Grecia antica

Perioada prehipocratica (1200-1400 iH)

ALCMEON DIN CROTONA - a desris primul tratat de anatomie din lume - a descris nervul optic, tuba faringiana, creierul - a efectuat primele disectii pe animale - a diferentiat in inima atriul de ventricul (premiera mondiala) HOMER - cunostinte anatomice in Iliada si Odiseea - termeni anatomici: clavicula, astragal, intestin, peritoneu, epiploon, vezica urinara, grasime perineala, ombilic, vasele mari pleaca spre cap si gat ARISTOTEL - parintele anatomiei comparate - a descris dentitia la diferite animale - interpretari eronate: nr. Dintilor la barbat > femeie

Anatomia araba
- moartea profetului si fondatorului Islamului MOHAMED(632 dH) - arabii au inceput cucerirea lumii: Alexandria (642 dH trupele lui Omar), incendierea bibiliotecii lui BRUCCHION, e luni volumele = combustibil pt incalzirea bailor publice - la scurt timp cuceritorii au devenit propagatorii stiintei - fondarea Universitatii din Bagdad: contine o scoala de medicina, un spital - medicina araba a acestei epoci nu a fost originala, ci teoretica si analitica - traduceri in limba araba: lucrarile lui Hipocrate, Dioscoride, Galen - si extinse tot in teritoriul cucerit: Asia Mica, sudul Mediteranei, Spania si NV Mediteranei - medicica araba 3 perioade: febra traducerilor (sec VII, inceput sec VIII), a compilarii anticilor, a adaptarii medicinei grecesti si siriene la civilizatia Islamica din perioada de aur. AVICENA 980-1037 - printul medicinei arabe - medic de tip hipocratic, scriitor complex, am de stat

Perioada hipocratica
HIPOCRATE Lucrari de anatomie din CORPUSUL HIPOCRATIC - osteologie bine dezvoltata, bazata pe traumatologie, tratat despre articulatii - descrieri: trahee, plamani, cordon ombilical, uretere - anatomia si fiziologia = bazele medicinii - nu se efectuau disectii - nu se cunostea interrelatia dintre vene si artere - nu se facea distinctie intre tendoane, nervi Perioada alexandrina (sec I iH sec I dH) - primele disectii pe cadavre, pe condamnati - deosebire intre tendoane, nervi, vase sangvien - anatomia nu are caracter stiintific HEROFIL - primul medic celebru al SC din Alexandria - descrieri anatomice: nervi, diferentierea intre nervi cranieni si spinali, vascularizatia meningelui teascul (prescar) lui Herofil, ventriculii cerebrali ventriculul IV, plexul coroid, ochiul, pancreasul, duoden primul care a dat acest nume, unele glande ERASISTRATE DIN COS - dinstinctia dintre principalele segmente ale encefalului - descrie valvele cardiale - descrie conexiunile dintre artere si vene SCOALA METODICA (sec I iH sec II dH) SORAN din EFES - descrieri ale dentitiei, ale organelor genitale feminine

- canonul medicinii- compilatie a medicini grecesti si arabe, cateva

date anatomice: insertia m. globului ocular, considerate proprii aspura unor moduri de dg si unor procedee operatorii JESUS HALY (Bagdad , inceput sec X) - medic si alchimis, masterul chirurugiei arabe- daca anatomia este ignorata vor fi comise greseli si pacientul va fi omorat AVENZOAR - nu a fost preocupat de anatomie - a descris tumorile maduvei spinale AVERROES - doctorul subtil - elevul lui Avnezoar - cartile sale = compilare galenica

- a descris rolul retinei in formarea vederii

IBN AL NAFIS - descriere partiala a micii circulatii danguine La inceput mileniul al II lea dH- primele Scoli medicale in Europa: SC de la SALERNO - fondatori 4 medici: grec,latin,evreu, sarrasin - invatamant laic: predat in multe limbi, caracter galenic si analitic, specializari: oculistica, urologie, ginecologie - prima femeie ginecolog TROTULA - nu se faceau disectii - nu au progresat: anatomia, fiziologia, anatomia patologica - decaderea acestei scoli o data cu fondarea Univ din Neapoli (224) Sc de la MONTPELLIER - continua conceptii Sc de la Salerno - caracter hipocratic, cu elem galenice si arabe - 1532- prof. Fr. Rabelais efectua disectii pe cadavre umane - 1549 student viitorul Domnitor al Moldovei- Despot Voda- care a intemeiat o Academie latina la Cotnari Univ de la PADOVA - primele disectii in sec XIII - 1276- primele dispozitii medico-legale (deschiderea cadavrelor pt dg de crima) - 1300 disectii demonstrative in scop didactic EV MEDIU - SEC XIV ANATHOMIA LUI MONDINO DEI LUZZI

Medicina greco-romana
Incepand din sec I dH, civilizatia, inclusiv medicina a trecut din Egipt in Grecia si Italia GALEN (129 201 dH) - medic grec - medicul gladiatorilor la Roma - autor a 43 de carti de medicina 2 de anatomie - descrieri: oase lungi si scurte la care a mentionat toate reliefurile - a redesteptat interesul pt medicina hipocratica - a introdus noi termeni : apofiza, epifiza, condil - a sectionat maduva spinala la diferite nivele pt a observa distributia nervilor spinal - a descris: - originea spinala si distributia nervilor cranieni - sistemul nervos simpatic - organele de simt - muschi: buccinator, mic pectoral, poplieu - structurile anatomice ala arterelor si venelor - anastomozele arterio-venoase - descrieri de anatomie (prin disecti la animale): uter bicorn, vezica dubla - timp 1500 ani toate descrierile lui au fost considerate dogme (inclusiv descrierile incorecte) CELSUS - medic roman din sec I dH - fondatorul plastiei cutanate prin alunecare - a protestat impotriva vivisectiilor - consecinta: completa abandonare a disectiei Anatomia din Europa oprita in evolutie pt cca 1500 ani. Dezvoltarea cunsotintelor de anatomir a revenit arabilor.

RENASTEREA SEC XV-XVI

MICHELANGELO BUONARROTI - disectii in locuinta sa din Florenta ALBERT DURER

- primul tratat de aantomie plastica pt pictori

LEONARDO DaVINCI - - 30 autopsii - 750 scite anatomice - mulaje anatomice injectare de ceara in ventriculii cerebrali SEC XVII REMBRANDT ven RYN- ora de anatomie a Prof. Tulpinius (anatomis chirug din Amsterdam) ANDREAS VESAL - copil diseca iepuri si rate

metoda sa = anatomie comparata

- Tabulae anatomicae 1538 - De corpuris humani fabrica 7 volume, I oase si

cartilagii, II - ;ligamente si muschi, III vase, IV nervi, V digestiv si urogenital , VI inima si plaman , VII creier si org de simt; ilustratii St Calcar (elevul lui tizian); enumera 200 greseli ale lui Galen

JEAN RIOLAN fiul - medicul regelui Louis al XIII

- Galenus nu a gresit ci anatomia amului s-a schimbat de-a lungul

celor 14 secole scurse - Osteologia si Antropologia NATHANIEL HIGMORUS - Descrieri: sinusul maxilar superior, ingrosarea albuginarii testiculare (corpul lui Higmore) Al. MAVROCORDAT - filozof, teolog, medic - tatal lui Nicolae si Constantin Mavrocordat domnitorii T. Romanesti RAYMOND VIEUSSENS - a descris gl parotida, ansa nervului simpatic din jurul arterei subclaviculare, limbul care delimiteaza fosa ovala de pe peretele intern al atriului deprt (inelui lui Vieussens) ANTONIO PACCHIONI - a descris gaura ovala a corpului cerebelului, granulatiile arhnoide (granulatiile Pacchioni) Antonius Maria VALSALVA IMOLENSIS - a descris prima data antrul mastoidian - a descris sinusurile valvulelor sigmoide ale aortei Giovanni Batista MORGANI - a descris sornetul nazal, bulbul olfactiv, sinusurile anorectale William HUNTER si John HUNTER - descrierea canalului arterei femurale Antonio SCARPA a descris triunghiul inghino- crural (trinugiul Scarpa) Luigi ROLANDO descrierea scizurii cerebrale (ii poarta numele) Alfonso CORTI descrie organul auditiv Wilhelm HIS senior- descrie canalul tireoglos, tecile perivasculare din spatiul subarahnoidian W. HIS junior descrie fascicolul excitoconductor din inima (fasc HIS)

- prima descriere a aantomiei: venelor, inimii, urechii interne si

externe, mezenteruluim mediastinului m fronixului, aritenoidelor - a descris sternul, componentele esului sacrum si corpii galbeni - a dat o noua explicatie curburii femurului, humerusului - organele interne putin studiate - greseli: cristalinul in centrul ochiului, vena cava in ficat - conceptii: anatomia = rationala, ceorelarea structurii cu functia, intelepciunea fortei divine

- cel mai vechi preparat anatomic din lume la univ. din

Basel: scheletul condamnatului la moarte Kobkerer von gebweiler decapitat preparat de Vesal in 1543 (disectie publica) - acuzat de Biserica pt autopsia unui agonic consamnat laardere pe rug - pedeapsa comutata de rege la un pelerinaj la Sf Mormant - la reintoarcere in europa nafragiul pe insula Zenta, unde a murit de tifos - elevii lui Vesal: realdo Colombo descrierea micii circulatii; B. Eustachio descrieri: trompa urechi interne, suprarenala, nervii optici, dintii Denumirile anatomice din per Renasterii: - trompa Eustacchio si Faloppio - orificiul fetal interatrial Botal - canalul de comunicare intre vena ombilicala si cava inf a lui Arantius - valvulele venelor superficiale Bauhin - apeductul Sylvius - canalul gl. Submaxilar Wharton - canalul pancreatic Wirsung MIGUEL SERVET - a (re)descoperit mica circulatie sangvina - precursorul lui Harvey(descoperitorul circul sangv in 1628) - acuzat de calvin pt erezie, a fost ars pe rug impreuna cu scrierile sale ANDREA CESALPINO - prof de anatomie la Pisa si roma, botanist si mineralog - Originea vaselor sangvine e inima - circulatia : vena cava ->inima->aorta GABRIEL FALOPPIO - a descris urechea interna, ramurile nervului trigemen, sfenoidul, org genitale WILLIAM HARVEY - precursori: Ibn al nafis, Vesal, Servet, Colombo, Cesalpino - A descris valvele venoase, circulatia sangelui 1628, miscarile inimii - Excitatia anatomica de motu cordis et sanguinis circulatione 1628 - Lucrare de embriologie - Precursor al fiziologiei si biofiz moderne FRANCIS GLISSON - elev al lui Harvey - anatomist , fiziolog, clinician - a descris capsula, structura si functiile ficatului, simptomele rehitismului GASPARE ASELLI - a redescoperit limfaticele epiploice JEAN PECQUET - descoperire: canalul toracic la caine G. F. DACQUAPENDENTE - intemeietorul primuli amfiteatru permanent de antomie de la univ din Padova - in mijl amfiteatrului se afla masa de disectie - ridicarea capacului ei permitea aducerea cadavrului care era transportat pe un canal de apa in acel loc Jean Evanghelista PURKINJE

prima incercare de uniformizare a terminologeiei anatomice Basel

1895

Anatomia microscopica - > Histologia

- a parut in sec XVII dupa descoperirea microscopului - s-au extins cunostintele anatomice in profunzimea organelor - la baza: - dezv astronomiei galilei si Kepler, inventarea lunetei, pe baza lentilelor maritoare - cuplare a 2 lentile oculari si obiectiv in sec XVII, atribuita fie lui Galilei, fie fratilor JENSEN ( lunetierii Hans si Zacharias), fie fizicainului italian Fonatana - construirea si folosirea microscopului R. Hooke - structuri anatomice studiate de Antony van Leenwenhoek, Marcello Malpighi Robert HOOKE - studii microscopice pe plante - micrografia - primul care a introdus denumirea de celula Antony van Leenwenhoek - comerciant si slefuitor de lentile - a construit lentilele si microscoape care marea u de 200 ori imaginea - a descris hematiile, struct cristalinului, neurofibrilele, f musculare striate, spermatozoizii - a trimis Societatii regale de Stiinte din Londra 112 scrisori continand descoperirile sale: aripa de labina, aparat de intepat/supt al purice si tantar, fir de par uman, animal M. MALPIGHI - a descoperit capilarele - a descris struct microscopice ale pielii, limbii, plamanului, ficatului, splinei, rinichiului Johann Nathaniel LIEBRKUHN - descrie gl din mucoasa intestinala (glandele L) Francois Marie Xavier BICHAT - intemeietorul histologiei - a descris 21 tipuri de tesuturi - Traite des mambranes 1800 - conceptia sa: sediul proceselor patologice in tesuturi Robert BROWN - botanist - descrierea nucleului celulelor in cel pielii

- descrie celulele stratului intermediar din cortexul cerebelos Hugo van MOHL - botanist si anatomist - a descris protoplasma = citoplasma in 1834 Regnier de GRAAF - a descris foliculul ovarian (folicului de Graaf) Theodor SCHWANN - semnalat teaca nervoasa (teaca Schwann) si celulele care o formeaza (celulele Schwann) robert REMAK descrierea cordoanelor hepatice (cordoane Remak) Franz von LEYDIG descris celulele interstitiale din testicul, care-i poarta numele Max SCHULTZE descriere ale structurilor retiniene Louis Antoine RANVIER a descoperit incizurile de la nivelul tecilor nervoase (care-i poarta numele) Heinrich W. G. WLALDEYER descrie inelul limfatic rinofaringian Camillo GOLGI - descopera organitul care-i poarta numele - a deschis calea spre ultrastructura - premiul Nobel in 1906 Santiago R. CAJAL - descrieri ale structurii histologice din SNC - autobiografia sa in 1937 - premiul Nobel in 1906

2. ETAPA MICROSCOPICA
J. MULLER - a incercat o clasificare usoara a tumorilor in maligne si benigne -a fondat ipoteza erediatara a tumorilor Rudolf VIRCHOW - fondatorul anatomiei patologice moderne - anatomopatolog, antropolog - anpolitic conceptiile sale in opozitie cu Bismark - prof lui V. Babes

2. Texte de medicina - ruinele orasului sumerian Nippur - 2800 iH - scrieri medicale magico hieratice si laice (practica medicalo-empirica) 3. textele din marea Biblioteca de la Ninive - ale regelui Asurbanipal al Asiriei - bibelioteca distrusa impreuna cu orasul, a fost in parte recuperata 4. textele medicale de la Mattusila - capitala hititilor - medicii practicieni erau sacrdoti - Herodot a descirs medicina de itrajutorare: bonavii veneau in piete si trecatorii ii ajutau cu sfaturi - Preotii medicii (sacerdotii) erau de 3 tipuri: o Baru se ocupau cu anamneza, dg magic, pragmatic o Asipu preot vindecator prin invocari, rugaciune, anamneza, alungau spiritul rau din corp, casa o Asu terapeutul propriu-zis Dg magic si progosticul se faceau: -examinau ficatul unei oi sacarificate in acest scop - orientarea unor betiosare in gaurile inui ficat de argila - asezarea picaturii de ulei puse la suprafata apei Tratamente: - implorarea zeului vindecator - purificarea bolnavului imbaieri cu apa din fluviile sfinte, ungere cu ulei, aprinderea focului ritual de preoti - transferul bolii intr-un animal mic - ungerea cu substante fetide pt alungarea duhurilor rele Profilaxia: - purtarea amuletelor cu semnificatie magica Remedii - Vegetale palmier, cedru, pin ,smochin, sofran, ceapa etc - Animale limba de soarece, oase de om, lapte de magarita - Minerale alaun, gips, pucioasa, praf de pe mormant/ de la pragul casei - Administrare: per os, pe piele, clisme uleioase, pulberi in urechi

- a introdus conceptul de proces malign

- a descris tromboza, embolia, arterita - a initiat dg histopatologice in tumori - celula = unitatea morfofunctionala - Celular Pathologie 1858 - Greseli: autonomia celulara, negarea existentei organitelor celulare, rolul etiologic al bacteriilor in patogeneza unor boli W. HISS - senior - a realizat microtomul pt a obtine sectiunile foarte subtiri din organe E. H. BESNIER - a introdus biopsia (initial pt bolile de piele) -> mijloc de dg J. PAGET - prelegeri de anatomie patologica chirurgicala cu desene si celule BENNET - a descris dg diferential intre tumorile maligne si benigne (pe baza aspectului celulelor tumorale) COHNHEIM - a studiat inflamatia - a aratat migrarea polimorfonuclearelor pri peretele capilarelor - a fundamentata teoria originii embriologice a tumorilor

MEDICINA GREACA
Exista 5 perioade distincte: I. Medicina veche II. Medicina Homerica III. Medicina filozofilor-medici IV. Medicina Hipocratica V. Medicina post-hipocratica I. vechea medicina greaca (cretano-myceniana) 1800-800 dH Surse de informare: - sapaturi arheologice - descoerirea Troiei si civilizatiei Myceno-Peloponeze de Schlieman - descoperire Cnossos din Creta de Sir Evans - legende populare - poeme epice: Iliada, Odiseea, Theogonia Caractere: - medicina mitica (zei vindecatori) - practicienii apartin clasei superioare: rar scalvi - stabili ( asklepiazii practicau yatreon = spital langa templeel lui Asklepios) - ambulanti (periodenti ) consultau in piete = medici tineri II. Medicina din vremea lui Homer 1000-850 iH boli: ciuma III. Filozofii medici - Sec. VII iH- sec IIIdH - Nu toti erau greci - Tales din Millet apa = element de baza al vietii - Anaximandros = viata initial in apa, apoi pe uscat - Empedocles = teoria anticreationsita = organismele se nasc din mal - Pitagora - Democrit IV. Medicina hipocratica Hipocrate - Fondatorul exmenului medical la patul bolnavului - Creatorul observatieie evolutiei bolii

- a efectuat prima incercare de clasificare a tumorilor pe baza

originii lor embrionare LANGHANS a descris celula gigantica din tuberculoza MECINIKOV - prof lui Cantacuzino

- a descoperit fagocitoza (termen pe care l-a creat)

- teoria celulara a imunitatii (1884,1887,1892)

MESOPOTAMIA
Surse de informare : - scrierile pe tablite de lut sau gravate in piatra - popoarele mesopotamice organizare statale 1. Codul regelul hammurabi ai Babilonului - culegerea de legi descoperite in 1902 la Susa de catre arheologul Morgan - contine: a) prolog, b) text cu 280 articole despre drepturi, proprietate, recompense, c) epilog referiri medicale

- Autorul teoriei umorilor : sange, felgma, bila galbena, bila neagra

- Intemeietorul primei doctirne medicale bazate pe fapte de observatie , pe rationament riguros, teoria umorilor integreaza organismul in mediul extern

- Umoarea altereata sau in exces trebuie eliminata brusc prin criza sau lent prin liza - Daca umoarea nu s-a eliminat -> cronicizarea bolii - Toate bolile au cauze reale, pot fi cunoscute: o Interne: alimentatie gresita, schimbari de temperatura din aer, apa o Externe: tulburarea echilibrului celor 4 umor ale organismului

Jean Francois Fernel (1497-1558)- utilizeaza termenul de fiziologie pentru prima oara ca titlu al primei parti a tratatului sau Medicina, publicat la Paris (1542) in zece editii succesive.

Renasterea
Trasaturi caracteristice : dezvoltarea stiintelor in aceasta perioada, da un nou impuls fiziologiei se reia practica anticilor de disectie a cadavrelor umane si cea a vivisectiei pentru intelegerea functionarii lor fiziologia progreseaza indirect prin anatomie, dar ramane inca in epoca deductiv speculativa intrucat datele de anatomie sunt lacunare, iar experimentul fiziologic si cunostintele de fizica si chimie lipsesc.

contemplarea intamplatoare, pe care se fundamenta

filozofia naturii a anticilor, este inlocuita progresiv cu : -observatia sistematica -observatia controlata -experimentul Figuri reprezentative: Sec. al XV-lea Leonardo da Vinci (1452-1519)- contributiile aduse de acest uomo universale, metoda, modul de analiza si de interpretare a faptelor sunt pline de interes pentru evolutia fiziologiei. Cel mai stralucit reprezentant al conceptiei umaniste considera ca stiinta provine din observatie, nu din autoritate.A explicat zgomotul arterial cardiac prin inchiderea valvelor inimii ; miscarile plamanilor sunt pasive, urmand cele ale cutiei toracice, intretinute de contractia muschilor costali. Sunt suficiente aceste doua exemple pentru a observa indepartarea de conceptia teologica animista si orientarea spre intelegerea mecanicista, exigent rationala. Sec. al XVI-lea Paracelsus (1493-1541) numele cel mai lung din istoria medicinei PhillipusTheophrastus Aureolus Bombastus von Hohenheimsi-a luat numele de paracelsus dupa scriitorul roman Celsus, dorind sa arate ca este mai presus- se numara printre cei dintai medici ai renasterii care deschid lupta impotriva scolasticii si a dogmatismului galenic. Preconizeaza cercetarea libera a faptelor si experimentarea. Andreas Vesalius (1514-1564)- deschide calea fiziologiei moderne prin intemeierea unei metode de studiu anatomic in lucrarea monumentala De Humani corporis fabrica. Spre deosebire de descriptivismul antic si medieval, anatomia renasterii se straduieste sa discearna functia ce izvoraste dintr-o anumita structura, mai mult emite ipoteze fiziologice. Miguel Servet (1511-1553) descrie corect drumul sangelui in mica circulatie (ventricolul drept ->pulmon-> atriul stang) si insereaza chestiuni anatomofiziologice intr-un eseu teologic. Fabrizio dAquapendente ( 1537-1619) premergator al lui Harvey, i-a oferit acestuia un argument anatomic consistent pentru ideea de itinerar al sangelui intr-un circuit inchis, demonstrand imposibilitatea circulatiei sanguine in doua sensuri prin acelasi vas.