept evoluează mult timp asimptomatic. Intestinul nu doare
dacă nu este inflamat sau dilatat. Materiile fecale ajunse în cec sunt semilichide şi se pot strecura mai
uşor printre obstacole, de aceea diagnosticul este pus de regulă în stadii avansate.
- durerile semnifică invazia organelor vecine (muşchi, perete abdominal, nervi, ureter, duoden etc).
Ele cresc progresiv în intensitate.
- tumorile de colon drept au loc să se dezvolte nestingherite, ating dimensiuni disproporţionat de

mari faţă de posibilităţile vaselor sangvine de a le asigura hrana. De aceea, bucăţi din ele mor
periodic şi se elimină în fecale. Ulcerarea lor permanentă provoacă sângerări mici, dar constante,
pacientul devenind anemic. Totuşi, sângele eliminat va fi descompus de bacterii şi nu va apărea ca
atare în scaun, care pare normal.
- rectoragiile sunt foarte rare şi apar doar când tumora rupe un vas mai mare.
-Oboseala, slăbiciunea, scăderea inexplicabilă în greutate
- Ocluzia intestinală este rară
4. Investigaţiile în cancerul de colon drept

- un set minim de analize de laborator ce arată o anemie a cărei cauză nu poate fi precizată,
- numite markeri tumorali (CEA, CA 19-9 etc).
-Ecografia nu este potrivită pentru organe care conţin aer (tubul digestiv). Tumora se vede ecografic
numai dacă are dimensiuni mari. Totuşi, ecografia decelează metastazele din ficat, elimină alte cauze
ale simptomatologiei,
- colonoscopia ce permite prelevarea de biopsii şi diagnosticul histopatologic se obţine chiar înainte

de operaţia propriu-zisă.
- Când starea pacientului nu permite efectuarea colonoscopiei, aceasta este înlocuită de CT cu

substanţă de contrast.
5. Tratamentul cancerului de colon drept
Ca orice neoplasm, cancerul de colon drept beneficiază de un tratament complex, care include
metode chirurgicale, radioterapie şi chimioterapie (tratament medicamentos specific). Pentru
cancerul de colon în general, chirurgia joacă rolul principal. Operaţia îşi propune extirparea tumorii
chiar şi în cazurile foarte avansate, cu metastaze, pentru a evita apariţia complicaţiilor (ocluzie,
sângerări , fistule etc.).
Operaţia standard se numeşte hemicolectomie.
VIII.V. OCLUZIA INTESTINALĂ
1. Definiție: Reprezinta oprirea completa și persistenta a tranzitului intestinal și imposibilitatea

evacuarii materiilor fecale și gazelor.
2. Etiologie:
2.1 Ocluzia intestinala mecaica este determinata de inchiderea (obstruarea, ocluzionarea)
lumenului intestinal si drept urmare, oprirea tranzitului intestinal prin :
a) Obstacole intrinseci (in interiorul intestinului): • tumora; corp sträin; proces tuberculos; •
invaginarea unei anse intestinale (intubarea unui segment intestinal in altul); • fecalom
(materie fecala intarita).
b) Obstacole extrinseci (din afara intestinului): • o brida de neoformație; *un inel de
eventrație sau hernie; • procese inflamatoare; * formațiune tumorală extraintestinala; •
sarcina; • volvulus (răsucirea unei anse intestinale in jurul axului sau mesenteric).

2.2 Ocluzii funcționale: • stimuli nervoși de la nivelul vaselor mezenterice, determinate de

intoxicații profesionale sau pornite de la nivel medular sau cerebral.
3.Tablou clinic:
- Dureri abdominale cu caracter colicativ,
-Oprirea evacuării materiilor fecale și a gazelor.
–constipatie alternanta cu diaree
-Meteorism abdominal.
- Distensie abdominală.
- Clapotaj intestinal (percutarea cutanata a peretelui abdominal, ce pune in evidenta un zgomot

caracteristic celui pe care- l face un zgomot hidroaeric anormal- lichid amestecat cu aer)
- Värsături, inițial alimentare, apoi fecaloide (varsatri cu character de continut intestinal).
- In cazul unei tumori, ocluzia poate fi precedată de scaune sanguinolente.
- Inapetență.
4. Investigatii: HLG, biochimie (proteine ↓, Cl ↓, K ↑, azotul ↑), tuseu rectal, tuseu vaginal,
radiografie abdominală pe gol, ecografie.
5. Tratament:
-Chirurgical în cazul obstrucțiilor mecanice.
- Medicamentos in cazul obstrucțiilor funcționale: reechilibrare hidro-electrolitică; antispastice

(papaverina, scobutil, atropina); antialgice.
VIII.VI. CANCERUL RECTAL

1. Definitie = este o afecțiune caracterizată prin apariția în regiunea rectului a unei formațiuni
tumorale maligne. Ocupa locul 2 printre neoplaziile maligne al tubului digestive, dupa cancerul
gastric.
2. Etiologie:
- de cele mai multe roi se dezvolta pe o leziune precanceroasa: polip adenomatos, rectocolita
ulcerohemoragica,
3. Simptome:debutul este silentios, depistat de obicei intamplator in urma unui examen clinic
complet
- constipatie cu rectoragii – de regula pacientii remarca prezenta de sange, amestecat uneori cu

mucozitati abundente.
- tenesme rectale - pe masura ce tumora creste, ea ocupa interiorul rectului si pacientii au senzatia
de golire incompleta dupa defecatie sau percep nevoia de defecatie, fara a elimina si materii fecale
- durerile apar in fazele avansate ale bolii si arata de regula ca tumora a invadat tesuturile din jur.
4. Investigatii:
- tuseu rectal. Daca tumora este situata in rectul inferior sau anus (ultimii 10 cm ai tubului digestiv),
ea poate fi perceputa la deget.
- colonoscopie cu eventuala biopsie din tumora, mai ales la adulti de varsta medie sau varstnici.
- ex materiilor fecale (hemoragii oculte, sange macroscopic, mucus, puroi)
- analizele de sange pot fi normale, pot arata anemie sau un sindrom inflamator nespecific.
- markeri tumorali (CEA, CA 19-9 etc).
- ecografia abdominala,
- examenul CT, eventual RMN.
5. Tratamentulinclude procedee chirurgicale, de radioterapie (rol foarte important in tratarea

neoplaziilor rectale) si de chimioterapie.
VIII.VII. PATOLOGIA ANO-RECTALĂ
CANCERUL ANAL

1. Definitie: este o afecțiune caracterizată prin apariția în regiunea anală a unei formațiuni tumorale
maligne.
2. Etiologie:
- Varsta peste 50 ani, preponderent sexul feminin
- Infectia cu HPV (virusul Papiloma uman)
- Infectia cu HIV
- Contacte sexuale anale
- Fumatul
- Aparitia frecventa de fistule anale
- Aparitia frecventa de zone de roseata, indurari la nivelul zonei anale
3. Simptome: dureri anale si tenesme rectale (senzație de defecație incomplete), pe fondul carora
survin rectoragii. In stadiile avansate durere sfincteriana atroce, insotita de secretii purulente.
4. Investigatii:
- tuseul rectal va decela o tumoreta dura, care sangereaza
- biopsia
- RMN pelvin
- echografia abdominala
5.Tratamentul este chirurgical, insotit de radioterapie.
BOALA HEMOROIDALA
1. Definite: Prin hemoroizi se intelege dilatarea sacciforma, varicoasa a plexurilor venoase

hemoroidale (circulatia venoasa la nivelul anusului si rectului),
2. Etiologie: Principalii factori favorizanti ai aparitiei hemoroizilor sunt :
- tulburari ale tranzitului intestinal - atat constipatia cronica (obligand la eforturi suplimentare
de evacuare) cat si diareea cronica (prin iritatia locala a mucoasei);
- ereditatea - exista familii in care aproape toti membrii familiei sufera de hemoroizi;
- la unele femei - sarcina, nasterea, sindromul premenstrual (congestia hormonala);
- factori iritativi locali - supozitoare, creme, unguente, laxative iritante;

- unele sporturi - calaria, ciclismul, motociclismul;
- factori alimentari - condimente, alcool.
3. Simptomatologia:
- durerea la defecatie- de intensitate variabila, de la o simpla jena, senzatie de presiune, pana la

durere atroce;
- sangerarea - sange rosu aprins ce apare la sfarsitul scaunului si se observa si pe hartia

igienica, de obicei in cantitate mica, dar care repetata poate determina anemie;
- alunecarea mucoasei anale (prolaps) din cauza efortului de impingere, care se poate
permanentiza cu accentuarea disconfortului.
4. Investigatii:
- set minim de analize
- tuseul rectal, ce va elimina o alta cauza de sangerare rectala (cancer, polip)
- anoscopia evidentiaza venele dilatate cat si leziunile asociate ( fisuri, anorectita)
5. Tratamentul:
a) igieno- dietetic cuprinde: evitarea condimentelor (mustar, piper, ardei iute), reducerea consumului
de alcool si alte bauturi excitante (cafea, ceai negru); hidratare (minim 2 litri zilnic), evitarea
constipatiei prin consum de alimente bogate in fibre (legume verzi, fructe proaspete sau uscate,
cereale), sport (mers, jogging, alergare usoara).
Se vor lua masuri de igiena locala dupa fiecare scaun prin efectuarea de bai de sezut cu musetel.
b) medicamentos:- venotonice (cresc tonicitatea peretilor venosi)
-supozitoare cu efect antiinflamator si analgetic : Hemorzon, Hemorsal, Proctolog
-unguente : Proctolog, Hemorzon
c) chirurgical se adreseaza hemoroizilor in stadiu avansat, care sangereaza.

VIII.II. DIVERTICULOZA (DIVERTICULITA) – de la pagina 11
1. Definitie: Diverticuloza colonica se caracterizeaza prin prezenta de diverticuli la

nivelul intestinului gros – “buzunarase” de mucoasa exteriorizate prin peretele colonului. Ansamblul
afectiunilor legate de prezenta acestora poarta numele de boala diverticulara. Diverticulii pot fi de
marimi diverse, incepand de la dimensiunea unui bob de mazare, pana la dimensiuni mult mai mari.
2. Etiologie: constipatie (fibrele musculare nu mai fac fata tensiunii din perete si se “rup”, apar
discontinuitati la nivelul mucoasei colonului.
- In “pungutele” iesite in afara conturului intestinal se aduna materii fecale, care se solidifica in
timp, formand “pietricele” (coproliti). Coprolitii sunt duri, pot eroda peretele diverticular,
perforandu-l. Chiar si in lipsa perforatiei, bacteriile prolifereaza necontrolat in diverticuli,
generand complicatii severe.
3.Simptomatologie:
- apare dupa un istoric indelungat de constipatie, fiind rara la tineri.
- dureri de intensitate moderata, in hipocondru stang, asociate adesea cu tulburari de tranzit.
- meteorism abdominal
- episoade de diaree rebela, care se suprapun intermitent pe tabloul constipatiei preexistente.
- rectoragii
- febra
4. Investigatii:
- HLG (anemie), VSH,
- Ecografia Irigografia (clisma baritata)
- CT, RMN (in diverticulita acuta, orice explorare invaziva a colonului este contraindicate- risc major de
perforatie).
- Colonoscopia ramane cea mai buna metoda de diagnostic pentru diverticuloza necomplicata. Din
cauza riscului de perforatie, nu se poate efectua inainte de 4- 6 saptamani de la un episod de
diverticulita acuta.

IX. HEMORAGIA DIGESTIVĂ SUPERIOARĂ (HDS)
1. Definitie: HDS este o urgenta medico- chirurgacala reprezentata prin pierderea sangelui in
segmentele superioare ale tubului digestiv (esofag. stomac, duoden) si care se poate exterioriza sau
nu prin hematemeza sau melena.
Hematemeza- vårsaturi cu sånge,
Melena - pierderea de sånge prin defecație. Scaunul are aspect de pacura.
2. Etiologie:
2.1 afecțiuni digestive:
2.1.1. Esofagiene: - varicele esofagiene rupte; - tumorile maligne și benigne, - ulcerul
esofagian: esofagite erozive; - traumatisme prin corpi straini sau iatrogene
(explorari endoscopice, biopsii, dilatații), - sindromul Mallory-Weiss; diverticuli.
2.1.2. Gastrice: - ulcerul gastric; - tumorile maligne și benigne, - diverticuli; gastrite
hemoragice, toxice, caustice, medicamentoase; - hernii hiatale și iatrogene; -
angiodisplazii, corpi straini, banding gastric,
2.1.3. Duodenale: - ulcer duodenal; diverticuli, tumori, teleangiectazii, polipoze;
2.1.4. Cai biliare: traumatisme hepatice, tumori hepetice; - rezecții hepatice,
pancreatite acute.
2.2 Afecțiunile extradigestive care conduc la HDS sunt: ulcerul de stres (traumatisme, arsuri,
şoc), - boli ale sângelui (hipocoagulabilitate): - boli sistemice: amiloidoza, mielomul,
sarcoidoza, insuficiența renala, infecții grave, insuficiența cardiaca, parazitoze ş.a.
3. Simptomatologie:
- Hematemeza, melena sau hematochezie (sânge proaspåt și cheaguri pe cale rectala), sete,
dispnee, vertij, astenie, lipotimii;
- antecedente patologice personale: hepatita, ulcer, boli hematologice, medicații (aspirină,
trombostop);
- extremitați reci, transpirații, tegumente palide, hipoTA, crește AV, oligurie.
4. Investigații:
- HLG, teste de coagulare,

- investigația funcției renale:…………………………….;

- investigația funcțici hepatice: transaminaze (……….,…………) bilirubina, colinesteraze.
- ionograma.
- Ex. imagistice: endoscopia, transit baritat; angiografie selectivă; scintigrafie.
5. Tratamentul HDS cuprinde:
5.1 Reechilibrare, in hemoragiile grave:
- poziționarea bolnavului in decubit dorsal, cu membrele inferioare uşor ridicate
(Trendelenburg).
- monitorizarea functiilor vitale (TA, AV, ritm respirator).
- sonda nasogastca,
- monitorizarea diurezei
- reechilibrare volemica;
- repaus digestiv absolut.
5.2 Corectarea coagularii, se face cu: plasma proaspata, vitamina K, calciu gluconic, masa
trombocitara (în trombocitopenii);
5.3 Antiacide, mai ales în HDS ulceros și în gastrite hemoragice;
5.4 Prostaglandinele E și A sunt puternici inhibitori ai secreției gastrice;
5.5 Vasopresina este un vasoconstrictor puternic care opreste HDS in 75% din cazuri:
5.6 Somatostatina, provoacă vasoconstricție splahnică și scade presiunea portala,
5.7 Hipotermia gastrica (lavaj gastric cu ser fiziologic rece)
5.8 Propanololul are rol in prevenirea hemoragiilor prin varice rupte sau gastrita eroziva
5.9 Hemostaza endoscopica;
5.10 Hemostaza angiografica prin embolizare, injectare de vasopresina;
5.11 Sonde de compresie cu dublu balonas, in varice esofagiene rupte
Tratamentul chinurgical este indicat in urmatoarele cazuri: hemoragie cataclismica, hemoragie
grava mai ales asociatà cu hipotensiune, hemoragie care nu se opreşte in ciuda tratamentului medical,
X. BOLILE CHIRURGICALE ALE FICATULUI ȘI CĂILOR EXTRAHEPATICE

X.I. ABCESELE HEPATICE
1. Definitie: Sunt afectiuni supurative unice sau multiple,localizate in parenchimul hepatic.
2. Etiologie

* Abcese amoebiene- date de Entamoeba histolytica, caracteristice tarilor tropicale
* Abcese piogene-date de agenti microbieni diversi:Escherichia coli,streptococul,stafilococul

auriu,etc.
3. Simptomatologie
- aparitia abceselor secundar unei supuratii la distanta se manifesta prin agravarea starii septice
initiale
- cand apar posttraumatic, debuteaza insidios prin:astenie,febra,dureri epigastrice sau in hipocondru

drept apoi se contureaza net starea septica:f ebra, frison, transpiratii reci, limba prajita,varsaturi
- la ex.obiectiv: icter tegumentar, hepatomegalie dureroasa, submatitate si raluri subcrepitante la

ascultatie la baza hemitoracelui drept
4. Investigatii
- HLG ce evidentiaza hiperleucocitoza=20000-30000 cu polinucleoza, si anemie
- fosfataza alcalina crescuta
* ex.radiologic-ridicarea hemidiafragmului drept,cu diminuarea mobilitatii acestuia
-imagine hidro-aerica in aria hepatica(in cele cu anaerobi)
* scintigrama hepatica
* ecografia si punctia hepatica
5. Tratament
* medical-antibiotice in doze mari ,in functie de antibiograma
* chirurgical-are ca obiectiv,evacuarea puroiului prin drenaj efficient
X.II. CHISTUL HIDATIC HEPATIC (ECHINOCOCOZA HEPATICA)
. Definitie: Este o afectiune tumorala hepatica, data de un parazit numit Taenia echinococcus
2. Etiopatogenie: parazitul Taenia echinococcus care in stare adulta se gaseste in intestinul unor
carnivore (caine,pisica,lup,vulpe) iar in stare larvara, sub forma de chist, in viscerele unor mamifere
(gazde intermediare):om,oaie,porc,vaca,maimuta.
Infectarea omului se poate realiza pe 2 cai:
- Contaminarea directa- prin contact direct al omului cu animalul

- Contaminarea indirecta-mai rara-prin apa infestata sau legume crude nespalate
3. Simptomatologie
* In stadiul pretumoral:
- Manifestari alergice intermitente (prurit)
- Sindrom dispeptic hepatocelular (inapetenta, gust amar in gura, intolerant la grasimi, senzatie de
apasare si plenitudine in hipocondrul drept, balonare postprandiala, varsaturi bilioase)- aceasta
perioada poate dura ani de zile
* In stadiul tumoral-imbraca diverse aspecte,in functie de localizarea tumorii si dimensiunile

acesteia, atingand marimea unei portocale: dureri in umarul drept, tuse uscata, sughit, dispnee,
hepatomegalie,fara icter sau ascita
4. Investigatii:
- HLG, ce evidentiaza eozinofilia sangvina crescuta >10%-in 50 % din cazuri
- Cutireactia Casoni- este o reactie intradermica produsa la injectarea de 0,10-0,20 ml antigen hepatic
si se citeste la 30 min, 1 ora si 24 ore. Reactia este negative daca a murit parazitul sau a abcedat
- Reactia de fixare a complementului Wenberg- Parvu este pozitiva si la 2 ani de la vindecare
- Imunoelectroforeza
- Scintigrama hepatica,ecografia,CT
5. Tratament -este exclusiv chirurgical; pentru fenomene alergice se administreaza Romergan,

feniramin
X.III. TUMORI MALIGNE ȘI BENIGNE
A. TUMORI BENIGNE HEPATICE se clasifica:
* De origine parenchimatoasa: adenom, colangiom
* De origine conjunctiva: angiom, limfangiom, leiomiom, fibrom, lipom
Angioamele hepatice
1. Definitie: Sunt tumori aparute ca urmare a proliferarii tesutului reticuloendotelial al ficatului.
2. Simptomatologie - saraca si nespecifica;
- cand tumorile ating dimensiuni mari, se pot intalni:

* Hepatomegalie uniforma sau partiala
* Tulburari digestive prin compresiune extrinseca a stomacului si duodenului, ajungand pana la a

mima stenoza pilorica
* Rareori icter mecanic
3. Investigatii:
* Rdf.abdominala pe gol- modificari asimetrice ale umbrei hepatice
* Tranzit baritat gastro-duodenal- relatiile tumorii cu organelle vecine
* Colangiografia- evidentiaza cointeresarea cailor biliare extrahepatice
* Scintigrama si ecografia
* Arteriografia selectiva-permite vizualizarea tumorii si orientarea punctiei biopsice
* CT
4. Tratament chirurgical-se adreseaza tumorilor unice si bine delimitate
B. TUMORILE HEPATICE MALIGNE
Cancerul hepatic primitiv
1. Definitie: tumora maligna, primitiva a ficatului
2. Etiopatogenie -neelucidata
- factori favorizanti:
* Malnutritia
* Parazitoze ce produc fibroze hepatice si regenerare secundara (schistosomiaza,etc.)
* Ciroza hepatica in 2/3 -3/4 din cazuri
* tulburari endocrine
3. Simptomatologie
-debut insidios cu meteorism, inapetenta, greata, astenie, dureri in hipocondru drept si epigastru, stari
febrile inexplicabile
- durere permanenta, cu iradiere in in umarul drept si in flancuri.
-la ex.obiectiv se constata: hepatomegalie cu ficat dur si sensibil, icter mecanic in 50% din cazuri,
ascita apare in fazele avansate, febra intermitenta

4. Investigatii
- Ex.de laborator: Anemie cu leucocitoza si neutrofilie, VSH crescut, teste hepatice, FA ,

bilirubinemia crescute, alfafetoproteina serica este crescuta (glicoproteina asemanatoare albuminei),
- Ex.radiologic: radiografia simpla, splenoportografia- arata amputari ale unor ramuri vasculare,
CT, Ecografia
- punctia cu prelevare de biopsie, efectuata laparascopic
5. Tratament - simptomatic cu cu antialgice (Algocalmin), barbiturice
- opiacee: MIALGIN, SINTALGON
- chirurgical in formele localizate
- Chimioterapie nu este eficienta,
X.IV. LITIAZA BILIARĂ
1. Definitie: Este aparitia de calculi in vezica biliara si apare cu precadere la femei,dupa 40 ani.
2. Etiopatogenie
- tulburari metabolice ce modifica raportul componentelor biliare, facand posibila precipitarea unora
din aceste componente: excesul de cholesterol in bila, scaderea concentratiei de acizi biliari si
lecitina, staza si infectia biliara, sarcina, cosumul de contraceptive (minim 2 ani)-favorizeaza staza
biliara
- factori genetici
-alti factori litogenici: DZ, astmul bronsic, obezitatea, guta, sedentarismul, constipatii, infectii
ntestinale, si mai ales biliare.
- imposibilitatea colecistului de a-si evacua convenabil continutul –cauze mecanice:stenoze

inflamatorii,modificari distrofice cervico-cistice(adenomiomatoza,colesteroloza),anomalii
congenitale biliare,etc.
3. Simptomatologie:
-faza tulburarilor dispeptice: meteorism,flatulenta, greata,migrena, astenie,tulburari de tranzit
- faza durerilor paroxistice = colica biliara =durere violenta in hipocondru drept, cu iradiere
epigastrica, umar drept; b.este agitat, are greata ,varsaturi

4. Investigatii
-HLG- leucocitoza cu neutrofilie
- bilirubinemie
- ecografia, CT
-radiografia simpla, colecistografia, colangiografia,
5. Tratamentul litiazei biliare in afara colicilor este medical si chirurgical.
- igieno- dietetic: -regim cu evitarea grasimilor de origine animala, excitante
- medicamentos: antispastice: scobutil
coleretice: Colebil, Rowachol
antibiotic, in caz de infectie
disolutia chimica (dizolvarea calculilor) - Acid chenodezoxicolic (CHENAV,

CHENDEX), minim 1 an.
- chirurgical: colecistectomia, indicata in calcul coledocian, sau complicatii
X.V. COLECISTITA
1. Definitie: Este inflamatia acuta a peretului vezicular, coexistand cu un obstacol litiazic

infundibulo-cistic. Reprezinta complicatia cea mai frecventa a litiazei veziculare.
2. Etiopatogenie:
- obstruarea canalului cistic de catre un calcul si implicit stagnarea bilei
- precadere la varsta de 50 – 70 ani.
3. Simptomatologie:
3.1 durere in hipocondrul drept sau in regiunea epigastrica, este vie, intense, persistenta, iradiaza in
umarul drept, ce se atenueaza in cazul regresiunii fenomenului inflamator.
Semnul Murphy = in timp ce mana examinatorului palpeaza usor hipocondrul drept, i se cere
pacientului sa inspire profund, si atunci, daca vezica este inflamata, in timpul inspirului, aceasta
atinge peretele abdominal si bolnavul simte o durere accentuata. Spunem ca avem semnul Murphy
prezent (pozitiv).
3.2 contractura muscular apare cand colecistul a perforat
3.3 greata,varsaturi

3.4 frison-uneori discret, alteori violent, urmat de transpiratii si stare generala alterata
3.5 febra-
3.6 tahicardie
3.7 coloratia icterica a scleroticelor, a mucoaselor si a tegumentelor
4. Investigatii
a) ex. de laborator:
- leucocitoza- 15.000-20.000/mm3
- trasaminaze, FA, bilirubinemia, amilazemia, VSH, fibrinogen-crescute
- in urina, urobilinogen, saruri biliare, amilazurie - crescute
b) Ecografia-cel mai valoros ex., arata prezenta de calculi
c) ex radiOlogic in puseu acut nu se recomanda; daca obstacolul pe canalul cistic persista, ex

radiologic va arata “un colecist exclus” adica un colecist care nu se va opacifia cu substanta de
contrast, deorece bila secretata de ficat si incarcata cu substanta de contrast nu intra in colecist din
cauza obstacolului existent pe canalul colecisticsi care scoate dpdv functional colecistul din arboreal
biliar extrahepatic.
5. Tratament- atitudinea de urgenta- colecistectomie
- postoperator, viatmine, Penicilina, Clorocid, in caz ca antibiograma nu arata necesitatea unui alt
antibiotic
- medical - se aplica in cazul in care nu se intervine imediat chirurgical si consta in antibioterapie

( Clorocid sau Penicilina asociata cu Streptomicina), antispastica- antalgice (Algocalmin, Scobutil,
Papaverina, Xilina in perfuzie), somnifere, la nevoie medicatie tranchilizanta.
- alimentatie parenterala, aspiratie gastroduodenala, in caz de proces acut cu evolutie defavorabila.
XI. BOLILE CHIRURGICALE ALE PANCREASULUI

XI.I. PANCREATITE
PANCREATITA ACUTA este inflamația bruscă a pancreasului.

1. Etiologie:

- Afecțiuni biliare: litiaza/microlitiaza coledociană; litiaza veziculară; colecistita acută.

- ingestia acută de alcool.
- Administrare cronică de unele medicamente.
- Posttraumatic.
- Infecții virale.
- Obstacole la nivelul canalelor excretorii pancreatice.
2. Tablou clinic:
- Durere- rezistentă la analgezice, intensă, atroce, character de „durere în bară“ sau
„durere în semicentură", care oblige la poziție antalgică.
- Grețuri și vărsături, Distensie abdominală moderatā, Meteorism abdominal.
- Febra moderată.
3. Investigatii: HLG (leucocitoza), glicemie ↑; amilaza serica si urinara; lipide ↑; calcemie ↓
- Radiografie abdominală pe gol.
- Ecografie; CT, Angiografie selectivă.
5. Tratament:
- repaus digestiv absolut
- Analgezice.
- pev reechilibrare hidroelectrolitica.
-Corticoterapie, antibioterapie.
- chirurgical
PANCREATITA CRONICA este o afetiune, caracterizată prin leziuni cronice, inflamatoare și

degenerative. Prezintă scleroze mutilante, nodulare, segmentare sau difuze asociate cu calcificari.
1. Etiologie
- Reducerea sau dispariția țesutului glandular.
- Frecvent la bärbati între 40-50 de ani.
- Litiază biliară.
- Angiocolite. Colecistopatii. Boala ulceroasă.
- Ciroze. Hepatite.
- Cronicizarea pancreatitelor catarale. Steatonecroză pancreatică.
- Alcoolism cronic.

- Boli de nutriție. Boli de colagen.

2. Tablou clinic:
2.1. Manifestäri dispeptice: • anorexie față de grăsimi; grețuri și vărsături; meteorism
abdominal și flatulență; diaree alternată cu constipație; • halenă; • sialoree.
2.2. Durerea: apare după mese copioase sau consum de alcool;
- localizată în epigastru sub formă de durere „în bara" sau „în centură";
- criza este însoțită de paloare, anxietate și transpirații;
- durerea iradiază în: hipocondrul stâng; umărul stâng; în stânga coloanei vertebrale;
precordial; in tot abdomenul.
2.3. Manifestări generale la distanță: slåbire accentuată sau „ftizie pancreatică": parestezii;
polinevrită; depresie nervoasă; stări de agitație.
2.4. Manifestări ale afectării organelor vecine: varsäturi, • tendință de sincopă; • stări de
colaps; icter mecanic; • stază duodenala; • hipertensiune portală.
2.5. Simptome cardio-vasculare: • hipotensiune arterială; • tulburări de ritm.
3. Investigatii:
- Ex. coproparaziotologic: scaun de fermentație sau putrefacție/ scaun decolorat, cu
resturi alimentare.
- Ex sanguin: scaderea nivelului de fermenti pancreatici, bilirubina și fosfataza alcalină
crescute.
- Ex. urină: scădere a nivelului fermenților pancreatici.
- Ex. radiologic: radiografie abdominala pe gol (lärgirea și deformarea cadrului
duodenal; • mărirea spațiului retrogastric; • impingerea în sus a porțiunii antropilorice;
• litiază pancreatică; se poate constata prezența unor boli associate)
- Ecografie. CT.
4. Tratament:
- Regim alimentar de cruțare a pancreasului.
- Colagoge uşoare (Colebil, Fiobilin).
- Fermenți pancreatici (Triferment, Mexaze).
- Antispastice
- Sedative centrale (Fenobarbital).
- Antibiotice.
- Tratament balnear.
- Tratament chirurgical în caz de litiază,

XI.II. TUMORILE PANCREASULUI

CANCERUL PANCREATIC este o leziune cronica a pancreasului.
1. Etiologie: frecvență crescută între 50 și 70 de ani, fumatul, DZ, litiază biliară, alcool.
70% din tumori sunt localizate la nivelul capului pancreasului, iar 30 % la nivelul corpului și al cozii
pancreasului.
2. Tablou clinic:
a) Scădere în greutate.
b)Durerile: - pot iradia în spate, atenuate de poziții antalgice
- pot iradia in epigastru, cu iradiere în zona dorsală sau in umărul drept;

- dureri violente, iradiate în spate, însoțite de sughit sau nevoia de defecare.
c) alte simptome: Anorexie. Depresie. Sindrom dispeptic abdominal. Meteorism abdominal.
Constipație alternată cu diaree. Astenie. Paliditate. Icter progresiv. Hepatomegalie. Splenomegalie.
Febră. Tulburări psihice. Tromboflebită.
3. Investigatii: radiografie abdominala pe gol (deformarea potcoavei duodenale)
- HLG (anemie), VSH ↑, modificări ale fermenților pancreatici; bilirubină directă ↑; FA ↑crescută;
cholesterol ↑
- Ecografie, CT
4. Tratament: simptomatic, chirurgical asociat cu chimioterapie si radioterapie.
XII. BOLILE CHIRURGICALE ALE SPLINEI

XII.I. RUPTURA DE SPLINA
1. Definiție: Leziunea traumatica a splinei se produce mai frecvent prin contuzii (rupturi).
2. Etiologie:
-Traumatisme.
- Intervenții chirurgicale.
- Ruptura secundară a unui hematom intrasplenic.
- Ruptura întârziată a unui hematom perisplenic blocat inițial
- Desprinderea secundară a cheagului care obstrua o plaga vasculară uscată.
3. Tablou clinic:
- Semne de șoc hemoragic.

- Hemoragie intraperitoneală.
- paloare; tahicardie; hipotensiune arterială cu tendință de scădere in ortostatism; • lipotimie; durere
spontană in hipocondrul stâng, care iradiază in umărul stâng;
- subfebrilitate sau febra 38°C; • greață; • värsäturi; • meteorism abdominal; • matitate sau împăstare
profundă dureroasă în cadranul superior stâng al abdomenului.
4. Investigatii: ecografie abdominală.
5. Tratament chirurgical.
XIII. HERNIILE, EVENTRAȚIILE, EVISCERAȚIILE

HERNIA este ieşirea parțialä sau totală a unuia sau a mai multor organe din cavitatea sau din
invelisul lor normal, printr- un canal sau orificiu preexistent sau creat de către impulsul continuu pe
care il exercita organele care herniază ( acestea rămân acoperite de alte țesuturi).
1. Etiologie:
- Hernia inghinală: • mai frecvență la bărbați tineri;
• la vârstnici – după eforturi relativ mici.
- Hernia crurală: • mai frecventă la femei.
2. Clasificare:
- După localizare: • hernia inghinală; • hernia crurală/femurală; • hernia ombilicală; • hernia
epigastrică; • hernia hiatală/diafragmatică; hernia internă; hernia de disc; hernia cerebrală;
hernia pulmonară; hernia musculară.
- După etiologie: • hernii congenitale; • hernii dobândite.
- Anatomopatologic: hernii simple; hernii complicate.
4. Tablou clinic:
4.1 Hernia inghinală: • durere vie ca o arsură; • jenā locală; • hernia se reduce în poziție de decubit
dorsal.
4.2 Herniile ombilicale descoperite la copii nu se operează.
5. Tratament: chirurgical + tratamentul eventualelor complicații (strangularea herniei, peritonita
herniara)

EVENTRAȚIA este desfacerea postoperatorie a aponevrozelor și a mușchilor peretelui abdominal

și ieșirea pe sub ele a unor organe ale cavității abdominale. În acest caz, organele rămân
întotdeauna acoperite de piele, chiar dacă nu sunt acoperite de peritoneu.
1. Etiologie: Vârstă înaintată. Probleme respiratorii. Probleme cardiace. Obezitate. Sedentarism.

2. Tablou clinic:
- Cicatrice pe piele care arată o veche intervenție chirurgicala sau traumatism deschis.
- Tumoră clastică neregulată determinată de sacul de eventre
3. Tratament:
- intervenție chirurgicală de refacere a peretelui muscular.
- intervenție chirurgicală a complicațiilor.
- imobilizare la pat postoperatorie.
- regim alimentar
EVISCERAȚIA este ieşirea din cavitatea abdominala a unor organe, care nu sunt acoperite nici
mãcar de piele.
1. Etiologie: postoperator sau dupa traumatisme abdominale accidentale.

2. Tablou clinic: este precedată de eliminarea unei serozități abundente printre marginile inciziei
cutanate.
3. Tratament: chirurgical (reintroducerea organelor în abdomen, reinchiderea peretelui
abdominal).

Condriuc - G2B - CHI - I - S17

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Condriuc - G2B - CHI - I - S17

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SCOALA POSTLICEALA SANITARA “SF.

VASILE CEL MARE” GALATI

VI. BOLILE CHIRURGICALE ALE ESOFAGULUI

VI.I. BOALA DE REFLUX GASTRO-ESOFAGIAN (BRGE)

Profesor: As. Med.Licentiat Sef CONDRIUC TEODORA- MIRELA Page 1

- Endoscopie digestivă superioară.

VI.II. TUMORILE ESOFAGULUI

Profesor: As. Med.Licentiat Sef CONDRIUC TEODORA- MIRELA Page 2

VII. BOLILE CHIRURGICALE

VII.I. ULCERUL GASTRO- DUODENAL (PERFORAT)

Profesor: As. Med.Licentiat Sef CONDRIUC TEODORA- MIRELA Page 3

- Infecția cu H. pylori, care este cea mai frecventă cauză de ulcer.

3.1 Semne funcționale:

3.2Semne generale: paloare, anxietate, cu transpirațiii reci. respirație superficiala, tahicardie,

- La inspecția abdominală - observăm un abdomen imobil, care nu participa la mişcările respiratorii,

- Alte semne de peritonită:

o Blumberg= durere vie la decompensarea brusca, dupa manevra de palpare in fosa

Profesor: As. Med.Licentiat Sef CONDRIUC TEODORA- MIRELA Page 4

o Hiperestezia cutanată= sensibilitate crescuta la stimuli

- aparitia meteorismului și prezența gazelor în intestin.

-HLG (leucocitoa cu polineutrofile)

- transit britat, evidentiaza nisa

- Puncția abdominală (evidentiaza lichidul revărsat în cavitatea peritoneală)

5.Tratamentul: perforațici ulceroase este strict chirurgical, de urgență, asociat cu tratament de

- chirurgical: rezecția gastrică cu ridicarea leziunii ulceroase, sau vagotomie cu bulbantrectomie și

- medicamentos: antibioterapie, inhibitori ai pompei de protoni

VII.II. TUMORILE BENIGNE ȘI MALIGNE

NEOPLASMUL GASTRIC (CANCERUL GASTRIC)

1.Definitie: tumora gastrica maligna, cu punct de plecare in tesutul epitelial.

2. Etiologie:a) ereditatea este sustinuta de teoria familiilor de cancerosi

Profesor: As. Med.Licentiat Sef CONDRIUC TEODORA- MIRELA Page 5

In perioada de stare, simptomele sunt necaracteristice, apar dureri epigastrice continue de

La ex fizic, in stadiile avansate de boala, se constata semnul Virchow- Troisier (metastaze

- CT sau RMN abdominala-pt.stadializarea preoperatorie

Profesor: As. Med.Licentiat Sef CONDRIUC TEODORA- MIRELA Page 6

5. Tratamentul:exclusiv chirurgical, radioterapie si chimioterapie (tratament medicamentos

TUMORILE INTESTINULUI SUBTIRE

2. Clasificare: In majoritate sunt tumori benigne: adenoame (polipi – au origine in mucoasa

3.Simptomatologie: Tumorile de intestin subtire evolueaza un timp asimptomatic. Adesea,

Greturile si varsaturile apar cand tumora impiedica golirea intestinului.

- HLG evidentiaza anemia.

Profesor: As. Med.Licentiat Sef CONDRIUC TEODORA- MIRELA Page 7

Tumorile mici, benigne si asimptomatice (diagnosticate intamplator cu ocazia unor investigatii de

VII.III. ENTERITE REGIONALE (BOALA CROHN)

Profesor: As. Med.Licentiat Sef CONDRIUC TEODORA- MIRELA Page 8

- accentuarea tranzitului intestinal - scaune moi, de cateva ori pe zi - persistenta saptamini-

- prezenta sindromului inflamator (cresterea VSH, fibrinogenului, proteina C reactiva), HLG

- endoscopia digestiva (interesare difuza, discontinua a mucoasei, cu ulceratii liniare si profunde; cu

- CT, RMN in diagnosticarea complicatiilor bolii Crohn (abcese, fistule).

5.1 igieno- dietetic: regim hipercaloric, hiperproteic

- imunosupresoare: METROTREXAT, CICLOSPORINA).

- antispatice, sedative si uneori antibiotic

- recent, se utilizeaza noi terapii - anticorpi monoclonali impotriva citokinelor proinflamatorii - cu

Profesor: As. Med.Licentiat Sef CONDRIUC TEODORA- MIRELA Page 9

-chirurgical este de obicei rezervat pentru complicatii (fistule, abcese, ocluzii).

VIII. BOLILE CHIRURGICALE ALE INTESTINULUI GROS:

VIII.I. RECTOCOLITA ULCEROHEMORAGICĂ

1.Definitie este o inflamaţie cronică a mucoasei şi submucoasei colonului şi rectului.

2. Etiologie:nu este complet elucidata

- prezenţa unui istoric de boli inflamatorii intestinale.

- factori protectivi în ceea ce privește apariţia rectocolitei ulcerohemoragice: apendicectomia ȋn

3. SimptomeAfectiunea evolueaza cu perioade active in care simptomatologia este deosebit de

Profesor: As. Med.Licentiat Sef CONDRIUC TEODORA- MIRELA Page 10