Sunteți pe pagina 1din 154

se1.Anatomia in Egiptul antic In Egiptul antic , putem mentiona printre cei mai de seama anatomisti si medici pe Alkmaion VI i.en.

,care a disecat peste 100 de oameni vii,Erasistrat si Herofil.Biblioteca din Alexandria a reprezentat pana la momentul disparitiei prin incendierea sa, cea mai imporntanta pastratoare a secretelor lumii de pana atunci,implicit a celor mai vechi tactici si metode folosite in medicina antica,respectiv egipteana.( 48-47 I.en. ; sec V e.n. ) 2.Anatomia la vechii greci nvaii Greciei antice pot fi considerai fondatorii medicinei occidentale moderne, deoarece au realizat ruperea definitiv de magie i supranatural.Hippocrate( 460-377 i.en.), printele medicinei, caracteriza bolile ca: acute, cronice, endemice i epidemice. Boala era considerat ca un dezechilibru dintre elementele clasice (umori).Hipocrate afirma ca doar barbatii cu descendenti in familie(tatal ) erau considerati apti de a practica medicina.Hipocrate a trait pe insulele Kos,Knidos,locuri in care isi punea in aplicare practica pranzului de proba.A fost numit parintele observatiei rationale in medicina si patriarh al gandirii medicale.El spunea : primum non nocere si natura este cel mai bun vindecator.Un alt reprezentant al medicinii elene este Imparatul Frederic al II lea(1230) Perioada prehipocratica (1200-1400 iH) ALCMEON DIN CROTONA - a desris primul tratat de anatomie din lume - a descris nervul optic, tuba faringiana, creierul - a efectuat primele disectii pe animale - a diferentiat in inima atriul de ventricul (premiera mondiala) HOMER - cunostinte anatomice in Iliada si Odiseea - termeni anatomici: clavicula, astragal, intestin, peritoneu, epiploon, vezica urinara, grasime perineala, ombilic, vasele mari pleaca spre cap si gat ARISTOTEL - parintele anatomiei comparate - a descris dentitia la diferite animale - interpretari eronate: nr. Dintilor la barbat > femeie Perioada hipocratica HIPOCRATE Lucrari de anatomie din CORPUSUL HIPOCRATIC - osteologie bine dezvoltata, bazata pe traumatologie, tratat despre articulatii - descrieri: trahee, plamani, cordon ombilical, uretere - anatomia si fiziologia = bazele medicinii - nu se efectuau disectii - nu se cunostea interrelatia dintre vene si artere - nu se facea distinctie intre tendoane, nervi Perioada alexandrina (sec I iH sec I dH) - primele disectii pe cadavre, pe condamnati - deosebire intre tendoane, nervi, vase sangvien - anatomia nu are caracter stiintific HEROFIL - primul medic celebru al SC din Alexandria - descrieri anatomice: nervi, diferentierea intre nervi cranieni si spinali, vascularizatia meningelui teascul (prescar) lui Herofil, ventriculii cerebrali

ventriculul IV, plexul coroid, ochiul, pancreasul, duoden primul care a dat acest nume, unele glande ERASISTRATE DIN COS - dinstinctia dintre principalele segmente ale encefalului - descrie valvele cardiale - descrie conexiunile dintre artere si vene SCOALA METODICA (sec I iH sec II dH) SORAN din EFES - descrieri ale dentitiei, ale organelor genitale feminine 3.Anatomia la arabi In medicina araba,ii avem ca reprezentanti pe Hamnurabi ( 1728-1686 i.en.),chirurgul Abulcazis (912-1013) care spunea ca : Ratiunea pentru care noi avem operatori abili este aceea ca arat medicinii cere timp pentru a o insusi.Acela care vrea sa o practice(chirurgia),trebuie mai intai sa cunoasca diferitele oase,tendoane si muschi,numarul si pozitia lor,venele,arterele ca si regiunile prin care trec.Daca anatomia este ignorata,vor fi comise greseli si pacientul va fi omorat.Avicena( 988-1037 ) , printul medicinii arabe,un nume de altfel latinizat al marelui anatomist ,a elaboral Canonul medicinii.Ibn an Nafis din Damasc (1210-1282),a fost primul care a descris circulatia sangelui in lucrarea sa Comentarii. -moartea profetului si fondatorului Islamului MOHAMED(632 dH) -arabii au inceput cucerirea lumii: Alexandria (642 dH trupele lui Omar), incendierea bibiliotecii lui BRUCCHION, e luni volumele = combustibil pt incalzirea bailor publice -la scurt timp cuceritorii au devenit propagatorii stiintei -fondarea Universitatii din Bagdad: contine o scoala de medicina, un spital -medicina araba a acestei epoci nu a fost originala, ci teoretica si analitica -traduceri in limba araba: lucrarile lui Hipocrate, Dioscoride, Galen si extinse tot in teritoriul cucerit: Asia Mica, sudul Mediteranei, Spania si NV Mediteranei -medicica araba 3 perioade: febra traducerilor (sec VII, incep ut sec VIII), a compilarii anticilor, a adaptarii medicinei grecesti si siriene la civilizatia Islamica din perioada de aur. 4.Anatomia in China antica Houa Cheon(1341) clasifica vasele in 12 grupe.Wang Ts`Ingjen( 1796) elaboreaza lucrarea Corectarea erorilor medicale .El diseca 30 de cadavre de copii morti de ciuma.El descrie corect in 1796-1800 : uretrele , arcul aortic,aorta descendenta,vena cava inferioara,pancreasul. 5.Galenus Claudius Galenus din Pergam (129-201) a fost un renumit medic si anatomist grec,el disecand numai animale(porc).A fost medic a 5 imparati romani,biserica declarand anatomia lui drept dogma.Scrie Preparatii anatomice, Oasele , Despre disectia muschilor , Rolul partilor corpului , Rolul mediastinului si pleurei , Studentilor , Medicamente , De usu partium coporis humani : Acela care va citi acest tratat nu trebuie sa se pronunte pro sau contra afirmatiilor mele decat dupa ce le-a verificat cu proprii sai ochi . 6.Anatomia pre-nascentista La 17 septembrie 1299(1300) papa Bonfaciu al VIII lea elaboreaza lucrarea De sepultris.De asemenea , papa Sixtus al IV lea promulga disectia ;de la el este legiferata

disectia, iar papii Carol Quintul (1530) si Clemenet al VII lea au adus aporturi semnificative in lumea medicinii. Creearea scolilor medicare a reprezentat un pas urias in evolutia medicinii.Astfe,avem atestate urmatoarele : 1220 Montpellier(continua conceptii Sc de la Salerno caracter hipocratic, cu elem galenice si arabe , 1532- prof. Fr. Rabelais efectua disectii pe cadavre umane,1549 student viitorul Domnitor al Moldovei- Despot Voda- care a intemeiat o Academie latina la Cotnari),1228 Padova (primele disectii in sec XIII ,1276primele dispozitii medico-legale (deschiderea cadavrelor pt dg de crima),1300 disectii demonstrative in scop didactic),1215 Paris ? Sorbona,1250 Bologna,1348 Praga,1426 LouVain-Bruxelles. 7.Anatomia Renasterii Reprezentativi sunt : Donatello (1445-1448)-Miracolul inimii avarului cu modelele sale anatomice, MICHELANGELO BUONARROTI (1475-1564) care facea disectii in locuinta sa din Florenta,Rafaello Santi(1483-1520),Titziano Veccelia(1490-1576),Benvenuto Cellini(1500-1571),Rembrandt von Rijn(1606-1669),Leonardo da Vinci (14521519),Corolus Stephanus(1504-1564),coleg cu Andreas Vesalius: De dissectione partium corporis humani libri tres , Realdus Columbus Crmonensis(1516-1559) cu lucrarea De se anatomica (1558) , Gabrieles Fallopius(1523-1562) cu lucrarea Observatione anatomicae(1561):sinusul sfenoidal,canalele simicirculare ale urechii interne,nervul,coarda timpanului,arcada inghinala,trimpele uterine,clitorisul,himenul, spaniolul Miguel Serveta da Villanova 1509(1511) 1553 care a elaborat un Tratat asupra siropurilor;in 1531 a scris De trinitatis erroribus, in 1533 Restitutio christianusmi conform careia sufletul se afla in sange.Descris corect marea si mica circulatie, insa sfarsind tragic,ars pe rug. Trasaturi caracteristice ale renasterii: dezvoltarea stiintelor in aceasta perioada, da un nou impuls fiziologiei se reia practica anticilor de disectie a cadavrelor umane si cea a vivisectiei pentru intelegerea functionarii lor fiziologia progreseaza indirect prin anatomie, dar ramane inca in epoca deductiv speculativa intrucat datele de anatomie sunt lacunare, iar experimentul fiziologic si cunostintele de fizica si chimie lipsesc. contemplarea intamplatoare, pe care se fundamenta filozofia naturii a anticilor, este inlocuita progresiv cu : -observatia sistematica -observatia controlata -experimentul Figuri reprezentative: Sec. al XV-lea Leonardo da Vinci (1452-1519)- contributiile aduse de acest uomo universale, metoda, modul de analiza si de interpretare a faptelor sunt pline de interes pentru evolutia fiziologiei. Cel mai stralucit reprezentant al conceptiei umaniste considera ca stiinta provine din observatie, nu din autoritate.A explicat zgomotul arterial cardiac prin inchiderea valvelor inimii ; miscarile plamanilor sunt pasive, urmand cele ale cutiei toracice, intretinute de contractia muschilor costali. Sunt suficiente aceste doua exemple pentru a observa indepartarea de conceptia teologica animista si orientarea spre intelegerea mecanicista, exigent rationala. Sec. al XVI-lea

Paracelsus (1493-1541) numele cel mai lung din istoria medicinei PhillipusTheophrastus Aureolus Bombastus von Hohenheim- si-a luat numele de paracelsus dupa scriitorul roman Celsus, dorind sa arate ca este mai presus- se numara printre cei dintai medici ai renasterii care deschid lupta impotriva scolasticii si a dogmatismului galenic. Preconizeaza cercetarea libera a faptelor si experimentarea. Andreas Vesalius (1514-1564)- deschide calea fiziologiei moderne prin intemeierea unei metode de studiu anatomic in lucrarea monumentala De Humani corporis fabrica. Spre deosebire de descriptivismul antic si medieval, anatomia renasterii se straduieste sa discearna functia ce izvoraste dintr-o anumita structura, mai mult emite ipoteze fiziologice. Miguel Servet (1511-1553) descrie corect drumul sangelui in mica circulatie (ventricolul drept ->pulmon-> atriul stang) si insereaza chestiuni anatomofiziologice intr-un eseu teologic. Fabrizio dAquapendente ( 1537-1619) premergator al lui Harvey, i-a oferit acestuia un argument anatomic consistent pentru ideea de itinerar al sangelui intr-un circuit inchis, demonstrand imposibilitatea circulatiei sanguine in doua sensuri prin acelasi vas. Jean Francois Fernel (1497-1558)- utilizeaza termenul de fiziologie pentru prima oara ca titlu al primei parti a tratatului sau Medicina, publicat la Paris (1542) in zece editii succesive. 8.Leonardo Da vinci si Anatomia Leonardo da Vinci (1452-1519)interesat de asemenea,pe langa pictura si de medicina.Marc Antonio della Tora ,un mare anatomist,ii este profesor de anatomie la Padova.El spune ca Ventriculii laterali sunt sediul perceptiei, Ventriculul III este sediul sufletului iar Ventricului IV este sediul meomoriei.Diseca la spitalul Santa Maria Nueva: din Florenta,la spitalul Magioredin Milano,la spitalul Sf.Spirit din Roma.El descrie : bronhiile ca nefiind legate de inima, valvulele de la originea vaselor de sange,sectiuni anatomice prin membre si viscere.Avea planuit un Tratat de Anatomie format din 120 de capitole-750 desene in 26(60) de caiete si 228 de planse dintre care 215 au ajuns la biblioteca castelului regal la Windsor. Contributiile aduse de acest uomo universale, metoda, modul de analiza si de interpretare a faptelor sunt pline de interes pentru evolutia fiziologiei. Cel mai stralucit reprezentant al conceptiei umaniste considera ca stiinta provine din observatie, nu din autoritate.A explicat zgomotul arterial cardiac prin inchiderea valvelor inimii ; miscarile plamanilor sunt pasive, urmand cele ale cutiei toracice, intretinute de contractia muschilor costali. 9.Miguel Cerveto Miguel Servet (n. 29 septembrie 1511, Villanueva de Sijena, Aragon - d. 27 octombrie 1553, Geneva), nscut Miguel Serveto, cunoscut i ca Miguel de Villanueva, a fost teolog, medic i umanist. n medicin, Michel Servet a fost descoperitorul circulaiei pulmonare (mica circulaie).A elaborat un Tratat asupra siropurilor;in 1531 a scris De trinitatis erroribus, in 1533 Restitutio christianusmi conform careia sufletul se afla in sange.A descris corect marea si mica circulati; precursorul lui Harvey(descoperitorul circul sangv in 1628)acuzat de Calvin pentru erezie, a fost ars pe rug impreuna cu scrierile sale

10.Andreas Vesalius - copil diseca iepuri si rate - 25 februarie1530-Universitatea Louvan - 1533 Paris,1537 Louvain,Padova - 5 decembrie 1537 lector de chirurgie - 6 decembrie 1539 prefesor de anatomie si chirurgie . Profesorul trebuie sa execute el insusi disectia - 1544 se retrage de la Padova - 1546,devine medicul imparatului Carol Quintul,Filip al II lea. Tratamentul (insanatosirea) este primul scop al medicinii si rolul principal al studiului anatomiei este acela de a fi o baza pentru atingerea acestui scop. - 1564- pe insula Zante - metoda sa = anatomie comparata - Tabulae anatomicae 1538 la Venetia - 1541 Venetia Galeno opera omnia - 1542 Basel De corpuris humani fabrica 7 volume, I oase si cartilagii, II ;ligamente si muschi, III vase, IV nervi, V digestiv si urogenital , VI inima si plaman , VII creier si org de simt; ilustratii St Calcar (elevul lui tizian); enumera 200 greseli ale lui Galen - 1561 Chirurgia magna - Stephano von Calcar-da o imagine artistica pozelor din anatomia lui Vesalius - prima descriere a anatomiei: venelor, inimii, urechii interne si externe, mezenteruluim mediastinului, m fronixului, aritenoidelor - a descris sternul, componentele esului sacrum si corpii galbeni - a dat o noua explicatie curburii femurului, humerusului - organele interne putin studiate - greseli: cristalinul in centrul ochiului, vena cava in ficat - conceptii: anatomia = rationala, ceorelarea structurii cu functia, intelepciunea fortei divine - cel mai vechi preparat anatomic din lume la univ. din Basel: scheletul condamnatului la moarte Kobkerer von gebweiler decapitat preparat de Vesal in 1543 (disectie publica) - acuzat de Biserica pt autopsia unui agonic consamnat laardere pe rug - pedeapsa comutata de rege la un pelerinaj la Sf Mormant - la reintoarcere in europa nafragiul pe insula Zenta, unde a murit de tifos - elevii lui Vesal: Realdo Colombo descrierea micii circulatii; B. Eustachio descrieri: trompa urechi interne, suprarenala, nervii optici, dintii 11.Anatomia si Aretele Medicina (lat.: ars medicina = arta de a vindeca).Anatomia este in stransa legatura cu majoritatea artelor,in special arta de a picta/desena,intrucat invatatea medicinii se bazeaza atat pe observatia in realitate a corpului uman si a tot ce tine de el,cat si in plan artistic,in diverse atlase si desene,fapt ce afirma legatura dintre anatomie si desen artistic.La acest capitol il putem da ca principal exemplu pe marele artist Leonardo Da Vinci, pasionat atat de pictura si redare grafica cat si de medicina.De asemenea anatomia mai este in strans legatura cu toate stiintele exacte precum stiinta,fizica,chimia,matematica. 12.Whiliam Harvey William Harvey (n.1 aprilie 1578 d. 3 iunie 1657) a fost medic englez, celebru pentru faptul c a elaborat teoria exact a circulaiei sanguine.A fost medic de curte al regilor britanici Iacob I i Carol I.A scris Exercitatio anatomica de motu cordis et sanguinis in animalibus (1628) Spre deosebire de creatorul anatomiei moderne, Andreas Vesalius, el nu i-a petrecut copilria fcnd vivisecii pe animale. La diseciile cadavrelor a luat parte n timpul studiilor de la Gonville and Caius College, n Cambridge, unde s-a specializat n medicin William Harvey i-a lrgit cunotinele privind funcionarea

sistemului circulator la mamifere. A bnuit c Galen nu avea dreptate; ficatul nu reprezenta elementul cel mai important al circulaiei sngelui, ci inima. Avea totui nevoie de argumente. Pentru a defini modul de micare al sngelui prin organism, a efectuat mai multe vivisecii pe cini. Acestora le lega diferite vene i artere din anumite pri ale corpului. Blocnd vena cav a observat c vasele se tumefiaz spre extremiti. Aceast descoperire a fost tema unuia din cursurile pe care le-a inut, dup anul 1615, la Lumley College, la catedra de chirurgie i anatomie. 13.Anatomia franceza In Franta, anatomia a ramas multa vreme tributara conceptiilor lui Galenus prin conservatorismul lui Sylvius si Jack Riolan, tatal si fiul (arcada lui Riolan) In Franta, primul tratat de anatomie a fost descris de Aspoare (?) in 1561 Anatomia universala a corpului uman In aceasta perioada, anatomia patrunde adanc in vasele sangvine prin injectii musculare.Disectia este metoda durenta tema de atractie pentru artisti.Acest lucru a fost imortalizat de Rembrandt in tabloul Lectia de anatomie a doctorului Tulp. 14.Anatomisti romani celebri Thoma Ionescu (n. 13 septembrie 1860, Ploieti - d. 28 martie 1926, Bucureti) a fost un medic chirurg i anatomist romn, profesor universitar, iniiator al unor tehnici noi chirurgicale, ntemeietorul colii romneti de chirurgie i de anatomie topografic, membru de onoare al Academiei Romne. Thoma Ionescu este ntemeietorul colii romneti de anatomie i de chirurgie. A colaborat la redactarea marelui tratat de anatomie sub redacia lui P.J. Poirier, aducnd contribuii la topografia etajului abdominal prin descrierea unor structuri anatomice carei poart numele. A dezvoltat i pus la punct numeroase tehnici i instrumente chirurgicale coala sa de chirurgie a avut un rol important n formarea specialitilor romni, aducndu-i totodat contribuia la mbogirea patrimoiniului de tehnici chirurgicale i de cunotine privind anatomia topografic. i astzi, n vestita clinic "Mayo" din Rochester (U.S.A.), se afl bustul chirurgului romn Thoma Ionescu. Victor C. Papilian (n. 17 iunie 1888, Galai - d. 15 august 1956) a fost un medic, scriitor i profesor universitar romn. ncepnd cu 1907 Victor Papilian a studiat medicina i a devenit medic n 1916 la Bucureti. n anul 1947, odat cu instaurarea regimului comunist n Romnia, a fost pensionat forat. n anul 1948 a semnat n faa lui Vladimir Ghika profesiunea de credin catolic, specificnd c dorete s aparin Bisericii Romne Unite cu Roma. La nceputul anului 1950 a fost condamnat la 10 ani de nchisoare ca adept al "ideologiei burgheze" pentru "atitudine refractar ideilor socialiste". Dup eliberarea din nchisoare a frecventat serviciile religioase clandestine svrite de preotul Vasile Chindri. Papilian: Anatomia se invata de 17 ori, se uita de 16 si se retine o data 15.Configuratia exterioara a oaselor Fiind comparate cu unele corpuri geometrice,oaselor li se descriu 3 dimensiuni:lungimea,latimea,grosimea.De asemenea li se desctiu fete,margini si unghiuri.Oasele isi pot primu numele de la corpurile geometrice cu care se aseamana:trapezul,cuboidul,piramidalul,etc.Alte oase au nume de obiecte:scafoidul,cuneiformul,ciocanul,scarita. Dupa aspectul lor oaseele pot fi rectilinii(fibula),incurbate(coastele),in S italic ( clavicula) sau rasucite pe axul lor(humerusul).Sunt oase care ai anumite caractere structurale cum ar fi oasle pneumatice.Acestea au forma neregulata si contin in interiorul lor cavitati pline cu aer(maxila,frontalul,sfenoidul,etnoidul,mastoida).In raport cu situatia lor ,oasele pot fi sesamoide sau suturale.In raport cu dimensiunile lor,oasele se clasifica in luni,plane(late) si scurte. 16.Elementele descriptive ale oaselor

Desi sunt organe rezistente,oasele sufera inflentele organelor invecinate.De ex.,tractiunea muschilor produce proeminente osoase,presiunea creierului da nastere la depresiuni pe fata interioara a oaselor craniului,pulsatiile arterelor produc santuri etc.De pe suprafata oaselor se desprind elemente morfologice(descriptive) care cuprind un numar de detalii importante din punct de vedere practic si aplicativ.Aceste detalii morfologice se grupeaza in proeminente,cavitati,gauri si canale. Proeminentele sunt parti osoase care proemina la suprafata osului si pot fi articulare si nearticulare. Cavitatile osoase sunt determinate de forte de presiune,impartinndu-se in articulare si nearticulare.Cavitatile nearticulare se impart la randul lor in cavitati de insertie si cavitati de receptie. Gaurile si canalele osoase sunt de 2 feluri: de trecere si nutritie(TESTUT).Gauile si canalele de trecere sau de transmisie,dupa forma lor,au mai multe denumiri : hiat , foramen , sulcus , ductus , fossa , fossula , incisura , apertura . Gaurile si canalele nutritve servesc pentru trecerea vaselor sanguine care asigura nutritia osului respectiv.Dupa dimensiunea lor se impart in 4 grupe:Gaurile de ordinul I, Gaurile de ordinul II,Gaurile de ordinul III (de la care pleaca un sistem de canale numite canalele HAVERS,prin care trec capilarele) si Gaurile de ordin IV. Canalele nutritive ale oaselor memebrelor se indreapta oblic catre cot si fug de genunchi,deoarece oasele cresc inegal prin extremitatile lor.Extremitatea fertila este cea superioara pentru humerus si cea inferioara pentru oasele antebratului,iar pentru membrul inferior extremitatea fertila este cea inferioara pentru femur si cea superioara pentru oasele gambei.Famurul are in majoritatea cazurilor 2 gauri nutritive de ordinul I. 17.Structura Oaselor Examinand sectiuni prin diferite oase,se observa ca acestea sunt formate din tesut osos care se prezinta sub 2 aspecte:compact si spongios. Substanta compacta este omogena,dura ,de culoare alba(pe osul uscat).Este formata din lamele osoase alaturate,alipite fara a delimita cavitati intermediare.Ea rezista in special torsiunii si indoiriisi foarmeaza diafiza oaselor lungi,stratul de la suprafata epifizelor si al oaselor scurte,precum si cele 2 lame,externa si interna,ale oaselor scurte. Substanta spongioasa se prezinta ca un burete,fiind formata din lamele sau trabecule osoase orientate in diferite sensuri si prin intretaierea lor se formeaza cavitati de marimi diferite numite areole,alveole sau tubi ososi,in care se gaseste maduva osoasa.Ea rezista in special la presiune si o gasim in epifizele oaselor lungi si in interiorul oaselor scurte si late. In ambele tipuri de substanta ososasa,trabeculele osoase se dispun dupa liniile izostatice prin care se transmit fortele de presiune si tractiunecare actioneaza asupra osului.In structura celor 3 tipuri de oase(luni,plane si scurte),repartitia celor 2 tipuri de substanta osoasa se face intr-un mod caracteristic pentru fiecare categorie. Strctura oaselor lungi Sunt formate dintr`un corp sau diafiza si din 2 extremitati sau epifize:una proximala sau superioara si cealalta inferioara sau distala.Corpul osului este format dintr-un cilindru de tesut osos compact,strabatut in tot lungul sau de un canal central,larg,numit canalul sau cavitatea medulara,care adaposteste maduva osoasa.Tesutul osos compact prezinta spre periferie si spre canalul medular cate o zona de lamele osoase soncentrice care formeaza zana fundamentala externa si respectiv zona fundamentala interna,intre care se gasesc osul haversian si osul nehaversian. Osul haversian este format din osteoane sau sisteme Havers sau coloane haversiene dispuse concentric in jurul unui canal numit canalul HAVERS.

Celulele tesutului osos sunt de 3 feluri:osteoblaste,osteocite si osteoclaste. Osul nehaversian este format din lamele osoase care fac legatura intre osteoane si reprezint resturi ale osteoanelor ce rezulta in urma procesului de remaniere. Intre diafiza si epifiza,pana la varsta de 25-30 de ani,exista un disc cartilaginos numit metafiza,cartilaj diafizo-epifizar,cartilaj de crestere sau cartilaj de conjugare. Extremitatile sau epifizele osului lung sunt formate la suprafata dintr-un strat subtire de substanta compacta,care acopera o masa de substanta spongioasa Strctura oaselor plane Sunt acoperite la exterior de periost sub care se gasesc 2 lamele de substanta osoasa compacta,care cuprind intre ele un strat mai gros sau mai subtire de substanta osoasa spongioasa.In cazul oaselor plane ale boltii craniene,lamelele de substanta compacta se numesc lame sau table(una externa:lamina externa si alta interna:lamina interna),iar substanta osoasa spongioasa se numeste diploe. Strctura oaselor scurte Oasele scurte au o strcutura asemanatoare cu cea a epifizelor oaselor lungi.Sub periost se afla un strat subtire de substanta osoasa compacta ce inveleste o masa de substanta spongioasa dispusa interior, in areolele careia se afla maduva osoasa.Suprafata exterioara a oaselor este invelita de o membrana fibroasa numita periost.Prin fata sa profunda,periostul adera la os.Acest fapt se datoreste vaselor care trec din el in osul subiacent prin canalele VOLKMANN,dar mai ales unor fibre conjunctive numite fibrele SHARPEY. Histologic,periostul este format din 2 straturi :superficial si profund. Cavitatea medulara,ca si areolele substantei osoase spongioase,contine maduva osoasa.Ea este o substanta moale,semifluida,buretoasa,bogata in elemente figurate ale sangelui.Prezinta 4 aspecte:Maduva rosie osteogena,Maduva rosie hematogena,Maduva galbena,Maduva gelatinoasa sau cenusie. 18.Caracterele vertebrelor cervicale Corpul vertebrelor cervicale este mic si alungit transversal,crescand progresiv de la a 3 a la a 7a vertebra cervicala.Pe marginile laterale ale fetei superioare a corpului vertebral se gaseste o proeminenta osoasa numita procesul uncinat,proces semilunar sau croset.In partile laterale ale fetei inferioare se gasesc 2 scobituri,care corespund proceselor uncinate ale vertebrei subiacente. Gaura vertebrala este triunghiulara Procesul spinos este scrurt,putin inclinat, si cu varful bifid. Procesele transverse,scrurte si largi,au baza strabatuta de gaura transversara,prin care trec artera,vena si nervvul vertebral( al lui FRANCOIS FRANC ).Aceasta gaura imparte baza procesului transvers in 2 radacini:una anterioasa si una posterioara.Pe fata superioara a procesului transvers se gaseste un sant pentru nervul spinal cervical. Varful procesului transvers se termina prin 2 tuberculi:unul anterior ascendent si altul posterior descendent. Procesele articulare sunt 2 superioare si 2 inferioare,orientate in plan transversal,cele superioare privind postero-superio,iar cele inferioare,infero-anterior. Lamelele vertebrale ,subtiri,patrulatere,mai late decat inalte. 19.Caracterele vertebrelor toracale Corpul vertebral are diametrul transversal aproape cu cel antero-posterior,in special la nivelul vertebrelor toracale mijlocii.Pe partile laterale ale corpului vertebral se afla suprafetele costale destinate sa se articuleze cu capul coastelor.Aceste suprafete articulare sunt in numar de 4,cate 2 pentru fiecare parte a corpului vertebral,una

superioara si una inferioara.Suprafetele costale superioare se gasesc la primele 10 vertebre toracale,iar cele inferioare numai la primele 9. Gaura vertebrala este aproape circulara. Procesul spinos este de forma prismatic triunghiulara,foarte lung si foarte inclinat inferior.Varful proceselor spinoase toracale este unituberculat. Procesele transverse sunt unituberculate si prezinta pe fata lor anterioara,aproape de varf, cate o suprafata articulara pentru tuberculul costal. Procesele articulare sunt dispuse in plan frontal,cele superioare privesc posterior iar cele inferioare anterior. Lamelele vertebrale sunt patrate. 20.Caracterele vertebrelor lombare Corpul vertebral este foarte voluminos si are aspect reniform. Gaura vertebrala are forma unui triunghi isoscel. Procesul spinos,foarte dezvoltat,este patrulater si aproape orizontal.Primele 3 procese sunt mai mari ca urmatoarele 2. Procesele costiforme sunt omologul coastelor.Prin pozitia lor pot fi confundate cu procesele transverse,care sunt reprezentate de mici proeminente osoase situate pe fata posterioara a proceselor costiforme. Procesele articulare sunt situate pe un plan posterior proceselor costiforme si sunt verticale.Procesele articulare superioare au suprafete articulare concave,iar cele inferioare au suprafete articulare convexe. Lamelele vertebrale sunt patrulatere,mai inalte decat late. 21.Atlasul si Axisul Atlasul este prima vertebra cervicala,careia ii lipseste corpul vertebral.Este alcatuit din 2 mase laterale,unite intre ele anterior si posterior prin 2 arcuri osoase,delimitand impreuna gaura vertebrala.Maselor laterale li se descriu 6 fete. Fata superioara,suprafata articulara concava,numita suprafata artiulara superioara destinata sa se articuleze cu condilul occipitalului. Fata inferioara,prezinta o suprafata articulara numita suprafata articulara inferioara care se va artcula cu procesul articular superior al axisului. Fata anterioara corespunde extremitatii arcului anterior. Fata posterioara corespunde extremitatii arcului posterior. Fata laterala se continua cu procesele transverse. Fata mediala prezinta rugozitati pentru insertia ligamentului transvers Arcul anterior,usor convex anterior,mai scurt decat cel posterior,prezinta pe fata lui anterioara , pe linia mediana ,tuberculul anterior al atlasului.Pe fata posterioara prezinta o suprafata articulara concava,circulara,fovea dentis,care sa se articuleze cu dintele axisului. Arcul posterior descrie o curba cu concavitatea anterior.Pe fata lui posterioara se gaseste pe linia mediana tuberculul posterior al atlasului.Pe marginea lui superioara prezinta un sant numit santul arterei vertebrale prin care trec artera vertebrala si primul nerv rahidian cervical.Uneori acest sant pate fi transformat in canalul arterei vertebrale. Procesele transverse au varful unituberculat. Gaura vertebrala este impartita de ligamentul transvers in 2 compartimente:unul anterior,aprox.patrulater,pentru dintele axisului si celalalt posterior,ovalar,care corespunde maduvei cu meningele rahidian si radacinilor medulare ale nervilor accesori. (XI) Axisul este cea de-a doua vertebra cervicala.

Corpul axisului prezinta pe fata lui superioara , in portiunea mijlocie,un proces vertical numit dintele axisului sau procesul odontoid al axisului.Acest proces prezinta o baza sudata la corpul axisului,o portiune mai stramta numita gat(col),un corp si un varf de care se prind ligamentele occipito-axoidiene.Pe fata anterioara si posterioara a dintelui se gaseste cate o suprafata articulara anterioara pentru arcul anterior al atlasului si una posterioara pentru ligamentul transvers. Procesele transverse sunt scurte si varful lor este unituberculat. 22.Caracterele specifice ale vertebrelor C6,C7,D1,D4,D10,D12,L5 C6 se caracterizeaza prin aceea ca prezinta mai proeminent tuberculul anterior al procesului transvers numit tuberculul carotidian sau tuberculul lui CHASSAIGNAC.Acest tubercul se poate palpa si reprezinta punct de reper pentri descoperirea arterei carotide comune. C7 sau vertebra proeminenta prezinta procesul spinos mai lung ca la celelalte vertebre cervicale,punct de reper pentru numararea vertebrelor.Procesul spinos este unituberculat.In partea inferioara a fetelor laterale ale corpului,se gaseste uneori cate o fateta articulara pentru capul primei coaste. T1 prezinta corpun vertebral asemanator vertebrei cervicale.Pe fata superioara a corpului sau are procese uncinate,caracteristice vertebrelor cervicale. T4 prezinta pe partea laterala stranga o depresiune data de pulsatiile aortei,amprenta aortica. T10 se deosebeste de celelalte vertebre dorsale prin prezenta unei singure semifatete articulare costale pentru capul coastei a 10-a. D12 prezinta ca si D11 o sngura fateta articulara pentru capul coastelor si nu prezinta pe fetele anterioare ale proceselor transverse fatete articulare pentru tuberculul costal.Are procesele articulare inferioare identice cu cele ale vertebrelor lombare. L5 are corpul vertebral mai inalt in partea anterioara decat in partea posterioara,avand aspect cuneiform. 23.Sacrumul Sacrumul este un os nepereche,median si simetric,situat in partea posterioara a bazinului,inferior coloanei limbare,deasupra coccisului si intre cele 2 oase coxale.Scrumul este orientat infero-posterior,formand cu coloana lombara un unghi obtuz deschis posterior numit promontoriu.Sacrumul prezinta 4 fete,o baza si un varf. Orientare:se pune superior baza ,iar posterior fata convexa. Fata pelvina sau anterioara este concava si prezinta pe linia mediana o coloana osoasa ce provine din sudarea celor 5 corpuri vertebrale componente,ale caror locuri de sudura sunt indicate de 4 linii(creste) transversale.La extremitatile fiecarei linii transversale exista cate o gaura sacrala anterioara prin care trec ramurile anterioare ale nervilor sacrali si ramuri ale vaselor sacrale laterale.Fiecare din aceste gauri sunt separate de vecinele lor,superioara si inferioara,prin cate o coloana osoasa pe care se insera muschiul piramidal al bazinului(piriform). Fata posterioara este convexa si prezinta pe linia mediana creasta sacrala mediana,rezultata din unirea proceselor spinoase ale vertebrelor sacrale.La nivelul celei de-a 3-a sau a 4-a vertebra sacrala,creasta sacrala se bifurca,cele 2 ramuri de bifurcatie numindu-se coarnele sacrale,ce se vor articula cu coarnele coccisului.Intre coarnele sacrale se gaseste orificiul inferior al canalului sacral,numit hiatusul sacral. De-o parte si de alta a crestei sacrale mediane se gaseste cate un sant longitudinal numit santul sacral care continua inferior santurile vertebrale. Lateral santului sacral se gasesc 5 tuberculi sacrali postero-mediali sau tuberculi articulari care reprezinta procesele articulare ale vertebrelor sacrale si care formeaza

creasta sacrala intermediara.Laterall tuberculilor se gasesc gaurile sacrale posterioare,in numar de 4 prin care trec ramurile posterioare ale nervilor sacrali.Urmeaza mai lateral,tuberculii sacrali postero-laterali sau tuberculii conjugati,care reprezinta procesele transverse ale vertebrelor sacrale,si care formeaza creasta sacrala laterala. Fetele laterale au forma triunghiulara cu baza superior;prezinta o fata articulara in forma de pavilion de ureche destinata sa se articuleze cu o suprafata asemanatoare situata in partea posterioara a fetei mediale a coxalului.Posterior acesteia se afla tuberozitatea sacrala,pe care se insera ligamente puternice ale articulatiei sacro-iliace. Baza sacrumului prezinta o suprafata ovalara mediana care este fata superioara a corpului primei vertebre sacrale.Posterior acestei suprafete se gaseste orificiul superior al canalului sacral.Lateral fata de suprafata ovalara se descrie cate o suprafata triunghiulara,cu baza lateral numita aripioara sacrumului.Posterior aripioarelor sacrale se gasesc 2 procese articulare superioare destinate articulatiei cu procesele articulare inferioare ale ultimei vertebre lombare. Varful sacrumului prezinta o suprafata articulara eliptica care se articuleaza cu ciccisul. Canalul sacral strabate osul sacrum continuand canalul vertebral.In el se gaseste fundul de sac dural si nervii care alcatuiesc coada de cal.De fiecare parte a canalului sacral pleaca 4 conducte transversale care se bifurca dand o ramura anterioara si una dorsala,ce se deschid la nivelul gaurilor sacrale anterioare si respectiv posterioare. 24.Coccisul Coccisul este un os median,nepereche si simetric,situat dedesubtul sacrumului cu care se artculeaza,reprezentand la om rudimentul scheletului cozii la mamifere.Are o forma triunghiulara si prezinta 2 fete,2 margini,o baza si un varf. Orientare:se pune superior baza si anterior fata cancava. Fata anterioara este concava,iar fata posterioara este convexa.Cele 2 fete prezinta 3-4 linii transversale,rezultate prin unirea vertebrelor coccigiene. Baza coccisului are o suprafata eliptica destinata sa se articuleze cu varful sacrumului.Posterior acestei suprafete se gasesc 2 procese orientate superior,numire coarnele coccisului,care se srticuleaza cu coarnele sacrumului,contribuind la delimitarea hiatusului sacral. Marginile coccisului sunt oblice,convergand catre varf. Varful coccisului se termina printr-un tubercul mic. 25.Coloana vertebrala in general Coloana vertebrala reprezinta scheletul axial al trunchiului.Se imparte in 4 segmente:cervical,toracal,lombar si sacro-coccigian.Primele 3 reprezinta segmentul mobil iar cel de-al 4 lea reprezinta segmentul fix al coloanei vertebrale,solidar cu cele 2 oase coxale cu care constituie scheletul bazinului. Coloana vertebrala nu este rectilinie.Prezinta curburi sagitale si curburi laterale.Curburile sagitale sunt in numar de 4:cervicala,dorsala,lombara si sacro-coccigiana.Curburile cervicala si lombara au convexitatea anterior si se numesc lordoze,iar curburile dorsala si sacro-coccigiana au convexitatea posterior si se numesc cifoze.Curburile laterale se numesc scolioze.In mod obisnuit intalnim curburile cervicala si lombara cu convexitatea la stanga si curbura toracala cu convexitate la dreapta.Curbura toracala (principala) este determinata de activitatea mai intensa a muschilor membrului superior drept.Celelalte 2 curburi sunu compensatorii.La stangaci este invers. Coloana vertebrala poate prezenta si curburi patologice ca urmare a exagerarii curburilor normale. Coloanei vertebrale i se descriu:o fata anterioara,o fata posterioara si 2 fete laterale.

Fata anterioara este formata din corpii vertebrali si discurile intervertebrale,care formeaza coloana cilindrica. Fata posterioara prezinta pe linia mediana o creasta osoasa,creasta spinala,formata din procesele spinoase ,iar de-o parte si de alta se gaseste cate un sant, santul vertebral,care adaposteste muschii snaturilor vertebrale. Fetele laterale sunt formate din:procesele transverse,pendiculii vertebrali,si partile laterale ale suprafetele circumferentiale ale corpilor vertebrali. Canalul vertebral sau rahidian rezulta din suprapunerea gaurilor vertebrale.El se continua superior cu cavitatea neurocraniului prin gaura occipitala iar inferior de deschide prin hiatusul sacral.El urmareste inflexiunile coloanei vertebrale. Coloana vertebrala indeplineste rol static,mecanic si protector.In statiune verticala coloana vertebrala transmite bazinului si de aici membrelor inferioare,prin intermediul sacrumului,toata greutatea capului,trunchiului si membrelor superioare.Coloana vertebrala este formata din piese articulate intre ele , care sunt mobilizate de muschii santurilor vertebrale,fiind astfel antrenata in miscari numeroase si variate ale corpului.Coloana vertebrala contine in canalul rahidian:maduva spinarii,radacinile nervilor spinali si meningele. 26.Sternul Sternul este un os alungit si plat,median.Este format dintr-o serie de piese osoase independente numite sternebre.Sternul este format din 3 segmente:manubriu sau prestern,corpul sternului si apendicele xifoid sau procesul xifoid. Orientare:se orienteaza anterior fata convexa a osului,iar superior extremitatea mai voluminoasa.In ansamblu,sternul prezinta 2 fete:anterioara si posterioara,2 margini,2 extremitati. Fata anterioara este convexa.La nivelul liniei de sudura dintre manubriu si corpul sternal se formeaza un unghi proeminent anterior,unghiul sterului sau unghiul lui LOUIS care corespunde celei de-a 2a articulatii condro-sternale,constituind astfel un punct de reper pentru numararea coastelor.Pe fata anterioara se vad o serie de linii transversale,crestele sternale,care corespund sudurii dintre sternebre.Pe fata anterioara a sternului se insera: fasciculele sternale ale sterno-cleido-mastoidianului,pectoralul mare si dreptul abdomenului. Fata posterioata este concava.Pe ea se insera muschii sterno-cleido-hioidian,sternotiroidian,triunghiularul sternului si diafragma. Extremitatea superioara sua baza prezinta pe linia mediana un sant numit furculita sternala.De fiecare parte a acestui sant se gaseste cate o suprafata articulara,incizura claviculara,destinata sa se articuleze cu extremitatea mediala a claviculei. Varful sau extremitatea inferioara este constituita de apendicele xifoid. Marginile laterale au forma de S italic si prezinta fiecare cate 13 santuri,dintre care 7 sunt articulare numite santuri costale articulate cu cartilagiile primelor 7 coaste si 6 nearticulare,numite santuri intercostale. 27.Coastele De pe partile laterale ale coloanei vertebrale toracale se desprin 24 de arcuri osoase,12 pe partea dreapta si 12 pe partea stanga,numite coaste,care vin sa se articuleze in partea anterioara a trunchiului,prin intermediul cartilajului costal cu sternul.Primele 7 perechi de coaste ajung la stern,articulandu-e cu acesta prin cate un cartilaj costal si se numesc coaste adevarate.Ultimele 5 perechi nu ajung la stern si se numesc coaste false.Acestea se impart in 2 grupe:costele 8,9,10 se articuleaza cu sternul prin intermediul cartilajului coastei a 7a si se numesc coaste false propriu-zise,iar coastele 11 si 12 raman independente,neajungand la stern si se numesc coaste flatante.

Din punct de vedere morfologic,coastele prezinta 2 portiuni:costa propriu-zisa si o portiune anterioara cartilaginoasa numita cartilaj costal.Coasetele propriu-zise sunt oase late,curbe,a caror lungime creste supero-inferior de la coasta 1 pana la coasta a 7a ,apoi descreste pana la coasta a 12 a .Prezinta o curbura cu concavitatea spre interior si aceasta curbura este accentuata in 2 puncte:unghiul anterior si unghiul posterior.In realitate costele prezinta 3 curburi : curbura de-a lungul fetelor,curbura de-a lungul marginilor si curbura de-a lungul axului. Orientare:se aseaza lateral fata convexa a coastei,posterior extremitatea care prezinta mai multe proeminente si suprafetele articulare,iar inferior marginea care prezinta un sant. Oricarei coaste i se descriu un corp si 2 extremitati:posterioara si anterioara.Corpul coatei este foarte turtit in sens transversal si prezinta 2 fete:una laterala convexa si una mediala concava,care vine in raport cu organele din cutia toracica,precum si 2 margini,superioara si inferioara.Ce superioara este ascutita si pe ea se insera muschii intercostali,iar cea inferioara prezinta un sant,numit santul subcostal in care se gaseste PVN intercostal.Pe cele 2 bize ale snatului subcostal se insera muschii intercostali. Extremitatea posterioara a coastei prezinta 3 portiuni:cap,gat si tubercul.Coapul coastei prezinta 2 suprafete articulare,superioara si inferioara dispuse in unghi care se vor articula cu fetele laterale ale corpului a 2 vertebre toracale vecine.Intre cele 2 suprafete articulare ale coastei se cagaseste o crasta osoasa.Colul coastei este portiunea mai ingusta si delimiteaza capul coastei de tuberculul.La nivelul sau se gaseste o creasta osoasa.Tuberculul costal este o proeminenta osoasa pe care se gaseste o suprafata articulara ce se articuleaaza cu suprafata ososasa de pe fata anterioara a procesului transvers al vertebrei toracale corespunzatoare. Extremitatea anterioara a costei prezinta o scobitura eliptica numita nacosa in care se prinde cartilajul costal.Cartilajul costal este in continuarea coastei osoase.Primele 7 perechi de cartilaje apartin costelor adevarate si se unesc cu sternul.Urmatoarele 3 perechi de cartilaje continua costele false propriu-zise si se unesc cu cartilajul supraiacent,formand arcul costal.Ultimele 2 perechi de cartilaje continua coatele flotante si se pierd in musculatura peretelui abdominal. 28.Caracterele specifice ale coastelor 1,2,11,12 Coasta 1 prezinta corpul coastei cu fetele orientate superior si inferior.Fata superioara a acestei coste prezinta in protiunea mijlocie o ridicatura ososasa numita tubercului lui LISFRANC pe care se insera musciul cu acelasi nume.Anterior tuberculului se afla santul venei subclaviculare iar posterior tuberculului santul arterei subclaviculare. Coasta 2 se caracterizeaza prin aceea ca cele 2 fete ale corpului privesc oblic,una supero-laterale,alta infero-medial.In prtiunea mijlocie a fetei supero-laterale se afla neregularitati care formeaza tuberozitatea muschiului dintat anterior pentru inserta unui fascicul a m.dintat mare si pentru m.scalen posterior. Coastele 1 si 2 nu au sant subcostal. Coastele 11 si 12 articuladu-se numai cu cate o vertebra,capul lor prezinta o singura suprafata articulara.Acestor caoete le lipsesc tuberculii,deoarece ele nu se mai articuleaza cu procesele transverse ale vertebrelor toracale.Ca directie aceste coaste sunt aproaoe oizontale.Coasta a 12a se deosebeste de coasta a11a prin fatul ca este mai scurta si ii lipseste santul subcostal. 29.Cutia toracica in general Toracele este format posterior si pe linia mediana de coloana vertebrala toracala,laterla de cele 12 perechi de coaste si cartilajele costale,iar anterior si median de stern.Toracele este o cavitate oseto-cartilaginoasa pentru protectia aparatelor respirator si cardio-

vascular,dar asigura si mobilitatea necesara functionarii acestor aparate,gratie cartilajelor,articulatiilor si peretelui inferior fibro-muscular si diafragma. Toracele are forma unui trunchi de con cu baza inferior.Toracele la femei este mai scurt si are diametrul transversal mai mic ca la barbati.La tipul asten,toracele este lung si ingust,iar la tipul hipersten toracele este scurt si larg.Cifoza si scolioza modifica forma toracelui.Toracelui i se descriu:o suprafata exterioara,una interioara,un orificiu suerior,mai mic care corespunde varfului si un orificiu inferior sau baza,mai mare. Suprafata exterioara sau exotoracele prezinta 4 fete:o fata anterioara sau condrosternala,limitata superior de furculita sternala,inferior de apendicele xifoid,iar lateral de 2 linii oblice supero-inferior si medio-lateral,ce trec prin ungiurile aterioare ale coastelor.Pe aceasta fata se gasesc:sternul,articulatile condro-sternale,articulatiile sterno-condrale,cartlajele si spatiile intercodrale si extremitatea anterioara a coastelor si spetiilor intercostale;o fata posterioara sau dorsala delimitata de 2 linii laterale ce trec oblic prin unghiurile osterioare ale costelor.Pe acesta fata se gasesc:procesele spinoase ale vertebrelor toracale,santurile vertebrale,procesele transverse,articulatiile costotransversale si estemitate posterioara a costelor si spatiilor intercostale;2 fete laterale alcatuite din corpul coastelor si spatiie intercostale. Suprafata interioara sau endotoracele prezinta tot 4 fete:fata anterioara si fetele laterale prezinta aceleasi elemente contitutive ca si cele ale suprafetei exterioare;fata posterioara przinta proeminentele corpurilor vertebrale toracale de parte si de alta a carora se gaseste cate un snat numit costeo-vertebral sau santul pulmonar in care patrunde marginea posterioara a plamanului. Varful sau orificiul superior este delimitat amterior de inncizura jugulara a sternului,posterior de corpul vertebrei T1,iar lateral de marginile mediale ale coastei din dreapta si din stanga.Are o forma ovalaea diind inclinat supero-inferior si posteroanterior. Baza sau orificiul inferior este delimitata anterior de apendicele xifoid,posterior de corpul vetrebrei T12,iar lateral de marginea inferioara a coaste 12,de varful coastei 11 si de marginile inferioare ale cartilajelor coastelor 10,9,8,care prin cartlajul coastei 7 merg pana la baza apendicelui xifoid dupa un plan inclinat supero-anterior. 30.Scapula Scapula sau omoplatul este un os lat,pereche,asimetric,de forma triunghiulara,situat la partea posterioara a toracelui.Pe schelet acest os se intinde intre primul spatiu intercostal la nivelul caruia se afla baza si coasta a 8a,la nivelul careia se fla varful. Prezinta 2 fete,3 margini si 3 unghiuri. Orientare:se aseaza psterior fata prevazuta cu o pternica spina,superior marginea cea mai mica si sbtire,lateral unghiul cel mai voluminos. Fata posterioara priveste postero-lateral si de pe ea se desprinde transversal .la unirea patrimii superioare cu patrimii inferioare,o puternica lama osoasa numita spina scapulei care imparte fata posterioara intr-o fosa situata deasupra sa,fosa supraspinoasa si alta situata dedesubtul ei , fosa subspioasa,fose caere dau insertie muschilor cu acelasi nume.Fosa subspinoasa este separata de marginea laterala a osului printr-o creasca verticala in afara careia se insera muschii micul rotund si marele rotund.Spina scapulei se continua in portiunea ei laterala cu o prelungire libera ,numita acromion.Spina scapulei este aplatizata in sens cranio-caudal si are o forma triunghiulara prezentand 2 fete,superioara si inferioara,pe care se insera muschii supra si subspinos si 3 margini,dintre care una anterioara,prin care spina adera de fata dorsala ascapulei,alta laterala concava,care proveste articulatia scapulo-humerala si a treia dorsala ,libera.

Marginea dorsala este groasa si rugoasa si de insertie pe buza superioara muschiului trapez iar pe cea inferioara m.deltoid.Marginea laterala formeaza cu gatul scapulei un sant prin care trece PVN suprascapular din fosa supraspinoasa in cea subspinoasa. Acromionul este o proemineneta turtita supero-inferior dar cu orientare in sens invers spinei,care poata fi palpata sub piele.Prezinta 2 fete si 3 margini.Fata superioara din in raport cu tegumetele,fata inferioara netede si doncava priveste articulatia scapulohumerala,marginea laterala serveste pentru insertia m deltoid.Marginea posterioara constinua marginea posterioara a spinei,iar marginea mediala prezinta o suprafata articulara ovalara pentru extremitatea laterala a claviculei.Pe varful acromionului se insera ligamentul acromio-coracoidian.La unirea acromionului cu buza inferioara a spinei scapulei se formeaza unghiul acromionului:pornind de la el se pot face masuratorile pentru stabiliea eventualelor luxatii ale centurii scapulare. Fata costala sau anterioara prezinta o concavitate,fosa subscapulara strabatura de 3-4 creste oblice.Pe ea se insera m.subscapular.Pe portiunea mediala a fetei se insera m dintat anterior la nivelul a 2 suprafete rugoase,triunghiulare(superioara si inferioara) Marginea superioara sau cervicala este subtire si prezinta in partea laterala incizura scapulei(incizura coracoida) prin care trece n.suprascapular.Incizura este transformata intr-un canal osteo-fibros fe catre ligamentul coracoidian.Pe desupra ligamentului trec artera si venele scapulare.Medial de scobitura,marginea superiaoara da insertie m. Omohioidian. Marginea mediala este orientata spre coloana vertebrala si se mai numeste marginea spinala sau vertebrala.Este formata din 2 segmente care fac intre ele un unghi obtuz cu deschidere laterala:segmentul superior,situat in superioara ,este oblic superolateral,iar cel inferior care ocupa inferioare,este aproape vertical.Pe aceasta margine se insera:m supra si subspinosul pe buza posterioara,rudicatorul scapulei si romboidul pe interstitiul si dintatul mare pe buza anterioara. Marginea laterala sau axilara este orientata spre axila,fiind groasa si oblica inferomedial. Unghiul inferior sau varful scapulei este format din unirea marginii mediale cu cea laterala.PE el se insa m subscaular,rotud mare,dintat mare si dorsal mare. Unghiul superior se formeaza la unirea marginii superioare cu cea mediala.Pe el se insera m.ridicator al scapulei. Unghiul lateral este cel mai voluminoc.Prezinta de studiat2 elemente:cavitatea glenoidala si procesul coracoid.Cavitatea glenoidala este legata de restul scapulei printro portiune mai ingusta numita gatul sau colul scapulei;cavitatea este putin ovala,cu axul mare vertical sau oblic.La cele 2 extremitati ale cavitatii se gasesc rugozitati:cea inferioara este tuberculul infraglenoidal pentru inserta capului lung al tricepsului brahial.iar cea superioara este tuberculu supraglenoidal pentru insertia capului scurt al muschiului bicepsului brahial.Procesul coracoid este o prelungire recurbata in forma de cioc de corb.Baza sa ocupa spatiul dintre cavitatea glenoidala si scobitura scapulei.Portiunea orizontala prezinta un varf pe care se insera tendonul comnun al caoului scurt al bicepsului brahial si al coracobrahialului;o fata superioaa pe care se insera ligamentele coraco-claviculare conoid si trapezoid;o fata ibferioara pe sub care aluneca tendonul m.subscapular si care priveste articulatia scapulo-humerala;o margine laterala pe care se insera tendonul m pectoral mic. 31.Clavicula Clavicula este un os lung,pereche,asimetric ,situat la limita domtre torace si gat.Este orientata transversal,intre manubriul sternului si acromion.

Clavicula prezinta 2 curburi inegale,care ii dau forma de S italic:una mediale cu concavitatea postrior si alta laterala cu concavitatea anterior. Clavicula prezinta un corp si 2 extremitati. Orientare:se aseaza lateral extremitatea turtita,anterior marginea concava a acestei extremitati si inferior fata osului prevazuta cu un sant. Corpul claviculei prezinta 2 fete si 2 margini. Fata superioara este convexa in 2/3 mediale si plana pana la 1/3 laterala.Neteda in portiuneamijlocie,unde se poate palpa sub piele,la cele 2 extremitati fata superioara este rugoasa si servestii pt insertii musculare.In partea mediala a acestei fete rugozitatile dau insertie m.sterno-cleido-mastoidian,iar in partea laterala a m.deltoid pe versantul anterior si trapez pe versantul posterior. Fata inferioara corespunde primei coaste.Prezinta in portiunea ei mijlocie gaura nutritiva si santul care ne-a ajutat la orientare,numit santul muschiului subclavicular,in care se insera muschiul subclavicular.Medial de sant se gaseste imoresiuna ligamentului costoclavicular pe care se insera ligamentul cu acelasi nume.Lateral de sant se gasesc 2 proeminente rugoase:tuberculul conoidian si linia trapezoida.Pe tubercul se insera ligamentul coraco-clavicular conoid,iar pe linia trapezoidala ligamentul coraco-clavicular trapezoid. Marginea anterioara este concava in 1/3 laterala unde da insertie m.deltoid si convexa in 2/3 mediale unde da insertie m pectoral mare. Marginea posterioara este si ea concav-convexa.In partea mediala da insertie fasciculului clavicular al m.sterno-cleido-mastoidian.In portiunea laterala a marginii posterioare se insera m.trapez,iar in portiunea mijlocie marginea posterioara are raporturi cu m.omo-hioidian,cu muschii scaleni,cu artera si vena subclaviculara si cu trunchiurile plexului brahial. Extremitatea mediala sau sterala este partea cea mai voluminoasa a osului.Prezinta o fata sternala aproape verticala,destinata articularii cu manubriul sternului.In partea posterioara a extremitatii mediale a claviculei se insera fasciculul clavicular al m.sternocleido-hioidian. Extremitatea laterala sau acromiala este turtita cranio-caudal.Prezinta in partea laterala suprafata articulara acromiala,de forma ovalar,care se va articula cu o suprafata similara de pe marginea mediala a acromionului. 32.Humerusul Humerusul este un os lung,pereche si asimetric care formeaza singur scheletul bratului.Prezinta o diafiza si 2 epifize,proximala si distala. Orientare:se aseaza superior extremitatea prevazuta cu un cap feric dispus medial,anterior santul profund si alungit pe care pe care il prezinta aceasta extremitate. Corpul este usor rasucit pe axul sau,fiind aproape cilindric in portiunea superioara si prismatic triunghiular in portiunea inferioara.Prezinta 3 fete si 3 margini,bine diferentiate in portiunea inferioara si mult mai putin evidente in portiunea superioara. Fata antero-laterala prezinta ceva mai sus de mijlocul ei o rugozitate in forma de V numita tuberozitatea deltoidiana sau V-ul deltoidian pe care se insera muschiul deltoid( pe buza superioara) si muschiul brahial(pe buza inferioara).Sub tuberozitate se afla un sant putin pronuntat,care pleaca de pe fata posterioara:este santul nervului radial prin care trec nervul radial si vasele brahiale profunde spre fata posterioara a osului.Deasupra tuberozitatii fata antero-laterala este inconjurata de nervul axilar,care poate fi interesat in fracturile osului. Fata antero-mediala prezinta:gaura nutritiva a osului,santul intertubercular,care coboara de la epifiza superioara ; o impresiune rugoasa pentru isertia muschiului coraco-

brahial.Deasupra tuberozitatii,fata antero-mediala vine in raport cu tendoanele m.dorsal mare si rotund mare,iar inferior aesteia fata antero-mediala este acoperita de muschiul brahial. Fata posterioara este strabatuta oblic de santul nervului radial sau santul de torsiune.Deasupra santului se insera capul lateral al m.triceps brahial si dedesubtul lui se insera capul medial al m.triceps brahial.Acesti muschi se insera si pe buzele corespunzatoare ale santului. Marginea anterioara este bine pronuntata fiind formata din 2 portiuni:superioara care formeaza buza externa a santului intertubercular oe care se insera pectoralul mare si inferioara oe care se inseara muschiul brahial.Inferior,marginea anterioara se bifurca cuprinzand intre cele 2 ramuri de bifurcatie foseta coronoidiana. Marginea laterala si marginea mediala sunt adevarte creste in jumatatea lor inferioara dar mai putin coturate in partea lor superioara.In partea lor inferioara cele 2 margini formeaza creasta supracondiliara laterala respectiv creasta supracondiliara mediala.Ele dau insertie septurilor intermusculare medial si lateral,care separa loja anterioara a bratului de loja posterioara. Epifiza sau extrimitatea superioara este unita cu corpul prin colul chirurgical al osului.Cele mai frecvente fracturi ale humerusului se intalnesc la nivelul colului chirurgical.Tot aici are loc dezzlipirea traumatica a epifizei care se poate produce la copii si tineri,deoarece epifiza superioara si diafiza se sudeaza abia la varsta de 20-25 de ani. Epifiza proximala este formata din cap,colul antomic si 2 tuberculi. Capul humerusului este o suprafata articulara neteda,rotunjita reprezentan 1/3 dintr-o sfera.Este orientat supero-medial si putin posterior.Se articuleaza cu cavitatea glenoidala a scapulei. Colul anatomic este un sant circular care separa capul de restul epifizei. Tuberculul mare sau trhiterul este situal pe partea laterala a capului si prezinta 3 fetisoare pentru insertii musculare.Pe fetisoara superioara se insera m.supraspinos,pe cea mijlocie m.subspinos,iar pe cea inferioara m.rotund mic. Tuberculul mic sau trohinul este situal pe partea anterioara a epifizei.Pe el se insera m.subscapular. Santul intertubercular sau santul bicipital este un sant vertical care pleaca de pe fata anterioara a epifizei si se termina pe cea antero-mediala a diafizei.Este delimitat de creasta tuberculului mare si creasta tuberculului mic,situata posterior.Prin sant aluneca tendonul capului lung al m.bicep brahial.Pe creasta tuberculului mare se insera m.pectoral mare,iar pe creasta tubercului mic se inseara m.rotund mare. Epifiza sau extremitatea inferioara este turtita si recurbata postero-anterior a.i.diamentrul transversal este cu mult mai mare ca cel antero-posterior,numindu-se de aceea paleta humerala.Epifiza distala prezinta un condil si 2 epicondili.Condilul humerusului prezinta la randul lui 2 categorii de formatiuni:suprafete articulare si fose.Suprafetele articulare sunt destinate radiusului si ulnei. Ele sunt reprezentate de trohleea humerusului( se articuleaza cu scobitura trohleara a ulnei),capitulul humerusului(se articuleaza cu foseta capului radial) si un sant intermediar.Fosele sunt in numar de 3:fosa coronoidiana(supratrohleeara) situata desupra trohleei,pe fata anterioara a epifizei;in ea patrunde varful procesului coronoidian al ulnei in miscarile de flexie ale antebratului pe brat;fosa radiala sau supracondilara sau supracapitulara situata desupra capitulului si este putin adanca;in ea patrunde circumferinta capului radiusului in miscarile de flexie ale antebratului pe brat;fosa olecraniana este adanca fiind situata pe fata posterioara a epifizei.In ea patrunde varful olecranului in miscarile de extensie ale antebratului pe brat.

Epicondilii sunt 2 proeminente osoase,una mediala si alta laterala care servesc pentru insertii musculare. Epicondilul medial este o puternica proeminenta triunghiulara,aplatizata anteroposterior,la nivelul sau terminandu-se marginea mediala a diafizei.Se mai numeste si epitrohlee.Fata posterioara a epicondilului medial prezinta santul nervului ulnar prin care trece nervul ulnar.Pe epicondilul medial se insera m. pronatori ai antebratului,flexori ai antebratului,mainii si degetelor(rotund pronator,flexor medial al carpului,palmar lung,flexor ulnar al carpului si flexor superficial al degetelor).Toti acesti muschi se numesc muschi epitrohleeni. Epicondilul lateral este mai mic ca cel medial la nivelul sau terminandu-se marginea laterala a diafizei.Pe el se inseara m supinatori ai antebratului,respectiv extensori ai antebratului,mainii si degetelor(scurt extensor radial al carpului,supinator,extensor lung al degetelor,extensorul degetului mic,extensorul ulrnar al carpului,anconeu).Acesti muschi se numesc muschi epicondilieni. 33.Ulna Ulna sau cubitusul este un os lung,pereche si asimetric,situat in partea mediala a antebratului.Prezinta un corf si 2 epifize. Orientare:se pune superior extremitatea mai voluminoasa ,anterior scobitura aceste extremitati iar lateral marginea cea mai ascutita. Corpul nu este rectiliniu.El descrie o curba usoara cu concavitatea anterior.In plan vertico-transversal descrie o sinuozitate in S italic acarei concavitate superioara este mediala,iar concavitatea inferioara este laterala.Corpul este mai voluminos superior,fiind prismatic triunghiular om superioare si neregulat cilindric in inferioara.Prezinta 3 fete si 3 margini. Fata anterioara prezinta gaura nutritiva putin deasupra mijlocului sau.In partea superioara unde este concava,se insera m .flexor profund al degetelor,iar in partea inferioara ,unde este convexa, se insera m patrat pronator. Fata posterioara este strabatuta in 1/3 superioara de o linie oblica inferomedial.Deasupra liniei se delimiteaza o suprafata triunghiulara pentru insertia m.anconeu.Dedesubtul liniei oblice fata posterioara a ulnei este impartita la randul ei ,printr-o linie verticala,intr-o portiune mediala si alta laterala.In portiunea mediala a fetei posterioare se insera m.extensor ulnar al carpului,iar in cea laterala se insera suprior m supinator iar mai jos m .lung abductor al policelui,scurtul si lungul extensor al policelui si extensorul propriu al indexului. Fata mediala este larga in portiunea superioara unde este acoperita de m.flexor profund al degetelor si se igusteaza in portiunea inferioara unde este acoperita de piele. Marginea anterioara bine pronuntata ,incepe la proceul coronoidian si se termina la procesul stiloid.Pe ea se insera m. Flexor profund al degetelor iar inferior patratul pronator. Marginea posterioara proemina prin piele.Pleaca de la olecran,coboara sub forma unei creste foarte accentuata in portiunea mijlocie si dispare apoi in 1/3 inferioara a diafizei.In2/3 sau superioare ea da insertie muschilor:flexor profund al degetelor,flexor ulnar al carpului si extensor ulnar al carpului. Marginea laterala sau interosoasa da insertie membranei interosoase,ce uneste corpurile celor 2 oase ale antebratului.Superior se bifurca delimitand o suprafata triunghiulara in care este situata incizuyra radiala a ulnei.Ramura de bifurcatie posterioara poarta numele de creasta muschiului supinator. Extremitatea sau epifiza superioara este formata din 2 proeminente osoase:una verticala situata posterior numita procesul olecranian si alta orizontala si anterioara numita

procesul coronoidian.Cele 2 proeminente formeaza intre ele un unghi drept si circumscriu o cavitate articulara ve priveste anterior,numita incizura trohleara sau marea cavitate sigmoida ce se articuleaza cu trohleea humerusului.Ea este formata din fata anterioara a olecranului si fata superioara a coronoidei,cele 2 suprafete articulare fiind separate de catre o creasta transversala.Incizura trohleara prezinta si o creasta antero-posterioara ce corespunde snatului de pe trohleea humerusului. Procesul olecranian prezinta o fata posterioara convexa,rugoasa,triunghiulara cu varful inferior;o fata anterioara articulara care contribuie la formarea incizurii trohleare;o fata inferioara sau baza prin care olecranul se continua cu corpul osului ; o fat asuperioara sau varful,rugoasa posterior,unde se insera tricepsul,care se insera si pe fata posterioara a olecranului ; 2 fete colaterale ,una laterala si una mediala pe care se insera ligamentele colaterale medial si lateral ale articulatiei cotului.Fata colaterala mediala da insertie in partea posterioara a sa m.flexor ulnar al carpului,iarpe fata colaterala laterala da insertie m.anconeu. Procesul coronoidian are forma unei piramide prezentand un varf,o baza si 4 fete .Varful este situat anterior,baza este implantata pe fata anterioara a ulnei,antero-inferior olecranului.Cele 4 fete ale procesului coronoidian sunt: fata superioara articulara apartine incizurii trohleare,fata inferioara rugoasa pe care se insera m brahial,rugozitatile de pe fata inferioara formeaza tuberozitatea ulnei ; fata mediala este rugoasa si da insertie fasciculelor anterior si mijlociu ale logamentului colateral medial al articulatiei cotului ; fata laterala prezinta o suprafata articulara eliptica cu marele ax antero-posterior,cancava lateral,numita incizura radiala care se va articula cu circumferinta capului radiusului.Marginea sa posterioara ,ascutita,da insertie ligamentului inelar al articulatiei cotului. Extremitatea sau epifiza inferioara prezinta 2 formatiuni:capul si procesul stiloid.Capul are forma unui segment dintr-un cilidru.Suprafata laterala a capului este articulara pentru incizura ulnara a radiusului.Fata lui inferioara corespunde ligamentului triunghiular al articulatiei pumnului.Procesul stiloid este situat in partea mediala a cpaului.Este o prelugire conica cu varful inferior,pe varf inserandu-se ligamentul calateral medial al articulatiei pumnului.Intre cap si procesul stiloid se formeaza pe fata posterioara a osului un sant prin care trece tendonul m.extensol ulnar al carpului,iar inferior o incizura in care se insera ligamentul triunghiular. 34.Radiusul Radiusul este un os lung,pereche,asimetric situat pe partea laterala a antrebratului.Pezinta un corp si 2epifize. Orientare:Se aseaza inferior extremitatea cea mai voluminoasa.posterior fetele sale prevazute cu santuri,lateral procesul descendent al acestei extremitati. Corpul descrie o curba in asa fel incat el este concav antero-medial.Creste progresiv in volum supero-inferior.Este prismatic triunghilar prezentand 3 fete si 3 margini. Fata anterioara este ingusta in portiunea superioara,largindu-se spre extremitatea inf. Pe ea se gaseste gaura nutritiva putin desupra mijlocului sau.In paortiunea superiaoara a fetei anterioare,este usor concava,se insera m.flexol lung al policelui,iar cea inferioara m. Patrat pronator. Fata posterioara este rotunjita in portiunea superioara,unde corspunde m supinator.Este plana si usor concava, in restul intiderii sale unde se inseram.lung abductor si scrurt extensor al policelui. Fata laterala este convexa si rotunjita.Prezinta la partea mijlocie o rugozitate pt m.rotund pronator.Deasupra rugozitatii se insera m.supintor si vine in raport intim cu ramura profunda a n.radial.

Marginea anterioara este pronuntata superior si dispare in1/3 inferioara.Ea se intinde de la extremitatea tuberozitati radiusului pana la baza procesului stiloid.Pe ea se insera fascicolul radial al flexorului superficial al degetelor. Marginea posterioara exista doar in portiunea mijlocie. Marginea mediala sau interosoasa este ascutita si se termina in partea inf. a corpului bifurcandu-se si delimutand astfel o suprafata triunghiulara.La baza acestui triunghi se geste scobitura sau incizura ulnara a radiusului. Extremitatea sau epifiza sup. Este compusa din 3 elemente:capul,colul si tuberozitatea radiusului. Capul este un segment dintr-un cilindru,fata lui suprioara prezinta o depresiune numita foseta articulara a capului radial care se articuleaza cu capitolul humerusului.Circumferinta articulara a capului se articuleaza cu incizura radiala a ulnei.Tuberozitatea radiusului este o proeminenta ovoidala situala sub col;pe ea se inseram.biseps brahial. Extremitatea sau epifiza inferioara este comparata cu o piramida patruunghiulara,prezentand 4 fete si o baza.Fata mediala este triunghiulara si concava atero-post,fiind limitata prin cele 2 ramuri de bifurcatie ale marginii mediale a corpului osos.In partea sup. Fata mediala este rugoasa si da insertie patratului pronator;in partea sa inferioara se afla incizura ulnara a radiusuluicare se va articula cu capul ulnei . Fata laterala este strabatuta de 2 santuri verticale prin care trec tendoanele lungului abductor si scrutului extensor al policelui.Se prelungeste inf cu o proeminenta osoasa cilindrica numita procesul stiloid al radiusului.La baza stiloidei se insera tendonul m.brahioradial pe o mica creasta osoasa numita creasta suprastiloidiana iar pe vf procesului stiloidian se insera ligamentul colateral lateral al articulatiei pumnului. Fata posterioara prezinta creste verticale care delimiteaza 4 santuri,santurile tendoanelor m extensori prin care aluneca tendoanele m extensori de pe fata post. a antebratului. Fata superioara face corp comun cu osul. Fata anterioara este concava supero-inferior si da insertie m.patrat pronator. Baza sau fata articulara carpiana are forma unui triunghi al carui varf se prelungeste lateral de procesul stiloidian.Baza este subdivizata printr-o creasta antero-posterioara in 2 fete secundare:una laterala triunghiulara ce se articuleaza cu scafoidul si un amediala patrulatera care se artculeaza cu semilunarul. 35.Oasele carpiene Carpul este format din 8 oase scurte dispuse pe 2 randuri,un rand superior proximal in care incepand de la police in directia degetului mic se gasesc 4 oase:scafoidul,semilunarul,piramidalul si pisiformul.In aldoilea rand,iferior,distal sau carpian se gasesc in aceeasi ordine alte 4 oase:trapezoid,trapez,capitat si osul hamat.In ansamblul lor formeaza un masiv osos numit masiv carpian. Fata anterioara este concava formand santul carpian transformat intr-un canal osteofibros de catre retinaculul flexorilor pe unde aluneca tendoanele flexorilor degetelor si nervul median. Santul carpian este marginit lateral de tuberculii scafoidului si trapezului, iar medial de pisiform si carligul osului hamat. Fata posterioara este convexa si vine in raport cu tendoanele extensorilor. Fata superioara convexa formeaza condilul carpian care se va articula cu radiusul si ligamentul triunghiular. Fata inferioara se va articula cu oasele metacarpiene. Oasele carpiene prezinta 6 fete, 2 nearticulate, anterioara si posterioara si 4 articulare cu oasele vecine: superioara, inferioara, laterala si mediala.

Scafoidul este cel mai lateral os al primului rand, prezinta pe fata lui palmara tuberculul scafoidului pe care se insera ligamentul colateral lateral al articulatiei pumnului si retinaculul flexorilor. Se articuleaza superior cu radiusul, inferior cu trapezul si trapezoidul, medial cu semilunarul si osul capitat. Pe fata laterala are un sant pentru artera radiala(Poirier) Semilunarul se articuleaza superior cu radiusul, inferior cu osul capitat si hamat, lateral cu scafoidul si medial cu piramidalul. Piramidalul se articuleaza superior cu ligamentul triunghiular, inferior cu osul hamat, lateral cu semilunarul. Fata anterioara prezinta o fetisoara articulara pentru pisiform, fata posterioara prezinta creasta piramidalului pe care se insera ligamentul colateral medial al articulatiei pumnului. Pisiformul situat anterior piramidalului cu care se articuleaza, lateral prezinta un sant putin profund pentru artera ulnara. Pe fata anterioara se insera muschii flexor ulnar al carpului si adductor al degetului mic si retinaculul flexorilor. In partea sa mediala se insera ligamentul colateral medial al articulatiei pumnului. Trapezul este cel mai lateral os din randul al doilea, pe fata anterioara prezinta un sant si tuberculul trapezului care delimiteaza lateral acest sant. Trapezul se articuleaza superior cu scafoidul, pe fata inferioara se articuleaza cu metacarpianul I, pe fata mediala se articuleaza cu trapezoidul si metacarpianul II. Trapezoidul se articuleaza superior cu scafoidul, inferior cu metacarpianul II si lateral cu trapezul si medial cu osul capitat. Osul capitat este cel mai voluminos os al carpului, prezinta cap, col si corp, se articuleaza superior cu semilunarul, inferior cu metacarpianul II, III, IV, lateral cu scafoidul si trapezoidul, medial cu osul hamat. Fata posterioara se prelungeste inferior cu procesul osului capitat. Osul hamat sau osul cu carlig are forma unei piramide triunghiulare de pe a carui fata palmara se desprinde un croset sau carligul. Fata laterala limiteaza medial santul carpian, iar fata mediala prezinta un sant pentru ramura profunda a nervului ulnar si pentru ramul palmar profund al arterei ulnare, in partea infero mediala a carligului se insera muschii scurtul flexor si opozantul degetului mare. 36.Oasele metacarpiene si falangele Metacarpul constituie scheletul palmei si dosului mainii, format din 5 oase lungi numite metacarpiene. Numerotarea lor se face latero-medial de la `1 la 5. Se articuleaza superior cu oasele celui de-al doilea rand de carpiene si inferior cu primele falange. Prezinta corp, baza si cap. Caracterele proprii ale metacarpienelor: Metacarpianul I, cel mai scurt si cel mai gros, aplatizat antero-posterior se articuleaza cu trapezul si nu se articuleaza cu metacarpianul II. Metacarpianul II este cel mai lung, baza se articuleaza cu trapezul, trapezoidul si osul capitat, respectiv cu metacarpianul III. Pe fata dorsala prezina in partea laterala o suprafata triunghiulara pentru insertia muschiului lung extensor al carpului. Metacarpianul III prezinta la nivelul bazei procesul stiloidian, la baza caruia se insera muschiul scurt extensor radial al carpului, se articuleaza cu osul capitat, respectiv cu metacarpienele II si IV, prezentand doua suprafete articulare, mediala si laterala. Metacarpianul IV se articuleaza prin baza sa cu osul capitat si hamat, cu metacarpianele III si V. Metacarpianul V se articuleaza prin baza sa cu osul hamat, respectiv cu metacarpianul IV. Medial bazei, prezinta tubercul pentru insertia muschiului extensor ulnar al carpului.

Degetele sunt in numar de 5, numerotate latero-medial de la 1 la 5: police, indice, medius, inelar, deget mic. Oasele care formeaza degetele se numesc falange. In afara de police care are doar doua falange, celelalte au trei:falanga proximala, mijlocie si distala. Falanga proximala prezinta corp, baza si cap. Capul prezinta o trohlee pentru falanga mijlocie. Falanga mijlocie are si ea corp, baza si cap. Capul prezinta o trohlee pentru falanga distala. Falanga distala are un corp foarte redus, convexa posterior si plana anterior. Baza asemanatoare cu cea a falangei mijlocii. Se termina cu o tuberozitate dispusa ca o potcoava ce corespunde unghiei. Falangele degetului mare: prima asemanatoare celorlalte degete, dar prin unele caractere se aseamana cu o falangina, a doua este asemanatoare falangetei. Ambele sunt masive. 37.Fata externa a coxalului Fata externa(laterala) prezinta in portiunea mijlocie o cavitate numita acetabul, reper pentru orientarea osului. La formarea acetabulului contribuie corpul celor 3 oase constitutive ale coxalului. Dedesubtup acetabulului se gaseste gaura obturata la formarea careia contribuie ischionul si pubisul. Deasupra acetabulului se gaseste suprafata gluteala a aripii osului iliac. Acetabulul este o cavitate profunda care se articuleaza cu capul femurului, circumferinta acetabulului poarta numele de marginea acetabulara sau spranceana acetabulara. Deasupra sa se gaseste santul supraacetabular. Marginea acetabulara este intrerupta de 3 incizuri, cea mai profunda fiind incizura acetabulului situata imediat deasupra gaurii obturatorii si transformata pe viu intr-un canal de catre o formatiune fibrocartilaginoasa numita ligamentul transvers al acetabulului. Prin acest canal trec nervii si vasele capului femural. Suprafata interioara a acetabulului prezinta o suprafata semilunara, articulara care prezinta doua extremitati sau coarne care delimiteaza santul ischio-pubian. Pe coarne se insera ligamentul transvers al acetabulului; fosa acetabulului nearticulara. Gaura obturata incadrata de pubis si ischion, limitata in cea mai mare parte printr-o margine ascutita ca o creasta in afara de portiunea superioara unde creasta este inlocuita cu un sant: santul obturator, deoarece este situat sub ramura orizontala a pubelui, prin acest trece PVN obturator. Pe viu gaura obturata este acoperita de membrana obturatorie iar santul transformat in canal obturator. Gaura obturata are forma aproximativ triunghiulara, cu trei unghiuri si 2 margini care in partea superioara se departeaza, formand santul obturator. Pe conturul gaurii obturate se observa doua proeminente determinate de insertia membranei obturatorii si a muschilor obturatori: tuberculul obturator posterior(patelar) si tuberculul obturator anterior(medial). Suprafata gluteala a osului iliac sau aripa osului iliac sau fosa iliaca externa: pe ea se gaseste gaura nutritiva principala a osului, este strabatuta de trei linii, linia gluteala anterioara, linia gluteala posterioara si linia gluteala inferioara. Cele trei linii delimiteazza 4 campuri: unul posterior pe care se insera gluteul mare, unul mai anterior pe care se insera gluteul mijlociu si al treilea anterior care da insertie muschiului gluteu mic si al patrulea situat sub linia gluteala inferioara pe care se insera dreptul femural. 38. Fata interna a coxalului Fata interna a coxalului sau fata mediala este strabatuta de linia arcuata indreptata oblic supero-inferior si postero-anterior. Este mai neteda in portiunea mijlocie si ascutita la cele 2 extremitati unde formeaza creasta pectineala, aceasta linie imparte fata mediala

a osului coxal in doua portiuni deasupra liniei arcuate se gaseste fosa iliaca pe care se insera muschiul iliac, in partea ei posterioara se afla una din gaurile nutritive ale osului, dedesubtul liniei arcuate se gasesc: suprafata sacro-pelvina alcatuita din o puternica rugozitate destinata insertiei ligamentelor articulatiei sacro-iliace numita tuberozitatea iliaca; o suprafata asemanatoare cu pavilionul urechii-suprafata auriculara care se articuleaza cu o suprafata osoasa asemanatoare de pe osul sacru cu care formeaza articulatia sacro-iliaca. Inferior suprafetei auriculare se gaseste o suprafata plana ce corespunde acetabulului si pe care se insera obturatorul intern. Ea face parte din stramtoarea mijlocie a bazinului. Anterior suprafetei auriculare se gaseste gaura obturata. La partea antero-superioara a acesteia se observa o creasta rugoasa care se indreapta supero-posterior de la nivelul tuberculului obturator posterior numita creasta tuberculara pe care se insera membrana obturatorie. 39.Marginile si unghiurile coxalului Marginea anterioara este formata dintr-o portiune verticala ce apartine ilionului si o portiune orizontala ce apartine pubisului.Aceasta margine este accidentala si prezinta la unirea ei cu marginea superioara spina iliaca anetro-superioara pe care se insera muschii croitor,tensor al fasciei lata si ligamentul inghinal ; o mica incizura nenumita prin care trece nervul cutanat femural lateral ; spina iliaca antero-inferioara pe care se insera muschiul drept femural ; o incizura pe unde trece m.ilio-psoas si dela aceasta incizura urmeaza schimbarea de directie a marginii ; sub scobitura se vede proeminenta rotunjita a eminentei ilio-pectinee care corespunde jonctiunii pubisului cu ilionul si pe care se insera bandeleta cu acelasi nume ; mai jos este situata suprafata pectineala pe care se insera m.pectineu.Suprafata pectineala este una neteda,triunghiulara cu varful medial fiind marginita anterior de creasta obturatoare si posterior de linia arcuata de pe fata mediala a osului ; la varful suprafetei pectineale se gaseste tubercului pubian sau spina pubisului pe care se insera extremitatea inf a ligamentului inghinal ; medial de tubercul se afla o linie groasa si rotunjita,numita creasta pubica pt insertia m drept abdominal si piramidal. Marginea posterioara este tot atat de accidenta ca si marginea anterioara ,fiind formata din ilion si ischion.Ea prezinta:spina iliaca postero-superioara situata la unirea cu marginea superioara ; o mica incizura nenumita ; spina iliaca postero-inferioara(cele 2 spine dau puternice insertii ligamentelor articulatiei sacro-iliace) ; incizura ischiadica mare prin care trec m piriform,n.ischiadic , n.gluteal superior , n.gluteal inferior ,vasele ischiadice si vasele pudendale interne ; sub precedenta se gaseste spina ischiadica pe care se insera m.gemen superior pe fata laterala,ridicatorul anal pe fata mediala si ligamentul sacro-spinos spre varf ; mai jos se afla incizura ischiadica mica prin care trec m.obturator intern si PVN pudendal intern ; sub aceasta se gaseste o proeminenta voluminoasa ,tuberozitatea ischiadica.Pe fata sa mediala se insera m.ischio-cavernosi si transversul perineal superficial;pe fata laterala se insera muschiul adductor mare iar in partea posterioara se insera m gemen inferior,patrat femural,semitendinos,semimebranos si capul lung al bicepsului femural. Marginea superioara sau creasta iliaca se intinde de la spina iliaca antero-superioara la spina iliaca postero-superioara;apartine in totalitate osului iliac;este cea mai groas aidntre toate cele 4 margini,in forma de S culcat.Prezinta tuberculul iliac situat la nivelul buzei laterale acrestei iliace.Creasta iliaca are o buza laterala pe care se insera m.oblic extern al abdomenului,gluteul mare si dorsal mare,un interstitiu pe care se insera muschiul oblic intern si o buza mediala pe care se insera m.transvers abdominal,patrat lombar si iliac.

Marginea inferioara se intinde intre tuberozitatea ischiadica si unghiul pubisului.La continuarea ei iau parte ramura ischionului si ramura inferioara a pubisului de unde si denumirea de ramura ischio-pubiana.sub unghiul pubian prezinta suprafata pubiana sau simfizara care se articuleaza cu suprafata similara a pubisului de pe partea opusa formand simfiza pubiana.Da insertie m.adductor mare,adductor scurt,corpilor cavernosi si aponevrozei perineale mijlocii. Unghiurile coxalului: 1.Unghiul antero-superior reprezentat de spina iliaca antero-superioara 2.Unghiul postero-superior reprezentat de spina iliaca postero-superioara 3.Unghiul antero-inferior reprezentat de unghiul pubelui 4.Unghiul postero-inferior format de tuberozitatea ischiadica 40. Epifiza proximala a femurului Epifiza superioara prezinta capul,colul si 2 tuberozitati numite marele si micul trohanter.Epifiza superioara este laegata de corp prin colul chirurgical. Capul este articular si reprezinta 2/3dintr-o sfera.Prezinta foseta capului femural pentru insertia ligamentului capului femural.Capul priveste antero-superior si putin medial.Este circuscris de catre o linie sinuoasa formata din 2 curbe:superioara si inferioara. Colul este o coloana osoasa puternica,turtita supero-posterior si medio-lateral care formeaza cu diafiza unghiul de inclinatie.Axul colului formeaza cu axul transversal al extremitatii inferioare un unghi de declinatie.Modificarile unghiului de inclinatie si declinatie se repercuteaza supra atitudinii membrului inferior.Marirea unghiului de inclinatie are ca rezultat ducerea membrului inferior in abductie:coxa valga.Invers,micsorarea lui imprima aductia membrului inferior:coxa vara.Marirea unghiului de declinatie duce membrul inferior in rotatie mediala.Micsorarea sau ducerea lui la 0 duce membrul inferior in rotatie laterala. Greutatea corpului se transmite de la bazinul osos la membrul inferior liber prin colul femurului.Colul prezinta 2 fete(anterioara si posterioara),2 margini si 2 extremitati. Fata anterioara este limitata lateral prin linia intertrohanterica.Este aproape plana,fiind in raport pe toata intinderea sa cu capsula articulara. Fata posterioara a colului este limitata lateral prin creasta intertrohanterica.Ea nu este acoperita de capsula articulara decat in 2/3 mediale ale sale,in 1/3 laterala fiind extraarticulara. Marginea superioara a colului este orizontala,iar marginea inferioara este oblica inferolateral. Extremitatea mediala s e continua cu capul femural,iar extremitatea laterala corespunde celor 2 trohantere si liniilor intertrohanterice. Trohanterul mare este o proeminenta patrulatera ce continua superior corpul femurului.Pe fata lui mediala se gaseste fosa trohanterica sau fosa digitala in care se insera muschiul obturator extern.Imediat deasupra si anterior fosei se gaseste o suprafata osoasa pentru insertia obturatorului intern si acelor 2 capete ale gastrocnemianului.Pe fata mediala,trohanterul mare prezinta o creasta osoasa oblica supero-inferior si postero-anterior numita creasta de insertie a gluteului mijlociu.Marginea inferioara a trohanterului mare este indicata pe fata laterala de o creasta aproape orizontala numita creasta vastului lateral.Pe marginea superioara se insera m . piriform , pe marginea anterioara se insera gluteul mic iar pe marginea psterioara patratul femural. Trohanterul mic este o proeminenta mamelonata situata la partea postero-inferioara a colului.Pe el se insera muschiul ilio-psoas.

Trohanterul mare si mic sunt initi prin linia intertrohanterica,situata anterior,si prin creasta intertrohanterica (situata posterior) care da insrtie m.patrat femural.Creasta intertrohanterica prezinta un tubercul pentru insertia patratului femural. 42. Corpul si epifiza distala a femurului Corpul prezinta o usoara curbura cu concavitatea posterior.Corpul este prismatic triunghiular si prezinta 3 fete si 3 margini. Fata anterioara convexa si neteda este acoperita de m vast intermediar si tensor al sinovialei genunchiului. Fata laterala este larga,avand aspect de sant in partea mijlocie si convexa si efilata la extremutati.Este acoperita de m.vast intermediar care ia insertie la acest nivel. Fata mediala este libera la orice insertie musculara. Marginile mediala si laterala sunt putin pronuntate. Marginea posterioara este rugoasa,proeminenta si se numeste linia aspra.strabate supero-inferior corpul femurului siprezinta o buza laterala pe care se insera m vast lateral si o buza mediala pe care se insera m vast medial.Pe interstitiul liniei aspre se insera m.adductor mare,adductor lung,adductor scurt,si capul scurt al bicepsului femural.In portiunea superioara linia aspra se trifurca dand: -o ramura laterala(tuberozitatea gluteala) pentru m gluteu mare;ramura se termina la nivelul epifizei superioare a osului.langa trohanterul mare,transformadu-se uneori la acest nivel intr-un adevarat tubercul numit trohanterul al treilea. -o ramura mediala,ce se continua cu linia intertrohanterica de pe epifiza superiora;deoarece pe ea se insera m vast medial,se numeste si creasta vastului medial. -o ramura mijlocie pe care se insera m pectineu,numindu-se si cresta sau linia pectineului. Uneori se poate intalni si o a ptrat ramura a liniei aspre,lateral de cea a pectineului,pe care se insera m adductor scurt si se numeste creasta adductorului scurt. In portiunea inferioara linia aspra se bifurca in linia supracondilara mediala si linia supracondilara laterala,delimitad suprafata poplitee.Pe aceasta suprafata,deasupra fiecarui condil,se gasesc rugozitati numite tuberculul supracondilian medial si lateral,pe care se insera fibre ale m.gastrocnemian.Tuberculul medial este intotdeauna mai proeminent si se numste tuberculul lu GRUBER.Linia de bifurcatie mediala este itrerupta de o depresiue,santul polpliteu produsa de artera femurala care la acest nivel se continua cu artera poplitee.Pe linia aspra se gaseste gaura nutritiva a osului principala,care este situata in portiunea sa mijlocie sau mai sus sau pe fata mediala a osului,aproape de linia aspra. Epifiza inferioara este un masiv voluminos,mai intins in sens transversal dacat in sens atero-posterior,Este formata din 2 condili.Anterior condilii converg catre o suprafata articulara umita suprafata patelara,in timp ce posterior sunt separati de o fosa adanca numita fosa intercondilara.Suprafata patelara are forma unei trohlei cu un sant anteroposterior ce separa cei 2 versanti,versantul lateral fiind mai intins ca cel medial.Deasupra trohleei se falta o depresiune numita gropita suprapatelara sau supratrohleana,in care intra baza rotule in miscarile de extensie ale gambei pe coapsa.Condilii sunt numar de2:unul medial si unul alteral.Ei diverg anteroposterios,delimitand fosa intercondilara. Condilul medial este mai ingust ca cel lateral situat mai jos decat acesta.Fiecare condil prezinta 6 fete:superioara,anterioara,inferioara,posterioara,mediala si laterala.Fata superioara.Fata superioara corespunde corpului femural,cea antrioara ,inferioara si posterioara formeaza suprafata articulara care continua cei 2 versanti ai suprafetei patelare,fetele intercondilare delimiteaza fosa intercondilara.Pe fetele intercondilare se insera

ligamentele incrucisate ale articulatiei genunchiului.Marginea superioara a fosei intercondilare este marcata de un relief osos transversal numit linia intercondilara.Fetele laterale sunt neregulate.Prezinta cate o proeminenta numita epicondilul medial si epicondilul lateral pe care se insera ligamentele colaterale corespunzatoare ale articulatiei genunchiului.Deasupra si posterior epicondilului medial se gaseste o alta proeminenta,tuberculul adductorului pe care se insera m.adductor mare.Langa acest tubercul se insera capul medial al m.gastrocnemian,intr-o depresiune proprie. 42.Tibia Tibia este un os lung,pereche si asimetric,cu directie verticala,situat la partea mediala a gambei.Are un corp si 2 epifize. Orientare:Inferior se aseaza epifiza mai mica,medial prelungirea ei,iar anterior marginea cea mai ascutita a osului. Corpul prezinta 2 usoare curburi:una superioara ,convexa medial si alta inferioara,concava medial,care ii dau aspectul literei S culcat. Corpul este prismatic triunghiular si prezinta 3 fete si 3 margini. Fata mediala este plana si neteda.Este in raport cu tegumetele nefiind acoperita de muschi decat in partea superioara unde se insera o formatiune fibroasa numita pes anserimus(laba de gasca),formata din tendoanele m.croitor,gracilis si semitendinos.Pe o alta suprafata rugoasa plasata posterior precedentei se insera ligamentul colateral medial al articulatiei genunchiului. Fata laterala este evidenta numai in portiunea superioara,unde prezinta un sant longitudinal in care se insera m tibial anterior.In portiunea inferioara este convexa si isi schimba orientarea devenind anterioara. Fata posterioara prezinta in portiunea superioara o linie oblica orientata infero-medial numita linia muschiului solear sau linia oblica a tibiei pe a crei interstitiu se insera m solear.Pebuza superioara si deasupra liniei se insera m popliteu,iar pe buza inferioara si dedesubtul liniei se insera m.flexor lung al degetelor si tibial posterior.Tot aici se gaseste si gaura nutritiva a osului. Marginea anterioara este foarte ascutita si de aceea mai poarta numele de creasta tibiei.are forma de S.Superior se bifurca si cuprinde intre liniile de bifurcatie tuberozitatea tibiei de pe epifiza superioara.Inferior se termina pe maleola mediala a osului. Marginea mediala este stearsa in partea superioara, si pronuntata numai in portiunea inferioara. Marginea interosoasa sau laterala sa insertie membranei interosoase.Se bifurca pe epifiza inferioara delimitand incizura fibulara. Epifiza superioara este o masa voluminoasa alungita in sens transversal,fiind constituita din 2 condili:medial si lateral.Condilii orezinta o fata superioara comuna si o circumferinta. Fata superioara sau platoul tibiei prezinta : -fata articulara superioara este alcatuita la randul ei din 2 suprafete articulare care corespund condililor femurali,numite si cavitatile glenoidale ale tibiei. -eminenta intercondilara sau spina tibiei este un masiv osos ce separa cele 2 suprafete articulare.Ea este formata din 2 tuberculi:tuberculul intercondilar medial si lateral intre care se gaseste o mica incizura. Anterior si posterior fata de eminenta intercondilara se afla 2 suprafete neregulate si rugoase numite suprafata prespinala sau aria intercondilara anterioara pe care se insera ligamentul incrucisat anterior si suprafata

retrospinala sau aria intercondilara posterioara pe care se insera ligamentul incrucisat posterior al articulatiei genunchiului. Circumferinta sau marginea infraglenoidala este intrerupta posterior de aria intercondilara posterioara.Pe portiunea postero-laterala a circumferintei se afla o fetisoara articulara plana care priveste inferior si postero-lateral,suprafata articulara fibulara pentru capul fibulei.In partea antero-laterala a circumferintei se afla tuberculul lui GERDY de la care pleaca o creasta osoasa pana la marginea laterala a tuberozitatii tibiei.Pe tubercul si pe creasta se insera m.tibial anterior si tensor al fasciei lata.Posteromedial pe circumferinta se afla suprafata de insertie a tendonului direct al m semimembranos.Pe portiunea anterioara a circumferintei se gaseste o suorafata triunghiulara limitata de bifurcarea marginii anterioare a corpului.In aceasta suprafata se gaseste tuberozitatea tibiei care da insertie ligamentului patelar. Epifiza inferioara mai putin dezvolatata ca cea superioara prezinta elementele: -o fata superioara care se confunda cu corpul. -o fata articulara inferioara care prezinta o creasta cu 2 fetisoare care se articuleaza cu talusul -o fata anterioara pe care aluneca tendoanele extensorilor -o fata posterioara care prezinta o depresiune prin care aluneca tendonul m.flexor lung al halucelui -o fata laterala ce przinta incizura fibulara care se articuleaza cu fibula. -o fata mediala care se prelungeste cu maleola medialavizibila sub piele Maleola mediala sau tibiala prezinta o suprafata articulara sau laterala de form triunghiulara cu baza anterior oentru talus si o fata mediala ,subcutanta .Marginea posterioara prezinta santul maleolar care uneori poate fi dublu,pe unde trec tendoanele m.floxor lung al degetelor si tibial posterior.Marginea anterioara este groasa,rugoasa si da insertie stratului superficial al ligamentului colateral medial al articulatiei talocrurale.Varful maleolei este impartit de un sant in 2 tuberculi,anterior si posterior,cel anterior fiind mai proeminent decat posterior.Pe varf se insera fasciculele superficiale si profund ale ligamentului colateral medial al articulatiei talo-crurale. 43.Talusul Numit si astragal este situat in varful masivului tarsian,fiind interpus intre oasele gambei,calcaneu si navicular.Aplatizat supero-inferior si alungit antero-posterior,el este format dintr-un corp,cap si col ce uneste pe primele 2. Corpul formeaza cu colul 2 unghiuri:unghiul de declinatie(deschis medial 158grade ) si unghiul de inclinatie(deschis inferior 115 grade).Cele 2 unghiuri se modificare in unele deformari ale picioarului. Orientare:se aseaza anterior capul,superior trohleea,lateral fata articulara triunghiulara. Fetele talusului sunt:superioara,inferioara,anterioara,posterioara,laterala si mediala. Fata superioara este in cea mai mare parte articulara.Ea prezinta trohleea talusului,prelungita medial cu fata maleolara mediala si lateral cu fata maleolara laterala.Trohleea talusului prezinta un sant antero posterior,cei 2 versanti si 2 margini .Fetisoara maleolara mediala are forma unei virgule cu capul anterior.Fetisoara maleolara laterala este triunghiulara.Ea se spijina pe o eminenta osoasa numita procesul lateral al talusului care se desprinde de pe fata laterala a osului.Fata superioara se articuleaza cu oasele gambei.Anterior trohleei fata superioara prezinta o mica suprafata neregulata ce apartine colului. Fata inferioara prezinta antero-posterior 3 fetisoare articulare pt calcaneu:suprafata srticulara calcaneeana anterioara,suprafata calcaneeana mijlocie,suprafata calcaneeana posterioara.Fetele ant si mijlocie pot fi unite intr-o singura fata convexa,cele posterioara

si mijlocie sunt separate printr-un sant numit santul talusului,la nivelul caruia se insera pe rugozitati ligamentul interosos talo-calcanean. Fata laterala prezinta procesul lateral al talusului pe care se gaseste suprafata maleolara laterala deforma triunghiulara cu baza superior si care se va articula cu maleola laterala. Fata mediala este neregulata si prezinta suprafata maleolara mediala care se va articula cu maleola mediala.Sub suprafata maleolara mediala se afla o suprafata rugoasa excavata pe care se insera fasciculul profund al ligamentului colateral memdial al articulatiei talo-crurale. Fata anterioara prezinta capul talusului,care este o proeminenta rotunjita ce prezinta 3 suprafete articulare delimitate prin 2 creste osoase netede:o suprafata anterosuperioaa,fata articulara naviculara;o suprafata mijlocie care se articuleaza cu ligamentul calcaneo-navicular plantar ; o suprafata postero-inferioara care se articuleaza cu fata superioara a calcaneului,continuandu-se cu suprafata calcaneana anterioara descrisa la fata inferioara a osului. Fata posterioara prezinta procesul posterior al talusului strabatut de un sant prin 2 tuberculi:unul lateral si un medial,sant prin care aluneca tendonul m.flexor lung al halucelui. 44.Calcaneul Calcaneul este cel mai voluminos os al tarsului fiind situat dedesubtul talusului la partea postero-inferioara a piciorului,formand proeminenta calcaiului.Are forma prismatictriunghiulara. Orientare:se aseaza superior fata prevazauta cu 3 fete articulare,posterior extremutatea cea mai voluminoasa,medial fata cu un sant adanc si larg. Fata superioara prezinta antero-posterior:suprafata talara anterioara,suprafata talara mijlocie,santul calcaneului si impreuna cu santul talusului formeaza un canal numit sinus tarsi ; suprafata talara posterioara ; posterior suprafetelor articulare,fata superioara intra in contact cu tendonul lui Achile.Cele 3 suprafete articulare corespund fetelor calcaneene de pe fata inferioara a talusului. Fata inferioara este neregulata si prezinta 3 proeminente:una anterioara si2 posterioara.Cea anterioara da insertie ligamentului plantar lung.Cele 2 proeminente posterioare dintre care una mediala si una laterala se prelungesc pe fata posterioara formand la acest nivel tuberozitatea calcaneana.Proeminenta mediala ,mai voluminoasa,da inserie m flexor plantar si adductor al halucelui,iar cea laterala da insertie m.abductor al degetului mic. Fata laterala este subcutanata . Pe ea se gaseste trohleea fibulara sau peroniera sau tuberculul peronierilor care separa cele 2 snaturi:unul superior prin care trece tendonul m.peronier scurt si altul inferior prin care trece tendonul m.peonier lung. Fata mediala este prevazuta cu santul calcaneean pe unde trec de la gamba la planta tendoane,vase si nervi.Santul calcanean este limitat.Santul calcanean este limitat posterior prin tuberozitatea calcanean,iar antero-superior printr-o proeminenta puternica,numita mica apofiza a calcaneului sau sustentaculum tali.Pe sustentaculum tali se sprijina talusul.Fata superioara a acestei proeminente prezinta fata talara mijlocie a calcaneului. Fata articulara cuboidala sau fata anterioara este concava supero-inferior si convexa trasversal si se mai numeste procesul mare al calcaneului. Fata posterioara corespunde calacaiului iar jumatatea inferioara a fetei da insertie tendonului luni Achile. 45.Oasele tarsului anterior Este format din navicular,cuboid si cele 3 cuneiforme.

Navicularul sau scafoidul este situat pe partea mediala a piciorului,cuprins intre capul talusului,cuboid si cele 3 cuneiforme.Prezinta 6 fete:fata posterioara care se artculeaza cu caoul talusului,fata anterioara articulara impartita prin 2 creste in 3 fetisoare netede destinate articulatiei cu cele 3 cuneiforme,fata dorsala face parte din dosul piciorului,fata plantara care face parte din planta,fata mediala prezinta tubercului navicularului pe care se insera tendonul m.tibial posterior,fata laterala corespunde cuboidului. Cuboidul esete un os scurt cu 6 fete situat pe partea laterala a piciorului,anterior calcaneului.Fata superioara face parte din dosull piciorului,fata inferioara sau plantara prezinta tuberozitatea cuboidului sau creasta cuboidului,fata posterioara serveste articulatiei cu calcaneul si se prelungeste posterior si medial cu o proemineta numita procesul priamidal al cuboidului sua procesul calcanean,fata anterioara subdivizata printr-o creasta verticala in 2 fetisoare care se articuleaza cu metatatarsienele IV si V,fata mediala preinta o suprafata articulara pentru cuneiformul lateral .Posterior prezinta o suprafata rticulara pentru navicular ; fata laterala este situata pe marginea laterla a piciorului. Cuneiformele snt 3 oase de forma prismatic triunghiulara fiind plasate anterior navicularlui si arteiculare intre ele.Sunt numerotate de la I la III dinspre medial spre lateral. Cuneiformul medial are baza situata plantar,iar marginea ascutita corespunde fetei dorsale a piciorului.Este situat pe marginea mediala a priciorului,intre navicular si metatatrsianul I.Se articuleaza cu metatatrsianul I anterior,posterior cu navicularul,laterla cu mtetatatrsianul II si cuneiformul intermediar.Fata mediala face parte din marginea mediala a piciorului si da insertie m tibial anterior.Fata inferioara sau baza da insertie unuia dintre tendoanele tibialului posterior. Cuneiformul intermediar are o baza care corespunde fetei dorsale a piciorului,iar varful corspunde plantei.Se articuleaza anterior cu metatarsianul II ,posterior cu navicularul,laterla cu cuneiformul lateral,medial cu cuneiformul medial. Cuneiformul lateral are baza orientata spre fata dorsala a piciorului,iar varful corespunde plantei.Se articuleaza anterior cu metatarsianul III,posterior cu navicularul,lateral cu cuboidul,iar medial cu cuneiformul intermediar si metatarsianul II. 47.Atrologia:definitie,clasificarea articulatiilor Artrologia sau aindesmologia este parte a anatomiei macroscopice care se ocupa cu studiul articulatiilor. Articulatiile numite articulationesc(juncturae ossium) studiaza toate elementele care asigura legatura dintre 2 sau mai multe oase. Aceste elem. De leg. Pot fi de natura conj. Reprezentand elem. Pasiv al art. Ele fiind studite de catre artrologie si sunt repre. De asemenea de muschi elem. Active care sunt studiati de catre miologie. De pe la 1800 articulatiile au fost clasificate in art fixe si mobile de catre BICHAT la care WINSLOW a adaugat art semimobile. Principal actiune care se executa intr-o art este miscarea. De natura miscarii pe care o executa art depend caracteristicile si structura sa. Luand in cosideratie si elementele de legatura precum si dezv lor art se impart in 3 grupe mari : 1. Art fibroase numite sinartroze sau articulatii fixe. 2. Arti cartilaginoase sau amfiartroze sau semimobile. 48. Articulatiile fibroase Articulatii fixe sau sinartroze, in care oasele nu pot executa nici o miscare sau fac miscari foarte reduse. Aceste tipuri de articulatii le intilnim la oasele cutiei craniene si la articulatiile cutiei toracice. Legatura dintre oasele care alcatuiesc o sinartroza poate fi

facuta prin tesut carti-laginos, tesut conjunctiv fibros sau chiar osos. Dupa felul tesutului care leaga oasele unei sinartroze, deosebim trei categorii: a) Sincondroza este o articulatie unde legatura oaselor se face prin tesut cartilaginos, a carui elasticitate ii confera un oarecare grad de mobilitate. Se pot cita lama perpendiculara a etmoidului cu vomerul, articulatia dintre prima coasta si stern etc. b) Sindesmoza se caracterizeaza prin faptul ca legatura dintre oase se face prin tesut conjunctiv fibros. Exemple se gasesc la articulatiile sacro-iliace, intre epifizele distale ale tibiei si fibulei. Un tip deosebit de sindesmoze il constituie suturile dintre oasele cutiei craniene, unde legatura se face printr-un tesut conjunctiv fibros. c) Sinostoza este o articulatie fixa, in care oasele sint legate prin tesut osos. Ea deriva dintr-o sincondroza sau sindesmoza, la care tesutul de legatura s-a osificat. Sinostoza craniana apare la o virsta inaintata, cind tesutul de legatura dintre oasele cutiei craniene se osifica. 49.Articulatiile cartilaginoase Articulatii cartilaginoase elementele osoase sunt unite de un cartilaj hialin sau de un disc fibrocartilaginos(sincondroze, simfize). Sincondrozele suprafetele articulare sunt unite de un cartilaj articular de tip hialin.(ex: art dintre marginea sternului cu coaste) Simfize suprafetele articulare sunt acoperite de un strat subtire de cartilaj hialin care se insera la randul sau pe o structura flexibila de tip fibrocartilaginos. Aceste articulatii permit miscari limitate. Ex: simfiza pubiana, simfiza mentoniera(se gaseste pe linia mediana a corpului mandibulei). Sindesmozele, gonfozele si anumite simfize se dezvolta odata cu tesuturile inconjuratoare contribuind la cresterea ososa. La sfarsitul perioadei de crestere, aceste articulatii persista si sufera modificari minime odata cu inaintea in varsta. Sindesmozele si suturile au proprietati mecanice importante si joaca un rol esential in mecanismul de crestere. La finalul procesului de crestere osoasa, cartilajul sau tesutul fibros din componenta acestor articualtii se osifica si determina formarea unei sinostoze. 50.Elementele componente ale articulatiilor sinoviale Micrile segmentelor corpului - ntre ele i ale corpului ca un ntreg - sunt asigurate de aparatul locomotor, aparat complet ce subordoneaz trei sisteme de organe: oasele, muchii i articulaiile. Ca n cazul oricrui organ i articulaiile sunt adaptate prin caracteristici i structur la funcia pe care trebuie s o ndeplineasc:asigurarea mobilitatii si stabilitatii miscarilor. Din punct de vedere al funcionalitii, al formaiunilor de legtur i a modului de dezvoltare distingem: articulaiile fibroase (sinartrozele); articulaiile cartilaginoase; articulaiile sinoviale (diartrozele); Articulaiile sinoviale diartrozele cele mai numeroase din structura corpului uman, sunt articulaii complexe care permit micri multiple i variate. Elementele componente ale articulaiilor sinoviale sunt : A. SUPRAFEELE ARTICULARE capetele osoase articulare care imbraca o multitudine de forme incadrate geometric.Forma suprafetei constituie unul din criteriile de clasificare a articulatiilor sinoviale s de forma depinzand si miscarile articulatiilor.Desi incadradrabile geometric sunt reduse la 2 forme:plane cu miscari reduse si spenoidale cu miscari ample si variate.In general forma unei suprafete articulare e mulajul negativ

al celeilalte si ele trebuie sa si corespunda perfect.Aceasta corespondenta purtand numele de Congruenta articulara.In lipsa congruentei se produc fenomene artrozice reprezentate prin ulceratii ale cartilajului hialin si a osului subiacent(leziuni ulceronecrotice). B. CARTILAJUL ARTICULAR cartilaj hialin care pe de-o partela suprafata articulara iar cealalta fata corespunde cavitatii articulare. La perifeie,cartilajul hialin se continua cu periostul , la periferia sa terminandu-se si sinoviala.Suprafata cart.hialin este in functie de amlitudinea miscarilor ce se executa in articulatiei.Grosimea sa este variabila de la articulatie la articulatie in functie de greutatea ce trebuie sa o suporte ,( la art tibiotalara de 2 mm , iar la art genunchi 5-6 mm ).Cartilajul hialin are 2 proprietati:compresibilitatea datorita careia joaca rol de amortizor,elasticitatiea prin care condroplastele si condrocitele joaca rol de pneu.Cartilajul hialin contine 50-60% apa(POLICARD) si odata cu inaintarea in varsta sufera u proces de deschidratare orin care isi pierde elasticitatea instalandu-se artroza senila.Functionarea activa a articulatiei duce la o buna intretinere a cartilajului el nefiind vascularizat si inervat,hranirea sa fiind realizata de catre lichidul sinovial prin difuziune.Formatiunile care asigura concordanta:fibrocartilajul de marire(labrum) cadru sau burelet.Este o formatiune conjunctiva care asigura marirea unei cavitati mai putin adanci ce nu poate sa contina formatiunea sferica in totalitate cu care se articuleaza:art umar si sold.Fibrocartilajele intraariculare pot fi :discuri,meniscuri.Discurile impart cav art in 2 :supra si sub meniscal.Uneori ele pot fi perforate cetral si astefel cele 2 compartimentepot comunica.Uneori aceste ofrmatiuni cu forma semilunara poarta numele de meniscuri:art.genunchiului. C. MIJLOACELE de UNIRE ale articulaiilor sinoviale sunt: capsula articular format din dou straturi; o extern, fibros membrana fibroas; o intern - membrana sinovial. o Prezinta 2 fete si 2 circumferinte Fata exterioara vine in raport cu m si tendoanle periarticulari. Fata interna e captusita de sinoviala.Capsula se insera la periferia cartilajului hialin si prezinta o continuare a periostului.Insertia sa poate fi strict la periferie dar si neregulata inserandu-se mai aproape sau la distanta de acesta.Sunt capsule groase in care miscarile sunt limitate si capsul sibtiri,laxe ce permit miscari variate si complexe.Sunt capsule ce prezinta orficii prin care se exteriorizeaza prelungiri ale sinvialei.Capsula este formata din fibre conjunctive si elastice sispuse paralele cu axul capsular sau dispuse oblic.Bine vascularizata de ramuri laterale,arterele ramificandu-se pana la niv sinovialelor. ligamentele articulare (intracapsulare i extracapsulare). intre cele 2 oase ale artic. mentinandu-le in articulatie.Dupa origine: -ligamente capsulare diferentieri ale capsulei care au rol de a diminua sau opri misc in artic -ligamente tendinoase provenite prin trasf.unor tendoane -ligamente musculare provenite prin tranf unor muschi -ligamente fibroase(lig stilo-hioidian) Sunt benzi fibroase pueternice ,flexibile pemitand dezv misc.fiziologie ale articulatiei.Sunt rezistente 1kg/mm2 si inextensibile apunandu-se misc peste limita fiziologica ; intinse la maximum prezinta dureri putand merge chiar la ruperea acestora. 51.Clasificarea articulatiilor sinoviale Articulatiile sinoviale sunt cele mai numeroase din organism, prezinta o gama larga de miscari ample ,multiple si variate . Elementele componente ale articulatiei sinoviale sunt reprezentate de: suprafete articulare,cartilajul articular,formatiuni care asigura concordanta dintre suprafetele articulare.

I DUP NR. OASELOR o articulaii simple,formate doar prin unirea a 2 oase; o articulaii compuse, formate prin unirea mai multor oase. II DUP FORMA SUPRAFEELOR ARTICULARE 1. articulaiile plane- au suprafee articulare plane; permit doar micri de alunecare(ex:articulaiile dintre oasele carpului sau ale tarsului); 2. ginglimul(articulaia trohleean)- suprafeele articulare sunt formate la unul din oase de o trohlee, iar la osul opus de o creast ce corespunde anuluitrohleei i 2 versani laterali ce corespund prilor laterale ale trohleei; aceste articulaii permit micri de flexie, extensie, dar i micri foarte reduse de lateralitate; ex.:articulaia humero-ulnar, interfalangiene; 3. articulaiile trohoide- au suprafeele formate dintr-un cilindru osos coninut ntr-un inel osteofibros; ex: articulaiile radio-ulnare proxiaml i distal; 4. articulaiile bicondiliene- se observ pe un os 2 suprafee articulare rotunjite, care sunt primate n 2 depresiuni corespunztoareale celuilalt os;ex:articulaia genunchiului; 5. articulaia n a- are suprafeele articulare concave ntr-un sens i convexe n cellalt, astfel c pt concavitatea uneia corespunde convexitatea celeilalte;ex:articulaia carpometacarpian; 6. articulaii elipsoidale(articulaii condiliene) -o suprafa este de forma unui ellipsoid mai mult sau mai puin alungit, iar cealalt de forma unei depresiuni corespunztoare, puin adncit;ex: articulaia radiocarpian, metacarpofalangian; 7. articulaii sferoidale sau cotilice=enartroze- au suprafeele opuse formate dintr-un cap(seg de sfer) ce ptrunde ntr-o cavitate n form de cup; au mare mobilitate, permind flexie-extensie, abducie-adducie, circumducia i rotaia;ex. .articulaiile umrului i oldului. III DUP NR AXELOR n jurul crora se execut micrile: 1. articulaii uniaxiale- permit micri opuse ntr-un singur plan, ca: flexiaextensia(ex.: ginglimul), rotaia(ex. : trohoidele); 2. articulaiile cu 2 axe(biaxiale) perpendiculare unul pe altul; ex.: articulaiile elipsoidale i n a; 3. articulaii cu 3 axe- permit micri n toate planurile spaiului;ex.:articulaiile sferoidale.

52.Mijloacele de unire in articulatii Mijloacele de unire ale suprafeelor articulare sunt de 2 feluri: capsul articular i ligamente articulare. Capsula articular este un manon care nconjoar complet articulaia, inserndu-se la limita cartilajului articular delimitnd astfel o cavitate numit cavitate articular. Cavitatea articular conine lichid sinovial vscos, glbui, cu rol de lubrifiant al elementelor articulare. Ligamentele articulare sunt benzi fibroase care unesc oasele. Sunt rezistente i inextensibile. Cartilajele articulare - un cartilaj hialin care, pe de o parte adera la suprafata articulara prin una din fetele sale, iar cealalta fata corespunde suprafetei cavitatii articulare. -la periferie cartilajul hialin se continua cu periostul, terminandu-se aici si sinoviala -suprafata cartilajului hialin este in functie de amplitudinea miscarilor care se exectua pe articulatie -grosimea sa este variabila de la articulatie la articulatie, in functie de greutatea pe care trebuie sa o suporte, fiind de exemplu la articulatia tibio-talar de 2 mm, iar la articulatia

genunchiului de 5-6 mm deoarece pentru aceeasi presiune, grosimea cartilajului hialin este invers proportional cu suprafata sa Fibrocartilajul de marire( Labrum, Cadrum) - este o formatiune conjunctiva care asigura marirea unei cavitati mai putin adanci, ce nu poate sa cuprinda formatiunea sferica( capul articular) in totalitate cu care se articuleaza: articulatia umarului sau a soldului. Fibrocartilajele intraarticulare - sunt reprezentate de discuri si meniscuri 1. Discurile impart cavititatile articulare in 2 compartimente, uneori ele pot fi perforate central si astfel cele 2 compartimente pot comunica unul cu celalalt(articulatia temporo-mandibulara) 2. Meniscurile- au forma semilunara Formatiunile sau elementele de unire -sunt reprezentate de capsula articulara si ligament 1. capsula articulara este ca un manson, prezentand 2 componente- una externa de natura fibroasa( capsula propriu-zisa) si una interna sau subtire (membrana sinoviala); - prezinta 2 fete si 2 circumferinte: fata externa vine in raport cu tendoanele si muschii periarticulari - fata interna este captusita de sinoviala; - capsula se insera la periferia cartilajului hialin si reprezinta o continuare a periostului; - insertia sa poate fi strict la periferie dar poate fi si neregulata, inserandu-se mai aproape sau mai la distanta de acesta ca la nivelul articulatiei umarului - sunt capsule groase si capsule subtiri( laxe) ce permit miscari variate si ample; - sunt si capsule groase care permit miscari ample, cum ar fi articulatia soldului, coxo-femurala; deoarece suporta presiuni si tractiuni puternice - sunt capsule care prezinta orificii prin care se exteriorizeaza prelungiri ale sinovialei; Capsula este formata din fibre conjunctive si elastice, dispuse paralel cu axul, sau dispuse oblic si circular. -este bine vascularizata de ramuri colaterale ale arterei musculare, arterele ramificanduse pana la nivelul sinovialei. Venele urmeaza traiectul invers arterelor pe care le insotesc. Limfaticele sunt prezente atat in capsula fibroasa cat si in sinoviala. Ligamentele -benzi fibroase care se intind intre cele 2 oase ale articulatiei , mentinandu-le in articulatie -dupa originea lor pot fi: ligamente capsulare(diferentieri ale capsulei care au rolul de a diminua sau chiar de a opri miscarile in articulatie); ligamente tendinoase( provenite prin transformarea unor tendoane-ligamentul patelar); ligamente musculare( prin transformarea unui muschi) si ligamente fibrozate; -benzi fibroase puternice, flexibile, permitand insa dezvoltarea sau efectuarea miscarilor fiziologice ale articulatiei -foarte rezistente 1kg/mm2 de suprafata si inextensibile, opunadu-se miscarilor peste limita fiziologica; -intinse la maximum prezinta durere; putand merge pana la ruperea acestora;

53.Membrana sinoviala,lichidul sinovial,cavitatea articulara si interliniul articular Sinoviala -este subtire, lucioasa, neteda si capsuseste fata interna a capsulei fibroase, iar prin fata sa interna delimiteaza cavitatea articulara - are rolul de a transforma miscarea de frecare in miscare de alunecare in timpul miscarilor din articulatie; - secreta un lichid galbui, unsuros, vascos, numit lichid sinovial; - acest lichid reprezinta un transudat, provenit din lichidul plasmatic de la nivelul capilarelor peri-sinovialecare sunt permeabile in ambele sensuri; -lichidul sinovial are rol de lubrefiere, nutritiv si de curatire Membrana sinoviala poate prezenta prel care sunt de 2 feluri: externe si interne; -cele externe sunt reprezentate de recesuri si cripte; recesurile fiind numite si funduri de sac; se gasesc situate sub tendoanele unor muschi fiind cosnsiderate burse seroase unite cu sinoviala(exemplu recesul de la capul lung al bicepsului, recesul suprapatelar) -criptele sunt prelungiri mai mici care proemina prin orificii de la nivelul ligamentelor; -atat recesurile cat si criptele comunica prin orificiu cu cavitatea sinoviala; Membrana sinoviala. impreuna cu lichidul sinovial face parte din mijloacele de alunecare ale unei articula]ii. Ea formeaza stratul profund al capsulei articulare. E subtire, neteda si lucioasa. Acopera toate forma]iunile situate in interiorul capsulei articulare.Suprafa]a exterioara adera de stratul fibros al capsulei articulare. Suprafata interioara priveste spre articulatie.E bogat vascularizata si inervata. Inflamatia ei se numeste sinovita si e foarte dureroasa. Sinoviala trimite prelungiri: externe: fundurile de sac; criptele. Fundurile de sac se insinueaza sub tendoanele unor muschi, favorizandu-le alunecarea. Comunica cu cavitatea articulara. Ex.: sub tendonul muschiului cvadriceps femural este bursa seroasa suprapatelara, frecvent afectata in patologia sportiva. Criptele sunt funduri de sac mai mici care se insinueaza intre ligamente sau intre fibrele lor. Comunica cu cavitatea articulara. Interne: plicile sinoviale, plutesc in cavitatea articulara; vilozitatile sinoviale au aspect filiform. Ele secreta lichidul sinovial. Lichidul sinovial Este un lichid galbui, vascos, care are rol de lubrifiant al suprafetelor articulare in miscare, precum si rol de nutritie a cartilajelor articulare. Mai are rol de curat tire si adeziune a suprafetelor osoase. Se formeaza prin trecerea plasmei sanguine in cavitatea articulara, prin peretii capilarelor. Factorul principal de producere este miscarea articulara. In timpul miscarilor articulare, lichidul sinovial este impins din vilozitati ti recesuri,pe suprafetele articulare. Miscarile normale sunt absolut necesare pentru intretinerea si mentinerea cartilajelor articulare, deoarece usureaza difuziunea lichidului sinovial pe suprafata lor si imbibitia.Miscarile anormale sau presiunile continue,permanente se opun difuziunii substantelor nutritive. Consecinta este aparitia tulburarilor trofice. Coeficientul de vascozitate al lichidului sinovial scade pe masura ce creste viteza de miscare, temperatura ramanand constanta. Zgomotul de pocnitura ce se percepe cand articulatia trece brusc de la repaus la miscare, se datoreste greutatii de dezlipire a suprafetelor articulare, lubrifiate de un lichid sinovial vascos.

Cavitatea articulara, rolul muschilor si presiunii atmosferice in mentinerea suprafetelor articulare Cavitatea articulara este un spatiu virtual delimitat de membrana sinoviala si ocupat de lichidul sinovial. Ea devine reala in cazuri patologice, cand se acumuleaza: * lichid seros = hidartroza; * sange=hemrtroza *puroi 54. Biomecanica articulara Amplitudinea i tipul micrilor produse ntr-o definit articulaie este determinat de morfologia suprafeelor articulare ale respectivei articulaii. n articulaii pot avea loc trei tipuri principale de micri: 1. Alunecarea reprezint deplasarea suprafeelor articulare una n raport cu cealalt, producndu-se n articulaiile plane. 2. Rostogolirea (nvrtirea) este echivalentul deplasrii unei roi, constnd n deplasarea unei suprafee articulare sferice la nivelui altei suprafee corespunztoare, avnd ca rezultat deplasarea unui segment n raport cu cellalt (articulaia genunchiului). 3. Rotaia este rsucirea unui os n jurul axului longitudinal propriu, fiind vorba despre o micare circular avnd ca rezultat nvrtirea unui os n raport cu cellat (articulaia radio-ulnar proximal). Ca urmare a diferitelor micri, segmentele corporale se aaz n diferite poziii, n funcie de tipul micrii. Dup aceste raporturi deosebim urmtoarele poziii opozite: flexiune-extensiune, adducie-abducie, pronaie-supinaie i circumducie, aceasta din urm neavnd micare opozit. Flexiunea este micarea prin intermediul creia dou segmente corporale se apropie unul de altul. Extensiunea este micarea invers flexiunii, avnd ca efect ndeprtarea respectivelor segmente corporale. Adducia este micarea de apropiere a unui membru sau segment de membru de planul sagital al corpului. Abducia este micarea opus, avnd ca efect ndeprtarea respectivului membru sau segment de membru de planul sagital al corpului. Pronaia reprezint rotaia unui segment de membru n jurul propriului ax, avnd ca efect apropierea policelui de corp. Supinaia este micarea contrarie, de rotaie, n urma creia policele se ndeprteaz de planul corpului. Circumducia este o micare complex rezultat din executarea succesiv a abduciei, extensiei, adduciei i flexiei, n urma crora osul efectueaz o micare sub forma unui trunchi de con, cu vrful situat la nivelul articulaiei. 55.Articulatiile vertebrelor adevarate Vertebrele adevrate se articuleaz ntre ele prin corpurile lor i prin procesele articulare. n acela timp, ele se unesc la distan prin procesele spinoase, lamele vertebrale i procese transverse. A. Articulaiile corpurilor vertebrale sunt ncadrate n grupul de articulaii numite simfize. Suprafeele articulare. Sunt reprezentate prin feele superioare i inferioare ale corpurilor vertebrale. Deoarece aceste fee sunt uor excavate cele dou suprafee adjacente intercepteaz ntre ele un spaiu eliptic. Depresiunea feelor articulare este atenuat prin prezena unei lame fine de cartilaj hialin. Mijloacele de unire sunt: discurile intervertebrale i ligamentele vertebrale longitudinale, anterior i posterior. 1. Discurile sau fibrocartilajele intervertebrale (disci intervertebrales). Au forma unor lentile biconvexe ce depesc cu puin circumferina lor, spaiul lenticular dintre

suprafee osoase; n acelai timp ader de ligamentele vertebrale longitudinale amintite. nlimea discurilor intervertebrale este variabil; ea fiind mai mic n regiunea cervical (3 mm) dect n cea toracic (5 mm) sau lombar, unde poate atinge un maximum (9 mm). n regiunile cervical i lombar discurile intervertebrale sunt mai nalte n partea anterioar, n timp ce n regiunea toracic, sunt mai nalte n partea posterioar, fapt important n formarea curburilor coloanei. La btrni, aceste discuri, prin deshidratare, se reduc, ceea ce explic scderea global a nlimii trunchiului la aceast vrst. Se admite c discurile intervertebrale n totalitatea lor reprezint o ptrime din nlimea coloanei. Fiecrui, disc intervertebral i se descriu dou poriuni: una periferic i alta central. Poriunea periferic, denumit inelul fibros (anulus fibrosus), este de natur fibro-cartilaginoas. Poriunea central, denumit nucleul pulpos (nucleus pulposus) poate hernia din inelul fibros n care este strns. a. Poriunea periferic sau inelul fibros (anulus fibrosus) este format din fibre conjunctive ncruciate; cu fiecare micare, o parte din aceste fibre se ntind i se opun ndeprtrii corpurilor vertebrale. n acelai timp, ea asigur stabilitatea coloanei vertebrale i protejeaz mduva fa de micrile exagerate. b. Poriunea central sau nucleul pulpos (nucleus pulposus) este elastic, de culoare albicioas la tineri, glbuie i mai consistent la btrni. Nucleul pulpos poate fi comparat cu o pernu plin cu lichid care i poate schimba forma, fr a-i modifica volumul. Pe el repauzeaz corpul vertebrei suprajacente ntr-un echilibru labil. Discurile intervertebrale sunt ,,centrele i organele micrilor ce se petrec n fiecare articulaie vertebrovertebral". Nucleul pulpos se deplaseaz ntotdeauna n direcie opus aceleia pe care o ia coloana. In stare de repaus, nucleul pulpos ocup centrul discurilor intervertebrale. Pn la adolescen, discurile dispun de vase sanguine. Acestea regreseaz n jurul vrstei de 2025 ani, pentru ca la adult discurile s fie lipsite de vase, iar nutriia lor s fie efectuat prin difuziune, datorit zonelor ciuruite ale suprafeelor articulare. Inervaia discurilor intervertebrale provine din nervul sinuvertebral. 2. Ligamentul vertebral longitudinal anterior (Lig. longitudinale anterius). Este o panglic lung fibroconjunctiv, alb-sidefie, aezat pe faa anterioar a coloanei vertebrale. Ea se ntinde de la poriunea bazilar a occipitalului pn la vertebra a II a sacrat. Limea acestei formaiuni este variabil, n raport cu gradul de amplitudine al micrilor de extensiune fa de care ea are un rol frenator. Ligamentul longitudinal anterior ader intim de corpurile vertebrale i mai slab (lax)de discurile intervertebrale. ntre ligament, marginea vertebrei i disc se afl un spaiu ocupat de esut conjuctiv lax, plexuri venoase i terminaiuni nervoase senzitive. n acest spaiu, datorit unor procese de demineralizare, se pot forma uneori ciocuri osoase, osteofite" care constituie semnul important n aa-numitele ..discartroze". 3. Ligamentul vertebral longitudinal posterior (Lig. longitudinale posterius). Se prezint tot ca o formaiune fibroconjunctiv, comparabil cu o lung panglic albsidefie aplicat pe faa posterioar a corpurilor vertebrale, dar n interiorul canalului rahidian, naintea mduvei spinrii i a durei mater. Se ntinde de la faa endocranian a poriunii bazilare a occipitalului pn la baza coccigelui. Este mai lat la nivelul vertebrelor adevrate, ns n canalul sacrat se reduce la dimensiunile unui cordon subire, numit ligamentul sacrococcigian dorsal profund. Exceptnd aceast ultim poriune (sacrococcigian), acest ligament se prezint ca o panglic festonat, mai larg la nivelul discurilor intervertebrale i mai ngust la nivelul corpurilor vertebrale. B. ARTICULAIILE PROCESELOR ARTICULARE

Cele din regiunea cervical i toracic sunt articulaii plane, pe cnd cele din regiunea lombar, trohoide. Suprafeele articulare sunt acoperite de un strat subire de cartilaj hialin. Ca mijloace de unire se descriu: o capsul fibroas ce se inser pe periferia suprafeelor articulare. Capsulele articulaiilor din regiunea cervical sunt mai laxe i mai subiri, spre deosebire de cele din regiunea toracic i lombar mai ngroate. Fiecare capsul este tapetat pe partea interioar de un strat sinovial C. UNIREA LAMELOR VERTEBRALE (sin-desmoze). Se realizeaz cu ajutorul unor ligamente care, din cauza culorii lor, au fost numite ligamente galbene (ligg. flava). Ele au form dreptunghiular, ocupnd spaiul ce se ntinde de la procesul articular pn la baza procesului spinos. Aceste ligamente nchid n partea posterioar canalul rahidian. Extremitile lor laterale se prelungesc pn la gurile intervertebrale, iar cele mediale se unesc cu cele de partea opus la nivelul proceselor spinoase. Sunt formate din fibre elastice anastomozate ntre ele. Rolul ligamentelor galbene este multiplu: 1) prin elasticitatea lor contribuie la readucerea coleanei n poziia ei normal, dup ce a fost flectat; 2) mpiedic flexiunea exagerat sau brusc a coloanei vertebrale. Prin aceasta discurile intervertebrale sunt protejate contra leziunilor; 3) contribuie la meninerea n poziie vertical a coloanei vertebrale. D. UNIREA PROCESELOR SPINOASE (sin-desmoze). Se realizeaz prin dou feluri de ligamente: 1) ligamente interspinoase (ligg. inter-spinalia). Acestea se gsesc ntr-un numr egal cu acela al spaiilor interspinoase. Se prezint ca lame spinoase situate n spaiul dintre dou procese spinoase nvecinate. Prin marginile lor, superioar i inferioar, se inser procesele spinoase corespunztoare. Sunt mai puin dezvoltate n regiunea cervical, mai lite i de form patrulater, n regiunea lombar; 2) ligamentul supraspinos (lig. supraspinale). Apare ca un cordon fibros, puternic, ntins n toat lungimea coloanei vertebrale. El unete vrful proceselor spinoase. Maximum de dezvoltare a acestui ligament se afl n regiunea cervical. La acest nivel primete denumirea de ligament nuchal (lig. nuchae). Acesta se prezint ca o formaiune triunghiular, dispus n plan sagital, care separ muchii cefei. Se inser prin baza sa pe protuberana occipital extern, iar prin marginea anterioar pe procesele spinoase ale vertebrelor cervicale. Este mai dezvoltat la mamiferele patrupede i mai redus la om. E. UNIREA PROCESELOR TRANSVERSE La aceasta contribuie o serie de formaiuni fibroase numite ligamente intertransversare (ligg intertransversaria). Ele sunt de dimensiuni reduse n regiunea cervical i toracic, dar ajung la o dezvoltare mai mare n regiunea lombar. 56.Articulatiile vertebrelor false Sunt urmtoarele: articulaia lombosacral. articulaia sacrococciagian i articulaia mediococcigiana. A. ARTICULAIA LOMBOSACRAL (junctura lumbosacralis) unete sacrul cu vertebra a Va lombar. Aceast unire se face dup tipul articulaiilor vertebrelor adevrate. In aceast articulaie vom ntlni: 1) un disc intervertebral; 2) partea inferioar a ligamentelor vertebrale longitudinale anterior i posterior; 3) o capsul pentru articulaia proceselor articulare; 4) ligamentele galbene; 5) ligamentele supraspinos i interspinos. Articulatia sacro-lombara Este articulatia dintre vertebrele adevarate si false. Se realizeaza intre fata inferioara a corpului vertebrei L5 si suprafata articulara eliptica dispusa la baza

sacrului, intre cele 2 suprafwete existand un disc intervertebral, articulatia fiind o simfiza.

B. ARTICULAIA SACROCOCCIGIAN (junctura sacrococcygea). Este o articulaie mldioas, constituit dup tipul simfizelor. Ea permite mobilizarea pasiv napoi a vrfului coccigelui n timpul naterii. Prin aceasta se mrete strmtoarea inferioar a bazinului, fapt de mare importan n natere. Cu naintarea n vrst aceast articulaie se sinostozeaz. Suprafeele articulare sunt eliptice, avnd axul mare transversal. Mijloacele de unire sunt reprezentate printr-un ligament interosos i mai multe ligamente periferice. Ligamentul interosos are valoarea unui disc intervertebral. El se osific dup vrsta de 40 de ani. Ligamentele periferice: 1) ligamentul sacrococcigian ventral (Lig. sacrococcygeum ventrale) este considerat ca poriunea inferioar a ligamentului vertebral longitudinal anterior. Se ntinde de la vrful sacrului la coccige; 2) ligamentul sacrococcigian dorsal superficial (lig. sacrococcygeum dorsale superficiale) nchide hiatul sacrat; 3) ligamentul sacrococcigian dorsal profund (lig. sacrococcygeum dorsale pro-fundum). Acesta reprezint partea terminal a ligamentului vertebral longitudinal posterior; Articulatia sacro-coccigiana Este tot o simfiza, care se stabileste intre suprafata articulara dispusa la nivelul varfului sacrului si baza coccigelui, ambele suprafete sunt acoperite de carilajul hialin si prezinta un disc intervertebral numit ligament interosos care se osifica dupa 40 ani. Acestei articulatii i se descriu: - ligamentul sacro-coccigian anterior care formeaza extremitatea anterioara a ligamentului longitudinal anterior - ligamentul sacro-coccigian posterior care reprezinta portiunea terminala a ligamentului longitudinal posterior - 2 ligamente sacro-coccigiene laterale care pleaca de la portiunea inferioara a fetelor laterale ale sacrului pana la procesele coccigelui. Aceasta articulatie permite deplasarea posterioara a coccigelui, marind astfel diametrele orificiului inferior al bazinului si favorizand nasterea. Articulatia medio-coccigiana Exista la copil, unde vertebrele coccigiene se articuleaza intre ele prin simfize, iar la adult exista mai frecvent la femei( I-II vertebre coccigiene) 57.Articulatiile costo-vertebrale si sterno-costale o Coastele i cartilajele sunt unite ntre ele formnd sincondroze o Extremitatea unei coaste prezint o depresiune eliptic n care ptrunde extermitatea corespunztoare a cartilajului o Cartilajele costale nvecinate i extremitile vertebrale ale coastelor sunt unite prin membrane situate n planul muchilor intercostali. Deosebim: O membran intercostal extern care continu planul muchilor intercostali externi i se afl la extremitatea sternal a spaiilor intercostale; ea lipsete n spaiiile X i XII; o membran intercostal intern continu olanul muchilor intercostali interni i se afl la extremitatea vertebral a spaiilor intercostale. Cartilajele coastelor adevrate sunt unite cu marginile sternului prin intermediul unor articulaii plane. SUPRAFEELE ARTICULARE

de partea sternului exist scobiturile costale dispuse asemenea unor unghiuri diedre o cartilajele prezint nite coluri ce ptrund n aceste unghiuri MIJLOACE DE UNIRE=lig. Intraarticular i o capsul fibroas ntrit de 2 lig radiate: unul ant i altul post o Capsula se confund cu pericondrul care se continu cu periostul; o Lig. sternocostal intraarticular (interosos)- se inser pe creasta costal i pe fundul scobiturii sternale; o Lig. sternocostal radiat se inser pe partea ant a cartilajului costal, iar de acolo radiaz pe stern asemenea unui evantai; la acest nivel exist i o membran sternal ant la formarea creia particip alturi de lig radiate i expansiunile tendinoase ale m pectorali; o Lig. radiat post. prezint acelai aspect i aceeai dispoziie ca i precedentul, dar se gsete pe faa post a articulaiei; la acest nivel exist, ca i pe partea ant o membran sternal post la formarea creia particip periostul i tendoanele m gtului, care se inser pe stern: SCM, STERNOTIROIDIANUL I FIBRELE TENDINOASE DIN TRANSVERSUL ABDOMINAL. o 58.Articulatia acromio-claviculara si sissarcoza scapulo-toracica Articulatia acromio-claviculara -articulatia plana, realizata intre: Suprafata acromiala: la partea anterioara a marginii mediale a acromionului Suprafata claviculara: fetisoara ovalara situata la nivelul extremitatii laterale a claviculei -suprafetele articulare sunt acoperite in totalitate cu cartilaj hialin -capsula articulara are aspecul unui manson fibros gros fiind intarita superior de ligamentul acromio-clavicular -stabilitatea este asigurata de ligamentul coronoid si trapezoid -rolul este acela de a face ca greutatea membrului sa fie suportata mai mult de clavicula decat de acromion(impiedica indepartarea scapulei de clavicula) -miscarile, foarte limitate, sunt de alunecare Sisarcroza scapulo-toracica -este singura articulatie de acest tip din organism -scapula este singurul os care se articuleaza la scheletul custii toracice prin intermediul muschiului dintat anterior(marele dintat) 59.Articulatia sterno-claviculara si sindesmoza coraco-claviculara Articulatia sterno-claviculara -articulatie in sa(prin imbucare reciproca) care se realizeaza intre: Extremitatea mediala a claviculei Incizura claviculara a manubriului sternal Primul cartilagiu costal pe care se gaseste fateta costala -suprafetele articulare sunt acoperite in totalitate cu cartilaj hialin -pentru realizarea concordantei perfecte intre suprafetele articulare intervine un fibrocartilaj numit disc articular -capsula articulara, puternica si stransa, se insera la periferia cartilajului hialin -ligamentele sunt reprezentate de: ligamentul sterno-clavicular anterior, sternoclavicular posterior, interclavicular si costo-clavicular

-clavicula poate executa pe stern miscari antero-posterioare, de ridicare-coborare si de circumductie. Succesiunea alternativa a acestor miscari produce miscarea de circumductie. Sindesmoza coracoclaviculara reprezinta legatura dintre clavicula si procesul coracoid al scapulei. Unii autori o includ in articulatia acromioclaviculara, altii o descriu individual. Prin ligamentele sale, aceasta sindesmoza face ca greutatea membrului superior sa fie suportata in mai mare masura de clavicula si in mai mica masura de acromion. In acelasi timp, aceste ligamente au si rolul de a limita miscarile dintre scapula si clavicula.Ligamentele sindesmozei coracoclaviculare sunt: o - ligamentul trapezoid- lama fibroasa patrulatera (trapez) intre fata superioara a procesului coracoid si fata inferioara a claviculei; o - ligamentul conoid (forma de con) cu varful pe baza procesului coracoid si baza pe tuberculul conoidian. 60.Articulatia scapulo-humerala(a umarului=sferoidala=enartroza) -suprafetele articulare sunt reprezentate de capul humeral avand forma de 1/3 de sfera, fiind acoperit de cartilaj hialin si cavitatea glenoida avand forma ovalara, fiind acoperita de cartilaj hialin. -capul humeral nu este cuprins in totalitate in cavitatea glenoida rezultand forma acomodatoare care mareste cavitatea de receptive, labrumul glenoidal care este un inel fibro-cartilaginos ce se insera pe conturul cavitatii glenoide -capsula articulara este un manson fibros cu o mare laxitate ce se insera pe portiunea periferica a labrumului glenoidian si pe colul anatomic al humerusului lasand liberi cei doi tuberculi Ligamentele: a)coraco-humeral: are aspect de Y cu varful la coracoid de unde se indreapta transversal, lateral, terminandu-se prin doua fascicule pe tuberculul mare si mic b)humeral transvers al lui Brodie: tendonul lung al bicepsului iese din articulatia scapulahumerala si se angajeaza in santul intertubercular(bicipital). Acest sant este transformat intr-un canal osteo-fibros de catre tractusuri fibroase subtiri. c)ligamentele gleno-humerale: cel superior este alipit fasciculului trohinian al ligamentului coraco-humeral; cel mijlociu se afla deasupra cavitatii glenoide, iar cel inferior se afla dedesubtul cavitatii glenoide -este o articulatie poliaxiala reprezentand cea mai mobile sferoidala a corpului uman realizand miscari de flexie-extensie, abductie-adductie, rotatie mediala si laterala, circumductie 61.Articulatia cotului:suprafete articulare,vascularizatie,inervatie,biodinamica -este formata din 3 articulatii: humero-ulnara(trohleartroza), humero-radiala(elipsoida), radio-ulnara proximala(trohoida) -din punct de vedere fiziologic se intalnesc articulatia humero-antebrahiala in care se executa miscari de flexie-extensie si articulatia radio-ulnara in care se executa miscari de pronatie-supinatie -suprafetele articulare, acoperite de cartilaj hialin, sunt humerala(trohleea, capitulul, santul capitulo-trohlean), ulna(incizura trohleara), radiusul(foseta capului radial) VASCULARIZATIA provine din arcul arterial al cotului si din ramuri articulare desprinse direct din artera brahiala. INERVATIA COTULUI este asigurata de nervii median,ulnar si radial. BIODINAMICA Articulaia cotului este o structur complex, care ofer o funcie important ca factor mecanic de legtura al membrului superior, ntre umr pe de o parte, i ncheietura minii de partea cealalt. Structura cotului reflect o balan ntre necesitile funcionale pentru poziionarea spaial a minii i nevoia unei stabiliti suficiente care s permit manipularea de obiecte grele, aruncarea sau ridicarea de greuti.

62.Articulatia cotului:capsula si ligamente -capsula articulara este intarita de 4 ligamente: anterior, posterior, colateral ulnar si colateral radial -ligamentul anterior se intinde de la fata anterioara a epicondilului medial la fata anterioara a epicondilului lateral -ligamentul posterior cuprinde 3 planuri: a)fasciculele profunde humero-olecraniene verticale ce se intind de la partea superioara a fosetei la olecran b)fasciculele humero-humerale ce se intind de la o margine la alta a fosetei olecraniene c)fasciculele olecraniene oblice ce se intind de la marginile laterale ale fosei olecraniene la marginile corespunzatoare ale olecranului Ligamentul colateral ulnar este cel mai puternic ligament fiind format din 4 fascicule: a)anterior ce se intinde de la partea anterioara a epicondilului medial la partea anterioara a marginii mediale a procesului coronoidian b)mijlociu c)posterior(ligamentul lui Bardinet) are forma de evantai cu varful pe epicondilul medial si baza pe marginea anterioara a fetei mediale a olecranului d)ligamentul lui Cooper se intinde de la partea mediala a olecranului la cea mediala a coronoidei Ligamentul colateral radial se intinde de pe epicondilul lateral la marginea anterioara a fetei mediale a marii cavitati sigmoide 63.Articulatia radio-carpiana:suprafete articulare,vasculatizatie,inervatie,biodinamica Face parte din articulaiile elipsoidale. Unete radiusul cu rndul proximal al carpului. Ulna nu particip, fiind separat de oasele carpului prin discul articular al articulaiei radioulnare distale. SUPRAFEELE ARTICULARE La nivelul antebratului este o cavitate de receptie numita si cavitatea glenoida a antebratului,format din 2/3 laterale de epifiza distala a radiusului,iar in treimea mediala de ligamentul triunghiular.Suprafata radiala este triunghiulara,cu varful pe procesul stiloid radial.Este impartita de catre o creasta atero-posterioara,care corespunde interliniului articular scafo-lunar in 2 suprafete:laterala si mediala care se va articula cu semilunarulEste acoperita de cartilaj hialin.Suprafata carpiana este reprezentata din suprafetele articulare superioare ale scafoidului,semilunarului si piramidalului.Cele 3 oase formeaza condilul carpian acoperit de cartilaj hialin. VASCULARIZATIA este asigurata de arterele interosoase anterioara si posterioara sin din ramurile carpiene ale arterelor ulnara si radiala. INERVATIA provine din nervii interososi anterior si posterior,precum si prin fibre ale nervilor median si ulnar. BIODINAMICA Articulatia este sediul miscrilor mainii pe antebrat,dar aceste miscari de flexie,extensie,lateralitate,circumductie si rotatie nu se produc numai in articulatia radiocarpiana ci la aceste miscari participa si articulatia medio-carpiana si de aceea miscrile vor fi descrise in ansamblul articulatiilor mainii. 64.Articulatia radio-carpiana

1. capsula articular stratul fibros se inser n sus la periferia suprafeei articulare radiale i a discului articular, iar n jos, pe periferia eliposidului carpian la limita cartilajului articular al oaselor carpiene; stratul sinovial l tapeteazp pe cel fibros i se termin la nivelul cartilajului articular care acoper suprafeele artoculare; 2. lig. Palmare- au forma literei v, sunt formate din: o lig. Radiocarpian- se inser n partea superioar pe marginea ant a suprafeei articulare radiale i a procesului stiloid radial, iar n partea inf fibrele sale se ndreapt unele spre semilunar iar altele spre osul capitat; o lig. Ulnocarpian- se inser pe marginea ant a discului articular i a fosetei ce separ capul de procesul stilod ulnar, apoi fibrele merg spre semilunar, piramidal i osul capitat. 3. lig. Radiocarpian dorsal- se inser n partea sup pe marginea post a feei articulare radiale, iar pe partea inf pe faa post a osului piramudal; 4. lig. Colateral radial al carpului se inser pe vrful procesului stiloid al radiusului i pe scafoid; lig. Colateral ulnar al carpului- se inser pe procesul stiloid al ulnei, piramidal i pisiform 65.Articulatiile oaselor carpiene Sunt articulaii plane. o Suprafeele articulare se afl ntre scafoid, semilunar i ntre semilunar-piramidal. Sunt acoperite de cartilaj hialin; o Mijloace de unire: 2 lig interosoase, 2 lig palmare i 2 lig dorsale; o Sinovialele sunt prelungiri provenite din stratul sinovial al capsulei articulare mediocarpiene; o Articulaia osului pisiform prezint un nr mai mare de lig ce ntresc capsula; mai dezvoltate sunt:lig. Pisometacarpian(ntre pisiform i metacarpianul V) i lig. Pisohamat( ntre pisiform i crligul osului hamat). ARTICULAIILE RNDULUI AL DOILEA (DISTAL) o Trapezul, osul capitat i osul cu crlig se articuleaz ntre ele formnd 3 articulaii plane; o Mijloacele de unire=3 lig interosoase, 3 lig palmare i 3 lig dorsale similare celor ale rndului nti. ARTICULAIA MEDIOCARPIAN Unete rndul proximal exceptnd pisiformul, cu rndul distal al carpului. o Suprafeele articulare- caracteristici:1)exist 2 caviti glenoide si 2 condili;2)rndul proximal prezint medial o caviatte glenoid format de : piramidal, semilunar i faa intern a scafoidului; iar lateral un mic condil format de scafoid;3)rndul distal prezint medial un condil voluminos format de osul capitat i de osul cu crlig, care va ptrunde n cavitatea glenoid a rndului precedent; n partea lateral avem o cavitate glenoid format de trapez i rapezoid; 4)suprafaa articular distal se articuleaz cu cea proximal, linia articular are forma unui s orizontal; o Mijloace de unire: capsula aricular (este lax) ntrit de cteva lig: lig. Radiat al carpului( situat pe faa palmar, pleac de pe soul capitat, apoi d un ram extern spre scafoid i unul intern pe piramidal), lig. Dorsal ( pleac de pe faa post a piramidalului, d 2 fascicule: unul superior spre scafoid i altul inferior care se termin pe trapez, trapezoid. 66.Articulatiile carpo-metacarpiene ARTICULAIA CARPOMETACARPIAN A POLICELUI Este o articulaie n a.

SUPRAFEELE ARTICULARE o Faa inferioar a trapezului; o Feioara articular de pe primul metacarpian; MIJLOACE DE UNIRE o Capsula articular(strat fibros, lax i strat sinovial) MICRILE o Adducia=micarea prin care policele se apropie de degetul al doilea;este realizat de m. adductor al policelui; o Abducia=policele se ndeprtez de degetul respectiv;este realizat de m. lung abductor al policelui; o Micarea de opoziie rezult din combinarea a 3 micri: O micare unghiular, prin care vrful policelui descrie un arc de 120, ntre punctul cel mai ndeprtat de axul longitudinal al minii i un punct care depete n direcie medial aceast ax; O micare concomitent de rotaie de 90 a policelui n jurul axei lui longitudinale; O micare de flexie a ultimei falange pe prima i a acesteia pe metacarpian. ARTICULAIILE CARPOMETACARPIENE ALE CELORLALTE DEGETE SUPRAFEELE ARTICULARE o Metacarpianul al II-lea se articuleaz cu trapezul, trapezoidul i osul capitat; aceste 3 oase formeaz o scoab n care ptrunde baza metacarpianului respectiv; o Metacarpianul al III-lea se articuleaz cu osul capitat; o Al IV-lea cu osul capitat i cu osul cu crlig; o Al V-lea cu osul cu crlig. MIJLOACE DE UNIRE o Capsula articular; o Lig. Interosos; o Lig. Carpometacarpiene palmare; o Lig. Carpometacariene dorsale. 67. Articulatiile metacarpo-falangiene si interfalangiene ARTICULAIILE METACARPOFALANGIENE Sunt de tip elipsoid. SUPRAFEELE ARTICULARE=capetele rotunjite ale metacarpienelor care ptrund n cavitile puin adnci de pe baza falangelor proximale. MIJLOACE DE UNIRE o Capsula articular; o Lig. Palmare- aezate pe feele palmare ale articulaiilor; o Lig. Colaterale- au form de evantai, cte 2 pt fiecare articulaie, aezate radial i ulnar pe laturile acesteia; o Lig. Metacarpian transvers profund. MICRILE o De flexie i extensie a degetelor o nclinarea marginal=falanga poate fi dus n sens ulnar(adducie) sau radial(abducie); o Circumducia rezult din executarea succesiv amicrilor descrise anterior: flexie, nclinare ulnar, extensie, nclinare radial sau invers. ARTICULAIILE INTERFALANGIENE Degetele minii prezint cte 2 articulaii: una proximal i alta distal; excepie face policele care prezint o singur articulaie; toate sunt articulaii trohleene, ginglyme.

SUPRAFEELE ARTICULARE o Suprafaa proximal=este reprezentat prin extremitile distale ale primei i ale celei de a II-a falange o Suprafaa distal=extremitile proximale ale cele de a II-a i a III-a falange MIJLOACE DE UNIRE=capsul ntrit de un lig palmar i 2 lig colaterale, care au aceeai dispoziie ca i la articulaiile metacarpofalangiene. MICRILE o Flexie- prin care degetele se apropie de palm; o Extensie-prin care se ndeprteaz; o M motori ai articulaiilor interfalangiene: o M flexori: flexor profund al degetelor, flexor superficial al degetelor, lung flexor al degetelor; M extensori: lombricali, interosoi palmari, interosoi dorsali 68.Articulatia sacro-iliaca Face parte din grupul articulaiilor sinoviale. SUPRAFEELE ARTICULARE o Feele auriculare ale osului coxal i cele ale osului sacrat; o Sunt acoperite de cartilaj hialin; MIJLOACE DE UNIRE o Capsula articular- este foarte scurt i n partea dorsal este nlocuit prin lig sacroiliace interosoase; o Lig. sacroiliace ventrale- se inser pe aripioara sacrului i pe faa pelvin a osului sacru, lateral de primele 2 guri sacrate, apoi merg lateral ctre osul coxal, fixndu-se pe partea nvecinat a liniei arcuate; o Lig. sacroiliace dorsale- unesc spina iliac postero-superioar cu creasta sacrat lateral; o Lig. sacroiliac interosos- umple spaiul neregulat format imediat deasupra i napoia cavitii articulare;este acoperit de lig. sacroiliace dorsale; o Lig. iliolombar- este un lig puternic, situate n spaiul unghiular ce separ coloana lombar de creasta iliac. MICRILE o De nutaie= baza sacrului se apleac nainte i n jos; o De contranutaie=baza se ndreapt napoi i n sus. 69.Simfiza pubiana Rezult n urma unirii celor 2 oase coxale n partea anterioar. Este o sifmiz. SUPRAFEELE ARTICULARE= feioara articular ovalar de pe fiecare os pubian; MIJLOACE DE UNIRE o Discul fibrocartilaginos interpubian= umple spaiul dintre cele 2 suprafee articulare; o Lig. pubian superior- se ntinde de la un tubercul pubian la cellalt; o Lig. pubian arcuat- este situate imediat sub simfiza pubian; prin marginea sa sup ader la discul interpubian, iar de o parte i de cealalt la ramurile descendente pubiene;marginea inf formeaz o curb orientat spre tuberozitile ischiatice. 70.Ligamentele sacro-ischiadice,ligamentul ileo-lombar si membrana obturatoarie

Ligamentele sacro-ischiadice sunt benzi fibroase largi,rezistente,intinse intre sacrum si osul coxal,situate in spatiul cuprins intre cele 2 oase la partea postero-laterala a bazinului.Ele sunt in numar de 2 ,ligamentul sacro-tuberal si sacro-spinos. Ligamentul sacro-tuberal sau ligamentul sacro-ischiadic mare,cu baza pe sacrum si varful pe tuberozitatea ischiadica.Superior se insera pe spina iliaca postero-superioara ,spina iliaca postero-inferioara si pe scobitura dintre ele,pe partea invecinata a suprafetei gluteale,de la extremitatea posterioara a crestei iliace pana la scobitura ischiadica mare,dedesubtul articulatiei sacro-iliace,pe marginile laterale ale sacrumului si coccisului si pe cele 2 vertebre coccigiene.In apropierea ischionului,se insera pa partea postero-mediala a truberozitatii ischiadice,Trimite o mica prelungire care se insera pe buza mediala a ramurii inferioare a ischionului,numita plica falciforma.Pe fata posterioara a ligamentului sacro-tuberal se insera facicule carnoase a gluteului mare. Ligamentul sacro-spinos sau ligamentul sacro-ischiadic miseste situat anterior fata de ligamentul sacro-tuberal.Se insera prin baza sa pe marginile sacrumului si coccisului la nivelul ultimelor 2 vertebre sacrale si primelor 2 sau 3 vertebre coccigiene.Are raport anterior cu m.ischio-coccigian. Raporturile ligamentelor sacro-ischiadice.Ele completeaza peretele alteral al pelvisului si inchid scobitura scro-ischiadica transformand-o intr-un canal osteo-fibros impartit la randul lui in 2 orificii secundare:superior si inferior. Ligamentul ilio-lombar ,ligament puternic format din fibre transverale si oblice.Poate fi divizat intr-un fascicul ilio-lombar superior,intins intre procesul transvers al celei de-a 3 a vertebre lombare,creasta iliaca si partea superioara a fosei iliace si un fascicul iliolombara inferiro,transversal,care se intinde de la procesul transvers al celei de a 5a vertebra lombara la creasta iliaca.Fibrele mediale ale ligamentului prezinta insertia inferioara si pe sacrum,motiv pentru care aceste fibre sunt numite de catre BICHAT ligament sacro-vertebral. Membrana obturatoare este o lama fibroasa care inchide aproape complet gaura obturata.Ea lasa libera partea usperioara a gaurii obturate la nivelulsantului obturator,pe care-l transforma intr-un canal osteo-fibros.Marginea sa superioara lasata libera este intarita pe fata laterala de o planglica fibroasa numita ligamentul subpubian.In timp ce in partea anterioara si posterioara,membrana se insera pe conturul gaurii obturate,posteroinferior insertia depaseste marginea gaurii obturate,inserandu-se pe fata mediala a ramurii ischio-pubiene.Pstero-superior insertia membranei se indeparteaza de asemenea de conturul gaurii obturate si se face pe creasta tuberculara.Membrana obturata este formata din fibre incrucisate in toate sensurile,dar cea mai mare parte a fasciculelor au o directie aproape orizontala. 71.Articulatia coxo-femurala:suprafete articulare,vasculatizatie,inervatie,biodinamica Este o articulatie feroidata tipica care uneste femurul cu osul iliac. Suprafetele articulare sunt reprezrntate de capul femural si acetabul,marit cu un fibrocartilaj numit labrum sau cadrul acetabular. Capul femural este o proeminenta rotunjita,2/3 dintr-o sfera,orientat supero-medial si putin anterior.Prezinta putin postero-inferior centrului sau foseta capului femural sau foseta ligamentului rotund destinat insertiei acestui ligament.Capul femural este acoperit de un strat de cartilaj hialin mai gros care lipseste in partea anterioara sa fosetei capului femural. Acetabulul este articulat numai in portiunea sa periferica,semilunara,acoperita de cartilaj hialin.Cartilajul care acopera suprafata acetabulului este mai gros la periferie decat in centru.

Labrumul sau cadrul acetabular este un cartilaj osteo-fibros care se insera ca un inella periferia acetabulului caruia ii mareste adancimea.Prezinta o fata aderenta sau baza pe care se insera spranceana acetabulara,o fata externa convexa care da insertie capsulei articulare,o fata interna neteda articulara a acetabulului.Are rol de a mentine capul femural in acetabul.La niv incizurrii acetabulului el trece ca o punte transformandu-o intr-un orificiu si aceasta portiune a labrumului se numeste ligamentul transversal al acetabulului. VASCULARIZATIA. Capul femural primeste artere cu o tripla provenienta:artera ligamentului capului femural,arterele capsulare,artera circumflexa femurala mediala.Artera ligamentui capului femural provine din artera obturatorie.arterele capsulare isi au originea in cele 2 artere femurale circumflexe si asigura vascularizatia fetei inferioare a colului femural fiind afectate in fracturile de col femural.Artera principala a articulatiei este artera circumflexa femurala mediala,care inconjoara fata mediala a colului,primeste anastomoze de la circumflexa femurala laterala si asigura in cea mai mare parte a vascularizatiei capului femural. INERVATIA este data pe fata anterioara de ramuri din n femural si n.obturator iar pe fata posterioara de ramuri din n.ischiadic si n. Muschilor patrat femural si Gemen inferior.Nervul obturator da un ram important , nervul articual al soldului,impartindu-se in 3 ramuri:un ram pt labrum,un ram acetabular si un ram pt fata anterioara a capsulei. Miscarile articulatiei coxo-femurale:articulatia coxo-femurala fiind o articulatie sfenoidala tipica are 3 axe de miscare,la nivelul ei executandu-se urmatorele miscari:flexieextensie,abductie-adductie,rotatie si circumductie. 72.Articulatia coxo-femurala:capsula si ligamente Suprafetele articulare sunt mentinute in contact printr-o capsula articulara,prin ligamente care intaresc capsula si printr-un ligament independent de capsula numit ligamentul rotund. Capsula articulara are baza mare pe coxal si baza mica pe femur.Insertia iliaca se face pe conturul osos al spracenei acetabulare si in portiunea invecinata a fetei externe a labrumului.La nivelul incizurii acetabulare ea se insera pe fata laterala a ligamentului transvers al acetabulului.La nivelul femurului insertia acapsulei se face pe colul anatomic.Superior si inferior pe marginile corespunzatoare ale colului urmand linile olblice care unesc extremitatile limitelor de insertie anterioara si posterioara. Ligamentele articulare.Capsula articulara este intarita antero-medial si posterior prin 3 fascicule ligamentare,care asigura o soliditate asrticulatie atat in mers cat si in pozitie statica. Ligamentul ilio-femural al lui BERTIN este cel mai puternic ligament al articulatiei,acoperind fata anterioara a articulatiei.Prin varful sau se insera pe osul coxal,sub spina iliaca antero-inferioara si se insera pe toata intinderea liniei intertrohanteriene.I se disting 2 fascicule:fasciculul superior sau ilioprehanterian ce se insera sub spina iliaca antero-inferioara si fasciculul inferior sau ilio-pretrohantinian ce se insera pe spina iliaca antero-inferioara,sub tendonul direct al dreptului femural.Cele 2 fascicule ale ligamentului ilio-femural sunt cunscute si sub numele de ligamentul in Y al lui BIGELOW.Ligamentul ilio-femural joaca rol in mentinerea pozitiei corpului , opunandu-se caderii corpului inapoi. Ligamentul pubo-femural este situat tot pe fata anterioara a articulatiei.Superior se insera pe partea anterioara a eminentei iliopubiene,pe creasta pectineala si pe ramusa superioara a pubisului.adaugat celor 2 fascicule ale ligamentului ilio-femural,ligamentul pubo-femural formeaza ligamentul in N al lui WELCKER.Ligamentul limiteaza abductia si rotatia laterala.

Ligamentul ischio-femural este situat pe fata postero-inferioara a articulatiei.Se insera pe santul subacetabular,pe portiunea ischiadica a sprancenei acetabulare si pe labrumul acetabular.Prezinta 2 fascicule:fasciculul ischio-supracervical si fasciculul zonular sau ischio-capsular.Ligamentul ischio-femural limiteaza miscarile de rotatie mediala si adductie.Zona orbiculara reprezinta partea profunda a capsulei din vecinatatea membranei sinoviale. Ligamentul rotund sau ligamentul capului femural se intinde traversand cavitatea articulara de la capul femurului la canalul obturator.Pe femur se insera in anterosuperioara afosetei capului femural,de unde se indreapta inferior rulandu-se pe capul femural si se largeste in vecinatatea canalului obturator unde se termina prin 3 fascicule principale:anterior,mijlociu si posterior.Fasciculul anterior sau pubian se insera in partea ant.a snatului obturator,fasciculul posterior sau ischiadic inconjoara extremitatea posterioara a santului obturator,trecand inferior ligamentului transvers al acetabulului de care adera intim si se insera pe coxal,lateral santuli obturator.Fascicolul mijlociu se insera pe toata lungimea marginii inferioare a ligamentului transvers. 73.Articulatia genunchiului:suprafetele articulare,vascularizatia,inervatia,biodinamica. Suprafetele articulare sunt situate la nivelul epifizei distale a femurului,epizei proximale a tibiei si pe fata posterioara a patelei. Epifiza distala a femurului participa la formarea articulatiei prin cei 2 condili si prin suprafata patelara.Suprafata patelara prezinta versantul sau lateral mai larg,mai intins,si mai proeminent decat cel medial.Suprafata patelara se prelungeste pana la nivelul fosei intercondilare.Ea este separata de condilii femurului prin santul condilotrehleean.Fata posterioara a patelei este extraarticulara in1/3 sa inferioara.In ceea ce priveste condilii femurali,condilul lateral este mai larg si mai scurt,iar cel medial este oblioc posteromedial.Condilul medial se afla intr-un plan inferior condilului lateral.Condilii femurali sunt acoperiti de un cartilaj hialin. Epifiza proximala a tibiei prezinta fata superioara articulara cu cele 2 fose articulare,separate intre ele printr-o suprafata nearticulara,eminenta intercondilara sau spina tibiei.Fosele articulare ale tibie sunt mai inguste decat lungi,ovale,cea mediala fiind mai lunga si mai larga decat cea laterala.Ele prezinta tuberculii intercondilari si sunt acoperite de cartilaj hialin. Fosele articulare ale tibiei nu se adapteaza condililor femurali si concordanta se realizeaza prin interpunerea intre tibie si femur a meniscurilor intraarticulare sau fibrocartilajele semilunarel.Ele sunt in numar de 2,unul lateral si unul medial,cu o fata superioara concava,o fata inferioara,o fata laterala sau periferica , o margine mediala sau centrala si 2 extremitati sau coarne. Meniscul lateral are forma literei O,cornul sau anterior se insera pe suprafata prespinala imediat anterior tuberculului intercondilar lateral al tibiei si postero-lateral ligamentului incrucisat anterior.Cornul posterior se insera posterior eminentei intercondilare,in depresiunea care separa cei 2 tuberculi intercondilari.De la extremitatea posterioara a meniscului se desprinde un fascicul numit ligamentul menisco-femural care insoteste ligamentul incrucisat posterior ,trecand posterior acestuia si se insera impreuna in santul intercondilar si pe condilul medial al tibiei. Meniscul medial are forma literei C si prin cornul sau anterior se insera in unghiul antero medial ar suprafetei prespinale,anterior ligamentului inrucisat anterior.Prin cornul posterior se insera pe suprafata retrospinala , imediat posterior insertiei meniscului lateral si anterior insertiei ligamentului incrucisat anterior.Cele 2 meniscuri sunt unite in

partea lor anterioara printr-o bandeleta fibroasa transversala numita ligamentul transvers al genunchiului. VASCULARIZATIA provine din reteaua articulara a genunchiului si din artera mijlocie a genunchiului. INERVATIA este asigurata de ramuri din n.safen(din ramurile sale infrapatelare) si de ramuri colaterale articulare ale nervilor perinier comun si tibial. Articulatia genunchiului fiind o articulatie uniaxiala prezinta 2 miscari principale:flexie si extensie.Aceaste miscari sunt insotite de altele secundare,de rotatie mediala si laterala.Articulatia mai poate prezenta o serie de miscari de inclinare laterala,foarte redusa ca aplitudine.Articulatia genunchiului actioneaza ca o parghie de gradul III.Miscarea se realizeaza prin deplasarea femurului pe tibie careeste fixa,prin deplasarea tibiei pe femurul fixat sau prin deplasarea simultana a celor 2 oase. 74.Articulatia genunchiului:capsula si ligamente Capsula articulara este un manson fibros care se intinde de la epifiza distala a femurului la epifiza superioara a tibiei prezentand anterior o intrerupere corespunzatoare suprafetei articulare a patelei,pe marginea careia se insera. Insertia femurala a capsulei se face pe conturul suorafetei articulare,la o distanta variabila de cartilajul hialin. Anterior capsula se insera in depresiunea supratrohleeana.Posterior insertia capsulei se apropie de cartilajul hialin si trece cativa milimetrii numai deasupra condililor .Se inflecteaza apoi anterior in fosa intercondilara si circumscrie la nivelul extremitatii anterioare a acestei fose,insertia ligamentelor incrucisate cu care se confunda. Insertia tibiala urmeaza neregulat conturul condililor tibiali.Anterior se face pe marginea anterioara a suprafetei rugoase prespinale.Posterior,insertia capsulei urmeaza de fiecare parte mai intai invelisul cartilaginos glenoidian,iar apoi se confunda cu ligamentele incrucisate. Insertia patelara se face prin marginile cartilajului hialin care acopera suprafata articulara a patelei. Capsula articulara lipseste la nivelul tendonului m.popliteu unde sinoviala comunica cu bursa seroasa anexata acestui tendon.Structural,capsula articulara este formata din fibre longitudinale,verticale si oblice. Ligamentele care intaresc capsula sunt anterioare,medial,lateral si posterioare. Ligamentele anterioare.Anterior,capsula articulatiei genunchiului este intarita de elemente fibroase reprezentate pe 3 planuri:un plan profund,un plan mijlociu,tendinos,un plan superficial,fascial.Planul capsular este format din aripioarele patelare si ligamentele menisco-patelare.Aripioarele patelare au baza care se insera pe marginea laterala a patelei si pe varful condilului femural.Sunt 2:una medial asi una laterala. Ligamentele menisco-patelare se intind oblic de la partea inferioara a marginilor laterale ale patelei la fata laterala a meniscului intraarticular.Ligamentul mensico-patelar lateral este in general mai dezvoltat decat cel medial. Ligamentul patelei sau ligamentul patelar prezinta portiunea subpatelara a tendonului m.quadriceps.Are forma trapezoidala cu baza mare inserata pe varful patelei,iar baza mica pe partea inferioara a tuberozitatii tibiei.Ligamentu prezinta 2 fete:anterioara si posterioara,2 margini,laterala si mediala si 2 baze,una mai superioara si alta mai inferioara. Retinaculele patelare,medial si lateral numite si ligamente patelare accesorii,care coboara de fiecare parte a patelei si a ligamentului patelar si pe condilul tibial.Ele au rol de sine care conduc patela in miscarile sale.

Fascia lata este situata anterior expansiunilor tendinoase ale quadricepsului,inseranduse pe marginea laterala a patelei si pe condilul tibial lateral.Fascia lata si expansiunile quadricepsului sunt strans unite si planul tendinos format este foarte aderent la aripioara patelara laterala,de care se izoleaza foarte greu. Ligamentul colateral tibial este format din 2 portiuni:una principala care se intinde de la femur la tibie sub foarma unei bandelete,si una accesorie situata posterior precedentei si formata din fascicule ce se intind de la femur si tibie la meniscul medial. Ligamentul colateral fibular este intins de la condilul femural lateral la extremitatea superioara a fibulei.Proximal se insera pe tuberozitatea condilului femural lateral,deasupra fosetei popliteului si sub foseta de insertie a capului lateral al gastrocnemianului.Este independent pe toata lungimea sa da capsula articulara subiacenta.Extremitatea sa inferioara este acoperita de tendonul bicepsului,de care este separata printr-o bursa seroasa. Ligamentele posterioare cuprind ligamentele incrucisate situate in fosa intercondilara si un plan fibros posterior dispus posterior fosei intercondilare si care se intinde de la cei 2 condili femurali la partea posterioara a tibiei.Este format dintr-o portiune mijlocie si 2 portiuni laterale.Portiunile laterale acopera partile posterioare rotunjite ale condililor femurali,confundandu-se cu capsula articulara si cu insertiile m gastrocnemian ,formand cojile(calotele)condiliene se se insinueaza in fosa intercondilara,nivel la care se continua cu insertia ligamentelor incrucisate.Calota fibroasa laterala poate prezenta un os sesamoid pentru capul lateral al gastrocnemianului,iar calota fibroasa mediala poate prezenta un hiatus circular prin care trece capul medial al gastrocnemianului pentru a se insera pe condilul subiacent.Portiunea mijlocie prezinta fasciculele:ligamentele popliteu oblic si popliteu arcuat. Ligamentul popliteu oblic se desprinde din tendonul semimembranosului putin deasupra tibiei si se sinsera pe calota condiliana laterala.acest ligament reprezinta tendonul curent al semimembranosului. Ligamentul popliteu arcuat se imparte in 2 fascicule:fasciculul lateral sau ligamentul lateral scurt si cel medial. Ligamentele incrucisate sunt 2 cordoane fibroase ce se intind de la suprafata intercondilara a tibiei la fetele intercondilare ale femurului.Sunt ligamente extraarticulare,in afara sinovialei.Ligamentul incrucisat anterior se insera in partea sa inferioara pe aria intercondilara anterioara a tibiei,se indreapta supero-posterior si lateral si se insera proximal pe jumatatea posterioara a fetei intercondilare a condilului lateral al femurului.Ligamentul incrucisat posterior se insera pe aria intercondilara posterioara a tibiei,posterior insertiilor celor 2 meniscuri,se indreapta antero-superior si medial si se termina pe o linie de insertie orizontala,la partea anterioara a fetei intercondilare a condilului medial femural. In partile anterioara si posterioara ale ligamentului incrucisat posterior se gaseste cate un fascicul numit ligamentul menisco-femural anterior respectiv posterior. Cele 2 ligamente isi primesc numele deoarece se incruciseaza intre ele atat in sens antero-posterior cat si in sens transversal. 75.Articulatiile oaselor gambei Cele 2 oase ale gambei,tibia si fibula,sunt unite intre ele prin2 articulatii,una superioara si una inferioara,intre care se gaseste membrana interosoasa. Articulatia tibio-fibulara superioara(proximala),este o articulatie sinoviala planiforma care se stabileste intre extremitatile superioare ale tibiei si fibulei. Suprafata articulara a tibiei este rotunjita,plana fiind situata in partea postero-superioara a condilului lateral.Suprafata a articulata a fibulei este situata pe partea mediala a

extremitatii superioare a fubulei,fiind plana si rotunjita.Cele 2 suprafete articulare sunt acoperite de un strat subtire de cartilaj hialin.Mijloacele de unire sunt reprezentate prin capsula fibroasa si 2 ligamente. Capsula articulara se insera la periferia cartilajului hialin cu exceptia portiunii anterosuperioare unde se insera la cativa milimetri decartilajul suprafetei articulare tibiale. Ligamentele articulatiei tibio-fibulare sun unul anterior si celalalt posterior.Ligamentul anterior al capului fibulei este mai gros si mai rezistent decat cel posterior.Este format din fibre care se insera pe condiloul lateral al tibiei,si pe partea anterioara a capului fibulei. Ligamentul posterior al capului fibulei se insera pe partea posterioara a capului fibulei si portiunea posterioara a condilului lateral al tibiei.Acest ligament este acoperit de tendonul distal al m.popliteu. Sinoviala acopera fata profunda a capsulei si comunica in unul din 6 cazuri cu articulatia genunchiului. Vascularizatia provine din reteaua articulara a genunchiului(arterele infero-mediala si infero-laterala ale genunchiului si din arterele recurente tibiale anterioara si posterioara,din ramul circumflex al fibulei si din recurenta peroniera anterioara.) Inervatia este asigura de filete nervoase din nervul peronier comun,din nervul peronier superficial si din nervul interosos al gambei.(ram din nervul tibial). Prezinta decat miscari de alunecare de amplitudine redusa. Articulatia tibio-fibulara inferioara(distala) este o sindesmoza care se stableste intre extemitatile distale ale celor 2 oase ale gambei. Suprafata articulara tibiala este reprezentata de incizura fibulara.Este rugoasa in partea sa superioara si neteda in partea sa inferioara.Suprafata articulara a fibulei,situala pe fata mediala a maleolei,are aspecte diferite.Cel mai frecvent este usor concava , si in aceste cazuri cele 2 suprafete articulare tibiala si fibulara,vin in contact numai prin marginile lor,lasand un spatiu care va fi ocupat de ligamente.Cele 2 suprafete articulare nu prezinta cartilaj hialin,fiind acoperite numai de periost. Mijloacele de unire sunt reprezentate prin 3 ligamente:anterior,posterior,si interosos. Ligamentul tibio-fibular anterior este o panglica larga,groasa si foarte rezistenta.Fibrele sale sunt oblice infero-lateral,de la marginea anterioara a suprafetei articulare tibiale si de pe portiunea vecina din fata antero-laterala a tibiei la marginea anterioara a maleolei fibulare. Ligamentul tibio-fibular posterior este mai gros si mai larg decat precedentul.Fibrele sale oblice infero-lateral se indreapta medial pe margineaz posterioara a suprafeti tibiale si pe fata post . a tibiei.Ligamentul se insera lateral pe toata marginea posterioara a maleolei fibulare.Portiunea sa profunda si inferioara formeaza ligamentul transvers inferior , care se intinde de la marginea superioara a fosei maleolare fibulare la marginea posterioara a maleolei tibiale. Ligamentul interosos se continua superior cu membrana interosoasa crurala.Este format din fascicule fibroase scurte,transversale si obloc-descendente de la fibula spre tibie.Fibrele acetului ligament se insera pe fetele invecinate ale tibiei si fibulei si se intind inferior pana la 2-3 mm desupra marginii superioare a suprafetelor articulare. Sinoviala articulatiei talo-crurale emite o prelungire care patrunde intre tibie si fubula , pana la nivelul ligamentului interosos. Vascularizatia provine din arterele maleolare si tarsiene ale arterei tibiale anterioare si din ramurile calcaneene si maleolare ale arterei peroniere,ram din artera tibial posterioara. Inervatia este asigrata de nervii peronier profund,sural si tibial.

Articulatia tibio-fibulara distala prezinta usoare miscari transversale prin care maleola fibulara se indeparteaza sau se aproprie de tibie.Aceste miscari sunt legate de cele din articulatia talo-crurala si se datoresc coformatiei trhleei talusului care este mai lata in portiunea anterioara decat in cea posterioara.Cand piciorul este flectat dorsal,trohleea talusului patrunde in partea sa mai larga intre cele 2 oase ale gambei pe care le indeparteaza,determinand intinderea ligamentelor.Can piciorul este flactat plantar,oasele gambei se aproprie,deoarece posrtiunea posterioara mai ingusta a talusului se interpune intre tibie si fibula. 76.Articulatia talo-crurala:suprafete articulare,vascularizatie,inervatia,biodinamica Numita si articulatia gatului piciorului,tibio-tarsiana sau articulatia gleznei,articulatia uneste cele 2 oase ale gambei cu talusul.Este o trohleartroza. Suprafete articulare.Extremitatile inferioare ale oaselor gambei,unite prin articulatia tibio-fibulara inferioara,formeaza o scoaba alungita transversal,in care patrude corpul talusului.Scoaba tibio-fibulara prezinta 3 pereti articulari,unul superior sau tibial si 2 laterali sau maleolari. Suprafata articulara superioara este reprezenta de fata rticulara inferioara a tibiei,care este concava atero-posterior si prezinta in portiunea sa mijlocie o proeminenta neteda antero-posterioara care corespunde gatului trohleei talusului, Suprafata maleolara mediala apartine maleolei mtibiale,este verticala,plana , cu baza situata anterior.Ea se cintinua cu suprafata articulara superioara cu care formeaza un unghi ascultit,aproape obtuz. Suprafata maleolara laterala sau fibulara este convexa supero-inferior,avand forma triughiulara cu baza orientata superior.Ea este separta de suprafata tibiala printr-un franj sinovial care umbple desciderea ingusta si alingita antero-posterior de la nivelul articulatiei tibio-fibulare inferioare.Cartilajul hialul care acopera aceste suprafete articulare este mai gros pe suprafata superioara decat pe suprafetele maeleolare. Suprafetele talare sunt de asemenea in numar de 3:superioara,2 laterale. Suprafata laterala superioara este reprezentata de trohleea talara,care este mai larga anterior decat posterior.Gatul trohleei este indreptat oblic postero anterior si mediolateral,ceea ce explica deviata piciorului in aceeasi directie.Versantul sau mediala este mai ingust decat cel lateral.Maeginea sa laterala este mai ridicata decat cea mediala,prezinta la cele 2 extremitati ale asale o stergere oblica produsa de frecarea exercitata la acest nivel de catre ligamentele anterior si posterior ale articulatiei tibiofibulare.Trohleea talara este mai intinsa in sens antero-posterior ale articulatiei tibiofibulare.Trohleea talara este mai intins in sens antero-posterior decat suprafata tibiala si deci o portiune asa va depasi scoaba gambiera si va corespune capsulei articulare. Suprafata talara mediala corespune maleolei tibiale si are forma de virgula cu capul situal anterior. Suprafata talara laterala corespunde maleolei fibulare,are forma triunghiulara cu varful orientat inferior si usor lateral. Suprafetele articulare talare sunt acoperite de cartilaj hialin.Interliniul articular corespunde unui plan orizontal care in partea laterala este situat la 2 cm deasupra varfului maleolei fibulare,iar medial la 1 cm deasupra varfului maleolei tibiale. Vascularizatia provine din ramurile arteriale care vascularizeaza si articulatia tibiofibulara si care participa la formarea retelei arteriale maleolare mediala si laterla si a retelei calcaneene.

Inervatia este asigurata de nervii safen,tibial,sural si peronier profund. In articulatia talo-crurala au loc miscari de flexie si extensie ale piciorului.Amplitudinea totala a miscarilor de flexie si extensie este de 70 grademdintre care 25 de grade revin flexiei dorsale si 45 de grade extensiei.Mobilitatea articulatiei variaza de la individ la individ.Miscarea de flexie plantara este limitata prin intinderea fasciculelelor anterioare ale ligamentelor colaterale,medial si lateral.Miscarea de flexie dorsala este limitata prin indinderea fascuculelor posterioare ale ligamentelor colaterale si tendinului lui ACHILE.In afara acestor miscari mai exista una extrem de redusa,miscarea de lateralitate a talusului in scoaba gabiera. 77.Articulatia talo-crurala:capsula si ligamente Mijloacele de unire sunt reprezentate de capsula articulara intarita pe partile laterale de 2 ligamente puternice . Capsula articulara se insera pe partile superioara si inferioara la feriferia cartilajului hialin,cu exceptia partii anterioare imde seinsera pe tibie si pe colul talusului la 7-8 mm de cartilajul hialin.anterior capsula este subtire si laxa,intarita uneori de lamele fibroase fine dispuse pe mai multe planuri,separate unele de altele prin mase adipoase.Una din aceste lamele este bine dezvoltata si poarta denumirea de ligament anterior,intinzanduse oblic infero-lateral de la tibie la fata laterala a colului talusului.Pe partile laterale capsula este ingrosata de catre ligamentele colaterale medial si lateral.Posterior,capsula este foarte subtire;este intarita de cateva tracturi fibroase care se intind de la tibie la maleola laterala si la ligamentul talo-fibulat posterior si de ligamentul talo-fibulocalcanean. Tendoanele m.extensor adera intim la capsula .Ligamentele colaterale ale articulatiei sunt in numar de 2:lateral si medial. Ligamentul colateral lateral este radiar si se intinde de la maleola fibulara la talus si calcaneu,avand fibrele dispuse in 3 fascicule distincte denumite in raport cu dispozitia lor:ligamentul talo-fibular anterior,ligamentul talo-calcaneean si ligamentu talo-fibular posterior. Ligamentul colaterala medial este mai puternic ,are forma triunghiulara,fiind dispus in 2 planuri:superficial si profund.Ligamentul superficial sau ligamentul deltoidian cu varful pe maleola mediala se imparte la randul lui in alte 4 fascicule:tibio-talar anterior,tibionavicular,tibio-calcaneean,tibio-talar posterior care se termina pe talus,navicular si calcaneu.Ligamentul profund este acoperit de ligamentul superficial de care este despartit adesea printr-un interstitu celular.Se insera proximal pe varful maleolei tibiale. Sinoviala captuseste capsula fibroasa si suprafetele osoase intre insertia capsulei si cartilajului hialin. 78.Articulatia subtalara si talo-calcaneeana-naviculara Talusul si calcaneul sunt unite prin 2 articulatii:anterioara si posterioara,separate intre ele prin sinus tarsi.Articulatia subtalara se mai numeste si articulartia talo-calcaneeana posterioara si este o articulatie trohoida. Suprafata articulara talara este reprezentata de fata postero-laterala a fetei inferioare a acestui os.Suprafata articulara calcaneeana este situata om partea posterioara a fetei superioare a calcaneului,orientata antero-superior .Suprafetele articulare sunt acoperite de un cartilaj hialin. Mijloacele de unire sunt reprezetate de capsula si 3 ligamente. Capsula se insera la periferia cartilajului hialin,cu exceptia partii sale posterolaterale.Ligamentele sunt reprezentate de ligamentul talo-calcaneean interosos,talo-

calcaneean lateral si talo-calcaneean medial.Ligamentul talo-calcaneean interosos este foarte puternic,ocupa sinus tarsi,separand articulatia subtalara de cea talocalcaneeana.Format din lame fibroase care se grupeaza in 2 planuri fibroase:posterior si anterior,planuri separate prin tesut adipos in care se poate dezvolta uneori o bursa seroasa.Ligamentul talo-calcaneean lateral se intinde intre fetele dorale ale celor 2 oase si dedesubtul ligamentului calcaneo-fibular.Ligamentul talo-calcaneean medial se intinde intre tuberculul medial al procesului posterior al talusului si sustentaculum tali. Articulatia talo-calcaneana-naviculara face parte din grupul articulatiilor sferoidale(enartroze),fiind formata din 2 articulatii:articulatia talo-calcaneeana anterioara si articulatia calcaneo-naviculara,unite intre ele prin intermediul ligamentului calcaneo-navicular plantar. Suprafetele articulare sunt reprezentate printr-un cap si o cavitate de receptie. Capul apartine talusului si prezinta 3 segmente delimitate prin2 creste netede:un segment antero-superior sau navicular ; un segment mijlociu sau ligamentos ; un segment postero-inferior sau calcaneean,impartit adesea in 2 fatete secundare.Cele 3 segmente sunt acoperite de cartilaj hialin. Cavitatea de receptie este formata astfel:antero-superior de catre fata posterioara ,concava a navicularului,postero-inferior de fata superioara a calcaneului care prezinta 2 fetisoare articulare:anterioara si mijlocie , intre intervalul triunghiular dintre calcaneu si navicular se fla ligamentul calcaneo-naviculat plantar.Ligamentul este divizat in 2 fascicule:un fascicul lateral si unu medial descri sub numele de ligament glenoidian.Pe sub fata plantara a ligamentului calcaneo-navicular trec tendoanele m tibial posterior si plexor ai degetelor care contribuie in mod activ la sustinerea capului talar si a greutatii corpului. Mijloacele de unire cuprind capsula si o serie de ligamente. Capsula articulara se insera la periferia cartilajului hialin,cu exceptia partii sale superomediale,unde se insera pe colul talusului posterior de cartilajul hialin. Ligamentele sunt reprezentate de :ligamentul talo-calcaneean interosos,ligamentul calcaneo-navicular plantar,ligamentul bifurcat si ligamentul talo-navicular. Ligamentul bifurcat, sau ligamentul in Y sau in V, este denumit de catre CHOPART drept cheia articulatiei.Ligamentul se imparte in 2 fascicule:unul medial,ligamentul calcaneo-navicular(ligamentul calcaneo-navicular lateral) si unul lateral,ligamentul calcaneo-cuboidian.acesta dubla insertie ii da denumirea de ligament cheie. Ligamentul talo-navicular sau ligamentul talo-navicular superior se intinde de la fata dorsala a colului talusului la fata superioara a navicularului.Este acoperit partial de fasciculele anterioare ale planului superficial ale ligamentului colateral medial al articulatiei talo-crurale. 79.Articulatii oaselor tarsului anterior Articulatia cuneo-naviculara este o planiforma,reprezentata de articulatia navicularului cu cele 3 oase cuneiforme.Fata anterioara a navicularului este impartita prin 2 creste verticale in 3 fatete articulare acoperite de un cartilaj hialin continuu.Acestor 3 fere le corespun 3 fetisoare articulare triunghiulare de pe fata posterioara a celor 3 cuneiforme.Mijloacele de unire :capsula fibroasa subtire intarita de ligamentele:Ligamentele cuneo-naviculare dorsale,ligamentele cuneo-naviculare plantare,ligament medial de la tuberculul navicularului la partea mediala a primului cuneiform.Sinoviala comunca celor 3 articulatii. Articulatiile intrecuneiforme sunt articulatii plane realizate intre cele 3 cuneiforme.Primul si al doile cuneiform se articuleaza prin cate 2 fete articulare ,al doilea si al treilease articuleaza prin cate 2 fete articulare verticale dispuse mai mult spre partea posterioara

a fetelor corespunzatoare.Mijloacele de unire:capsula articulara intarita de ligamentele intercuneiforma interosoase,ligamentele intrecuneiforme dorsale,ligamentele intercuneiforme plantare.Sinoviala fiecarei articulatii intercuneiforme are o prelungire a sinovialei articulatiei cuneo-naviculare. Articulatia cuboido-naviculara este o articulatie plana.Suprafetele ariculare:suprafata articulara naviculara,suprafata articulara cuboidiana.Suprafetele articulare sunt acoperite de un strat dubtire de cartilaj hialin.Mijloacele de unire:capsula articulara si ligamentul cuboido-navicular dorsal,ligamentul cuboideo-navicular plantar,ligamentul cuboido-navicular interosos.Sinoviala este o prelungire a sinovialei articulatiei cuneonaviculare. Articulatia cuneo-cuboidana este o articulatie plana.Cel de-al 3 lea cuneiform se articuleaza cu osul cuboid .Mijloacele de unire :capsula articulara si ligamentele :ligamentul cuneo-cuboidianinterosos,ligamentul cuneo-cuboidian dorsal,ligamentul cuneo-cuboidian plantar.Sinoviala este o prelungire a sinvialei articulatiei cuneonaviculare. 80.Articulatiile tarso-metatarsiene Sunt articulatii care unesc cele 3 cuneiforme si cuboidul cu oasele metatarsiene,realizand articulatia lui LISFRANC. Cele 3 cuneiforme si cuboidul realizeaza o bolta osoasa transversala cu concavitatea inferior:arcada tarsiana.Bazele celor 5 metatarsiee formeaza arcada metatarsiana.Articulatiile care unesc intre ele bazele metatarsienelor au o directie radiara spre centru de curbura al arcadei. Corespondenta suprafetelor articulare este :primul metatarsian se articuleaza cu primul cuneiform realizand o prima articulatie mediala.al 2lea metatarsian si articuleaza cu cele 3 cuneiforme ptrunzand cu baza ins coaba formata de acestea;al treilea metatarsian se articuleaza cu al3lea cuneiform.Aceste 2 articulatii realizeaza o articulatie intermediara; al 4 lea si al 5 lea metatarsian se articuleaza cu osul cuboid reaizand o articulatie laterala; Interliniul articular se intinde de la mijlocul marginii mediale a piciorului la mijlocul marginii laterale , dupa o linie oblica postero-lateral. Mijloacele de unire cuprind capsulele articulare intarile de 3 feluri de ligamente .Capsula articulara este formata din cele 3 tipuri de articulatii:medial,intermediar si lateral. Exista 7 ligamentele tarso-metatarsiene dorsale,ligamete tarso-metatarsiene dorsale,ligamete tarso-metatarsine plantare,ligamente cuneo-metatarsiene interosoase,ligamentul interosos medial ( ligamentul lui LISFRANC)care uneste al 2 lea cuneiform cu al 2 lea metatarsian,ligamentul interosos mijlociu format din: 2 fascicule antero-posterioare,2 fascicule oblice incrucisate in X ; ligamentul interosos lateral.Sinoviala proprie pt toate cele 3 articulatii . Miscarile articulatiei tarso-metatarsiene.Al 2 lea metatarsian incastrat in scoaba cuneala e aproape imobil.Al 3 lea metatarsian nu executa pe tars decat miscari de alunecare foarte limitate.Primul , al 4 lea si al 5 lea metatarsian sunt cele mai mobile si pot executa miscari de alinecare mai extinse,dar si miscari de flexie , exensie,si de lateralitate. 81.Articulatiile intermetatarsiene,metatarso-falangiene si interfalangiene Metatarsienele se unesc intre ele la nivelul bazei prin articulatii planiforme,iar la nivelul capetelor printr-un ligament.Baza primului metatarsian nu se articuleaza de regula cu baza celui de-al doilea metatarsian,intre ele existand cateva fascicule fibroase. Al 2 lea metatarsian se articuleaza cu al 3 lea prin 2 fatete:una superioara si alta inferioara.Al treilea metatarsian se articuleaza cu al 4 lea printr-o fateta ovalara iar al 4 lea si al 5 lea se articuleaza printr-o fateta triunghiulara.Fiecare articulatie prezinta cate o capsula proprie intinsa transversal intre bazele metatarsienelor invecinate.Fiecare

capsula este intarita de catre un ligament metatarsian dorsal si un ligament metatarsian plantar,un ligament metatarsian interosos care se insera pe fetele colaterale a 2 metatarsiene vecine,antero-superior suprafetelor articulare.Fiecare articulatie intermetatarsiana are cate o sinoviala care provine din sinoviala articulatiei tarsometatarsiene. Miscarile.Aceste articulatii prezinta numai miscarii limitate de alunecare. Capetele metatarsinelor sunt unite prin ligametul matatarsian transvers profund.Intre cele 5 metatasiene se delimiteaza 4 spatii interosoase metatarsiene. Articulatiile metatarso-falangiene sunt articulatii condiliene.Suprafetele articulare sunt reprezentate de capul metatarsului si cavitatea articulara ovala.Mijloace de unire:o capsula laxa,2 ligamente colaterale,ligamente plantare,ligamentul metatarsian transvers profund.Sinoviala pentru fiecare articulatie. Articulatia metatarso-falangiana a halucelui. Ceea ce caracterizeaza aceasta articulatie este prezenta celor 2 oase sesamoide in interiorul fibrocartilajului plantar.Fasciculele inferioare ale ligamentelor colaterale vin sa se insere pe sesamoide si delimiteaza un santde trecere pt tendonul m flexor lung al halucelui.Miscarile active posibile sunt asemanatoare ca acelea care se produc la mana ,dar mai limitate.Flexia este mai eccentuata ca extensia.Abductia este posibila numai cand degetele sunt intinse.Muschii flexori sunt :flexorul scurt al degetelor si interososii,flexor lung al degetelor si patratul plantei.Muschii extensori sunt:lungul si scurtul extensor ai degetelor si lungul extensor al halucelui. Articulatiile interfalangiene,cu exceptia halucelui care poseda o singura articulatie,toate celelalte degete au cate 2 articulatii interfalangiene,Acestea sunt articulatii trohleene fiind formate dupa tipul articulatiilor degetelor de la mana.Fiecare articulatie poseda ca mijloace de unire o capsula,un ligament plantar,2 ligamente colaterale.Miscarile pricipale sunt de flexie,extensie,abductie,adductie si rotatie.Flexia este mai ampla decat extensia. Muschii alrticulatiilor interfalangiene: Flexia:m flexor lung al degetelor,flexo scurt al degetelor,patratul plantei si flexor lung al halucelui. Extensia:extensor lung si scurt al degetelor,m lobricali,interososi dorsali si plantari,extensorul lung al halucelui. Miscarile piciorului:flexie dorsala,flexie plantara,abductie,addcuctie,circumductie,supinatie,pronatie. 82.Conformatia exterioara a muschilor si anexele musculare. Muschii sunt organe foarte variabile ca marime si aspect exterior si se pot calsifica dupa mai multe criterii . Dupa forma,muschii pot fi : - muschi lungi( la membre ) -muschi lati (la niv.trunchiului,la formarea peretilor cavitatilor mari:abdomen) -muschi scurti(de mensiuni mici si asezare profunda-m.profunzi ai spatelui) -muschi orbiculari(circulari si inconjoara diferite orificii cu rol in inchiderea lor) Dupa numarul capetelor de origine,se numesc:biceps,triceps,cvadriceps,in cazul in care exista mai mult decat un capat de origine. Dupa modulde grupare a fasciculelor musculare fata de tendoane: -fascicule musculare se continua direct cu ale tendonului,aprox . in aceeasi directie(m lati ai abdomenului) -la majoritatea muschilor,fasciculele musculare se insera oblic pe tendon:m.penati:unipenati si bipenati,solearul,maseterul. -la unii muschi ,corpul este intrerupt si impartit in 2 portiuni printr-un tendon intermediar:m.digastrici(omohioidianul),uneori exista mai multe fasii aponevrotice

transversale(intersectii tendinoase) care impart muschiul in mai multe segmente(m.drept abdominal). Dupa asezare exista muschi superficiali ,cutanati sau pielosi asezati direct sub piele (m.mimicii) si muschi profunzi,subfasciali,asezati sub fascia segmentului respectiv. Dupa numarul articulatiilor peste care trec:m.uniarticulari(toti m.scurti),m.biarticulari(croitorul,dreptul femural),m.poliarticulari(flexorii si extensorii lungi ai degetelor)

Anexele muschilor sunt formatiuni auxiliare cu rol de protectie si de usurare a functiunii musculare. 1.Fasciile musculare sunt formatiuni conjunctive care invelesc un muschi individual,un grup muscular sau totalitatea muschilor unui segment corporal.Servesc ca membrana de protectie pentru unul sau mai multi muschi,deoarece se opun deplasarii muschilor in timpul contractiei;ca suprafata de insertie pentru muschi,ingrosandu-se aponevrotic(fascia gambiera in portiunea ei superioara si anterioara);la aluncearea muschiului in timpul contractiei;la mentinerea calibrului unor vene su la favorizarea circulatiei venoase.Fasciile au mare importanta practica:in chirurgie.Septele intermusculare sunt dependinte ale fasciilor de invelis regionale,care merg in profunzime si se fixeaza pe oase.Ele delimiteaza loje osteofibroase prentru grupele musculare . 2.Retinaculele sunt ingosari fibroase sub forma de panglica ale fasciilor de invelis.Ele mentin tendoanele in locul unde isi schimba directia ( la gatul mainii si piciorului);sunt numite si ligamente inelare 3.Tecile sinoviale ale tendoanelor sunt formatiuni cu rolull de a favoriza alunecarea tendoanelor in interiorul canalelor osteo-fibroase.Au forma de tub cilindric,gol,format din 2 foite:una parietala si alta care se alipeste de suprafata tendonului.Intre cele 2 foite se delimiteaza o cavitate capilara in care se afla un strat de lichid de alunecare.La nivelul falangelor,tecile sinoviale ale flexorilor sunt intarite la suprafata de o teaca fibroasacare se insera pe os impreuna cuplanul osos formeaza un canal osteo-fibros.Este formata din fascicule cu dispunere fie oblica, fie circulara. 4.Bursele sinoviale sunt niste saci conjunctivi dezvoltati la nivelul tendoanelor si chiar al muschiului in acele portiuni unde acestia sunt expusi unor presiuni.Au rol de protectie functionand ca niste perne cu apa ce distribuie presiune.Pot fi:subcutanate,subfasciale,subtendinoase,submusculare.Pot comunica cu o cavitate articulara apropiata.Iau nastere acolo unde tendonul ,muschiu sau pielea aluneca pe un plan dur subjacent. 5.Trohleele musculare sau scripetele de reflexiune sunt inele fibroase complete sau incomplete prin care trec anumite tendoane,schimbandu-si directia. 83.Strctura muschiului striat Musculatura striata reprezinta 40% din greutateacorpului unei persoane; Este reprezentata de: musculatura scheletica, o parte din musculatura tubului digestiv; Muschiul striat are in alcatuirea lui, fibra musculara striata; Muschiul striat este alcatuit din fascicule de fibre iar fasciculele, din fibre musculare striate. La exterior, muschiul este invelit intr-o membrana conjunctiva numita epinisium care trimite septuri conjunctive in interior, care formeaza in jurul fascicolelor, perinisium, iar acesta va trimite septuri conjunctive intre fibre, solidarizandu-le si formand endonisium. 84.Strctura peretilor toracici Delimitare: Superior - apertura toracica superioara Inferior - apertura toracica inferioara

Lateral - marginile anterioare si posterioare ale muschiului deltoid Profund piele, pleura parietala Linii de delimitare: Linii verticale: -Mediana anterioara:Linia sternala,Linia parasternala -Medioclaviculara:Axilara anterioara -Axilara:Axilara posterioara -Scapulara:Costovertebrala -Mediana posterioara: Linii orizontale Linii oblice Linii de delimitare: - Linii oblice Linia condrosternala ,articulatiile dintre coaste si cartilajele lor. Regiuni anatomo-topografice: I.Anterioara (l. mediosternala - l. axilara anterioara): Reg. sternala Reg. infraclaviculara Reg. mamara (pectorala) Reg. clavi-deltopectorala Reg. infrapectorala (hipocondrica) II.Laterala (intre liniile axilare ant. si post.) III.Posterioara (l. axilara post. - l. scapulara): Regiunea scapulara: Reg. supraspinoasa Reg. infraspinoasa Regiunea infrascapulara IV. Vertebrala (intre liniile scapulare) Repere osteomusculare: Incizura jugulara a sternului (manubriul sternal-T2) Unghiul Louis (bifurc. traheei) Apendicele xifoid (T10) Claviculele Fosele subclaviculare Santul deltopectoral Rebordul costal Linia Gerdy Musculatura peretelui toracic: Musculatura extrinseca: -M. pectorali mare si mic,M. subclavicular,M. dintat anterior,M. latissimus dorsi ,M. trapez,Mm. supraspinos si infraspinos,M. subscapular,Mm. rotund mare si mic. Musculatura intrinseca: Stratul superficial - mm. intercostali externi + membr. intercostala externa Stratul intermediar - m. intercostali interni + membr. Intercostala interna Stratul profund mm. subcostali, mm. intercostali intimi, m. transvers toracic, mm. ridicatori ai coastelor (scurti si lungi)

85.Glanda mamara Organe gl. De orig. ectodermala, asezate simetric in regiunea toracica anterioara: -Sup. - coasta 3 -Inf. - coasta 6/7 -Medial lina parasternala -Lateral linia axilara anterioara Vascularizatie arteriala: 1. A. mamara interna (rr. perforante) 2. A. mamara externa 3. Aa.intercostale II-IV 4. A. toracica suprema (r. superficial) Vascularizatia venoasa: a) Circ. superf. (cercul venos Haller) b) Circ. Profunda: Medial v. mamara int.- tr. Brahiocefalic Lateral v. mamara ext. v. axilara Posterior vv. intercostale vv. Lombare v. azygos si hemiazigos Circulatia limfatica: Retea superficiala Retea profunda 1. Caile eferente principale Calea axilara gg. Axilari gg. supraclaviculari Calea mamara interna gg. Toracici interni (gg. Supraclaviculari, confluentul jugulosubclavicular, ductul toracic/marea vena limfatica) 2. Caile eferente secundare Clasificarea Cuneo- Poirer a gg. axilari: 1. Gg. Mamari externi (4-8) 2. Gg. Laterali (4-6) 3. Gg. Scapulari (5-12) 4. Gg. Centrali (4-6) 5. Gg. Apicali (6-12) Clasificarea Berg a gg. limfatici axilari: I. Gg. Infra pectorali II. Gg. Retropectorali III. Gg. Supra pectorali IV. Gg. Interpectoral (Rotter) Caile eferente secundare: Calea accesorie retropectorala (Moinard) Calea axilara controlaterala presternala (Oesner) Calea accesorie inferioara (Gerota) Calea transpectorala Calea retrosternala (substernala) 86.Muschii intrinseci ai toracelui A .Muschii planului superficial 1.m intercostali externi -insertie:pe buza laterala a satuluisubcostal,marginea superioara a coastei subiacente -actiune:actiune inspiratoare(ridicatori ai coastelor) -inervatie:ramuri anterioare ale nervilor spinali toracali(nervi intercostali)

B.Muschii planului mijlociu 1.m.intercostali interni -origine:marginea superioara a coastei subiacente -insertie:buza laterala a santului subcostal al coapstei supraiacente,buza medial a santului ubcostal (considerati ca muschi intercostali intimi) -actiune:m.expiratori(coboratori ai coastelor) -inervatie:ramurile anterioare ale nervilor spinali toracali(nervi intercostali) C .Muschiii planului profund 1.m.intercostali intimi -origine:marginea superioara a coastei subiacente -insertie:buza medial a santului subcostal -actiune:muschi expiratori(coboratori ai coastelor) -inervatie:ramuri anterioare ale nervilor spinali toracali(nervi intercostali) 2.m.subcostali -origine:fata medial a coastelor,aproape de unghiul costal posterior -insertiefata medial a celei de a 2 a sau a 3a coasta subiacenta. -actiune:mrudimentari cu actiune neprecizata -inervatie:nervi intercostali 3.m transversal toracelui -origine:5 fascicule musculare unite la originea lor pe fata posterioara a procesului xifoid si a corpului sternului -insertie:cele 5 fascicule diverg si se insera separate pe marginile inferioare ale cartilajelor costale 3-7 -actiune:-functie respiratoare redusa -inervatie :ramuri ale nervilor intercostali 2-5 4.m.ridicator al coastelor -origine:varful proceselor transverse de la C7 la T11 -insertie:-spatiul cuprins intre tuberculul si unghiurile costei(m.ridicatori scurti ai coastelor) -actiune:muschii imspiratori -inervatie:ramurile anterioare ale nervilor spinali toracali 87.Muschii spatelui:planul 1. 1.Muschiul Trapez -origine:forma de trapez,prtuberanta occipital externa,1/2 mediala a liniei nucale,procesele spinoase ale C7 si T12,ligamentul supraspinos toracal. -insertie:1/3 laterala a marg.post a claviculei,marg.post. a acromionului si spina scapulei,marg post a spinei scapulei -actiune:punct fix pe coloana deplaseaza scapula supero-medial,daca fasc.actioneaza separate:cele sup ridica umarul , cele mijlocii il apropie de linia media , cele inf.il coboara ; punct fix pe scapula: fasc cu inclina capul spre partea respectiva si il roteste fata de patea opusa,fasc mijlocii inclina coloana de partea lor,fasc inf. Ridica corpul in actiunea de catarare -inervatie:nervul XI,bervul trapezului ram din plexul cervical,marele nerv occipital. 2.Fascia Nucala -origine:=fascia m trapez -insertie:medial pe ligamentul nucal si procesele spinoase ,superior pe occipital,inferior se continua cu m dorsal mare. 3.Latisimul Dorsal(DORSAL MARE)

-origine:forma triunghiulara,fata externa si marginea sup.a ultimelor 3-4 coaste,1/3 post a buzei externe a crestei iliace,fascia toracolombara pri care se prinde de procesele spinoase si lig.spinoase ale ultimelor 6-7 vertebre dorsale,procesele spinoase lombare si creasta sacrala. -insertie:fasc. sup.sunt orizontale,fasc.mijlocii sunt oblic ascendente ,fasc.inf. sunt vertical. ; fasc se rasucesc si se continua cu un tendon ce se insera in santul intertubercular al humerusului. -actiune:punct fix pe coloana mobilizeaza bratul inferior,posterior si medial ; cand bratul este ridicat in coboara apropiindu-l de trunchi ; punct fix pe humerul ridica coastele inferioare ; cand bratele membr.sup. sunt agitate trage corpul in sus (m.catarator). 4.Fascia toraco-lomara -origine:-forma triunghiulara, = lama conjunctiva a dorsalului mare,dintat posterior,oblic intern si transvers abdominal -insertie:marg.lat.da insertie m.dorsal mare ; marg medial se fixeaza pe procesele spinoase ale ultimelor vertebre toracale si toate vertebrele lombare sip e creasta sacrata mediana ; marg inf se insera pe creasta iliaca marg post a coxalului ; varful este acoperit de trapez. 88.Muschii spatelui:planu 2. 1.Muschiul Romboid -origine:forma romboidala ; lig nucal,procesul spinos C7,T1-T5 ; de la aceasta origine se imparte in 2:rhomboid mic cu originea pe procesul spinos C7 si m romboid mare cu originea pe procesele spinoase T1-T5. -insertie:marg medial a scapulei -actiune:adductor ;ridicator al umarului ; rotator al scapulei in jurul unghiului lateral ; ajuta la aplicarea sacpului pe torace -inervatie:n.romboid ram din plexul cervical,n.dorsal al scaulei din din plexul brachial. 2.Levatorul Scpulei(Angularul Omoplatului) -origine:situate pe partile laterale ale cefei ; tuberculii post ai proceselor transverse cervicale iar apoi fbrele se unesc intr-un tendon comun -insertie:unghiul superior al scapulei -actiune:punct fix pe coloana ridica scapula ; punct fix pe scapula inclina coloana vertebrala de partea sa -inervatie:levatorul scapului ram din plexul cervical ; nervul dorsal al scapulei ram din plexul brachial 3.Dintat postero-superior -origine :forma patrulatera,procesele spinoasa C7-T3 si se continua cu 4 fascicule . -insertie:fetele laterale si marg sup ale coatelor 2-5 -actiune:ridica coastele si este un muschi inspiratory -inervatie:primii 4 nervi spinali toracali 4.Dintat postero-inferior -origine:forma patrulatera,procesele spinoase T9-L2 si se continua cu 4 fascicule -insertie:fetele laterale ale ultimelor 4 coaste -actiune:coboara coastele si este un muschi expirator -inervatie:nervii spinali toracali 9-12 5.Aponevroza intermediara a dintatilor -origine:ocupa spatiul din cei 2 muschi dintati posteriori -insertie:medial pe procesele spinoase,lateral pe coaste 6.Splenius

-origine:1/3 inferioara a lig nucal, procele spinoase ale C7-T5 , lig interspinoase,apoi fibrele se impart in 2 fascicule :spleniusul gatului si cel al capului. -insertie:spleniusul gatului pe vf proceselor transverse ala C1-C2 ; spleniusul capului pe 2/3 laterale ale liniei nucale superioare si fata laterala a mastoidei. -actiune:-cand se contracta bilateral produc extensia capului ; in cotractia unilaterala produc extensia si inclinarea laterala a capului si roteaza fata de aceeasi parte. -inervatie:n.suboccipital , ramurile posterioare ale nrevilor cervicali 3 si 4 89.Muschii spatelui : planul 3 1.Erectorul spinal -origine:se intinde de la occipital la pelvisul osos ; procesele spinoase ale ultimelor vertebre lombare ; creasta sacrala mediana ; creasta iliaca ; fata post a sacrumului si fascia toraco-lombara ; de aici pleaca 3 coloane musculare :laterala(m.ilio-costal),mij (m longisimul dorsal) si mediala (m.spinali). Muschiul Iliocostal -origine:partea superficiala si laterala a masei musculare comune (creasta si tuberozitatea iliaca si pe fascia toracolombara) -insertie:unghiurile post ale coastelor , tuberculii post ai ultimelor 5 vertebre cervicale. M iliocostal se imparte in 3 componente: -m iliocostal lombar pleaca din masa comuna si se insera pe unghiurile costale ale ultimelor 6 coaste -m iliocostal toracic leaga ultimele 6 coaste cu primele 6 coaste -m iliocostal cervical cu insertie pe coastele 3-4 si pe tuberculii post ai ultimelor 4 procese transverse cervicale. M.longisimul dorsal Situal de-a lungul santurilor vertebrale,medial de m.iliocostal. Intins de la masamusculara comuna pana la mastoida ; uneste bazinul cu coastele si procesele transverse ale vertebrelor perezentand 3 componente: -m longisimul toracic leaca de la masa comuna si se insera pe procesele costiforme ale vertebrelor lombare , pe coaste si pe procesele accesorii -m.longisimul cervical cu origine pe procesele transverse ale primelor 5 vertebre toracale dupa care se insera pe tuberculii post ale ultimelor 5 vertebre cervicale -m longisimulcapului(micul complex)cu origine pe procesele transverse ale primelor 3-4 vertebre toracale si ultimelor 6 vertebre cervicale si se vor insera pe mastoida. Muschiul spinal Prezinta 3 componente: -m.spinal toracic cu originea pe procesele spinoase ale primelor 2 vertebre lombare si ultimelor 2 vertebre toracale si se insera pe procesele spinoase ale primelor 7-8 vertebre cervicale -m.spinal cervical cu originea pe procesul spinos al C7 si se insera pe procesul spinos al axisului -m.spinalul capului 90.Muschii spatelui :planul 4 Muschiul transverso-spinalul Se imparte in 3 componente: -m.semispinal alcatuit din 3 muschi :semispinalul toracic cu origine pe procesele transverse ale ultimelor 6 vertebre toracice si se insera pe procesele spinoase ale ultimelor 2 vertebre cervicale si primele 4 toracalelseminspinalul cervical cu origine pe procesele transverse ale primelor 5-6 vertebre toracale si se termina pe procesele spinooase ale vertebrelor cervicale 2-5 ; semispinalul capului (marele complex) cu

origine pe procesele transverse ale primelor 5-6 vertebre toracale si a ultimelor 5 vertebre cervicale si se insera pe occipital intre cele 3 linii nucale. -m.multifizi umplu santul vertebral de la sacrum pana la axis -muschii rotatori leaga radacina proceselor transverse cu radacinea proceselor spinoase sau cu lamele vertebrale subiacente(m rotatoro scurti) sau cu cele de-a doua vertera superioara (m rotatori lungi) contribuind la echilibrarea capului. 91.Muschii spatelui : planul 5 Muschii interspinosi fac legatura dintre 2 procese spinoase vecine Muschii inter-transversari sunt mici si leaga procesele transverse intre ele Muschii suboccipitali Muschii anterococcigieni

92.Vascularizatia peretilor cutiei toracice Arterele intercostale -cate 3 pentru fiecare spatiu intercostal -una posterioara, si doua anterioare Arterele intercostale posterioare -primele 2-3 provin din trunchiul intercostalelor posterioare care este ram din artera subclaviculara -restul pana la 12 provin din aorta descendenta toracica Arterele intercostale anterioare -sunt ramuri din artera toracica interna(mamara interna), ram din artera subclaviculara -artera toracica interna coboara in cavitatea toracica mergand cam la 15-18 mm lateral de marginile laterale ale sternului si in dreptul fiecarui spatiu intercostal da cate 2 artere intercostale anterioare care se vor anastomoza cu arterele intercostale posterioare Arterele intercostale posterioare -cam la nivelul unirii a doua treimi posterioare cu o treime anterioara a spatiului intercostal se termina dand cate 2 ramuri terminale care se anastomozeaza prin inosculatie(cap la cap) cu arterele intercostale anterioare La vascularizatia peretilor participa si artera axilara prin ramurile ei colaterale: artera acromio-toracica prin ramul sau artera toracica suprema care vascularizeaza muschii pectorali, artera toracica superioara, artera toracica laterala(mamara externa) care vascularizeaza glanda mamara si tegumentele regiunii antero-laterale a toracelui, artera scapulara inferioara care impreuna cu arterele scapulare superioara si posterioara, ramuri din artera subclaviculara, participa la formarea cercului arterial periscapular Venele peretilor toracici -sunt vene intercostale anterioare care se varsa in vena toracica interna corespunzatoare si sunt venele intercostale posterioare care la dreapta se varsa in marea vena limfatica, iar la stanga pentru primele 6 spatii intercostale se varsa in hemiazigosul superior, iar pentru ultimele 6 spatii in mica vena azigos 93.Inervatia peretilor cutiei toracice Inervatia peretilor toracici -asigurata de ramuri ale nervilor intercostali(ramurile anterioare ale nervilor spinali toracali) la care se adauga nervii supraclaviculari, ramuri colaterale ale plexului cervical si ramurile colaterale ale plexului brahial 94.Punctiile pleurala,pericardica si cardiaca

Punctia pericardica si punctia cardiaca Punctia pericardica Se executa la nivelul unui triunghi numit triunghiul punctiei pericardice delimitat astfel: baza este data de al saselea cartilagiu costal stang, varful este dat de a patra articulatie condro-sternala stanga, marginea dreapta este data de marginea stanga a sternului si marginea stanga este data de proiectia sinusului pleural costomediastinal anterior stang. Se practica dupa o anestezie locala prealabila, in spatiul 5 sau 6 intercostal, razant cu marginea stanga a sternului, pentru a nu leza vasele toracice interne. Waldayer recomanda executarea punctiei pericardice la nivelul unghiului format de cartilagiul 7 stang cu baza apedincelui xifoid, acul patrunzand astfel in portiunea cea mai decliva a cavitatii pericardice, pacientul fiind in pozitie sezanda. Pericardotomia se executa in acelasi loc si este asociata cu rezectia cartilagiului 7 stang. Punctia cardiaca Se realizeaza in spatiul 4 intercostal stang, razant cu marginea stanga a sternului. Prin punctia cardiac se pot introduce medicamente necesare defibrilarii farmacodinamice. Punctia pleurala Se face in scop diagnostic, in scop evacuator(toracocenteza), in scop therapeutic introducandu-se medicamente si aer cand se doreste obtinerea pneumotor a axului pneumatoric. Se poate face punctie drenaj(se anexeaza un trocar pentru evacuarea de puroi). Pozitia pacientului este sezanda, iar daca e in stare grava se aseaza in decubit dorsal. Membru superior omo-lateral este ridicat la ceafa pentru a se putea expune hemitoracele si pentru a obtine largirea spatiilor intercostale. Punctia se executa de obicei in spatiul 7 intercostal pe linia axilara posterioara. Acul se introduce razant cu marginea superioara a coastei de dedesubt, pentru a nu leza PVN intercostal. Pleuroscopia si punctia biopsie pleuro-pulmonara: se executa o punctie pleurala clasica, iar prin orificiul obtinut se introduce pleuroscopul inspectand cavitatea pleurala, observand localizarea proceselor patologice si realizand punctia biopsie. 95.Anatomia clinica a glandei mamare Regiunea mamara Limite: -superior cam in dreptul coastei 3 -inferior cam in dreptul coastei 7 -medial marginea laterala a sternului -lateral linia axilara anterioara Lipsa glandei mamare se numeste amastie, prezenta mai multor glande mamare se numeste polimastie. Planurile: -tegumentele care prezinta o serie de modificari, regiunea are aspectul unei emisfere care prezinta in centrul sau o proeminenta cilindrica de aproximativ 1 cm numita mamelon. Lipsa mamelonului se numeste atelie, prezenta mai multor mameloane se numeste politelie. In varful mamelonului se gasesc 15-20 de orificii de deschidere a canalelor galactofore. De jur imprejurul mamelonului se observa o zona circulara pigmentata numita areola. La nivelul areolei se gasesc fibre musculare circulare si radiare si de asemeni glande sebacee modificate care poarta denumirea de tuberculii lui Morgagni. In timpul sarcinii, acesti tuberculi se maresc, sunt mai proeminenti si se numesc tuberculii lui Montgomery si de asemeni tot in timpul sarcinii in jurul areolei primare apare o areola secundara.

-tesutul celular subcutanat este impartit prin tractusuri conjunctive in lojele numite lojetele lui Duret -glanda mamara formata din cate 15-20 de lobi sau glande accesorii, fiecare lob la randul sau este format din unul sau mai multi acini glandulari, de la care pleaca canale glandulare, care se deschid intr-un canal excretor sau canal galactofor. La baza mamelonului fiecare canal galactofor prezinta o dilatatie numita sinus. -tesutul celulo-adipos retromamar -patura de tesut conjunctiv lax numita si bursa seroasa a lui Chaissaignac care asigura deplasarea glandei mamare pe aponevroza superficiala a muschiului mare pectoral -aponevroza superficiala a muschiului mare pectoral 96.Biopsie sternala,anomalii sternale , foramen sternal 97.Fracturi sterale,proces xifoid osos,sternotimie 98.Toracotomie,grefa osoasa,coaste supranumerare 99.Fracturi costale 100.Muschii umarului:deltoid,supraspinos si infraspinos Muschiul deltoid -origine:forma semiconica -insertie:1/3 laterala a marginii anterioare a claviculei pe varful si marginea laterala a acromionului si pe versantul inferior al marginii post a spinei scapului ; terminal formeaza o masa tendinoasa ce se insera pe tuberozitatea deltoidiana -actiune:fasciculele anterioare sunt proiectoare anterior si rotatorii mediale a antebratului ; fasc posterioare(scapulare) sunt proiectoare posterior si rotatotii latereale a bratiului . -fasc mijlocii sunt abductorii -cand se contracta simultan cele 3 fascicule produc abductia bratului pana la orizontala -vascularizatie:ramuri din curcumflexele brahiale anterioara si post. ; fascicolil clavicular primeste ramuri si din artera toraco-acromiala -inervatie :n axilar Muschiul supraspinos -origine:forma de piramida triunghiulara -insertie:medial in fosa supraspinoasa ; fateta articulara superioara a tubercululu mare al humerusului -actiune:abductor al bratului(ajuta deltoidul) -vascularizatie: a suprascapulara , a scapulara posterioara -inervatie :n suprascapular(ram solateral al plexului brahial) Muschiul infraspinos -origine:forma triunghiulara -insertie:in fosa infraspinoasa ; 1/3 mediala a fasciei supraspinoase ; pe lama tendinoasa de insertie a fasciculelor post ale deltoidului ; baza inf a marg post a spinei scapulei ; terminal se insera pe fateta mijlocie a tuberculului mare al humerusului -actiune:rotator lateral ; abductor al bratului l tensor al capsulei articulatiei umarului -vascularizatie :ramuri din cele 3 a scapulare -inervatie:-n. Suprascapular 101.Muschii umarului:rotund mare,rotund mic si subscapular Muschiul rotund mare -origine:aplatizat situat sub rotundul mic -insertie:-partea infero-latera a fosei infraspinoase ; terminal se insera pe creasta tuberculului mic

-actiune:punct fix pe torace este rotator medial si abductor al bratului ; punct fix pe humerus duce scapula supero-anterior -vascularizatie:ramuri din a sbscapulara -inervatie :n toraco-dorsal Muschiul rotund mic -origine:aplatizat,imediat sub infraspinos, post articulatie scapulo-humerale -insertie:-partea laterala a fosei infraspinoase ;partea inf a fasciei ce-l acopera ; terminal se insera pe fateta inferioara a tuberculului mare humeral -actiune:rotator lateral ; abductor al humerusului . -vascularizatie:a suprascapulara -inervatie: n axilar Muschiul subscapular -origine:forma triunghiulara -insertie:medial pe fata ant a scapulei ; tuberculul mec al humerusului -actiune:rotator medial al humerusului si adductor cand bratul este ridicat ; metinerea in contact a articulatiei (suprafetei articulare) scapulo-humerale -vascularizatie: ramuri din a scapulara inf , scapulara post , toracica laterala -inervatie :fasciculele post ale plexului brahial 102.Muschii peretelui anterior al axilei Peretele anterior si superficial prezinta ca limite superior clavicula, inf marg inf a prctoralului mare,lateral santul delto pectoral , medial verticala coborata prin unirea 1/3 laterale su 2/3 mediale ale claviculei 1.tegument 2.planul subcutanat ce cuprinde m. platisima, ramuri nervoase din plexul brahial si n.cublcavicular 3.plan superficial-pentoral mare invelit pe ambele parti de fascia pectorala 4.stratul muscular profund:format din m subclavicular si pectoral mare, cu fascia m subclavicular.De pe aceasta fascie se desprind 2 foite ce cuprind intr-o teaca m pectoral mic si n.fasciei clavipectorala.:A marg inf a m.pectoral mic cele 2 foite se unesc si se continua cu lig suspensor al axilei ce se termina pe fascia axilara.Intre cele 2 foite se creeaza un spatiu ce cuprinde ramuri ale arterei toraco-acromiala si n pectorali medial si lateral. 103.Muschii peretelui posterior al axilei Peretele posterior format de fosa subscapulara in cea mai mare parte.Dublata de m subscapular iar in partea inf de m rotund mic si rotund mare si marele dorsal. 104.Muschii fetei anterioare a bratului A.Planul superficial 1.Muschiul biceps brahial -origine: - CAPUL SCURT vf procesului coracoid ,printr-un tendon comun cu al coracobrahialului. -CAPUL LUNG tuberculul supraglenoidian al scapulei si pe cadrul glenoidian acestea se unesc intr-un tendon comun. -insertie:cele 2 capete se unesc in partea mijlocie a bratului si se insera printr-un tendon aplatizat pe tuberozitatea radiusului. -actiune:flexor al antebratului pe brat ; in pozitia de pronatie a antebratului-supinator ;prin capul scurt-adductie , prin capul lung abbductie . -vascularizatie: ramuri din a brahiala so ramuri din a circumflexa ant ( pt capul lung) -inervatie: nervul musculocutan B.Planul profund

1.Muschiul coracobrahial -origine:procesul coracoidian printr-un tendon comun cu capul scurt al bicepsului -insertie:suprafata osoasa rugoasa de fata antero-mediala a humerusului -actiune:adductor si proiecteaza anterior bratul -vascularizatie:ramuri din a brahiala -inervatie :-n.musculocutan. 2.Muschiul Brahial -origine:buza inf a tuberozitatoo deltoidiane,marg ant si fetele mediala si laterala a humerusului si pe fata ant a septurilor intermusculare mediale si laterale. -insertie:-partea infero-mediala a fete inf a procesului coronoid al ulnei -actiune:flexol al antebratului pe brat;tensor al articulatiei cotului. -vascularizatie:ramuri din a brahiala -inervatie:nervul musculocutan 105.Muschii fetei posterioare a antebratului Muschiul triceps brahial -origine:CAPUL LING- pe tuberculul infraglennoidal al scapulei si pe extremitatea sup a marg axilare a scapulei ; pe labrumul glenoidal din vecinatate CAPUL LATERAL pe septul intermuscular brahial lateral si pe segmentul situat superior de santul nervulu radial de fata post a humerusului CAPUL MEDIAL pe septul intermuscular medial si pe segmentu situat inferior de santul n radial de pe fata post a humerusului -insertie:-cele 3 capete se insera printr-un tendon comun pe fata sup ,post si pe marg mediala si laterala ale olecranului( h=2cm) -actiune:extensor al antebratului pe brat si tensor al capsulei articulare a articulatiei cotului ; prin capul lung este extensor adductor al bratului -vascularizatie: ramuri din a brahiala profunda ;capul lung primeste ramuri din a subscapulara si circumflexa post. -inervatie:n radial 106.Muschii fetei anterioare a antebratului:planurile 1 si 2 Planul 1 ( Lateral-> Medial) 1.Muschiul rotund pronator -origine:FASCICULUL HUMERAL- pe marg sup si pe fata ant a epicondilului medial FASCICOLUL ULNAR-pe fata mediala a procesului coronoid al ulnei -insertie:fata mijlocie a fetel laterale a radiusului. -actiune:-pronator al mainii si flexor al antebratului pe brat prin fasciculul humeral -vascularizatie:-ramuri din a brahialla pt fasciculul humeral ; ramuri din a ulnara si trunchiul interosos pentru fasciculul ulnar -inervatie:n median. 2.Muschiul Flexor radial al carpului -origine:fata anterioara a epicondilului medial si pe fascia care il acopera -insertie:pe baza metacarpului 2 -actiune:flexor al mainii pe antebrat ; flexor al antebratului pe brat ; pronator si abductor al mainii -vascularizatie:ramuri din a ulanre si recurenta ulnara ant. -inervatie :n median 3.Muschiul Palmar lung -origine:fata ant a epicondilului medial si pe fascia ce-l acopera -insertie:un tendon se termina in evantai anterior reticnaculului flexorilor ,iar celelalte fascicule se continua cu fascia palmara superficiala.

-actiune:flexor slab al mainii pe antebrat si al alntebratului pe brat -vascularizatie:ramuri din a ulnara -inervatie:n median 4.Muschiul Flexor ulnar al carpului -origine: CAPUL HUMERAL pe varful si marg inf a epicondilului medial CAPUL ULNAR-pe marginea mediala a olecranului ,pe procesul coronoid si pe 2/3 sup ale marg post a ulnei. -insertie:cele 2 capete se unsesc si se termina printr-un tendon ce se insera pe partea mijlocie a fetei anterioare a pisiformului. -actiune:flexor al mainii pe antebrat,flexor slab al antebratului pe brat prin capul humeral -vascularizatie:ramuri din a ulanara -inervatie:n ulnar Planul 2 1.Muschiul flexor superficial al degetelor -origine:CAPUL HUMERO-ULNAR (principal) pe fata ant a epicondilului medoal si pe procesul coronoid. CAPUL RADIAL(accesor)-pe portiunea oblica a marg ant a radiusului ,sub tuberozitatea radiusului. -insertie:cele 2 capete se unesc si masa musculara rezultata se imparte in 4 fascicule:2 dispuse intr-un plan profund si 2 intr-un plan superficial,aceste se continua cu 4 tendoane cilindrice(al mediusului,al inelarului,indexului si degetului mic),care la niv degetelor se impart fiecare in 2 bandelete si se vor insera pe portiunea mijlocie a marg laterale a falangei 2. -actiune:flecteaza degetul pe mana,mana pe antebrat ;antebratul pe brat; adductor al mainii si apropie degetele departate. -vascularizatie:ramuri din a radiala -inervatie:n median 107.Muschii fetei anterioare a antebratului:planurile 3 si 4 Planul 3 1.Muschiul flexor profund al degetelor -origine:3/4 mediale superioare ale fetelor mediala si anterioara a ulnei,pe fata mediala a procesului coronoid al ulnei si in partea superioara a acestui proces ; pe fascia care acopera muschiul , fata anterioara a membranei interosoase si marginea mediala a radiusului sub tuberozitate. -insertie:4 fascicule ale caror tendoane la nivelul degetelor terec prin inelul format prin dedublarea tendonului flexorului superficial ; tendonul m se largeste terminal si se insera pe fata anterioara a bazei falangei 3. -actiune:flecteaza a 3a falanga pe a 2a , a 2 a pe prima , prima pe metacarpian (degetul pe mana) si mana pe antebrat. -vascularizatie:ramuri din artera interosoasa anterioara -inervatie:n median prin n interosos 2.Muschiul flexol lung al policelui -origine:fata anterioara a radiusului,fata laterala a procesului coronoid -insertie:fata anterioara a bazei falangei unghiale a policelui -actiune:flecteaza degetul pe mana ,mana pe antebrat si poate determina abductia acesteia -vascularizatie:ramuri din a radiala si accesor din interoasoasa anterioara -inervatie:-n median

Planul 4 1 Mushiul Patrat pronator -origine:1/4 inferioara a marginii mediale si a fetei anterioara a ulnei -insertie:1/4 inferioara a fetei anterioare si a marginii laterale a radiusului -actiune:pronator al mainii si antebratului , supinator -vascularizatie:ramuri din a radiala , ulnara si interosoasa anterioara -inervatie:n median prin ramul sau interosos anterior 108.Muschii fetei posterioare a antebrtului:planul superficial Planul superficial 1.Muschiul extensor al degetelor -origine:fata posterioara a epicondilului lateral si fata profunda a fasciei care il acopera -insertie:4 fascicule care diverg ; tendoanele se indreapta catre ultimele 4 degete;fiecare tendon da nastere pe fata profunda la nivelul articulatiei metacarpo-falangiene la o expansiune care se ataseaza pe baza primei falange;pe fata posterioara a falangei 1 ,tendonul da nastere la 3 langhete : una mijlocie si 2 laterale. -actiune:extensor al falangei distale pe cea mijlocie,a a cesteia pe ce proximala ,a celei proximale pe metacarpp, a mainii pe antebrat , adductor al mainii , abductor al degetelor -vascularizatie:ramuri arteriale din a recurenta radiala post si a interosoasei post -inervatie:ram profund al n radial 2.Muschiul extensor al degetului mic -origine:subtire,fuziform,medial de extensorl degetelor care se intinde de la epicondilul lateral la cel de-al 5 lea deget. -insertii:superior pe epicondilul lateral,pe fascia care-l acopera si pe septurile fibroase ; se continua putin desupra pumnului cu un tendon aplatizat , tendonul trece posterior capului ulnei si interliniului radio-ulnar ; in vecinatatea articulatiei metacarpo-falangiene tendonul se uneste cu tendonul extensorului degetelor si se termina impreuna cu acesta pe falangele degetului mic ; medial vine in raport cu extensorul ulnar al carpului iar lateral cu extensorul degetelor. -actiune:extensor al degetului mic pe mana,al mainiipe antebrat. -vascularizatie:ramuri din a interosoasa post si recurenta radiala post. -inervatie:ram profund al n.radial 3.Muschiul extensol ulnar al carpului -origine:alungit,fuziform,situal medial de extensorul propriu al degetului mic ; se intinde de la epicondilul lateral la al 5 lea metacarpian -insertii:superior pe epicondilul lateral ,marg post a ulnei si pe septurile fibroase care-l serapa de extensorul degetului mic si supinator , coboara oblic infero-medial si se continua putin deasupra pumnului cu untendon care trece post extremitatii inf a ulnei si procesul sau stilorid ; se termina pe tuberculul medial al extremitatii sup a celul de-al 5 lea metacarpian. -actiune:extensor si adductor al mainii -vascularizatie:ramuri arteriale ale venei ulnare -inervatie:ram profund al n radial 4.Muschiul Anconeu -origine:scurt,triunghiular,situat pe fata posterioara a cotului ; de la epicondilul lateral la partea superioara a ulnei. -insertii:proximal printr-un tendon distinct situat posterior tendonului comul al celorlati muschi epicondilieni laterali pe vf si panata post a epicondilului lateral. ; 1/3 superioara a fetei post a ulnei ; fata laterala a olecranului si pe toata intinderea suprafetei triunghiulare

-actiune:extensor al antebratului si stabilizator al rotatiei ulnei -vascularizatie:ramuri din artera recureta radiala posterioara -inervatie:n radial 109.Muschii fetei posterioare:planul profund Planul profund 1.Muschiul lung abductor al policelui -origine:aplatizat,fuziform,cel mai voluminos ,cel mai lateral si sus situat din cei 4 m profunzi ai fetei post a antrebratului ; se intinde de la oasele antebratului la 1 metacarpian -insertie:superior pe fata post a ulnei si radiusului , pe membrana interosoasa intre cele 2 insertii osoase , pe ligamentul oblic radio ulnar ; coboara oblic infero-lateral si putin dedesubtul pumnului se continua cu un tendon care incruciseaza oblic tendoanele celor 2 extensori radiali ai carpului, de care este separat printr-o bursa seroasa. -actiune:adductor al policelui si al mainii -vascularizatie:ramuri din a interosoasa post si ant. -inervatie:ramul profund al n radial 2.Muschiul extensor scurt al policelui -origine:subtire ,sub lungul abductor al policelui,de la antebrat la 1 falanga a policelui. -insertii:superior pe ulna,radius,membrana interosoasa , coboara pe marginea mediala si sub lungul abductor trecand prin aceeasi culisa osteo-fibroasa si formeaza impreuna relieful ce delimiteaza lateral tabachera anatomica -actiune:extensor si abductor al 1 metacarpian si al policelui -vascularizatie-ramuri arteriale ale a interosoase post si ant. -inervatie:ram profund al n radial 3.Muschiul extensor lung al policelui -origine:fuziform,situat infero-medial scurtului extensor ; de la partea mijlocie a ulnei la a 2 a falanga a policelui -insertii: superior la nivelul 1/3 mijlocii a fetei post a policelui ; infero-medial insertiei scurtului extensor ; fata ant a membranei interosoase ; voboara oblic infero-lateral atasat marg inf a scutului extensor care se indeparteaza de tend scurtului extensor si trece printr-o culisa osteo-fibroasa situata pe fata post a extremitatii inf a radiusului ; tendonul merge pe marg mediala a 1 metacarpian , inccrucisand oblic tendoanele extes.radial al carpului ,aluneca pe fata dorsala a policelui si se insera pe extrem prox a fetei dorsale a celei de-a 2 a falange -actiune:extinde a 2 falanag pe 1 ,1 ma pe metacarpian si metacarpianul pe carp ; cand policele este in abductie are o miscare de adductie -vascularizatie:ramuri din a interososasa post si ant -inervatie:ramul profund al n .radial La gatul mainii intre tendoanele lungului abductor si scurtului extensor situate lateral si lungul extensor situal medial se delimiteaza un triunghi:tabachera anatomica.Superficial,in tabachera anatomica se afla vena cefalica a policelui,iar profund,pe planul osos,tendoanle m radiali ai carpului si a radiala cu venele satelite. 4.Muschiul extensor al indexului -origine:subtire,fuziform,alungit de-a lungul marg inf-medlaie a lungului extensor al policelui ; de la ulna la index -insertii: superior pe fata post a ulnei,medial si dedesubtul insertiei lungului xetensor al policelui ; linia de insertie se intinde de la mijlocul ulnei pana la 3 cm desupra capului acestui os ; coboara oblic infero-lateral,comtinuadu-se cu un tendon lung care se

angajeaza inapoia extremitatii inf a radiusului trecand printr-o culisa osteo-fibroasa impreuna cu tendoanele extensorilor degetelor ; tendonul aluneca pe fata dorsala a mainii de-a lungul marg mediale a extensorului degetelor destinat indexului , se uneste cu acesta la niv artic. metacarpo-falangiene -actiune:extinde a 2 falanaga pe 1ma,1 ma pe metacarp,mana pe antebrat. -vacsularizatie:ramuri din a interosoasa ant si post. -inervatie:ram profund al n radial. 110.Grupul muscular lateral al antebratului Superficial->profund 1.Muschiul brahioradial -origine:marginea laterala a humerusului si septul intermuscular lateral -insertie:procesul stiloid al radiusului -actiune:flexor puternic al antebratului ; supinator cand antebratul este in pronatie completa ; prinator cand antebratul este in supinatie completa -vascularizatie:a . brahiala profunda,radiala si recurenta radiala ant. -inervatie:ram profund al nervului radial 2.Muschiul lung extensor radial al carpului -origine:extremitatea inf a marg laterale a humerusului si pe septul intermuscular lateral -insertie:superior suroaga situata pe partea laterala a fetei dorsale a bazei celui de-al 2 lea metacarpian -actiune:extensor si abductor al mainii,flexor al antebratului pe brat,supinator -vascularizatie: a radiala si recurenta radiala anterioara -inervatie:-ram profund al n radial 3.Muschiul scurt extensor radial al carpului -origine:apicondilul lateral al humerusului -insertie:baza procesului stiloid al celui de al 3 lea metacarpian -actiune:extensor si abductor al maiii -vascularizatie:a radiala si recurenta radiala ant -inervatie:ram profund al n.radial 4.Muschiul supinator -origine:epicondilul lateral,creasta m supinator de pe fata post a ulnei si pe suprafata rugoara de sub incizura radiala a ulnei -insertie:fata laterala si marg ant a radiusului si uneori pe fata ant -actiune:supinator -vascularizatie:ramuri colaterale ale a recurente radiale ant si post ; artera interosoasa posterioara -inervatie:ram terminal profund al n.radial. 111.Muschii eminentei tenare 1.Muschiul scurt abductor al policelui -origine:tuberculul scafoidului si portiunea supro-laterala a fetei an a retinaculului flexorilor -insertie:printr-o expansiune pe tendonul lungului extensor al policelui ; tuberculul ext al extremitatii sup a 1 falange a policelui -actiune:abductor si rotator lateral al policelui -vascularizatie :a transversa ant a carpului si principala policelui (rr colaterale ale a radiale) -inervatie :ramul teranrian al n median 2.Muschiulopozant al policelui

-origine:tuberculul lateral al trapezului si pe partea laterala a fetei ant a retinaculului flexorilor -insertie:partea laterala aa fetei antero-laterale a primului metacarp -actiune:opune policele celorlalte 4 degete ; orienteaza 1 metacarp antero-medial. -vascularizatie:rr din a radiala -inervatie:ramul tenarian al n median 3.Muschiul scurt flexor al policelui -origine:fasciculul superficial tuberculul trapezului si marg inf a retinaculului flexorilor ; Fasciculul profund-fata anterioara a trapezoidului si osului capitat -insertie:sesamoidul lateral si tuberculul lateral al 1 falange a policelui -actiune:orienteaza policele antero-medial -vascularizatie: rr din a radiala -inervati:ramul tenarian al n median pt fasciculull superficial ; r terminal profund al n ulnar 4.Muschiul adductor al policelui -origine:Fasciculul carpian(oblic)-pe fata ant a trapezoidului si osul capitat si uneori pe trapez Fasciculul metacarpian-pe baza celui de-al 2 lea metacarp;pe baza si pe toata margiea ant a celul de-al 3 lea ; pe fascia palmara profunda a celui de-al 3 lea spatiu interosos. -inserte:sesamoidul medial si procesul medial al bazei falangei proximale a policelui(printre cele 2 fascicule trec r profund al a radiala si r profund al n ulnar) -actiune:adductor al policelui -vascularizatie:rr din artera radiala si arcada palmara profunda -inervatie:r profund al n ulrnar 112.Muschii regiunii plamare mijlocii Muschii interososi dorsali(bipenati) -origine:Fasciculul principal-fata laterala a metacarpului mai apropiat de axul mainii (ax dus prin cel de-am 3 lea metacarp) Fasciculul secundar-1/2 dorsala a fetei mediale a metacarpului mai indepartat de axul mainii -insertie:1)facsiculul capsular palmar-partea distala a capsulei articulare metacarpofalangiene 2)fasciculul osos profund-tubercului laterale al bazei falangei proxmale-corespune metacarpului cu insertia principala 3)fasciculul superficial-participa la formarea aponevrozei comune, a ap extensor al degetelor -actiune:flexori ai primei falange pe metacarp si extensori ai celorlalte falange ; indeparteaza de axul mainii degetele pe care se insera -vascularizatie:arcada palmara profunda-aa metacarpiene sau interosoase palmare si dorsale -inervatie:r terminal profund al n ulnar 2.Muschii interososi palmari(unipenati) -origine:diafiza metacarpienelor-1/2 palmara a fetei laterale a metacrpului mai indepartat de axul mainii -insertie:fasciculul capsular palmare profund ; fasciculul superficial pe versantul lateral al capului metacarpului de unde provine muschiul -actiune:flexori ai primei falange pe matacarp si extensori ai celoralate falange

-vascularizatie:arcada palmara profunda aa metacarpiene sau interososase palmare si dorsale -inervatie:r terminal al n ulnar 3.Muschii lombricali(primii 1,2 unipenati , ultimii 3,4 binepenati) -origine:primii 2 muschi:pe marginea radiala si putin pe fata ant a tendonului flexrului profund al degetelor ; ultimii 2 muschi pe marginile laterale si fata ant a celor 2 tendoane a flxorului profund intre care sunt plasati -insertie:pe marginea laterala a tendonului extensorilor ultimelor 4 degete,unindu-se cu expansiunea fibroasa a interososilor -actiune:flexori ai primei falange ; extensori al celorlalte 2 falange -vascularizatie:acrcada palmara profunda -inervatie:ram din n median pentru primii 2 lombricali ; ram profund al n ulnar pentru ultimii 2 lobricali 113.Muschii eminentei hipotenare 1.Muschiul palmar scurt -origine:portinea mediala a facsiei palmare si fata profunda derm -insertie:marg mediala a eminentei hipotenare -actiune:plaseaza tegumetul ce acopera muschii eminentei hipotenare -vascularizatie:ramuri din a ulnara -inervatie:r colateral din ramul terminal al n ulnar 2.Muschiul abductor al degetului mic -origine:pisiform si retinaculul flexorilor -insertie:procesul medial al bazei primei falange a degetului mic si sesamoidul medial al articulatiei metacrp-falangiene-trimite o expansiune pe tendonul m extensor al degetului mic -actiune:abductor si flexor al degertului mic -vascularizatie:arcade palmare -inervatie:r terminal al n ulnar 3.Muschiul scurt flexor al degetului mic -origine:retinacului flexorilor ; procesul unciform al osului cu carlig ;arcada fibroasa pisounciforma -insertie:sesamoid medial al articulatiei metacrpo-falangiene ; marginea mediala a primei falange ; tendonul extensorului degetului mic -actiune:flexor al falangei proximale pe metacarp ;extensor al falangei mijlocii si distala (prin expansiunea dorsala -vascularizatie:arcade palmare -inervatie:ram terminal profund al n ulnar 4.Muschiul opozant al degetului mic -origine:retinaculul flexorilor,proces unciform al osului cu carlig,arcada fibroasa pisounciforma -inseryie:marg mediala si fata antero-mediala a celui de-al 5 lea metacarp -actiune:orienteaza degetul mic antero-lateral -vascularizatie:arcada palmara profunda -inervatie:r terminal profund al n ulnar 114.Muschii regiunii dorsale a mainii -tegument -planul subcutanat ce contine reteaua venoasa dorsala a mainii si n digitali dorsali -fascia dorsala a mineii

-planul profund tendinos alcatuit din tendoanele extensorilor policelui ,extensorii radiali ai carpului , extensorii degetului mic,extensorul ulnar al carpului,extensorul degetelor.La nivelul policelui se afla tendoanele lung abductor si lung extensor al policelui. 115.Fasciile axilare Fascia axilara este continuarea fasciei pectoralului mare,veind in raport in sus cu continutul axilei.Ea se continua lateral cu fascia brahiala,iar medial cu cea a dintatului anterior;limita ei anterioara este reprezentata de marginea inferioara a pectoralului mare,iar cea posterioara de margnea muschiului latissim,cotinuandu-se inainte si respectiv inapoi cu fasciile acestor muschi.Fascia axilara este boltita in interiorul axilei si este perforata de numeroase orificii. 116.Fasciile brahiala,a cotului si antebrahiala Fascia brahiala inconjura bratul ca un manson.Ea cotinua fascia deltoidiana si pe cele pectorale,fiind subtire si formata pedominant dn fascicule conjunctive.Extremitatea ei distala se prinde pe olecran,pe epicondlul medial si pe cel lateral.Este perforata de orificii pentru trecerea nervilor si venelor supeficiale.De pe fata interna se desprind 2 septuri intremusculare conjunctivo-fibroase:septul intermuscular laterala se insera pe creastatuberculului mare,pe marginea laterala a humerusului si pe epicondilul lateral ; Septul intermuscular medial se insera pe creasta tuberculului mic,pe marginea mediala a humerusului si pe epicondilul medial .Se formeaza astfel 2 loji:anterioara pt muschii biceps si brahial si o loje posterioara pentru triceps.Lojile comunica intre ele prin orificii care strabat despartitoarele si prin care trec vase si nevi(nervii ulnar si radial). Fascia cotului reprezinta o continuare a fasciei bahiale,care acopera articulatia humeroradio-ulnara. Fascia antebrahiala este dispusa ca un manson in jurul antebratului .Extremitatea sa proximala se continua cu fascia brahiala,inserandu-se pe cei 2 epicondili humerali ; extremitatea sa inferioara se ingroase formand 2 benzi dispuse transversal,care inconjoara atat fata palmara cat si pe dea dorsala in regiunea carpului,acoperind tendoanele flexorilor sis extensorilor;astfel se formeaza retinaculul flexorilor si extensorilor.Fascia antebrahiala este perforata de numeroase orificii pentru trecerea vaselor si nervilor superficiali.Suprafata inferioara care corespunde muschilor antebratyui,tremite o serie de prelungiri care invelesc muschii.Dintre acestea 2 sunt mai importante:una laterala si alta mediala.Cea mediala se fixeaza pe marginea post a ulnei,iar cea laterala pe marg post a radiusului.Prelungirea mediala poate insa lipsi ;in acest caz fascia antebrahiala adera la ulna.Prin aceasta dispozitie se formeaa 2 loji musculare:in loja anterioara se gasesc muschii grupurilor anterior si lateral , iar in loja posterioara muschii grupului posterior. 117.Retinaculul flexorilor si extensorilor la pumn Retinaculul flexorilor este o pnaglica fibroasa patrulatera intinsa transversal intre cele 2 margini ale canalului carpului:extremitatea mediala se insera pe eminenta carpiana mediala(pisiform si osul cu carlig) iar extremitatea laterala pe eminenta carpiana laterala(tuberculul scafoidului si tuberculul trapezului).De pe fata posterioara a retinaculului flexorilor pleaca o lama despartitoare care se insera pe oasele carpiene,formand astfel 2 culise osteo-fibroase:una laterala prin care trece flexorul radial al carpului si alta mediala cu mult mai mare ,prin care trec tendoanele flexorilor si n median.Structural,retinaculul flexorilor este format din fibre superficiale verticale si oblice,precum si fibre profunde transversale. Retinaculul extensorilor se prezinta ca o banda de intalnire a fasciei antebrahiale,cu o forma patrulatera ce se insera medial pe ulna,piramidal si pisiform si lateral pe radius.El s continua proximal cu fascia antebrahiala,iar distal cu cea dorsala a mainii.De pe fata

profunda pornesc o serie de despartitori ce se prind pe crestele osoase ale extremitatilor distele ale ulnei si radiusului.Se formeaza astfel 6 culise osteofibroase,numite dupa tendoanele ce trec prin ele.In sensul latero-medial acestea sunt: -culisa lungului abductor si scurtului extensor al policelui -culisa extensorilor radiali ai carpului -culisa lungului extensor al poilcelui -culisa extensorului degetelor si extensorului indexului -culisa extensorului degetului mic -culisa extensorului ulnar al carpului 118.Fasciile mainii Fascia palmara intinsa pe toata palma prezinta mari deosebiri in dispozitia ei ,asa incat i se considera 3 portiuni: 1.portiunea mijlocie,cu valoare intr-adevar de aponevrozaa ocupa spatiul dinter eminentele tenara si hipotenara. Are forma unui triunghi cu varful la retinaculul flexorilor,unde se continua cu tendonul m palmar lung si cu baza la niv degetelor.Cele 2 margini se continua cu cele 2 fascii,tenara si hipotenara.Portiunea mijlocie a aponevrozei este formata din 2 tipuri de fibre: -fibre longitdinale diverg din tendonul palmarului lung consideranduse anterior tendoanelor flexorilor,sub forma a 4 badelete pretendinoase.Ajunse la baza degetelor,acestea se impart in cate 2 fasii ce incoajoara radacina degetului,inserandu-se pe fata dorsala a falangei proximale.De pe marginile acestor benzi pornesc fibre despartitoare ce se insera pe fascia m interososi.In felul aceste se determina 4 teci fibroase,fiecare comtinand cate 2 tendoane apartinand flexorilor superfician si profund al degetelor. -fibrele transversale sunt dispuseintre benzile pretendinoae.In portiunea mijlocie cotituie fasciculee transversale ale aponevrozei,In partea distala a aponevrozei,fibrele transversale se grupeaza sub forma unor panglici subtiri intinse intre capetele metacarpienelor 2-5:este ligamentul metacarpian superficial.Acest ligament se termina impreauna cu bandeletele pretendinoase,7 arcade:4 in dreptul degetelor,pe sub care trec tendoanele flexorilor si 3 in dreptul spatiilor interdigitale,pe sub care trec lombricalii,nervii si vasle digitale palmare proprii. De pe marginile mediala si laterala ale portiunii mijlocii ale aponevrozei palmare , patrunde in profunzime cate un sept conjunctiv:sept palmar medial ce trece lateral de m opoznt al degetului mic si se insera pe metacarpianul 5 ; el este perforat de ramurile profunde ale arterei si n ulnar ; Septul palmar lateral ce trece medial de m flexor scurt si opozantupolicelui si se insera pe metacarpianul al 3 lea.Astfel formeaza 3 loji:loja larala(tenara),loja mijlocie si lija mediala(hipotenara). Aceste 2 septuri intalnesc anterior metacarpienelor o fascie intinsa transversal,inserata pe marg ant ale tuturor metacarpienelor cu exceptia celui de-al 3 lea.Ea se prinde proximal pe elementele fibroase ale articulatilor intercarpiene,iar distal se continua cu ligamentul metacarpian transvers profund si separa m interososi pamari de tendoanele flexorilor. 2.Portiunea laterala a fasciei palmare cu mult mai subtire decat aponevroza palmara,acopera m regiunii tenare si se continua lateral cu fascia dorsala a mainii. 3.Portiunea mediala a fasciei plamare,asemanatoare ca structura cu recedenta se continua medial cu fascia dorsala a mainii. Fascia dorsala a mainii situata sub piele,acopera tendoanele extendorilor.Lateral se insera pe cele 2 carpiene extreme,iar proximal cu fascia antebrahiala. 119.Sinovialele digito-carpiene

Sunt in numar de 2 :una laterala si alta mediala 1.Sinoviala tendonului m flexor lung al policelui reprezinta teaca digitocarpiana laterala.Ia nastere la nivell bazei falangei distale a policelui,urca proximal,invelind tendonul acestui muschi,trece dinapoia retinaculului flexorilor si ajunge la 1 cm desupra acestuia. 2.sinoviala comuna a muschilor flexori este teaca digitocarpiana mediala.Naste la nivelul bazei falangei distale a degetului mic si urca pana la palma invelind cele 2 tendoane flexoare ale degetului mic;aici se largeste si imbraca tendoanele flexoare ale inelarului,mediusului si indexului,trece apoi prin canalul radiocarpian pe dinapoia retinaculului flexorilor si sfarseste la acelasi nivel cu cea laterala. 120.Muschii posteriori ai bazinului Planul profund 1.Muschiul gluteu mic -origine:suprafata gluteaza cuprins aintre liniile gluteale ant si inf -insertie:marg ant a trohanterului mare -actiune:abductor al coapsei ; contractia fasciculelor ant determina rotatia mediala , contractia fasciculelor post determina rotatia laterala. -vascularizatie:ramul profund al a gluteale superioare -insertie:n gluteu superior 2.Muschiul piriform -origine:fata ant a vertebrelor sacrate 2,3,4 -insertie:marg sup a trohanterului mare -actiune:rotator lateral ,abductor si extensor al coapsei. -vascularizatie:-artera sacrata laterala inferioara ,artea iliaca intera , artera gluteala sup si inf. -inervatie:ram colateral al plexului sacral 3.Muschiul obturator intern -origine:fata mediala a membranei obturatorii ; fata mediala a ramurii ischio-pubiene ; suprafata osoasa ce corespunde fundului acetabulului ; fata profunda a fasciei sale -insertie:fata mediala a trohanterului mare -actiune:puternic rotator lateral al coapsei(impreuna cu cei 2 gemeni) -vascularizatie:artera obturatoare -inervatie:ram colateral al plexului sacral 4.Muschii gemeni:superior si inferior -origine:Gemenul superior pe fata laterala a spinei ischiadice Gemenul inferior pe tuberozitatea ischiadica -insertie:se termina pe tendonul m obturator intern si se va insera pe fata mediala a trohanterului mare -actiune:rotatori laterali ai coapsei impreuna cu obturatorul intern -vascularizatie:artera obturatoare -inervatie:ram colateral al plexului sacral 5.Muschiul obturator extern -origine:fata laterala a cadrului osos al gaurii bturate ; bandeleta subpubiana -insertie:pe fundul fosei trohanterice -actiune:rotator lateral al coapsei -vascularizatie:artera gluteala inf -inervatie:n obturator 6.Muschiul patrat femural -origine:fata laterala a tuberozitatii ischiadice

-insertie:pe creasta intertrohanterica -actiune:rotator lateral al coapsei si addcutor al coapsei -vascularizatie:artera gluteala inf,obturatorie si circumflexa femurala mediala -inervatie:ram colateral al plexului sacral Planul mijlociu 1.Muschiul glutei mijlociu -origine:suprafata osoasa gluteala cuprinsa intre liniile gluteale ant si pot. ; ant ale marginii laterale a crestei iliace ; fata profunda a fasciie ce-l acopera -insertie:pe creasta oblicande pe fata laterala a trohanterului mare -actiune:facsiculele post produc extensie si rotatie laterala a coapse ; fasciculele ant produc flexie si rotatie mediala a coapsei ; fasciculele mijlocii produc o puternica abductie ; daca ia ounct fix pe bazin este adductor al coapsei -vascularizatie:a gluteala inf si ramul profund al arterei gluteale superioare -inervatie:n gluteal superior(ram al plexului sacral) Planul superficial 1.Muschiul gluteu mare -origine:suprafata gluteala a osului iliac ,post liniei gluteale posterioare ; posterioara a crestei iliace ; pe creasta sacrala din fascia ilio-lombara ; pe cornul sacral,pe creasta sacrala laterala ; marginile lateral ake sacrumului si cocisului. -insertie:fibrele superficiale se termina pe marg post a tractului ilio-tibial;fibrele profunde se impart in 3:cele superioare pe ramura laterala de trifurcatie a liniei aspre , cele mijlocii pe partea superioara a buzei laterale a liniei aspre , cele inferioare pe septul intermuscular lateral -actiune:extensor si rotator lateral al coapsei,fasciculele inf sunt adductorii , fasc superioare sunt abducctorii -vascuclarizatie:a gluteala superioara si inf , a circumflexa femurala laterala si pudendala interna -inervatie:n gluteu inferior 2.Muschiul tensor al fasciei lata -origine:pe spina iliaca antero-superioara -insertie:pe tractul ilio-tibial -actiune:axtensor a gambei,abductor si rotator medial al coapsei,tensor si proiector anterior al fasciei lata -vascularizatie:a gluteala superioara si circumflexa femurala laterala -inervatie:n gluteu superior 121)Muschii anteriori ai bazinului Muschiu ilio-psoas alcatuit din psoas mare si iliac. 1.Muschiul psoas mare: Origine: -partea infero-laterala a corpului ultimei vertebre dorsale -fata laterala a corpurilor primelor 4 vertebre lombare -pe discurile intervertebrale corespunzatoare -procesele costiforme ale vertebrelor lombare Insertie: -pe trohanterul mic printr-un fascicul comun cu muschiul iliac 2.Muschiul iliac: Origine: -fosa iliaca si marginea mediala a crestei iliace -pe ligamentul ilio-lombar

-posterior si pe sacrum Insertia: -pe trohanterul mic printr-un tendon comun cu muschiul psoas-mare Actiune(a muschiului ilio-psoas, 1.+2.): -flecteaza coapsa pe bazin si ii imprima o miscare de rotatie dinspre medial spre lateral -cand ia punct fix pe femur flecteaza coloana si bazinul -cand ia punct fix pe bazin si coloana intervine in locomotie ducand coapsa dinspre anterior spre posterior Vascularizatia(a muschiului ilio-psoas, 1.+2.): -arterele lombare, ilio-lombara, circumflexa iliaca profunda si artera obturatorie Inervatie(a muschiului ilio-psoas, 1.+2.): -ramuri colaterale, scurte din plexul lombar si 1-2 ramuri din nervul femural 122)Muschii regiunii anterioare a coapsei Muschiul cvadriceps femural alcatui din muschii: drept femural, vast lateral, vast medial si vast intermediar. 1.Muschiul drept femural: Origine: -pe spina iliaca antero-inferioara -suprafata rugoasa situata deasupra sprancenei acetabulare, sub linia gluteala inferioara 2.Muschiul vast lateral: Origine: -pe creasta ce lmiteaza inferior fata laterala a trohanterului mare -pe buza laterala a crestei muschiului gluteu mare -buza laterala a liniei aspre 3.Muschiul vast medial: Origine: -buza mediala a liniei aspre -ramura mediala de trifurcatie superioara a liniei aspre 4.Muschiul vast intermediar: Origine: -3/4 superioare ale fetelor anterioara si laterala -pe marginile mediala si laterala ale femurului Insertia(celor 4 muschi): -se insera terminal printr-un tendon comun ce se formeaza la cativa centimetri deasupra patelei -tendonul cvadricepsului este impartit in trei planuri tendinoase suprapuse: 1.planul superficial(tendonul dreptului femural) se insera pe marginea anterioara a bazei patelei si pe tuberozitatea tibiei 2.planul mijlociu(tendoanele vastilor medial si lateral) se insera la baza patelei, posterior dreptului femural 3.planul profund(tendonul vastului intermediar) se insera la baza patelei dar posterior vastilor medial si lateral Actiunea(celor 4 muschi): -in ansamblu este un puternic extensor al gambei pe coapsa -in mers contractia cvadricepsului contribuie la alungirea pasului prin extensia brusca a genunchiului -separat:

1.muschiul drept femural determina si flexia coapsei pe bazin si extensia genunchiuui; abductor si rotator lateral al soldului 2.cei trei vasti sunt puternici extensori ai genunchiului Vascularizatia(celor 4 muschi): -artera femurala profunda -artera circumflexa femurala laterala -vastul medial primeste si din artera descendenta a genunchiului si artera superomediala a genunchiului -vastul lateral primeste ramuri din arterele perforante si artera supero-laterala a popliteei Inervatia(celor 4 muschi): -nervul femural(ram terminal al plexului lombar) 5.Muschiul articular al genunchiului: Origine: -pe fata anterioara a femurului sub insertia vastului intermediary Insertie: -se termina pe bursa suprapatelara Actiune: -se contracta odata cu cvadricepsul si trage in sus bursa seroasa impiedicand inclavarea ei intre suprafetele osoase(in extensia gambei pe coapsa) 6.Muschiul satroius(croitor): Origine: -pe spina iliaca antero-superioara Insertie: -pe fata mediala a tibiei Actiune: -flexor al coapsei pe bazin -accesor abductor si rotator lateral -stabillizator in extensia puternica a genunchiului Vascularizatie: -artera circumflexa laterala si din artera femurala Inervatie: -ram din nervul femural 123)Muschii regiunii mediale a coapsei Muschiul adductor mare: Origine: -2/3 posterioare ale ramurii ischio-pubiene si pe fata lateraa a tuberozitatii ischiadice Insertie: -pe interstitial liniei aspre a femurului si pe epicondilul medial Actiune: -cel mai puternic adductor al coapsei si singurul extensor din acest grup Vascularizatie: -ramul posterior al arterei obturatorii -artera circumflexa femurala mediala -arterele perforante si artera gluteala inferioara Inervatie: -ramul profund al nervului obturator -partea inferioara si de nervul ischiadic Muschiul adductor scurt:

Origine: -pe unghiul pubelui -ramura inferioara a pubelui Insertie: -1/3 superioara a interstitiului liniei aspre Actiune: -adductor si rotator lateral al coapsei -flexor al coapsei pe bazin Vascularizatie: -ramul anterior al arterei obturatorii -artera circumflexa femurala mediala -arterele perforante Inervatie: -ramul superficial terminal al nervului obturator Muschiul adductor lung: Origine: -unghiu pubelui si spina acestuia Insertie: -portiunea mijlocie a liniei aspre, de-a lungul buzei mediale Actiune: -adductor, flexor si rotator lateral al coapsei Vascularizatie: -ramul anterior al arterei obturatorii -artera circumflexa femurala laterala Inervatie: -ramul profund al nervului obturator -ramu muscular medial al nervului femural Muschiul pectineu: Origine: -pe creasta pectineala de la eminenta ilio-pectinee de la spina pubelui -pe portiunea invecinata suprafetei pectineale -pe ligamentul Cooper si pe fata profunda a aponevrozei care-l acopera Insertie: -pe linia mijlocie de trifurcatie superioara a liniei aspre a femurului Actiune: -adductor si flexor al coapsei -usor rotator lateral Vascularizatie: -artera obturatorie Inervatie: -ramuri din nervul femural, din ramul muscular medial al nervului femural si din ramul anterior superficial al nervului obturator Muschiul gracilis: Origine: -unghiul pubelui -marginea simifizei pubiene si ramura descendenta a pubisului Insertie: -partea superioara a fetei antero-mediale a tibiei la nivelul labei de gasca Actiune:

-flexor al coapsei -adductor al coapsei si rotator medial cand genunchiul este extins Vascularizatie: -artera femurala profunda -artera circumflexa femurala mediala Inervatie: -ramul superficial al nervului obturator Trigonul femural scarpa: -este o suprafata triunghiulara situate in partea antero-superioara a coapsei, subfascial. Baza este orientata superior si formata de ligamentul inghinal ,iar varful inferior situate la intersectia croitorului cu adductorul lung. Marginea laterala este marginea mediala a croitorului, iar marginea mediala este marginea laterala a adductorului lung. In acest trigon se afla: prima portiune a vaselor femurale cu ramurile lor, vase si noduli limfatici, ramul femural al nervului genito-femural. 124)Muschii regiunii posterioare a coapsei Muschiul semimembranos: Origine: -partea laterala a tuberozitatii ischiadice Insertie: -tendonul terminal se imparte in 3 fascicule: -tendonul direct se insera in partea posterioara a tuberozitatii mediale a tibiei -tendonul reflectat se fixeaza pe extremitatea anterioara a acestui sant -tendonul recurrent pe coaja condiliana laterala Actiune: -extensor al coapsei -flexor al genunchiului -slab rotator medial al genunchiului Vascularizatie: -artera gluteala inferioara -arterele circumflexe femurale laterala si mediala -arterele perforante Inervatie: -nervul ischiadic Muschiul semitendinos: Origine: -printr-un tendon comun cu capul lung al bicepsului pe fata posterioara a tuberozitatii ischiadice Insertie: -partea superioara a fetei mediale a tibiei constituind planul profund al labei de gasca Actiune: -extensor al coapsei -flexor al genunchiului Vascularizatie: -artera gluteala inferioara -arterele circumflexe femurale laterala si mediana -arterele perforante Inervatie: -nervul ischiadic prin 2 ramuri: unul superior si altul inferior

Laba de gasca: -este un complex tendinos format din tendoanele muschilor: gracilis, croitor si semitendinos -in profunzime poate prezenta o bursa seroasa ce protejeaza laba de gasca in timpul rotatiei gambei Muschiul biceps femural: Origine: -capul lung printr-un tendon comun cu semitendinosul pe fata posterioara a tuberozitatii ischiadice -capul scurt pe 2/3 inferioare ale interstitiului liniei aspre si pe portiunea superioara a ramurii de bifurcatie a liniei aspre Insertie: -varful capului fibulei Actiune: -capul lung este extensor al coapsei pe bazin -ambele capete actioneaza ca flexori ai gambei pe coapsa si rotatori laterali Vascularizatie: -artera gluteala inferioara -arterele circumflexe femurale laterala si mediala -arterele perforante Inervatie: -nervul ischiadic prin 2 ramuri: unul superior pentru capul lung si altul inferior pentru capul scurt 125)Muschii regiunii anterioare a gambei Muschii regiunii anterioare a gambei sunt: 1. Muschiul tibial anterior 2. Muschiul extensor lung al halucelui 3. Muschiul extensor lung al degetelor 4. Muschiul al treilea peronier 1. Origine: -tuberculul Gerdy si pe creasta oblica se pleaca de la el la tuberozitatea tibiei -pe condilul lateral -fata laterala a tibiei -membrana interosoasa -fata profunda a fasciei gambiere Insertii: -fata mediala a primului cuneiform si baza primului metatarsian Actiune: -flexor dorsal al piciorului -adductor si rotator medial Vascularizatie: -artera tibiala anterioara Inervatie: -nervul peronier comun si nervul peronier profund 2. Origine: -portiunea mijlocie a fetei antero-mediale a fibulei -anterior membrane interosoase si in vecinatatea ei Insertie: -extremitatea posterioara a celei de-a doua falanga a halucelui -marginile laterala si medial a primei falange Actiune: -extinde a doua falanga a halucelui pe prima, aceasta pe metatarsian -flecteaza dorsal piciorul pe gamba Vascularizatie: -artera tibiala anterioara

Inervatie: -nervul peronier profund 3. Origine: -condilul lateral al tibiei -2/3 superioare ale fetei antero-mediale ale tibiei -pe partea laterala a membranei interosoase -fata profunda a fasciei gambiere Insertie: -tendonul distal se imparte in patru tendoane secundare ce se distribuie ultimelor patru degete; fiecare tendon secundar se imparte in 3 fascicule: Mijlocul se insera in partea posterioara a celei de-a doua falanga 2 fascicule laterale ce se insera pe fata dorsala a celei de-a treia falanga Actiune: -extensor al degetelor -flexor dorsal al piciorului cu o usoara miscare de abductie si rotatie laterala Vascularizatie: -artera tibiala anterioara Inervatie: -nervul peronier profund 4. Origine: -1/3 inferioara a fetei antero-mediale a fibulei -membrana interosoasa -septul muscular anterior Insertie: -fata dorsala a bazei celui de-al cincilea metacarpian Actiune: -flecteaza dorsal piciorul pe gamba -abductor si rotator lateral al piciorului Vascularizatie: - artera tibiala anterioara Inervatie: -nervul peronier profund 126)Muschii regiunii posterioare a gambei: planul superficial Muschii regiunii posterioare a gambei(planul superficial): 1. Muschiul triceps sural alcatuit din: 1.a. Muschiul gastrocnemian 1.b. Muschiul solear 2. Muschiul plantar 1. Reprezinta o masa musculara voluminoasa care determina proeminenta posterioara a gambei. Se compune din muschii gastrocnemian si solear situati superficial si muschiul plantar situate profund. Acestia se insera disal pe calcaneu printr-un tendon comun numit tendonul calcanean al lui ACHILLE. 1.a. Origine: - capul medial(gemenul medial) pe fata medial a condilului medial al femurului; pe tuberculul supracondilian medial -capul lateral(gemenul lateral) se insera intr-o foseta situate postero-superior epicondilului lateral, deasupra insertiei popliteului Insertie: -tendonul distal se uneste cu cel al solearului formand tendonul lui Achile si se insera pe fata posterioara a calcaneului Actiune: -in totalitate tricepsul este extensor -abductor si rotator medial al piciorului -separat capul lateral al gastrocnemianului produce rotatie mediala si capul lateral rotatie laterala Vascularizatie: -artere surale ramuri din poplitee -artera tibiala posterioara si peroniera Inervatie: -nervul tibial

1.b. Origine: -capul fibular se insera pe fata posterioara a capului fibulei, 1/3 superioara a marginii laterale si pe septul intermuscular lateral -capul tibial pe buza inferioara a liniei solearului si 1/3 mijlocie a marginii mediale Insertie: -prin tendonul lui Achile se insera pe fata posterioara a calcaneului Actiune,vascularizatie,inervatie: - comuna cu cea a gastrocnemianului 2. Origine: -condilul lateral al femurului Insertie: -tendonul distal se ataseaza tendonului lui Achile si se insera pe fata posterioara a calcaneului Actiune: -actiune auxiliara tricepsului sural -punct fix pe calcaneu este tensor al capsule articulatiei genunchiului Vascularizatie: -artere surale ramuri din poplitee -artera tibiala posterioara si peroniera Inervatie: -nervul tibial 127)Muschii regiunii posterioare a gambei: planul profund Muschii regiunii posterioare a gambei(planul profund): 1. Muschiul popliteu 2. Muschiul flexor lung al degetelor 3. Muschiul flexor lung al halucelui 4. Muschiul tibial posterior 1. Origine: -foseta de pe fata laterala a condilului lateral al femurului sub foseta capului lateral al gastrocnemianului Insertie: -buza superioara a liniei solearului Actiune: -flexor al gambei pe coapsa -rotator medial Vascularizatie: -artera poplitee Inervatie: -nervul tibial 2. Origine: -partea medial a buzei inferioare a solearului -1/3 mijlocie a fetei posterioare a tibiei Insertie: -tendonul distal se imparte in patru tendoane secundare care se insera la baza celei de-a treia falanga a ultimelor patru degete Actiune: -flexor al degetelor si extensor al piciorului pe gamba -supinato-adductor Vascularizatie: -artera tibiala posterioara Inervatie: -nervul tibial 3. Origine: -3/4 inferioare a fetei posterioare a fibulei sip e membrane interosoasa Insertie: -pe cea de-a doua falanga a halucelui Actiune: -flecteaza a doua falanga a halucelui pe prima si prima pe metatarsian -extinde piciorul pe gamba -supinato-adductor Vascularizatie: -artera tibiala posterioara Inervatie: -nervul tibial 4. Origine: -2/3 superioare a fetei posterioare a tibiei, pe partea laterala a buzei inferioare a solearului

-2/3 superioare a fetei mediale a fibulei si pe membrane interosoasa Insertie: -tuberozitatea osului navicular Actiune: -extensor slab al piciorului pe gamba -puternic adductor si supinator al piciorului -slabirea muschiului contribuie la formarea piciorului plat Vascularizatie: -artera tibiala posterioara Inervatie: -nervul tibial 128)Muschii regiunii laterale a gambei Muschii regiunii laterale a gambei: 1. Muschiul peronier lung 2. Muschiul peronier scurt 1. Origine: -partea antero-laterala a capului fibulei -1/3 superioara a fetei antero-laterale a fibulei -septurile intermusculare anterior si lateral Insertie: -tuberculul lateral al extremitatii posterioare a primului metatarsian Actiune: -extensor al picioului -abductor si rotator lateral al piciorului Vascularizatie: -artera peroniera Inervatie: -nervul peronier superficial 2. Origine: -2/3 inferioare ale fetei laterale a fibulei -septurile intermusculare anterior si lateral Insertie: -tuberculul celui de-al cincilea metatarsian Actiune: -flexor plantar, abductor si rotator lateral al piciorului Vascularizatie: -artera peroniera Inervatie: -nervul peronier superficial 129)Muschii dorsali ai piciorului Regiunea dorsala a piciorului cuprinde tendoanele extensorilor de la nivelul gambei si muschii extensor scurt al degetelor si extensor scurt al halucelui. 1. Muschiul extensor scurt al degetelor 2. Muschiul extensor scurt al halucelui 1. Origine: -in partea posterioara-carnos, gros, scurt si aplatizat -este impartit in trei tendoane in partea anterioara -situat pe fata dorsala a piciorului, dedesubtul tendoanelor extensorilor care-l acopera -se intinde radiar de la calcaneu la degetele 2-4 Insertie: -proximale prin fibre scurte tendinoase in partea anterioara a fetei superioare a calcaneului si prin fibre carnoase la nivelul retinaculului extensorilor -se imparte in 3 fascicule care se continua cu cate un tendon pentru degetele 2-4 -se insera terminal cu tendonul extensorului comun la nivelul articulatiei metatarso-falangiene 2. Origine: -are aceeasi insertie proximala ca muschiul extensor scurt al degetelor -reprezinta un fascicul individualizat din extensorul scurt al degetelor destinat degetului mare. Tendonul terminal va merge impreuna cu extensorul lung al halucelui Rapoturi: cei doi muschi extensori(1 si 2) au ca raport principal pe fata dorsala a piciorului artera dorsala a piciorului

-artera si extensorii scurti sunt acoperiti de fascia dorsala a piciorului Actiune: -extind primele 4 degete pe metatars Vacularizatie: -artera dorsala a piciorului Inervatie: -nervul peronier profund 130)Grupul muscular plantar lateral Regiunea plantara, grupul muscular lateral: 1. Muschiul abductor al degetului mic 2. Muschiul flexor scurt al degetului mic 3. Muschiul opozant al degetului mic Cuprinde doi muschi, unul situate superficial-abductor degetului mic si unul profundflexorul scurt al degetului mic. Muschii sunt slab dezvoltati si greu de separat intre ei. 1. Origine: -de-a lungul marginii laterale a regiunii plantare fiind un muschi alungit si mult mai gros posterior decat anterior -se intinde de la calcaneu la degetul mic Insertii: -proximal se insera pe tuberozitatea calcaneului intre cele doua proeminente posterioare, anterior insertiei flexorului scurt al degetelor -pe fata profunda a aponevrozei plantare, pe septul intermuscular lateral care-l separa de muschiul scurt flexor al degetelor si inconstant pe tuberculul celui de-al cincilea metatarsian -corpul muscular se indreapta anterior si acopera partea posterioara a muschiului patrat al plantei, teaca peronierului lung si aplatizat care se insera pe partea laterala a extremitatii posterioare a primei falange a degetului mic Actiune: -abductor si flexor al degetului mic -contribuie la mentinerea boltii plantare Vascularizatie: -artera plantara laterala Inervatie: -nervul plantar lateral 2. Origine: -mai mic, situate sub muschiul abductor al degetului mic -se intinde de la tarsul anterior la degetul mic Insertii: -proximal se insera printr-o lama tendinoasa scurta pe teaca peronierului lung, pe fata plantara a osului cuboid si pe baza celui de-al cincilea metatarsian. Muschiul se indreapta anterior acoperind cel de-al cincilea metatarsian si se insera printr-un tendon aplatizat pe fata inferioara a extremitatii posterioare a primei falange a degetului mic. Actiune: -flexor al degetului mic -contribuie la mentinerea boltii plantare in sens longitudinal Vascularizatie: -artera plantara laterala Inervatie: -nervul plantar lateral 131)Grupul muscular plantar mijlociu Cuprinde trei planuri musculare suprapuse: un plan profund reprezentat de muschii interososi si adductorul halucelui, un plan mijlociu format de flexorul lung al degetelor caruia ii sunt anexati lombricalii si muschiul patrat al plantei si un plan superficial reprezentat de muschiul flexor scurt al degetelor. Acesti muschi sunt separate de grupele musculare mediala si laterala prin septuri fibroase intermusculare care se intend de la aponevroza superficiala la schelet. 1. Muschiul flexor scurt al degetelor(flexor scurt plantar) 2. Muschiul patratul plantei 3. Muschii lombricali 4. Muschii interososi:

A. Muschii interososi dorsali B. Muschii interososi plantari 1. Origine: -mai gros posterior si mai subtire anterior, nivel la care se imparte in patru tendoane -cel mai superficial dintre uschii regiunii plantare mijlocii -se intinde de la calcaneu la ultimele 4 degete Insertii: -proximal se insera prin fibre carnoase si tendinoase pe procesul medial al tuberozitatii calcaneului si pe suprafata osoasa calcaneana invecinata, pe aponevroza plantara mijlocie sip e septurile intermusculare medial si lateral care il separa de grupele musculare respective -corpul muscular, mai intai ingust, se largeste postero-anterior si se imparte in portiunea mijlocie a plantei in patru fascicule care se continua fiecare cu cate un tendon lung si subtire -la nivelul degetelor tendoanele se continua/se impart in doua bandelete(tendon perforat) care inconjoara pe partile laterale tendonul muschiului flexor lung al degetelor(tendon perforant), dupa care se reunesc pe fata dorsala a acestui tendon pentru a se insera pe marginile laterale ale fetei inferioare a celei de-a doua falange a degetului Raporturi: -prin fata sa profunda, muschiul flexor scurt al degetelor acopera flexorul lung al degetelor, lombricalii, patratul plantei. Intre flexorul scurt si patratul plantei trece PVN plantar lateral -tendoanele flexorului scurt sunt dispuse pe fata inferioara a tendoanelor flexorului lung Actiune: -flecteaza a doua falanga a ultimelor patru degete pe prima, prima pe metatarsianul corespunzator -impreuna cu aponevroza plantara are rol in mentinerea boltei plantare in sens longitudinal Vascularizatie: -ambele artere plantare Inervatie: -nervul plantar medial 2. Origine: -muschi scurt, aplatizat, patrulater -situat pe partea posterioara a plantei, pe acelasi plan cu tendoanele muschilor flexor lung al degetelor -se intnde de la calcaneu, anterior tuberozitatii sale, la tendoanele muschilor flexor lung al degetelor Insertii: -proximal prezinta 2 capete de insertie: Capul medial se insera prin fibre carnoase la partea inferioara a santului calcanean(de pe fata medial) sip e procesul medial al fetei inferioare a calcaneului Capul lateral se insera printr-un tendon aplatizat pe procesul lateral al fetei inferioare a calcaneului si pe ligamentul plantar lung -cele doua fascicule se indreapta anterior, se unesc intr-un corp muscular unic care se insera distal pe tendonul muschiului flexor lung al degetelor la nivelul impartirii acestuia in patru tendoane terminale Raporturi: -acopera fata inferioara a calcaneului, cuboidului si ligamentul plantar lung -la nivelul flexorului lung al degetelor se dispune pe marginea laterala a tendonului acestuia anterior incrucisarii tendonului muschiului flexor lung al degetelor cu tendonul muschiului flexor lung al halucelui

-acopera portiunea oblica a arterei plantare laterale Actiune: -accesor flexorului lung al degetelor producand flexia ultimelor 4 degete Vascularizatie: -cele doua artere plantare Inervatie: -nervii plantari medial si lateral 3. Origine: -reprezentati de patru fascicule musculare anexate tendoanelor muschiului flexor lung al degetelor -sunt numiti: primul, al doilea, al treilea si al patrulea dispre lateral spre medial -sunt situati in regiunea plantara mijlocie intre tendoanele muschiului flexor lung al degetelor si se termina pe tendoanele extensorilor ultimelor 4 degete Insertii: -se insera pe doua tendoane vecine ale muschiului flexor lung al degetelor cu exceptia primului lombrical care se insera pe marginea medial a tendonului celui de-al doilea deget -de la origine lombricalii merg pe marginea medial a articulatiei metatarsofalangiene corespunzatoare, unde se continua cu mici tendoane care se fixeaza in parte pe fata medial a bazei primei falange si in parte printr-o expansiune tendinoasa pe tendonul extensorului corespunzator -ei trimit si o expansiune dorsala slaba care intra in constitutia aponevrozei dorsale a degetelor Actiune: -flecteaza prima falanga a degetelor si extend pe celelalte doua Vascularizatie: -artera plantara laterala Inervatie: -primii doi lombricali- nervul plantar medial -ultimii doi lombricali- nervul plantar lateral 4. Ocupa spatiile intermetatarsiene. Sunt 3 muschi interososi plantari si 4 muschi interososi dorsali. Au o dispozitie analoga interososilor de la mana. Insertiile lor sunt raportate la axul piciorului care trece prin degetul al doilea. A. Origine: -muschi scurti, prismatici triunghiulari -mai puternici decat cei plantari, care ocupa cele 4 spatii intermetatarsiene -sunt denumiti primul, al doilea, al trilea, al patrulea dinspre medial spre lateral -se intend din spatiile intermetatarsiene la primele falange ale degetelor 2, 3, 4 Insertii: -fiecare interosos se insera pe fetele laterale a doua metatarsiene care delimiteaza spatial interosos in care este situate muschiul: pe toata fata metatarsianului mai apropiata de axa piciorului si pe sau 2/3 superioare a fetei celuilal metatarsian mai departata de axa piciorului -primul si al doilea interosos se termina pe prima falanga a celui de-al doilea deget -al treilea si al patrulea interosos se termina pe prima falanga a degetelor 3 si 4 -interososii dorsali pot sa trimita o expansiune subtire tendonului extensorului corespunzator -primul interosos dorsal nu se insera pe corpul primului metatarsian ci numai pe baza acestuia. Cele doua fascicuule de insertie de pe primul si al doilea metatarsian circumscriu la extremitatea posterioara a muschiului un spatiu prin care se angajeaza artera dorsala a piciorului. B. Origine: -au aceeasi forma, mai mici decat precedentii -numiti primul, al doilea, al treilea, dinspre medial spre lateral

Insertii: -au origine pe ultimele 3 metatarsiene unde se insera in partea inferioara a fetei mediale, pe marginea inferioara si pe baza acestor metatarsiene -corpul muscular se indreapta anterior; se continua la nivelul articulatiei metatarsofalangiene cu un tendon scurt care se insera pe fata medial a bazei primei falange a degetului corespunzator -poate sa trimita expansiuni fibroase spre aponevroza dorsala Raporturi: -au raporturi cu tendoanele extensorilor, cu vasele si nervii dorsali ai piciorului -sunt separati de muschi din loja mijlocie a plantei prin fascia plantara profunda Actiune: -flexori ai primei falange pe metatarsian -au actiune redusa de extensie a celorlalte doua falange -departeaza degetele de axul piciorului(cei dorsali) -apropie degetele de axul piciorului(cei plantari) Vascularizatie: -artera plantara laterala Inervatie: -nervul plantar lateral 132)Grupul muscular plantar medial Grupul muscular plantar medial cuprinde trei muschi destinati halucelui: abductorul halucelui in plan superficial, adductorul halucelui si flexorul scurt al halucelui in plan profund. 1. Muschiul adductor al halucelui 2. Muschiul flexor scurt al halucelui 3. Muschiul abductor al halucelui 1. Origine: - in loja mijlocie a plantei dar tendonul sau distal trece in loja medial Insertii: -insertia sa proximala prezinta 2 capete: -oblic si transvers Capul oblic(adductorul oblic) se insera pe creasta cuboidului sip e ligamentul plantar lung, pe cel de-al treilea cuneiform sip e baza metatarsienelor 3 si 4 Capul transvers(adductorul transvers) se insera prin mici langhete carnoase pe fata plantara a ultimelor trei articulatii metatarso-falangiene si pe ligamentul metatarsian transvers profund -cele doua fascicule musculare sunt aplicate pe muschii interososi plantari, converg spre articulatia metatarso-falangiana a halucelui unde se termina prin 2 tendoane distincte: Tendonul capului oblic-se uneste cu cel al fasciculului lateral din flexorul scurt si se insera impreuna pe sesamoidul lateral al bazei primei falange a halucelui Raporturi: -ocupa regiunea mijlocie a plantei unde formeaza planul profund -fata superficiala e acoperita de tendoanele flexorului lung al degetelor si lombricali -fata profunda corespunde muschilor interososi plantari Actiune: -adductor al halucelui -impreuna cu muschii interososi plantari contribuie la apropierea degetelor prin strangerea metatarsienelor -rol, prin capul transversal, in mentinerea bolii plantare in sens transversal Vascularizatie: -artera plantara laterala Inervatie: -nervul plantar lateral 2. Origine: -gros posterior si bifurcate anterior -sub primul metatarsian si se intinde de la tarsul anterior la degetul mare

Insertii: -proximal prin fibre tendinoase pe fata inferioara a cuneiformelor 2 si 3, pe cuboid, ligamentul plantar lung si pe expansiunile plantare ale tibialului posterior -corpul muscular se indreapta anterior, aplicat pe primul metatarsian la mijlocul caruia se imparte in doua fascicule printer care trece tendonul muschiului flexor lung al halucelui. Fiecare fascicul se termina cu un tendon: Tendonul medial se uneste cu tendonul muschiului abductor al halucelui cu care se insera pe sesamoidul medial al articulatiei metatarso-falangiene a halucelui si partea mediala a primei falange Tendonul lateral se uneste cu tendonul muschiului adductor al halucelui si se insera pe sesamoidul lateral si partea laterala a primei falange Actiune: -flexor al halucelui -mentine bolta plantara Vascularizatie: -fasciculul medial- artera plantara medial -fasciculul lateral- artera plantara laterala Inervatie: -capul lateral- nervul plantar lateral -capul medial- nervul plantar medial 3. Origine: -gros in partea posterioara, ocupa toata lungimea marginii mediale a regiunii plantare -uneste calcaneul cu halucele -contribuie la realizarea conformatiei mediale a piciorului Insertie: -proximal pe procesul medial al tuberozitatii calcaneului, la partea inferioara a retinaculului flexorilor, pe fata profunda a aponevrozei plantare si pe septul intermuscular medial care il separa de muschiul flexor scurt al degetelor -corpul muscular se indreapta anterior de-a lungul marignii mediale a piciorului si se termina printr-un tendon lung si puternic pe sesamoidul medial si pe partea medial a extremitatii poserioare a primei falange a halucelui. Raporturi: -fata profunda acopera 2 PVN care trec prin canalul calcanean -marginea laterala corespunde septului intermuscular lateral, tendonului flexorului lung al halucelui si muschiul flexor scurt al halucelui, care-l acopera partial Actiune: -flexor si abductor al halucelui si contribuie la mentinerea boltii plantare Vascularizatie: -artera plantara medial Inervatie: -nervul plantar medial 133)Trigonul femural Este o suprafata triunghiulara situata in partea antero-superioara a coapsei, subfascial. Baza este orientata superior si forma de ligamentul inghinal, iar varful inferior situata la intersectia croitorului cu adductorul lung. Marginea laterala este marginea medial a croitorului, iar marginea medial se afla: prima portiuni a vaselor femurale cu ramurile lor, vase si noduli limfatici, ramul femural al nervului genito-femural. 134)Ligamentul inghinal Numit si arcada femurala, ligamentul lui Fallopius sau ligamentul lui Poupart, este o banda fibroasa care se intinde de la spina iliaca antero-superioara la tuberculul pubian, separand regiunea abdominala de cea femurala. Pielea adera la ligamentul inghinal prin tractusuri conjunctive, determinand formarea plicii inghinale, care se poate simti prin palpare. Aderenta ligamentului la piele impiedica difuzia unei colectii subcutanate de la abdomen la coapsa. Ligamentul inghinal reprezinta portiunea inferioara a aponevrozei oblicului extern, care trecand peste ilio-psoas la nivelul marginii anterioare a osului adera la fascia iliaca, trece ca o punte peste vasele femurale, iar la nivelul muschiului pectineu se inflecteaza

antero-posterior si formeaza ligamentul lacunar. Reflectarea marginii inferioare a oblicului extern pentru a forma ligamentul lacunar, are loc dupa ce aceasta a deposit muschiul ilio-psoas, adica la nivelul vaselor femurale. Ligamentului inghinal I se descriu 3 segmente: -un segment lateral, care participa la delimitarea lacunei musculare, prin care trec muschiul ilio-psoas si nervul femural, situate medial fata de muschi; avand o lungime de aproximativ 6 cm, lacuna musculara este delimitate de ligamentul inghinal situat anterior, marginea anterioara a osului coxal situata posterior si arcul ilio-pectineu dispus medial -un segment mijlociu de aproximativ 3 cm, care participa la delimitarea lacunei vasculare, prin care trec vasele femurale -un segment medial de aproximativ 2 cm, care corespunde ligamentului lacunar a lui Gimbernat Dupa autorii francezi, ligamentului inghinal I se pot descrie doua feluri de fibre: a) Fibre proprii care se intind de la spina iliaca antero-superioara la tuberculul pubian si formeaza ligamentul inghinal al lui Henle b) Fibre ale aponevrozei oblicului extern, care se inruleaza antero-posterior pe fibrele proprii in asa fel incat formeaza un sant cu concavitatea orientate superior. Concavitatea acestui sant este ocupata de fibrele prorpii, versantul anterior continuandu-se cu oblicul extern, iar versantul posterior se prezinta sub forma unei lame fibroase subtiri numita bandeleta ilio-pubiana a lui Thompson, care se intinde de asemenea de la spina iliaca antero-superioara la tuberculul pubian. Marginea superioara a bandeletei este libera si foarte subtire. Marginea sa inferioara se uneste cu ligamentul inghinal de-a lungul marginii posterioare a santului si face parte din ligament deoarece este formata din fibrele cele mai profunde ale marginii inferioare a aponevrozei oblicului extern(Gilis). Bandeleta ilio-pubiana este foarte aderenta la fascia transversala situata posterior, pe care o intareste. In lungul jumatatii laterale a ligamentului inghinal bandeleta si fascia se indeparteaza una de cealalta si in spatial dintre ele se gasesc vasele circumflexe iliace. Ligamentul inghinal serveste pentru insertia ligamentului inferfoveolar a lui Hesselbach, ligament triunghiular care intareste fascia transversal, varfu sau pierzandu-se in fascia transversal sau continuandu-se cu linia arcuata. Partea mediala a ligamentului inghinal formeaza peretele inferior al canalului inghinal. Pe ligamentul inghinal se insera muschii oblic intern, transvers si fascia transversal. Ligamentul lacunar al lui Gimbernat este o formatiune fibroasa provenita prin reflectarea aponevrozei oblicului extern, care merge sa se insere pe creasta pectineala, unii autori considerand-o ca insertia pectineala a acestui muschi. Are o forma triunghiulara, prezentand doua fete si trei margini. Fata sa superioara este abdominala, fiind acoperita de fascia transversal, ia fata inferioara corespunde muschiului pectineu. Marginea anterioara corespunde ligamentului inghinal, din care ligamentul provine, marginea posterioara se fixeaza pe creasta pectineala, iar marginea laterala sau baza are o forma concave si corespunde vaselor femurale, la acest nivel gasindu-se si ganglionul lui Cloquet. Varful ligamentului corespunde tuberculului pubian. Ligamentul pectineal al lui Cooper, numit si ligamentul pubic al lui Cooper este un cordon fibros, gros si rezistent, situate pe creasta pectineala, de la tuberculul pubian la eminenta ilio-pectinee. Este format din fibre care provin din

ligamentul lui Gimbernat si din inrosarea periostlui care acopera creasta pectineala(Rouviere). Arcul ilio-pectineu numit si bandeleta ilio-pectinee reprezinta portiunea fasciei iliace, care se reflecta de la nivelul ligamentului inghinal(cand se desparte de marginea mediala a muschiului ilio-psoas, pentru a acoperi vasele femurale) pe eminenta ilio-pectinee, motiv pentru care autorii germani o numesc portiunea interlacunara a fasciei iliace. 135)Fasciile gluteala, iliaca, lata si crurala Fascia gluteala: -acopera muschii glutei(fesieri) -dependinta a fasciei lata -acopera mai intai portiunea anterioara a muschiului gluteu mijlociu, servind ca o suprafata de insertia pentru acest muschi -inferior se continua cu tractul ilio-tibial(originea lui mijlocie) -la marginea superioara a gluteului mare, ea se imparte in 3 foite: superficiala, mijlocie si profunda Foita superficiala acopera fata superficiala a muschiului gluteu mare, participand la intecuirea acestuia Foita mijlocie acopera fata profunda a muschiului gluteu mare iar la marginea inferioara a acestuia se uneste cu foita superficiala formand teaca muschiului Foita profunda acopera portiunea posterioara a gluteului mijlociu, piriformul, gemenii si patratul femural -intre foita mijlocie si cea profunda exista un tesut celular dezvoltat numit stratul subgluteal Fascia iliaca: -acopera muschiul ilio-psoas pe toata suprafata lui, fiind mai subtire la nivelul psoasului, in regiunea lombara si ingrosandu-se pe masura ce coboara -medial se insera pe toate vertebrele lombare, pe arcadele fibroase ale psoasului mare si pe linia arcuata a coxalului -lateral, se insera pe fascia muchiului patratul lombelor si pe creasta iliaca -superior formeaza ligamentul arcuat medial -inferior se ingroasa mult, adera intim de portiunea laterala a ligamentului inghinal, iar in portiunea mediala a ligamentului inghinal patrunde in profunzime de-a lungul marginii mediale a muschiului iliac si se insera pe eminenta ilio-pubica formand arcul ilio-pectineu -la coapsa fascia devine subtire si fuzioneaza cu foita profunda a fasciei lata, medial continuandu-se cu fascia muschiului pectineu=> fascia iliopectinee -prin fata sa profunda acopera muschiul ilio-psoas participand la formarea unui canal osteo-fibros(canalul iliac al lui Velpeau) in care este continut acest muschi Fascia coapsei(fascia lata): -inconjoara coapsa ca un manson prezentand ingrosari(tractul iliotibial), dedublari(teci pentru vase si muschi) si prelungiri in profunzime(septuri intermusculare) -antero-superior se insera pe ligamentul inghinal -postero-superior se continua cu fascia gluteala -inferior se insera pe fata anterioara a patelei, pe fibula, pe tuberozitatea si condilii tibiei continuandu-se cu fascia crurala

-la nivelul triunghiului femural SCARPA, se dedubleaza la nivelul marginii mediale a croitorului dand o foita superficiala care trece peste triunghiul femural. Prezinta orificii pentru trecerea vaselor: hiatul safen->vena safena mare -foita profunda care acopera fascia iliaca si fascia muschiului pectineu formand planseul fosei ilio-pectinee -cele 2 foite se reunesc pe marginea laterala a adductorului lung Fascia crurala(fascia gambiera): -inveleste ca un manson muschii gambei -se desprinde de pe marginea anterioara si mediala a tibiei pe fata mediala a osului, ea se confunda cu periostul -superior si anterior se fixeaza pe condilii si tuberozitatea tibiei, pe capul fibulei si pe patella -posterior se continua cu fascia poplitee ce face legatura fara limita spre fascia lata -inferior se continua cu fascia de invelis a piciorului -profund acopera muschii si le serveste in portiunea ei superioara sic a suprafata de insertie-trimite in profunzime 2 septuri intermusculare: anterior si posterior care se prind anterior si posterior de marginile fibulei formandu-se 3 loje: -anterioara pt muschii anteriori(extensori) -laterala pentru muschii peronieri -posterioara; aici exista o alta despartitura(lama profunda a fasciei crurale) care despare muschii planului dintre tendoanele muschilor gambei, lipsit de o teaca sinoviala, este invelit de o teaca conjunctiva formata din dedublarea lamei superficiale a fasciei crurale. Spatiul format de tendonul lui Achile si lama profunda a fasciei este umplut de o masa de tesut conjunctivograsos -in constitutia fasciei crurale intra fascicule conjunctive longitudinale dar mai ales articulare. Superior este intarita de expansiunile tendonului muschiului biceps, din tractul iliotibial si din piciorul gastei. Inferior si anterior fascia prezinta o ingrosare transversala sub forma de panglica, numita retinaculul superior al extensorilor, slab delimitat in sus si in jos si trebuie izolat prin preparare 136)Retinaculele extensorilor la gatul piciorului -sunt ingrosari ale fasciei crurale la nivelul unde tendoanele gambei isi schimba directia in drumul lor spre picior -rol mecanic in mentinerea acestor tendoane -prin trecerea lor peste o serie de santuri osoase determina formarea unor culise osteofibroase -prin dedublarea lor in 2 lame formeaza culise fibroase. Prin aceste culise trec tendoanele impreuna cu tecile lor sinoviale -retinaculele sunt denumite dupa muschii ce trec pe sub ele: A. retinaculul inferior al extensorilor B. retinaculele peronierilor C. retinaculul flexorilor A. Retinaculul inferior al extensorilor (ligamentul inelar anterior sau ligamentul cruciform) -situat in regiunea anterioara a gatului piciorului -forma cea mai obisnuita este Y culcat orizontal-compusa dintr-o ramura comuna laterala, bifurcate medial intr-o ramura superioara si alta inferioara

-ramura comuna este formata din 2 foite: Superficiala- se insera pe calcaneu si trecand medial, aluneca peste tendoanele celui de-al trilea peronier, al extensorului lung al degetelor si al extensorului lung al halucelui, ajungand la nivelul tendonului tibialului anterior, se continua cu ramura superioara a retinaculului Profunda-ia nastere in sinus tarsi si aluneca pe fata profunda a tendoanelor -cele doua foite sunt unite prin 2 fascicule fibroase delimitand 2 culise: una laterala pentru tendoanele extensorului lung al degetelor si tendonul celui de-al trilea peronier si alta pentru tendonul extensorului lung al halucelui -ramura superioara se continua pe cea comuna terminandu-se pe maleola mediala -ramura inferioara trece peste tendoanele extensorului lung al halucelui si al tibialului anterior si se termina la marginea mediala a piciorului B.Retinaculele peronierilor -ingrosari ale fasciei crurale care mentin pozitia tendoanelor peronierilor, unde acestea isi schimba directia -retinaculul superior al peronierilor este o lama patrulatera intinsa de la maleola laterala in joss i inapoi spre fata laterala a calcaneului -formeaza o singura culisa osteofibroasa aplicand si mentinand tendoanele peronierilor in santul retromaleolar lateral -retinaculul inferior al peronierilor are aceeasi oblicitate ca precedentul, dar este asezat mai jos si mai anterior -se insera cu ambele capete pe fata laterala a calcaneului si se continua cu ramura comuna a retinaculului inferior al extensorilor -delimiteaza doua culise osteofibroase separate pentru trecerea celor 2 tendoane C. Retinaculul flexorilor -portiunea cea mai inferioara a celor doua lame ale fasciei crurale. Acestea raman separate in cea mai mare parte la acest nivel si se fuzioneaza doar in partea anterioara si inferioara. -este asezat la limita dintre gatul piciorului si planta si are raporturi foarte importante cu manunchiul vasculo-nervos care trece din regiunea profunda a gambei la planta -situat pe partea mediala a gatului piciorului, intre maleola mediala si calcaneu -lama superficiala are forma trapezoida iar lama profunda e aplicata pe tendoanele flexorilor si adera intim de cea superficiala in 1/3 mediala; dedesubtul maleolei cele 2 lame sunt fuzionale -retinaculul flexorilor impreuna cu extremitatea posterioara a muschiului abductor al halucelui sunt intinse peste santul calcanean si il transforma intr-un lung canal osteofibros numit canal calcanean(canal maleolar medial sau canalul tarsului) comun gatului piciorului si plantei -canalul in intregime are forma curba, cu concavitatea anterioara. El reprezinta continuarea lojei profunde posterioare a gambei spre planta -canalul calcanean este compartimentat in lungul lui prin 3 expansiuni fibroase ce se desprind din lama profunda a retinaculului si se fixeaza pe oasele vecine(tibie, talus, calcaneu) rezultand 3 culise osteofibroase dispuse aproape paralel intre ele; prin ele trec in ordine, dinainte inapoi, tendoanele muschilor flexori profunzi, invelite de o teaca sinoviala: muschiul tibial posterior, flexor lung al degetelor, flexor lung al halucelui -putin mai superficial, in canalul calcanean se formeaza o teaca pur fibroasa prin care trece PVN tibial(vasele tibiale posterioare si nervul tibial)

137)Aponevroza plantara -este compusa din 3 portiuni cu grosime diferita: Portiunea mijlocie- cea mai groasa si rezistenta -contribuie la mentinerea pasiva a boltii piciorului -are rol de protective asupra vaselor si nervilor din profunzime pe care-i freest de comprimare -fata ei profunda vine in raport cu diferitele organe din loja plantara mijlocie -este formata din 2 feluri de fibre: longitudinale si transversal -exista bandelete pretendinoase care impreuna cu fibrele transversal foreaza arcade digitale si interdigitale Portiuea laterala- se insera pe procesul lateral al tuberculului calcanean si se termina la radacina degetului mic, acoperind muschii lojei laterale Portiunea mediala- raspunde regiunii mediale a plantei; se intinde de la procesul medial al tuberculului calcanean la radacina halucelui si acopera muschii lojei mediale Lojile aponevrotice ale plantei -acolo unde portiunea mijlocie a aponevrozei se continua cu cate 2 parti marginale, de pe fata ei profunda se desprind 2 despartitoare fibroase(septet intermusculare plantare): laterala si mediala, determinand formarea celor trei loji plantare 138)Artera axilara Artera axilara incepe la nivelul mijlocului claviculei, continuand artera subclaviculara, coboara strabatand in diagonal groapa axilara si se termina la nivelul marginii inferioare a muschiului pectoral mare, unde se continua cu artera brahiala. Directie:-variaza in raport cu pozitia membrului superior -cand bratul este situate de-a lungul corpului, artera este oblica infero-lateral, descriind o usoara curba cu concavitatea infero-medial. Cand bratul este intins orizontal, artera are o directive rectilinie si orizontala, iar cand bratul este vertical, artera descrie o curba cu concavitatea superior Raporturi:-strabate toata intinderea fosei axliare,fiind organul axial al acesteia -patrunde in axila prin varful acesteia,avand anterior clavicula si muschiul subclavicular si posterior prima coasta si prima dintatura a dintatului anterior. -din cauza directiei sale, oblica infero-medial artera are rapoarte cu peretii fosei axilare: mai intai cu peretele medial, apoi cu cel posterior si spre segmentul sau distal cu peretele lateral. -cele mai importante se stabilesc cu fata profunda a peretelui anterior al axilei, artera fiind acoperita de toata lungimea sa de acest perete, format superficial de pectoralul mare cu fascia lui, iar profund de fascia clavi-coraco-pectoro-axilara si muschiul pectoral mic. Muschiul pectoral mic, oblic infero-medial, incruciseaza in unghi drept artera axilara si in raport cu acest muschi, arterei axilare I se disting trei portiuni: suprapectorala, retropectorala si infrapectorala. Segmentul suprapectoral: Artera patrunde in groapa axilara prin varful acesteia, care are aspectul unei fante transversal, delimitata de clavicula si de prima coasta cu prima digitatie a dintatului anterior. Artera este flancata medial de vena axilara, care este de aproximativ 3 ori mai voluminoasa decat artera, pe care o acopera partial pe fata sa anterioara. Lateral de artera se gasesc fasciculele plexului brachial: fasciculele antero-lateral si antero-medial

sunt net latero-arteriale, iar fasciculul posterior, cel mai voluminos, se va etala sub artera, in ungiul pe care il formeaza artera cu prima coasta. Continuandu-si traiectul pana la marginea superioara a micului pectoral artera va merge pe primele doua coaste dublate de digitatiile corespunzatoare ale dintatului anterior. In aceasta prima portiune artera strabate peretele medial al fosei axilare. Artera este acoperita de catre insertia claviculara a pectoralului mare, sub care se afla muschiul subclavicular si fascia clavi-pectorala. Intre marginea superioara a pectoralului mic si muschiul subclavicular se delimiteaza un triunghi cu baza pe peretele thoracic, triunghiul subclavicular, a carui suprafata este formata de fascia clavi-pectorala si in profunzimea caruia, la mijlocul claviculei descoperim artera axilara: este triunghiul de legatura al arterei axilare. In aceasta regiune artera coboara intre fasciculele plexului brachial situate lateral si vena axilara situate medial. In aceasta portiune vena axilara primeste venele cefalica, toracoacromiala si anastomoza preclaviculara cu vena jugulara externa, toate aceste ramuri venoase gasindu-se anterior arterei. Tot anterior arterei se gasesc nervii muschilor pectorali mare si mic, intre care se stabileste o anastomoza puternica dispusa transversal. Segmentul retropectoral: Artera paraseste planul costal si are raport posterior cu muschiul subscapular si apoi este ridicata de capul humeral, raport foarte important in luxatiile antero-mediale ale umarului. La nivelul segmentului sau retropectoral, artera devine organul principal al axilei, in jurul careia se grupeaza celelalte elemente. Vena axilara este situata tot medial de artera, dar usor inferior acesteia. Anterior arterei se afla pectoralul mic cu fascia sa si muschiul pectoral mare. Importante sunt raporturile cu fasciculele plexului brachial. Fasciculul radio-circumflex ramane posterior arterei, fasciculele antero-medial si anterolateral plasandu-se medial si respective lateral fata de artera. Din fasciculele anterioare se desprinde cate o radacina care vor forma furca nervului median, artera fiind cuprinsa intre cele doua radacini ale nervului. De cele mai multe ori furca nervului median nu este situata strict anterior arterei, ci usor lateral acesteia, radacina mediala a nervului median incrucisand oblic artera pe fata sa anterioara. Din acest segment retropectoral al arterei se formeaza deja ramurile terminale ale plexului brahial. Segmentul infrapectoral: Se intinde de la marginea inferioara a micului pectoral la marginea inferioara a marelui pectoral, reprezentand portiunea cea mai lunga si in acelasi timp cea mai accesibila a arterei. Artera are rapoarte posterior cu muschii dorsal mare si rotund mare, precum si cu nervii acestor muschi, care reprezinta ramuri colaterale dorsale ale plexului brahial. De asemenea, posterior se afla nervii radial si axillar. Anterior arterei se afla tendonul pectoralului mare si ligamentul suspensor al axilei. Sub pectoralul mare, muschiul coracobrahial se apropie progresiv de artera, tinzand sa ajunga din pozitia laterala fata de artera, anterior acesteia, marginea mediala a muschiului constituind un reper important pentru descoperirea arterei in segmentul sau infrapectoral. Medial, artera are raporturi cu vena axilara, cu nervii ulnar, cutanat brahial medial, cutanat antebrahial medial si cu muschiul dintat anterior. Nervul ulnar tinde sa se dispuna in unghiul diedru posterior format de artera si vena axilara, iar cutanatul antebrahial medial este situate antero-medial fata de artera. Artera poate fi palpate pe peretele lateral al axilei, deasupra reliefului format de muschiul coracobrahial. Lateral artera are raporturi cu nervii median, musculocutan si cu muscii coracobrahial si capul scurt al bicepsului brahial. Nervul musculocutan paraseste artera

pentru a perfora muschiul coracobrahial, iar nervul median este veritabilul satelit al arterei, coborand antero-lateral fata de artera, intre ea si marginea mediala a coracobahialului, constituind un reper pentru legatura arterei axilare. Ramuri colaterale: -ramuri subscapulare -artera toracica suprema -artera acromio-toracica -artera toracica laterala -artera subscapulara -artera circumflexa humerala anterioara -artera circumflexa humerala posterioara Ramurile subscapulare, variabile ca numar si dimensiuni, sunt destinate muschiului subscapular, luand nastere din segmentul retropectoral al arterei axilare. Artera toracica suprema sau artera toracica superioara, se desprinde de pe fata anterioara a primului segment al arterei axilare, la marginea inferioara a muschiului subclavicular. Este un ram inconstant, putand lipsi. Cand exista, de la origine se indreapta anterior, traverseaza fascia clavi-pectorala distribuindu-se primului intercostal, dintatului anterior, portiunii superioare a pectoralilor si a regiunii mamare. Artera poate lua nastere si din toraco-acromiala. Artera toraco-acromiala sau artera acromio-toracica se desprinde in unghi drept de pe fata anterioara a axilarei, la nivelul marginii superioare a muschiului mic pectoral. De la origine se indreapta anterior, traverseaza fascia clavi-pectorala, dupa care se imparte in patru ramuri: 1. Ramul acromial, cel mai voluminos, se indreapta lateral sub muschiul deltoid si vascularizeaza acest muschi si articulatiile umarului; ramul acromial ia parte la formarea retelei arteriale acromiale 2. Ramul clavicular, ram subtire, destinat claviculei si muschiului subclavicular 3. Ramul deltoidian merge in santul delto-pectoral si se distribuie muschilor deltoid si pectoral mare 4. Ramul pectoral sau ramurile pectoral se afla intre cei doi pectorali pe care-I vascularizeaza, dand ramuri si pentru muschiul dintat mare Artera subscapulara, numita si artera scapulara inferioara sau infrascapulara, reprezinta ramul colateral cel mai voluminous al arterei axilare, care ia nastere la nivelul marginii inferioare a muschiului subscapular, caruia ii furnizeaza cateva ramuri vasculare. Se indreapta oblic infero-lateral si se imparte in doua ramuri: 1. Artera toraco-dorsala sau ramul medial, continua traiectul arterei subscapulare, coboara intre dintatul anterior si dorsalul mare pe care-I vascularizeaza, dand ramuri si pentru rotundul mare si muschii intercostali externi 2. Artera circumflexa a scapulei sau ramul lateral se angajeaza in triunghiul birondo-tricipital si se imparte in trei ramuri: a) Anterior, care se distribuie muschiului subscapular b) Posterior, care se ramifica pe fata profunda a muschiului supraspinos pe care-l vascularizeaza si se anastomozeaza cu ramul supraspinos al arterei subscapulare c) Descendent, care merge de-a lungul marginii laterale a scapulei, pana la unghiul inferior al acesteia, unde se anastomozeaza cu ramul terminal al arterei scapulare posterioare

Artera toracica laterala, numita si toracica inferioara sau mamara laterala, ia nastere de pe fata mediala a arterei axilare, inapoia pectoralului mic. Oblica anterior si infero-medial, artera merge pe peretele lateral al toracelui, intre marele pectoral si dintatul anterior pana la nivelul spatiilor intercostale V-VII, unde se termina anastomozandu-se cu arterele intercostale anterioare. Da ramuri vasculare pentru muschii subscapular, dintat anterior, pectoralii mare si mic, intercostali si pentru ganglionii limfatici axilari. Prin ramurile mamare laterale participa la vascularizatia partii laterale a glandei mamare. Artera circumflexa humerala anterioara, deseori foarte subtire si aproape intotdeauna mai putin voluminoasa decat cea posterioara, ia nastere de pe partea laterala a axilarie, la nivelul marginii inferioare a subscapularului. Se indreapta orizontal si lateral, merge pe partea anterioara a colului chirurgical humeral, postero-inferior de coracobrahial si capul scurt al bicepsului, carora le trimite cateva ramuri si ajungand in santul intertubercular se imparte in doua ramuri: unul ascendant si altul lateral. Ramul ascendant urca in santul intertubercular de-a lungul tendonului capului lung al bicepsului si se termina la nivelul articulatiei scapula-humerale. Ramul lateral sau orizontal continua traiectul arterei, merge profund pe sub deltoid care-l vascularizeaza si se anastomozeaza cu artera circumflexa humerala posterioara. Anastomozele arterei axilare: sunt frecvente si constant, se stabilesc atat la interiorul cat si la exteriorul muschilor, cat si la nivelul scapulei si humerusului. Caile scurte sunt reprezentate mai intai de vasele subcutanate sau cutanate, foarte fine si greu de disecat si prin anastomozele intramusculare sau de la suprafata muschilor. Dintre acestea din urma cea mai frecventa si cea mai voluminoasa este anastomoza semnalata de Masse si Testut, intre artera circumflexa humerala posterioara si artera brahiala profunda. Aceasta anastomoza se face fie in interiorul, fie la suprafata tricepsului brahial. Caile lungi, cele mai importante sunt cele prin inosculatie. Cea mai frecventa este cea dintre scapulara posterioara si artera circumflexa a scapulei, care se gaseste pe fata profunda a subspinosului, in apropierea unghiului inferior al scapulei. O a doua anastomoza prin inosculatie se stabileste intre artera scapulara inferioara si ramul acromial al arterei toracoacromiale, la nivelul fetei inferioare a partii laterale a acromionului. Se mai stabilesc anastomoze prin inosculatie intre ramurile toracice ale arterelor toracica laterala, scapulara inferioara si toraco-acromiala cu ramurile parietale ale intercostalelor si arterei toracice interne. Importante sunt si anastomozele ce pot fi disecate la nivelul fosei subscapulare, la nivelul foselor supra si subspinoasa. Anastomozele intre cele trei artere scapulare formeaza cercul arterial periscapular. 139)Retelele anastomotice periscapulara si pericervicala Reteaua arteriala periscapulara Se formeaza prin anastomoza celor 3 artere scapulare,superioara sau suprascapulara,posterioara sau descendenta,ambele ramuri din artera subclaviculara si artera subscapulara sau infrascapulara,ram din artera axilara. Artera suprascapulara trece pe deasupra incizurii coracoidiene,inconjoara marginea laterala a spinei omoplatului si infraspinos se anastomozeaza cu scapulara inferioara. Scapulara posterioara sau descendenta coboara de-a lungul marginii mediale a scapulei si la varful acesteia se anastomozeaza cu terminatia scapularei inferioare.La formarea acestei retele participa si artera acromio-toracica care se anastomozeaza cu

suprascapulara.Aceasta retea anastomotica prezinta anastomoze transversal, de regula una supraspinoasa si 2-3 infraspinoase. In jurul colului chirurgical al humerusului intre cele 2 artere circumflexe humerale, anterioara si respective posterioara, se formeaza o anastomoza circulara , reteaua sau cercul arterial al colului chirurgical, la care participa si ramuri din arterele acromiotoracica, brahiala profunda si scapulara inferioara. Reteaua arteriala pericervicala O cale colaterala importanta intre arterele axilara si brahiala, este reprezentata la nivelul umarului de catre cercu(reteaua) arterial pericervical, format de cele doua artere circumflexe humerale, retea arteriala la formarea careia participa si ramuri din artera brahiala, brahiala profunda, toraco-acromiala si scapulara inferioara. 140)Artera brahiala Traiect si directie -continua artera axilara, intinzandu-se de la marginea inferioara a marelui pectoral pana in fosa cubitala, nivel la care se bifurca in 2 ramuri terminale: unul lateral, artera radiala si celalalt medial, artera ulnara Raporturi La brat: -anterior coracobrahial(superior) si de marginea mediala a bicepsului(inferior) -posterior capul medial al tricepsului(superior) si pe muschiul brahial(inferior) -medial- fascia brahiala si pielea -lateral merge pe marginea mediala a coracobrahialului, iar inferior se afla intre biceps si brahial Fascia brahiala si expansiunile sale formeaza pe marginea mediala a bratului o teaca aponevrotica, numita canalul brahial, prin care trec artera brahiala cu venele sale satellite, nervul median si numai pe o portiune a canalului, nervii ulnar si cutanat antebrahial medial In fosa cubitala artera brahiala se afla situata in santul bicipital medial. -anterior-expansiunea aponevrotica a bicepsului -posterior-muschiul brahial -medial are raport cu rotundul pronator -lateral are raport cu tendonul muschiului biceps Pe tot parcursul sau artera brahiala este insotita de doua vene satellite, una mediala si cealalta laterala, legate prin anastomoze transversal. Artera are raporturi cu patru nervi: -nervul cutanat antebrahial medial situat antero-medial -nervul radial situat posterior -nervul ulnar situat medial -nervul median situate initial lateral arterei, apoi o incruciseaza anterior si ajunge pe fata mediala a acesteia Ramuri colaterale -artera brahiala profunda -artera colaterala ulnara superioara -artera colaterala ulnara inferioara -ramuri musculare si artera nutritiva a humerusului, cand aceasta din urma nu isi are originea in artera brahiala profunda Artera brahiala profunda sau artera colaterala laterala ia nastere la marginea inferioara a rotundului mare si se indreapta oblic infero-lateral si posterior, impreuna cu

nervul radial perforeaza septul intermuscular lateral si ajunge in santul nervului radial. Artera brahiala profunda da urmatoarele ramuri colaterale: 1. Arterele nutritive ale humerusului 2. Ramul deltoidian, pentru muschiul deltoid si se anastomozeaza cu ramul descendent al arterei circumflexe humerale posterioare 3. Artera colaterala mijlocie participa la formarea retelei arteriale a cotului, anastomozandu-se cu artera recurenta radiala posterioara 4. Artera colaterala radiala se anastomozeaza cu artera recurenta radiala anterioara participand la formarea retelei arteriale a cotului Artera colaterala ulnara superioara traverseaza septul intermuscular medial impreuna cu nervul ulnar si ajunge in regiunea posterioara a bratului si deasupra epicondilului medial se anastomozeaza cu artera recurenta ulnara posterioara, ram al arterei ulnare. Artera colaterala ulnara inferioara se imparte in doua ramuri: anterior care trece anterior de epicondil pentru a se anastomoza cu recurenta ulnara anterioara si posterior, care merge posterior epicondilului pentru a se anastomoza cu recurenta ulnara posterioara. Ramurile musculare se distribuie muschilor biceps, coracobrahial, brahial, deltoid si capului medial al tricepsului. Artera nutritiva a humerusului care se angajeaza in gaura nutritiva a humerusului 141)Pachetele vasculo-nervoase ale bratului La nivel brahial: artera brahiala cu cele 2 vene satelite ce flancheaza artera si nervul median.Nervul in jumatatea superioara a bratului se gaseste lateral de artera,o incrucisaza anterior,dispunandu-se in jumatatea inferioara a bratului medial de artera brahiala.Muschiul satelit al PVN este bicepsul, marginea mediala a acestuia servind pentru descoperirea PVN-ului. 142)Artera radiala Traiect si directie -ramura de bifurcatie laterala a arterei brahiale -se intinde din fosa cubitala pana la partea profunda a fetei palmare a mainii -initial oblica infero-lateral, apoi devine aproape vertical si coboara pana la procesul stiloid al radiusului -inconjoara procesul stiloid, ajunge in primul spatiu intermetacarian apoi in regiunea palmara unde se anastomozeaza cu ramul profund al arterei ulnare, formand arcul palmar profund Raporturi 1. La nivelul antebratului se afla in santul format lateral de brahioradial, medial de rotund pronator si inferior de flexorul radial al carpului. -posterior-muschii brahial si biceps, supinator, rotund pronator, flexorul superficial al degetelor, lungul flexor al policelui si patratul pronator -anterior este acoperita de brahioradial(superior) apoi artera devenind subfasciala parcurge santul pulsului(cuprins intre tendoanele brahioradialului si flexorului radial al carpului, stand pe flexorul lung al policelui si patratul pronator). Artera este insotita de doua vene satelite. 2. La nivelul gatului mainii -sta pe ligamentul colateral lateral al articulatiei pumnului si pe fata dorsala a scafoidului si trapezului, ajunge in tabachera anatomica, nivel la care este situate pe fata dorsala a trapezului. Strabate extremitatea superioara a primului spatiu intermetacarpian, ajungang pe fata palmara a mainii. Ramurile colaterale

-un numar mare de ramuri colaterale subtiri si scurte pentru radius, muschii invecinati si tegumentelor regiunii laterale a antebratului. Ramurile sale colaterale principale sunt recurenta radiala anterioara, ramul carpian palmar, ramul palmar superficial, ramul carpian dorsal si artera principala a policelui. Artera recurenta radiala(artera recurenta radiala anterioara) merge prin santul bicipital lateral, delimitat medial de muschii brahial si biceps, iar lateral de muschii brahioradial, lung extensor radial al carpului si scurt extensor radial al carpului. Ramul carpian palmar(artera transversa anterioara a carpului) se desprinde din radiala la marginea inferioara a patratului pronator, indreptandu-se transversal spre partea mediala unde se anastomozeaza cu ramul similar al arterei ulnare. Ramul carpian dorsal ia nastere in tabachera anatomica. Ea se indreapta pe fata dorsala a mainii si se anastomozeaza cu un ram similar din artera ulnara, formand arcada dorsala a mainii. Din aceasta arcada se desprind ramuri ascendente pentru fata posterioara a articulatiei pumnului si descendente formand cele trei artere metacarpiene dorsale sau arterele interosoase dorsale, corespunzatoare ultimelor trei spatii intermetacarpiene. Fiecare artera metacarpiana dorsala se imparte in doua ramuri: arterele digitale dorsale, care se termina pe fata dorsala a degetului corespunzator. Artera principal a policelui sau artera dorsala a policelui merge pe fata dorsala a primului metacarpian si se imparte in doua artere digitale: una pentru police si alta care va merge pe marginea laterala a indexului, numita artera radiala a indexului. Portiunea terminala a arterei radiale formeaza la nivelul regiunii palmare arcul palmar profund prin anastomoza cu ramul palmar profund al arterei ulnare. 143)Artera ulnara Traiect si directie -ramul medial de bifurcatie al arterei brahiale -este mai voluminoasa decat radiala -se intinde de la fosa cubitala pana la fata palmara a mainii unde se termina anastomozandu-se cu ramul palmar superficial al radialei, formand arcul palmar superficial -initial oblica infero-medial pana la unirea treimii superioare cu cea mijlocie a fetei mediale a antebratului, apoi devine vertical si coboara pana la marginea inferioara a retinaculului flexorilor, nivel la care se indreapta infero-lateral pentru a forma arcul palmar superficial. Raporturi 1. La nivelul treimii superioare a antebratului -anterior-rotundul pronator si flexorul superficial al degetelor -posterior-tendonul muschiului brahial, iar sub acesta cu muschiul flexor profund al degetelor Nervul median incruciseaza anterior artera si se plaseaza lateral de artera 2. In doua treimi inferioare ale antebratului -posterior-flexorul profund si patratul pronator -anterior-fascia antebrahiala profunda Trece pe sub flexorul superficial si vine in raport cu muschiul flexor ulnar al carpului, care este muschiul satelit al arterei si care o acopera. 3. La nivelul gatului mainii trece lateral de pisiform, pe fata anterioara a retinaculului flexorilor. Pe tot parcursul sau, artera ulnara este insotita de doua vene satellite, iar numai in portiunea sa vertical de nervul ulnar, care este situat medial de artera. Ramurile colaterale

-artera recurenta ulnara -artera interosoasa comuna-ramul carpian palmar -ramul carpian dorsal -ramul palmar profund Artera recurenta ulnara: -se bifurca in doua ramuri anterior care se anastomozeaza cu ramul anterior al arterei colaterale ulnare inferioare si posterior se anastomozeaza cu artera colaterala superioara a brahialei si cu ramul posterior al colateralei inferioare, de asemenea ram colateral al arterei brahiale Artera interosoasa comuna se desprinde de pe fata posterioara a arterei ulnare si se imparte in doua ramuri: anterior si posterior. Artera interosoasa anterioara coboara vertical anterior membrane interosoase, trece pe fata profunda a patratului pronator si se termina pe fata dorsala a gatului mainii, anastomozanduse cu interosoasa posterioara si ramuri ascendente din arcada dorsala a carpului. Da numeroase ramuri vecine, un ram subtire ce se alatura medial mervului median pe care-l insoteste pana la gatul mainii, artera nervului median. Artera interosoasa posterioara traverseaza spatiul interosos deasupra membrane interosoase si merge intre cele doua planuri musculare ale regiunii posterioare a antebratului. Coboara pana la nivelul gatului mainii si se anastomozeaza cu interosoasa anterioara si cu ramuri din arcada dorsala a carpului. Da ramuri muschilor vecini si un ram mai important: artera interosoasa recurenta sau artera recurenta radiala posterioara care se anastomozeaza posterior epicondilului lateral cu artera colaterala radiala a brahialei profunde. Ramul carpian dorsal ia nastere deasupra capului ulnei si ajunge pe fata dorsala a gatului mainii si se anastomozeaza deasupra patratului pronator cu ramul corespunzator din artera radiala. Ramul palmar profund patrunde in eminenta hipotenara, se indreapta lateral si se anastomozeaza cu terminarea arterei radiale formand arcul palmar profund. Portiunea terminal a arterei ulnare se anastomozeaza la nivelul fetei palmare a mainii cu ramul palmar superficial al radialei, pentru a forma arcul palmar superficial. 144)Reteaua arteriala a cotului Articulatia cotului este inconjurata de o bogata retea arteriala. Cele doua ramuri ale arterei brahiale profunde, artera colaterala medie si artera colaterala radiala, se anastomozeaza cu artera recurenta radiala anterioara(ram din radiala), respective cu artera interosoasa recurenta sau artera recurenta radiala posterioara(ram din artera interosoasa posterioara) pentru a forma reteaua arterial periepicondiliana laterala. Pe fata mediala a articulatiei, artera colaterala ulnara superioara si cele doua ramuri ale a rterei colaterale ulnare inferioare, se anastomozeaza cu cele doua ramuri, anterior si posterior, ale arterei recurente ulnare, pentru a forma reteaua arterial periepicondiliana mediala. Cele doua retele arteriale sunt unite intre ele prin anastomoze anterioare si posterioare, constituindu-se astfel reteaua articulara a cotului. 145)Pachetele vasculo-nervoase ale antebratului La nivelul antebratului exista 5 pachete vasculo nervoase,4 anterioare si unul posterior. Anterior: PVN median format din nervul median, artera nervului median ram din interosoasa anterioara si cele 2 vene satelit.Muschiul satelit este flexorul superficial al degetelor in teaca caruia pe fata profunda se afla PVN-ul.

PVN radial format din artera radiala cu cele 2 vene satelite, nervul radial(ramul anterior terminal senzitiv al nervului radial).Muschiul satelit este brahioradialul. In partea inferioara a antebratului artera radiala se gaseste in santul pulsului, delimitat intre tendoanele brahioradialului si flexorului radial al carpului, la nivelul caruia se ia pulsul. PVN ulnar pe partea mediala a antebratului, format din artera ulnara cu cele 2 vene satelite si nervul ulnar.Muschiul satelit fiind flexorul ulnar al carpului. PVN interosos anterior format din artera interosoasa anterioara cu cele 2 vene satelite si din nervul interosos, ram din nervul median.El este PVN profund care se afla pe membrana interosoasa, intre muschii flexor profund al degetelor si flexor lung al policelui. Posterior: PVN interosos posterior format din artera interosoasa posterioara cu venele satelite si nervul interosos posterior care este ramul terminal posterior motor al nervului radial.Este situata intre planul muscular superficial si planul muscular profund al muschilor posterior ai antebratului. 146)Arcul palmar superficial Se formeaza prin anastomoza dintre terminarea arterei ulnare cu ramul palmar superficial al arterei radiale. Raporturi Arcul palmar superficial este situate imediat sub fascia palmara superficiala si incruciseaza fata anterioara a tendoanelor flexorilor degetelor si ramurile terminale ale nervului median si ulnar. Ramuri colaterale Arcul palmar superficial nu da nici un ram din partea sa concava. Din convexitate iau nastere patru ramuri: arterele digitale palmare commune care se indreapta spre ultimele patru degete furnizand: prima, a doua, a treia si a patra artera digitala, dinspre medial spre lateral. Ajunsa la nivelul comisurii interdigitale fiecare artera se bifurca in doua artere digitale palmare proprii. 147)Arcul palmar profund Se formeaza prin anastomoza ramului terminal al arterei radiale cu ramul palmar profund al arterei ulnare. Raporturi Arcul palmar profund este situate anterior extremitatii proximale a metacarpienelor si a spatiilor intermetacarpiene, avand anterior tendoanele flexorilor si fascia palmara superficiala. Arcul palmar profund descrie o curba cu concavitatea in sus, dispusa la 0,5-1 cm deasupra celui superficial. Emite colaterale prin concavitatea sa, prin convexitate si prin fata sa posterioara. Din concavitatea sa emite ramuri ascendente sau articulare pentru oasele carpiene si articulatiile lor. Din convexitatea arcului iau nastere ramurile descendente, care sunt reprezentate de 3-4 artere metacarpiene palmare sau artere interosoase palmare, cate una pentru ultimele trei sau pentru toate cele patru spatii intermetacarpiene. Ramurile posterioare sau ramurile perforante sunt trei, se anastomozeaza cu arterele metacarpiene dorsale, ramuri ale retelei dorsale a carpului. 148)Reteaua limfatica a membrului superior Membrul superior prezinta doua retele limfatice: una superficiala si alta profunda. Fiecare retea este formata din vase limfatice si noduli limfatici. Nodulii limfatici primesc vase limfatice aferente si de la ei pleaca vase limfatice eferente. Reteaua limfatica superficiala

Colecteaza limfa din regiunile suprafasciale ale membrului superior. Limfaticele superficiale isi au originea in tegumentele membrului superior, prin retele fine situate la nivelul mainii, antebratului si bratului. Trunchiurile limfatice importante iau nastere la nivelul tegumentului care acopera extremitatile degetelor si fata palmara a mainii. Vasele limfatice care iau nastere din tegumentele celorlalte regiuni ale membrului superior se vor deschide in trunchiurile principale, la diverse nivele ale traiectului lor. Retelele limfatice ale degetelor sunt foarte bogate pe fata palmara. Vasele limfatice se indreapta spre cele doua laturi ale degetelor, formand de fiecare parte a degetului cate 2-3 trunchiuri limfatice care urmeaza traiectul arterelor si venelor digitale proprii. Aceste vase se indreapta apoi spre fata dorsala a mainii unde se anastomozeaza si formeaza reteaua limfatica dorsala a mainii. Din aceasta se formeaza la nivelul antebratului trei grupe colectoare formate de vasele limfatice superficiale, care vor insoti venele superficiale. 1. Limfaticele din grupul medial, atasate venei bazilice, aduna limfa de la ultimele doua sau trei degete si de la partea mediala a mainii si merg la nodulii supracondilieni mediali. 2. Limfaticele din grupul lateral, atasate venei cefalice, cu care merg pana la nivelul santului delto-pectoral si ajung sub clavicula, perforeaza fascia clavipectorala impreuna cu vena cefalica si merg la nodulii subclaviculari. 3. Limfaticele din grupul median, atasate venei mediane, sunt plasate intre primele doua grupe si isi continua traiectul ascendant pana la nivelul bratului, unde la marginea inferioara a marelui pectoral, strabat fascia axilara si merg la nodulii din grupul brahial. Nodulii limfatici superficiali Sunt situati pe traiectul vaselor limfatice superficiale, fiind reprezentati de nodulii limfatici cubitali sau nodulii supracondilieni mediali si nodulii santului delto-pectoral. Nodulii limfaici cubitali sunt in numar variabil de 1-3, fiind situati in tesutul celular subcutanat la 4-5 cm deasupa epicondilului medial, de-a lungul venei bazilice. Acesti noduli primesc vase aferente din grupul medial al fetei dorsale a mainii. Vasele eferente ale acestor noduli traverseaza fascia brahiala la mijlocul bratului impreuna cu vena basilica, se unesc cu vasele limfatice profunde impreuna cu care merg spre nodulii axilari. Nodulii limfatici ai santului delto-pectoral sunt inconstanti. Cand exista, ei se gasesc la partea superioara a santului delto-pectoral. Numarul lor este de 1-3. Ei primesc cateva vase limfatice superficiale laterale, satellite venei cefalice, iar vasele lor eferente perforeaza fascia clavi-pectorala impreuna cu vena cefalica si merg la nodulii axilari subclaviculari. Reteaua limfatica profunda Colecteaza limfa din structurile subfasciale ale membrului superior: oase, periost, articulatii, muschi si din reteaua limfatica superficiala. Vasele limfatice profunde sunt atasate vaselor sanguine profunde. Ele incep la nivelul arcurilor palmare si urca la antebrat impreuna cu vasele radiale, ulnare si interosoase anterioara si posterioara. Aceste trunchiuri limfatice urca pana la nivelul fosei cubitale, unde contribuie la formarea canalelor limfatice care vor insoti vasele brahiale, iar acestea se termina in grupul brahial al ganglionilor axilari. Ganglionii limfatici profunzi 1. Ganglioni sateliti arterelor membrului superior: sunt inconstanti, cand exista, atat dispozitia lor cat si numarul lor sunt variabile. Cel mai frecvent se pot intalni 2-3 ganglioni limfatici de-a lungul arterei brahiale si de asemenea 1-2 ganglioni

limfatici de-a lungul arterelor radiala si ulnara. Acesti ganglioni primesc vase limfatice aferente satellite vaselor sanguine profunde, iar vasele eferente merg la ganglionii axilari. 2. Ganglionii axilari sau nodulii limfatici axilari aduna limfa din cele doua retele limfatice, superficiala si profunda, ale membrului superior. Ei sunt situati in tesutul celulo-adipos al axilei. Sunt variabili ca numar(15-35), ca forma si dimensiuni. Au fost impartiti in 5 grupe: subscapular, pectoral, lateral, central, apical. Nodulii limfatici subscapulari sunt in numar de 6-7, situati pe peretele posterior al axilei de-a lungul vaselor scapulare inferioare. Primeste limfaticele superficiale ale jumatatii inferioare a cefei si a partii superioare a spatelui si limfaticele fetei posterioare a umarului si a muschilor subiacenti. Vasele aferente ale acestor ganglioni merg la ganglionii grupului central. Nodulii limfatici pectorali, grupul mamar sau thoracic lateral, in numar de 4-6 situati de-a lungul vaselor toracice laterale, pot fi impartiti in doua grupuri secundare: superior, situate la nivelul spatiilor intercostale 2-3, inaintea arterei toracice laterale, la nivelul marginii inferioare a marelui pectoral si inferior situate la nivelul celui de-al cincilea spatiu intercostal. Primesc limfatice din partea antero-laterala a toracelui, de la portiunea supraombilicala a peretelui abdominal, limfaticele muschilor subiacenti, de la glanda mamara si cateva vase limfatice care vin de la pleura parietala. Vasele aferente merg la grupul ganglionar central. Nodulii limfatici laterali sau grupul brahial sunt in numar de 4-5, situati pe peretele lateral al axilei, de-a lungul fetei mediale a pachetului vascular. Primeste vase limfatice superficiale si profunde ale membrului superior, cu exceptia limfaticelor satellite venei cefalice care se termina in ganglionii din santul delto-pectoral si mai ales in ganglionii subclaviculari. Vasele eferente se termina in ganglionii centrali cat si in cei subclaviculari. Nodulii limfatici centrali sau intermediari sunt in numar de 3-5 fiind situati in portiunea mijlocie a axilei, cuprinsi in curb ape care o descrie vena toracica laterala la varsarea sa in vena axilara. Acesti noduli primesc limfa de la cele trei grupe ganglionare descrise anterior. Nodulii limfatici apicali sau grupul subclavicular sunt in numar de 5-12, fiind situati in varful axilei pe fata mediala a venei axilare, corespunzand primelor doua coaste, imediat sub clavicula. Acesti noduli primesc vase eferente de la grupul central, dar si direct de la celelalte grupe axilare. Primesc vase limfatice superficiale care vin cu vena cefalica si inconstant pot primi cateva vase limfatice care vin de la mamela. Vasele eferente se reunesc in 1-3 trunghiuri care trec intre vena subclaviculara si muschiul subclavicular, patrund in fosa supraclaviculara si se varsa in marea vena limfatica la dreapta si in ductul toracic la stanga. 149)Venele profunde ale membrului superior Venele profunde insotesc arterele. Ele sunt in numar de doua pentru fiecare artera si au acelasi nume cu artera corespunzatoare. Numai artera axilara este insotita de o singura vena, Cele doua vene care insotesc artera sunt unite intre ele din loc in loc prin scurte anastomoze transversal. Venele metacarpiene palmare- venele situate pe fata palmara a mainii si continua venele interdigitale si se varsa in arcul venos palmar profund Venele digitale palmare insotesc arterele digitale palmare commune si se varsa ina rcul venos palmar superficial.

Arcul venos palmar profund dreneaza sangele in venele radiale si ulnare, care insotesc arterele omonime. Prin unirea venelor radiale si ulnare la nivell fosei cubitale se formeaza venele brahiale, care insotesc artera brahiala. La nivelul marginii inferioare a subscapularului venele brahiale se unesc si constituie vena axilara, la formarea careia participa uneori si vena basilica, care de regula se varsa in una din venele brahiale. Vena axilara in partea interioara se afla situate medial de artera axilara, apoi inconjoara usor artera situandu-se antero-medial fata de artera. 150)Venele superficiale ale membrului superior Se pot grupa in trei sectoare: venele degetelor si ale mainii, venele antebratului si ale fosei cubitale si venele bratului. 1. Venele superficiale ale degetelor si mainii: sunt foarte dezvoltate pe fata dorsala, in timp ce pe fata palmara sunt reprezentate printr-o retea de mici venule, venele digitale palmare, care vor forma arcul venos palmar superficial. Reteaua venoasa superficiala a fetei palmare a mainii se varsa in reteaua venoasa dorsala a degetelor si mainii. Venele fetei dorsale a degetelor incep printr-o retea venoasa subunghiala, din care se formeaza vena periunghiala. Din venele periunghiale se formeaza venele digitale dorsale, apoi se unesc intre ele si formeaza arcada venoasa digitala din care iau nastere trei vene metacarpiene dorsale sau vene interosoase superficiale. Prin anastomoza acestor vene se formeaza reteaua venoasa dorsala a mainii. Reteaua venoasa dorsala superficiala a degetului mic formeaza vena salvatela a degetului mic si se anastomozeaza cu portiunea mediala a retelei venoase dorsale a mainii formand vena basilica a antebratului. Din portiunea mijlocie a retelei venoase dorsale a mainii se formeaza vena mediana a antebratului. 2. Venele superficiale ale antebratului si fosei cubitale: din reteaua venoasa dorsala a mainii iau nastere trei trunchiuri venoase principale, care vor colecta venele antebratului: vena mediana, vena basilica si vena cefalica. Vena mediana a antebratului urca oblic supero-medial pe fata anterioara a antebratului si la nivelul portiunii mijlocii a fosei cubitale se imparte in doua ramuri: unul-vena mediana basilica care merge in santul bicipital medial si altul lateral-vena mediana cefalica care va merge prin santul bicipital lateral. Vena cefalica vine de pe fata posterioara a antebratului, incruciseaza marginea sa laterala, aproximativ la nivelul limitei inferioare a fosei cubitale si se anastomozeaza cu vena mediana cefalica. Venele basilica, mediana basilica, mediana cefalica si cefalica formeaza impreuna la nivelul fosei cubitale M-ul venos al lui Poirier. La acest nivel, venele superficiale fiind usor abordabile se practica injectiile intravenoase, recoltarile de sange si perfuziile, in special la nivelul venei mediane bazilice care este cea mai voluminoasa. 3. Venele superficiale ale bratului: basilica si cefalica Vena basilica urca de-a lungul marginii mediale a bicepsului, traverseaza fascia brahiala, devine profunda si se varsa in una din cele doua vene brahiale. Uneori se poate varsa in vena axilara. Vena este insotita de nervul cuanat medial antebrahial. Vena cefalica urca pe marginea laterala a bicepsului, traverseaza fascia brahiala, urca in santul delto-pectoral pana sub clavicula. Vena cefalica formeaza crosa venei cefalice, strabate fascia clavi-pectorala si se varsa in vena axilara, aproape de terminarea acesteia. In crosa sa se deschid venele toraco-acromiale. 151)Artera obturatorie, gluteala superioara, gluteala inferioara si pudendala interna

Artera obturatorie -se desprinde de pe fata anterioara a iliacei interne, se indreapta oblic antero-inferior, merge pe fata mediala a coxalului paralel cu linia arcuata impreuna cu nervul obturator care este situate deasupra sa si vena obturatorie situate inferior arterei(N.A.V.). Se angajeaza prin santul obturator unde artera este situate medial fata de nerv si ajunge in regiunea antero-mediala a coapsei nivel la care se bifurca. Ramuri colaterale 1. Ramuri musculare-muschii iliaci si obturator intern 2. Ramul pubian- merge pe fata posterioara a corpului pubisului, se anastomozeaza pe linia mediana cu ramul pubian de partea opusa si se distribuie pubisului si simifizei pubiene. Se anastomozeaza si cu artera epigastrica inferioara,constituind asa-numita corona mortis 3. Ramul acetabular-patrunde in articulatie coxo-femurala prin incizura acetabulara si de-a lungul ligamentului capului femural ajunge la capul femural. Ramuri terminale Ramul anterior sau medial inconjoara marginea mediala a santului obturator si da ramuri musculare pentru obturatorul extern, pectineu, adductorul lung, adductorul scurt si gracilis. Se anastomozeaza cu artera circumflexa mediala. Ramul posterior sau lateral, oblic lateral, inconjoara supero-lateral marginea laterala a santului obturator si da ramuri musculare pentru obturatorul intern, patratul femural, adductorul mare si gracilis. Se anastomozeaza cu artera gluteala inferioara. Artera gluteala superioara -se indreapta oblic postero-inferior, iese din bazin prin partea superioara a incizurii ischiadice mari, pe deasupra muschiului piriform si ajunge in regiunea gluteala unde se inflecteaza infero-superior si se imparte imediat in cele doua ramuri terminale ale sale: superficial si profund. Ramul superficial se indreapta oblic antero-superior, fiind situate intre muschii glutei mare si mijlociu, pe care-i vascularizeaza. Ramul profund merge postero-anterior intre muschii glutei mijlociu si mic si se termina prin doua ramuri: superior si inferior. Ramul superior merge de-a lungul marginii inferioare a muschiului gluteu mic pana la nivelul spinei iliace antero-superioare unde se anastomozeaza cu ramuri din arterele circumflexa iliaca profunda si circumflexa femurala laterala. Ramul inferior merge in intersitiul dintre glutei mijlociu si mic si se anastomozeaza cu artera circumflexa femurala laterala. Artera gluteala inferioara Numita si artera fesiera inferioara sau artera ischiatica coboara vertical, anterior muschiului piriform si plexului sacral, iese din bazin prin partea inferioara a incizurii ischiadice mai, pe sub muschiul piriform, medial de artera pudendala interna. Coboara apoi intre trohanterul mare si tuberozitatea ischiadica, fiind acoperita de muschiul gluteu mare. Da ramuri posterioare pentru jumatatea inferioara a gluteului mare care se anastomozeaza cu ramuri ale arterei gluteala superioare si ramuri descendente care se distribuie muschilor gemeni, patratului femural, semitendinosului, semimembranosului si bicepsului. Ramurile descendente se anastomozeaza cu artera circumflexa femurala mediala, prima perforanta si obturatoria. Printre aceste ramuri se gaseste si artera satelita a nervului ischiadic. Artera pudendala interna Numita si artera rusinoasa interna, a fost mult timp considerat ca un ram terminal al arterei iliace interne. Artera iese din bazin prin partea inferioara a inchizurii ischiadice mari pe sub muschiul piriform si lateral de artera gluteala inferioara. Inconjoara apoi

spina ischiadica si reintra in bazin prin incizura ischiadica mica, ajunge pe muschiul obturator intern si ajunge pe fata mediala a ischiodului. Se situeaza antero-superior si se angajeaza intre foitele fasciei perineale mici, merge pe fata mediala a ramurii ischiopubiene si putin sub simifiza pubiana se termina in cele doua ramuri terminale: artera cavernoasa si artera dorsala a penisului(clitorisului). In regiunea gluteala da ramuri pentru muschii gluteu mare, piriform, gemeni si obturator intern. 152)Artera femurala: ramuri colaterale: Ramurle colaterale ale arterei femurale: Artera epigastrica superficiala sau artera subcutanata abdominala, se desprinde de pe fata anterioara a arterei femurale la 0,5-1 cm sub inelul femural. Este foarte subtire si perforeaza imediat fascia femurala, devenind superficiala. Se indreapta oblic supero-medial, incruciseaza marginea anterioara a ligamentului inghinal si se ramifica in peretele abdominal anterior, pana in vecinatatea ombilicului. Se anstomozeaza medial cu artera epigastrica inferioara, iar lateral cu artera circumflexa iliaca superficiala. Artera circumflexa iliaca superficiala ia nastere din artera femurala la acelasi nivel cu artera precedent, uneori chiar printr-un trunchi comun. Traverseaza fascia femurala, se indreapta supero-lateral si se distribuie tegumentelor peretilor abdominali, lateral de teritoriul arterei epigastrice superficiale. Arterele pudendale(rusinoase) externe sunt in numar de 2: una superioara si cealalta inferioara, in raport cu situatia lor fata de crosa venei safene mari. Cele doua artere iau nastere pe fata mediala a femuralei, incruciseaza fata anterioara a venei femurale trecand superior si respective inferior crosei safene, perforeaza fascia lata in vecinatatea marginii laterale a adductorului lung si dau nastere la ramuri scrotale anterioare la barbati si ramuri labiale anterioare la femei si ramuri inghinale. Artera femurala profunda este un ram voluminous al femuralei care asigura prin ramurile sale vascularizatia aproape in intregime a muschilor si tegumentelor coapsei. Ia nastere pe fata posterioara a femuralei, la aproximativ 4 cm sub ligamentul inghinal, anterior muschiului ilio-psoas. La origine este strict posterior arterei femurale, pe masura ce coboara devine postero-laterala arterei de origine. La marginea superioara a adductorului lung, artera trece posterior acestui muschi, coborand aproape vertical intre adductorul lung situate anterior arterei si adductorii scurt si mare, care sunt plasati succesiv posterior arterei. Se termina superior de hiatul tendinos, nivel la care perforeaza adductorul mare, constituind cea de a treia artera perforanta si ajunge pe fata posterioara a coapsei. Din artera femurala profunda iau nastere urmatoarele ramuri colaterale: circumflexa femurala mediala, circumflexa femurala laterala si arterele perforante. a) Artera circumflexa femurala mediala(circumflexa posterioara) ia nastere din partea superioara a femuralei profunde, se indreapta postero-medial, incruciseaza marginea superioara a muschiului pectineu, merge pe tendonul obturatorului extern, inconjoara colul chirurgical al femurului si ajunge pe fata profunda a patratului femural, unde se imparte in ramurile sale terminale. -ramul profund care vascularizeaza muschii adductori si ischiocrurali -ramul acetabular pentru articulatia coxo-femurala si ligamentul capului femural -ramul ascendant pentru capsula articulatiei coxo-femurale si muschilor adductor mare si obturator extern -ramul transvers pentru muschii patrat femural, adductor mare si ischio-crurali

b) Artera circumflexa femurala laterala(circumflexa anterioara) ia nastere din partea superioara a femuralei profunde, se indreapta orizontal si lateral, trece posterior muschiului drept femural si se termina prin trei ramuri: -ramul ascendent urca pe croitor si drept femural si se termina in muschiul tensor al fasciei lata -ramul descendent ajunge pana la nivelul articulatiei genunchiului si da ramuri pentru croitor si cvadriceps -ramul transvers se indreapta lateral pe sub muschiul vast lateral si ajunge pe fata posterioara a coapsei c) Arterele perforante sunt in numar de trei, ultima reprezentand terminarea arterei femurale profunde. Primele doua se desprind de pe fata posterioara a femuralei profunde. Toate trei traverseaza muschiul adductor mare si ajung pe fata posterioara a gambei. 153)Teaca vaselor femurale -se formeaza prin dedublarea fasciei lata -prezinta la cele doua extremitati cate un orificiu: unul superior corespunde lacunei vasculare, iar cel inferior reprezentat de hiatul tendinos -prezinta trei portiuni: superioara, mijlocie si inferioara Portiunea superioara: -prismatic triunghiulara -se intinde de la orificul superior pana la nivelul intalnirii muschiului croitor cu adductorul lung -peretele anterior este forta de foita superficiala a fasciei lata, peretii postero-lateral si postero-medial fiind formati de foita profunda a fasciei lata -artera femurala este dispusa lateral, iar vena femurala medial -medial de vena femurala se afla un spatiu prismatic triunghiular(inelul femural) cu baza sus si varful in jos, la nivelul varsarii venei safene mari in vena femrala. Peretele sau anterior-fascia cribroasa, peretele lateral-vena femurala, iar peretele postero-medialfoita profunda a fasciei lata si fascia pectinee. Baza-partea mediala a orificiului vascular, septului femural si ligamentului lacunar Portiunea mijlocie: -dispusa posterior croitorului -este formata medial de fascia adductorului mare, lateral de fascia vastului medial, iar anterior de foita profunda a tecii croitorului Portiunea inferioara(canalul adductorilor al lui tillaux sau canalul lui Hunter) -se intinde pana la orificiul inferior al tecii vaselor femurale(de hiatul tedinos al adductorului mare) prin care se realizeaza comunicarea cu fosa poplitee -peretele anterior-rezistent, reprezentat de o lama fibroasa dispusa intre vastul medial si adductorul mare -peretele postero-medial-fascia adductorului mare -peretele postero-lateral-fascia vastului medial -in canalul lui hunter artera femurala este anterior venei femurale fiind insotita si de ramul femural al nervului genito-femural, ramurile musculare ale nervului femural si nervul safen. 154)Reteaua arteriala anastomotica ischio-femurala si pericervicala Reteaua arteriala pericervicala O cale colaterala importanta intre arterele axilara si brahiala, este reprezentata la nivelul umarului de catre cercu(reteaua) arterial pericervical, format de cele doua artere

circumflexe humerale, retea arteriala la formarea careia participa si ramuri din artera brahiala, brahiala profunda, toraco-acromiala si scapulara inferioara. 155)Artera poplitee Continua artera femurala de la nivelul inelului adductorului mare, traverseaza fosa poplitee si se termina la arcada solearului prin bifurcatie in: artera tibiala anterioara si artera tibiala posterioara. Raporturi: -anterior peretele anterior sau planseul fosei fosei poplitee -medial artera corespunde muschilor care formeaza peretele medial al fosei poplitee. Supero-medial: semitendinosul si semimembranosul si infero-medial capul medial al gastrocnemianului. -lateral peretelui lateral al fosei poplitee, supero-lateral muschiul biceps, iar infero-lateral capul lateral al gastrocnemianului dublat de plantar -posterior in segmentul superior este acoperita de semimembranos, in segmentul mijlociu artera este situata profund in stratul grasos al fosei poplitee, iar in segmentul sau inferior artera este situate in interstitial dintre cele doua capete ale gastrocnemianului Dispozitia elementelor vasculo-nervoase in fosa poplitee: -in partea superioara: artera este dispusa postero-medial, vena postero-lateral arterei. Cele doua se afla intr-o teaca vasculara comuna, separatia celor doua vase fiind foarte dificila si datorita faptului ca intre peretii lor exista tracturi conjunctive care le unesc. La acest nivel vena poplitee primeste vena safena mica. Nervul tibial este situate posterolateral venei poplitee. -in partea inferioara: artera este aplicata pe muschiul popliteu. Vena incruciseaza fata posterioara a arterei devenind mediala fata de aceasta. Nervul tibial se apropie de vase si se gaseste pe fata posterioara a arterei. Ramurile colaterale ale arterei poplitee: 1. Artera supero-laterala a genunchiului va da un ram profund pentru vastul lateral si portiunea din femur acoperita de acest muschi si un ram superficial care ia parte la formarea retelei articulare a genunchiului. 2. Artera supero-mediala a genunchiului va da un ram profund pentru muschiul vast medial si care se anastomozeaza cu un ram din artera descendenta a genunchiului si un ram superficial ce se anastomozeaza cu ramul patellar al arterei descendente a genunghiului si cu un ram din artera inferioara mediala a genunchiului. 3. Artera mijlocie a genunchiului ajunge in fosa intercondilara si da ramuri pentru ligamentele incrucisate, capsule fibroase si sinovialei articulatiei genunchiului, corpilui adipos infrapatelar si epifizei distale a femurului. 4. Artera infero-laterala a genunchiului da ramuri osoase si periostice pentru portiunea antero-laterala a genunchiului si participa la formarea retelei articulare a genunchiului. 5. Artera infero-mediala a genunchiului da ramuri osteo-periostice si se termina in partea antero-mediala a genunchiului unde se anasatomozeaza cu celelalte artere ale genunchiului participand la formarea retelei articulare. 6. Arterele surale(2): una mediala si una laterala pentru capul corespunzator al muschiului gastrocnemian. 156)Reteaua arteriala anastomotica a genunchiului

Reteaua articulara a genunchiului reprezinta ansamblul anastomotic arterial care inconjoara articulatia genunchiului. La formarea acesteia participa ramuri din artera descendenta a genunchiului, din artera poplitee si din artera tibiala anterioara. Artera descendenta a genunchiului participa prin ramurile sale terminale articulare. Artera poplitee participa prin arterele supero-mediala si supero-laterala ale genunchiului si arterele infero-mediala si infero-laterala ale genunchiului. Artera mijlocie a genunchiului participa la vascularizatia articulatiei genunchiului, dar nu participa la formarea retelei articulare a genunchiului. Artera tibiala anterioara participa la formarea retelei prin arterele recurente tibiala anterioara si posterioara, ramul circumflex al fibulei si artera recurenta peroniera anterioara. La formarea retelei poate lua parte si o artera recurenta tibiala mediala, care se desprinde din artera tibiala posterioara. 157)Arterele tibiala anterioara si dorsala a piciorului Artera tibiala anterioara -reprezinta ramul anterior de bifurcatie al arterei poplitee -se intinde de la arcada solearului, ajunge in loja anterioara a gambei unde coboara pana la marginea inferioara a retinaculului extensorilor, terminandu-se cu artera dorsala a piciorului Raporturi: -la origine artera se afla in loja posterioara a gambei fiind acoperita de muschiul solear, dupa care devine anterioara -in partea superioara a gambei este profund, stand pe membrane interosoasa. Medial vine in raport cu muschiul tibial anterior, lateral superior extensorului lung al degetelor, inferior extensorului lung al halucelui , anterior artera este acoperita de corpurile musculare ale tibialului anterior si extensorilor -in partea inferioara a gambei artera devine mai superficiala. Posterior are raport cu fata antero-laterala a tibiei, iar la nivelul retinaculului extensorilor sta pe fata anterioara a capsulei articulatiei talo-crurale. Anterior este acoperita de tendoanele muschilor tibial anterior, extensorul lung al halucelui la mijloc, extensorul lung al degetelor si al treilea peronier. In traiectul sau artera este flancata medial si lateral de doua vene. Nervul peronier profund dispus lateral fata de artera in partea superioara a gambei, incruciseaza anterior artera plasandu-se medial de aceasta. Ramuri colaterale: 1. Artera recurenta tibiala posterioara-muschiul popliteu, participa la realizarea retelei articulare a genunchiului 2. Ramul circumflex al fibulei sau artera recurenta peroniera posterioara-articulatia tibio-fibulara superioara. 3. Artera recurenta peroniera anterioara-ram inconstant care se ramifica pe fata laterala a genunchiului 4. Artera recurenta tibiala anterioara-merge intre tibie si muschiul tibial anterior care-l vascularizeaza, dand ramuri osoase si periostice pentru extremitatea superioara a tibiei. Terminal participa la formarea retelei arteriale a genunchiului. 5. Artera maleolara antero-laterala-coboara pe maleola fibulara unde se termina prin ramuri maleolare pentru maleola si tegument, ramuri articulare pentru articulatia talo-crurala si ramuri calcaneene care se distribuie partii laterale a calcaneului. Ia parte la formarea retelei maleolare laterale.

6. Artera maleolara antero-mediala-ajunge pe maleola tibiala unde da ramuri: profunde sau articulare pentru partie moi ale articulatiei talo-crurale, superficiale sau maleolare pt osului tegumentului care-l acopera. Participa la formarea retelei maleolare mediale. Artera dorsala a piciorului -continua directia arterei tibiale anterioare de la nivelul marginii inferioare a retinaculului extensorilor -incepe la mijlocul spatiului intermaleolar, lateral de tendonul extensorului lung al halucelui, merge pe fata dorsala a piciorului pana la nivelul extremitatii posterioare a primului spatiu intermetatarsian se se anastomozeaza cu terminarea arterei plantare laterale. Raporturi: -posterior tarsul, incrucisand succesiv postero-anterior capul talusului, navicularul si al doilea cuneiform, fiind acoperita de fascia dorsala a piciorului -anterior este acoperita de tegument, tesut celular subcutanat, de fascia dorsala a piciorului si de portiunea mediala a muschiului extensor scurt al degetelor -medial corespunde tendonului extensorului lung al halucelui -lateral corespunde tendonului extensorului celui de-al doilea deget al extensorului lung al degetelor Este insotita de doua vene subtiri si portiunea terminal a nervului peronier superficial dispus medial de artera. Ramuri colaterale: 1. Artera tarsiana laterala sau artera dorsala a tarsului-spre marginea laterala a piciorului. Da ramuri pentru oasele si articulatiile tarsului, muschiului extensor scurt al degetelor, tendoanelor extensorului lung al degetelor si tegumentului. Participa la formarea retelei maleolare laterale. 2. Arterele tarsiene mediale(2-3) se orienteaza catre marginea mediala a piciorului. Prima artera patrunde in sinus tarsi, vascularizand elementele de la acest nivel. Arterele tarsiene mediale se anastomozeaza cu artera maleolara antero-mediala si artera plantara mediala, participand la formarea retelei arteriale maleolare mediale. 3. Artera arcuata/artera dorsala a metatarsului-in apropierea primului spatiu intermetatarsian, se indreapta spre marginea laterala a piciorului, anastomozandu-se cu artera plantara laterala. Din convexitatea arcadei se desprind arterele metatarsiene dorsale sau arterele interosoase dorsale corespunzatoare ultimelor trei spatii intermetatarsiene. Fiecare artera metatarsiana dorsala se anastomozeaza cu artera metatarsiana plantara corespunzatoare printr-un ram perforant. 4. Artera metatarsiana a primului spatiu/ artera interosoasa a primului spatiu intermetatarsian-parcurge postero-anterior primul spatiu intermetatarsian. 5. Ramul plantar profund-portiunea terminal a arterei dorsale a piciorului. Dupa ce traverseaza primul spatiu intermetatarsian, artera se anastomozeaza cu artera plantara laterala. 158)Artera tibiala posterioara -ramul posterior de bifurcatie al popliteei -tine de la arcada solearului pana posterior maleolei tibiale, unde la varful ei se bifurca in cele doua artere plantare -la origine are un traiect vertical pana la originea arterei peroniere, dupa care se indreapta oblic infero-medial. Apoi devine din nou vertical, paralela cu fata posterioara a

tibiei. La partea inferioara a gambei se incurbeaza spre santul retro-maleolar medial, ajunge in santul calcanean medial unde se continua cu cele doua artere plantare. Raporturi: -in regiunea gambiera artera este situata profund, pe fata posterioara a tibiei. Anterior vine in raport cu muschiul tibial posterior. Posterior artera este acoperita de fascia gambiera profunda, muschiul solear, capul medial al gastrocnemianului. Artera este insotita de doua vene, una mediala si cealalta laterala, ce-si schimba anastomoze transversale scalariforme. Nervul tibial este situate lateral de artera. -la nivelul regiunii retro-maleolare mediale este in raport cu tendonul lui Achille. La acest nivel artera se afla la mijlocul distantei dintre tendonul lui Achile si marginea posterioara a maleolei tibiale. -pe fata mediala a calcaneului, sub maleola tibiala artera se incurbeaza si coboara oblic antero-inferior in canalul calcanean. Nervul tibial este situate initial posterior, iar apoi inferior arterei, bifurcatia sa facandu-se de regula mai precoce decat bifurcatia arterei, cei doi nervi plantari: nervul plantar lateral ramane inferior arterei, iar nervul plantar medial incruciseaza fata profunda a arterei, pentru a merge cu artera plantara mediala. Ramuri colaterale: 1. Artera peroniera sau fibulara se termina la nivelul marginii inferioare a membrane interosoase. Artera este insotita de doua vene ce-si schimba anastomoze scalariforme. Nervul tibial incruciseaza mai intai portiunea oblica a arterei, pentru a se situa apoi medial de aceasta, fiind situate in axul gambei, intre cele doua artere, dar mai aproape de artera tibiala posterioara. Ramuri colaterale ale arterei peroniere: artera nutritiva a fibulei si ramuri musculare pentru solear, tibial posterior, flexor lung al halucelui si cei doi peronieri. Ramuri terminale: a) Ramul perforant sau artera peroniera anterioara, traverseaza postero-anterior membrane interosoasa si ajunge pe fata anterioara a gambei. Coboara pe fata anterioara a articulatiei talo-crurale si se termina pe partea laterala a regiunii dorsale a piciorului, anastomozandu-se cu artera maleolara antero-laterala si artera tarsiana laterala. b) Ramul communicant sau artera peroniera posterioara, continua directia arterei peroniere, coboara posterior maleolei fibulare si se ramifica pe fata laterala a calcaneului. Se anastomozeaza cu artera precedent, cu artera maleolara anterolaterala si cu artera plantara laterala. c) Ramuri maleolare laterale-se anastomozeaza cu ramurile retelei maleolare laterale. d) Ramuri calcaneene laterale-regiunea calcaneana, iau parte la formarea retelei calcaneene. 2. Ramuri maleolare mediale-participa la formarea retelei maleolare mediale 3. Ramuri calcaneene-participa la formarea retelei calcaneene 159)Arterele plantare Artera plantara mediala Da ramuri musculare pentru muschii invecinati si ramuri osoase si articulare -se termina prin doua ramuri: superficial si profund Ramul profund sau ramul medial-continua traiectul arterei pantare mediale de-a lungul marginii mediale a tendonului muschiului flexor lung al halucelui, apoi de-a lungul marginii mediale a halucelui, ca artera digitala plantara proprie mediala a acestuia.

Ramul superficial sau lateral-se indreapta antero-lateral si se va termina prin trei ramuri care se anastomozeaza cu arterele metatarsiene plantare la nivelul extremitatii distale a spatiilor intermetatarsiene I, II si III. Artera plantara laterala Se indreapta antero-lateral pana la partea mijlocie a marginii laterale a piciorului. Ajunsa la nivelul extremitatii posterioare a celui de-al cincilea metatarsian, isi schimba directia si se indreapta medial si usor anterior. La acest nivel se numeste arcul plantar care trece pe extremitatea posterioara a muschilor interososi, fiind acoperita de flexorul lung al degetelor si abductor al halucelui. Artera plantara laterala se termina la nivelul extremitatii posterioare a primului spatiu intermetatarsian unde se anastomozeaza cu artera dorsala a piciorului. Ramurile colaterale ale arterei plantare laterale: 1. Ramuri musculare, osoase si articulare pentru organele invecinate 2. 4 artere metatarsiene plantare care isi au originea in convexitatea arcului plantar si se indreapta anterior prin spatiile intermetatarsiene pentru a se continua cu arterele digitale plantare commune furnizand arterele digitale plantare proprii. Artera digitala plantara proprie laterala a degetului mic se desprinde din artera plantara laterala de la nivelul in care portiunea oblica se continua cu arcul plantar 3. Ramurile perforante sunt in numar de trei si reprezinta ramuri anastomotice intre arterele metatarsiene dorsale si arterele metatarsiene plantare. 160)Venele profunde ale membrului inferior Sunt in numar de doua pentru fiecare artera, exceptie fac venele femurala si poplitee. Poarta denumirea arterei pe care o insotesc. Cele doua vene satelite arterei comunica intre ele prin numeroase anastomoze transversale. Ele prezinta valvule, cea mai importanta fiind valvula osteala, cu rol in favorizarea circulatiei venoase de intoarcere. Sistemul venos profund al membrului incepe cu venele digitale plantare care se unesc si formeaza venele metatarsiene plantare care merg in spatiile imtermetatarsiene si se termina in arcul venos plantar. De aici se continua cu venele plantare mediala si laterala care se unesc retromaleolar medial si formeaza venele tibiale posterioare. Posterior arcului venos plantar, intre cele doua vene plantare se afla o retea venoasa plantara care dreneaza sangele atat in venele plantare cat si in cele safene. Venele tibiale posterioare insotesc artera omonima, primesc venele peroniere sau fibulare si se unesc cu venele tibiale anterioare formand vena poplitee. Venele tibiale anterioare se formeaza din reteaua venoasa dorsala a piciorului, urca pe fata anterioara a membrane interosoase si ajung in regiunea posterioara a gambei unde se unesc cu venele tibiale posterioare si formeaza vena poplitee. Vena este situata postero-lateral de artera, iar nervul tibial este situate posterolateral de vena. Ramane in contact cu artera pe toata lungimea sa, aderand la aceasta prin tesut conjunctiv foarte dens. Cele doua vase, artera si vena, se gasesc in aceeasi teaca vasculara care le inconjoara. Vena poplitee primeste vena safena mica. Vena femurala continua vena poplitee tinand de la hiatul tendinos la inelul femural, unde se continua cu vena iliaca externa. E situate fata de artera postero-lateral in canalul lui hunter, posterior in portiunea mijlocie a tecii vaselor femurale si medial in trigonul femural. Vena femurala profunda se termina in vena femurala putin sub oiginea arterei femurale profunde. Se formeaza prin unirea venelor perforante, venelor circumflexe femurale laterale si venelor circumflexe femurale mediale. 161)Venele safena mare si safena mica

-sunt vene superficiale ale membrului inferior -originea in cele doua retele venoase ale piciorului: dorsala si plantara Vena safena mare incepe de la nivelul extremitatii mediale a arcului venos dorsal al piciorului, trece anterior maleolei tibiale, urca vertical pe fata mediala a gambei si ajunge la coapsa. La 3-4 cm sub ligamentul inghinal perforeaza fascia printr-un orificiu prorpi: hiatul safen care este intarit de ligamentul lui Hey si Allan Burns. La acest nivel vena safena mare formeaza o crosa si se varsa in vena femurala. Afluentii venei safene mari sunt: -vena safena accesorie -vena circumflexa iliaca superficiala -vena epigastrica superficiala -venele pudendale externe formate din venele scrotale sau venele labiale anterioare si dorsale superficiale ale penisului sau clitorisului -cu vena safena mica se anastomozeaza prin intermediul unui ram venos mare numit vena anastomotica Vena safena mica se formeaza la nivelul extremitatii laterale a arcului venos dorsal al piciorului, trece retromaleolar lateral si ajunge pe linia mediana a fetei posterioare a gambei. La mijlocul gambei traverseaza fascia si urca pana in regiunea poplitee unde descrie o crosa si se varsa in vena poplitee. Afluenti: venele care aduc sangele venos de la nivelul regiunii plantare laterale, din regiunea calcaneana si din partea postero-laterala a gambei. Foarte rar vena safena mica se poate termina in vena femurala sau in vena safena mare. 162)Reteaua limfatica superficiala a membrului inferior Colecteaza limfa din structurile suprafasciale ale membrului inferior. Reteaua incepe la nivelul piciorului, unde este foarte bine reprezentata si la acest nivel se formeaza trei colectoare limfatice, formate din vase limfatice superficiale, care insotesc venele superficiale. Cele trei cai colectoare sunt: 1. Vasele limfatice superficiale mediale merg impreuna cu vena safena mare si se varsa in grupele inferioare, medial si lateral, ale nodulilor limfatici inghinali superficiali 2. Vasele limfatice superficiale laterale urca oblic supero-medial pe fata anterioara a gambei si coapsei si se termina in vasele limfatice superficiale mediale 3. Vasele limfatice superficiale posterioare merg cu vena safena mica si se termina in grupul superficial al nodulilor limfatici poplitei, ele aduna limfa de la partea postero-laterala a piciorului, de la gatul piciorului si din portiunea mijlocie a fetei posterioare a gambei. Limfaticele superficiale ale regiunii gluteale se impart in vasele laterale si mediale. Cele laterale inconjoara fata laterala a coapsei si se termina in nodulii limfatici din grupul supero-lateral al ganglionilor inghinali superficiali. Mai rar, limfaticele din portiunea mijlocie a fesei traverseaza fascia si gluteul mare, merg cu vasele gluteale superioare si se termina in ganglionii iliaci interni. Nodulii limfatici inghinali superficiali sunt in numar foarte variabil(4-20) si sunt situati in aria triunghiului femural in tesutul celular subcutanat, pe fascia cribriformis, in jurul crosei venei safene mari. Doua linii perpendicular duse prin crosa safenei mari, una vertical si cealalta orizontala, impart ganglionii in patru grupuri: doua superioare, lateral si medial si doua inferioare, lateral si medial. Nodulii limfatici din grupele superioare sunt situati inferior de ligamentul inghinal, sunt ovalari, cu axul mare paralel cu ligamentul. Grupul supero-medial primeste limfa de la organelle genitale externe, anus, regiunea perineala, regiunea pubiana si partial chiar

de la uter, prin ligamentul rotund al uterului. Grupul supero-lateral colecteaza limfa din regiunea gluteala si portiunea subombilicala a peretelui abdominal anterior. Nodulii limfatici din grupele inferioare sunt de asemenea ovalari si au axul mare dispus paralel cu vena safena mare. Ei colecteaza limfa membrului inferior. Vasele limfatice care pleaca de la ganglionii inghinali superficiali traverseaza fascia si cele mai multe merg la nodulii limfatici inghinali profunzi, iar o mica parte la nodulii limfatici iliaci externi. 163)Reteaua limfatica profunda a membrului inferior Colecteaza limfa din structurile subfasciale ale membrului inferior(muschi, oase, periost, articulatii). Vasele limfatice profunde sunt satelite vaselor sanguine profunde. La nivelul gambei se gasesc trei grupuri de vase limfatice profunde: tibial anterior, tibial posterior si peronier(fibular), care dreneaza limfa de la nivelul piciorului. Grupul tibial anterior este satelit al arterei tibiale anterioara, dreneaza limfa in nodulul limfatic tibial anterior, situat in partea superioara a gambei, pe fata anterioara a membranei interosoase. Uneori pot fi 2-3 noduli tibiali anterior, dar intotdeauna unul este mai mare si constanta. Limfa este drenata in nodulii profunzi limfatici ai poplitei, unde soseste si limfa de la nodulii limfatici poplitei superficiali. Nodulii limfatici poplitei in numar de 4-8 sunt superficiali si profunzi. Ultimii se impart in trei grupuri: 1. Superficial sau safen lateral-situat imediat subfascial, lateral de crosa venei safene mici 2. Intermediar sau supracondilian-situat lateral si medial de vasele poplitee, de regula la originea ramurilor colaterale ale arterei poplitee 3. Profund situat pe fata posterioara a articulatiei genunchiului; se mai numeste si grupul intercondilian sau articular De la nivelul nodulilor limfatici poplitei ia nastere trunchiul limfatic femural, satelit vaselor femurale, care dreneaza limfa in nodulii limfatici inghinali profunzi. De aici limfa este drenata in nodulii limfatici iliaci externi. Reteaua limfatica profunda a regiunii gluteale merge cu ramurile parietale extrapelvine ale arterei iliace interne si dreneaza limfa in nodulii limfatici iliaci interni. 164)Formarea plexului brahial -se formeaza prin anastomoza ramurilor anterioare ai ultimilor patru nervi rahidieni cervicali(C5-C8) si ramul anterior al lui T1 -pot participa uneori C4 si T2 -ramul anterior al lui C5 se anastomozeaza cu ramul anterior al lui C6 formand trunchiul superior -ramul anterior al lui C7 ramane independent si formeaza trunchiul mijlociu -ramul anterior al lui C8 se anastomozeaza cu ramul anterior al lui T1 si formeaza trunchiul inferior -fiecare trunchi se imparte in doua ramuri, anterioara, posterioara -ramurile posterioare ale celor trei trunchiuri se unesc formand fasciculul posterior. Acest fascicul este format din nervul radial si axillar -ramurile anterioare ale trunchiului superior si mijlociu formeaza fasciculul lateral. Este format din nervul musculocutan si radacina laterala a nervului median -ramul anterior al trunchiului inferior formeaza singur fasciculul medial din care fac parte: radacina mediala a nervului median, nervul ulnar, nervul cutanat antebrahial medial, nervul cutanat brahial medial. 165)Ramurile colaterale ale plexului brahial

-sunt ramuri anterioare si posterioare Ramurile anterioare: -nervul pectoral lateral(al pectoralului mare) trece anterior arterei si venei axilare, perforeaza fascia clavi-pectorala si ajunge pe fata profunda a pectoralului mare -nervul pectoral medial(al pectoraului mic) se bifurca intr-un ram muscular pentru pectoralul mic si un ram anastomotic care participa la formarea ansei pectoralilor -nervul subclavicular care are doua ramuri: prima se anastomozeaza cu frenicul, a doua se termina in portiunea mijlocie a muschiului subclavicular Ramurile posterioare: -nervul dorsal al scapulei(muschiul ridicator al scapulei, romboid mare si mic) -nervul toracic lung(muschiul dintat anterior) -nervul suprascapular(muschiul supra si subspinos, da ram pentru articulatia scapulahumerala) -nervul superior al suprascapularului -nervul inferior al suprascapularului -nervul toraco-dorsal(muschiul dorsal mare) -nervul rotundului mare(muschiul rotund mare) 166)Nervul axillar Origine: -in fasciculul posterior(C5-C6), se termina la nivelul umarului Traiect si rapoarte: -la origine nervul se gaseste lateral de radial, posterior de artera axilara si anterior muschiului subscapular, apoi merge infero-lateral, strabate patrulaterul bicipito-humerotricipital, inconjoara orizontal colul chirurgical al humerusului dinspre posterior spre anterior si ajunge pe fata profunda a deltoidului unde se termina Ramuri colaterale: -ramuri articulare- pentru partea antero-inferioara a articulatiei umarului -ramuri musculare- pentru muschiul subscapular si rotund mic -nerv cutanat brahial lateral superior(nerv cutanat al umarului) pentru tegumentele portiunii postero-laterale a umarului si supero-laterale a bratului Ramuri terminale: -ram muscular pentru articulatia umarului, inerveaza muschiul deltoid 167)Nervul radial Origine: -fibrele sale provin din C6-D1 Traiect: -traverseaza partea inferioara a fosei axilare, ajunge la brat, trece in santul nervului radial al humerusului, apoi in santul bicipital lateral, pana in vecinatatea interliniului articular, unde se imparte in ramurile sale terminale Raporturi: -in fosa axilara-nervul este situat posterior PVN-ului, avand lateral nervul axillar -posterior nervului se afla muschiul subscapular, dorsal mare si rotund mare -la brat- are un traiect oblic infero-posterior si lateral, trece prin fapta humero-tricipitala, trece pe fata posterioara a humerusului si ajunge pe fata anterioara deasupra epicondilului lateral. Ramuri colaterale: -nerv cutanat brahial posterior(ram cutanat medial) pentru tegumentele regiunii posteromediale a bratului

-nerv cutanat brahial latero-inferior inerveaza tegumentele portiunii inferioare a fetei laterale a bratului -ramuri musculare pentru: triceps brahial, anconeu, brahio-radial, lung extensor radial al carpului si portiunea laterala a nervului brahial -nerv cutanat posterior al antebratului(ram cutanat lateral) pentru tegumentele din partea mijlocie a regiunii posterioare a antebratului -nerv subscapular si nerv toracodorsal Ramuri terminale: Ramurile superficiale(anterioare) sensitive: -perforeaza fascia, da ram communicant ulnar si se termina cu 3 nervi digitali dorsali, din care vor lua nastere 5 nervi digitali dorsali proprii: primul nerv digital dorsal comun sau lateral formeaza nervul digital propriu dorsal lateral al policelui si da si un filet, al doilea nerv digital dorsal comun sau mijlociu se imparte in nerv digital propriu dorsal medial al policelui si nerv digital propriu dorsal lateral al primei falange, al treilea nerv digital dorsal comun sau medial se imparte in nerv digital propriu dorsal medial al indexului si nerv digital dorsal propriu lateral al mediusului. Ramurile profunde(posterioare) motorii: -da un ram pentru scurtul extensor radial al carpului -traverseaza muschiul supinator si ajunge pe fata posterioara a antebratului luand numele de nerv interosos antebrahial dorsal dand ram pentru: extensorul degetelor, extensorul degetului mic, extensorul ulnar al carpului, lungul abductor al policelui, scurtul extensor al policelui, lungul extensor al policelui si extensorul indexului 168)Nervii cutanat antebrahial medial si cutanat brahial medial Nervul cutanat antebrahial medial Origine: -in fasciculul medial C8-D1 deasupra originii nervului ulnar Traiect si rapoarte: -nu coboara medial fata de artera axilara, dispunandu-se progresiv anterior acesteia si anterior de vena axilara -la brat nervul coboara anterior venei brahiale mediale, spre mijlocul bratului, nervul traverseaza fascia brahiala devenind superficial, merge cu vena basilica pana in fosa cubitala, impartindu-se in cele doua ramuri terminale ale sale Ramuri colaterale: -se desprind din partea inferioara a axilei si se vor distribui tegumentelor regiunii anteromediale a bratului Ramuri terminale: -ramul anterior-inerveaza mediala a tegumentelor fetei anterioare a antebratului -ramul ulnar(posterior)-se ramifica la nivelul tegumentului marginii 1/3 mediale a fetei posterioare a antebratului Nervul cutanat brahial medial Origine: -in fasciculul medial(D1), deasupra nervului cutanat antebrahial medial Traiect si rapoarte: -la origine nervul se afla medial de nervul cutanat antebrahial medial si de artera axilara, apoi merge infero-medial; incruciseaza fata anterioara a venei axilare, coborand medial de ea -la partea inferioara a axilei se anastomozeaza, apoi strabate fascia brahiala la partea superioara a bratului si devine superficial, coborand pe fata mediala a bratului pana la nivelul epicondilului medial

Ramuri colaterale si terminale: -se distribuie portiunii inferioare a axilei si mediale a bratului 169)Nervul musculocutan Origine: -in fasciculul lateral al plexului brahial, lateral de artera axilara Traiect: -traverseaza portiunea mijlocie a coracobrahialului, se plaseaza intre muschii biceps anterior si brahial posterior, coboara intre cei doi pana in fosa cubitala, iar la nivelul santului bicipital lateral traverseaza fascia si devine superficial, impartit in doua ramuri terminale Ramuri colaterale: -nerv diafizar al humerusului -ram vascular pentru partea distala a arterei axilara si brahiala -ram muscular pentru coracobrahial, biceps si brahial Ramuri terminale: -dupa ce devine superficial, ia denumirea de nerv cutanat antebrahial lateral care se imparte in doua ramuri, unul anterior ce inerveaza tegumentele regiunii anterolaterale a antebratului, unul posterior ce inerveaza tegumentele regiunii posterolaterale a antebratului 170)Nervul ulnar in axila, la brat, cot si antebrat Origine: -in fasciculul medial al plexului brahial Traiect si rapoarte: -in fosa axilara este situate profund in interstitial dintre artera si vena axilara -la brat superior merge pe fata postero-mediala a vaselor brahiale, lateral de care se afla nervul median. Spre partea mijlocie a bratului, nervul ulnar cu colaterala ulnara superioara a brahialei si cele 2 vene satelite perforeaza septul intermusculae medial si ajung pe fata posterioara a bratului -la nivelul regiunii posterioare a cotului, nervul trece in santul nervului ulnar -la nivelul antebratului: situate posterior la nivelul cotului redevine anterior la nivelul 1/3 superioare a antebratului, coborand aproape vertical pana la pisiform Ramuri colaterale: -la brat nu da ram colaterale -ram articular pentru partea poster-mediala a articulatiei cotului -ram muscular pentru flexorul ulnar al carpului si celor 2 fascicule mediale ale flexorului profund al degetelor -ram vaascular pentru artera ulnara 171)Nervul ulnar la pumn si mana -la nivelul gatului mainii este insotit lateral de vasele ulnare, ramane relatv superficial, iesind din canalul carpian se imparte in cele doua ramuri ale sale terminale Ramuri colaterale: -ramul dorsal al nervului ulnar se imparte in trei nervi digitali dorsali la nivelul fetei dorsale a mainii -primul nerv digital dorsal formeaza nervul digital dorsal propriu medial al degetului mic -al doilea nerv digital dorsal se imparte in colateral dorsal lateral al degetului mic si colateral dorsal medial pentru prima falanga a inelarului -al treilea nerv digital dorsal se imparte in doua ramuri colaterale dorsale: lateral al inelarului si medial al mediusului, numai la nivelul primei falange Ramuri terminale:

-se imparte inferior si lateral de pisiform in doua ramuri terminale: superficial si profund -ramul superficial coboara anterior de eminenta hipotenara acoperit de fascia pe care o strabate si se distribuie muschiului palmar scurt, impartit in: nerv digital palmar comun medial care formeaza nervul digital palmar medial propriu, nerv digital palmar lateral propriu care se imparte in doi nervi digitali palmari proprii, lateral al inelarului si medial al degetului mic -ramul profund insoteste ramul profund palmar al arterei ulnare, se termina prin trei filete nervoase care se vor distribui: adductorului policelui, primilor interososi palmari si dorsali, fasciculului profund al scurtului flexor al policelui 172)Nervul median in axila, la brat, cot si antebrat In fosa axilara nervul median este situate antero-lateral fata de artera axilara. Lateral are raport cu nervul musculocutan si muschiul coracobrahial, care este muschiul satelit al nervului. Medial vine in raport cu nervii ulnar, cutanat antebrahial medial si cutanat brahial medial. Anterior nervului median se gasesc muschii pectoral mic si mare, cu fasciile anexate lor. Posterior vine in raport cu nervu radial si muschiul subscapular, iar mai jos de acesta, cu dorsalul mare si rotundul mare. La brat coboara in teaca aponevrotica a PVN al bratului, numita canalul brahial. Acesta este format anterior si lateral de fasciile muschilor coracobrahial si biceps, posterior de fascia brahialului, iar anterior si medial de fascia brahiala. In acest canal brahial se afla si nervii ulnar si cutanat antebrahial medial. Nervul median situate lateral fata de artera brahiala in partea superioara a bratului, incruciseaza artera brahiala pe fata sa anterioara, sub forma unui X alungit, situandu-se in partea inferioara a bratului medial fata de artera. In fosa cubitala nervul este de asemenea situate medial de vasele brahiale, de care este despartit printr-un spatiu triunghiular cu varful superior, vasele indreptandu-se spre mijlocul fosei cubitale, in timp ce nervul median ramane vertical, coborand spre fata anterioara a epicondilului medial, fiind acoperit de expansiunea aponevrotica a bicepsului si stand pe brahial. In continuare nervul trece printer doua capete ale insertiei proximale ale rotundului pronator, coronoidian si epicondilian medial, fasciculul coronoidian despartindu-l de vase brahiale. Se angajeaza apoi pe sub arcada fibroasa a flexorului superficial al degetelor, nivel la care incruciseaza artera ulnar ape fata anterioara a acesteia si ajunge pe linia mediana a antebratului. La antebrat nervul coboara exact pe mijlocul fetei anterioare a antebratului, justificandu-se astfel numele. In traiectul sau la antebrat, nervul se afla situate pe fata profunda a flexorului superficial, chiar in teaca acestuia, avand posterior interstitial dintre muschii flexor profund al degetelor si flexorul lung al policelui. Artera interosoasa anterior ii trimite un ram colateral subtire care-l va insoti pana la gatul mainii, artera nervului median. 173)Nervul median in canalul carpian si mana La nivelul fetei anterioare a pumnului se angajeaza in canalul carpian, trecand peste retinaculul flexorilor. La iesirea din canal, se imparte in ramurile sale terminale. -la nivelul fetei palmare da nastere la trei nervi digitali pamari comuni. Acestia se impart in: primul nerv digital palmar comun: are un ram tenarian pentru muschiul scurt abductor si opozantul policelui, al doilea ram care formeaza nervul digital prorpiu lateral al policelui, al treilea ram care formeaza nervii digitali proprii medial al policelui si lateral al indexului -al doilea nerv digital palmar comun: nervi digitali palmari proprii medial al indexului si lateral al mediusului -al treilea se imparte in nerv digital propriu medial al mediusului si lateral al radiusului

174)Inervatia senzitiva a membrului superior Umarul: -partea anterioara si postero-superioara-ramuri cutanate din plexul cervical -partea postero-inferioara si postero-laterala-nervul axillar Bratul: -in partea mijlocie a fetei anterioare-nervul cutanat antebrahial medial -posterior-nervul radial -lateral-nervul axillar -medial-nervul cutanat brahial medial Antebratul: -antero-medial-nervul cutanat antebrahial medial -antero-lateral-nervul musculocutan -posterior: medial-nervul cutanat antebrahial medial, lateral-nervul musculocutan, in portiunea mijlocie-nervul radial Mana: -fata palmara:lateral-nervul median, mediala-nervul ulnar -la nivelul eminentei tenare se adauga si filete din musculocutan si ramul tenarian al radialului -fata dorsala-nervii unlar, radial si median 175)Formarea plexului lombar si ramurile sale colaterale -format din ramurile anterioare ale primilor trei nervi lombari si partial din ramul anterior al celui de-al patrulea nerv spinal lombar -ramul anterior al nervului L1 primeste o anastomoza de la T12, trimite un ram anastomotic lui L2 si se imparte in 2 ramuri: nervii ilio-hipogastric si ilio-inghinal -ramul anterior al nervului L2 primeste un ram anastomotic de la L1, da nastere nervilor genito-femural si cutanat femural lateral si se imparte apoi in doua ramuri: anterior si posterior -ramul anterior al nervului L3 anastomozat cu L2 si L4, se imparte intr-un ram anterior si altul posterior -ramul anterior al nervului L4 primeste o anastomoza de la L3 si se trifurca intr-un ram anterior, un ram posterior si un ram descendent pentru anastomoza, formand trunchiul lombo-sacral, care va participa la formarea plexului sacral. -ramurile anterioare ale nervilor L2, L4 se unesc si formeaza nervul obturator, iar prin unirea ramurilor lor posterioare se formeaza nervul femural Ramurile colaterale: -destinate muschilor patrat al lombelor si psoasului. Nervii patratului lombar iau nastere din primii doi nervi lombari, iar nervii psoasului se desprind din primii patru nervi lombari 176)Nervul obturator Se formeaza prin unirea ramurilor anterioare ale nervilor L2-L4. Cele trei radacini converg infero-lateral si se unesc in grosimea muschiului psoas. Traiect si raporturi: -iese din grosimea psoasului, patrunde in fosa ilio-lombara si merge pe aripioara sacrata. Anterior se gasesc vasele iliace commune -incruciseaza articulatia sacro-iliaca, apare in bifurcatia vaselor iliace commune, incruciseaza stramtoarea superioara a bazinului, ajunge pe peretele lateral al micului bazin si merge pe suprafata muschiului obturator intern, sub vasele iliace si deasupra vaselor obturatorii. In canalul obturator dispozitia elementelor pachetului vasculo-nervos obturator, cranio-caudal este NAV. Ramuri colaterale:

-doua ramuri articulare pentru portiunea antero-mediala a articulatiei coxo-femurale -ram vascular inconstant pentru vasele obturatorii -ram muscular pentru obturatorul extern Ramuri terminale: -iese din canalul oburator si se bifurca in doua ramuri terminale: anterior si posterior -ramul anterior coboara pe muschiul obturator extern, apoi pe adductorul scurt, fiind acoperit de pectineu si adductorul lung. Da ramuri: musculare pentru adductorul lung, adductorul scurt si gracilis si un ram cutanat care traverseaza fascia lata si coboara pana la nivelul articulatiei genunchiului, unde se anastomozeaza cu nervul safen. Inerveaza tegumentul din teritoriul condilului femural medial. -ramul posterior coboara vertical intre pectineu si obturatorul extern, apoi intre scurtul si marele adductor. Da ramuri musculare pentru muschii adductori mare si scurt si muschiul obturator extern, un ram articular pentru articulatia coxo-femurala. 177)Nervul femural -cel mai voluminos ram al plexului lombar -inerveaza muschii anterior ai coapsei, tegumentului de pe partea antero-mediala a membrului inferior -se formeaza din nervii L2-L4 prin trei radacini care se unesc in grosimea muschiului psoas Traiect si raporturi: -iese din grosimea psoasului, merge prin santul dintre psoas si iliac. -este incrucisat de artera circumflexa iliaca superficiala, care trece anterior nervului. Sub ligamentul inghinal nervul se gaseste pe fata anterioara a psoasului, ajunge la coapsa prin lacuna musculara, avand medial artera femurala de care este despartit prin arcul ilio-pectineu. -sub ligamentul inghinal nervul se imparte in ramurile terminale Ramuri colaterale: -ramuri musculare pentru muschii psoas, iliac, pectineu si adductor lung -ramuri vasculare pentru vasele femurale -ramuri articulare pentru articulatia coxo-femurala Ramuri terminale: -ramuri musculare-muschii croitor si cvadriceps femural -ramuri cutanate anterioare pentru tegumentul fetei antero-mediale a coapsei 178)Formarea plexului sacrat si ramurile sale colaterale -se formeaza prin unirea trunchiului lombo-sacral cu ramurile anterioare ale primilor trei nervi sacrali si o anastomoza de la al patrulea nerv sacrat. -trunchiul lombo-sacrat se formeaza prin unirea ramului anterior al celui de-al cincilea nerv lombar cu un ram anastomotic de la al patrulea nerv lombar. El coboara in cavitatea pelvina anterior si se indreapta spre incizura ischiadica mare, unde se uneste cu ramul anterior al primului nerv sacrat. -ramul anterior al lui S1 merge pe marginea superioara a muschiului piriform si la nivelul incizurii ischiadice mari fuzioneaza cu trunchiul lombo-sacrat, in unghiul dintre ele gasindu-se vasele gluteale superioare -ramul anterior al lui S2 se afla anterior acestui muschi. Se poate imparti intr-un ram superior si unul inferior -ramul anterior al lui S3 merge de-a lungul marginii inferioare a muschiului piriform -ramul anterior al lui S4 dupa ce paraseste gaura sacrata se imparte in doua ramuri: unul superior care se anastomozeaza cu S3 si altul inferior care se anastomozeaza cu S5, participand la formarea plexului coccigian

-autorii francezi impart plexul in doua parti: plexul sacrat propriu-zis si plexul pudendal -plexul sacrat propriu-zis alcatuit din trunchiul lombo-sacrat, S1, cea mai mare parte a lui S2 si o mica parte din S3. Se distribuie membrului inferior si centurii pelvine. -plexul pudendal sau rusinos format dintr-o mica parte a lui S2, cea mai mare parte a lui S3 si S4. Este destinat inervatiei organelor genitale externe si viscerelor pelvine. Ramuri colaterale: 1. Nervul gluteal superior-iese din bazin prin incizura ischiadica mare impreuna cu artera gluteala superioara, deasupra muschiului piriform. Se imparte intr-un ram superior pentru muschii glutei mijlociu si mic si unul inferior pentru muschiul tensor al fasciei lata. 2. Nervul muschilor patrat femural si gemen inferior-iese din bazin prin partea inferioara a incizurii ischiadice mari, da ramuri pt gemenul inferior, pt articlatia coxo-femurala si se termina pe fata anterioara a patratului femural. 3. Nervul muschiului piriform se termina pe fata anterioara a muschiului. 4. Nervul gluteal inferior iese din bazin prin incizura ischiadica mare pe sub muschiul piriform, impreuna cu vasele gluteala inferioare si da ramuri pt muschiul gluteu mare 5. Nervul muschiului obturator intern-iese din bazin prin partea inferioara a incizurii ischiadice mari, inconjoara spina ischiadica si reintra in bazin prin incizura ischiadica mica. Se distribuie muschilor obturator intern si gemen superior. 6. Nervul cutanat femural posterior sau nervul sciatic mic, iese din bazin prin partea inferioara a incizurii ischiadice mari, da urmatoarele ramuri: -nervi cutanati gluteali inferior/nervii fesieri cutanati-inerveaza tegumentul din regiunea gluteala si sacrala-ramuri perineale pentru scrot la masculi si labile mari la femei -ramuri cutanate pentru tegumentul fetei posterioare a coapsei si genunchiului 179)Nervul ischiadic Origine: -format prin unirea tuturor ramurilor nervoase care participa la formarea plexului sacrat -unirea fibrelor se face la nivelul marginii inferioare a muschiului piriform Traiect: -iese din bazin prin partea inferioara a incizurii ischiadice mari pe sub piriform si ajunge in regiunea gluteala. Coboara vertical in santul format de ischion in partea mediala si trohanterul mare in partea laterala apoi se angajeaza pe sub capul lung al bicepsului femural, ajungand pana in partea superioara a fosei poplitee, unde se bifurca. Raporturi: -la origine este situate lateral de vasele gluteala inferioare, de PVN pudendal si de nervul obturatorului intern -in regiunea gluteala sta succesiv pe gemenul superior, tendonul obturatorului intern, pe gemenul inferior si pe patratul femural fiind acoperit posterior de muschiul gluteu mare - in partea posterioara a coapsei sta pe muschiul adductor mare fiind insotit de artera nervului ischiadic, ram din artera gluteala inferioara. In jumatatea inferioara a coapsei nervul ischiadic este situate anterior interstitiului dintre biceps situate lateral si semitendinos cu semimembranosul, situati medial. Ramuri colaterale: -ramuri articulare pentru articulatiile coxo-femurala si a genunchiului -ramuri musculare destinate muschilor biceps femural, semitendinos, semimembranos si adductor mare. Semitendinosul primeste doi nervi, unul superior si altul inferior. Ramuri terminale: -in numar de doua: nervul tibial si nervul peronier comun

180)Nervii peronier comun, superficial si profund Nervul peronier comun -reprezinta ramul lateral de bifurcatie al nervului ischiadic Traiect si raporturi: -de la origine merge pe marginea mediala a bicepsului, incruciseaza fata posterioara a capului lateral al gastrocnemianului, coboara apoi posterior capului fibulei, de care este separat prin tendonul solearului. La nivelul colului fibulei peronier se imparte in doua ramuri terminale: nervii peronier profund si peronier superficial. Ramuri colaterale: 1. Ramul articular pentru partea laterala a articulatiei genunchiului 2. Nervul cutanat sural lateral pentru tegumentul de pe fata laterala a genunchiului si gambei 3. Ramul communicant peronier pentru marginea laterala a piciorului. Se anastomozeaza in principal cu nervu cutanat sural medial, dar si cu nervul cutanat femural posterior, cand acesta coboara la gamba. 4. Nervul superior al muschiului tibial anterior pentru muschiul tibial anterior si pentru articulatia tibio-fibulara superioara. Ramuri terminale: -nervii peronier superficial si peronier profund Nervul peronier superficial -numit si nerv musculocutan, este ramul de bifurcatie laterala a nervului peronier comun si coboara intre muschii peronieri si septul intermuscular anterior pana in treimea inferioara a gambei, unde perforeaza fascia si devine subcutanat. Dup ace devine superficial se termina prin doua ramuri. Ramuri colaterale: 1. Ramuri musculare-peronieri lung si scurt si al treilea peronier 2. Ramuri cutanate: ramul maleolar lateral-tegumentului maleolei fibulare, unde se anastomozeaza cu nervul communicant peronier. Ramuri terminale: 1. Nervul cutanat dorsal medial se trifurca in nervii digitali dorsali ai piciorului. Acestia vor forma nervii digitali dorsali ai degetelor si anume: ramul lateral va forma nervul digital dorsal medial al halucelui, ramul mijlociu se indreapta spre primul spatiu interdigital si va forma nervii digitali dorsali laterali ai halucelui si medial al degetului doi. Ramul lateral se indreapta spre al doilea spatiu interdigital formand nervii digitali dorsali lateral al degetului doi si medial al degetului trei. 2. Nervul cutanat dorsal intermediar-furnieaza urmatorii 2 nervi digitali ai piciorului. Din primul se formeaza nervii digitali dorsali lateral al degetului trei si medial al degetului patru, iar din al doilea se formeaza nervii digitali dorsali lateral al degetului patru si medial al degetului cinci. Nervul peronier profund -reprezinta ramul de bifurcatie mediala a nervului peronier comun. Se dispune pe membrane interosoasa pe care merge vertical impreuna cu vasele tibiale anterioare. Initial este dispus intre extensorul lung al degetelor si tibialul anterior, iar apoi intre tibialul anterior si extensorul lung al halucelui. Trece pe sub retinaculul extensorilor, ajunge pe fata dorsala a piciorului si se indreapta spre primul spatiu interdigital. Ramuri colaterale: 1. Ramuri musculare-muschii tibial anterior, extensor lung al degetelor, extensor lung al halucelui si peronier al treilea. 2. Ram articular pt fata anterioara a articulatiei talo-crurale

Ramuri terminale: -lateral si altul medial Ramul lateral sau nervul pedios se dispune pe fata profunda a muschiului extensor scurt al degetelor pe care-l inerveaza. Mai da si filete pentru articulatiile intertarsiene. Ramul medial se anastomozeaza cu filetul mijlociu al nervului cutanat dorsal medial al peronierului superficial si furnizeaza impreuna cu acesta nervii digitali dorsali, lateral al halucelui si medial al degetului doi. 181)Nervul tibial -ramul de bifurcatie medial al nervului ischiadic Traiect si raporturi: -nervul continua directia nervului ischiadic si coboara vertical din unghiul superior la unghiul inferior al fosei poplitee, dupa care patrunde pe fata profunda a gastrocnemianului si trece pe sub arcada muschiului solear. De aici are o directive verticala pana la nivelul santului medial al calcaneului unde se imparte in cele 2 ramuri terminale: nervii plantari medial si lateral. Ramuri colaterale: 1. Ramuri musculare pentru muschii gastrocnemian, solear, popliteu, tibial posterior, flexor lung al degetelor si flexor lung al halucelui. 2. Ramuri articulare-articulatia tibio-fibulara inferioara si talo-crurala 3. Nervul interosos al gambei merge cu vasele tibiale anterioare, apoi coboara pe fata posterioara a membrane interosoase pana la nivelul articulatiei talo-crurale dand ramuri pentru articulatia tibio-fibulara superioara, filete vasculare si filete pentru membrana interosoasa. 4. Nervul cutanat sural medial coboara vertical pe fata posterioara a gambei intre cele doua capete ale gastrocnemianului. In treimea inferioara a gambei devine superficial si anastomozeaza cu ramul communicant peronier al nervului peronier comun. Da ramuri pentru tegumentul regiunii gambiere posterioare si maleolare laterale. 5. Nervul sural-merge pe marginea laterala a tendonului lui Achile apoi de-a lungul marginii laterale a piciorului pana la al cincilea deget, formand cel de-al cincilea nerv cutanat dorsal al piciorului care se termina cu nervul digital dorsal lateral al degetului cinci. Nervul sural da ramuri calcaneene laterale si ramuri calcaneene mediale pentru portiunile laterala si mediala ale regiunii calcaneene si ramuri articulare pentru articulatiile tibio-fibulara inferioara, talo-crurala si intertarsiene. ramuri terminale: -nervii plantari medial si lateral 182)Nervii plantari -nervul plantar medial -nervul plantar lateral Nervul plantar medial -se indreapta antero-inferior si incruciseaza vasele tibiale posterioare sau vasele plantare Ramuri colaterale: 1. Ramuri cutanate-tegumentele regiunii calcanei mediale si plantare mediale 2. Ramuri musculare-muschii adductor al halucelui, flexor scurt al halucelui, flexor scurt al degetelor si patratul plantei 3. Ramuri articulare-articulatiilor vecine

Ramuri terminale: -un ram lateral, unul medial, cele doua furnizand trei nervi digitali plantari comuni Ramul medial insoteste artera plantara mediala si formeaza primul nerv plantar, care va da nervul digital plantar propriu medial al halucelui. Ramul lateral da trei nervi digitali plantari comuni. Primul nerv digital plantar comun inerveaza primul lombrical si la nivelul extremitatii anterioare a primului spatiu interdigital se bifurca formand nervii digitali plantari prorpii lateral al halucelui si medial al degetului doi. Al doilea nerv digital comun se indreapta spre al doilea spatiu intermetatarsian, inerveaza al doilea lombrical si va furniza nervii digitali plantari prorpii lateral al degetului doi si medial al celui de-al treilea deget. Al treilea nerv digital comun ajunge in al treilea spatiu intermetatarsian si va furniza nervii digitali plantari prorpii lateral al degetului trei si medial al celui de-al patrulea deget. Acest nerv se anastomozeaza cu nervul plantar lateral. Nervul plantar lateral -ramul de bifurcatie lateral al nervului tibial -incruciseaza artera plantara lateral ape fata sa anterioara si la nivelul extremitatii proximale a celui de al cincilea metatarsian se imparte in cele doua ramuri ale sale: superficial si profund Ramuri colaterale: 1. Ramuri musculare pentru muschii flexor scurt al degetelor, patrat plantar(portiunea laterala), abductor al degetului mic si flexor scurt al degetului mic. 2. Ramuri vasculare pentru vasele plantare laterale. Ramuri terminale: 1. Ramul superficial-se imparte in 2 ramuri secundare: medial si lateral Ramul medial reprezinta cel de al patrulea nerv digital plantar comun, care la nivelul celui de-al patrulea spatiu interdigital se imparte in cei doi nervi digitali plantari proprii, lateral al degetului patru si medial al degetului cinci. Ramul lateral constituie nervul digital plantar propriu lateral al celui de-al cincilea deget. 2. Ramul profund-se termina in grosimea adductorului halucelui si inerveaza ultimii doi lombricali, adductorul halucelui si muschii interososi plantari si dorsali. 183)Inervatia senzitiva a membrului inferior Regiunea gluteala-inervat de sase grupe de nervi care delimiteaza 6 teritorii distincte obtinute prin impartirea regiunii in trei zone: laterala, mijlocie si mediala, fiecare fiind impartita in doua teritorii-superior si inferior. Zona laterala-superior ramul gluteal al nervului ilio-hipogastric,inferior-ramul gluteal al nervului cutanat femural lateral Zona mijlocie-superior ramurile posterioare ale nervilor lombari, inferior ramurile gluteale ale nervului cutanat femural posterior. Zona mediala-superior ramurile posterioare ale nervilor sacrali, inferior-ramurile eferente ale plexului sacro-coccigian. Coapsa: -fata posterioara-nervul cutanat femural posterior -fata laterala-nervul cutanat femural lateral -fata mediala-nervul obturator -fata anterioara-mai multi nervi, toti apartinand plexului lombar. Superior si pe linia mijlocie-ramul femural al genito-femuralului, superior si medial-ilio-hipogastricul, ilioinghinalul, genito-femuralul, in restul coapsei-nervul femural. Gamba:

-la nivelul fetei anterioare 2 mari teritorii: al nervului safen-partea mediala a gambei si al nervului cutanat sural lateral-situat pe partea laterala -pe partea posterioara a gambei cele doua teritorii sunt separate pe toata lungimea gambei, printr-o zona longitudinala care este inervata superior de ramurile terminale ale nervului cutanat femural posterior, iar inferior de nervul cutanat sural medial si de nervul sural Piciorul: -fata plantara-posterior de ramurile nervului tibial. Anterior-cei doi nervi plantari. -marginea mediala-nervul safen -fata dorsala: 3 teritorii: medial-nervul safen, lateral-nervul sural, mijlociu-peronier superficial, peronier profund -degetele de pe fata plantara-al cincilea deget si jumatatea laterala a degetului patrunervul plantar lateral, iar restul de nervul plantar medial. 184)Regiunea deltoidiana -corespunde muschiului deltoid avand forma triunghiulara cu baza in sus si varful in jos, prezentandu-se ca o proeminenta rotunjita caracteristica Limite: -proximal: clavicula, acromion -distal: un plan ce trece dedesbul insertiei muschiului pectoral mare -anterior: marginea anterioara a deltoidului ce corespunde santului deltopectoral -posterior: marginea posterioara a deltoidului sau o linie conventionala ce uneste unghiul acromionului cu tuberozitatea deltoidiana a humerusului Stratigrafic(superficial->profund): -tegument fin si mobil -tesutul subcutanat ce prezinta tesut adipos; ramurile arteriale reprezentate de arterele superficiale din artera toraco-acromiala si circumflexa humerala posterioara. Venele superficiale sunt tributate venei cefalice. Limfaticele dreneaza la grupul subscapular. Ramurile nervoase= nervii supraclaviculari si nervut cutanat brahial -fascia deltoidiana -planul profund cuprinde stratul muscular reprezentat de muschiul deltoid, arterele circumflexe subhumerale anterioara si posterioara, nervul axillar ce va inerva muschiul deltoid Tesutul contine o bursa seroasa ce ofera mobilitate muschiului deltoid. -stratul tendinos ce cuprinde tendoanele muschilor supraspinos, subspinos, capul lung al bicepsului brahial -articulatia umarului si articulatia acromio-claviculara Importanta acestei regiuni-fiind o regiune proeminenta e expusa frecvent traumatismelor ce pot interesa elementele osteo-articulare sub forma luxatiei scapulahumerale si a fracturilor de col chirurgical al humerusului. Ambele produc modificari ale formei regiunii=umar in epolet. In fractura de col chirurgical poate fi interesat nervul axillar producand atrofia muschiului deltoid. 185)Regiunea scapulara Limite: -proximal-marginea superioara a scapulei -distal: marginea inferioara a rotundului mare -medial-marginea mediala a scapulei -lateral-linia ce uneste unghiul acromonului cu tuberozitatea deltoidiana Stratigrafic: -tegument mobil pe planul subiacent

-planul subcutanat mai redus reprezentat de fascia cervicala superficiala, elementele vasculo-nervoase sunt: artera toraco-acromiala, circumflexa posterioara, venele superficiale sunt tributare venei cefalice, limfaticele dreneaza la grupul subscapular, ramurile nervoase: nervii supraclaviculari si nervul cutanat brahial -planul profund reprezentat de muschii din fosa supra si subspinoasa Fosa supraspinoasa: superficial-muschiul trapez, profund-muschiul supraspinos Fosa infraspinoasa: superficial- fasciculul superficial al trapezului, marele dorsal, fasciculul posterior al deltoidului; profund muschii infraspinosi, rotundul mare si rotundul mic 186)Regiunea axilara: peretii anterior si posterior Peretele anterior: -tegument -plan subcutanat ce cuprinde m. plastima, ramuri nervoase din plexul brahial si nervul subclavicular -planul superficial-muschiul pectoral mare invelit pe ambele parti de fascia pectoral -planul profund-format din muschii subclaviculari si pectoral mare, cu fascia muschilor subclaviculari. De pe aceasta fascie se desprind 2 foite ce cuprind intr-o teaca muschiul pectoral mic si nervul fasciei clavipectorala. La marginea inferioara a muschiului pectoral mic cele 2 foite se unesc si se continua cu ligamentul suspensor al axilei ce se termina pe fascia axilara. Intre cele doua foite se creeaza un spatiu ce cuprinde ramuri ale arterei toraco-acromiala si nervii pectoral medial si lateral. Peretele posterior: -format de fosa subscapulara in cea mai mare parte. E dublata de muschiul subscapular, iar in partea inferioara de rotundul mic, rotundul mare si marele dorsal 187)Regiunea axilara: peretii medial, lateral, varful si baza Peretele medial: -format de peretele lateral al toracelui cu regiunea costala ce cuprinde muschii intercostali acoperiti de dintatul anterior Peretele lateral: -reprezentat de fata mediala a arterei scapula-humerale si de fata antero-mediala a humerusului, acoperita de tendoanele muschilor biceps brahial si coracobrahial Baza axilei: -e superficiala, in pozitia de abductie a bratului se prezinta ca o suprafata concava=fosa axilara; iar in adductie=sant Limitele bazei: -anterior-marginea inferioara a pectoralului mare -posterior-marginea inferioara a muschiului dorsal mare si rotund mare -medial si lateral- o linie conventionala sagitala ce uneste marginea inferioara a muschiului pectoral mare si dorsal mare Stratigrafia: -tegument aderent de planurile subiacente -planul subcutanat cu trabecule ce delimiteaza loje cu grasime -planul fascial-fascia axilara pe care se insera ligamentul suspensor al axilei Varful axilei: -reprezentat de un orificiu delimitat de clavicula si marginea superioara a scapulei prin care axial comunica cu loja supraclaviculara. Pe aici trec artera subclaviculara, vena subclaviculara si plexul brahial. 188)Regiunea brahiala anterioara -tegument

-tesut subcutanat: vene cefalica si basilica, nerv cutanat medial al bratului si al antebratului -fascia brahiala de pe care se desprind 2 septuri intermusculare medial si lateral ce se prind pe marginile corespunzatoare ale diafizei humerale -plan muscular: muschiul biceps brahial, coracobrahial, brahial si in partea inferioara se afla insertia proximala a brahioradialului Elementele vasculo-nervoase: -artera brahiala, cele 2 vene satelite, nervul median situate initial lateral fata de artera, o incruciseaza in portiunea mijlocie si se aseza apoi median -nervul ulnar care in jumatatea distala va trece posterior -nervul musculocutan ce va perfora coracobrahialul -nervul radial care patrunde anterior in treimea mijlocie a bratului Importanta: masurarea tensiunii arteriale 189)Regiunea brahiala posterioara -tegument -tesut subcutanat-nerv cutanat brahial lateral, posterior si medial -fascia brahiala -plan profund-muschiul triceps brahial cu cele trei capete(lung, lateral si medial) Elementele vasculo-nervoase profunde: nervul radial, artera brahiala profunda si 2 vene omonime situate in santul nervului radial. 190)Regiunea cubitala anterioara -tegument -plan subcutanat: in care se evidentiaza reteaua vasculara venoasa reprezentata de venele mediocefalice, mediobazilica, vena basilica, vena cefalica, vena mediana ce formeaza M-ul venos al lui Poirier -stratul fascial e reprezentat de fascia cotului, continuarea fasciei brahiale -planul profund are trei grupe: -medial: tendoanele flexorilor muschilor epicondilieni medial reprezentati de rotund pronator, flexor radial al carpului, flexor ulnar al carpului, flexor superficial al degetelor, flexor profund al degetelor, palmar lung -mijlociu: biceps brahial, brahial -lateral: muschii epicondilieni laterali, brahioradial, lung extensor radial al carpului, scurt extensor radial al carpului, supinator Elementele vasculo-nervoase sunt reprezentate de artera brahiala ce trece prin santul bicipital medial si se imparte in artera radiala si ulnara. Nervii: median, radial. Importanta: injectii intravenoase, punctii pentru recoltarea sangelui 191)Regiunea cubitala posterioara -tegument -tesut subcutanat ce cuprinde o bursa seroasa subcutanata, ramuri din nervul radial, musculocutan si din cutanatul medial al antebratului -planul profund-3 grupe musculare -mijlocie: insertia tricepsului brahial -lateral: al extensorilor: extensor al degetelor, extensor al degetului mic, ulnar al carpului, anconeu, supinator -medial: capul ulnar al muschiului flexor ulnar al carpului-prin tendonul lui de origine trec nervul ulnar asezat pe fata posterioara a epicondilului medial al humerusului. Aici se afla reteaua arterial a cotului reprezentata de colateralele mediala si laterala din brahiala profunda, recurenta radiala si interosoasa din ulnara cu cele doua colaterale ulnare din brahiala+ recurente ulnare

Importanta regiunii: olecranul poate fi implicat in fracture, luxatii ce pot interesa nervul ulnar 192)Regiunea antebrahiala anterioara -tegument -plan subcutanat ce contine urmatoarele elemente vasculo-nervoase: vena cefalica, basilica, mediana, nervii superficiali reprezentati de ramuri din musculocutan in partea laterala si din cutanatul median al antebratului in partea mediana; fascia: 2 septuri musculare ce vor separa lojele musculare anterioara si posterioara -plan profund: 2 grupe musculare: lateral si anterior prorpiu-zis. Cel lateral e format din trei muschi suprapusi: brahioradial, lung extensor radial al carpului, scurt extensor radial al carpului. Grupa anterioara propriu-zisa are 4 straturi musculare: -primul start: rotund pronator, flexor radial al carpului, palmar lung, flexor ulnar al carpului -stratul 2: flexor superficial al degetelor -stratul 3: flexor lung al policelui si flexor profund al degetelor -stratul 4: patrat pronator Elementele vasculo-nervoase: 4 pachete: -pachet median: situate in axul antebratului intre planul 2 si 3 muscular. E reprezentat de nervul median si artera interosoasa anterioara -pachet radial: situate in grosimea muschiului brahioradial, e reprezentat de ramul anterior al nervului radial+artera radiala cu 2 vene omonime -pachetul ulnar: in grosimea flexorului ulnar al carpului, e reprezentat de nervul ulnar, artera ulnara si 2 vene omonime -pachetul interosos anterior: reprezentat de nervul interosos si artera interosoasa anterioara; e cel mai profund pe membrane interosoasa 193)Regiunea antebrahiala posterioara -tegument -planul subcutanat ce curpinde vene superficiale reprezentate de anastomoze intre venele cefalica si basilica; nervi superficiali reprezentati de ramuri cutanate din cutanatul lateral al antebratului, cutanatul median -fascia antebrahiala -planul profund care curpinde doua planuri musculare: -superficial: muschii epicondilieni, extensorul degetelor, extensorul degetului mic, extensorul ulnar al carpului -profund: lung abductor al policelui, scurt extensor al policelui, lung extensor al policelui, extensorul indexului Intre cele doua straturi se afla ramul posterior profund al nervului radial ce va da nervul interosos posterior. Artera interosoasa posterioara cu doua vene omonime. 194)Regiunea anterioara a gatului mainii -tegument subtire si aderent de fascie -plan subcutanat- o retea venoasa superficiala formata din anastomozele venelor mainii si ale antebratului din care va porni vena mediana si ulnara -planul fascial reprezentat de retinaculul flexorilor ce delimiteaza canale ce dau trecere tendoanelor de la antebrat spre mana -planul musculo-tendinos: 4 straturi: -tendoanele brahioradial, flexor radial al carpului, flexor ulnar al carpului -flexor superficial al degetelor -tendonul flexorului lung al policelui si flexor profund degete -patrat pronator

Aici se afla nervul ulnar si median ce coboara de la antebrat spre regiunea palmara. Arterele: radiala care ocoleste procesul stiloidian al radiusului si da reteaua palmara arterial a carpului situate pe planul osteoarticular 195)Regiunea posterioara a gatului mainii -tegument gross i mai mobil -plan subcutanat-se afla ramura dorsala a nervilor ulnari si ramul superficial al nervului radial -plan fascial: retinaculul extensorilor -plan profund muscular reprezentat de tendoanele lungului abductor, scurt extensor police, lung si scurt extensor radiali ai carpului, extensorul degetului mic. Intre tendoanele lungului abductor police, scurt extensor police si lung extensor police se delimiteaza tabachera anatomica traversata de artera radiala, vena cefalica a policelui si tendonele muschilor radiali ai carpului. 196)Regiunea palmara -forma concava cu o depresiune centrala delimitate intre eminenta tenara corespunzatoare policelui si eminenta hipotenara corespunzatoare degetului mic -tesut gros si putin mobil -plan subcutanat: muschiul palmar scurt, muschiul cutanat, ramuri palmare din nervul median pentru eminenta tenara si portiunea mijlocie a palmei, nerv cutanat palmar, ram din ulnar pentru regiunea hipotenara. -fascia-fascia palmara superficiala subtire in portiunea laterala si mediala, se ingroasa in portiiunea mijlocie formand aponevroza palmara -stratul musculo-tendinos dispus in 3 loje: -laterala(tenara): 4 muschi ai policelui asezati in trei straturi: superficial: abductorul scurt, mijlocie: opozantul policelui si flexor scurt al policelui, profund: lung abductor al policelui -mediala(hipotenara) are adductorul si opozant al degetului mic -mijlocie are tendoanele flexorilor: superficial al degetelor, profund al degetelor, cei patru lombricali Elementele vasculo-nervoase: arcada arteriala superficiala din care pornesc 4 artere digitale palmare commune pentru degetele 2 si 5 si de nervii digitali palmari, ramuri terminale din median(primii 2), ulnar(urmatorii 2) 197)Regiunea dorsala a mainii -usor convexa -tegument -plan subcutanat ce contine reteaua venoasa dorsala a mainii si nervii digitali dorsali -fascia dorsala a mainii -panul profund tendinos alcatuit din tendoanele extensorilor policelui, radiali ai carpului, ai degetului mic, extensor ulnar al carpului, extensorul degetelor La nivelul policelu se afla tendoanele lung abductor si lung extensor police Importanta: mana e frecvent implicate in traumatisme, e sediul unor plagi cu interesarea elementelor vasculare si nervoase ce pot da impotenta functionara 198)Proiectia si descoperirea arterelor: axilara, brahiala si brahiala profunda Descoperirea arterei axilare se face in portiunea suprapectorala cand se practica o incizie paralela cu clavicula la 1 cm sub aceasta ea fiind cuprinsa intre punctul situat la 2 cm lateral de articulatia sterno-claviculara si un al doilea punct situate la 1 cm medial de procesul coracoid.

Al doilea punct de descoperire este in portiunea infrapectorala si, pentru a o descoperi, bratul este in abductie maxima pe langa cap putandu-se palpa muschiul corabobrahial. Incizia pleaca din punctual cel mai inalt al bazei axilei si coboara pe o lungime de 8 cm de-a lungul marginii mediale a muschiului coracobrahial. Descoperirea arterei brahiale se face la brat cu membrul superior in abductie facand cu trunchiul un unghi drept si se duce linia de proiectie care uneste punctual cel mai inalt al axiei cu mijlocul plicii cotului mergand de-a lungul marginii mediale a muschiului coracobrahial si biceps. Aceasta este linia lui Farabeuf. Pentru a descoperi artera se face o incizie de 6 cm la mijlocul acestei linii. Al doilea punct de descoperire este la plica cotului unde se repereaza tendonul bicepsului si se face o incizie paralela cu marginea mediala a acestuia, jumatate deasupra si jumatate dedesubtul plicii cotului. Descoperirea arterei brahiale profunde-la fel ca nervul radial 199)Proiectia si descoperirea arterelor: ulnara, radiala si a arcurilor palmare Descoperirea arterei ulnare se face la mijlocul antebratului cu antebratul aflat in extensie si supinatie. Se duce linia de descoperire ce uneste epicondilul medial cu pisiformul care trece de-a lungul marginii laterale a flexorului ulnar al carpului. Incizia se face la mijlocul liniei de descoperire. Descoperirea arterei radiale se face la mijlocul antebratului cu antebratul aflat in extensie si supinatie. Se duce linia de descoperire ce uneste mijlocul plicii cotului cu santul pulsului. Un al doilea punct de descoperire este in tabachera anatomica unde se face o incizie verticala la mijlocul distantei dintre tendoane. Descoperirea arcului palmar superficial-corespunde unei linii orizontale ce trece imediat sub eminenta tenara, policele fiind in abductie fortata sau la limita inferioara a policelui in abductie fortata. Incizia se face perpendicular pe linia de proiectie plecand dintre eminentele tenara si hipotenara. Descoperirea arcului palmar profund- policele este in abductie, iar incizia incepe la mijlocul distantei dintre eminentele tenara si hipotenara si se duce pana in dreptul celui de-al doilea spatiu interdigital. 200)Proiectia si descoperirea venelor superficiale ale membrului superior -se face de-a lungul unor incizii ce urmaresc traiectul lor usor vizibil Venele superficiale de pe fata dorsala a mainii sunt mai mari si constituie o retea venoasa dorsala, caracteristica fiecarui individ. Fiind de calibru mai mare, venele ce constituie reteaua venoasa dorsala a mainii permit practicarea injectiilor intravenoase Vena cefalica a antebratului poate sa fie unica sau dubla. Continua vena cefalica a policelui, trece in spirala peste marginea laterala a antebratului, urca spre santul bicipital lateral de la plica cotului unde se termina. Vena bazilica a antebratului continua vena degetului mic, urca pe partea mediala a antebratului si se termina in santul bicipital medial de la nivelul plicii cotului. Vena mediana a antebratului incepe la nivelul mainii si merge ascendant pe linia mediana a fetei anterioare a antebratului pana la plica cotului, unde se bifurca in vena mediocefalica, in santul bicipital lateral si vena medio-bazilica asezata in santul bicipital medial. Vena cefalica a bratului se formeaza in santul bicipital lateral al plicii cotului, urca pe fata laterala a bratului, strabate santul pectoral si se termina in spatiul delto-pectoral, imediat sub clavicula si se varsa in vena axilara. Vena bazilica a bratului porneste din santul bicipital medial, de la plica cotului, merge ascendant pe fata mediala a bratului in treimea mijlocie, unde perforeaza fascia brahiala si trece in profunzime.

201)Proiectia si descoperirea nervilor median, ulnar, radial, musculocutan, axillar Proiectia nervului median se face in axila unde se procedeaza asemanator cu descoperirea plexului brahial. La brat se face de-a lungul liniei lui Farabeuf tinand cont de rapoartele dintre artera brahiala si median. La plica cotului se descopera in santul bicipital medial. La antebrat linia de descoperire uneste mijlocul plicii cotului cu mijlocul distantei dintre cele doua stiloide, linia trecand pe fata anterioara a antebratului. La gatul mainii se face o incizie lunga de 5-6 cm, jumatate pe antebrat, jumatate la palma continuand linia de descoperire. Proiectia nervului ulnar in axila se face ca si pentru artera axilara. La brat se duce linia de descoperire care uneste varful axilei cu marginea posterioara a epicondilului medial realizandu-se o incizie de-a lungul liniei de descoperire. La cot se face o incizie la jumatatea distantei dintre epicondilul medial si olecran. La antebrat se descopera la fel ca artera ulnara, iar la gatul mainii, pe mana aflata in extensie se palpeaza pisiformul si se face o incizie lateral de pisiform, jumatate deasupra, jumatate dedesubtul plicii de flexie a mainii pe antebrat. Proiectia nervului radial-incizia se face de-a lungul jumatatii inferioare a marginii posterioare a deltoidului subiectul fiind in decubit ventral cu bratul in abductie si rotatie mediala pentru evidentierea deltoidului. In fosa cubitala se face o incizie de-a lungul santului bicipital lateral incrucisand plica cotului la 1 cm lateral de mijlocul ei. La antebrat ramul anterior se descopera ca si artera radiala. Pentru cel posterior se duce linia de descoperire ce uneste epicondilul lateral cu stiloida radiala urmand fata posterioara a antebratului. Incizia se face la 2 cm sub epicondilul lateral pe o lungime de 5-6 cm. Descoperirea musculocutanului: In axila: in partea superioara a bratului-antebratul este in abductie, se palpeaza santul bicipital intern si se duce linia de descoperire -este de-a lungul 202)Variatii de forma si fracturi ale claviculei Variatii de forma ale claviculei: destul de frecvente si se intalnesc in special la persoanele care lucreaza manual mai mult(docherii), aceste persone prezinta o clavicula solida si mai scurta cu locuri de insertii musculare puternice, evidente, in mod normal clavicula dreapta este ceva mai mare. Pot varia si curburile. Fracturile claviculei: fiind un os relativ superficial, fracturile se pot produce prin traumatism direct, dar si prin traumatisme indirecte, de ex cand se sta cu membrul superior intins si o lovitura la nivelul mainii poate fi insotita de o fractura claviculara. Aceste fracture se produc cel mai frecvent la locul de unire a 1/3 laterale cu 1/3 mediala a claviculei.Sunt frecvente la copii, la care clavicula este mai subtire, iar la copil exista si o fractura incompleta, cand nu se produce deplasarea celor 2 extremitati osoase.La adult, fractura este favorizata si de existent unui process de osteoporoza.Dupa fractura se produce deplasarea celor 2 extremitati osoase, sternocleidomastoidianul tragand fragmentul lateral in sus si deoarece trapezul nu poate sustine greutatea membrului superior, umarul este coborat.Ligamentul coracoclavicular care este puternic se opune luxatiei de la nivelul articulatiei acromio-claviculare. Fragmentul clavicular medial este tras medial de catre pectoralul mare ceea ce face ca cele 2 fragmente osoase sa se incalece. Sunt situatii in care fuzionarea extremitatilor osoase rezultate din cele 2 puncte de osificare primara nu se produce, ceea ce duce la confuzia radiologica cu o fractura de

clavicula, diagnosticul diferential intre fractura de clavicula si nefuzionarea celor 2 jumatati se face prin faptul ca nefuzionarea de regula este bilaterala. 203)Fracturi ale oaselor membruli superior Fracturile claviculei: fiind un os relativ superficial, fracturile se pot produce prin traumatism direct, dar si prin traumatisme indirecte, de ex cand se sta cu membrul superior intins si o lovitura la nivelul mainii poate fi insotita de o fractura claviculara. Aceste fracture se produc cel mai frecvent la locul de unire a 1/3 laterale cu 1/3 mediala a claviculei.Sunt frecvente la copii, la care clavicula este mai subtire, iar la copil exista si o fractura incompleta, cand nu se produce deplasarea celor 2 extremitati osoase.La adult, fractura este favorizata si de existent unui process de osteoporoza.Dupa fractura se produce deplasarea celor 2 extremitati osoase, sternocleidomastoidianul tragand fragmentul lateral in sus si deoarece trapezul nu poate sustine greutatea membrului superior, umarul este coborat.Ligamentul coracoclavicular care este puternic se opune luxatiei de la nivelul articulatiei acromio-claviculare. Fragmentul clavicular medial este tras medial de catre pectoralul mare ceea ce face ca cele 2 fragmente osoase sa se incalece. Sunt situatii in care fuzionarea extremitatilor osoase rezultate din cele 2 puncte de osificare primara nu se produce, ceea ce duce la confuzia radiologica cu o fractura de clavicula, diagnosticul diferential intre fractura de clavicula si nefuzionarea celor 2 jumatati se face prin faptul ca nefuzionarea de regula este bilaterala. Fracturi la nivelul humerusului: cel mai frecvent se produce la nivelul colului chirurgical, la persoanele adulte, in varsta, cu sau fara deplasare. Ele se produc ca urmare a unui traumatism direct asa numitele fracturi prin impact si nu sunt rare situatiile in care un fragment osos intra in osul spongios al celuilalt fragment osos. La nivelul epifizei proximale a humerusului se produce uneori si smulgerea tuberculului mare(trohiterul) care este ascensionat de catre muschii care iau insertie la acest nivel pe el, in timp ce restul osului este rotat medial in special ca urmare a actiunii muschiului pectoral mare. La nivelul corpului humeral fracturile pot fi transversale, cele mai multe fiind fara deplasarea extremitatilor osoase sau pot fi spiroide cu fragmente osoase, de regula cu deplasare si care necesita interventie chirurgicala directa pentru indepartarea fragmentelor osoase. La nivelul epifizei distale a humerusului fractura se produce prin traumatism direct anterior si la acest nivel poate fi lezata, fracturata numai partea mediala(epicondilul medial), epicondilul medial putand fi si smuls, acestea producandu-se ca urmare a unui impact traumatic cu membrul superior in hiperabductie, impactul fiind aplicat la nivelul cotului. Smulgerea este mai frecventa la copii si adolescent, pentru ca fuzionarea epicondilului medial se produce in jurul varstei de 14 ani la femei si 16 ani la barbati, consolidarea fiind terminata la varsta de 20 de ani. La nivelul epifizei proximale a humerusului fracturile sunt insotite si de o luxatie in special la tineri prin lovitura directa sau lovitura la nivelul umarului, capsula articulara fiind mai rezistenta decat placa epifizara. La acest nivel fracturile sunt cu atat mai complexe, atunci cand este interest cartilajul de crestere. Fracturile humerale sunt insotite de lezari ale nervilor, fracturile la nivelul cololui chirurgical pot leza nervul axillar, la nivelul corpului pot leza nervul radial, iar la nivelul epicondilului medial nervul ulnar. Fractura la niveul epifizei distale a humerusului poate leza nervul median. La antebrat cele mai frecvente fracturi sunt fracturile epifizelor distale ale celor 2 oase asa numitele fracture Pouteau-Colles.(dos de furculita) De regula acesta fractura este insotita si de luxatia articulatiei celei mai apropiate, articulatia radio-carpiana si radio-

ulnara inferioara. Si aceste fracturi sunt cu prognostic mai grav atunci cand intereseaza cartilajul de crestere. Fracturile celor 2 oase ale antebratului pot si unice(ale unui singur os), pot interesa corpul si in portiunea sa mijlocie, fie transversal fie spiroid, cele transversale putand fi cu sau fara deplasare. Deplasarea este ceva mai rara, deoarece cele 2 oase sunt mentinute prin membrana interosoasa. La cele 2 oase ale antebratului se intalneste frecvent fractura procesului stiloid radial in special. Reducerea fracturilor oaselor antebratului: trebuie sa se tina cont ca stiloida radiala este situata cu 1 cm jumatate mai jos de stiloida ulnara si cand este o fractura numai de radius, stiloida radiala poate ajunge la acelasi nivel sau sa fie mai ascensionata decat cea ulnara. Aceste fracturi se produc frecvent in urma caderilor la persoane de peste 50 de ani si cand individul respectiv se sprijina pe mana ca sa atenueze contactul cu solul. Fracturi ale oaselor carpiene Cea mai frecventa fractura este fractura osului scafoid, care este fracturat prin traumatism direct si se diagnosticheaza mai greu radiologic si de aces de multe ori este etichetata drept o entorsa si diagnosticul se face tardiv, la 2 sau chiar 3 saptamani, deoarece scafoidul in special in partea sa posterioara are o vascularizatie precara, refacerea este greoaie si intarzierea in diagnostic duce la osteonecroza. Fractura necesita osteosinteza(se prind fragmentele osoase cu ajutorul sarmelor).Fractura scafoidului ca urmare a tulburarilor vasculare da nastere asa numitei patologii generative a articulatiei pumnului. O fractura la nivelul osului hamat este frecvent insotita de o absenta a fuzionarii celor 2 fragmente datorita tractiunilor musculare care se exercita la acest nivel. Aceasta fractura se poate insoti si de lezarea nervului ulnar, lezare care va fi urmata de catre o scadere a fortei de prehensiune(apucare). Fractura metacarpiana Metacarienele II V au o stabilitate buna si de aceea atunci cand se produce o fractura aceasta se rezolva rapid si favorabil si datorita bunei vascularizatii care exista la acest nivel. Fracturile metacarpienelor I si II sunt cunoscute sub numele de fracture de boxeori, pe cand o fractura a unui bataus este situate la nivelul metacarpianului V. La nivelul metacarpienelor se pot fractura mai multe metacarpiene, chiar toate uneori in special cand traumatismul este prin strivire si de regula sunt fracture multiple la nivelul metacarpienelor, ceea ce duce la o instabilitate marcata a mainii si o reducere in tim indelungat si de multe ori cu sechele. Fracturi la nivelul falangelor Cel mai frecvent este interesata prima falanga. Aceste fracture sunt extreme de dureroase datoria inervatiei bogate la acest nivel si insotite in permanenta de formarea unui hematom(datorita bunei vascularizatii). Sunt de regula cominutive(cu mai multe fragmente osoase) Falanga mijlogie si cea proximala sunt fracturate prin strivire mai rar.Fracturile falangiene in reducerea lor trebuie sa se tina seama de realinierea fragmentelor osoase, avand in vedere raporturile pe care le contracta cu tendoanele flexorilor. 204)Absenta muschiului pectoral mare Sunt situatii cand un muschi poate lipsi, afectiune care poarta numele de agenezie. La nivelul axilei poate lipsi partial muschiul pectoral mare, in special lipsesc partile sale sterno-costale. Atunci cand lipseste total pectoralul mare, dar lipseste si pectoralul mic este asa numitul sindrom Poland.

205)Triunghiul de auscultatie Topografia este reprezentata de zonele de proiectie la nivelul peretilor toracici,ale sacului pericardic si ale inimii.Aria de proiectie a pericardului are forma unui patrulater cu marginile curbe,avand concavitatea orientata spre centrul ariei.Marginile ptrulaterului unsec puctele:in dreapta sus:pe marginea sup a cartilajului 2 costal din dreapta , la 2 cm de marg sternului ; in stanga sus :prima articulatie condrosternala din stanga ; in stanga jos : spatiul V intercostal stang,la 8-10 cm de linia mediaa(proiectia varful inimii) ; in dreapta jos,pe cartilajul constal VI din dreapta,la 2 cm de marginea sternului. Aria de protectie a inimii pe planul sterno-costal are de asemenea forma unui patrulater,cu marginile concave spre centrul zonei,care unesc urmatoarele puncte: punctul superior drept este situat pe mrg sup a cartilajului costal din dreapta ,la 1 cm de marginea sternului ; punctul superior din stanga,in spatiul intercostal stang,la egala distanta de cele 2 cartilaje alaturate si la 2 cm in stanga sternului ; punctul inferior stang corespunde vf inimii ; punctul inferior drept este situat la nivelul articulatiei V sau VI condrosternale din dreapta.Aceasta arie corespunde cu cea asupra careia,la percutie,se obtine un sunet relativ mat,din cauza interpozitiei marginilor pulmonare intre cord si peretele toracic.In interiorul acestei zone se delimiteaza si aria matitatii absolute a inimii , la nivelul careia,intre cord si peretele toracic nu se mai interpune decat o mica portiune din recesul pleural.Din cauza rezonantei sternului,in timpul percutiei,in clinica aceasta are este delimitata doar la stanga marginii sternale. Aria matitatii absolute are forma unui triunghi delimitat astfel:baza triunghiului este inferioara si corespunde aprox cartilajului VI costal stang,latura dreapta este reprezentata de marginea stanga a sternului , latura stanga corespunde proiectiei marginii anterioare a plamanului stang , la ivelul incizurii cardiace ,varful triunghiului este situat pe marg inf a articulatiei IV sterno-condrale stangi. Proiectia posterioara a inimii se face la ivelul vertebrelor toracice de la a IV a pana la a VIIIa .Corespiondenta diferitelor portiuni ale inimii cu aceste vertebre este :planul orizontal dus din vertebra T4,intretaie originea vaselor mari(vertebra subcardiaca).Planul trasat prin T5 intretaie infundibilul si orificiul aortic(vertebra infundibulara).Planul orizontal dus prin procesul spinos al lui T6 intretaie toate 4 cavitatile inimii,in mod aproape egal(vertebra bazala ).Planul orizontal al vertebrei T7 intalneste cavitatile ventriculare(vertebra ventriculara).Vertebra T8 corespunde varfului inimii(vertebra varfului) Proiectia orificiilor inimii se face cu aproximatie in felul urmator:orificiul trunchiului pulmonar:o linie usor oblica in jos si spre stanga,aproape orizontala,de-a lungul marginii superioare a cartilajului costal III stang,cu o lungime de cca 22 mm ; mijlocul liniei este situat putin medial de marginea stanga a sternului. Orificiul atrio-ventricular drept se proiecteaza pe stern dupa o linie oblica,lunga de cca 38 mm,care porneste de la extremitatea sternala a spatiului intercostal V drept ;se indreapta in sus si medial si atinge linia medio-sternala in dreptul articulatiei a IV a sterno-condrale. Orificiul atrio-ventricular stang are o proiectie de aprox 34 mm lungime,aproape in continuarea precedentului;porneste dintr-un punct situat putin la stanga liniei mediane si se termina pe marginea inferioara a cartilajului III costal stang,la o latime de deget de marginea sternului.

Explorarea inimii se face in mod curent prin:inspectie si palpare(socul apexian);percutie,pentru delimitarea ariilor matitatilor relativa si absoluta;ascultatie ,prin care se percep zgomotele inimii;prin examenul radiologic si ecografic. Focarele de ascultatie ale inimii nu corespund cu zonele de protectie ale orificiilor,deoarece zgomotele inimii se propaga pe directia curentului sangvin si se aud cu intensitate maxima la oarecare disatnta de locul lor de producere. Valva bicuspida este ascultata la varful inimii,unde se palpeaza si socul apexian.Valva tricuspida se asculta pe linia mediosternala,in dreptul cartilajului costal V.Orificiul pulmonar se asculta in al 2 lea spatiu intercostal,langa marginea sternala a sternului.Orificiul aortic este ascultat in al 2 lea sptiu intercostal drept,langa stern. 206)Anatomia clinica a vaselor axilare: compresiunea arterei, anevrism, lezarea venei axilare Lezarea arterei duce la hemoragie, care poate fi mortal. Artera poate fi comprimata cand este lezata la nivelul subclavicular, insa comprimarea nu trebuie sa dureze mai mult de 6 ore. Vena axilara -vena care aspira aer atunci cand este lezata. -cand este sectionata, ea ramane deschisa si este aspirat aerul. 207)Variante ale arterei brahiale Artera brahiala se poate bifurca in cele 2 ramuri terminale, deasupra plicii cotului(bif inalta), mai jos de plica cotului(bif joasa) sau se poate bifurca de la origine(artera axilara sa se termine cu 2 ramuri)=brahiala dubla/radiala si ulnara.Si aceste bifurcari inalte pot fi superficiale. La nivelul cotului intre ramurile arterei brahiale si ramurile radialei si ulnarei se formeaza o retea arterial anastomotica a cotului.Artera brahiala profunda deasupra epicondilului lateral da nastere la 2 ramuri, o colaterala medie care merge posterior si o colaterala radiala care merge anterior.Laterala mediei se va anastomoza cu artera recurenta radiala posterioara, ram din artera interosoasa corespunzatoare, iar colaterala radiala se va anastomoza cu recurenta radiala anterioara, ram din artera radiala.Se formeaza astfel o retea arteriala sau cercul arterial periepicondilian lateral. Medial brahiala da nastere la 2 colaterale ulnare, superioara care se va anastomoza cu recurenta ulnara posterioara si inferioara, care deasupra epicondilului medial se bifurca intr-un ram anterior care se anastomozeaza cu recurenta ulnara anterioara si un ram posterior care se anastomozeaza cu recurenta ulnara posterioara, recurentele ulnare fiind ramuri din trunchiul recurentelor din artera ulnara, ele putandu-se desprinde si separat din artera ulnara.Aceasta retea anastomotica se numeste cercul arterial periepicondilian medial sau periepitrohlean.Cele 2 retele anastomotice periepicondiliene, lateral si medial, sunt anastomozate intre ele printr-un ram transversal dispus inapoia olecranului, anastomoza retroolecraniana, care atunci cand este situata deasupra olecranului se numeste anastomoza supraretroolecraniana. 208)Variatii ale plexului brahial Sunt situatii in care plexul brahial se formeaza din ramurile anterioare ale nervilor c4t1 fiind numit plex brahial prefixat. Sunt situatii in care plexul brahial se formeaza din ramurile anterioare ale nervilor spinali c6-t2, numindu-se plex brahial postfixat.

Lezarea trunchiurilor/fasciculelor plexului brahial duce la tulburari motorii/senzitive in functie de nervul afectat aceste paralizii pot fi fatale partiale. Variantele de organizare-frecvent se intalneste la nivelul nervului median cand se poate forma din radacini din 3 radacini prezentantand 2 radacini mediale sau mai rar 3 radacini laterale.uneori una din radacini poate sa mearga pana la plica cotului superior formand al 2 lea nerv median la nivelul bratului. Sunt situatii in care nervii isi depasesc teritoriile de inervatie motorie de exemplu se stie ca nervul median la nivelul bratului nu da nici un ram, nervul median inerveaza singur sau impreuna cu musculocutan muschii anteriori ai antebratului. Se stabileste anastomoza intre ramurile plexului brahial la nivelul fasciculelor/nervilor mai rar intre musculocutan-median, frecvent intre median-ulnar mai ales la nivelul antebratului, dar si la mana Intre cei 2 nervi(median si ulnar) poate exista anastomoza superficiala descrisa de Arloigne-Tripiere precum si anastomoza profunda descrisa de Cannieu-Riche. 209)Lezarea nervilor: toracodorsal, median, radial si ulnar Lezarea nervului toraco-dorsal Toraco dorsalul inerveaza muschiul dintat mare si este un nerv care abordeaza muschiul pe fata sa profunda si din aceasta cauza lezarea sa este mai rara putand fi produsa prin lovituri de cutit, un glont etc.duce la paralizia dorsalului mare ceea ce ingreuneaza sau chiar face imposibila actiunea de catarare. Lezarea nervului median Este cea mai frecventa la nivelul cotului si are drept urmare prin afectarea inervatiei muschilor flexori, imposibilitatea flexiei articulatiilor interfalangiene proximale ale degetelor 1,3, precum si imposibilitatea flexiei extremitatii distale interfalangiene 2-3 dandu-se asa numita mana de predicator. Lezarea nervului radial Poate fi lezat la diferite nivele, lezarea nervului radial in santul nervului radial(la niv bratului) care se poate produce in fractura corpului humeral, afecteaza inervatia tricepsului(extensia antebratului pe brat). La nivelul antebratului produce tulburari de sensibilitate, iar ramul profund duce la pierderea extensiei policelui, a articulatilor ultimilor 4 degete fara pierderea sensibilitatii si tendoanele muschilor sunt intinse si proemina pe fata dorsala a mainii. Afectarea sensibilitatii la nivelul fetei dorsale a mainii este asa numita zona de anestezie cuneiforma, situata distal de baza metacarpienelor 1 si 2, fiind afectata atat in inervatia la nivelul bratului cat si inervatia la nivelul antebratului, este afectata contractia muschiului extensor al degetelor, care da un semn caracteristic, asa numitul gat de lebada sau mana in gat de lebada, mana fiind in flexie impreuna cu degetele. Lezarea nervului ulnar Poate fi lezat la nivelul santului ulnar, la nivelul antebratului, la nivelul mainii. Lezarea nervului ulnar da asa numita mana in gheara, atunci cand incercam sa inchidem pumnul, se poate face numai la nivelul degetelor 1,2,3 si degetele 4,5 nu pot fi flectate. Duce si la atrofia muschilor eminentei tenare, cu paralizia muschiului opozant, ceea ce face imposibila opozitia policelui. 210)Mana in gat de lebada, deget in ciocan, mana in ghiara Afectarea sensibilitatii la nivelul fetei dorsale a mainii este asa numita zona de anestezie cuneiforma, situata distal de baza metacarpienelor 1 si 2, fiind afectata atat in inervatia la nivelul bratului cat si inervatia la nivelul antebratului, este afectata

contractia muschiului extensor al degetelor, care da un semn caracteristic, asa numitul gat de lebada sau mana in gat de lebada, mana fiind in flexie impreuna cu degetele. Lezarea nervului median Este cea mai frecventa la nivelul cotului si are drept urmare prin afectarea inervatiei muschilor flexori, imposibilitatea flexiei articulatiilor interfalangiene proximale ale degetelor 1,3, precum si imposibilitatea flexiei extremitatii distale interfalangiene 2-3 dandu-se asa numita mana de predicator. Leziunea partii inferioare a plexului brahial Este mai putin frecventa si se produce ca urmare a faptului ca membrul superior este tras brusc in sus, fiind afectate ramurile anterioare ale nervilor spinali c8-t1. In astfel de leziune sunt afectati muschii mici ai mainii, care iau o pozitie caracteristica, asa numita mana in gheara. Lezarea nervului ulnar Poate fi lezat la nivelul santului ulnar, la nivelul antebratului, la nivelul mainii. Lezarea nervului ulnar da asa numita mana in gheara, atunci cand incercam sa inchidem pumnul, se poate face numai la nivelul degetelor 1,2,3 si degetele 4,5 nu pot fi flectate. Duce si la atrofia muschilor eminentei tenare, cu paralizia muschiului opozant, ceea ce face imposibila opozitia policelui. 211)Sindromul canalului carpian, canalului cubital, paralizia ciclistului Sindromul canalului carpian Se traduce printr-o micsorare a dimensiunilor canalului carpian cu compresie pe ramurile nervului median, fie ca urmare a inflamatiei tendoanelor flexorilor, fie o sinovita si prin compresia nervului median se produce o hipoestezie sau anestezia teritoriului medial palmar, primele 3 degete si partea laterala a degetului 4 si se produce o imposibilitate a opozitiei. Sindromul canalului cubital Se produce ca urmare a unei ingrosari a acelei benzi fibroase dintre capul humeral si coronoid al rotundului pronator si se intoteste de senzatie de amortire si furnicaturi in partea mediana a mainii, si la nivelul degetului 5 si partea medial a degetului 4 care sunt inervate senzitiv de catre ramul superficial al nervului ulnar. Sindromul canalului Guyon Se traduce prin hipoestezia la nivelul degetului mic si a doimii mediale a inelarului la care se adauga slabirea musculaturii intrinseci a mainii. 212)Retractia aponevrozei palmare si tenosinovitele Retractia aponevrozei palmare(sindromul Dupuytren) Debuteaza prin ingrosarea si retractia la nivelul bandeletelor 4-5 ale aceste aponevroze, este o afectiune care apare de obicei dupa 50 de ani, de regula este bilateral, nu se stie cu precizie cauza si se presupune ca ar avea o componenta ereditara. Se poate extinde si pe bandeletele degetelor II, III si necesita in final interventie chirurgicala. 213)Regiunea inghino-femurala laterala 214)Regiunea inghino-femurala mediala 215Regiunea gluteala Limite: -in sus-creasta iliaca -in jos-santul gluteal -medial-linia conventionala care uneste spina iliaca postero-superioara cu varful coccigelui

-lateral-linia conventionala arcuata cu concavitatea posterioara ce porneste de la spina iliaca antero-superioara -limita profunda: reprezentata de fata laterala a coxalului si de articulatia soldului Stratigrafie: 1.pielea 2.planul subcutanat-la nivelul trohanterului mare contine o bursa seroasa importanta. -vasele limfatice sunt drenate spre limfonodurile inghinale superficiale inferioare -elementele vasculo-nervoase: nervii cluneali superiori, mijlocii si inferiori si din cutanatul femural posterior 3.fascia gluteala 4.planul profund-alcatuit din mai multe straturi: -stratul muscular superficial-format din gluteul mare. La locul de trecere a aponevrozei sale de insertie peste trohanterul mare, se formeaza o bursa sinoviala importanta. -stratul celulo-adipos subgluteal -stratul muscular mijlociu-(de sus in jos) constituit de 6 muschi- gluteul mijlociu, muschiul piriform, muschiul gemen superior, obturatorul intern, gemenul inferior, patratul femural 5. planul osteo-articular-reprezentat de o mare parte a fetei laterale a coxalului(fata gluteala, spina ischiadica, tuberozitatea ischiadica, marea scobitura ischiadica), de marele trochanter si de fata posterioara a colului femural Importanta regiunii:-aici se fac injectii intramusculare 216)Regiunea obturatorie 217)Regiunea anterioara a coapsei Stratigrafic: 1.pielea 2.planul subcutanat: arterele au importanta redusa si sunt ramuri ale femuralei, vena safena are o importanta mare-in aria triunghiului femural formeaza un arc 3. fascia lata-inveleste intreaga coapsa 4. planul profund-alcatuit din trei straturi musculare care contin si elemente vasculonervoase importante. De mentionat ca muschii regiunii anterioare a coapsei nu se mentin pe tot traiectul lor in cadrul aceluiasi strat,astfel ca unii mai scurti pe masura ce coboara devin mai profunzi pentru a se insera pe femur, in timp ce altii mai lungi pe masura ce coboara devin mai superficiali. -stratul muscular superficial-4 muschi-tensor al fasciei lata, croitor, adductor lung, gracilis -stratul muscular mijlociu- vastul lateral, dreptul femural, vastul medial.Cei trei muschi sunt capetele de origine ale cvadricepsului. 218)Regiunea posterioara a coapsei Stratigrafia: 1.piele 2.planul subcutanat 3.planul fascial-fascia lata 4.planul profund-2 straturi -stratul muscular superficial-3 muschi. In partea laterala se afla capul lung al bicepsului femural, iar medial semitendinosul. Acestui strat ii apartine si portiunea infero-laterala a gluteului mare -stratul muscular profund-2 corpuri musculare, in partea laterala capul scurt al bicepsului femural,in partea mediala semimembranosul

-contine si elemente vasculo-nervoase: gluteala inferioara, cele doua circumflexe femurale-mediala si laterala si ramurile perforante din femurala profunda. -elementul cel mai important al planului este nervul ischiadic 219)Regiunea anterioara a genunchiului Stratigrafie: 1.pielea 2.planul subcutanat-se gaseste bursa seroasa subcutanata prepatelara 3.fascia de invelis-intarita in partea laterala de fibrele tractului ilio-tibial, iar medial de tendonul muschiului croitor 4.planul profund-in partea superioara-portiunea distala a cvadricepsului, mai jos de expansiunea cvadricipitala, iar infero-medial de complexul tendinos al piciorului gastei. -piciorul gastei este alcatuit din doua planuri tendinoase: cel superficial este format de croitor, iar cel profund de gracilis si semitendinos;se insera pe tibie imediat dedesubtul condilului medial -elemente vasculo-nervoase: reteaua arteriala patelara-alcatuit prin anastomozarea ramurilor arterelor superioare si inferioare ale genunchiului, artera descendenta a genunchiului si recurenta tibiala anterioara 220)Regiunea posterioara a genunchiului Stratigrafie: 1.pielea 2.planul subcutanat-importanta este vena safena mare,alaturi de ea coboara nervul safen -vasele limfatice superficiale urca in sus si inauntru spre fata mediala a coapsei 3.fascia genunchiului-este aderenta la tendoanele muschilor subiacenti 4.planul profund-reprezentat de fosa poplitee, are 6 pereti: -peretele superficial(posterior)-format de fascia poplitee -peretele supero-lateral-bicepsul femural -peretele supero-medial-2 muschi suprapusi, superficial semitendinosul, profund semimembranosul. -peretele infero-medial-capul medial al gastrocnemianului -peretele infero-lateral-capul lateral al gastrocnemianului dublat profund de muschiul plantar -peretele profund(anterior)-fata posterioara a articulatiei genunchiului -nervul ischiadic ajunge la unghiul superior al fosei poplitei, unde se bifurca in ramurile terminale, nervul peronier si nervu tibial -artera poplitee continua femurala de la hiatul tendinos al adductorului mare, in fosa emite 5 ramuri articulare ale genunchiului si arterele surale destinate gastrocnemianului. Artera este insotita de vena poplitee, in care se varsa vena safena mica. -de-a lungul vaselor poplitee se gasesc nodurile limfatice poplitee profunde, care primesc vasele limfatice ale lojii profunde din regiunea posterioara a gambei 221)Regiunea anterioara a gambei Stratigrafia: 1.pielea 2.planul subcutanat 3.planul fascial-reprezentat de fascia crurala, ce se continua cu fasciile regiunilor invecinate. In partea distala fascia prezinta o ingrosare transversal numita retinaculul superior al extensorilor. Fascia trimite doua septuri intermusculare: unul anterior care se insera pe margine anterioara a fibulei si altul posterior fixat pe marginea posterioara a

fibulei. Primul separa cele doua loje musculare ale regiunii gambiere anterioare, in timp ce al doilea ia parte la separarea in profunzime a celor doua regiuni ale gambei 4.planul profund-impartit prin septul intermuscular anterior in 2 loji: mediala si laterala -loja mediala cuprinde 4 muschi extensori care se succed in ordine tibio-fibulara: tibialul anterior, extensorul lung al halucelui, extensorul lung al degetelor, peronierul al treilea. Este strabatuta de manunchiul vasculo-nervos tibial anterior -loja laterala cuprinde cei doi muschi peronieri: peronierul lung si peronierul scurt. Loja contine nervul peronier superficial. 222)Regiunea posterioara a gambei Stratigrafic: 1.pielea 2.planul subcutanat-contine elemente vasculo-nervoase importante: vena safena mare, vena safena mica, vasele limfatice care le insotesc, nervul safen, nervul cutanat sural medial care se uneste cu ramura comunicanta peroniera si constitue impreuna nervul sural care ajunge la gatul piciorului 3.fascia crurala 4.planul profund-alcatuit din doua straturi musculare, separate intre ele de o lama fasciala, dependinta a fasciei crurale -stratul muscular superficial: triceps sural, gastrocnemianul, solear, plantarul -stratul fascial profund este reprezentat de lama profunda a fasciei crurale -stratul muscular profund-4 muschi: popliteul, flexorul lung al degetelor, tibialul posterior, flexorul lung al halucelui -contine manunchiul vasculo nervos al regiunii gambiere posterioare(planul profund) 223)Regiunea anterioara a gatului piciorului 1.pielea 2.planul subcutanat contine in sens tibio-fibular: vena safena mare, nervul safen, nervul peronier superficial, nervii cutanati dorsali medial si intermediari; ramuri ale retelei venoase dorsale a piciorului, tributare venelor safene si tibiale anterioare -venele sunt insotite de vasele limfatice superficiale 3.planul fascial-fascia crurala care se continua cu fascia dorsala a piciorului. Inaintea articulatiei talo-crurare, este intarita de fibre transversal sau obice al caror ansamblu constituie retinaculul inferior al extensorilor 4.planul profund-plan tendinos, alcatuit in sens tibio-fibular din urmatoarele tendoane invelite in teci sinoviale: tendonul tibialului anterior, extensorul lung al halucelui, extensorul lung al degetelor, peronierului al treilea. Manunchiul vasculo-nervos tibial anterior: artera tibiala anterioara si cele 2 vene comitante. 224)Regiunea posterioara a gatului piciorului Stratigrafic: 1.pielea 2.planul subcutanat-vena safena mica ce urca inapoia maleolei materale si nervul sural, care coboara alaturi de vena. Vasele limfatice insotesc vena 3.fascia gatului piciorului-continuare fasciei crurale si se continua cu fascia plantara. Retromaleolar fascia este intarita prin fibre oblice, formand doua retinacule: retinaculul flexorilor intre maleola tibiala si calcaneu, in partea laterala se formeaza retinaculul superior al peronierilor, intins de la maleola fibulara la calcaneu. 4.planul profund-alcatuit din tendoane care vin de la gamba -se disting 3 loje tendinoase -loja mediana, posterioara, contine tendonul calcaneal(Achile) prin care tricepsul sural se insera pe tuberozitatea calcaneana.

-loja laterala contine tendoanele ceor 2 muschi peronieri laterali care au o teaca sinoviala comuna -loja mediala cuprinde trei tendoane, fiecare fiind continut intr-o teaca sinoviala si intr-o culisa osteo-fibroasa proprie, determinata de retinaculul flexorilor. In sens medio-lateral aceste tendoane apartin: tibialului posterior, flexorului lung al degetelor si flexorului lung al halucelui. -manunchiul vasculo-nervos tibial posterior: artera si cele 2 vene tibiale posterioare, lateral de vase se descinde nervul tibial. Elementele precedente sunt insotite de vase limfatice profunde. 225)Regiunea dorsala a piciorului Stratigrafia: 1.pielea 2.planul subcutanat-contine arcada venoasa superficiala in a carei convexitate se termina venele digitale. Extremitatile arcadei se continua cu cele doua vene safene mare si mica. Vasele limfatice superficiale formeaza o retea bogata. Elementele nervoase superficiale sunt reprezentate de: nervul safen-marginea mediala a piciorului, nervul sural-marginea laterala a piciorului, nervii cutanati dosali medial si intermediar-dau trei nervi digitali dorsali ai piciorului 3.fascia dorsala a piciorului-se continua posterior cu retinaculul extensorilor iar pe margini cu aponevroza plantara. Postero-lateral prezinta o ingrosare ce formeaza retinaculul inferior al peronierilor. 4.planul profund: -stratul tendinos-succesiune medio-laterala: tendonul tibialului anterior, tendonului extensorului lung al halucelui, cele 4 tendoane ale extensorului lung al degetelor, tendonul peronierului al treilea, tendonul peronierului scurt, tendonul peronierului lung -fascia foarte subtire a muschilor extensori scurti -stratul muscular-extensorul scurt al halcelui medial si extensorul degetelor-lateral 226)Regiunea plantara Stratigrafie: 1.pielea 2.planul subcutanat-reteaua venoasa plantara, alcatuita din vase subtiri dar foarte numeroase, dreneaza sangele mai ales spre vena safena mica. Reteaua limfatica superficiala este foarte bogata. Ramurile nervoase superficiale profin din nervii plantari medial si lateral. 3.fascia plantara superficiala 4.planul profund-doua straturi: -stratul musculo-tendinos impartit in 3 loji: mediala, mijlocie si laterala. -loja mediala contine muschi si tendoane destinate halucelui. Superficial, abductorul halucelui, sub el este situate flexorul scurt al halucelui, intre cei doi muschi trece tendonul flexorului lung al halucelui. Pe baza primului metatarsian se insera tendonul peronierului lung iar pe baza falangei proximale adductorul halucelui. -loja laterala contine muschii degetului mic. Cel mai superficial este adductorul degetului mic, flexorul scurt acoperit de precedentul, tendonul peronierului lung in partea posterioara -loja mijlocie contine formatiuni musculo-tendinoase dispuse la randul lor in mai multe straturi. Superficial flexorul scurt al degetelor, profund fata de el-tendonul flexorului lung al degetelor, adductorul halucelui cu un fascicul oblic si unul transvers mai profund se gaseste, in ultimul strat-tendonul peronierului lung

227)Proiectia si descoperirea arterelor membrului inferior: gluteala, ischiatica, obturatorie, femurala, poplitee, tibiala anterioara, tibiala posterioara, peroniera, dorsala a piciorului, plantara mediala, plantara laterala Descoperirea arterei poplitee-linia de proiectie uneste unghiul superior cu cel inferior al fosei poplitee. Artera se descopera in portiunea mijlocie a fosei executand o incizie care pleaca din mijlocul plicii poplitee pe linia mediana pe o lungime de aproximativ 10 cm. Descoperirea arterei tibiale anterioare-linia de descoperire pleaca de la nivelul depresiunii preperoniere adica intre capul fibulei si tuberculul lui Gerdy pana la nivelul mijlocului spatiului intermaleolar. Artera se descopera in treimea superioara a gambei si deasupra retinaculului extensorilor deoarece artera este situate intre tendonul tibialului anterior si tendonul flexorului lung al halucelui. Descoperirea arterei tibiale posterioare-se face in jumatatea superioara a gambei executand o incizie paralela cu marginea mediala a tibiei si posterior de maleola mediala practicandu-se o incizie la mijlocul distantei dintre maleola mediala si tendonul lui Achile. Descoperirea arterei pedioase(dorsala a piciorului)-linia de descoperire uneste mijlocul liniei intermaleolare cu primul spatiu intermetatarsian. Descoperirea arterelor plantare-linia de descoperire uneste sustentaculum tali situate la 2-3 cm sub varful maleolei mediale cu tuberozitatea calcaneului si se descopera ambele artere plantare. Descoperirea arterei femurale-linia de descoperire uneste mijlocul ligamentului inghinal cu fata posterioara a condilului femural medial. Se poate descoperi la baza triunghiului lui Scarpa unde se face o incizie vertical lunga de aproximativ 6 cm care incepe de la mijlocul ligamentului inghinal. Se mai poate descoperi la varful triunghiului lui Scarpa cand se face o incizie care incepe la aproximativ 8 cm sub ligamentul inghinal. Cel de-al trilea punct de descoperire este in canalul lui Hunter(canalul adductorilor). Incizia incepe la un lat de palma deasupra condilului femural medial, de-a lungul liniei de descoperire. Descoperirea arterei gluteale interioare-este ram din hipogastrica, iese din bazin prin orificiul subpiriform fiind insotita de nervul gluteal inferior si venele ei satelite. Este acoperita de tegumente, tesut celular subcutanat, muschiul mare fesier si aponevroza sa. Are situate lateral fata de ea PVN rusins intern. Linia de descoperire uneste spina iliaca postero-anterioara cu marele trochanter, prelungindu-se 3 cm inferior. Descoperirea arterei gluteala superioare-este un ram din hipogastrica, iese din bazin prin orificiul suprapiriform fiind insotita de nervul gluteal superior si venele ei satelite. Este acoperita de tegumente, tesut celular subcutanat, muschiul mare fesier si aponevroza sa. Linia de descoperire uneste varful marelui trochanter cu spina iliaca postero-superioara. Descoperirea arterei peroniere: posterior- gamba este usor flectata, se exploreaza marginea posterioara a fibulei, incizia este paralela cu marginea posterioara a fibulei la un deget inapoia ei si are o lungime de 10 cm. Se taie pielea, tesutul celular, aponevroza pe marginea interna a capsulei interne al gastrocnemianului. Izolam marginea gastrocnemianului, apoi taiem longitudinal fibrele solearului strat cu strat, cat mai departe de marginea tibiei pana ce ajunge la aponevroza intramusculara. O sectionam cu prudenta si gasim artera peroniera. 228)Proiectia si descoperirea venelor superficiale ale membrului inferior Dscoperirea venei safene mari- incepe pe marginea mediala a piciorului, merge ascendent premaleolar medial si apoi pe fata mediala a gambei, mediala a genunchiului si antero-mediala a coapsei. La coapsa urca de-a lungul marginii laterale a croitorului pe

care-l incruciseaza superficial pentru a ajunge in triunghiul lui Scarpa unde, la 3-4 cm sub ligamentul inghinal descrie o crosa perforand aponevroza si varsandu-se in vena femurala. Linia de descoperire incepe la 3 cm sub ligamentul inghinal si 1 cm medial de mijlocul sau mergand pana la epicondilul medial femural, iar de aici premaleolar medial. Vena safena mare poate fi descoperita premaleolar medial la gamba, in treimea inferioara a coapsei, in triunghiul lui Scarpa si la terminarea sa. Se face o incizie lunga de 5-6 cm de-a lungul liniei de descoperire. Descoperirea venei safene mici-incepe de pe marginea laterala a piciorului, urca retromaleolar lateral, apoi urca pe fata posterioara a gambei urmand linia mediana, iar in fosa poplitee descrie o crosa si se varsa in vena poplitee. Este superficiala in jumatatea inferioara a gambei si devine profunda in jumatatea superioara a gambei. Linia de descoperire se duce la 1 cm sub mijlocul pliului de flexie al regiunii poplitee pana la marginea posterioara a maleolei laterale si se poate descoperi in orice punct al ei. 229)Proiectia si descoperirea nervilor membrului inferior: gluteali, obturator, femural, tibial, peronieri(comun, profund, superficial), plantari medial si lateral Descoperirea nervului femural-se face in triunghiul lui Scarpa ducandu-se o incizie vertical de 6-7 cm dusa la 1-2 cm lateral de mijlocul ligamentului inghinal. Descoperirea nervului obturator-coapsa se aseaza in abductie si se palpeaza marginea laterala a lungului sau mijlocului aductor. Incizia se efectueaza de-a lungul acestei margini si la 2 cm sub spina pubelui. Descoperirea nervului peronier comun-se repereaza tendonul bicepsului femural si se practica o incizie pe marginea mediala a tendonului. Descoperirea nervului peronier profund-se descopera la fel ca artera tibiala anterioara tinand cont de faptul ca in jumatatea superioara a gambei este situat lateral de artera, iar in o treime inferioara se plaseaza medial fata de ea. Descoperirea nervului tibial-se face la fel ca pentru artera tibiala posterioara tinand cont de faptul ca in PVN nervul este situat lateral de artera si pe un plan mai profund. Descoperirea nervului peronier superficial:-posterior gamba este pusa in rotatie interna -linia de descoperire este de la marginea anterioara a capului fibulei la maleola externa. Se taie pielea, tesutul celular subcutanat pana la fascie, se face o incizie pe aponevroza, apoi gasim muschiul peronier lung, iar intre el si extensorul lung al degetelor sau intre el si scurtul peronier gasim nervul peronier superficial. Descoperirea nervilor plantari: -la origine se gasesc dupa acelasi procedeu ca si arterele -la planta se exploreaza calcaneul si plica digito-plantara -incizia marginii de la sustentacului Tali la proeminenta pe care o face capul I metacarpian(incizia este la 1 cm in afara marginii interne a piciorului -se taie pielea, tesutul celular subcutanat pana la aponevroza, incizam aponevroza, patrundem in despartitoarea intermusculara unde gasim nervul si artera plantara interna -pentru nervul plantar extern izolam marginea interna si fata profunda a muschiului scurt flexor plantar(al degetelor), tragem muschiul in jos, iar intre el si patratul plantei gasim nervul si artera 230)Anatomia clinica a venelor safene

231)Coxa vara, coxa valga Intre axul colului femural si axul corpului femural se formeaza un unghi obtuz deschis medial. Cand acest unghi este redus fiind aproximativ unghi drept se numeste coxa vara, fiind urmat si de scurtarea membrului inferior. Cand unghiul de inclinatie este mai mare poarta numele de coxa valga. 232)Genu valgum, genu varum Intre coapsa si gamba se formeaza un unghi obtuz deschis lateral care poarta numele de varus fiziologic. Cand acest unghi creste apropiindu-se la 180 de grade poarta numele de genunchi varum. Cand unghiul dintre coapsa si gamba diminua poarta numele de genum valgum.(PICIOARE IN X) 233)Palparea pulsului la arterele femurala, poplitee, tibiala posterioara si dorsala a piciorului Este perceput intre fata posterioara a maleolei mediale si marginea mediala a tendonului ahilian. Este importanta simtirea pulsului cand retinaculul muschilor flexori este relaxat plasand piciorul in inversie. Artera merge pe fata profunda a acestui retinacul, traseul de care trebuie tinut seama cand se palpeaza pulsul. Examenul este foarte important la pacientii cu o patologie arteriala osbtructiva caracterizata prin claudicatii intermitente(aparitia progresiva in timpul mersului a crampelor dureroase la nivelul gambelor care dispar la repaus). Aceste dureri sunt date de o ischemie a muschilor gambei consecutive retractiei sau obstructiei arterelor. Absenta pulsului tibial posterior, la persoane peste 60 de ani, este considerata ca un semn de patologie arteriala periferica obstructiva. Trebuie avut in vedere faptul ca pulsul tibial posterior poate fi absent la aproximativ 15% din adultii tineri si normali. Pulsul popliteu-artera poplitee fiind situata profund este dificila simtirea pulsului. Pentru a cauta pulsatiile arterei poplitee se plaseaza pacientul in decubit cu genunchiul flectat, pentru a nu intinde fascia poplitee si muschii ischio-gambieri. Pulsatiile sunt mai bine percepute in partea inferioara a fosei. Slabirea sau abolirea pulsului popliteu este un semn de obstructie a arterei femurale. Palparea arterei femurale se face cu subiectul in decubit, la jumatatea distantei dintre spina iliaca antero-superioara si simfiza pubiana. Pulsul femural poate fi perceput apasand ferm dedesubtul mijlocului acestui nerv. Pulsatiile sunt puternice iar atenuarea pulsului poate semnala o obstructie partiala a arterei iliace comune sau externe. Se poate de asemenea palpa artera femurala la acelasi nivel apasand artera pe ramul orizontal al pubisului. 234)Halux valgus, deget in ciocan, degete in ghiara Hallux valugus Caracterizat prin deviatia laterala a halucelui cu incalecarea celui de-al doilea deget, cele doua degete fiind greu de separat unul de celalalt datorita faptului ca ambele oase sesamoide ale halucelui se gasesc intre cele doua metatarsiene. Degete in ciocan Falanga proximala este extinsa permanent la nivelula articulatiei metatarsofalangiene, iar falanga mijlocie este flectata la nivelul articulatiei interfalangiene proximale, se remarca si prezenta de calozitati. Degete in ghiara Se caracterizeaza prin hiperextensie a articulatiei metatarso-falangiene si o flexie a articulatiei interfalangiene distale. Se remarca de asemenea prezenta de calozitati distale la nivelul degetelor. 235)Reflexele patelar, ahilean si cutanat plantar

236)Fracturi ale oaselor membrului inferior. Pozitii vicioase ale piciorului Fracturile la nivelul pelvisului osos Se fac prin compresiuni puternice, oasele coxale fiind rezistente la agresiuni externe. O compresiune antero-posterioara produsa in urma unor accidente este urmata frecvent de fractura ramurilor pubiene, o compresiune laterala afecteaza acetabulul, unori chiar bilateral, vasele iliace sunt comprimate mergand pana la fracturarea acestora si necesita un repaus indelungat pana la refacere. La nivelul oaselor pelvine se produc si smulgeri osoase prin tractiunile ligamentare in special la nivelul ligamentelor posterioare. Aceste traumatisme la nivelul pelvisului se pot produce prin actiuni puternice, nocive, traumatisme directe pe oase, sau prin forte excesive care sunt aplicate prin intermediul membrului inferior si la nivelul bazinului se descriu ca puncte slabe segmentele pubiene, acetabulul, articulatia sacro-iliaca si aripioarele iliace. Fracturile la nivelul bazinului se insotesc de lezari ale partilor moi cu afectarea vaselor, nervilor sau chiar a viscerelor pelvine.(de exemplu fractura la nivelul regiunii puboobturatorii este insotita de leziuni ale vezicii urinare si ale uretrei) O fractura la nivelul bazinului este periculoasa la tineri si aceste fracturi se petrec destul de frecvent in raport cu celelalte varste avand in vedere activitatile sportive si in jurul varstei de 17 ani ele sunt periculoase atunci cand intereseaza cartilajul in Y ce separa cele 3 oase, producand tulburari de osificare ulterioara. O cadere de la inaltime poate produce o lezare a ramului pubian sau a cartilajului acetabular si o infundare a capului femoral pana in acetabul, putand penetra prin fundul acetabulului in cavitatea pelvina. Fracturi si traumatisme la nivelul femurului Smulgerea tuberozitatii ischiadice se petrece in special la tineri, tuberozitatea ischiadica fiind smulsa de catre tendoanele muschilor ischio-gambieri care iau insertie pe ea. Astfel de smulgeri se pot petrece si la nivelul spinelor iliace ca urmare a tractiunilor produse de catre muschii satorius, respectiv drept femural. La nivelul femurului se produc fracture ale colului femural, de regula peste 60 de ani ca urmare a caderilor, alunecarilor pe gheata, mai frecvente la sexul feminin datorita fenomenului de osteoporoza. Intre axul colului femural si axul corpului femural se formeaza un unghi obtuz deschis medial. Cand acest unghi este redus fiind aproximativ unghi drept se numeste coxa vara, fiind urmat si de scurtarea membrului inferior. Cand unghiul de inclinatie este mai mare poarta numele de coxa valga. La nivelul capului femural se intalneste si luxatia de sold sau de cap femural. Aceasta luxatie cel mai frecvent este posterior si poate fi insotita de lezarea nervului sciatic, situatie in care daca se produce lezarea este urmata de afectarea muschilor posteriori ai coapsei, atat luxatia dar in special fractura de col femural poate leza artera capului femural cu tulburari ale vascularizatiei colului si capului femural, care pot duce la o necroza aseptica a capului femural. La nivelul epifizei proximale a femurului se intalnesc si fracturi intertrohanteriene numite si fracture pretrohanteriene, care se gasesc la limita dintre col si restul epifizei. La nivelul corpului femural fracturile sunt mai rare si atunci cand sunt de regula sunt spiroide cu fragmente osoase si care necesita imobilizare in timp mai indelungat. Fracturile de col si intertrohanteriene sunt mai grave cu prognostic rezervat la copii, in special intre 3 si 9 ani unde prin rupture vaselor arteriale se produce o necroza a capului femural.

Refacerea fracturilor este o conditie esentiala pentru buna functionare ulterioare a articulatiei coxo-femurale, de asemenea si reducerea luxatiei de sold poate fi urmata de tulburari la varsta adulta. Aceasta luxatie de sold poate fi congenitala(1/5000 nou nascuti dupa americani), se diagnosticheaza radiologic si se caracterizeaza prin aceea ca este bilaterala si mai frecventa la fetite decat baieti(de 8 ori mai mult). Subiectul prezinta incapacitatea abductiei. Se spune ca 25% din artrozele la adult reprezinta o consecinta a tratarii incorecte a luxatiei congenitale de sold la copil. Se intalnesc si fracturi luxatii, adica iesirea capului femural din acetabul antreneaza fragmente osoase din coxal si fragmente din burelet. Leziuni la nivelul articulatiei genunchiului Situatia sa superficiala explica expunerea genunchiului la traumatisme si frecventa relativ crescuta a acestora. La nivelul genunchiului se pot produce fracturi ale patelei,, fracturi care pot fi cu doua, cu trei fragmente osoase sau mai multe fragmente osoase(fracture cominutive) care necesita uneori extirparea chirurgicala a patelei(patelectomie). Refacerea fracturii se face prin osteosinteza. O fractura patelara poate fi confundata cu o osificare anormala a patelei. Osificarea patelei se face intre anii 3-6 si se poate face prin doua sau chiar trei puncte de osificare. Sunt situatii in care in urma procesului de osificare nu se produce sutura respectivelor parti osoase, ceea ce denota o tulburare de osificare care de regula este bilaterala, ceea ce face diagnosticul diferential cu o fractura de patela. Patela poate fi si luxata, luxatia producandu-se lateral si putand fi mentinuta in pozitie normala pentru un timp prin actiunea muschiului vast medial. La nivelul genunchiului femurul este mai putin afectat, putandu-se produce smulgeri ale epicondililor prin tractiunile musculare. Se produc in schimb frecvent traumatisme la nivelul elementelor component articulare: meniscul, ligament incrucisate si ligamente colaterale . Lezarea ligamentului incrucisat anterior este insotita de regula de lezarea meniscului medial si aceasta lezare are ca urmare ducerea anterioara a tibiei. Lezarea ligamentului incrucisat posterior este insotita mai frecvent de lezarea meniscului lateral dar si de lezarea meniscului medial si are ca urmare deplasarea posterioara a tibiei. Articulatia genunchiului poate fi explorata artroscopic. La nivelul articulatiei genunchiului, in afara proceselor reumatice, traumatismele pot produce revarsari lichidiene care necesita drenajul pentru evacuarea lor. Acest drenaj se face in aria unui triunghi delimitat intre apexul condilului lateral al tibiei, epicondilul lateral al femurului si apexul patelei. Acest triunghi este folosit si pentru efectuare injectiilor intraarticulare. In caz de traumatism grav si extins la nivelul articulatiei genunchiului, se poate practica artroplastia articulatiei genunchiului(inlocuirea) care se face cu materiale plastice si metalice, imbinarea aceasta metal-plastic avand rolul de a atenua contactul dintre partile cartilaginoase ale articulatiei. La nivelul articulatiei genunchiului se pot produce si entorse ale acesteia, ca urmare a afectarii ligamentare. La nivelul tibiei se pot produce fracture care cel mai frecvent se produc la unirea treimii mijlocii cu treimea inferioara, unde este portiunea cea mai subtire a tibiei. Fracturile la nivelul gambei pot interesa unul sau ambele oase. Fracturile tibiale pot fi o singura fractura sau poate sa fie o fractura dubla. Fracturile gambiere pot fi inchise si deschise, cu exteriorizarea extremitatilor osoase, mai frecventa la nivelul tibiei avand in vedere pozitia sa superficiala antero-medial. Pot fi cu deplasare sau fara deplasare, sunt foarte grave cand intereseaza canalul nutritive.

Frecvente sunt fracturile la nivelul maleolelor si o fractura la acest nivel este insotita si de luxatia gleznei, bineinteles cu ruptura ligamentului. La nivelul tibiei se produce si asa numita apofizita tibiala anterioara sau boala OgstonSSchlatter, care consta in dezlipirea tuberozitatii anterioare a tibiei ca urmare a tractiunii exercitata de tendonul patellar, de muschiul cvadriceps. Peroneul sau fibula este un os care poate fi folosit pentru grefe osoase, de regula se ia portiunea centrala a acestuia, portiunea care cuprinde si gaura si artera nutritiva, ceea ce face ca extremitatile osoase ramase sa ramana ca atare. Fragmentul de os avand pastrata vascularizatia se comporta ca si in cazul unei fracturi. La nivelul calcaneului se produc fracturi cu doua-trei fragmente si care necesita osteosinteza. Acestea afecteaza articulatia talo-calcaneana. Sunt situatii in care tuberculul lateral al talusului care se dezvolta printr-un punct de osificare propriu nu se sudeaza la os si ramane separate sub denumirea de ostrigonul al lui Bardeleben. Fracturile la nivelul metatarsienelor sunt de asemenea frecvente in special prin traumatisme directe, de regula dorsale si se produc cu fragmente mai multe ce necesita osteosinteza. Frecvent se produce fractura procesului lateral al metatarsianului V care se poate confunda cu existent unui os format printr-un punct de osificare propriu si care nu se sudeaza la baza metatarsianului V, dand asa numitul os al lui Vesalius. Anomalii de dezvoltare la nivelul piciorului Degete in ciocan Falanga proximala este extinsa permanent la nivelula articulatiei metatarso-falangiene, iar falanga mijlocie este flectata la nivelul articulatiei interfalangiene proximale, se remarca si prezenta de calozitati. Degete in gheara Se caracterizeaza prin hiperextensie a articulatiei metatarso-falangiene si o flexie a articulatiei interfalangiene distale. Se remarca de asemenea prezenta de calozitati distale la nivelul degetelor. Hallux valugus Caracterizat prin deviatia laterala a halucelui cu incalecarea celui de-al doilea deget, cele doua degete fiind greu de separat unul de celalalt datorita faptului ca ambele oase sesamoide ale halucelui se gasesc intre cele doua metatarsiene. Varus equins Este o afectiune care se intalneste la 2 capuri/1000 nou-nascuti, de 2 ori la sexul masc mai mult. Se caracterizeaza printr-o flexie plantara si adductie a piciorului in jumatate din cazuri fiind o anomalie bilaterala. Individul respective nu pune pe sol nici calcaiul si nici planta, spirijinul facandu-se pe marginea laterala a piciorului. Se constata o retractie a muschilor, tendoanelor, ligamentelor si capsulei articulare in partea mediala si posterioara a piciorului si a gleznei. Pe partea medial regiunea plantara prezinta bolta plantara care poate fi accentuata si da asa numitul picior cambrat. Invers, bolta plantara poate fi redusa foarte mult pana la inexistenta sa dand asa numitul picior plat. Intre coapsa si gamba se formeaza un unghi obtuz deschis lateral care poarta numele de varus fiziologic. Cand acest unghi creste apropiindu-se la 180 de grade poarta numele de genunchi varum. Cand unghiul dintre coapsa si gamba diminua poarta numele de genum valgum.(PICIOARE IN X) Calcaneul poate prezenta in partea posterioara a sa o excrescenta care poarta numele de dintele calcanean ce produce jena la merg si frecvent intre partile moi si pintene se dezvolta si o bursa seroasa ce se poate inflama.

237)Rupturi ale meniscurilor, ligamentelor incrucisate, dezlipiri ale tendoanelor patelar si ahilean Posibilitatea fracturarii ligamentului patellar sau a dezlipirii ligamentului pateral de pe tuberozitatea anterioara a tibiei. De la nivelul coapsei muschiul gracilis poate fi folosit pentru transplant muscular, putand inlocui un muschi de la antebrat, lipsa sa la coapsa fiind supleata de actiunea muschilor abductori. La nivelul genunchiului se pot intalni bursite suprapatelare si infrapatelare care sunt superficiala, intre tendonul patellar si tibie si profunda sub aceasta. Poate exista in capul lateral al gastrocnemianului un os care poarte numele de os Fabella pe partea postero-mediala a tendonului lui Achile poate exista un corp muscular care ia denumirea de muschi solear accesoric. Se poate produce dezlipirea tendonului lui Achile de pe fata posterioara a calcaneului cu impotenta functionala marcata de imposibilitatea executarii flexiei plantare si cu afectarea miscarilor piciorului si a membrului inferior, in special a articulatiei gleznei. Se poate produce o inflamatie a bursei tendonului lui Achile-bursita Achileana cu tumefactie, durere si jena marcata la mers. La nivelul psoasului se poate forma un abbces care poate fi condundat cu o tuberculoza a coloanei vertebrale si acest abbces este o infectie retro-peritoneala care uneori necesita interventie chirurgicala. Paralizia muschiului cvadriceps este insotita de imposibilitatea extensiei gambei pe coapsa si o scadere a flexiei coapsei pe bazin pana la disparitia sa. La nivelul tuberozitati ischiatice muschii ischio-gambieri aluneca pe tuberozitate prin intermediul unei burse serosae care se poate inflama si da nastere unei bursite ischiatice, persistenta acestei bursite poate fi urmata de aparitii de calcificari. De asemenea gluteul mare aluneca pe trohanterul mare prin intermediul unei burse seroase ce se poate inflama dand bursita trohanteriana.muschii ischio-gambieri pot prezenta variatii de lungime: pot fi mai scurti sau pot fi mai lungi cu repercusiuni asupra miscarii articulatiei genunchiului. 238)Toracele: schelet, limite, forma, linii conventionale Scheletul toracelui este reprezentat de coloana vertebrala torracica, stern si coaste, articulate intre ele pentru a forma toracele osos. Limitele: -superior-de la incizura jugulara a sternului, trece de o parte si de cealalta de-a lungul claviculelor pana la articulatiile acromioclaviculare; se continua apoi prin linia orizontala ce trece prin procesul spinos C7. In profunzime limita superioara este reprezentata de planul oblic orientat in joss i inainte, care trece prin discul intervertebral C7-T1. -inferior-la suprafata-prin baza procesului xifoid, arcul costal pana la coasta 10, varful coastelor 11 si 12, marginea inferioara a acesteia din urma si discul intervertebral T12L1. Se folosesc urmatoarele linii conventionale: -linia mediosternala-este linia mediana anterioara -linia parasternala-descinde de-a lungul marginii sternului -linia mamelonara-verticala care coboara prin papilla mamara. Din cauza situatiei variabile a mamelonului, mai ales la femeie, este folosita de obicei linia medioclaviculara. -linia medioclaviculara-verticala care coboara prin mijlocul claviculei -linia axilara anterioara-verticala ce coboara prin marginea anterioara a santului axillar, cand bratul este in abductie sau ridicat vertical, corespunde marginii anterioare a pectoralului mare

-linia medioaxilara-verticala coborata din varful axilei -linia axilara posterioara-verticala ce descinde prin marginea posterioara a santului axillar -linia scapulara-verticala coborata prin unghiul inferior al scapulei -linia paravertebrala-verticala care coboara prin varful proceselor transverse, se poate preciza doar pe radiografii -linia mediana posterioara-coboara pe linia mediana a spatelui, de-a lungul proceselor spinoase 239)Regiunea sternala Limite: -in sus-incizura jugulara -lateral-de o parte si de alta marginile sternului impreuna cu articulatiile sternocondrale -in jos-baza procesului xifoid Stratigrafie: 1.pielea 2.planul subcutanat 3.planul fascial superficial-fasciile pectoralilor mari care pe linia mediana adera periostul sternal. In partea inferioara stratul fascial este reprezenta de insertia superioara a tecii muschiului drept abdominal. 4.planul muscular superficial-constituit de insertiile sternale ale muschilor: sternocleidomastodieni la nivelul manubriului, al pectoralilor mari pe partile laterale ale corpului sternal, insertiile dreptilor abdominali la nivelul procesului xifoid 5.planul osteo-articular-alcatuit din stern si articulatiile lui cu claviculele si cu cartilajele costale 6.planul muscular profund-format in principal din muschiul transvers al toracelui(triunghiularul sternului) 7.planul fascial profund 8. pleura parietala costala 240)Regiunea costala Limite: -anterior-marginea laterala a sternului -posterior-marginea laterala a musculaturii profunde -in sus-prima coasta -in jos-linia oblica in jos si inapoi ce trece prin arcul costal, varful coastelor XI si XII si apoi marginea inferioara a coastei XII -limita profunda: pleura parietala Stratigrafie: 1.pielea 2.planul subcutanat-contine numeroase elemente vasculo-nervoase superficiale,o importanta reala o au venele. 3.planul fascial superficial-fuzionarea fasciilor musculare, subtire antero-lateral, dar devine mai gros in partea posterioara 4.planul muscular superficial: -anterior-pectoralul mare cu cele trei fascicule ale sale, clavicular, sternocostal si abdominal -posterior-superior: fasciculele orizontal si ascendent ale trapezului, inferior-dorsalul mare, profund fata de acestia-portiunea laterala a romboidului, apoi cei doi dintati mici posteriori

-lateral-scalenul posterior, digitatiile oblicului extern al abdomenului(superior) si acoperind insertiile oblicului intern, dintatul mare(portiunea mijlocie) -elemente vasculo-nervoase:artera toracica laterala, nervii toracic lung si toracodorsal 5.planul osteo-muscular-peretele toracic propriu-zis 6.planul muscular profund: -posterior: muschii subcostali -anterior: insertiile costale ale muschiului transvers al toracelui si insertiile portiunii costale a diafragmei 7.planul fascial profund-fascia endotoracica a carei prezenta permite in cursul interventiilor chirurgicale decolarea pleurei parietale 8.pleura parietala costala 241)Regiunea mamara -mamela este cea care da forma caracteristica regiunii Limite: -in sus-coasta III -in jos-coasta VI sau VII -medial-marginea sternului -lateral-linia axilara anterioara -in profunzime se intinde pana la fascia pectoralului mare Stratigrafie: 1.tegument-2 zone-cea periferica are structura si caracterele obisnuite si cotine foliculi pliosi, glande sebacee si sudoripare, zona centrala sau aria papilara-constituia din areola mamara si papilla mamara Areola mamara este circular, de culoare roz la virgine si la nulipare, usor bruna la femeile care au nascut, in timpul sarcinii se pigmenteaza intens. Pe suprafata ei se gasesc 10-15 proeminente determinate de glandele sebacee foarte dezvoltate: tuberculii Morgagni. In sarcina se inmultesc si isi maresc volumul, primind denumirea de tuberculi Montgomery. Papilla mamara(mamelonul) este o proeminenta cilindrica sau conica, situata in centrul areolei. Pe varful ei se deschid 15-25 ducte lactifere, prin mici orificii-porii lactiferi. 2.planul celulo-adipos premamar-se gasesc vase sangvine si limfatice superficiale 3.corpul mamelei-formatiune alba-galbuie Structural corpul mamelei este alcatuit din parenchim si stroma. Parenchimul glandular-10-20 lobi separati prin stroma. Fiecare lob este constituit dintr-o singura glanda tubule-acinoasa, tributara unui canal galactofor. Stroma corpului mamelei este de natura conjunctivo-adipoasa, inconjoara parenchimul din toate partile. 4.planul celulo-adipos retromamar-gratie lui corpul mamelei aluneca pe fascia pectoral. Vascularizati arterial a mamelei: toracica interna prin ramuri mamare si perforante, toracica laterala, toracica suprema si intercostalele spatiilor II-IV. Venele se aduna intro retea superficiala de unde se varsa in toracica interna si in axilara. Vasele limfatice sunt unele superficiale si altele profunde conectate intre ele prin anumite anastomoze. Drenajul limfatic al mamelei urmeaza 2 cai: -calea axilara -calea parasternala/intercostala Inervatia: ramurile supraclaviculare ale plexului cervical; ramurile toracice ale plexului brahial; din nervii intercostali II-IV

Patologia mamelei este bogata: procese inflamatorii, abcese si flegmoane mai ales in perioadele de alaptare, tumori beninge sau maligne 242)Regiunea vertebrala La om vertebrele sunt in numar de 33 sau 4, repartizate in 5 regiuni: 7 vertebre cervicale, 12 toracice, 5 lombare, 5 sacrate si 4 sau 5 coccigiene. Vertebrele ultimelor doua regiuni sunt sudate constituid doua oase, sacrul si coccigele. 243)Epifizioliza capului femural La nivelul capului femural se intalneste si luxatia de sold sau de cap femural. Aceasta luxatie cel mai frecvent este posterior si poate fi insotita de lezarea nervului sciatic, situatie in care daca se produce lezarea este urmata de afectarea muschilor posteriori ai coapsei, atat luxatia dar in special fractura de col femural poate leza artera capului femural cu tulburari ale vascularizatiei colului si capului femural, care pot duce la o necroza aseptica a capului femural. La nivelul epifizei proximale a femurului se intalnesc si fracturi intertrohanteriene numite si fracture pretrohanteriene, care se gasesc la limita dintre col si restul epifizei. 244)Grefe osoase Peroneul sau fibula este un os care poate fi folosit pentru grefe osoase, de regula se ia portiunea centrala a acestuia, portiunea care cuprinde si gaura si artera nutritiva, ceea ce face ca extremitatile osoase ramase sa ramana ca atare. Fragmentul de os avand pastrata vascularizatia se comporta ca si in cazul unei fracturi. 245)Varice, tromboza, tromboflebita Frecvent vena safena mare si afluentii sai se dilata si devin varicoase, valvulele lor nemaiputand impiedica refluxul. Varicele sunt frecvente in partea posteromediala a membrului inferior producadu-i o jena importanta. Se formeaza atunci cand valvulele care in mod normal impiedica refluxul venelor profunde spre venele superficiale prin venele perforante, devin insuficiente. Atunci cand incontinenta intereseaza valvulele venei safene mari, coloana sangvina sufera efectul gravitatiei, presiunea intravenoasa crescand si varicele agravandu-se, venele superficiale devenind sinuoase si dilatate. Dupa o fractura, venele membrului inferior pot fi sediul trombozei venoase(formarea unui cheag sangvin). Staza venoasa joaca un rol important in formarea trombusului. O staza venoasa poate fi provocata de o spitalizare prelungita la pat sau de un bandaj prea strans. Ea este agravata de inactivitatea musculara. O inflamatie se poate dezvolta in jurul venei trombozate producand o tromboflebita. Uneori un trombus se poate elibera din vena membrului inferior si trece in circulatia pulmonara producand trombembolia pulmonara(obstructia unei artere pulmonare) putand duce la moartea persoanei. 246)Os glabela. Lezarea nervului fibular comun 247)Artera obturatorie accesorie 248)Cateterismul venei femurale 249)Hipertrofia nodulilor limfatici inghinali 250)Injectii intramusculare intragluteale