ŞCOALA SANITARĂ POSTLICEALĂ ,,CHRISTIANA’’GALAŢI

LUCRARE DE DIPLOMĂ

INGRIJIREA PACIENTULUI CU ULCER GASTRODUODENAL

Coordonator:
prof.Topalov Melpomeni Eleni Absolvent
Stanca Andreea
CUPRINSUL PREZENTARII
 
I Notiuni de anatomie a aparatului digestiv

II. Noţiuni de fiziologie

III. Definitie

IV. Etiologia bolii

V. Clasificare

VI. Simptomatologie

VII. Investigatii paraclinice

VIII. Diagnosticul bolii

IX. Tratamentul bolii

X. Studiu de caz- Prezentare de caz

XI. Nevoi afectate

XII. Interventii cu rol propriu si delegat

XIII. Concluzii
Aparatul digestiv cuprinde un grup de organe a căror funcţie principală este digestia.
Segmentele tubului digestiv sunt:
-cavitatea bucală,
-faringele,
-esofagul,
-stomacul,
-intestinul subţire
-intestinul gros.
Pe lângă aceste segmente, aparatul digestiv cuprinde şi o serie de glande anexe, ale
căror secreţii ajută la digestia şi absorbţia alimentelor: glandele salivare, ficatul şi
pancreasul. Tractul digestiv sau gastro-intestinal seamănă cu un tub, ale cărui porţiuni
diferă ca mărime, structură şi funcţie. Tubul digestiv poate fi divizat în trei porţiuni:
-portiunea ingestiva, deasupra stomacului, servind doar la transportul alimentelor,
-portiunea digestivă, formată din stomac şi intestinul subţire, unde alimentele sunt
pregătite pentru a fi absorbite
-portiunea ejectiva, formată din intestinul gros pe unde resturile digestive sunt
eliminate.
FIZIOLOGIA STOMACULUI ŞI DUODENULUI

În fiziologia stomacului şi duodenului, sau în fiziologia digestiei şi absorbţiei mai

exact, un rol deosebit îl au şi organele anexe ale tractului digestiv şi anume pancreasul
şi ficatul.
Pancreasul este o glandă cu secreţie mixtă: exo şi endocrină. Pancreasul
exocrin este o glandă acinoasă, ai cărui produşi de secreţie sunt enzimele digestice
(tripsina, steapsina,etc).

Ficatul este o altă glandă anexă a tubului digestiv, cea mai voluminoasă glandă
a organismului. Produsul de secreţie externă al ficatului este bila. Secreţia biliară a
ficatului este continuă, dar evacuarea ei în intestin este ritmată de perioadele digestive
DEFINIŢIE

Ulcerul gastro-duodenal se caracterizează prin pierderea limitată de substanţă la nivelul

mucoasei gastrice sau duodenale. Frecvenţa este mai mare între 20-40 ani, fiind mai
mare la bărbaţi. Leziunea este unică în cele mai multe cazuri, dublă localizare fiind de
aproximativ 4% în ulcerul gastric şi 10% în cel duodenal.
ETIOLOGIE

Are o etiologie plurifactorială . Dintre factorii care ar putea interveni în ulcerogeneză

sunt de menţionat :
• factorii genetici ,
•factori de mediu ,
•factorii neuroendocrini
• unele boli asociate .

Ulcerul gastroduodenal este frecvent întâlnit în bronho-pneumopatia obstructivă cronic

( BPOC ) , ciroza hepatică şi cancerul pancreasului .
Recent , în ceea ce priveşte ulcerul , gastritele şi afecţiunile înrudite , la originea lor se
află cel mai frecvent o bacterie , Helicobacter pylori , care lezează în timp mucoasa
gastrică
CLASIFICARE

Formele uzuale de ulcer:

-ulcer asociat cu Helicobacter pylori (75% din ulcerul gastric şi 90% din ulcerul
duodenal);

-ulcer asociat cu consumul de AINS (antiinflamatoare nesteroidiene);

-ulcer de stress.
SIMPTOMATOLOGIE

În funcţie de diferitele localizări ale ulcerului gastroduodenal , simptomatologia

diferă , dar există şi trăsături comune .
Simptomul cel mai constant este durerea .
Durerea are caracter de crampă , de arsură sau de torsiune şi este localizată în
epigastru , cu intensitatea maximă în punctul xifoidian , punctual mediu gastric şi
periombilical , deseori iradiază în spate .
Pirozisul sau senzaţia de arsură retrosternală este cauzată de distonia cardiei şi de
iritaţia esofagului inferior . Poate avea ritmul şi periodiciatatea durerii ulceroase . Mai pot
apărea eructaţii acide , gust acru sau amar în gură.
Eructaţiile se caracterizează prin eliminare orală a gazelor din stomac .
Regurgitaţiile reprezintă eliminarea de conţinut gastric fără efort şi sunt condiţionate de
insuficiena funcţională a cardiei şi de esofagita peptică .
INVESTIGAŢII PARACLINICE

EXAMENUL RADIOLOGIC
Are o importanţă esenţială în precizarea diagnosticului de ulcer gastroduodenal, oferind
semne directe şi indirecte. Examinarea se face prin urmărirea radioscopică a progresiei
sulfatului de bariu (substanţă radioopacă) ingerat de bolnav dimineaţa pe nemâncate.

ENDOSCOPIA (FIBROGASTROSCOPIA)
Este practic explorarea indispensabilă în ulcerul gastric .
Îngăduie examinarea directă (vizualizarea) a leziunii, oferind informaţii asupra
morfologieilezionale, a peretelui şi pliurilor gastrice din vecinătate

EXAMENUL SECREŢIEI GASTRICE - prin tubajul gastric, constă în analiză cantitativă

şi calitativă a sucului gastric.
În ulcerul duodenal se constată hipersecreţie (150 ml) pe când ulcerul gastric nu este
puternic secretor.
DIAGNOSTIC
Diagnosticul pozitiv al ulcerului duodenal este relativ uşor, bazându-se în primul
rând pe examenul clinic şi în doilea rând pe cel radiologic.Anamneza semnalează
durerile epigastrice caracteristice, ritmate de mese şi cu o periodicitate sezonieră,
iar examenul radiologic evidenţiază nişă.
Diagnosticul diferenţial al ulcerului duodenal se face cu toateafecţiunile, ce se
manifestă prin dureri epigastrice spre deosebire de diagnosticuldiferential al
ulcerului gastric ( în primul rând diagnosticul cu cancerul gastric),diagnosticul
diferenţial al ulcerului duodenal are o importanţă practică mai mică.
 TRATAMENT

IGIENODIETETIC

MEDICAMENTOS

HIDROMINERAL

CHIRURGICAL
PREZENTARE DE CAZ

Pacienta M. F. in varsta de 40 de ani.

MOTIVELE INTERNĂRII
-scaun melenic,
-vărsături bilio alimentare;
-epigastrologie,
-astenie fizică,
-anxietate
ISTORICUL BOLII - Pacienta în vârstă de 40 de ani, cunoscută cu ulcer de aproximativ
un an pentru care a urmat tratament medicamentos specializat, prezintă de aproximativ
3 luni epigastroalgii şi astenie fizică datorită nerespectării regimului igienico-dietetic.
Ambulatoriu îşi administrează antispastice (fără recomandarea medicului). Se adaugă la
simptomatologia enunţată şi scaunul melenic şi starea lipotimică, motiv pentru care se
internează în secţia Chirurgie a Spitalului Judeţean Galaţi.

DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE : după efectuarea examenelor clinice şi

paraclinice se stabileşte diagnosticul de ulcer gastro-duodenal hemoragic .
NEVOI AFECTATE

NEVOIA CONSIDERAŢII
1.De a respira şi a avea o Surse de dificultate- scăderii masei volemice
bună circulaţie Manifestări de dependenţă: tahicardie, hipotensiune arterială dispnee
cu polipnee;
2.De a mânca şi a bea Surse de dificultate – stenoză ,regim alimentar.
Manifestări de dependenta- greaţă, vărsături, senzaţie de plenitudine
3.De a elimina Surse de dificultate – ulceraţie la nivelul duodenal cu prezenţa sângelui
hipovolemie cu scăderea irigării renale
Manifestări de dependenta-melena,oligurie
4De a dormi şi a se odihni Surse de dificultate-hipoxia cerebrală şi tisulară cu creşterea produşilor
toxici în sânge ,epigastralgiile
Manifestări de dependenţă -nelinişte, epuizare psihică şi fizică şi somn
deficitar.
5.De a evita pericolele Surse de dificultate -scăderea rezistenţei organismului şi predispoziţia
la recidive ,proces ulcerativ la nivelul duodenal.
Manifestări de dependenţă -risc la infecţii şi complicaţii, supărare
6.De a se recrea Surse de dificultate -oboselii, astenie
Manifestări de dependenţă -lipsa interesului faţă de activităţi
recreative.
7.De a învăţa despre boala Surse de dificultate – neacceptării rolului de bolnav.
Manifestări de dependenţă - apariţia complicaţiilor şi nerespectarea
regimului alimentar.
INTERVENTII DE NURSING CU ROL PROPRIU

 asigur repausul fizic şi psihic pentru diminuarea senzaţiei de plenitudine

gastrică .
 plasez bolnavă într-o poziţie antalgică; -invat pacienta să practice tehnici de
relaxare;.
 invat bolnava să inspire profund pentru diminuarea senzaţiei de greaţă
 ajut pacienta să se alimenteze oral, cu linguriţa , în funcţie de toleranţa
gastrică.
 alimentez pacientă cu un regim hidric format din ceai uşor îndulcit, supă
strecurată, zeamă de compot, sucuri neacidulate, limonadă.
 efectuez bolnavei o spălătură gastrică şi o clismă evacuatoare în seara
aceleaşi zile.
 pregătesc pacienta psihic şi fizic, pentru efectuarea perfuziei , pregătesc
materialele necesare.
INTERVENTII DE NURSING CU ROL DELEGAT

 Administrez medicaţia antispastică şi antialgică conform indicaţiei

medicale:Ranitidina 2tab/zi p.o;Dicarbocalm 6tab/zi p.o;Scobutil 6tab/zi p.o
 Se instituie perfuzia, şi se administrează o cantitate de 500ml soluţie ser glucozat
10% şi 500ml soluţie de NaCl 9%.
 Se administrează 500 ml ser fiziologic 0,9 % NaCl şi 500 ml Ser glucozat 10% ,
conform schemei terapeutice.
 Se administrează medicaţia antialgică:Algocalmin 2sup./zi rectal
 Execut puncţia venoasă şi recoltez sânge pentru Hb, VSH, uree, glicemie Rh, grup
sanguin, colesterol, TGD, TGP, tymol, TA,TQ,TS,TC.
 Recoltez şi urină pentru efectuarea unui sumar de urină.
CONCLUZII

Tratamentul ulcerului gastro-duodenal este în majoritatea cazurilor de natură medicală .

Numai într-un număr restrâns de situaţii se intervine chirurgical , pentru a rezolva
complicaţiile acute sau cronice ale bolii (penetraţie , perforaţie , hemoragie digestivă
superioară , stenoză pilorică , malignizare ) .
Terapia medicală are ca principal obiectiv reducerea secreţiei clorhidro - peptice
( concentraţia de HCl şi pepsina din sucul gastric ) şi protejarea mucoasei împotriva
agresiunilor de natură mecanică , chimică şi termică . Acest lucru se poate realiza cu
ajutorul regimului alimentar şi al medicaţiei antiulceroase .