Motto: Istoria este cea dintâi carte a unei nații.

Într-însa își vede trecutul, prezentul și viitorul.

Nicolae Bălcescu

Those who cannot remember the past are

condamned to repeat it
George Santayana
Terminologie
chirurgie - cuvânt de origine greacă
Keiron - mână ergos – lucru

Definiţie
 chirurgia este ramura medicinei în care
ameliorarea sau vindecarea bolilor este
consecința unui act operator

”mâna chirurgului este condusă de creier” (G Crille)

Evoluţia chirurgiei - evoluţia existenţei umane

paleolitic - îngrijiri pentru accidentele de luptă

Claviculă ruptă, consolidată corect.

neolitic
 trepanarea este cea mai veche formă de chirurgie
atestată arheologic
 cele mai vechi vestigii fiind datate în neolitic şi
chiar în mezolitic

Cranii trepanate în scop mistic, cu instrumentar special,

în timpul vieţii.
Civilizaţii antice:
 vindecătorii (preoţii) - mici operaţii rituale
 civilizaţia sumeriană /babiloniană - truse de
instrumente / mica chirurgie / codul lui Hamurabi
(1750 îHr)
 chinezii - castrarea/ intervenţii ortopedice
 indienii - Cartea lui Sushruta
 101 instrumente chirurgicale, mod de
utilizare
 cusătura chirurgicală, plastie cutanata
 egiptenii ”Școala din Alexandria”
 papirusuri cu conţinut medical
 basoreliefuri (Luxor, Theba)
 amputaţia membrelor
 pansarea rănilor cu ceapă
 pansarea arsurilor cu miere/ ligatura
vasculară
 Grecii Hippocratess (Kos – sec. V-IV I.Cr) =
părintele medicinei
• şcoală - scrieri - “Corpus Hippocraticum”
 manopere chirurgicale - acte ortopetice
 hemostaza cu pansament compresiv
 capelina cu 2 feşi
 reducerea luxaţiei scapulo-humerale
 puncţia pleurală, paracenteza, flebotomia
 cauterizarea, sutura
 infecţia chirurgicală – “emanaţii rău mirositoare”

• cod deontologic
 jurământul lui Hippocratess
 romanii

Celsus (60 îHr. – 20 dHr)

• “De medicine libri acto”
• tratat dominat de chirurgie
• caracterele inflamaţiei – rubor, tumor, calor,
dolor…

Galenus (131-201 d.Hr)

• renumit medic grec
• studii de anatomie
• experimentul în medicină
 Evul mediu
• regres
• cunoştinţele - un privilegiu al clerului
• studiul anatomiei interzis
 individualizarea chirurgilor separat de medicina
• chirurgi bărbieri (breasla)
 pansamente
 sângerări
 ventuze
• chirurgi ambulanţi - operaţii
 hernie
 cistotomie
 cataractă
• chirurgi titraţi
 teoreticieni cu şcoală
 slab practicieni
Medicina araba (sec VIII – Renastere)

Avicena (Abu-Ali-Ibn-Sina,
980-1037)

“Canonul medicinei” (araba) =

o descriere clara a bolilor
- scrierea este tradusa in
multe limbi europene si este
baza de studiu pana in sec
XVII.
Ambroise Pare(1510-1590) părintele chirurgiei
moderne
 înlocuieşte arderea cu fierul încins al plăgilor cu
uleiul incins
 descrie transmiterea infecţiilor de la un bolnav la
altul
 reintroduce hemostaza prin ligatură
 imaginează instrumente, proteze de braţ, mână
Andreas Vesalius (1514-1564) - Padova
- părintele anatomiei şi medicinei moderne -
Renaşterea - dezvoltare sec. XIV-XVI
Leonardo da Vinci (1452-1519) - observaţii pe
cadavre
 Descoperirea și dezvoltarea ansteziei – Crawford
Long (eter), W. Morton (generala), Bier (rahi)
 Descoperirea asepsiei și antisepsiei – Semelveis,
Pasteur, Lister
 Chirurgia – Pean, Billroth, Kocher,
Halsted.....Starzl, Barnard, Hardy, Murray
 Istoricul chirurgiei româneşti
neolitic
• craniu cu gaură de trepanaţie (Alba Iulia, Decea)
• instrument pentru trepanaţie (Galaţiu Bistriţei)
statul dacic
• trusa de instrumente chirurgicale (Gradiştea
Mucelului)
• Scyntia Minor – medici greci
”vraci” – deși făceau uz de magie, nu pot fi
considerați vrăjitori - vraciul Constantin
(Neagoe Basarab), vraciul Radu din Brașov, ...
”bolnițele mănăstirești” – Cluj (Mănăștur),
Bistrița, Oradea, Brașov....
”chirurgi bărbieri” – Ivan barbir, Nicoară barbir,
maestrul Zoane (Ștefan cel Mare)...
până spre sfârșitul sec XVII-la noi medicina era
practicată de numeroşi empirici şi şarlatani,
majoritatea din alte tări
 Epoca modernă şi contemporană:
 Prima legislaţie sanitară =regulamentul organic
elaborat de Kisselef
“Catagrafierea doctorilor” care au drept de liberă
practică (1851) Muntenia - 51 doctori/24 “Hirurgi”
Moldova - 62 practicieni/45 medici
• 1851- examenul de liberă practică medicală

Pavel Kisselef – guvernator între

1829-1834
Spitalul Colţea - Stolnic Mihail
Cantacuzino
• a fost primul spital din București,
construit la 14 decembrie 1704, din
inițiativa lui Mihai Cantacuzinoo
• conceput pentru a fi un spital
pentru săraci
• organizarea și funcționarea
spitalului s-a făcut după modelul
spitalului Ospedale di S. Lazzaro e
Mendicanti din Veneția
 1704 - Colţea
Stolnic Mihail Cantacuzino

1813 - Filantropia
Constantin Caracaş

1735-1752 - Sf. Pantelimon

Înfiinţarea Grigore Ghica Vodă

spitalelor: 1757-1763 – Sf Spiridon Iasi

C. Racovita

1878 - spitalul de la Roman

Constantin Racoviţă

1836 - spitalul Galaţi

1838 - spitalul Botoşani, Bârlad

1859 - primele spitale militare, prin dezvoltarea reţelei sanitare

1842 - prima “Şcoală de mică chirurgie ” la Spitalul Colţea,
sub conducerea lui N. Kretzulescu
- N. Kretzulescu primul doctor în medicină de
la Paris
1853 - se mută la Filantropia,
sub conducerea lui G. Polizu

1850 - deschiderea unei “scoli de felceri militari” la Spitalul

Militar “Mihai Vodă” din Bucureşti

- deschiderea unei “şcoli militare de mică chirurgie” la

Spitalul Oştirii din Bucureşti

1853 - înfiinţarea unei “Şcoli de moaşe” şi a unui “curs de

chirurgie” la Iaşi condus de medicul primar N. Negură

- Carol Davila este adus în ţară de Barbu Ştirbei pentru

organizarea serviciului militar
Carol Davila (1828-1884):
• 1855
• uneşte cele 2 şcoli de mică chirurgie de la
Filantropia şi Mihai Vodă sub conducerea sa/ durata
studiilor 4 ani
• 1857
• Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie/durata
studiilor 8 ani
• face unirea între medici şi chirurgi
• componenţă: 90 elevi pt medicină şi 20 farmacişti
recunoscută de guvernul francez, fiind echivalenta
şcolii pregătitoare de medicină şi farmacie din Franţa
• 1860
• concurs de intern şi extern în spitalele civile, după
model francez şi sunt trimişi la Paris 4 bursieri
pentru continuarea studiilor
 Manual de anatomie - N. Kretzulescu

Manual pentru îngrijitorii şi îngrijitoarele de

bolnavi - N. Kretzulescu
Primele
Manual de mică chirurgie - G.Polizu
manuale
didactice:
Manual pentru anatomie - Vartiade

Manual de mică chirurgie - C. Anino

Nicolae Turnescu (1812-1890):
• absolvent al Facultăţii de Medicină de
la Paris
• 1854 secundar la Spitalul Colţea după
finalizarea studiilor în Franţa, apoi
profesor
• 1856 - profesor la Şcoala de Medicină
• 1869 - transformarea Şcolii de
Medicină in Facultate de Medicină şi
Farmacie la Bucuresti
• împreună cu Ludovic Russ senior, la
Iaşi - fondatorii şcolii de chirurgie
româneşti
Leon Scully (1853-1912):

• studii la Montpellier, Paris

• primul decan al facultăţii din
Iaşi
• dezvoltă chirurgia abdominală,
toracică, neurochirurgia
• introduce asepsia şi antisepsia
Nicolae Kretzulescu (1812-
1890):

• doctor în medicină la Paris

• înfiinţează ”Şcoala de mică
chirurgie” de la Bucureşti
• realizează 2 manuale pentru
studenţi
Constantin Dimitrescu - Severeanu
(1840-1930):
• studii universitare/Bucureşti, Paris
• profesor de chirurgie/Colentina, Colţea
• are meritul de a fi format o școală chirugicală
modernă, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea
• a înființat „Gazeta medico-chirugicală” (1870) și a
contribuit la întemeiarea revistei „Progresul medical
român”
• introduce: anestezia cu cocaină după Tuffier,
dezinfecţia plăgilor cu glicerină fenicată,
trombectomii arteriale, suturi venoase, trepanaţii
craniene, sutura peretelui abdominal strat cu strat
Gheorghe Assaky (1859-1899):
• studii medicale/Montpellier, Paris, Lille
• în 1886 = teza de doctorat cu lucrarea De
suture des nerfs à distance, devenita
operația Assaky
• descrie un tubercul osos în articulația
scapulo-umerală=tuberculul Assaky
• profesor de chirurgie la Colţea
• perfecţionează asepsia,
antisepsia/introduce mănuşile de cauciuc
în intervenţiile chirurgicale
• fondatorul revistei ”Archives roumaines de
médecine et chirurgie” - Paris
Thoma Ionescu (1860-1926):
• absolvent de Medicină şi Drept la Paris
• extern, intern, prosector (primul din 15
candidaţi)
• doctor în medicină - “L′évolution
intrauterine du colon pelvien”
• 1890 - laureat al Academiei de medicină
din Paris pentru lucrarea “Les hernies
intraperitoneales”
• 1894 - scrie capitolul intitulat
“L′anatomie du tube digéstif” în tratatul
lui Poirier şi Charpy
Thoma Ionescu (1860-1926):
• profesor de Anatomie topografică şi
chirurgie experimentală
• profesor de chirurgie la spitalul Colţea
introduce tehnica anesteziei cu
strovaină
• 1909 – este primul membru
corespondent al Academiei din Paris
• decorat cu Legiunea de onoare
• 1897 – fondatorul revistei “Chirurgia”
• 1898 – fondatorul Societăţii Române de
Chirurgie şi al Şcolii de Chirurgie de la
Colţea
• invitat în străinătate pentru a
expune o tehnică anestezică

Medalie aniversară, în
cinstea introducerii
rahianesteziei înalte, 1908

Thoma Ionescu,
Amza Jianu: Anestezia
generală prin puncĺie
intra-rahidiană, Bruxelles, 1908
• invitat în străinătate pentru a expune:
• chirurgia lanţului simpatic cervico-toracic
• rezecţia gastrică pentru ulcer
• excluderea pilorului pentru ulcer dd
• tehnica amputaţiei de rect pentru cancer
• 1890 - laureat al Academiei de medicină
din Paris pentru lucrarea “Les hernies
intraperitoneales”
• limfadenocolpohisterectomia totală lărgită
în cancerul de col uterin (Congres Roma
1902),

The New York

Times din 18 decembrie
1909: Thoma Ionescu
la Casa Albă
 Evidarea lombo-ilio-pelviană: momentul
operator după
parcurgerea timpilor ilio-pelvin şi
hipogastric, cu disecţia
pelvisului

Depărtătoarele
model Thoma Ionescu
Constantin Angelescu (1869-1948):
• doctor în medicină la Paris, decorat cu
Medalia Asistenţei publice din Paris
• profesor de chirurgie la Polizu,
Brancoveanu, Colţea
• introduce hidratarea cu ser fiziologic
(subcutan, rectal), seroterapia antitetanică
• organizează serviciul medical militar în
timpul primului război mondial
• fost ministru al instrucţiunii publice, prim-
ministru, preşedinte al Academiei Române,
primul ambasador in S.U.A.
Dimitrie Gerota (1869-1939):
• elev al lui Thoma Ionescu cu studii
perfecţionate în Germania
• primul radiolog-chirurg român
• introduce în clinică limfografia prin
injectare de coloranţi
• a avut contribuţii în chirurgia
tuberculozei intestinale şi în anatomia şi
fiziologia vezicii urinare
Ernest Juvara (1870-1939):
• absolvă studiile medicale la
Paris; este extern, intern
• lucrează în laboratorul lui
Poirier 6 ani şi Serviciul lui
Duplay, 3 ani
• profesor de anatomie, apoi de
chirurgie la Iaşi (1900) şi la
Spitalul Brâncovenesc (1932)
Amza Jianu (1881-1962):
• ocupă Catedra de Chirurgie la 31 ani,
după decesul lui Leon Scully
• se impune prin esofagoplastia cu tub
gastric
• 1930 - profesor de clinică chirurgicală
la Colţea
• chirurgia tumorilor cerebrale,
urologică, transplantul muşchilor
maseteri, tratamentul fracturilor de col
femural cu un cui metalic
• oragnizarea primului serviciu de
radioterapie
Iacob Iacobovici (1879-1959):
• profesor de chirurgie, decan
al Facultăţii de Medicină,
rector al Universităţii din Cluj,
senator
• creează prima şcoală
chirurgicală din Transilvania
• contribuţii:
• chirurgia tuberculozei
pulmonare, a stomacului, a
ulcerului dd, ginecologică
Theodor Burghele (1905-1977):
• elev al profesorului Hortolomei
• dezvoltă chirurgia abdominală,
cardiacă, urologică
• 1967 - realizează la Spitalul Panduri
transplantul renal experimental la
câine
• funcţii ocupate: rector al I.M.F.
Bucureşti (17 ani), Ministru al
Sănătăţii, Preşedinte al Academiei
Române
Vladimir Buţureanu (1895-1979):
• absolvent al Facultăţii de Medicină, Iaşi,
specializat în Franţa
• 1936 – profesor de medicină operatorie,
apoi de chirurgie la Iaşi
• a publicat peste 200 lucrări ştiinţifice
• a fost preşedintele Societăţii de Medici şi
Naturalişti din Iaşi
• maestru pentru unii din profesorii noştri
actuali: M.R.Diaconescu, E. Târcoveanu
Gheorghe Chipail (1905-
1997):
• absolvent al Facultăţii din Iaşi
• elev al profesorilor N.
Hortolomei şi T. Nasta
• profesor de chirurgie la Iaşi
• domenii de interes:
• chirurgia digestivă, toraco-
pulmonară, cardiacă,
ortopedică
Din prima jumătate a secolului XX apar şi la noi
specialităţi chirurgicale de sine stătătoare
Chirurgia pediatrică:
 începută de I. Bălăcescu şi Al. Cosăcescu este
continuată de elevii lor
Chirurgia toracică:

• ilustrată de G. Chipail şi I.
Cărpinişanu, respectiv
elevii acestora, abordează
o gamă largă de
intervenţii chirurgicale
• apar secţii de chirurgie
toracică
Chirurgia cardio-
vasculară:
• începută la Colţea , în şcoala
lui N. Hortolomei este
continuată la Spitalul Clinic
Fundeni de către Setlacec, V.
Marinescu, I. Pop De Popa
 Chirurgia urologică:
 este promovată de P. Herescu şi continuată
prin şcoala lui N. Hortolomei şi a elevilor săi

Prof. Dr. N. Hortolomei Coperta tratatului de Chirurgie apãrut la Editura

Medicalã, în anul 1955, sub redactia acad. N.
Hortolomei şi a prof. I. Turai
Neurochirurgia:
 este aşezată pe baze ştiinţifice de către
Dimitrie Bagdasar, care după stagiul
efectuat în serviciul lui Cushing, în 1935
este adus la Spitalul Central din Bucureşti
 formează o şcoală de neurochirurgie,
care a fost continuată de C. Arseni
 Chirurgia plastică:
• este dezvoltată de I. Jianu, care s-
a ocupat de chirurgie
experimentală şi care a practicat
plastii ale feţei, plastii cu material
venos, esofagoplastii cu lambou
cutanat presternal
Prof. Agrippa Ionescu
• Agrippa Ionescu - şcoală de
chirurgie plastică şi reparatorie în
toată ţara
 Transplantul de organe:
 are o dezvoltare tardivă, fiind practicat la
sfârşitul secolului XX, la Spitalul Fundeni
 E. Proca şi elevii săi - transplantul renal
 I. Popescu şi elevii săi - transplantul hepatic

Conf. dr. E. Proca şi dr. Al. Placa Prof. dr. I. Popescu şi echipa sa
arătându-le studenţilor rinichiul artificial
Primele
tratate
chirurgicale:

I. Iacobovici 1926 - “Propedeutică chirurgicală”

”Tratat de chirurgie” - ediţie limitată/10 volume

Hortolomei, 1955-1959 “Tratat de chirurgie” - apărut în 5

I.Ţurai
volume

Th. Burghele 1973 “Tratat de Patologie chirurgicală” – apărut în

7 volume

E.Proca 1985 – un nou tratat chirurgical în 9 volume

N. Angelescu 2001 – “Tratat de Patologie Chirurgicală”