Reactia inamatorie

75% din bolilor au baza inam

Def reactii inam: -Inamatia acuta: este o reactie de aparare locala si nespecica ce consta intrun ansamblu de modif vasculare celulare si umorale ce au ca pp scop atat limitarea leziunilor induse de agentul agresor cat si refacerea tisulara postagresiva.

RALN - indice pt reactia inamatorie 1. Reactia de aparare 2. Aparare locala 3. Reactia nespecica

RALN = RA + RA + RN

R.A. - inam este un mec de protectie cu efecte favorabile respect de protectie. - impiedica agravarea lez induse de

Reactie inam nu este sg reactie cu rol import in aparare La nivel celular si subcelular este vorba de saperoninelor (HSP)

Mec de protectie antistres osmotic celular. La nivel tisular exista trei reactii de protectii f import: inam, hemostaza, raspunsul imun. La nivel sistemic: reactie sist postagresiva RSPA Aperari locale: particip mai multor testuri 3 Reactii locale: ele sunt declas de agresiuni si resp leziuni tisulare de severitate redusa. Cele trei procese sunt f frecv in profesie. Rar gasim un singur mec. Inam se asociaza extrem de frecv cu hemostaza. Este decla coagulare de vase in perif cea ce conduce la obstructie vaselor si se constitue o bariera : bariera brinoleucocitara. Se opune diseminarii unor microorg. Rol important in cicatrizarea tesutului. Este activat putim si raspunsul imun. Rasp imun se insoteste f mult de comp inam in special in conditii de patologie. Intreaga patol anatom este o inam. Boliile autoimune sunt inam. Particul import in rasp imun reprez un mec de aperare care se bazeaza pe memoria evenimentelor anterioare, niciodata pt inam si hemostaza. La primul rasp imun, rasp este lent, dupaia rapid, f rapid, energic cu anitate f mare. Exista memorie evenim anterioare. Inam se defas in ac etape de la rasp la rasp, ca si hemostaza. RSPA: Socuriile traumatice implica sist nervor central Aperare locala:

Se desfas la locul actiuni agentului agresor prin recrutarea locala a unor mij de aparare (in pp leucocite, dar nu exclusiv) provenite din intreg org. In esenta reactie inam este o reactie locala. Tesutul este aparat. Inam urmeaza intot ac etape aproape stereotip fara multe variatii indif de cauza care a declansat-o. Caracter nespecic. R.i. Are valoare de aparare atunci cand este o inam acuta. R.i. Insa isi pierde val de protectie in trei cond mai importante, in cazul in care boala este cronica, mentinerea si extind lez

R. I. Isi pierde caract de apar daca este declans prin mec imunologic, orice inam imuno indif ca este cronica nu are niciun fel de importanta. Nu apara ci lezeaza. Pierde caract de prot daca se desfas difuz sau la nivel sistemic generalizat. Asta se intampla in SIRS, sindromul rasp inam sistemic. Intalnit in trei cond majore in patol: socuri decompensate. SIRS se intal in insuf cardiaca, insuf resp. Cauzele reactiile inam, etiologie: in pp reactie inam poate sa e declans de doua cauze majore, det de agentii biologici: bacteriile, virusuriile, fungii. Caract ac ar faptul ca ac reactii inam pornesc de la lez selective, strict parenchimatoase. Tesutul este form de parenchim, si circ sang, si circ limfatica. Rezulta declans unei reactii inam locala, f complexa. Ac inam acuta este f import pt ca contribuie la indepart ac bacterii si la limitarea unei leziuni det de ac bact. Macrofagele (implic in rasp imun) sunt implicate si in proc inamator. Ac pot indeplini si functie de APC. Prin trecerea timpului ac pot actiona ca cel prez de antigen. Activ un raspuns imun. Raspuns imun este un proc lent. Pana in 15zile. Al doilea raspuns este mai lent ~7-10 zile.

Agenti zio chimici: traumatisme locale, arsuri, radiatii ionizante sau neionizante, acizi bazei, ischemia locala severa. Combinatie de lez parenchim si vasculare. Intre inam si hemostaza. Etapele de pp ale desfas de reactii inam: trece prin trei etape f mari. Acelas indif de cauza declans. 1. Etapa de initiere: trece la randul ei in subetape: 1- modif vasculare locale, vasele au anumit calibru si ca urmarea declans vasculare apar niste modif vasc locale. Ele constau in trei aspecte mai importante: a. Vasodilatatie locala (doar la vase aate in dreptul focarului inam) b. cresterea permeabilitati vaselor locale, contractie cel endoteliale locale, c. Modif fenotip de suprafata a cel endoteliale aate in fata focarului inam. Creste expresie pe suprafata cel endoteliale a recept de adeziune.

2. Aderare leucocitara la endotel locale modif fenotipic. Ac aderare are drept consecinta trecer prin diapedeza din vas in tesuturi. 3. Chemokinezia: migrarea unidirectionata a leucocitelor extravazata catre centrul focarului inam. 4. A initierii se real exercitarea a funct leucocitelor aate intratisular. Leuco migrate in ac tesuturi deplenesc mai multe functii: fagocitoza, doua tipuri de citotoxicitate (oxigen dependenta) Oxigen independenta prin degranulare a unui gamei f f largi de enzime. Prin fagocitare a bact prin elib de rad liberi de oxigen si enzime rezulta moartea distrugerea bact colonizante. S se real o eradicare a focarului bact. Procesul este cam neecient.

Neutrolele mor in focarul inamator. Creaza puroi! Celulele care patrund in focar, la prima etapa de initiere mor local, ele se consuma, proc se stinge f repede. De ac este necesar o a doua etapa.

2. Etapa de amplicare: fara ea reactia inam nu are nici o valoare. Leucocitele acumulate in focar inam si reprez de granulocite (neutrolele) si macrofage din monocite, vin in contact in permanent cu bact local, se activ intens. Produc si elib local o serie intreaga de interleukine si contribuie la activarea local a metabol eikosanoidelor. Local se produc cant mari de prostaglandine, leucotriene si div interleukine local. Efecte activ asupra tutoror acelor patru etape desf anterior. Ac joaca rol import in amplicarea ac 4 etape. Local se acumul f mult puroi. Loc de detersiunea sau evapoarea continutului. Evaporare pe la exterior dau intrun organ cavitar. Asa cum se intampla in acces pulmonar. Exces evaporat, elim exterior sau in cav pleurala.

3. Regenerare ( activarea tisulara): Lez locale sunt create de actiune agentului agresor biol sau nonbiol. Sunt create secundar inevitabil chiar si derulare proc inam. Elib rad liberi de oxigen si enzime. Regenerare este proc complex. 2 etape: broplazia, refacere tesut conj local ind lezat in reactie inam, si angiogeneza, ref microcirc locala ce a fost alteratat de agent lez local si chiar regen proc local.

Modif vasculare locale: 3 aspecte: vasodilatatie locala: coresp cu aparitia edemului local si crest temp. Este esentiala pt ca ea conduce la aparitia unui aux masiv de sange in vasele locale si mai ales de leucocite unde ele stagneaza dat stazei care se produce si fav net trecerea prin diapedeza lor din vas in tesuturi. A doua modif: crest permeabil vasculara care coresp cu aparitia edemului local. Dpdv biologic, crest permeabil vasculare este esentiala pt constituirea inltratului leucocitar in testuri adecvate si de asemenea const exudatului inam. 3. Modif fenotip de suprafata a EVP: care favor. Aderarea leucocitelor la peretii vaselor de la nivelul tesutului implicat. Cele trei au particul: strict localizate (strict in fata focarului inam). Ac este important pt ca are valoare de mec de semnal!! Au inductor comun. Au mecanisme comune endocelulare.

Inductorii modif vasculare: Cauze ziochimice care duc la alterari cel vasculare. Prezenta de bact in tesuturi: apar local modif stimularea sau activ sistemelor de alarma reprez de sistemul complementului, sist kininelor si sist coagularii. Constituie sist de alarma de linia 1. Ac bact sunt f rapid, recun de imunoglobuline, prezenti in spatii locale, recunosc diverse str antigenice de suprafata si rezulta obsonizarea, invelirea tapetarea microorg prin anticorpi sau imunoglobuline. Antigenele bacteriene si anticorpi.. Rezulta activ a compl pe calea clasica. La anumit moment rez gener local c3 convertaza si c5 convertaza- complex E. cliveaza (proteoliza limitanta)

Cand se elib C3a si C5a induce proc inam!

Cmplexul de atac al membranelor: complex care altereaza sever mb bacteriana, rezulta ruperea mb bact, urmare: se ajunge la liza osmotica a bact pe suprafata carora s-a activat cascada clasica a complement. In pp rezulta moartea ac bacterii.

In cazul infectiilor aseptice de asemenea ca urmare a lez celulare (alterari) se real activarea cascadei compl pe calea interna a compl. Ac insa duce la generare de MAC, fragment multipla ac cel, fagocitoza. Rezulta C3 convertaza si c5 convertaza. Si pe cale alterna sunt cant f mare de c3a si c5a. Stim fact 12 hagemann, el stim conversia precalikreinei in calikreina. Calikreina are mai multe efect inam, calic stim conversia fact c5 in c5a. Calikreina stim conversie de HMWK in bradikinina. Bradikinina Induce vasodilatatie.

Histamina si prostaglan e2 impreuna cu BK sunt direct impliate in real modif vasomotori locale. Elib DAG -> proteinkinaza C, fosforil MLCK -> MP