Sunteți pe pagina 1din 10

Dereglari functionale ale tubului digestiv la copii

Modificari funnctionale ale tubului digestive se considera:dispepsia functional in variantele: Pseudoulceroasa; Dischinetica; Nespecifica; Aerofagia; Voma functional; Sdr.dispepsiei functionale este definit ca o senzatie de durere sau discomfort epigastral-reprezinta un complex de senzatii subiective neplacute,percepute ca greutate si supraumplere epigastrala,greturi,saturatie timpurie,voma,balonare epigastrala(neargumentate paraclinic si persistente cel putin 12 saptamini pe parcursul unui an). Etiopatogenie: Fiecare al 4-lea pacient prezinta acuze dispeptice,in tarile dezvoltate acest sindrom are o incidenta de 30-40%.Din cauzele responsabile cele organice constituie 30-35%,iar cele functionale 50-65%. Sindromul dispepsiei functionale se diagnosticheaza ca gastrita cronica,duodenita cronica,gastroduodenita fara substrat eroziv,gastrita cronica indusa de Helicobacter pylori,dar actualmente s-a demonstrat ca nu exista nici o corelare intre schimbarile mucoasei stomacale si gravitatea acuzelor dispeptice. 1)Un rol important in aparitia semnelor dispeptice pseudoulceroase o are:hipersecretia de HCl-cresterea timpului de contact al continutului

acid cu mucoasa gastroduodenala si hipersensibilitatii chimioreceptorilor cu formarea unui raspuns neadecvat. 2)O contributie in dyspepsia functionala o are infectarea cu Helicobacter pylori-se caracterizeaza prin instalarea unei gastrite cornice cit si prin actiunea directa a citochinelor capabile sa inhibe mecanismele motorii ale stomacului.Apar tulburari in functia de conducere a ritmului gastric ce conditioneaza o relaxare fundica ineficienta cu dilatarea segmentului antral si o micsorare postprandiala a peristaltismului stomacal.Acest mechanism este responsabil pentru gastropareza care clinic se manifesta prin senzatii de supraumplere postprandiala,greata,voma. 3)Asupra peristantismului mai influenteaza bolul alimentar- duce la relaxarea segmentului proximal, ulterior cu ingerarea unui volum alimentar relativ mare, astfel incepe relaxarea compensator a corpului si fundului stomacului. 4)Dereglarile de acomodare a stomacului- imposibilitatea stomacului de a se relaxa dupa ingerarea de alimente,astfel se instaleaza dereglari in distribuirea fiziologica a alimentelor in stomac- fenomen clinic manifestat prin senzatia de saturatie precoce. 5)Din dereglarile peristaltismului gastroduadenal in cadrul unei dispepdii functionale mai fac parte -dereglarea activitatii ciclice a stomacului in perioada dintre alimentatii: dizritmiile gastrice(tahigastria, bradigastria, fibrilatia antrala ) refluxul duadenogastral. 6)Dereglarile dispeptice pot fi induse si de eforturi neuropsihice.Centrul vegetativ atit al sistemului simpatic cit si al celui parasimpatic se afla intr-o vecinatate apropiata ,conditie care lamureste dereglarile vegetative ample in cadrul unui deficit l circulatiei cerebrale constituite de hipoxie,traumatismul neonatal,HIC. Instabilitatea mecanismelor de reglare a SNC sunt supuse unor suprasolicitari permanente care la rindul lor modeleaza tulburari in reglare secretorie si motorie.Tubul digestive este apreciat ca un system unic adaptat,care poseda autoreglare si in caz de necessitate este capabil de a mentine o homeostaza adecvata.

Tablou clinic: 1)Forma pseudoulceroasa- dominata de senzatia unor dureri de foame,care au character periodic; sunt localizate in epigastru;apar dupa ingerarea alimentelor si preparatelor antiacide sau antisecretorii. 2)Forma dischinetica- disconfortul epigastral care se accentueaza dupa alimentatiesi este perceputa ca o senzatie de supraumplere postprandiala; satuartie timpurie; balonare epigastrala; greturi; hiporexie. 3)Forma nespecifica- senzatii de durere si disconfort cu o intensitate ce difera de la caz la caz si au un character intermittent sau permanent. Aceste dereglari functionale au un caracter psihosomatic unde manifestarile somatice sunt acompaniate de acuze neuropsihice. Stigmele vegetative:cefalee,ameteli,labilitate emotional,tulburari ale functiei de termoreglare,fatigabilitate, dereglari de somn,aritmii, cardialgii. Diagnostic: *De exclus patologiile printr-o dispepsie organic(boala ulceroasa,refluxul gastroesofagian, afectiunile vezicii biliare,pancreasului). * Care vor fi confirmate prin: -esofagogastroduodenoscopie -USG -analiza biochimica a singelui -scintigrafia -manometria -electrogastrografia -examen radiologic baritat

Criteriile pentru dispepsia functionala: 1-Prezenta unei dispepsii permanente sau recidivante-cu durata de 12 saptamini in ultimile 12 luni. 2-Lipsa argumentelor pentru o afectiune organic apreciata prin anamneza culeasa 3-Lipsa dovezilor ca senzatiile de durere si discomfort se amelioreaza dupa defecatie sau depend de frecventa si caracterul scaunului. Aerografia- senzatie de frigere epigastrala generate de inghitirea unui volum de aer, ce depaseste capacitatea fiziologica de adaptare a stomacului si care dispare dupa un episod de eroctatie.Un act constient ,independent de ingerare a alimentelor. Sindromul gastroesofagian si esofagitei de reflux- consta in reintoarcerea continutului gastric sau duodenal in esofag datorita alterarii mecanismelor antireflux la nivelul jonctiunii esofagiene. Apare in urma urmatorilor factori de risc exogeni(alcool,cafea,fumat,medicamente,diverse alimente). Ei favorizeaza scaderea presiunii sfincterului esofagian inferior,reduc amplitudunea undelor peristatice, stimuleaza secretia acida gastric,produc iritatii locale. Factorii endogeni: -existenta unor boli ca (DZ,obezitate,hernie hiatala,sclerodermie) -cresterea presiunii intraabdomenale(sarcina,ascita,tumorile voluminoase,adenomul periuretral cu tulburari urinare,constipatia,tusea seaca rebela,insuficienta respiratorie cronica) Reduc presiunea sfincterului esofagian inferior cu schimbarea unghiului His, diminueaza amplitudinea undelor peristatice; stimuleaza secretia gastric. Semne:

1)durerea- debuteaza in regiunea retroxifoidiana,iradiaza retrosternal,este de intensitate diferita,de cele mai multe ori resimtita ca o presiune toracica sau glob retrosternal si este insotita de pirozis,apare dupa masa in decubit dorsal, pozitie aplecat inainte si la efort. 2) pirozisul- perceput ca o senzatie de arsura localizata retrosernal inferior cu iradiere la baza gitului.Aceasta apare postprandial in decubit dorsal sau in timpul efortului. 3)regurgitatile- sunt insotite de pirozis fara greata sau efort de varsatura, iar daca continutul refluxat ajunge pina in cavitatea bucala,bolnavul poate aprecia caracterul acid prin gustul acru sau alcalin prin gustul amar. 4)Disfagia-senzatia de oprire a alimentelor pe traiectul esofagului 5)Sialoreea-este abundenta,fiind generate de refluxul esofago-salivar in urma contactului dintre mucoasa esofagiana si continutul gastric refluat. Ca semen de diferenciere se cer de mentionat manifestarile extradigestive-tusea matinala,aspiratia continutului gastric,pneumoniile de aspiratie cu dezvoltarea sindromului Mendelson,laringospasmul reflex,faringite,ulcere,granuloame ale coardelor vocale,rinita cronica,otalgiile. In cadrul unui examen endoscopic al refluxului gastro-esofagian pune in evidenta schimbari hiperemice sau erosive ale mucoasei esofagiene. Sindromul colonului iritabil sindrom caracterizat prin diverse tulburari functionale si colici fara substrat organic sau disconfort abdominal, de cel putin 12 saptamini survenind cronic sau recidivant in cel putin 1\4 din cazuri in care clinic predomina durerea,colica,tulburarile de tranzit,constipatia,diaree sau in alternanta si uneori eliminari rectal Simptomatologie: In 70% este stresul care perturbeaza mutilitatea intestinala reglata de SN si hurmonal(pe fondul acestor tulburari apar contractii dureroase fara a avea ce propulsa in interiorul intestinului).

Componenta ereditara Componenta alergica Infectia bacteriana Tratamentul antibiotic ( poate perturba flora mecrobiana) Menarha-la adolescente Simptome: Constipatia - insotita de durerea abdominale,balonari dureroase , meteorism. Scaun dur cu excrememnte ca de oaie sau in forma de creion. Diareea Scaune moi,apoase cu sau fara dureri abdominale, deobicei matinale,imperioase,explozive; alteori postprandiale. Durerile abdominale sunt constante,difuze apar pe traectul colonului,nivelul cecului si-n ambele flexuri.variaza de la senzatia de presiune,arsura,greutate pina la colica violenta. Durerile pot fi interpretate ca fiind de origine pancreatica,renala,cardiaca,apendiculara, colicistica sau anexiala. Durerile apar frecvent in timpul stresului,dimineata si dispar in cursul activitatii.pot aparea postprandial si exceptoinal noaptea.Dispar dupa defecatii sau eliminari de gaze. Tulburari dispeptice : Hiporexia si greata,inapetenta,disfagie,varsaturi,eructatii pirozis,flatulenta. Simptome neuropsihice sau neurovegetative : Stari depresive, oboseala,fatigabilitate,insomnie,cefalee, transpiratii,palpitatii,tulburari urinare,prurit anal sau vulval. Semnele clinice: Scaun mai rar decit 3 ori in saptamina sau mai des decit 3 ori in zi. Aspect fragmentar,apos sau pastos al scaunului

Efort de scremente pentru defecare Chemari imperioase pentru defecare Senzatia de golire incompleta dupa defecare Mucoragia Senzatia de destenzie abdominala In baza semnelor clinice au fost departajate 3 forme ale SSI: Forma cu diaree Forma cu constipatii rebele Forma cu alternarea constipatiilor si diareelor Forma cu constipatii rebele: Durerea abdominala variaza dupa intensitate si caracter de la jena abdominala pina la colici intestinale violente. Durerile disconfortul si jena abdominala nu se prezinta cu un orar fix si nu depind de mese,efort fizic sau pozitia corpului. Copiii pot localiza durerea,deseori fiind in regiunea paraombilicala. Acesti copii se simt bine pe stomacul gol Semnele suparatoare apr mai des spre seara decit in cursul diminetii. Durerea se atenueaza dupa eliminare de gaze sau defecatie. Scaunul este odata la 2-3 zile uneori neputind fi realizat desinestatator. Scaunele de consistenta crescuta de cele mai deseori subtiri,fragmentate,uneori urit mirositoare insotite de flatulenta. Efortul depus pentru defecatie adesea impun copiii sa se retina de la evacuarea intestinului stagnarea maselor fecale in ambula

rectala se fisureaza ducind la aparitia hemoroizilor,fisurilor anale si cicatricilor anale. Prezenta pe masele fecale astriurilor de mucus coagulat provenit de pe urma hipersecretiei intestinului gros. Mucusul are aspect de membrane scurte mai mult sau mai putin lungi,imitind eliminarea ascarizilor sau capata aspect de mulaj al intestinului. Se poate acuza eliminarea griului intestinal aspect de fire de nisip fiind rezultatul prezentei sirurilor de calciu,fosfat,carbonat,oxalat de calciu. Uneori perioadele de constipatie se pot finaliza prin crize de falsa diaree fragmentele dure difecale inoata lichidul de hipersecretie colica. Forma prin diaree: Sindrom diareic cronic cu citeva scaune pe zi Copii mai mici de regula fac scaune mai frecvente decit cei mari Scaunele contin mucus din abundenta Survin de cele mai multe ori imediat dupa mese Sunt insotite de dureri,disconfort abdominal,borburizme intestinale,flatolenta La copii diareea mai frecvent in orele matinale,inainte de plecarea la scoala sau postprandial Scaunul v-a fi apos cu aspect de albus de ou sau de spuma albicioasa si v-a contine resturi alimentare La copii mici si sugari adesea se poate asocia refluxul gastroesofagian. Forma prin alternarea constipatiilor si diareelor:

La inceput consistenta fecalilor fiind dura este urmata de portii mai pastoase sau chiar lichide Meteorismul si flatulenta este greu de suportat La palparea abdomenului are loc decetarea unei sensibilitati regiunii stingi a colonului care ruleaza sub deget asemenea unei coarde coarda colica stinga Inspectia: Pielea La vagotonici hiperimia plantelor si a miinilor.La palparea lor sunt umende si reci. Acrocianoza. Invelisul cutanat are o retea vasculara pronuntata Aspect de marmorare La simpaticotonici piele palida,uscata,cu acrocianoza,fenomene exematoase,prurit. Tesut adipos subcutan La vagotonici o tendinta spre exagerare ponderala La simpaticotonici au apetit crescut,dar constitutie astenica Sistemul limfatic La pubertate deseori poate aparea polilimfoadenopatie Muschii - fatigabilitate Sistemul cardiovascular: Auscultaia cordului- Contraciile snt aritmice Sistemul digestiv: Inspecia- Distensia abdominala participa putin in actul de respiratie Palpaia superficial abdomenul balonat

Palpatia profunda dureroasa, sensibilitate crescuta pe traectul colonului Percutia alternarea sunetului timpanic cu cel mat Auscultatia garguimentul intestinal diminuat sau crescut Sistemul urinar : Disurie,chemari imperioase la mictiune.