SEMIOLOGIA CHIRUGICALA A

DUODENULUI SI INTESTINULUI
SUBTIRE
 DUODENUL
NOTIUNI ANATOMICE
• Prima portiune a intestinului subtire, este un organ
retroperitoneal secundar, aderent de peretele posterior al
abdomenului prin fascia retroduodenopancreatica Treitz.
• Are forma de potcoava in concavitatea careia se afla capul
pancreasului.
• Limite: limita proximala-pilorul; limita distala-flexura
duodeno-jejunala.
• Are patru parti: superioara (bulbul duodenal), descendenta
(partea prerenala), orizontala (partea prevertebrala),
ascendenta (partea latero-aortica).
 PRINCIPALELE AFECTIUNI
CHIRURGICALE ALE DUODENULUI

• ULCERUL DUODENAL (UD)

• SINDROMUL DE PERFORATIE GASTRO-

DUODENALA

• ULCER PEPTIC POSTOPERATOR (UPP)

 ULCERUL DUODENAL
O pierdere de substanta a invelisului duodenal ce
depaseste musculatura mucoasei duodenului.
Boala cronica cu tendinta marcata la recidiva;localizat
la 95% din bolnavi pe prima portiune a duodenului ( la
nivelul bulbului), la mai putin de 3 cm de pilor, cu
precadere pe una din cele 2 fete si mai rar pe una din
cele 2 curburi. De regula de mici dimensiuni (cu
diametru de 1 cm) ulcerul duodenal este rareori gigant.
La o treime din bolnavi ulcerul duodenal poate coexista
cu un ulcer gastric (boala ulceroasa-ulcer peptic
gastroduodenal).
 DIAGNOSTIC
Obiective:
- Diferentierea UD de alte conditiuni medicale cu
simptome similare;
- Diferentierea UD de alte afectiuni ulcerative (in
special UG si cancer gastric);
- Identificarea prezentei complicatiilor;
- Identificarea afectiunilor asociate ce pot influenta
terapia: infectie cu Helicobacter Pylori,
hipercalcemie, sdr. Zollinger-Ellison.
 DIAGNOSTIC

Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe:

-anamneza completa si riguroasa;
-examinare fizica atenta si selectarea
procedurilor paraclinice potrivite.
 MECANISM FIZIOPATOLOGIC
In ulcerul duodenal au o importanţă mare factorii ereditari
care coordonează creşterea numărului de celule secretoare de
acid clorhidric şi pepsină precum şi creşterea tonusului vagal.
Astfel, ulcerul apare de 2-3 ori mai frecvent la descendenţii
bolnavilor de ulcer. De asemenea, boala ulceroasă se
întâlneşte mai frecvent la indivizii cu grupă sanguină 0.
Explicaţia acestui fenomen este următoarea: descendenţii
bolnavilor cu ulcer moştenesc o masă mai mare de celule
parietale gastrice care secretă acid clorhidric, iar aceste celule
răspund prin secreţie acidă la intensităţi mult mai reduse ale
factorilor stimulatori, decât în cazul oamenilor sănătoşi.
 MECANISM FIZIOPATOLOGIC
Stresul psihic este incriminant în special în determinismul
ulcerului duodenal, la fel ca şi distoniile neurovegetative.
S-a constatat că stările de enervare, furie, supărare cresc
semnificativ secreţia gastrică de acid clorhidric şi pepsină –
substanţe ce constituie factorul agresiv asupra mucoasei duodenale.
Agresiunea acidului clorhidric şi a pepsinei reprezintă cauza
principală a ulcerului duodenal, prezenţa acesteia apărând
obligatoriu.
În ulcerul duodenal avem de-a face cu o disfuncţie secretorie
acidă în sensul absenţei repausului secretor nocturn şi al existenţei
unei secreţii acide atât în condiţii bazale cât şi stimulat.
 MORFOPATOLOGIC
• Nisa ulceroasa, mai mult sau mai putin voluminoasa, este
inconjurata de un tesut sclero-conjunctiv ce realizeaza
calozitatea periulceroasa. Uneori calozitatea poate lua un
aspect exuberant pseudotumoral, sugerand perfect o structura
neoplazica maligna. Calozitatea cuprinde atat organul gazda al
ulcerului (duodenul) cat si structurile anatomice de vecinatate
ce sunt penetrate de ulcer. Adiacent ulcerului se intalnesc
leziunile de insotire: inflamatia cronica sau acuta, metaplazia
gastrica.
• Chiar daca leziunea ulceroasa are sediu duodenal, ea coexista
cu o serie de modificari patologice ale mucoasei gastrice de tip
gastrita antrala, fundica sau pangastrica antro-fundica.
 SIMPTOMATOLOGIE
• Durere -caracterizata prin crampe epigastrice cu
iradiere dorsala;
-este postprandial(2-4 ore dupa masa);
-prezinta o periodicitate in timp(in fiecare zi, timp
de 2-5 sapt, apoi dispare, devine total asimptomatic);
• Pirozis (arsura retrosternala) este un semn des intalnit,
care uneori inlocuieste durerea si are un caracter
ritmic si periodic.
• Eructatii acide, gust acru sau amar in gura.
 SIMPTOMATOLOGIE

• Varsaturi-cand apar, sunt de obicei postprandiale,

precoce sau tardive, ele fiind determinate de mese
mai copioase, de abateri de la dieta, de consumul de
bauturi alcoolice.
-sunt abundente si acide, atenueaza durerea,
deseori chiar o fac sa dispara, motiv pentru care unii
bolnavi isi provoaca singuri varsaturile.
 SIMPTOMATOLOGIE

• Anorexie
• Greata
• Foame postalimentara
• Modificari ponderale
• Hematemeza
• Melena
 INVESTIGATII
Examen radiologic.
Duodenofibroscopia este utila numai in urmatoarele
circumstante:
1)pentru detectarea uni ulcer suspect, in absenta nisei la
examenul radiologic sau la bolnavi cu deformari ale bulbului
si cu incertitudini in privinta cavitivitatii bolii;
2)pentru identificarea unui ulcer, care fiind prea mic sau prea
superficial nu poate fi evidentiat la examenul radiologic;
3) pentru identificarea unui ulcer, ca sursa si sediu a unei
hemoragii gastrointestinale active.
 SINDROMUL DE PERFORATIE
GASTRO-DUODENAL

• Perforaţia este determinată de distrucţia peretelui

gastric sau duodenal prin procesul ulceros sau
neoplazic.
• Se produce cel mai frecvent brusc şi e însoţită de
dureri intense, cu iradiere posterioară, care nu
cedează la antalgicele obisnuite sau antispastice,
realizând abdomenul acut chirurgical – abdomenul de
lemn.
 SINDROMUL DE PERFORATIE
GASTRO-DUODENAL

• Forme clinice:
-liberă – când conţinutul se revarsă în cavitatea
peritoneală rezultând peritonita acută;
-acoperită – când perforaţia este acoperită de peritoneu
sau epiplon şi rezultă o peritonită acoperită;
-penetraţie – când perforaţia se realizează în organele
din jur: pancreas, intestin, ficat,etc.
 MECANISM FIZIOPATOLOGIC
• Procesul inflamator afecteaza duodenul prin actiunea asupra
peretelui intestinal. Dupa o prima faza scurta de
hipermotilitate (accentuarea miscarilor peristaltice ale tubului
digestiv) se instaleaza pareza (paralizia) cu distensie si
acumulare de lichide atat in perete tubului digestiv (edem) cat
si in interiorul tubului digestiv (intraluminal) determinand
diminuarea absorbtiei.
• Raspunsul inflamator general se datoreaza efectului unor
produsi circulanti (imunoglobulinele, sistemul complement si
citokinele) si componentei celulare ( macrofage, mastocite si
celulele endoteliale).
 SIMPTOMATOLOGIE

• Durere abdominala brutala, foare intensa, cu

sediu in epigastru, apoi difuza, iradiaza uneori
in fosa supraclaviculara; ea este accentuata de
miscare, tuse, stranut;
• Greturi, varsaturi;
• Tulburari de tranzit intestinal, stare de soc;
 INVESTIGATII

Endoscopia: permite medicului sa analizeze interiorul

stomacului si duodenului si sa preleveze material
bioptic, care poate fi testat pentru H. pylori sau alte
afectiuni (cancerul gastric) ale stomacului.
Testul: pentru hemoragiile oculte ale tubului intestinal
poate detecta sangele din scaun;
Hemoleucograma (HLG) se face pentru evidentierea
anemiei care poate fi rezultatul unui ulcer hemoragic.
ULCERUL PEPTIC POSTOPERATOR
Caracterizat prin aparitia unui nou ulcer dupa
interventia chirurgicala; apare dupa chirurgia ulcerului
duodenal, niciodata dupa interventii pentru ulcer gastric.
Defecte de tehnica chirurgicala:
-rezectie insuficienta la stanga respectiv dreapta;
-vagotomie incompleta;
-gura de anastomoza ingusta;
-ansa aferenta lunga.
ULCERUL PEPTIC POSTOPERATOR

Semne clinice:
-durere epigastrica intensa, cu iradiere posterioara,
initial intermitenta apoi permanentizandu-se;
-HDS exteriorizata prin hematemeza si/sau melena.
Complicatii:
-hemoragie
-perforatie
-fistula gastro-jejuno-colica
 INTESTINUL SUBTIRE
NOTIUNI ANATOMICE
Segmentul tubului digestiv care se intinde de la pilor
pana la valvula ileo-cecala, intraperitoneal, mezenterial,
prezinta trei portiuni: duodenul, jejunul si ileonul.
Raporturi -anterior cu omentul mare;
-posterior cu organele retroperitoneale (coloana
vertebrala, vasele mari, uretere, plexuri nervoase, pancreas,
splina, rinichi stang);
- sus cu colonul si mezocolonul transvers;
- jos cu viscerele pelvine ( rect, uter);
- dreapta cu cecul si colonul ascendent;
-stanga cu colonul descendent si sigmoid.
 PRINCIPALELE AFECTIUNI
CHIRURGICALE

• Diverticulii intestinului subtire

• Boala Crohn
• Tuberculoza intestinala
• Enterita radica
• Afectiuni vasculare intestinale
• Tumorile intestinului subtire
 DIVERTICULII INTESTINULUI
SUBTIRE
Diverticulul Meckel
-congenital, situat topografic in zona crestetului ansei
ombilicale din cursul dezvoltarii embriofetale;
-cea mai frecventa anomalie congenitala, situata pe
marginea antimezenterica a intestinului,
Sindroame clinice:
-hemoragie digestiva inferioara, sindrom inflamator,
-ocluzie intestinala, fistula ombilicala, hernie Littre,
corpi straini si enteroliti, malignizare.
 DIVERTICULII INTESTINULUI
SUBTIRE
Diverticuloza intestinului subtire
-diverticuli dobanditi unici sau multipli, apar pe partea
mezenterica a intestinului (frecvent pe jejun), nu contin toate
tunicile intestinale;
-asimptomatici in absenta complicatiilor;
-complicatii date de aparitia urmatoarelor sindroame:
* diverticulita
* hemoragie
* ocluzie
* sdr. de ansa oarba.
 MECANISM FIZIOPATOLOGIC
Majoritatea sunt diverticuli de pulsiune avind in structura
lor doar mucoasa si seroasa.
Reprezinta stadiul final al unei tulburari cronice de
functionalitate nervoasa locala sau a musculaturii netede
intestinale la locul de penetrare al vaselor sangvine.
Rolul esential in aparitia diverticulilor il are presiunea
crescuta din lumenul colonic, care determina exvaginarea
mucoasei prin zonele slabe ale peretelui intestinal. Presiunea
intracolonica poate sa creasca secundar constipatiei cronice,
dar si in alte situatii care pot crea spasm pe colon: dieta saraca
in fibre, deshidratare.
 MORFOPATOLOGIC
• Diverticulii sunt localizati in imediata apropiere a
ampulei Vater. Marimea lor este variabila de la 5-l0
cm, iar forma poate fi rotunda sau ovalara
comunicand cu lumenul duodenului printr-un
orificiu de dimensiuni mai mici sau mai mari.
Peretele diverticulului poate contine toate straturile
duodenului sau numai mucoasa si submucoasa
acoperite de seroasa, in acest caz, mucoasa and un
numar redus de glande Brunner sau Lieberkuhn,
adesea fiind ulcerata
 INVESTIGATII

Enteroclisma:poate evidentia o progresiune anormala a

coloanei opace care intra si iese din diverticul;

Ultrasonografia si computertomografia: pot pune in

evidenta diverticulul dar sicomplicatiile acestora fie ca
sint de origine inflamatorie sau hemoragica
 BOALA CROHN
Maladie inflamatorie cronica transmurala a unor
segmente ale tractului digestiv, poate fi localizata in
orice segment, insa e intalnita frecvent la nivelul
ileonului.
Poate fi declansata de aparitia unui raspuns imun
anormal impotriva bacteriilor intestinale saprofite sau
prin mecanisme imune complexe secundare unor
infectii cu diferite bacterii sau virusuri (Mycobacterii
tuberculoase, Yersinia enterolitica, E.coli, B. fragilis)
 MECANISM FIZIOPATOLOGIC
Mecanismul de producere al BC nu este precizat, dar sunt incriminati o
serie de factori:
-genetici: s-a observat ca manifestarea bolii este mai precoce pornind de
la generatia a II a;
-infectiosi: s-au incriminat o serie de factori infectiosi fara a se putea pune
in evidenta nici unul dintre acestia;
-imunologici:-arterita, colangita, uveita sunt manifestari extraintestinale
autoimune ale BC-terapia imunosupresiva este eficienta;
-anticorpii umorali fata de celulele colonice par a fi consecinta leziunilor
epiteliale si nu cauza lor;
-s-a constatat ca in BC apar niveluri crescute ale IgA, IgM si IgE.
 MECANISM FIZIOPATOLOGIC
-vasculari: se sugereaza ca poate exista si o disfunctie a
barierei epiteliale intestinale, care, prin cresterea
permeabilitatii, poate determina cresterea penetratiei
antigenice la populatia de risc;
-alti factori: prin inter-relatia stress – mucoasa
intestinala – sistem imun local, factorii psihosomatici
sau psihoneuroimuni pot agrava puseul inflamator;
-fumatul confera un risc crescut pentru BC;
-cresterea incidentei BC in relatie cu contraceptia orala.
 MORFOPATOLOGIC
Aspect macroscopic:
-discontinuitatea leziunilor, existand teritorii neafectate, intercalate cu zone
afectate de BC in diferite stadii evolutive;
-intestinul are aspect hiperemic cu pereti ingrosati, iar grasimea din mezenter
are tendinta de acoperire digitiforma a suprafetei intestinale afectate;
-mezenterul corespunzator este indurat cu ganglioni tumefiati;
-primele leziuni sunt reprezentate de ulceratiile aftoide: initial sunt suple,
orientate longitudinal in marginea mezostenica a intestinului subtire; intre
aceste ulceratii mucoasa poate avea aspect normal determinand aspectul de
pietre de pavaj (cobble stone).
-stenozele apar pe de-o parte datorita progresiunii lezionale dar si din cauza
procesului de remaniere colagenica.
-fistulele se pot produce spre: colon, rect, vezica, vagin, tegument.
 MORFOPATOLOGIC
Aspect microscopic:
- leziunea patognomonica este granulomul epitelioid
gigantocelular;
-infiltrat inflamator cronic mononuclear in lamina propria si
submucoasa;
-adancirea criptelor si turtirea vilozitatilor;
-hipertrofia neuronala: terminatiile nervoase devin
proeminente iar la imunohistochimie se coloreaza intens pentru
VIP;
-vasele limfatice apar obstruate iar ganglionii cu inflamatie
gigantocelulara.
 SIMPTOMATOLOGIE
• Simptome digestive:
-diaree: moderata (pana la 5-6 scaune moi pe zi,
nesanguinolente), survine secundar exacerbarii florei
microbiene, malabsorbtiei;
-durerea abdominala: localizata frecvent in fosa iliaca
dreapta sau hipogastric, caracter intermitent, cronic,
uneori colicativ;
• Simptome extradigestive:
-febra, scadere ponderala, denutritie, anorexie.
 COMPLICATII
• Intestinale: perforatie in cavitatea peritoneala,
abcedare, fistulizare, obstructie intestinala,
malignizare.
• Extraintestinale: sindrom de malabsorbtie, diaree,
exacerbare a florei intestinale, litiaza biliara, alterare
a functiei hepatice, osteoporoza si osteomalacie,
urinare, articulare, dermatologice, oftalmologice si
ulcere aftoase bucale.
 INVESTIGATII

• Examen radiologic
• Endoscopie
 TUBERCULOZA INTESTINALA
Orice regiune a tractului gastro-intestinal
poate fi afectata de tuberculoza. Sunt afectate
mai frecvent femeile, varstnicii si alcoolicii, dar
se poate intalni la toate grupele de varsta.
Este de obicei concomitenta cu o leziune
tuberculoasa pulmonara, riscul afectarii
intestinale crescand in raport cu severitatea
leziunilor pulmonare.
 MECANISM FIZIOPATOLOGIC
Bacilul se localizeaza cu predilectie la nivelul
ileonului terminal si regiunii ileocecale, in glandele
mucoase, de unde penetreaza in submucoasa, ducand la
formarea de granuloame, ulceratii si ingrosari ale
peretelui intestinal.
Se asociaza leziuni cazeoase ale ganglionilor
mezenterici. Prin cicatrizarea ulceratiilor apare fibroza
care conduce la stenoze intestinale. In functie de gradul
de afectare a ganglionilor limfatici pot sa apara
sindroame de malabsorbtie.
 MORFOPATOLOGIC
Macroscopic:
-Ulceratii mucoase friabile; Stricturi intestinale;
-Limfadenopatie mezenterica granulomatoasa cazeiforma; Perete intestinal
ingrosat;
-Tuberculoame pe seroasa intestinului afectat.
Microscopic:
-Edem, infiltrat celular limfocitar, hiperplazie limfatica si ulterior fibroza
la nivelul submucoasei intestinale;
-Cazeificari ale granuloamelor de la nivelul placilor Peyer;
-Granulomul tuberculos contine celule gigante Langhans si celule
mononucleare;
-Leziunile ganglionilor mezenterici regionali sunt reprezentate de necroza
cazeoasa si calcificari;
-Granuloamele intestinale si mezenterice pot sa conflueze determinand o
masa pseudotumorala tuberculoasa.
 SIMPTOMATOLOGIE
Bolnavul prezinta un sindrom de impregnare ba-cilara,
manifestat prin: paloare, subfebrilitate, transpiratii nocturne,
scadere ponderala, scaderea poftei de mancare, sau chiar anorexie.
Stare dispeptica, caracterizata prin: greata, varsaturi
intermitente, stare de plenitudine, eructatii, diaree.
Durerea, prezenta la 80-90% dintre pacienti, caracter cronic,
jenanta sau cu aspect colicativ la nivelul teritoriului afectat:
supraombilical, fosa iliaca dreapta, hipogastru; apare uneori sub
forma de crize care cresc in intensitate, pentru a ceda uneori
brusc. Crizele dureroase, cu aspect paroxistic se instaleaza dupa
mese la 2-3 ore sau chiar mai mult.
 INVESTIGATII
• Hemograma cu formula leucocitara – limfocitoza;
• Examinarea radiologica cu sulfat de bariu in dublu contrast
• Irigografia – scurtarea colonului ascendent, distorsionarea
cecului si insuficienta valvulei ileocecale (semnul Fleischer).
• Colonoscopia – vizualizeaza ulceratii, stricturi, pseudopolipi
si permite prelevarea de material bioptic si a probelor
bacteriologice pentru insamantarea pe medii de cultura
speciale (Lowenstein-Jensen).
• Tomografia computerizata – evidentiaza ingrosarea peretelui
intestinal si limfadenopatia regionala masiva.
• Biopsia peritoneala prin laparoscopie sau laparotomie este
uneori necesara pantru astabili diagnosticul de tuberculoza
intestinala
 ENTERITA RADICA
Se manifesta sub 2 forme: acuta si cronica.
1. Enterita radica acuta:
-apare in cursul iradierii sau imediat dupa iradiere;
-se manifesta prin greata, diaree apoasa, colici abdominale,
sangerare digestiva, tenesme.
2. Enterita radica cronica:
-apare dupa o perioada de latenta de 6-24 luni pana la
cativa ani de la sfarsitul tratamentului iradiant;
-se manifesta prin dureri abdominale colicative urmate de
tenesme, steatoree, diaree, HDI.
 MECANISM FIZIOPATOLOGIC
Exista 4 tipuri de mecanisme lezionale la nivel intestinal:
• leziuni epiteliale – suprimarea reproducerii celulare si
denudarea mucoasei;
• leziuni vasculare submucoase – tromboze vasculare si
ischemia mucoasei;
• agresiunea bacteriana secundara – genereaza sepsis prin
depasirea barierei mucoase;
• aparitia fibrozei intestinale – determina diminuarea
peristaltismului intestinal,formarea stricturilor si fenomene
de malabsorbtie selective sau generalizate.
 MORFOPATOLOGIC
• I. Stadiul acut – predomina leziunile epiteliale: turtirea si
aplatizarea vilozitatilor mucoasei;
• ulceratii mucose si submucoase; abcese criptice; infiltrat
inflamator polimorfonuclear.
• II. Stadiul subacut – predomina leziunile vasculare:
ingrosarea peretilor si micsorarea lumenului; tromboze ale
vaselor din submucoasa; colagenizarea tesutului conjunctiv
cu dezvoltarea fibrozei.
• III. Stadiul cronic – predomina fibroza extensiva intestinala
asociata cu: abcese abdominale; fistule entero-enterale si
entero-colice; fistule entero-vezicale si entero-vaginale.
 INVESTIGATII
• Examen radiologic:Rx. abdominala simpla – nivele
hidroaerice si/sau unda peristaltica diminuata;
• Examenul baritat/enteroclisma – evidentiaza
stergerea reliefului mucoasei, prezenta ulceratiilor,
stricturilor sau a fistulelor si a anselor dilatate si
hipotone.
• Colonoscopia – utila pentru diagnosticarea leziunilor
actinice asociate, de la nivelul colonului si rectului.
 AFECTIUNI VASCULARE
INTESTINALE
1. Ischemia intestinala acuta ocluziva
Ocluzia arteriala sau venoasa acuta este o afectiune
grava ce consta in infiltratia sangvina a peretelui
intestinal si a mezoului adiacent consecutiv unei
perturbari a circulatiei mezenterice, apare predominant
la varstnici.
Simptomatologie: durere abdominala intensa,
colicativa, nu cedeaza la analgezice; greata; varsaturi
(apar inconstant); diaree.
 AFECTIUNI VASCULARE
INTESTINALE

2. Ischemie intestinala acuta neocluziva

Majoritatea pacientilor prezinta o stenoza arteriala
mezenterica, se produce vasoconstrictie splanhnica,
intestinul devenind ischemic din cauza scaderii presiunii
si fluxului de perfuzie.
Simptomatologie: durere abdominala similara celei din
tromboza arteriala dar cu instalare mai lenta.
 AFECTIUNI VASCULARE
INTESTINALE
3. Ischemia intestinala cronica
Etiologie:-ateroscleroza este principala cauza de ischemie
arteriala mezenterica;
- leziunea aterosclerotica obisnuita consta in
ingrosarea intimei care afecteaza aorta si se continua la
nivelul ostiului arterei viscerale;
- se asociaza de regula leziuni ateromatoase la
nivelul altor artere mari.
Simptomatologie: durere abdominala, scadere ponderala,
diaree si varsaturi.
 MECANISM FIZIOPATOLOGIC

• Ischemia intestinala cronica este produsa de

reducerea fluxului sangvin prin vasele mezenterice
superioare, datorata unor cauze centrale cum ar fi
hipoperfuzia arteriala prin scaderea debitului cardiac
sau prin maldistributia volumului sangvin circulant,
sau unor cauze locale precum ocluziile si spasmele
vaselor mezenterice.
 MORFOPATOLOGIC
Macroscopic ansa intestinalǎ afectatǎ apare:
- roşie, cianotică, edemaţiată în stadiul iniţial
- violacee sau chiar neagrǎ dupǎ constituirea hematomului intraparietal (leziune ireversibilǎ)
- neagra, cu sfaceluri şi perforaţii în stadiul de gangrenǎ
-limita între porţiunea afectatǎ şi cea neafectatǎ a intestinului - uneori netǎ ; alteori: o zonǎ de
tranziţie ( edem şi leziuni parietale în curs de constituire )
-ansele supraiacente = destinse prin acumularea de lichide şi gaze.
-in cavitatea peritoneala : - ascită sanguinolentă -> acest lichid peritoneal se poate infecta -
prin translocatie bacteriana -prin perforarea intestinului
-dupa lungimea intestinului infarctizat - 2 forme de IEM:
-infarctul segmentar, formă mai frecventă - pe o lungime variabilă - de la câţiva centimetri
pînă la un metru
-infarctul subtotal sau total, formă mai rar întîlnită, - tot teritoriul arterei mezenterice
superioare (jejunul, ileonul şi colonul ascendent) - de obicei, primii 50 cm jejunali nu sunt afectaţi
; afluxul sanguin provenit din teritoriul
-trunchiului celiac prin arcadele pancreatico-duodenale
 INVESTIGATII

• Angiografia
• Ecografia Doppler
• CT abdominala si angiografia CT
• Rezonanta magnetica nucleara (RMN)
TUMORILE INTESTINULUI SUBTIRE

Tumori benigne:
1. Adenom
2. Leiomiom
3. Lipom
4. Fibrom
5. Hamartom
6. Hemangiom
7. Endometrioza
8. Afectiuni care mimeaza tumori benigne intestinale
 ADENOMUL
Poate fi de trei tipuri:
- Adenom tubular simplu
- Adenom vilos
- Adenom al glandelor Brunner
a) Adenom tubular (polip adenomatos): localizat
frecvent in duoden, ramane mult timp asimptomatic,
poate fi unic sau multiplu, asociat cu localizari recto-
colonice (polipoza).
 ADENOMUL
b) Adenom (polip) vilos:-cele mai frecvente adenoame
localizate la nivelul duodenului si jejunului, potential
malign ridicat.
-clinic: HDS, obstructie intestinala sau
biliara in functie de localizare.
c) Adenom al glandelor Brunner: reprezinta
hiperplazia glandelor mucoasei duodenului proximal cu
aspect polipoid; de obicei asimptomatic, foarte rar poate
da sangerare sau obstructie duodenala, fara tendinta de
malignizare.
 LEIOMIOMUL
Se dezvolta din musculatura mucoasei sau din stratul
muscular extern, este cea mai frecventa forma de
tumora benigna simptomatica.
Sediul este cel mai frecvent jejunul. Se dezvolta de
obicei extralumenal si atinge in evolutie dimensiuni
mari palpabile.
In cazul dezvoltarii intralumenale poate da ocluzie
prin ocuparea lumenului sau prin invaginare, sau se
poate necroza.
 LIPOMUL
Tumora frecvent localizata in ileon si duoden, se
dezvolta din tesutul adipos submucos sau mezenteric.
Localizarea este intra sau extralumenala.

FIBROMUL
Reprezinta o proliferare a tesutului conjunctiv cu
origine in submucoasa. Fibroamele pure au dimensiuni
mici, in cazul asocierii mixomatoase au dimensiuni
mari; potential de degenerare maligna. Poate sa apara
ischemie si necroza.
 HAMARTOM
Aglomerari glandulare cu ax conjunctivo-vascular,
pot fi familiale sau non-familiale.
Familiale: sdr. Peutz-Jeghers , sdr. Cronkhite-Canada .
Sdr. Peutz-Jeghers-ereditar, transmis genetic
autozomal dominant, cu grad inalt de penetrare;
-se caracterizeaza prin pigmentare
melanotica muco-cutanata dispusa in jurul orificiilor;
-cu sediu in special jejuno-ileal dar putand
aparea si colo-rectal, gastric sau extradigestiv.
 HEMANGIOM
Apare izolat sau cuprinde intreg tubul digestiv.
Variaza in dimensiuni de la mici hemangioame capilare
pana la mari angioame cavernoase.
Clinic: hemoragii oculte sau masive, recurente cu
debut in copilarie.
ENDOMETRIOZA
Reprezinta prezenta tesutului endometrial in afara
localizarii uterine, inclusiv la nivel intestinal.
Macroscopic se prezinta ca noduli rosii albastrui cu
dezvoltare subseroasa in special la nivelul ileonului.
Este o tumora asimptomatica.
AFECTIUNI CARE MIMEAZA TUMORI
BENIGNE INTESTINALE

a) Incluzii de tesut pancreatic: congenitale, nodulare, de

consistenta redusa, galbui, cu dezvoltare extralumenala;
b) Splenoza: reprezinta noduli de tesut splenic subserosi
de culoare rosiatica;
c) Chisturi enterice si duplicatii enterale: apar ca
formatiuni cu dezvoltare intramurala sau subseroasa,
chistice;
d) Pneumatoza intestinala: prezenta de chisturi cu
continut aeric in peretel intestinal.
 TUMORI CARCINOIDE
Carcinoidul intestinal este in general multicentric,
simptomele pot fi date de tumora primara, de metastaze
sau de sindromul carcinoid:
a) Tumora primara:
- Dezvoltarea tumorii produce infiltrare parietala si
reactie desmoplastica cu scurtare, ingrosare si
rigidizare a mezenterului, cu torsionare si angulare a
anselor;
- Mai rar pot sa apara ulcerate cu HD, ischemie sau
infarct intestinal.
 TUMORI CARCINOIDE
b) Metastaze hepatice sau limfonodulare:
- Se manifesta prin sindromul de impregnare neoplazica
(scadere ponderala, anorexie, astenie fizica).
c) Sindrom carcinoid:
- Se manifesta prin crize vasomotorii de scurta durata, cu
vasocongestie faciala si toracica, lipotimie, hipotensiune,
diaree, tahiaritmii, dispnee expiratorie.
d) Sindrom cardiac:
- Apare tardiv, se manifesta prin fibroza endocardica si
valvulara localizata strict in cordul drept ducand la IC.
 TUMORI MALIGNE
Adenocarcinom
- Cel mai frecvent cancer al intestinului, se manifesta
prin sdr. subocluziv;
- Rareori de poate palpa tumora sau adenopatia
mezenterica;
- Aparitia in evolutie a ocluziei se poate manifesta prin
simptomele si semnele comune oricarei ocluzii;
- Diagnosticul se pune intraoperator in cursul unei
interventii pentru ocluzie de cauza necunoscuta.
 TUMORI MALIGNE
Leiomiosarcom
- Are origine in musculatura mucoasei sau muscularuta
proprie, distinctia cu leiomioamele fiind dificila chiar
si hitopatologic:
- Are tendinta de crestere extralumenala si obstrueaza
lumenul intestinal abia in faze tardive;
- Clinic: dureri abdominale, scadere ponderala, din
cauza volumului mare au tendinta la necrozare, cu
hemoragie intraperitoneala, intratumorala sau
digestiva; ocluzia intestinala apare rar.
 TUMORI MALIGNE
Limfom
- Apare ca localizare primara intestinala, fara
splenomegalie sau adenopatie sistemica;
- Poate sa apara sub forma bolii imunoproliferative
intestinale care se manifesta sub forma unei infiltrari
difuze limfomatoase, plasmocitare in peretele intestinal;
- Histologic limfoamele primare sunt non-Hodgkiniene cu
limfocite B;
- Clinic: stare generala alterata, scadere ponderala, durere
abdominala, febra, transpiratii, malabsorbtie, hemoragie.
 INVESTIGATII

• Radiografie cu substanta de constrast

• Angiografie
• Endoscopia