ISTORIA MEDICINEI CURS 1 27.02.2006 Rolurile istoriei medicinei: integrativa, da repere, ofera modele de cariere medicale.

. Anatomia: 1)comuna primitva primele notiuni in picture rupestre, statuette in ep. Glaciala, ex: Venus din Wilendof 2)Antichitate - inceputurile nomenclaturii anatomice: Azteci ritualuri de sacrificare a animalelor, oameni Babilonieni cunoasterea ficatului de oaie - disectia: India antica tratatul Susruta Sambia- indicatii de tehnica, descrieri de structuri anatomice: muschi, ligamente, oase, vase, stomac, duoden, colon, colecist, rinichi China antica interzicerea disectieei cadavrelor, structura coprului uman dedusa din cosmologie, ex:nr oase = nr articulatii = nr zile dintr-un an = 360, nr orificii ale inimiii = nr astrelor carului mare = 7, pe baza cunostinteleor cosmologice au alcatuit zonele de acupunctura, greseli: vezica urinara comunica cu intestine Egiptul antic evisceratie pt imbalsamare a furnizat cunsotintele mentionate in Papirusurile EBERS si SMITH - descrierile creierului, inimii, vaselor... - nu se efectuau amputatii, disectii Grecia antica Perioada prehipocratica (1200-1400 iH) ALCMEON DIN CROTONA a desris primul tratat de anatomie din lume a descris nervul optic, tuba faringiana, creierul a efectuat primele disectii pe animale a diferentiat in inima atriul de ventricul (premiera mondiala) HOMER cunostinte anatomice in Iliada si Odiseea termeni anatomici: clavicula, astragal, intestin, peritoneu, epiploon, vezica urinara, grasime perineala, ombilic, vasele mari pleaca spre cap si gat ARISTOTEL parintele anatomiei comparate a descris dentitia la diferite animale interpretari eronate: nr. Dintilor la barbat > femeie Perioada hipocratica HIPOCRATE Lucrari de anatomie din CORPUSUL HIPOCRATIC osteologie bine dezvoltata, bazata pe traumatologie, tratat despre articulatii descrieri: trahee, plamani, cordon ombilical, uretere anatomia si fiziologia = bazele medicinii nu se efectuau disectii nu se cunostea interrelatia dintre vene si artere nu se facea distinctie intre tendoane, nervi Perioada alexandrina (sec I iH sec I dH) primele disectii pe cadavre, pe condamnati deosebire intre tendoane, nervi, vase sangvien anatomia nu are caracter stiintific HEROFIL primul medic celebru al SC din Alexandria descrieri anatomice: nervi, diferentierea intre nervi cranieni si spinali, vascularizatia meningelui teascul (prescar) lui Herofil, ventriculii cerebrali ventriculul IV, plexul coroid, ochiul, pancreasul, duoden primul care a dat acest nume, unele glande ERASISTRATE DIN COS dinstinctia dintre principalele segmente ale encefalului descrie valvele cardiale descrie conexiunile dintre artere si vene SCOALA METODICA (sec I iH sec II dH) SORAN din EFES descrieri ale dentitiei, ale organelor genitale feminine Medicina greco-romana Incepand din sec I dH, civilizatia, inclusiv medicina a trecut din Egipt in Grecia si Italia GALEN (129 201 dH) - medic grec - medicul gladiatorilor la Roma - autor a 43 de carti de medicina 2 de anatomie - descrieri: oase lungi si scurte la care a mentionat toate reliefurile - a redesteptat interesul pt medicina hipocratica

- a introdus noi termeni : apofiza, epifiza, condil - a sectionat maduva spinala la diferite nivele pt a observa distributia nervilor spinal - a descris: - originea spinala si distributia nervilor cranieni - sistemul nervos simpatic - organele de simt - muschi: buccinator, mic pectoral, poplieu - structurile anatomice ala arterelor si venelor - anastomozele arterio-venoase - descrieri de anatomie (prin disecti la animale): uter bicorn, vezica dubla - timp 1500 ani toate descrierile lui au fost considerate dogme (inclusiv descrierile incorecte) CELSUS medic roman din sec I dH fondatorul plastiei cutanate prin alunecare a protestat impotriva vivisectiilor consecinta: completa abandonare a disectiei Anatomia din Europa oprita in evolutie pt cca 1500 ani. Dezvoltarea cunsotintelor de anatomir a revenit arabilor. Anatomia araba moartea profetului si fondatorului Islamului MOHAMED(632 dH) arabii au inceput cucerirea lumii: Alexandria (642 dH trupele lui Omar), incendierea bibiliotecii lui BRUCCHION, e luni volumele = combustibil pt incalzirea bailor publice la scurt timp cuceritorii au devenit propagatorii stiintei fondarea Universitatii din Bagdad: contine o scoala de medicina, un spital medicina araba a acestei epoci nu a fost originala, ci teoretica si analitica traduceri in limba araba: lucrarile lui Hipocrate, Dioscoride, Galen si extinse tot in teritoriul cucerit: Asia Mica, sudul Mediteranei, Spania si NV Mediteranei medicica araba 3 perioade: febra traducerilor (sec VII, inceput sec VIII), a compilarii anticilor, a adaptarii medicinei grecesti si siriene la civilizatia Islamica din perioada de aur.

CURS 2 06.03.2006 AVICENA 980-1037 printul medicinei arabe medic de tip hipocratic, scriitor complex, am de stat canonul medicinii- compilatie a medicini grecesti si arabe, cateva date anatomice: insertia m. globului ocular, considerate proprii aspura unor moduri de dg si unor procedee operatorii JESUS HALY (Bagdad , inceput sec X) medic si alchimis, masterul chirurugiei arabe

- daca anatomia este ignorata vor fi comise greseli si pacientul va fi omorat AVENZOAR nu a fost preocupat de anatomie a descris tumorile maduvei spinale AVERROES doctorul subtil elevul lui Avnezoar cartile sale = compilare galenica - a descris rolul retinei in formarea vederii IBN AL NAFIS descriere partiala a micii circulatii danguine
La inceput mileniul al II lea dH- primele Scoli medicale in Europa: SC de la SALERNO fondatori 4 medici: grec,latin,evreu, sarrasin invatamant laic: predat in multe limbi, caracter galenic si analitic, specializari: oculistica, urologie, ginecologie prima femeie ginecolog TROTULA nu se faceau disectii nu au progresat: anatomia, fiziologia, anatomia patologica decaderea acestei scoli o data cu fondarea Univ din Neapoli (224) Sc de la MONTPELLIER continua conceptii Sc de la Salerno caracter hipocratic, cu elem galenice si arabe 1532- prof. Fr. Rabelais efectua disectii pe cadavre umane 1549 student viitorul Domnitor al Moldovei- Despot Voda- care a intemeiat o Academie latina la Cotnari Univ de la PADOVA primele disectii in sec XIII 1276- primele dispozitii medico-legale (deschiderea cadavrelor pt dg de crima) 1300 disectii demonstrative in scop didactic EV MEDIU - SEC XIV ANATHOMIA LUI MONDINO DEI LUZZI

RENASTEREA SEC XV-XVI MICHELANGELO BUONARROTI disectii in locuinta sa din Florenta ALBERT DURER

- primul tratat de aantomie plastica pt pictori LEONARDO DaVINCI - 30 autopsii 750 scite anatomice mulaje anatomice injectare de ceara in ventriculii cerebrali
SEC XVII REMBRANDT ven RYN

- ora de anatomie a Prof. Tulpinius (anatomis chirug din Amsterdam) ANDREAS VESAL copil diseca iepuri si rate prof de anato la Padiva metoda sa = anatomie comparata Tabulae anatomicae 1538 De corpuris humani fabrica 7 volume, I oase si cartilagii, II - ;ligamente si muschi, III vase, IV nervi, V digestiv si urogenital , VI inima si plaman , VII creier si org de simt; ilustratii St Calcar (elevul lui tizian); enumera 200 greseli ale lui Galen prima descriere a aantomiei: venelor, inimii, urechii interne si externe, mezenteruluim mediastinului m fronixului, aritenoidelor a descris sternul, componentele esului sacrum si corpii galbeni a dat o noua explicatie curburii femurului, humerusului organele interne putin studiate greseli: cristalinul in centrul ochiului, vena cava in ficat conceptii: anatomia = rationala, ceorelarea structurii cu functia, intelepciunea fortei divine cel mai vechi preparat anatomic din lume la univ. din Basel: scheletul condamnatului la moarte Kobkerer von gebweiler decapitat preparat de Vesal in 1543 (disectie publica) acuzat de Biserica pt autopsia unui agonic consamnat laardere pe rug pedeapsa comutata de rege la un pelerinaj la Sf Mormant la reintoarcere in europa nafragiul pe insula Zenta, unde a murit de tifos elevii lui Vesal: realdo Colombo descrierea micii circulatii; B. Eustachio descrieri: trompa urechi interne, suprarenala, nervii optici, dintii

Denumirile anatomice din per Renasterii: trompa Eustacchio si Faloppio orificiul fetal interatrial Botal canalul de comunicare intre vena ombilicala si cava inf a lui Arantius valvulele venelor superficiale Bauhin apeductul Sylvius canalul gl. Submaxilar Wharton canalul pancreatic Wirsung MIGUEL SERVET a (re)descoperit mica circulatie sangvina precursorul lui Harvey(descoperitorul circul sangv in 1628) acuzat de calvin pt erezie, a fost ars pe rug impreuna cu scrierile sale ANDREA CESALPINO - prof de anatomie la Pisa si roma, botanist si mineralog - Originea vaselor sangvine e inima - circulatia : vena cava ->inima->aorta GABRIEL FALOPPIO a descris urechea interna, ramurile nervului trigemen, sfenoidul, org genitale WILLIAM HARVEY precursori: Ibn al nafis, Vesal, Servet, Colombo, Cesalpino A descris valvele venoase, circulatia sangelui 1628, miscarile inimii Excitatia anatomica de motu cordis et sanguinis circulatione 1628 Lucrare de embriologie Precursor al fiziologiei si biofiz moderne FRANCIS GLISSON elev al lui Harvey anatomist , fiziolog, clinician a descris capsula, structura si functiile ficatului, simptomele rehitismului GASPARE ASELLI a redescoperit limfaticele epiploice JEAN PECQUET descoperire: canalul toracic la caine G. F. DACQUAPENDENTE - intemeietorul primuli amfiteatru permanent de antomie de la univ din Padova - in mijl amfiteatrului se afla masa de disectie - ridicarea capacului ei permitea aducerea cadavrului care era transportat pe un canal de apa in acel loc JEAN RIOLAN fiul medicul regelui Louis al XIII

Galenus nu a gresit ci anatomia amului s-a schimbat de-a lungul celor 14 secole scurse

Osteologia si Antropologia NATHANIEL HIGMORUS Descrieri: sinusul maxilar superior, ingrosarea albuginarii testiculare (corpul lui Higmore) Al. MAVROCORDAT filozof, teolog, medic tatal lui Nicolae si Constantin Mavrocordat domnitorii T. Romanesti RAYMOND VIEUSSENS a descris gl parotida, ansa nervului simpatic din jurul arterei subclaviculare, limbul care delimiteaza fosa ovala de pe peretele intern al atriului deprt (inelui lui Vieussens) ANTONIO PACCHIONI a descris gaura ovala a corpului cerebelului, granulatiile arhnoide (granulatiile Pacchioni) Antonius Maria VALSALVA IMOLENSIS - a descris prima data antrul mastoidian - a descris sinusurile valvulelor sigmoide ale aortei Giovanni Batista MORGANI a descris sornetul nazal, bulbul olfactiv, sinusurile anorectale William HUNTER si John HUNTER descrierea canalului arterei femurale Antonio SCARPA a descris triunghiul inghino- crural (trinugiul Scarpa) Luigi ROLANDO descrierea scizurii cerebrale (ii poarta numele) Alfonso CORTI descrie organul auditiv Wilhelm HIS senior- descrie canalul tireoglos, tecile perivasculare din spatiul subarahnoidian W. HIS junior descrie fascicolul excitoconductor din inima (fasc HIS)

prima incercare de uniformizare a terminologeiei anatomice Basel 1895

Anatomia microscopica - > Histologia a parut in sec XVII dupa descoperirea microscopului s-au extins cunostintele anatomice in profunzimea organelor la baza: - dezv astronomiei galilei si Kepler, inventarea lunetei, pe baza lentilelor maritoare cuplare a 2 lentile oculari si obiectiv in sec XVII, atribuita fie lui Galilei, fie fratilor JENSEN ( lunetierii Hans si Zacharias), fie fizicainului italian Fonatana construirea si folosirea microscopului R. Hooke structuri anatomice studiate de Antony van Leenwenhoek, Marcello Malpighi Robert HOOKE studii microscopice pe plante micrografia primul care a introdus denumirea de celula Antony van Leenwenhoek comerciant si slefuitor de lentile a construit lentilele si microscoape care marea u de 200 ori imaginea a descris hematiile, struct cristalinului, neurofibrilele, f musculare striate, spermatozoizii a trimis Societatii regale de Stiinte din Londra 112 scrisori continand descoperirile sale: aripa de labina, aparat de intepat/supt al purice si tantar, fir de par uman, animal M. MALPIGHI - a descoperit capilarele - a descris struct microscopice ale pielii, limbii, plamanului, ficatului, splinei, rinichiului Johann Nathaniel LIEBRKUHN descrie gl din mucoasa intestinala (glandele L) Francois Marie Xavier BICHAT intemeietorul histologiei a descris 21 tipuri de tesuturi Traite des mambranes 1800 conceptia sa: sediul proceselor patologice in tesuturi Robert BROWN botanist descrierea nucleului celulelor in cel pielii Jean Evanghelista PURKINJE descrie celulele stratului intermediar din cortexul cerebelos Hugo van MOHL botanist si anatomist a descris protoplasma = citoplasma in 1834 Regnier de GRAAF a descris foliculul ovarian (folicului de Graaf)

CURS 3 13.03.2006 Theodor SCHWANN semnalat teaca nervoasa (teaca Schwann) si celulele care o formeaza (celulele Schwann) robert REMAK descrierea cordoanelor hepatice (cordoane Remak) Franz von LEYDIG descris celulele interstitiale din testicul, care-i poarta numele Max SCHULTZE descriere ale structurilor retiniene

Louis Antoine RANVIER a descoperit incizurile de la nivelul tecilor nervoase (care-i poarta numele) Heinrich W. G. WLALDEYER descrie inelul limfatic rinofaringian Camillo GOLGI descopera organitul care-i poarta numele a deschis calea spre ultrastructura premiul Nobel in 1906 Santiago R. CAJAL descrieri ale structurii histologice din SNC autobiografia sa in 1937 premiul Nobel in 1906 ANATOMIA PATOLOGICA Istoria 2 etape: macroscopica si microscopica 1. ETAPA MACROSCOPICA se bazeaza pe studiul anatomiei descriptive si comparate precursori: Moritz HOFMAN prof de anatomie si botanica la Altdorf

- a dat denumirea de anatomie patologica in 1679 Theophile BONET a efectuat peste 3000 autopsii personal a publicat rezultatul autopsiilor nesistematizare in 1679 Giovanni Battista MORGANI prof de anatomie la Padova Despre sediul si cauza bolilor descoperite pe cale anatomica 1761 descrie peste 700 de disectii, selectate si redactate sub forma unro scrisori, rapoarte conexiunea simptomelor cu leziunile de necropsie in premiera a infirmat teoriile moraliste si vitaliste a intrdus conceptul de specificitate = fiecare boala are leziuni anatomopatologice (concept intuit cu 1 secol inainte de SYDENHAM) a descris leziuni din aorta sifilitica = nodulii Morgani o degenerescenta miocardului o tumorile pilorice o apoplexie = boala vaselor cerebrale o hemiplegie o TBC renal o Pneumonia cronica a aratat ca otita supurata poate determina abcese cerebrale sediul proceselor patologice este in organe nu a intuit tulburarile functionale (premergatoare leziunilor organice)

Sir Percivall POTT a descris tuberculoza osoasa morbul lui Pott Caspar F. WOLFF parintele embriologieie moderne fundamentatorul organogenezei

- teoria Generationis -> organele fatului se dezvolta din foitele germinale ale oului J. N. CORVISART des MARETS - medicul si prietenul lui Napoleon - a descris leziunile din cardiopatii si vasculopatii - sinteza anatomoclinica despre bolile cardiace (1808) Frantz J. GALL - a studiat anomaliile congenitale M. BAILLIE - Morbid Anatomy premiera in literatura medicala - a descris pneumonia, endocardita, ulcerul gastric, ciroza hepatica - a organizat un muzeu cu preparate de anatomie patologica Marie F. Xavier BICHAT fondatorul histologiei numit Napoleon al medicinii tesuturile = sediul proceselor patologice G. DUPUYTRENE - chirurg innobilat de Napolen - apreciat de toti contemporanii, iubit de putini, dar de nimeni inteles - a lasat prin testament fonduri pt crearea Catedrei de Anatomie Patologica la Fac de Medicina din Paris premiera in invatamnatul medical Pierre F. BRETONNEAU a stdiat leziunile din difterie = falsele membrane a descris leziunile intestinale din febra tifoida Th. R. M. H. LAENNEC a descris leziunile pulmonare din bronsiectazie, gangrena pulmonara, astm, pneumonii a descris leziunile ficatului din ciroza care-i poarta numele

a intuit existenta tulburarilor funtionale = simptomatologie fara substrat lezional P-C-A LOUIS - a scris Cercetari anatomice, patologice si terapeutice despre maladiile cunoscute sub numele de febra tifoida, putrida, ataxica, gastroenterica L . Jean Baptise CRUVELHIER publica un tratat de anatomie patologica in culori Th. ADDISON a descris anemia pernicioasa in 1849 insuficienta cortico-suprarenala (care-i poarta numele) Carl von ROKITANSKY prof lui V. Babes a efectuat peste 30000 autopsii a descris atrofia galbena a ficatului, nefroza amiloida, periarterita nodoasa a scris un tratat de anatomie patologica generala si speciala a incheiat epoca antomiei patologice macroscopice 2. ETAPA MICROSCOPICA

a considerat tuberculoza ca o boala unica cu diverse localizari

J. MULLER - a incercat o clasificare usoara a tumorilor in maligne si benigne -a fondat ipoteza erediatara a tumorilor Rudolf VIRCHOW fondatorul anatomiei patologice moderne anatomopatolog, antropolog anpolitic conceptiile sale in opozitie cu Bismark prof lui V. Babes a introdus conceptul de proces malign a descris tromboza, embolia, arterita a initiat dg histopatologice in tumori celula = unitatea morfofunctionala Celular Pathologie 1858 Greseli: autonomia celulara, negarea existentei organitelor celulare, rolul etiologic al bacteriilor in patogeneza unor boli W. HISS - senior - a realizat microtomul pt a obtine sectiunile foarte subtiri din organe E. H. BESNIER - a introdus biopsia (initial pt bolile de piele) -> mijloc de dg J. PAGET - prelegeri de anatomie patologica chirurgicala cu desene si celule BENNET a descris dg diferential intre tumorile maligne si benigne (pe baza aspectului celulelor tumorale) COHNHEIM a studiat inflamatia a aratat migrarea polimorfonuclearelor pri peretele capilarelor a fundamentata teoria originii embriologice a tumorilor

- a efectuat prima incercare de clasificare a tumorilor pe baza originii lor embrionare LANGHANS a descris celula gigantica din tuberculoza MECINIKOV prof lui Cantacuzino a descoperit fagocitoza (termen pe care l-a creat) teoria celulara a imunitatii (1884,1887,1892) ISTORIA BACTERIOLOGIEI BACTERIOLOGIA SI PARAZITOLOGIA ANTICHTATE -se cunoasteau unele boli care erau treansmisibile: lepra, considerata pedeapsa divina - se practicau masuri de izolare a bolnavilor si de dezinfectie - in Levitic masuri de igiena personala si a locuintei pt a nu se molipsi de boli contagioase - TUCIDIDE a facut aluzie la natura contagioasa a unor plagi (marea pesta ateniana, 430 iH) - DEMOCRIT din Abdera atomi ai bolii - HIPOCRATE aerul rau produce boli - TERENTIUS VARRO unele animalicule invizibile intrate prin nas, gura dau boli - LUCRETIU CARUS epidemia de ciuma avea la baza seminte morbide - VIRGILIUS MARO a mentionat manifestari ale unor epidemii, epizotimii EV MEDIU -BOCCACIO in Decameronul a descris ciuma din 1348 -> contaminare prin atingerea hainelor, obiectelor bolnavilor - Jacopo da FORLI -> contagiunea produsa de ciuma RENASTERE -BENEDETTI -> contaminare de ciuma prin atingerea hainelor si a obiectelor celor bolnavi, in care agentul cauzal putea persista in timp - G. FRANCASTORO - PARINTELE PATOLOGIEI INFECTIOASE SI FONDATOR AL MEDICINII COMPARATE - a studiat medicina, chimia, fizica, matematica, muzica, pictura, literatura - a scris Syphilis sive morbus Gallicus= poem in care a descris boala pastorului Syphil avand simptomele bolii morbus gallicus, adica sifilis

-a scris De contagione et contagiosis morbis et curatione, 1546 - a considerat unele boli ca fiind contagioase, iar contagiunea similara cu putrefactia care trece de la un lucru la altul - a enumerat 3 tipuri de contagiu: - prin contact direct - prin obiecte (ftizia) - la distanta prin aer (ftizia, variola) - a pus bazele epidemiologiei - agentii cotagiului: seminaria = seminte care sunt particule vii cu antipatie materiala si spirituala fata de organismul animal - a intuit caile de intrare a seminariilor in organism - a descris cateva boli contagioase la om: variola, rujeola, tifos, ftizia, sifilis, ciuma, iar la animale a descris: febra aftoasa la bovine - a facut dg diferential dintre ciuma si tifusul exantematic - a aratat predilectia unor boli contagioase pt o anumita varsta, organ - a sesizat existenta perioadei de incubatie, ex: hidrofobia (numai dupa muscatura de caine turbat) apare dupa 30 zile, dar si la 8 luni SEC XVII XVIII - KIRCHER a observat ca ciuma si variola sunt provocate de fiinte invizibile, in lucrarea scrutinium phisico-medicum pestis - BIGHURST a descris in 1666 in lucrarea Liomographia, modul de propagare la distanta a marii epidemii londoneze din 1665 (dupa 126 ani de la descrierile lui Francastoro) - HAUPTMANN si RIVINIUS eu sustinut aceeasi idee ca si Kircher - C. LANGE a intuit existenta unor fiinte invizibile in etiologia unor boli infectioase - LEEUWENHOEK a realizat un microscop ca marea de 200-3000 animaliculele, initial a evidentiat la microscop ciuperci patogene => micologia - C von LINEE naturalist - Geneza bolilor, 1763 - idee contagiu viu - prima clasificare a animaliculelor - introduce nomenclatura binara in clasificarea lumii vii - BOYLE lista de 92 de animalicule: Dentaires, Gangrenistes, Gonorrhiques, Hepatiquans - SPALLANZANI - a construit un microscop, a descris inmultirea prin sciziparitate (la infuzori) SEC XIX - 1825 BRETONNEAU & TROUSSEAU au sustinut ideea contagiozitatii, au descris difteria si febra tifoida - 1834 BASSI a observat ca unele boli ale viermilor de atase se datoresc unei ciuperci microscopice - 1836 HAMEAU medic de tara, a incercat sa demonstreze pe baza datelor clinice etiologia infectioasa a unor boli - 1839 SCHONLEIN a aratat ca boala cderii parului favus se datoreaza unei ciuperci Achorion schonlein (microparazitara)

CURS 4 20.03.2006 1842 D Gruby a izolat ciuperca Oidium albicans de pe mucoase 1842 F Muller si A.A. Retzius au descoperit un germene din genul Mucor 1846 P.H Klenke a facut primele infectii experimentale administrand la iepuri laptele vacilor cu TBC - > boala, a aratat prin analogie ca TBC bovin se transmite la om prin lapte Bacteriologia a inceput in sec XIX o data cu introducerea antisepticelor in chirurgie si obsteretica 1847 I. FSemmelweis - asistent de obsteretica - a aratat ca febra puerperala provocata de toxina e transmisibila - recomanda spalarea instrumentelor chirurgicale cu apa de var - a pus bazele asepsiei chirurgicale - nimeni nu i-a urmat indicatiile profilactice 1850 P.F. Rayer si C.J. Davaine a u evidentiat bacilul antraxului 1867 J. LISTER parintele antisepsiei, chirurg englez a aplicat fenolul in dezinfectia mesei de operatie, instrumentar, spalare plagi a utilizat solutiile de acid ferric pulverizate in sala de operatie F.J. Henle a sustinut existenta contagiului viu Ch. G. Euremberg si K.W. Naegeli au facut prima clasificare taxonomica a bacteriilor 1869 O. Obermeier - a descoperit agentul [atogen al febrei recurente L. Pasteur chimis francez, deschizator de drum in chimie, bacteriologie, imunologie, studiile sale au cuprins 4 directii fundamentale: 1) Studierea fermentilor - a evidentiat cauza fermentatie - fermentatiile sunt determinate de germenii vii - sunt de mai multe tipuri: alcoolica, lactica, butirica, acetica - germenii aerobi si anaerobi - 1858 a realizat primul mediu de crestere a germenilor - a folosit zahar si drojdie de bere - prepara medii nutritive lichide (bulion) - 1861 a anulat teoria vietii numai in conditii de oxigen = teoria lui J. Pristley a afirmat ca nu exista viata fara oxigen - descoperind viata in anaerobioza a aratat ca nu exista generarii spontane de germeni: -> ei exista in aer, apa, pe obiecte -> a combatut teoria lui J. Liebig: fermnetatiile sunt produse de descompunerea spontana a zaharurilor - a sustinut ca bolile vinului si berii sunt produse de germeni specifici - a dat solutii pr combaterea fermnetatiilor -> pasteurizarea 2) Et. Studiului bolilor viermilor de matase

- a descoperit ca boala pebrina se datoreste unui parazit - flssterie se datoreste unei bacterii 3) Studiul germenilor din patologia umana si animala - elaborarea lucrarii La theorie des germes et ses applications a la medicine et a la chirurgie impreuna cu Joubert si Chamberland - 29 aprilie 1878 epocala comunicare la Academia de Medicina din Paris = actul oficial de nastere a microbiologiei ca stiinta - insultat - ovationat de studenti - a evidentiat stafilococii ce determina furunculoza si osteomielita - a evidentiat streptococii ce produc febra puerpurala (tifoida) - a cultivat germeni microbieni in afara organismului oe medii de cultura, prin inoculare la animal - a descoperit microbul holerei aviare (Pasteurella) - a evidentiat germeni anaerobi pe care i-a cultivat in absenta aerului - a reprodus infectii experimental - a obs existenta concurentei vitale intre microorganisme Discipolii lui Pasteur -> Sc franceza de microbiologie: Joubert: chimist, coautor la teoria concurentei vitale a bacteriilor Duclaux: chimist, initiatorul chimiei bacteriene Chamberland: coautor al teoriei germenilor, coautor vaccinuri antiboala aviare, antrax, a inventat primul filtru bacteriologic Roux: coautor la vaccinul antirabic, a preparat serul antidifteric pe cal, director al Instit. Pasteur din Paris Yersin: a descoperit bacilul ciumei, a infiintat Instit Pasteur in Indochina Mecinikov: rus, descendent dupa mama din fam spatarului Milescu, a descoperit fenomenul fagocitozei, a aratat rolul fagocitozei in imunitate, premiul Nobel 1908, elevi romani: Cantacuzino si Levaditi 4) Per pregatirii vaccinurilor - Pasteur a eleborat met imunizarii active pin vaccinare - 1879 vaccinare contra holerei aviare - a obs ca o cultura veche de bacili ai holerei gainilor si-a atenuat virulenta - a inoculat tulpina la pasari - 1881 a preparat vaccin din germeni atenuati artificial vaccinare anticarbunoasa - 1885 vaccinare antirabica Predecesori 2 medici veterinari: Bourrel a murit infectat de rabie Galtier 10 carti despre boli la animale: turbare, morva, antrax, TBC - a transmis turbarea la iepure - saliva infectatului de rabie contine agent patogen - demonstreaza ca agentul etiologic se propaga pe cale nervoasa - a realizat prima vaccinare antirabica la oaie - a murit inainte de a primi premiul Nobel - 1885 Pasteur a aplicat vaccinare antirabica la om- copil muscat de caine turbat -> l-a vaccinat pe copil cu vaccin pt caine KOCH a descoperit germenul antraxului a aratat forma spontana a bacilului antracis (in pamant) a introdus mediile de cultura solide (cartof, agar-agarul, gelatina) a descris si izolat (pe cartof) un bacil special: agentul tuberculozei 1882 a preparat tuberculina a izolat vibrionul holerei

EPOCA DE GLORIE A BACTERIOLOGIEI La sfarsitul sec XIX si incuputul sec XX au fost realizate progrese semnificative in izolarea microbilor vii, perfectionarea medicinii microbiene de cultura, a metodelor de colorare a germenilor, a met de identificare biochimica LOFFLER si FROSCH elevi ai lui Koch 1883 au evidentit bacilul morvei KLEBS 1883 descopera bacilul difteriei NICOLAIER 1884 descopera bacilul tetanic GAFFKY a izolat b. difteriei evidentiat de EBERTH in 1880 ROSENBACH 1884 a descris si a izolat streptococul evidentiat de Pasteur in 1873 Metode de colorare a germenilor: HOFFMANN carmina, fuxina WEIGERT albstru de metilen EhRLICH - coloratie pt BAAR PETRI a realizat impreuna cu Babes placi de sticla acoperite pt culturi bacteriene GRAM colorare dubla cu violet de gentiana si fuxina Primul tratat de bacteriologie din lume: CORNIL si BABES: Les Bacteries - descoperirtea si evidentierea - exstentei florei microbiene de asociatie - existenta unor exceptii de specificitate microbiana - existenta unui minim de rezistenta bacteriana - posibilitatea modificarii virulentei germenilor -antagonismul bacterian ESCHERICH a izolat colibacilul Escheriachia Coli HANSEN cultiva pnoumococul in stare buna

BRUCE a izolat agentul febrei ondulante de la Malta, a izolat parazitul naganei -1903 Bruce si CASTELANNI ->agentul bolii somnului BABES si STARCOVICI au descoperit gr de paraziti endoglobulari YERSIN si KITASATO au izolat microbul ciumei ISTORIA RADIOLOGIEI MEDICALE - 8/9 nov 1895 Prof. W. C. Rontgen in lab saude la Instit de Fizica al Univ din Wurzburg a remarcat ca u mic ecran de platino-cianura de bariu aflat sub tensiune, inchis intr-o cutie de carton negru, supus radiatiei provenite din tubul Crooks => fluorescent - 23 ian 896 comunicarea lui Rontgen la Sociaetatea de St Fizico-Matem din Wurzburg - prezentarile unro radiografi - feb 1896 H. Bequerel a evidentiat radioactivitatea naturala - feb 1896 fizicianul roman Hurmuzescu a realizat un electroscop special la lab de Cercetari fizice de la Sorbona Hurmuzescu su Benoist au descoperit proprietatea Rx de a descarca corpurile electrice prin ionizarea aerului inconjurator. -1896 aplicarea Rx in dg tuberculozei de catre Beclere, Bouchard, Barthelemy, Oudin -1896 Beclere a predat in premiera mondiala radiologia la sectia de la spiatalul Tenon, Paris -1896 V. Despeignes a initiat tratamentul radiologic al cancerului -1896 primele radiografii in Romania - serv de chirurgie de la spitalul Coltea, condus de prof D. Severeanu - 1897 Guido Holzknecl si W. B. Cannon au recunoscut utilizarea sarurulor de bariu ca substanta de contrast in radiologie - 1897 MacIntyre a preconizat radiocinematografia - 1897 Beclere razele rontgen si dg TBC -1897 Marinescu cu electrscopul construit de Hurmuzescu a facut primele radiografii medicale din lume - 1897 Gen Dr. Demosthen a studiat instalatiile radiologice in cateva spitale din EU si in dec 1897 au fost aduse primele aparate radiologice in Romania -1897 Williams promotor in SUA a dg radiologic al bolilor toracice -1897 Kelsch a initiat in Franta depistarea radiologica sistematica a TBC in armata -1897 D. Gerota razele rontgen sau razele X - 1898 M. Sklodovska Curie si Pierre Curie au descoperit Radium-ul - 1901 - acordarea premiului Nobel pt fizica lui Rontgen La sfarsitul sec XIX si inceput sec XX au adus importante contributii: Delherm, Maingot (radiolog), Kienboeck (chirurg si radiolog), Rist (fiziolog), Rieder(radiolog), Graff (anatomopatolog si radiolog). Primul aparat Rontgen: tub de sticla si catod de Al si anticatod de platina -1901 D. Gerota primul deschizator de drum in radiologie din romania - primul curs liber de radiologie la Bucuresti - primul medic roman ce a suferit de iradiere profesionala - 1902 G. Salle a organizat in Franta campanii radioscopice pt depistarea radiologica sistematica a TBC in armata

CURS 5 27. 03. 2006 RADIODIAGNOSTIC In primele 3 decenii ale sec XX: radiografii pe placa de sticla Examene Rx in serie ala persoanleor aparent sanatoase (screening) Precursori : Italia: Batelli, G. A. Garbasso; SUA: Bleyer; Germania: Janker -1901 K. Wenckebach a realizat la Viena prima radiografie a inimii si a vaselor mari -1905 Ives a realizat radiostereografia -1905 Kienbock propune o unitate dozimetrica in radiologie - 1910 Krause a introdus in practica radiologica sulfat de bariu pt contrast -1921 Sergent si Cottenot au obs experimentul opacifierii arborelui bronsic -1922 Sicard si Forestier injectarea experimentala a lipiodului a arb. bronsic Promotor al radiologiei a fost Manoel de Abreu in 1924-1936 -1936 Abreu a preconizat radiofotograifa -Perfectionarea tehnicii: Albers & Schonberg au introdus diafragmul de compresie in radiologie -1907-1935 Severeanu a condus Lab de radiologie de la Spitalul Coltea din Bucuresti -1918 aparitia filmului radiologic de nitrat de celuloza, emulsionat pe ambele parti, care a inlocuit definitiv placa de sticla -1922 Assmann studiul radiologic al leziunilor precoce tuberculoase si F. Redecker TOMOGRAFIA -1921 primul sistem de tomografie inventat de F. Bucage ANGIOGRAFIA 1927-1929 A. Gaetano Egaz-Moniz & Carvalbo BRONHOGRAFIA -1945 Metras utilizarea unei sonde semiflexibile cu capat opac montata pe un mandren flexibil RADIOTERAPIA debut datoriata constatarii lui Becquerel: aparitia accidentala a necrozei pe propriul tegument cauzata de radium-ul pe care il purtau in buzunar -1899 Sjogren & Steinbeck au descris vindecarea prin radioterapie a unor forme de epitelioame 1901 Curie radionecroza experimentala ep propriul brat

1901 utilizarea radiumului in trerapia lupusului, iar la scurt timp si in terapia bolilor maligne 1902 Holzknecht a introdus prima metoda de dojaz a Rx = cromoradiometria 1902 inceputul studiilor despre relatia cauzala dintre expunerea profesionala la Rx si cancerul de piele; Kolzknecht & Buzzolo in timpul radiotereapiilor ->scad leucocitele 1903 Senn a aplicat radioterapia in afectiunile sistemului limfopoietic 1905 Bergonie & Tribondeau au evidentait ca iradierea experimentala a org genitale masculine distruge cellele germinative Legea Bergonie Tribondeau: celulele si tesuturile sunt cu atat mai radiosensibile cu cat rata mitozelor este mai mare si sunt mai nediferentiate 1905 Halberstader a evidentiat suprimarea functiei ovariene dupa aplicarea Rx 1936 in hamburg in fata Instit de Rx al spitalului ... St. Georg ->dezvelirea monumentului primilor radiologi care au murit din cauza efectelor nocive ale razelor X. Radiologi decadati din cauza Rx: gerota, Negru, Moga=prima femeie radiolog din Romania Institute radiologice: 1902 la trieste primul instit radiologic din Italia.

ISTORIA MEDICINEI LEGALE Terminologie- engl:legal medicien=forensic medicine Rom: medicina legala Medicina judiciara -> aplocarea cunostintelor medicale in procedura judiciara Politie sanitara -> implica obligatiile igienico-sanitare si administrative ale medic Exista 5 etape in dezvoltarea medicinii legale pana la mijlocul sec XIX: I. Perioada ficitva II. Perioada romana III. Periopada medievala IV. Perioada dreptului canonic V. Perioada stiintifica I. Perioada fictiva Evrei: - preoti- atributii de medic si de judecator in legislatie masui stricte de legi, reglementarea pedepselor: legea talionului, omuciderea Egiptul anitc: - imbalsamari constatarea cauzei decesului: violenta, naturala interdicita aplicarii supliciului la femeile insarcinate Grecia antica: - nu se practica autopsii regelmentari: inmormantarea cadavrelor in ziua in care erau gasite Hipocrate: -obs despre nastere prematura si tardiva Aristotel: - obs miscarilor fetale dupa 40 zile de la conceptie China antica: sec IV: pedeapsa cu moartea pt scelerati, locul aplicarii loviturii calaului - > ales de medic, artistii desenau organele interne ale celor decapitati -sec V: abolirea pedepsei cu moartea de catre imparat Kao-You-Li -> crestere alarmanta a frecventei crimelor -sec XIII: 1248 colectia Si-Iuan-Lu >> de Sun-ti (consilier penal in China) = compendiu medicolegal consedrat cel mai vechi document medicolegal din lume II. Perioada romana obiceiul de a pune in locuri publice corpurile decedatilor prin moarte violenta pt ca fiecare sa-si dea cu parerea despre cauza mortii ex: Iuliu Cezar (medicul Antistius a constatat 23 lovituri, cea mortala = plaga penetranta intre prima si a doua coasta) a) Galen a obs diferenta dintre culoarea plamanilor la animalul nascut mortfata de cel nascut vio obs a fost uitata 500 ani pana cand carol reyer a redescoperit proba decimaziei pulmonare b) codul Imp. Teodosiu regelmentarea raportului de medicina si drept c) Digestele Imp Iustinian sec VI considera parearea medicilor ca o judecata, reforma legislativa d) Provinciile germane masuri legislative pt a restabili ordinea publica, legi in care se mentionau leziuni traumatice : sediul, gravitatea; Legea Salica: plata a 45 taleri de aur pt fractura craniana deschisa, plata a 3 taleri de aur pt leziuni inchise, prin lovituri de pumnal sau baston e) Iralnda reglementarea razbunarii; Legile romane: nu au influentat legile popoarelor cucerite din Orient, au influentat popoarele din Occident: francii, saxonii, burgunzii

SEC IX Carl cel Mare a extins in imperiul sau sistemul legislativ roman in Capitulaires judecatorii trebuiau sa si construiasca deciziile pe sfaturile medicilor = inceputurile medicinii legale ca stiinta Dupa moartea lui Carol cel Mare: o distrugerea sistemulul legislativ centralizat o instalarea regimului feudal o predominanta obiceiurilor locale -> legisl locala o anchetele criminalistice contineau probe absurde: tortura, proba foculuim proba apei, duaelul judiciar, proba sangerarii plagilor mortale la cadavrelel atinse de asasin o in Angila, Scotia, germania pana in sec XVIII 1290: - suprimarea duelului judiciar si inlocirea lui cu probe testimoniere In Ev Mediu s-a organizat treptat justitia laica: cirtile de justitie, auditiile, presedintii, legistii, cavalerii legii. Justitia eclaziastica: condusa de episcopi sau arhiepiscopi, se ocupau si de cazurile de medicina legala judecatorii ecleziasti au devenit activi in sec XII

denumirea de medicina legala data de Paulo Zacchia carol Reyger ->proba decimaziei pulmonare a nounascutilot vii

EV MEDIU -sec XVII in provinciile Romanesti -1648 pravila lui Vasile Lupu -1652 pravila lui Matei basarab orice va zice vraciul pt rana, macar ca nu s-ar jura

CURS 6 03. 04.2006 MEDICINA INTERNA Exista din antichitate EGIPTUL ANTIC Surse de informare: I. II. III. papirusurile medicale alte scrireri relatarile unor isotrici antici

I. Papirusurile medicale 1. Papirusul EBERS (nume dat de egiptologul german G. Ebers care a gasit papirusul respectiv in1873 in ruinele orasului Teba) - lungime 20 m, latime 0,3 m, 110 pagini - scris in 1550 iH - Muzeul din Leipzig 2. Papirusul BRUGSCH(sau berlinez, nume dat dupa egiptologul german e. Brugsch care l-a gasit in 1909 intr0un vas de pamant din ruinele orasului Memfis) - 3 parti: prima din 2800-2700 iH, a doua din 1700 iH - muzeul Pergmann din berlin 3. papirusurile londoneze: - british Museum - papirusul Hearst din sec 17 iH - papirusul EDWIN SMITH din 1600 iH - papirusul CHESTER BEATTY nu este exclusiv medical dar contine capotile despre boli, bolnavi, medicatie II. Alte scrieri 1. Cartea despre vase si inima 2. Secretele medicului 3. despre cunoasterea miscarilor inimii In perioada infloririi civilizatiei grecesti in Alexandrai (sec II-I iH), o parte a acestor scrieri au fost traduse in grceste si incluse intr-o colectie numita HERMETICA. Cunostintele medicale egiptene sunt mai vaste decat cele grecesti, apoi urmeaza cele romane. III. Relatarile unor istorici antici Viata in vechiul Egipt a fost comentata de - Herodot in Historiile medicii specializati pt: dureri de cap, picioare, ochi, dinti educatia medicilor se facea in scoli atasate templelor pastrarea secretului pregatirii si al practicii medicale - Pliniu cel Batran - Diodor din Sicilia - practicantii medicinii faceau parte dinr-o patura sociala superioara, in general erau preoti dar existau si medici laici, erau apreciati si chemati in tot bazinul mediteranean -ex: regele Darius a chemat pt fiica sa un medic egiptean S-au descoperit la egipteni: 1. Descieri de boli interne: - digestive: gastrita, uler cu melena, icer, dischinezii, hemoroizi, prolaps rectal, constipatie - urinare: hematurie, incontinenta si retentie de urina, claculi vezicali - respiratorii 2. Indicatii terapeutice: - regim rational in ulcere si dischinezii biliare - administrarea de pansamente gastrice cu praf de calciu si faina de roscoave - inhalatii cu fierturi de curmale, rasine, mirna in bolile respiratorii - ulei de ricin sau boabe de ricin mestecate si inghitite in constipatii - fierturi de samburi de bostan in tiniaza 3. Boli ingecto contagioase: - tuberculoza mumiile lui Tutankamon si Ramses III - variola mumia lui Ramses V - lepra papirusul berlinez- retete de alifii antileproase 4. Boli parazitare: - bilhardioza (se exrtagea parazitul cu pense foarte fine sau cu unghia) - scabia tratament cu lesie si pucioasa - Aat in papirusul Ebers boala numita Aat (echivalentul malariei)- cca 3300 ani inainte de englezii Manson si Ross, italianul Grasii 5. Igiena foarte dezvolatata la egipteni - se spalau de mai multe ori pe zi cu apa in care puneau natron - isi frecau pielea cu nisip fin din desert - foloseau lesiile de cenusa de cedru pt rufe si peile pt raie - utilizau o pasta snabu degresata - confectionreaza periute pt dinti - cand se inmulteau paduchii, oamenii umblau rasi, cu capul acoperit de o tesatura usor de curatat - sclavii se scaldau zilnic in Nil

MESOPOTAMIA Surse de informare : scrierile pe tablite de lut sau gravate in piatra popoarele mesopotamice organizare statale 1. Codul regelul hammurabi ai Babilonului culegerea de legi descoperite in 1902 la Susa de catre arheologul Morgan contine: a) prolog, b) text cu 280 articole despre drepturi, proprietate, recompense, c) epilog referiri medicale 2. Texte de medicina ruinele orasului sumerian Nippur 2800 iH scrieri medicale magico hieratice si laice (practica medicalo-empirica) 3. textele din marea Biblioteca de la Ninive ale regelui Asurbanipal al Asiriei bibelioteca distrusa impreuna cu orasul, a fost in parte recuperata 4. textele medicale de la Mattusila capitala hititilor medicii practicieni erau sacrdoti Herodot a descirs medicina de itrajutorare: bonavii veneau in piete si trecatorii ii ajutau cu sfaturi Preotii medicii (sacerdotii) erau de 3 tipuri: o Baru se ocupau cu anamneza, dg magic, pragmatic o Asipu preot vindecator prin invocari, rugaciune, anamneza, alungau spiritul rau din corp, casa o Asu terapeutul propriu-zis Dg magic si progosticul se faceau: -examinau ficatul unei oi sacarificate in acest scop - orientarea unor betiosare in gaurile inui ficat de argila - asezarea picaturii de ulei puse la suprafata apei Tratamente: implorarea zeului vindecator purificarea bolnavului imbaieri cu apa din fluviile sfinte, ungere cu ulei, aprinderea focului ritual de preoti transferul bolii intr-un animal mic ungerea cu substante fetide pt alungarea duhurilor rele Profilaxia: purtarea amuletelor cu semnificatie magica Remedii Vegetale palmier, cedru, pin ,smochin, sofran, ceapa etc Animale limba de soarece, oase de om, lapte de magarita Minerale alaun, gips, pucioasa, praf de pe mormant/ de la pragul casei Administrare: per os, pe piele, clisme uleioase, pulberi in urechi MEDICINA GREACA Exista 5 perioade distincte: I. Medicina veche II. Medicina Homerica III. Medicina filozofilor-medici IV. Medicina Hipocratica V. Medicina post-hipocratica I. vechea medicina greaca (cretano-myceniana) 1800-800 dH Surse de informare: sapaturi arheologice descoerirea Troiei si civilizatiei Myceno-Peloponeze de Schlieman descoperire Cnossos din Creta de Sir Evans legende populare poeme epice: Iliada, Odiseea, Theogonia Caractere: medicina mitica (zei vindecatori) practicienii apartin clasei superioare: rar scalvi stabili ( asklepiazii practicau yatreon = spital langa templeel lui Asklepios) ambulanti (periodenti ) consultau in piete = medici tineri II. Medicina din vremea lui Homer 1000-850 iH boli: ciuma III. Filozofii medici Sec. VII iH- sec IIIdH Nu toti erau greci Tales din Millet apa = element de baza al vietii Anaximandros = viata initial in apa, apoi pe uscat Empedocles = teoria anticreationsita = organismele se nasc din mal Pitagora Democrit IV. Medicina hipocratica Hipocrate Fondatorul exmenului medical la patul bolnavului Creatorul observatieie evolutiei bolii

Autorul teoriei umorilor: sange, felgma, bila galbena, bila neagra Intemeietorul primei doctirne medicale bazate pe fapte de observatie , pe rationament riguros, teoria umorilor integreaza organismul in mediul extern Umoarea altereata sau in exces trebuie eliminata brusc prin criza sau lent prin liza Daca umoarea nu s-a eliminat -> cronicizarea bolii Toate bolile au cauze reale, pot fi cunoscute: o Interne: alimentatie gresita, schimbari de temperatura din aer, apa o Externe: tulburarea echilibrului celor 4 umor ale organismului

(CURS 7) 10.04.2006 Nu toate organismele reactioneaza la fel Insanatosirea = reechilibrarea organsimului efectuata de physis Rolul medicului > sprijinirea physisului Sarcinile medicului o Examinarea bolnav(vedere, ascultatie, palpare) o Iterogarea lui o Vizitarea pacientilor dimineata o Atitudine de espectativa- sa nu faca rau o Importanta prognosticului Corpus hipocraticum o 2 semne clinice valabile si azi: degetele hipocratice faciesul hipocratic boli si azi recunoscute : penumonia, pleurizia, apoplexia clinica hipocratica nu poate fi considerata stiinta este o doctrina cu multiple trasaturi stiintifice MEDICINA DIN EVUL MEDIU BIZANT a continuat cunostintele medicale din antichitate a dat clinicieni de seama cu bogata experienta fara descoperiri deosebite Sf. Doctori fara de arginti: Cosma & Damian, therapon, Kyr si Ioan, tecla, Julian, Martin si Maximin, Pantelimon si ermolal ORIBASIUS MEDIC SI SCRIIOTR: ENCICLOPEDIE 70 VOL = SINAGOGE MEDICALE UN Rezumat in Synopsis Ghid al ingrijirii sanatatiipt cei care calatoreau prin tinuturi fara medici AETIUS din Amida a descirs difteria de sufocare, paralizia palatului moae bucal, regurgitarea pe nas, parazitoze intestinale ALEXANDRU DIN TRALLES 12 carti de medicina adept al lui Hipocrate si galen utiliza: inspectia, palparea si percutia ex: Ascita se recunoaste prin fluctuatie cand lichidul dinauntru se misca incoace si incolo ca vinul din burduf CALIFATELE ARABE JOHANNITIUS a tradus corpusul hipocratic lucrarile lui galen lucrarile lui Pavel din Egina RHAZES cel mai savant clinician al arabilor Kitab al Haur = Compendium = totum Continens Kitab al Mansuri = Liber Almanscris = compilatie dupa Hipocrate, Galen, Oribasius, Aetius, Pavel din Egina

Tratat despre varsat si pojar= prima monografie medicala pe acest subiect

AVICENA Al Qhanum = canonul stiintei medicale o Cap 1 medicina teorectica o Cap 2 medicamente simple o Cap 3 anumite boli si tratamentul lor o Cap 4 bolile generale o Cap 5 farmacologia a descris meningita, meninigismul, paralizia faciala, stenoza pilorica ALBUCASIS enciclopedie medico-chirurgucala = Ritubal tarsis a descirs chistul hidatic si hemofilia AVENZOAR Altersir =Theisir

a descris pericardita seroasa si abcesul mediastinal

PERIAODA PRERENASCENTISTA SEC IX-XIII SALERNO SEC XIII PADOVA Clinic: inlocuirea comentariilor textelor galenice, lectii clinice la patul bolnavului Mansatirea benedictina de la Monte Cassino stareta vindecatoare Hildegard din Bingen Physica lucrare literara medicala Descrieri ale tratamentului diverselor boli Sc. Medicala de la Salerno inceputuri sec IX-XI apogeu sec XI-XIII invatamant clinic embrionar maestrii ofereau asistenta medicala particulara in medicina interna si chirurgie Constantinus Africanus a tradus lucrarile medicale ale lui Hipocrare (aforismele), Galen (comentariile hipocratice), Ali ben Abbas etc Alphanus

- de pulsibus despre puls Bartholomeus Alernitanus intrductiones et experimenta practica Hippocratic, Galeni, Constantini graecorum medicorum Cophan cel tanar Ars medendi patologie si terapie RENASTERE Paracelsus fondatorul curentului iatrochimiei adversar al scolasticii introdus observatia clinica .PPT FONDAREA INVATAMANTULUI SUPERIOR ROMANESC LA CLUJ 12 mai 1919 preluarea univ Ferencz Iozsef din Cluj de catre Onisifor Ghibu ca delagat al consiliului dirigent pt infiintarea univ romanesti Cluj s-a constituit Comisiunea Universitara , presedinte ales: prof Sextil Puscariu invatamantul superior romanesc clujean a fost creat in 1919 intr-un moment isotirc dificil, dupa tratatul de pace de la Bersailles si inaintea elaborarii tratat. De la Trianon FONDAREA FACULTATII ROMANE DE MEDICINA CLUJ Membrii din Comisiune: prof Gh. Marinescu & prof Ernest Juvara prof Mihail Manicatide & Iulie Hatieganu & Iuliu Moldovan Victor Babes nu a facu parte din Comisiune CATEDRE UMF CLUJ 1919 -1920 1. anatomie descrioptiva si topografica Papilian 2. hisotlogie si emriologie Scriban 3. fiziologie Nitescu 4. anatomie si histologie patologica, microbi Babes & Vasiliu 5. patologie generala si experimentala Levaditi 6. igiena & igiena sociala Moldovan 7. clinica medicala Hatieganu 8. clinica chirurgicala - Iacobovici 9. clinica neurologica Minea 10. clinica psihiatrica- Ureche 11. obstretica si ginecologie Grigoriu 12. derma si boli venerice 13. pediatrie -Titu Gane 14. ofta Michail 15. farmacodinamica un francez 16. medicina legala Minovici & Ionescu 17. biochimie

18.
19. 20.

stoma- Bilascu ORL Metian radiologie Negru

CONDUCEREA FAC. DE MED. 1919/1920 interimar in 1919 I Hatieganu prodecan, apoi investit cu prerogative de decan (primul Trasaturi caracteristice : dezvoltarea stiintelor in aceasta perioada, da un nou impuls fiziologiei se reia practica anticilor de disectie a cadavrelor umane si cea a vivisectiei pentru Renasterea curs Meda!!! Ist. Fizio

decan)

intelegerea functionarii lor fiziologia progreseaza indirect prin anatomie, dar ramane inca in epoca deductiv speculativa intrucat datele de anatomie sunt lacunare, iar experimentul fiziologic si cunostintele de fizica si chimie lipsesc. contemplarea intamplatoare, pe care se fundamenta filozofia naturii a anticilor, este inlocuita progresiv cu : -observatia sistematica -observatia controlata -experimentul Figuri reprezentative:

Sec. al XV-lea Leonardo da Vinci (1452-1519)- contributiile aduse de acest uomo universale, metoda, modul de analiza si de interpretare a faptelor sunt pline de interes pentru evolutia fiziologiei. Cel mai stralucit reprezentant al conceptiei umaniste considera ca stiinta provine din observatie, nu din autoritate.A explicat zgomotul arterial cardiac prin inchiderea valvelor inimii ; miscarile plamanilor sunt pasive, urmand cele ale cutiei toracice, intretinute de contractia muschilor costali. Sunt suficiente aceste doua exemple pentru a observa indepartarea de conceptia teologica animista si orientarea spre intelegerea mecanicista, exigent rationala. Sec. al XVI-lea Paracelsus (1493-1541) numele cel mai lung din istoria medicinei PhillipusTheophrastus Aureolus Bombastus von Hohenheim- si-a luat numele de paracelsus dupa scriitorul roman Celsus, dorind sa arate ca este mai presus- se numara printre cei dintai medici ai renasterii care deschid lupta impotriva scolasticii si a dogmatismului galenic. Preconizeaza cercetarea libera a faptelor si experimentarea. Andreas Vesalius (1514-1564)- deschide calea fiziologiei moderne prin intemeierea unei metode de studiu anatomic in lucrarea monumentala De Humani corporis fabrica. Spre deosebire de descriptivismul antic si medieval, anatomia renasterii se straduieste sa discearna functia ce izvoraste dintr-o anumita structura, mai mult emite ipoteze fiziologice. Miguel Servet (1511-1553) descrie corect drumul sangelui in mica circulatie (ventricolul drept ->pulmon-> atriul stang) si insereaza chestiuni anatomofiziologice intr-un eseu teologic. Fabrizio dAquapendente ( 1537-1619) premergator al lui Harvey, i-a oferit acestuia un argument anatomic consistent pentru ideea de itinerar al sangelui intr-un circuit inchis, demonstrand imposibilitatea circulatiei sanguine in doua sensuri prin acelasi vas. Jean Francois Fernel (1497-1558)- utilizeaza termenul de fiziologie pentru prima oara ca titlu al primei parti a tratatului sau Medicina, publicat la Paris (1542) in zece editii succesive.

Epoca moderna (secXV-XX) Trasaturi caracteristice :

in perioada de 200-250 de ani care a urmat Renasterii sunt puse bazele medicinei moderne, stiintifice apar o serie de premize favorabile : -inflorirea fara precedent a vietii universitare -aparitia tiparului -se infiinteaza academii si societati stiintifice -se naste presa stiintifica apare un nou mod de a interpreta fenomenele : se trece de la filozofia naturii la stiinta moderna dupa 1600, fiziologul invata sa citeasca functiile unui organ dupa legatura structura-functie daca pana in anii 1600 fiziologii se certau inca daca experimentul este necesar, dupa 1700, majoritatea nu mai concep lansarea unei teorii fara o temelie experimentala progresele gandirii stiintifice reprezentate in mod deosebit prin Galileo Galilei, Newton si Descartes genereaza in medicina doua importante curente : iatromecanicist si iatrochimist, doua aspecte al fiziologiei epocii, care incercau sa explice manifestarile vitale, functionalitatea normala si patologica a organismului cu ajutorul stiintelor pozitive, fie pe baze mecanice ( partea cea mai dezvoltata a fizicii la acea data) fie pe baze chimice. Rene Descartes (1596-1650)- fondatorul rationalismului, explica functiile creierului si introduce in fiziologie teoria reflexului William Harvery (1578-1657) reprezinta a treia mare directie de dezvoltare a gandirii stiintifice din epoca si cea mai importanta din punctul de vedere al fiziologiei. Aparitia lucrarii :Cercetare anatomica asupra miscarii inimii si sangelui la animale, care descrie circulatia mica, marcheaza in mod conventional inceputul erei morfologiei functionale in evolutia fiziologiei => in explicarea functionarii organismului animal si uman se pleaca de la descrierea structurilor macro si microscopice, trecandu-se apoi fie la interpolari functionale, fie la verificarea prin experiment.

Sec. al XVII-lea -

Sec. al XVIII-lea -

Van Helmont ( 1577-1644) este mentionat pentru rolul pe care l-a avut in dezvoltarea fiziologiei chimice, fiind cel care a depistat prezenta CO2 in sange. Fiziologia sa a fost animista - manifestarile vitale sunt determinate de doua forte : sufletul si viata. Deosebeste doua suflete : unul superior, nemuritor, derivat din divinitate, dirijor al functiilor intelectuale si unul senzitiv, pieritor. Forta numita de el viata va fi indentificata in sec. urmatoare cu forta vitala de catre adeptii vitalismului. Gaspare Aselli (1581-1626)- descrie transportul de substante nutritive provenite din absorbtia intestinala. Fr. de le Boe- Sylvius (1614-1672)- extinde explicatiile chimice la procesele legate de digestie. Gian Alfonso Borelli (1608-1679) studiaza cauzele contractiilor musculare aratand rolul impulsului venit din creier pe calea nervilor si avanseaza in premiera idea rolului unor mediatori chimici Thomas Bartholin (1616-1680)- elucideaza circulatia limfei. Marcello Malphigi (1628-1694)- descrie capilarele pulmonare si se ocupa de fiziologia glandelor si tesuturilor, isi da seama de continuitatea cailor senzitive si motorii. Francis Glisson (1597-1677)- intelege dependenta organelor fata de diferite excitatii si elaboreaza teoria iritabilitatii. Thomas Willis (Willsius) (1621-1675)- enunta ideea moderna dupa care creierul controleaza toate procesele fiziologice din organism Anthony Van Leeuwenhoeck ( 1632-1723) celebru slefuitor de lentile, creeaza microscopul rudimentar care marea de 100-200 ori.

secolul luminilor, se caracterizeaza prin ofensiva irezistibila a rationalismului promovat de mari scriitori, filozofi si personalitati stiintifice care au pus bazele stiintei moderne : Laplace, Lavoisier, Galvani, Lomonosov, Gauss se stabilesc legaturi indispensabile intre medicina si alte stiinte se intensifica procesul de scindare pe ramuri a medicinei si apar discipline noi.

- fiziologia continua sa se dezvolte cu mult avant : * in stransa legatura cu anatomia, sub forma morfologiei functionale * sub forma anatomiei animata, in conceptia vitalista. - obiectul cercetarilor este de a stabili ce rol au organele si cum functioneaza, plecand de la forma si structura lor. Disectia, observatia microscopica si experimentul pe animale sunt combinate dupa modelul oferit de scoala engleza de fiziologie, in principal Harvey. Reprezentanti ai morfologiei functionale :

Albrecht von Haller (1708-1777)- expliciteaza cateva din proprietatile fiziologice ale materiei vii, studiaza fiziologia sistemului nervos si a muschilor, precizand diferenta dintre excitabilitate ( proprietate a tesutului nervos) si sensibilitate ( proprietate a tesutului nervos) Lazzaro Spallanzani (1729-1799)- extinde cercetarile de fiziologie, urmarind circulatia la embrion si mecanismul respiratiei. G. Prochska (1749-1820)- promotor al conceptiei ca functia sistemului nervos central este de a coordona activitatea motorie M.F.X. Bichat (1771-1802)- localizeaza centrul respirator in bulb Fr. Magendie (1783- 1885)- stabileste functiile radacinilor nervilor spinali Antoine Lavoisier (1743-1794)- lamureste una din problemele centrale ale fiziologiei, demonstrand ca formarea de caldura in organismul viu este rezultatul proceselor de oxidatie care constau in retinerea O2 si eliberarea CO2. Este creatorul orientarii bioenergetice care se va dezvolta in fiziologia secolului urmator.

Sec. al XIX-lea Caracteristici generale : fiziologia inceteaza de a fi o simpla anexa a antomiei, se contureaza tot mai mult ca o stiinta biologica independenta, devine o stiinta de sine statatoare enciclopedismul este inlocuit cu aparitia specialistilor locul anatomistului care face din cand fiziologie este luat de fiziologi specialisti informatiile constand exclusiv in localizari functionale si transpuneri de la structura macroscopica si microscopica la functie nu mai satisfac apar metode specifice acestei stiinte incepe expansiunea rapida a cunostintelor moderne de fiziologie se contureaza adevarate directii de cercetare, un nou tip de colaborare maestru- discipoli

Pesonalitati ale secolului :

Charles Bell (1774-1842)- descopera radacinile functiilor maduvei Francois Magendie ( 1783-1855) studiaza prin vivisectii fiziologia cordului, sangelui si a digestiei. Johanes Muller (1801-1858)- ultimul mare fiziolog vitalist si creator al idealismului fiziologic, al conceptiei conform careia, senzatia reprezinta eliberarea energiei specifice, intrinseci a aparatelor senzoriale. Cu toate acestea incurajeaza la elevii sai, cercetarile fiziologice pe baze fizice si chimice.

Dupa aproximativ 1850 apare fiziologia cauzal-analitica

Ernst Brucke (1819-1892)- studiaza fiziologia nervilor, muschilor, aparatelor senzoriale si al circulatiei. E. Du Bois Reymond (1818- 1896)- poate fi considerat intemeietorul biofizicii si unul din pionierii electrofiziologiei. H. Helmholtz (1821-1894)- este creatorul fiziolofiei vederii si auzului pe baze fizice. Claude Bernard (1813-1878)- reprezentantul cel mai stralucit al epocii, care dupa Bergson n-a fost un fiziolog ci fiziologia insasi, a adus contributii fundamentale la progresul fiziologiei : a demnostrat functia glicogenetica si glicogenolitica a ficatului cu posibilitatea influentarii acesteia pe cale nervoasa prin celebra inteparea bulbului piqure diabetique, descopera actiunile digestive principale ale sucului pancreatic, descrie nervii vasomotori si creeaza conceptul foarte util pentru fiziologie de mediu intern (produs de secretie al organelor cu compozitie constanta).Este nemuritor prin opera Introducere in studiul medicinei experimentale care fixeaza criteriile generale ale experimentarii in medicina si biologie. Medicul experimentator este medicul viitorului. Influenta sa este covarsitoare asupra fiziologiei deceniilor urmatoare :

se dezvolta laboratoare de fiziologie experimentala in cadrul universitatilor apar institute de fiziologie cu atribute didactice si de cercetare se infiinteaza numeroase periodice de fiziologie, de circulatie internationala

Al. Vitzu (1853-1902)- este considerat fondatorul fiziologiei romanesti, organizatorul primului laborator de fiziologie la Universitatea din Bucuresti si organizatorul primului Institut de fiziologie in Romania-1892 I.P. Pavlov (1849-1936)- in timpul cercetarilor asupra fiziologiei digestiei, instituie metoda reflexelor conditionate, pentru care primeste premiul Nobel (1904).

Directii de cercetare : - B Fluger (1829-1910),L. Hermann (1838-1914), R. Heidenhain (1834electrofiziologice 1897), L. Bernstein (1839-1917) continua investigatiile

- E. Marey (1830-1904), Otto Franck (1865-1944), E. Starling (1866-1927), E. Krogh (1874-1949) continua cercetarile asupra circulatiei sangelui - Raymond Cajal (1852-1934), G.Marinescu (1863-1938) continua cercetarile legate de sistemul nervos si fundamenteaza conceptia neuronala pe baza studiilor histofiziologice. -P. Botkin (1832-1889) si I.M.Secenov (1829-1905), parintele fiziologiei ruse initiaza o alta directie de cercetare a sistemului nervos dezvoltata ulterior de I.P. Pavlov (1849-1936)

I.

- Wundt (1832-1920), A. Binet (1857-1911), Ch. Richet (1850-1935), N. Vaschide (1874-1907) pun temelia prin cercetarile lor, la o noua stiinta de granita, psihofiziologia.

Epoca contemporana (sec. XX) Trasaturi caracteristice : propulsata de aplicarea metodei experimentale-initiata in secolul trecut de C. Bernard, fiziologia sec. al XX-lea prezinta o ametitoare complexitate se dezvolta fara precedent ramurile mai vechi ale medicinei si apar o serie de ramuri noi se intensifica osmoza dintre stiintele medicale si alte discipline stiintifice: evolutionism, chimia si fizica la nivel molecular, ethologia umana si animala ( stiinta comportamentului) apar si se dezvolta stiintele de frontiera: biofizica, cibernetica, statistica medicala, informatica medicala cercetarea stiintifica cunoaste un avant care depaseste toate secolele anterioare echipele uni-disciplinare din secolul al XIX-lea sunt inlocuite cu cele multidisciplinare

caracterietica este si graba cu care imbatranesc scrierile stiintifice : pana in pragul secolului al XVIII-lea, operele clasicilor medicinii antice si medievale, precum Hipocrate, Galen si Avicena erau de uz curent, reprezentau carti de capatai, putini savanti indrazneau sa sustina superioritatea productiilor comtemporane ; pana si in prima parte a secolului al XX-lea, nu rareori se intampla ca un tratatt de medicina sa fie retiparit decenii de-a randul, doar cu sumare remanieir sau completari. La sfarsitul aceluiasi secol acest lucru este de neconceput. Cunostintele sunt depasite in ritm rapid. informatia stiintifica circula extrem de rapid, se tin sute de congrese, apar mii de carti fiecare descoperire isi gaseste imediat aplicabiliatea in diagnostic ori terapie Din considerente teoretice, epoca contemporana se imparte in : 1920-1950 1950-1980 Etapa cercetarii fiziologice clasice Etapa descoperirilor biochimice : AND, enzyme, receptori, hormoni etc 1980- prezent Etapa biologiei celulare si moleculare

- fiziologia are ambitia sa discearna cele mai intime secrete ale miscarii biologice ce se desfasoara in organism. - cercetarea functiilor nu se mai limiteaza doar la organism ci coboara la nivel celular si chiar molecular si atomic ( exemple : Studiul producerii si secretiei proteinelor la nivel ribozomal, transportul proteinelor de la ribozomi la complexul Golgi ) - pentru descoperirile lor referitoare la organizarea functionala a celulei Albert Claude (Begia- Univ. Louvain), Christian de Duve (Belgia- Univ Rockerfeller, NY) si Geroge E. Palade (Romania Yale Univ. New Haven USAnascut in Iasi in 1912) au Primit Premiul Nobel in Fiziologie si Medicina 1974

1990- prezent Transgenetica, clonare, knock-outs, xenotransplant, nanomedicina

Knock-out = conectarea punctelelor de pe o harta moleculara cu punctele de pe o harta mutanta cu scopul de a o elimina (knock-out strategy)

genetica pentru a localiza secventa cromozomiana

Xenotransplant = transplantul celulelor, tesuturilor sau organelor de la o specie la alta (porc-> om) ; astfel de celule, Tesuturi, organe = xenograft-uri

Epoca post moderna (sec XXI) inseamna cel putin pana in prezent : Informatica, Tehnologie, Comunicare in experimentele sale, fiziologia face apel la electronica medicala si biocibernetica se realizeaza programe de prelucrare automata cu ajutorul calculatorului a datelor provenite din masuratorile fiziologice se realizeaza nu doar studii experimentale ci si prin modelare computerizata in diseminarea cunostintelor de fiziologie, si nu numai,se utilizeaza gigantica tehnologie de comunicare numita Internet