 ”Nu tot ce zboară se

mănâncă.” Alege hrana de

calitate, nu mânca orice îţi
pică în mână.
 Notiune de ulcer gastro-duodenal .
 Etiopatogenie.
 Clasificare .
 Tabloul clinic.
 Diagnosticul de laborator si instrumental.
 Evolutia si complicatiile.
 Tratamentul .
 Profilaxie.
Este o afectiune care se caracterizeaza
prin defect al mucoasei gastrice sau
duodenului ce depaseste in
profunzime musculatura mucoasei si
este inconjurat de un val inflamator de
tip acut sau cronic.
In ultimii 20-30 ani prevalenta globala a
ulcerului este de la 7-8 la 14 la 100 000
oameni. Incidenta maxima pentru ulcerul
duodenal dupa 40 ani , pentru cel gastric-
dupa 50 ani. Raportul barbat – femee a
ulcerului gastric este 5 : 1 pentru Moldova –
4:1 , cel duodenal – 2:2.
  Etiologie
Mecanismele fiziopatologice care ar explica ulcerul nu sunt elucidate . S-
au depistat factorii ulcerosi ( de agresiune) .
1. HCL – secretia caruia depinde de :
- masa celulelor parietale
- tonusul vagal
- hipersecretia si sensibilitatea la gastrina.
2. Pepsina
- pepsinogenul – 1 (in ulcer duodenal)
- pepsinogenul – 2 ( in ulcerul gastric)
3. Refluxul duodeno-gastric.
- sarurile biliare
- secretia pancreatica
- secretia intestinala
4.Infecția cu Helicobacter Pylori
 Mucusul gastric şi duodenal. Mucusul reprezintă un covor fin
ce înveleşte celulele epiteliale gastrice şi duodenale şi asigură
protecţie structurilor subiacente.
 Celulele epiteliului care secretă mucus, bicarbonat şi ajută la
cicatrizarea leziunii ulceroase .
 Secreţia de bicarbonat care are rol de protecţie a celulelor
epiteliale.
 Prostaglandinele. Ele inhibă secreţia de HCl, pepsină, gastrină.
Stimulează secreţia de mucus, bicarbonat şi ameliorează
microcirculaţia sanvină din stomac şi duoden.
 Microcirculaţia sangvină, care asigură integritatea
componentelor barierei gastrice prin aportul nutriţiei şi gradul
de oxigenare.
  Tabloul clinic
Ulcerul gastric se localizeaza de obicei pe curba
mica , mai rar pe curba mare sau pe fetele
stomacului .
Ulcerul duodenal se localizeaza constant in
prima portiune a duodenului .
Endoscopic s-a evidentiat ulcerul cu dimensiuni
de la 0,5 cm pina la 3.5 cm .
Bolnavii au de obicei cite un ulcer , mai
rar 2 si chiar 3.
Boala poate evolua la orce virsta , mai
frecvent la 20-40 ani , dar e intilnita si
la adolescenti si la batrini.
Ulcerul evoluiaza prin puseuri de
acutizare si remisie incompleta sau
completa.
  Semnele subiective:
 Sindromul dolor
 Dureri cu un sediu epigastric preponderent
la stinga sau dreapta liniei mediane in
dependenta de localizarea ulcerului.
 Ulcerul gastric se caracterizeaza prin
durere moderata uneori severea . Durerea
survine peste 0.5-1.5 ore dupa masa durere
precoce. Peste 1.5-2 ore dispare complet.
 .
 Durerea in ulcerul piloric apare peste 2-3 ore in
regiunea bulbului si postbulbare –peste 3-4 ore
durere tardiva .
 Durerea e violenta in caz de complicatii . Se
deosebeste prin periodicitate , ritmicitate caracter
sezonier.
 Durerile pot impune bolnavului o pozitie fortata .
Durerea dispare sau se atenuiaza dupa voma ,
administrarea preparatelor inhibitoare ale
secretiei gastrice si motilitatii gastroduodenale
 Durerea - poate iradia in
hipocondriu sting la bolnavii cu
ulcer gastric , in hipocondriu
drept la cei cu ulcer duodenal.
 Greata – e intilnita relativ rar si se
caracterizeaza mai ales pentru
ulcerul gastric
 Voma- apare in apogeul durerii
si duce la aparitia sau
disparitia ei.
 Pirozisul – o senzatie de arsura
localizata epigastric sau
retrosternal , apare spontan .
Deseori in timpul somnului ,
marcind o ritmicitate .
 Eructatia – e intilnita des .
Ea se poate asocia cu
pirozisul si hipersalivatie.
 Pofta de mîncare – N sau scăzută
 Hipersalivarea precedată de
grețuri
 Senzație de greutate în epigastru –
în acutizări
 Scăderea în greutate și anorexie –
ulcer gastric, cel duodenal mai rar
  Examenul obiectiv:
 Nutritie scazuta
 Trasaturi ascutite ale fetei
 Aspect ridat al pielii.
 Paliditatea tegumentelor presupune o anemie posthemoragica
gastro-duodenala cronica , latenta , recidivanta sau acuta.
 Afectarea sistemului nervos se caracterizeaza prin prin
antrenarea nervului vag. Pacientii fiind numiti “vagotonici” la
ei se releva :
 transpiratii abundente cu palme si talpi reci si umede.
La inspectia abdomenului uneori se remarca o hiperpigmentare a
tegumentelor in regiunea epigastrica
 La examenul singelui – o anemie slaba : mai pronuntata la ulcer cu complicatii
– hemoragie.
 Explorarea functiei secretorii a stomacului in prezent nu are valoare
insemnata in diagnosticul ulcerului.
 Diagnosticul infectiei Helicobacter Pylori :
Exista mai multe metode de diagnostic a infectiei Helicobacter pylori :
1. Directe – prin vizualizarea H. pylori
2. Indirecte - prin evaluarea anticorpilor catre H pylori a unui produs metabolic.
3. Testul Ureazic - este cel mai raspindit . H . Pylori produce cantitati mari de
ureaza , care descompune ureea in amoniac si bioxid de carbon , marind astfel
PH-ul mediului confirmat printr-un indicator de culoare.
 Diagnosticul radiologic .
 Semnele morfologice sunt „nişa ” pe
conturul reliefului stomacului, sau duodenului.
 Convergenţa pliurilor mucoasei, se modifică
forma, conturul şi relieful stomacului şi
duodenului ; perigastrite şi periduodenite.
 Semnele funcţionale apar în urma modificărilor
de motilitate şi evacuare a stomacului sau
duodenului:
 hipersecreţia gastrică
 dereglarea funcţiei evacuatorii
 modificarea tonusului şi peristaltismului
 incizura spastică a curbutrii mari (semnul
degetului arătător)
 Examenul Endoscopic si Histologic
Endoscopia releva:
• Localizarea ,
• Dimensiunilor si profunzimea
procesului ulceros ,
• Forma si stadiul evolutiv al
maladiei ,
• Complicatiile existente ,
• Diferentierea ulcerului acut de cel
cronic ,
• Formei benigne de cea maligna
• Eficacitatea tratamentului efectuat.
 Hemoragie
 Perforatie
 Penetratie
 Stenoza
 Diagnosticul diferential – se confirma pe baza
datelor radiologice , gastroscopie si biopsia
mucoasei gastrice
 Incidenţa - 7 la sută la ulcerul gastric şi de 11,5 la
sută la cel duodenal.
 Ea este favorizată de mese abundente, copioase,
fierbinţi, suprasolicitări fizice sau
psihoemoţionale, medicamente (corticosteroizi,
antiimflamtore nesteroide, anticoagulante).
 Hematemeza (voma cu sânge) se întîlneşte mai
des în ulcerul gastric, melena- în cel duodenal.
 Melena apare la o hemoragie mai mare de 70-100
ml de sânge şi se caracterizează prin scaune negre
cu aspect moale.
 I grad (uşoară) – hemoragie neînsemnată. Starea pacientului este
practic satisfăcătoare, tegumentele palide, tahicardie (100b/m),
tensiunea arterială normală sau uşor scăzută.
 II grad (moderată) se determină tegumente foarte palide, colaps
hemoragic cu pierdere de cunoştinţă, vomă sanguinolentă repetată,
tahicardie peste (100 b/m), puls slab, tensiunea arterială scăzută.
 III grad (gravă) starea generală foarte gravă, hemoragie profuză şi
continuă, scaun cu sânge, pierderea cunoştinţei, transpir rece, sete.
Puls 130-140 b/m slab, filiform, tensiunea sistolică < 70 mmHg.
 Evaluează graviditatea hemoragiei prin
măsurarea pulsului; TA
 Transportă imediat pacientul la spital
 Colectează produsele eliminate: scaun, vărsături
 Asigură repausul digestiv
 Aplică măsurile de hemostază: punga cu gheaţă
în regiunea epigastrică, administrează medicaţia
hemostatică, administrează soluţii hemostatice pe
cale orală cu cubuleţe de gheaţă;
 Asigură echilibrul hidroelectolitic şi corectează
anemia prin soluţiile prescrise de medic (ser
fiziologic, soluţie Ringer, sânge integral, plasmă);
 Alimentează pacientul pe cale naturală după
oprirea hemoragiei:
 ziua I 20-30 ml/h ceai rece;
 ziua II . se creşte cantitatea de lapte şi ceai;
 ziua III. piure, griş cu lapte;
 ziua IV. budincă, cremă de lapte;
 ziua V. Se agaugă legume fierte, ou fiert moale.
 Frecvenţa perforaţiei ulcerului duodenal este
de 2-3 ori mai mare comparativ cu ulcerul
gastric şi la bărbaţi mai frecvent ca la femei de
5 ori.
 Poate fi favorizată de efort fizic, alcool, abuz
de alimente, medicamente, etc.
 Perforarea duce la o peritonită chimică, care
cauzează durere abdominală generalizată
severă şi instalată brusc.
 este acută
 apare brusc o durere ascuţită tip „lovitura de
cuţit”, continue
 localizată iniţial în epigastru, apoi
răspîndindu-se difuz pe abdomen.
 defansul musculaturii abdominale (abdomen
de lemn).
 greţuri, vomă reflectorie, traspir rece,
respiraţie superficială, frecventă,
subfebrilitate iniţial, apoi febră 38-39 0C.
 Este caracteristică poziţia bolnavului: pe spate
sau în decubit cu picioarele flexate şi aduse
spre abdomen, faţa suferindă.
 Obiectiv se determină pozitive semnele
peritoneale, abdomenul nu participă la respiraţie.
 Percutor se detrmină timpanism în epigastru,
dispariţia matităţii hepatice.
 Examenul radiologic de ansamblu a
abdomenului determină aer liber în cavitatea
abdominală.
 Tratamentul este chirurgical.
 reprezintă un proces de extindere a ulcerului
în ţesuturile şi organele adiacente (pancreas,
ficat, căile biliare, colonul transvers).
 Apar dureri care greu cedează sau nu cedează
tratamentului. Durerea îşi pierde ritmicitatea,
iradiază în spate, spre hipocondrul drept sau
stîng, sau în formă de centură.
 Se necesită tratament chirurgical.
 Se întîlneşte mai des în ulcer pilorobulbar, ea
poate fi organică sau funcţională.
 Simptomatologia se exprimă prin senzaţie de
plenitudine stomacală, durere şi greutate în
epigastru, greaţă, vomă cu alimente consumate
multe ore în urmă sau în ajun.
 .
 Treptat bolnavul slăbeşte, se deshidratează, acuză
sete, oligurie, starea generală se alterează, apar
semne de alcaloză (pierde HCl) se poate instala
uremia extrarenală
 Pentru precizirea diagnosticului, metoda cea mai
bună este examenul radiologic, care evidenţiază
un stomac dilatat, cu mult lichid de secreţie pe
nemîncate, uneori cu resturi alimentare.
 Tratamentul este chirurgical.
Gastro-entero anastomoză după
rezecţie gastrică Bilroth II
Tratamentul bolnavilor cu ulcer gastric si duodenal:

1.Tratamentul in functie de activitate si de bolile asociate.

2.Alimentatia fractionata 5-6 mese pe zi cu crutare fiziologica ,
mecanica , termica , chimica a mucoasie gastrice. In lipsa
complicatiilor bolnavilor li se recomanda masa 1 .
3.Crutarea mecanica este asigurata de mestecarea suficienta a
alimentelor in cavitatea bucala.
4.Pentru asigurarea crutarii chimice din ratia alimentara se exclud
bucate care irita mucoasa gastrica : condimente, bulioane,
concentrate de carne, peste , ciuperci, bucate prajite , muraturi ,
apa gazoasa , cafea.
 Tratamentul individualizat in functie de virsta , gen , vechimea bolii , localizare ,
recidive .
Antacide :
Absorbante – hidrocarbonat de Na , carbonatul de Ca .
Neabsorbante – hidroxidul de Al.
Antisecretorii : anticolinergice neselective.
Antibacteriene:
-Amoxicilina
-Tetraciclina
-Eritromicina
-Claritromicina
-Metronidazol
Medicatie citoprotectoare , care stimuleaza procesele regenerative si trofice , ce
apara mucoasa stomacului si duodenului.
Bismofalc
Venter
Actoveghin
Pentoxil.
 Profilaxie:
Bolnavii se i-au la evidenta si li se indica tratament cu preparate ½ doza.
Intermitent (2 ori pe an)
La necesitate
In cazul incalcarii dietei , folosirii alcoolului – de primit:
Fomotidina
Fermanti.
Profilaxia afectiunilor digestive:
Profilaxia primara .
•Respectarea unui regim corect de viata , munca si odihna:
a)Alimentatia ordonata , de 4-5 ori pe zi , la aceleasi ore , fara graba , hrana fiind
fiziologic ehilibrata , iar alimentele – bine mastecate.
b) Evitarea abuzului de condimente , sare de bucatarie , alcool, etc.
c)Excluderea alimentatiei in conditii nesatesfacatoare
d)Evitarea fortarilor fizice si psihoemotionale indata dupa luarea meselor , dar si
a repaosului absolut.
e) Evitarea remediilor mucodistructive - antiinflamatoarelor nesteroide ,
glucorticosteroizi etc.
f) Evitarea relatiilor incordate la lucru si in familie
g) Dispensarizarea persoanelor suferinde de gastrita cronica
hipersecretorie sau hiperacida.

Profilaxia secundara:
1. Dispensarizarea minutioasa a bolnavilor care sa includa examinarea
complexa clinicobiologica cel putin 2 ori pe an pe parcursul a 5 ani cu
aprecierea secretiei gastrice .
2. Respectarea stricta a dietei antiulceroase si a tratamentului antirecidivant
cu antacine , mucilagice.
3. Tratamentul balniosanatorial periodic in asocierea cu proceduri electro –
si fizioterapeutice.
 Babiuc Constantin, Dumbrava Vlada -Tatiana, Medicina internă,
Centrul Editorial- Poligrafic Medicina, Chişinău, 2008
 Botnaru V., Medicina interna, Editura F. E. -P Tipografia Centrală,
Chişinău, 2009
 Protocolul Clinic Naţional PCN - 134, îngrijiri paliative în patologia
gastrointestinală, Chişinău 2011
 Politica Naţională de Sănătate a Republicii Moldova anii 2007-
2021, Capitolul IX Alimentaţia raţională şi activitatea fizică sporită,
pag. 39-42
 Borundel C, Medicină internă pentru cadre medii, Ed. BIC ALL,
Bucureşti, 2000 4 StanciuC, Semiologie medicală, Iaşi 2001
 Vasilenco V., Propedeutica bolilor interne, Editura
Universitas, Chişinău 2001
 Negrean M., coordonator de ediţie,
Standarde/protocoale a deprinderilor practice,
Tipogr. Prag -3 SRL, Chişinău 2008
 Stempovscaia E., responsabil de ediţie, Standarde
de îngrijiri nursing pentru asistente medicale şi
moaşe,Tipog. GrafemaLibris, Chişinău 2007
 Saulea A., Gerontologie, Editura Epigraf,
Chişinău, 2009
 Lungu Sv., Geriatrie, Editura Poligraf, Chişinău,
2004
 www. ms.gov.md
 www. cnam. md
 www.sfatulmediculu.ro
 Sclifos L., Goraş - Postica V., Cosovan O., O
competenţă - cheie: a învăţa să înveţi, ghid
metodologic, Editura ProDidactica, Chişinău,
2010
 4 Cartaleanu T., Cosovan O., Goraş-Postică V.,
Lîsenco S., L.Sclifos , Formarea de competenţe
prin strategii didactice interactive, Chişinău,
2008
 www.didactic.ro