Sunteți pe pagina 1din 6

Curs 4 MEDICINA RENASTERII

Renasterea = eliberarea facultatilor creatoare si a faculattii de gandire a omului >> decat in evul mediu. -aceasta reinnoire reda omului incredere in capacitatile sale si ii ofera posibilitatea de a ii satisface setea de cunoastere -in aceasta epoca se creeaza conditiile reintoarcerii la stiinta si cultura -popoarele migratoare care invadasera Eur. sunt convertite la crestinism, sunt civilizate si asimilate la popoarele pe care le-au cucerit=> se restab ordinea -un vant de libertate redesteapta dorinta omului de a cunoaste, de a sti; decid sa nu mai accepte fara sa verifice ideile si preceptele impuse de altii Renasterea culturii si stiintei e posibila dat conditiilor ist si dat unor profunde schimbari ec si soc -calatoriile ist ale lui Columb, Magelan, ant lor Marco Pollo, au dus la descop unor noi terit -se dez orasele, dez bazata pe interese ec =>dez unei vieti citadine complexe propice dez. cult si stiintei -se creeaza primele state nationale monarhice:Franta, Spania, Anglia, Rusia -apare un nou mod de a gandi, care pune in centru omul -se descopera tiparul -debutul med experim in patol si fiziol Medicii sec XV-XVII aduc contrib imp pt dez med, cu precadere in 3 domenii:morfologie(sp anato) +fiziol, patol gen, chirurgie dez artelor- marile genii ale lumii: Michelangelo, da Vinci, Rafael, Durer- nu se multumesc numai sa contempleze si sa redea frumusetea corpului omenesc ci sunt interesati in a cun in amanunt structurile acestuia, realiz ca anato nu inseamna doar oase si muschi, ci si viscere, vase, ligam => multi diseca cadavre, pe ascuns de cele mai multe ori si deseneaza struct obs -e unanim recunoscut ca practica chirurgiei si a med in gen nu e posibila fara a cun alc corp omenesc 1342- Jose Alcantera "Istoria disectiei este fara indoiala unul din cele mai interesante capitole ale progresului omenirii" -la inc Renasterii disectia e privita ca un sacrilegiu, desi in antichitate cu toata prohibitia impusa s-a practicat(egipteni) -cu toate interdictiile, exista artisti care o practica, uneori recurgand si la deshumari 1445-1448-Donatelo-biserica Sf. Anton din Padova- bazorelieful "Miracolul inimii avarului" = disectia cadavrului unui bogatas; exista si azi, se pare ca disectia e publica- e facuta de un pastor la 1/2 sec XII cand disectia era interzisa; cei care asista= publicul larg -desi interzisa de religie, disectia apare ca un lucru necesar in practica med Imp Frederic al II- lea 1230- emite o ordonanta prin care interzicea practicarea med tuturor celor care nu disecasera in prealabil timp de 1an cadavre umane.Biserica interzice disectia prin papa Bonifacio VIII (7sept 1299, aplicat in 1300) 1309-medicina care era practicata pana atunci in cea mai mare parte de preoti se caracterizeaza printr-un aflux al laicilor pt ca papa Clement V permite casatoria profesorilor si studentilor de la Fac. de Med. de la Montpellier.Anatomia continua sa fie inv prin simple lecturi din tratate, in sp Galenus=> med cont sa fie pracricata fara a avea o baza anatomica Disectia e permisa prin bula papala a lui Sixtus al IV-lea, care e reluata de Clement al VII-lea => de atunci disectia e permisa in scop didactic si in acelasi timp sunt consemnate disectii si autopsii publice:Bologna 1281, Cremona 1286, 1300- disectie dem in scop didactic, 1302- Bartholomeu de Varignana, la Bologna- prima autopsie medico-legala(Moldova- 10 aprilie 1685- domnitorul Gh. Duca).In Anglia se aproba tarziu disectia- 1540-dar cu drepturi depline in 1565 -regina Elisabeta Leonardo da Vinci(1452-1519): -prof de anato- Marc Antonio della Tore- diseca alaturi de acesta, apoi singur(> 30 cadavre) -diseca la spital:Santa Maria Nuerva- Florenta, Majore-Milano, Sf. Spirit- Roma, dar si acasa

face inj cu ceara si studiaza vasele descr: V lat=sediul perceptiei, V3 = sediul sufletului, V4 = sediul memoriei bronhiile nu sunt legate de inima valvulele de la orig vaselor mari impiedica reintoarcerea sg la inima pt I data- sectiuni anato prin membr si viscere- a vrut sa faca un tratat de anato-120 capitole, 750 desene in 26 de caiete; schitele sunt preluate de un student Metzius.Azi se pastreaza 228 planse(inventatorul planselor)- 215 in biblioteca castelului regal Windsor studiaza fatul in uter la o femeie care murise transmite pt ceilalti pictori formele si proportiile corpului omenesc si ii convinge pe artisti ca atunci cand redai forma corpulu tb sa cun si actiunea partilor corpului => fondatorul anato artistice, a proportiilor, contururilor Albrecht Durer(1471-1528): -pictor, gravor, a realiz basoreliefuri -cele mai bune proportii in opera "Adam si Eva" -tratat despre simetria partilor corpului uman Michelangelo Buonaroti(1475-1564) -profesori: Mar Antonio della Tore, Realdus Columbus -Florenta-statuia lui David Anatomisti: Benvenuto Cellini: -prof:Berengario da Carpi, Vidius( descr nv. vidian, orif si canalul vidian) -prof de anato la Padova, Bologna >100 de cadavre disecate -descr: cecul, sinus sfeno, timpanul, gl pineala, apendice, cartilaje aritenoide, V lat, axis, anastomozele porto-cave Jacque Dubois(Sylvius)-1478-1555 -Montpellier, Paris-cardinal al Frantei- cere condamnarea la moarte a lui Vesalius -galenist -prof la "Colege de France" -descr a. cerebrala mij = a. sylviana, desr. corecta a vaselor prin inj de ceara, nu descr corect circulatia Guido Guidi(Vidius Florentinul)-1500-1567: -medicul lui Francisc I -carte despre boli si tratam "Ars medicinalis" -descr tuberculii de pe valvele sigmoide si pulm - atrib azi lui Arantzius si Morgagni Carolis Stephanus: -3 carti despre "Disectia corpului omenesc" -descr vasele nutritive ale osului, canalul MS, v. porta 1564 Geneva-"Dictionar de madicina" Bartholomeus Eustachios: -descr tuba auditiva, gl SR, orig nv optici Miguel Serventi da Villanova: -studiaza matem, astrologia, greaca, latina, ebraica

-Fr- Toulouse- stud drept, teologie, filosofia; ajunge secretar de episcopie;admirator al lui Luther dar nu renunta la catolicism -scrie pamflete sub pseudonimul Villanovano prieten medic - Sympohorien Champier-ataca doctrinele lui Leonard Fuchs(german) -tratat asupra siropurilor -leaga anumite activitati ale corpului uman de poz astrilor 1553-e dus la Geneva, judecat si condamnat la moarte prin ardere pe rug pt ca publica "Restitutis christianisimi"-descr corect circ sg - in sg se afla sufletul omului Andreas Vesalius Bruxellensis(1514-1564) -25 feb 1530-Univ Louvain-Bruxelles- stud gr, latina, ebraica, araba -Paris- stud med, prof = Sylvius -diseca singur 5 dec 1537- lector chirurg la Padova 5dec 1539-prof de anato si chir la Padova -gaseste > 200 de inexactitati in anato lui Galenus 1546- med imp Carol Quintul + fiul = Filip II, care il numeste si medic legist in Spania -il salveaza de la comotie pe Don Carlos, fiind chemat de HenricII 1543-e publicata "De humanis corporis fabrica"-7 vol (1-oase + artic, 2- muschi+ artic, 3-vasele, 4- nv, 5org dig si genito-uriare, 6-inima si org de resp, 7- creier + org de simt); "Fabrica lui Vesalius" = prima lucrare de anato moderna, prima lucrare care il contrazice in scris pe Galenus;apar premiere: meniscurile, osul sacru, ovarul cu corpul galben, UI, pilorul; e infirmata persist oricarei comunic intre cordul dr si cel stg.Lucrarea se bucura de un real succes, fiind republicata pana in sec XX- ult editie e tiparita la Paris in franceza 1969 Gabriel Fallopius: -elev al lui Vesalius, antigalenist -multi anatomisti il consdira > ca Vesalius 1561"Observationes anatomicae"- sinus sfeno, canale semicirculare ale UI, nv coarda timpanuli, canalul facialului in stanca temporalului(apeductul lui Fallopiu), descr org genitale est si int- penis, clitoris, himen, tr uterine Leonardo Botallo: -elevul lui Falopius, prof la Pisa, medicul reginei Elisabeta de Austria, Caterinei de Medici -comunic interatriala in viata fetala Fabritzius Aquapendente: -prof la Padova, elev al lui Fallopius -discipolul sau = Harvey -fondatorul amfiteatrului de anato din Padova -initiatorul studiului embriol -descr valvulele vv. superf, traheotomia Constantino Varolio: -prof la Bologna, medic personal al papei -stud anato creierului- descr puntea Julio Cezare Arantzio(Arantius): -prof la Bologna 1564"De humano fetus"- descr dez fetala -descr tuberculii valvulelor inimii -ductul vv al lui Arantius, VC si vv. ombilicale

Casparus Bauhinus: -prof la Basel 1605-"Teatrum anatomicum" -valvula ileo-cecala Jean Riolani: -medicul lui Ludovic XIII -galenist convins -descr m. retrostilieni= buchetul lui Riolani si si vasc paraintest = arcadele lui Riolani Francisc Glisson: -elevul lui Harvey -descr capsula hep J. Wirsung-descr canalul pancreatic principal Nicholas Stenon-descr canalul parotidei Th. Wharton-descr canalul gl submandib Thomas Willis: -1664- "De anatomiae crebrii"- teoria moderna a control cerebral asupra tuturor fct; descr poligon aa de la baza creierului Raymond Vieussens: -prof la Montpellier -descr gl parotida Marcelo Malpighi: -prof la bologna, med papei -preocupat de org parenchimatoase: rinichi, ficat, plamani -fondatorul anato comparate Antonius Maria Valsalva: -elev al lui Malpighi la Bologna -descr manevra Valsalva + sinus Ao, antrum mastodian Giovani Morgagni: -elev al lui Valsalva la Bologna -descr bulbul olfactiv, cornetele nazale, sinusurile ano-rectale = coloanele lui Morgagni -fondatorul anatopat Jean Pecquet: -primele preocupari de studiu ale sist limfatic -descr canalul toracic si cisterna lui Pecquet William Harvey: -prof la Cambridge, medic a 2 regi ai Angliei -e creditat ca fiind primul care descr sist cardio-vasc 1628-publica prima lucrare de studiu exclusiv a sist cardio- vasc "Ecercitatio anatomica de motu cordis et sangvis in animalibus"

-descr corect inima cu camerele, valvele, sist vasc:aa, vv, limf;Nu descr capilarele- sg trece direct din aa in vv -exp Harvey- curgerea in flux continuu Alexandru Mavrocordat: 1664-stud perfuzia sg la niv pulm

FIZIOLOGIA RENASCENTISTA
-deriva din med clinica, la patul bolnavului -ideea dominanta a epocii = iatromecanicismul = concept bazat pe o idee enuntata de R. Descartes: "omul e o masina animala"=> fiind o masina, omului i se poate cuantifica orice fiziol prin formule matem => pune bazele a ceea ce mai tarziu va dev med de lab si fiziol Descartes : - prima descr corecta a reflex simplu, care pp existenta stimulului, cale asc, CN, cale desc, efector -intuieste existenta imps nv- tb sa existe un transportor de la stimul la CN si la efector- "micile spirite animalice" Santorio Santorio: -sec XVI-XVII, fiziolog italian 1614-"Tratat de medicina statica", supranum biblia med experimentale -iatromecanicist convins, inventatorul pulsilogiului(sfigmometrul de azi) -propune o varianta de termometru, inventatorul cazilor de hidroterapie, introd in med conceptul de bilant -elev al lui Galileo Galilei -i se publica dupa moarte 1685"De matre animalum"- prima lucrare de biomecanica- descr mec artic, insertiile musc, tipurile de mobilitate, de parghii intre segmene -pp existenta mediatorior ch

PATOLOGIA RENASCENTISTA
-termenul de patol isi are radacina in limba greaca; e introd in practica medicala in sec XVI in "Tratat despre medicina"- publicat de med francez Jean Fernel.Lucrarea e impartita in 3 parti distincte: fiziol, patol, terapie -pt prima data se face cls bolilor: patol gen, fara sediu precis si patol de organ- suferintele localizate Girolamo Francastoro: -introd in patol- boli inf/ contagioase -introd termenul de sifilis Nicolae Copernic: -prieten cu GF, astronom -lucrarea "Despre contagiune, boli contagioase si tratam lor" 1546-Venetia- prima lucrare de boli inf- principii: 1. imparte bolile contagioase dupa speciile pe care le afecteaza: boli umane, boli animale, boli comune omului si animalelor(zoonoze) 2. intuieste prezenta vectorilor, chiar a germenilor contagiosi, pe care ii num cintagiu viu/ semnintele bolilor, descr posibilele porti de intrare: gura, cai resp, tegum, in special ranile 3. def tipurilor de contagiune posibile: contact direct- raia,TBC, lepra, sifilis, contact indir: hainele, asternutul, contact la dist: variola, ciuma

CHIRURGIA RENASTERII
= "marea eroare a med renascentiste"- chir nu e recun ca specialitate medicala => tot ceea ce insemna manevra sangeranda trece in seama barbierilor chirurgi- dez exploziva- 1500- breasla barbierilor chirurgierau bine orgz, castigau mai bine, aveau un reprez al breslei = primul barbier al breslei/ regal- tb sa fie suprav de un medic cu diploma; primii care schteaza cabinetele private -isi creaza o vestimentatie proprie- supranumiti chirurgii cu toga scurta -anatomisti cu preocupari chirurgicale: Vesalisu, Fallopius -chirurgi propriu-zisi: Hieronimus Brounschwich-1497- carte de chir- introd metoda setonului in tratam plagilor- daca vrei sa eviti inf nu tb sa cosi Jacob Nufer- cezariana reusita Ambroise Parre: 1510-1590-fiu de tamplar, unchi, frate- barbieri chirurgi -nu studiaza gr, latina- exmatriculat de la "College de France" din Paris -peste ~ 20 de ani e invitat sa dev titularul catedrei de chir din Paris -chirurg de razboi, 4 regi ai Frantei -cel mai faimos chirurg al ist -interzice hemostaza prin cauterizare, propune ligatura si tratam cu astringente -primul care recomanda pansamentele curate -inventeaza proteze pt membr lipsa, dentare(portelanul) Paracelsus(1493-1541) -cea mai mare figura a med renascentiste, fiu de medic, stud la Venetia si Florenta, prof la Basel -medic fb, caracter urat- egoist, plin de sine, cea mai mare obsesie = de a ii ridiculiza pe inaintasi => numele -credincios lui ii ramane Erasmus de Roterdam -primul care impune predarea med in limba nationala, renuntarea la tinutele pompoase -promotorul "curentului spagiric"(latina:separ= a separa, ageiro= a uni) -primatul experim in med -adversitatea umoralismului -studiul anato- esential -termenul de etiol plurifactoriala -introd chimia in med -teoria semnaturilor- in tot ceea ce inseamna act medical exista semnatura lui Dumnezeu