Sunteți pe pagina 1din 5

Grecia antica

Anatomia araba

Perioada prehipocratica (1200-1400 iH)

- moartea profetului si fondatorului Islamului MOHAMED(632 dH)

ALCMEON DIN CROTONA

- arabii au inceput cucerirea lumii: Alexandria (642 dH trupele lui

- a desris primul tratat de anatomie din lume

Omar), incendierea bibiliotecii lui BRUCCHION, e luni volumele = combustibil pt incalzirea bailor publice

- a descris nervul optic, tuba faringiana, creierul

- a efectuat primele disectii pe animale

a diferentiat in inima atriul de ventricul (premiera mondiala) HOMER

-

-

la scurt timp cuceritorii au devenit propagatorii stiintei

-

fondarea Universitatii din Bagdad: contine o scoala de medicina, un

-

cunostinte anatomice in Iliada si Odiseea

spital

-

epiploon, vezica urinara, grasime perineala, ombilic, vasele

termeni anatomici: clavicula, astragal, intestin, peritoneu,

medicina araba a acestei epoci nu a fost originala, ci teoretica si analitica

-

mari pleaca spre cap si gat ARISTOTEL

-

traduceri in limba araba: lucrarile lui Hipocrate, Dioscoride, Galen

si extinse tot in teritoriul cucerit: Asia Mica, sudul Mediteranei, Spania si NV Mediteranei

-

-

parintele anatomiei comparate

- a descris dentitia la diferite animale

-

medicica araba 3 perioade: febra traducerilor (sec VII, inceput sec

- interpretari eronate: nr. Dintilor la barbat > femeie

VIII), a compilarii anticilor, a adaptarii medicinei grecesti si siriene la civilizatia Islamica din perioada de aur. AVICENA 980-1037

Perioada hipocratica

HIPOCRATE

Lucrari de anatomie din CORPUSUL HIPOCRATIC

- printul medicinei arabe

osteologie bine dezvoltata, bazata pe traumatologie, tratat despre articulatii

- descrieri: trahee, plamani, cordon ombilical, uretere

-

- medic de tip hipocratic, scriitor complex, am de stat

canonul medicinii- compilatie a medicini grecesti si arabe, cateva date anatomice: insertia m. globului ocular, considerate proprii aspura unor moduri de dg si unor procedee operatorii JESUS HALY (Bagdad , inceput sec X)

-

- anatomia si fiziologia = bazele medicinii

- nu se efectuau disectii

- nu se cunostea interrelatia dintre vene si artere

nu se facea distinctie intre tendoane, nervi Perioada alexandrina (sec I iH sec I dH)

- primele disectii pe cadavre, pe condamnati

- deosebire intre tendoane, nervi, vase sangvien

-

medic si alchimis, masterul chirurugiei arabe- daca anatomia este ignorata vor fi comise greseli si pacientul va fi omoratAVENZOAR

-

anatomia nu are caracter stiintific

-

HEROFIL

-

primul medic celebru al SC din Alexandria

-

nu a fost preocupat de anatomie

a descris tumorile maduvei spinale AVERROES

-

descrieri anatomice: nervi, diferentierea intre nervi cranieni si

spinali, vascularizatia meningelui teascul (prescar) lui Herofil, ventriculii cerebrali ventriculul IV, plexul coroid, ochiul, pancreasul, duoden primul care a dat acest nume, unele glande ERASISTRATE DIN COS

-

-

doctorul subtil

- elevul lui Avnezoar

- cartile sale = compilare galenica

a descris rolul retinei in formarea vederii IBN AL NAFIS

-

-

La inceput mileniul al II lea dH- primele Scoli medicale in Europa:

SC de la SALERNO

descriere partiala a micii circulatii danguine

dinstinctia dintre principalele segmente ale encefalului

-

- descrie valvele cardiale

- descrie conexiunile dintre artere si vene

-

invatamant laic: predat in multe limbi, caracter galenic si analitic, specializari: oculistica, urologie, ginecologie

-

fondatori 4 medici: grec,latin,evreu, sarrasin

SCOALA METODICA (sec I iH sec II dH) SORAN din EFES

-

descrieri ale dentitiei, ale organelor genitale feminine

Medicina greco-romana

- prima femeie ginecolog TROTULA

- nu se faceau disectii

Incepand din sec I dH, civilizatia, inclusiv medicina a trecut din Egipt in Grecia si Italia GALEN (129 201 dH)

- nu au progresat: anatomia, fiziologia, anatomia patologica

decaderea acestei scoli o data cu fondarea Univ din Neapoli (224) Sc de la MONTPELLIER

-

- medic grec

- continua conceptii Sc de la Salerno

- medicul gladiatorilor la Roma

- caracter hipocratic, cu elem galenice si arabe

- autor a 43 de carti de medicina 2 de anatomie

- 1532- prof. Fr. Rabelais efectua disectii pe cadavre umane

descrieri: oase lungi si scurte la care a mentionat toate reliefurile

- a redesteptat interesul pt medicina hipocratica

-

1549 student viitorul Domnitor al Moldovei- Despot Voda- care a intemeiat o Academie latina la Cotnari Univ de la PADOVA

-

- a introdus noi termeni : apofiza, epifiza, condil

-

primele disectii in sec XIII

a sectionat maduva spinala la diferite nivele pt a observa distributia nervilor spinal

- a descris:

-

1276- primele dispozitii medico-legale (deschiderea cadavrelor pt dg de crima)

-

-

- originea spinala si distributia nervilor cranieni

1300 disectii demonstrative in scop didactic EV MEDIU - SEC XIV ANATHOMIA LUI MONDINO DEI LUZZI

- sistemul nervos simpatic

- organele de simt

RENASTEREA SEC XV-XVI

- muschi: buccinator, mic pectoral, poplieu

MICHELANGELO BUONARROTI

- structurile anatomice ala arterelor si venelor

disectii in locuinta sa din Florenta ALBERT DURER

-

- anastomozele arterio-venoase

descrieri de anatomie (prin disecti la animale): uter bicorn, vezica dubla

timp 1500 ani toate descrierile lui au fost considerate dogme (inclusiv descrierile incorecte) CELSUS

- medic roman din sec I dH

- fondatorul plastiei cutanate prin alunecare

-

-

primul tratat de aantomie plastica pt pictori LEONARDO DaVINCI

-

- - 30 autopsii

- 750 scite anatomice

mulaje anatomice injectare de ceara in ventriculii cerebrali SEC XVII

-

- a protestat impotriva vivisectiilor

REMBRANDT ven RYN- ora de anatomie a Prof. Tulpinius (anatomis chirug din Amsterdam) ANDREAS VESAL

- consecinta: completa abandonare a disectiei

Anatomia din Europa oprita in evolutie pt cca 1500 ani. Dezvoltarea cunsotintelor de anatomir a revenit arabilor.

-

copil diseca iepuri si rate

metoda sa = anatomie comparata

JEAN RIOLAN fiul

-

-

medicul regelui Louis al XIII

Tabulae anatomicae1538

De corpuris humani fabrica” – 7 volume, I oase si cartilagii, II - ;ligamente si muschi, III vase, IV nervi, V digestiv si urogenital , VI inima si plaman , VII creier si org de simt; ilustratii St Calcar (elevul lui tizian); enumera 200 greseli ale lui Galen

-

- Galenus nu a gresit ci anatomia amului s-a schimbat de-a lungul celor 14 secole scurse

Osteologia si Antropologia NATHANIEL HIGMORUS

-

Descrieri: sinusul maxilar superior, ingrosarea albuginarii testiculare (corpul lui Higmore)

-

prima descriere a aantomiei: venelor, inimii, urechii interne si externe, mezenteruluim mediastinului m fronixului, aritenoidelor

-

Al.

MAVROCORDAT

-

filozof, teolog, medic

tatal lui Nicolae si Constantin Mavrocordat domnitorii T. Romanesti RAYMOND VIEUSSENS

-

-

a descris sternul, componentele esului sacrum si corpii

galbeni

-

a descris gl parotida, ansa nervului simpatic din jurul arterei

- a dat o noua explicatie curburii femurului, humerusului

subclaviculare, limbul care delimiteaza fosa ovala de pe peretele intern

- organele interne putin studiate

al atriului deprt (inelui lui Vieussens) ANTONIO PACCHIONI

- greseli: cristalinul in centrul ochiului, vena cava in ficat

- conceptii: anatomia = rationala, ceorelarea structurii cu

functia, intelepciunea fortei divine

a descris gaura ovala a corpului cerebelului, granulatiile arhnoide (granulatiile Pacchioni) Antonius Maria VALSALVA IMOLENSIS

-

cel mai vechi preparat anatomic din lume la univ. din Basel: scheletul condamnatului la moarte Kobkerer von gebweiler decapitat preparat de Vesal in 1543 (disectie publica)

acuzat de Biserica pt autopsia unui agonic consamnat

-

-

-

a descris prima data antrul mastoidian

a descris sinusurile valvulelor sigmoide ale aortei Giovanni Batista MORGANI

-

a descris sornetul nazal, bulbul olfactiv, sinusurile anorectale William HUNTER si John HUNTER

-

laardere pe rug

-

pedeapsa comutata de rege la un pelerinaj la Sf Mormant

-

descrierea canalului arterei femurale

la reintoarcere in europa nafragiul pe insula Zenta, unde a

-

murit de tifos

Antonio SCARPA a descris triunghiul inghino- crural (trinugiul

-

elevii lui Vesal: realdo Colombo descrierea micii circulatii;

B.

nervii optici, dintii Denumirile anatomice din per Renasterii:

Eustachio descrieri: trompa urechi interne, suprarenala,

Scarpa) Luigi ROLANDO descrierea scizurii cerebrale (ii poarta numele)

Alfonso CORTI descrie organul auditiv Wilhelm HIS senior- descrie canalul tireoglos, tecile perivasculare din spatiul subarahnoidian

-

trompa Eustacchio si Faloppio

- orificiul fetal interatrial Botal

- canalul de comunicare intre vena ombilicala si cava inf a lui

W.

descrie fascicolul excitoconductor din inima (fasc HIS)

HIS junior

Arantius

prima incercare de uniformizare a terminologeiei anatomice Basel

- valvulele venelor superficiale Bauhin

1895

- apeductul Sylvius

Anatomia microscopica - > Histologia

-

- s-au extins cunostintele anatomice in profunzimea organelor

- la baza: - dezv astronomiei galilei si Kepler, inventarea lunetei, pe

baza lentilelor maritoare

a parut in sec XVII dupa descoperirea microscopului

- canalul gl. Submaxilar Wharton

canalul pancreatic Wirsung MIGUEL SERVET

- a (re)descoperit mica circulatie sangvina

-

- precursorul lui Harvey(descoperitorul circul sangv in 1628)

cuplare a 2 lentile oculari si obiectiv in sec XVII, atribuita fie lui Galilei,

-

fie fratilor JENSEN ( lunetierii Hans si Zacharias), fie fizicainului italian Fonatana

-

construirea si folosirea microscopului R. Hooke

acuzat de calvin pt erezie, a fost ars pe rug impreuna cu scrierile sale ANDREA CESALPINO

-

-

prof de anatomie la Pisa si roma, botanist si mineralog

structuri anatomice studiate de Antony van Leenwenhoek, Marcello Malpighi Robert HOOKE

-

- micrografia

- primul care a introdus denumirea de celula

Antony van Leenwenhoek

-

studii microscopice pe plante

-

Originea vaselor sangvine e inima

circulatia : vena cava ->inima->aorta GABRIEL FALOPPIO

-

a descris urechea interna, ramurile nervului trigemen, sfenoidul, org genitale WILLIAM HARVEY

-

precursori: Ibn al nafis, Vesal, Servet, Colombo, Cesalpino

-

A descris valvele venoase, circulatia sangelui 1628, miscarile inimii

-

-

comerciant si slefuitor de lentile

- a construit lentilele si microscoape care marea u de 200 ori imaginea

- a descris hematiile, struct cristalinului, neurofibrilele, f musculare

-

Excitatia anatomica de motu cordis et sanguinis circulatione

striate, spermatozoizii

-

descoperirile sale: aripa de labina, aparat de intepat/supt al purice si

tantar, fir

de par uman, animal

a trimis Societatii regale de Stiinte din Londra 112 scrisori continand

1628

-

Lucrare de embriologie

Precursor al fiziologiei si biofiz moderne FRANCIS GLISSON

-

- elev al lui Harvey

M.

MALPIGHI

- anatomist , fiziolog, clinician

-

a descris struct microscopice ale pielii, limbii, plamanului, ficatului, splinei, rinichiului Johann Nathaniel LIEBRKUHN

-

a descoperit capilarele

a descris capsula, structura si functiile ficatului, simptomele rehitismului GASPARE ASELLI

-

-

a redescoperit limfaticele epiploice JEAN PECQUET

descrie gl din mucoasa intestinala (glandele L) Francois Marie Xavier BICHAT

-

descoperire: canalul toracic la caine

-

G.

F. DACQUAPENDENTE

- intemeietorul histologiei

- a descris 21 tipuri de tesuturi

-

intemeietorul primuli amfiteatru permanent de antomie de la

- Traite des mambranes 1800

univ din Padova

conceptia sa: sediul proceselor patologice in tesuturi Robert BROWN

-

-

in mijl amfiteatrului se afla masa de disectie

ridicarea capacului ei permitea aducerea cadavrului care era transportat pe un canal de apa in acel loc Jean Evanghelista PURKINJE

-

 

- botanist

- descrierea nucleului celulelor in cel pielii

descrie celulele stratului intermediar din cortexul cerebelos Hugo van MOHL

-

2. Texte de medicina

- ruinele orasului sumerian Nippur

- botanist si anatomist

- 2800 iH

- a descris protoplasma = citoplasma in 1834

- scrieri medicale magico hieratice si laice (practica medicalo-empirica)

Regnier de GRAAF

3.

textele din marea Biblioteca de la Ninive

-

a descris foliculul ovarian (folicului de Graaf)

- ale regelui Asurbanipal al Asiriei

Theodor SCHWANN

- bibelioteca distrusa impreuna cu orasul, a fost in parte recuperata

-

semnalat teaca nervoasa (teaca Schwann) si celulele care o

4.

textele medicale de la Mattusila

formeaza (celulele Schwann) robert REMAK descrierea cordoanelor hepatice (cordoane Remak) Franz von LEYDIG descris celulele interstitiale din testicul,

- capitala hititilor

- medicii practicieni erau sacrdoti

Herodot a descirs medicina de itrajutorare: bonavii veneau in piete si trecatorii ii ajutau cu sfaturi

-

care-i poarta numele Max SCHULTZE descriere ale structurilor retiniene Louis Antoine RANVIER a descoperit incizurile de la nivelul tecilor nervoase (care-i poarta numele) Heinrich W. G. WLALDEYER descrie inelul limfatic rinofaringian Camillo GOLGI

-

Preotii medicii (sacerdotii) erau de 3 tipuri:

o

Baru se ocupau cu anamneza, dg magic, pragmatic

Asipu preot vindecator prin invocari, rugaciune, anamneza, alungau spiritul rau din corp, casa

o

o

Asu terapeutul propriu-zis

Dg magic si progosticul se faceau:

-examinau ficatul unei oi sacarificate in acest scop

- descopera organitul care-i poarta numele

-

orientarea unor betiosare in gaurile inui ficat de argila

- a deschis calea spre ultrastructura

- premiul Nobel in 1906

asezarea picaturii de ulei puse la suprafata apei Tratamente:

-

Santiago R. CAJAL

-

implorarea zeului vindecator

- descrieri ale structurii histologice din SNC

- autobiografia sa in 1937

purificarea bolnavului imbaieri cu apa din fluviile sfinte, ungere cu ulei, aprinderea focului ritual de preoti

-

- premiul Nobel in 1906

-

transferul bolii intr-un animal mic

2. ETAPA MICROSCOPICA

J. MULLER - a incercat o clasificare usoara a tumorilor in maligne si benigne -a fondat ipoteza erediatara a tumorilor Rudolf VIRCHOW

ungerea cu substante fetide pt alungarea duhurilor rele Profilaxia:

-

-

purtarea amuletelor cu semnificatie magica

Remedii

- Vegetale palmier, cedru, pin ,smochin, sofran, ceapa etc

- fondatorul anatomiei patologice moderne

- Animale limba de soarece, oase de om, lapte de magarita

- anatomopatolog, antropolog

- anpolitic conceptiile sale in opozitie cu Bismark

- Minerale alaun, gips, pucioasa, praf de pe mormant/ de la pragul

casei

-

Administrare: per os, pe piele, clisme uleioase, pulberi in urechi

- prof lui V. Babes

- a introdus conceptul de proces malign

- a descris tromboza, embolia, arterita

- a initiat dg histopatologice in tumori

- celula = unitatea morfofunctionala

- Celular Pathologie 1858

- Greseli: autonomia celulara, negarea existentei organitelor

MEDICINA GREACA

Exista 5 perioade distincte:

I. Medicina veche

II. Medicina Homerica

III. Medicina filozofilor-medici

IV. Medicina Hipocratica

V. Medicina post-hipocratica

I. vechea medicina greaca (cretano-myceniana) 1800-800 dH

celulare, rolul etiologic al bacteriilor in patogeneza unor boli W. HISS - senior

a realizat microtomul pt a obtine sectiunile foarte subtiri din organe

E.

a introdus biopsia (initial pt bolile de piele) -> mijloc de dg

-

-

H. BESNIER

Surse de informare:

- sapaturi arheologice

- descoerirea Troiei si civilizatiei Myceno-Peloponeze de Schlieman

- descoperire Cnossos din Creta de Sir Evans

J.

-

celule BENNET

-

PAGET

prelegeri de anatomie patologica chirurgicala cu desene si

a descris dg diferential intre tumorile maligne si benigne (pe

- legende populare

- poeme epice: Iliada, Odiseea, Theogonia

Caractere:

- medicina mitica (zei vindecatori)

- practicienii apartin clasei superioare: rar scalvi

stabili ( asklepiazii practicau yatreon = spital langa templeel lui Asklepios)

ambulanti (periodenti ) consultau in piete = medici tineri II. Medicina din vremea lui Homer 1000-850 iH boli: ciuma

III.

- Sec. VII iH- sec IIIdH

-

-

Filozofii medici

baza aspectului celulelor tumorale) COHNHEIM

- a studiat inflamatia

- a aratat migrarea polimorfonuclearelor pri peretele capilarelor

- a fundamentata teoria originii embriologice a tumorilor

a efectuat prima incercare de clasificare a tumorilor pe baza originii lor embrionare LANGHANS a descris celula gigantica din tuberculoza MECINIKOV

-

- Nu toti erau greci

- Tales din Millet apa = element de baza al vietii

- prof lui Cantacuzino

- Anaximandros = viata initial in apa, apoi pe uscat

- a descoperit fagocitoza (termen pe care l-a creat)

- Empedocles = teoria anticreationsita = organismele se nasc din mal

- teoria celulara a imunitatii (1884,1887,1892)

- Pitagora

- Democrit

IV.

Medicina hipocratica

MESOPOTAMIA

Surse de informare :

- scrierile pe tablite de lut sau gravate in piatra

Hipocrate

- Fondatorul exmenului medical la patul bolnavului

- Creatorul observatieie evolutiei bolii

- popoarele mesopotamice organizare statale

1. Codul regelul hammurabi ai Babilonului

- Autorul teoriei umorilor : sange, felgma, bila galbena, bila neagra

-

pe rationament riguros, teoria umorilor integreaza organismul in mediul

Intemeietorul primei doctirne medicale bazate pe fapte de observatie ,

culegerea de legi descoperite in 1902 la Susa de catre

-

arheologul Morgan

contine: a) prolog, b) text cu 280 articole despre drepturi, proprietate, recompense, c) epilog referiri medicale

-

extern

Umoarea altereata sau in exces trebuie eliminata brusc prin criza sau lent prin liza

-

Jean Francois Fernel (1497-1558)- utilizeaza termenul de fiziologie pentru prima oara ca titlu al primei parti a tratatului sau Medicina, publicat la Paris (1542) in zece editii succesive.

-

Daca umoarea nu s-a eliminat -> cronicizarea bolii

-

Toate bolile au cauze reale, pot fi cunoscute:

o

Interne: alimentatie gresita, schimbari de temperatura din

aer, apa

 

o

Externe: tulburarea echilibrului celor 4 umor ale organismului

Renasterea

Trasaturi caracteristice :

dezvoltarea stiintelor in aceasta perioada, da un nou impuls fiziologiei se reia practica anticilor de disectie a cadavrelor umane si cea a vivisectiei pentru intelegerea functionarii lor fiziologia progreseaza indirect prin anatomie, dar ramane inca in epoca deductiv speculativa intrucat datele de anatomie sunt lacunare, iar experimentul fiziologic si cunostintele de fizica si chimie lipsesc.

contemplarea intamplatoare, pe care se fundamenta filozofia naturii a anticilor, este inlocuita progresiv cu :

-observatia sistematica -observatia controlata -experimentul Figuri reprezentative:

Sec. al XV-lea Leonardo da Vinci (1452-1519)- contributiile aduse de acest uomo universale,

metoda, modul de analiza si de interpretare a faptelor sunt pline de interes pentru evolutia fiziologiei. Cel mai stralucit reprezentant al conceptiei umaniste considera ca stiinta provine din observatie, nu din autoritate.A explicat zgomotul arterial cardiac prin inchiderea valvelor inimii ; miscarile plamanilor sunt pasive, urmand cele ale cutiei toracice, intretinute de contractia muschilor costali. Sunt suficiente aceste doua exemple pentru a observa indepartarea de conceptia teologica animista

si

orientarea spre intelegerea mecanicista, exigent rationala.

Sec. al XVI-lea Paracelsus (1493-1541) numele cel mai lung din istoria

medicinei

PhillipusTheophrastus Aureolus Bombastus von Hohenheim- si-a luat numele de paracelsus dupa scriitorul roman Celsus, dorind sa arate ca este mai presus- se

numara printre cei dintai medici ai renasterii care deschid lupta

impotriva

scolasticii si a dogmatismului galenic. Preconizeaza cercetarea libera a faptelor si experimentarea. Andreas Vesalius (1514-1564)- deschide calea fiziologiei

moderne prin intemeierea unei metode de studiu anatomic in lucrarea monumentala De Humani corporis fabrica. Spre deosebire de descriptivismul antic si medieval, anatomia renasterii se straduieste sa discearna functia ce izvoraste dintr-o anumita structura, mai mult emite ipoteze fiziologice. Miguel Servet (1511-1553) descrie corect drumul sangelui

in

mica circulatie

(ventricolul drept ->pulmon-> atriul stang) si insereaza chestiuni anatomofiziologice intr-un eseu teologic. Fabrizio dAquapendente ( 1537-1619) premergator al lui Harvey, i-a oferit acestuia un argument anatomic consistent pentru ideea de itinerar al sangeluiintr-un circuit inchis, demonstrand imposibilitatea circulatiei sanguine in doua sensuri prin acelasi vas.