Târgu Mureş

2014
Rapel istoric
• perioada prehiprocratică: spălarea rănilor proaspete cu apă caldă şi
pansarea cu feşi
• perioada lui Hipocrate (sec. V-IV): reguli privind actul chirurgical,
curăţenia care trebuie respectată, modul de tratare al plăgilor
• Ambroise Paré
- defineşte noţiunea de contagiune
- întemeietorul chirurgiei moderne şi “infecţiei de contact”
• Ignaz Philipp Semmelweis (1818-1865)
- descrie “calea de transmitere a infecţiei puerperale”
- introduce obligativitatea spălării mâinilor cu apă şi săpun, înaintea
fiecărui act operator; promotorul asepsiei în chirurgie
• Louis Pasteur (1822-1895)
- descoperă germenii microbieni ca şi agenţi cauzali ai bolilor
infecţioase
 -introduce în practică măsurile de asepsie prin sterilizarea
materialului chirurgical şi pregătirea câmpului operator
 Ilia Ilici Mecinicov (1845-1916), Victor Babeş (1854-1926)
– progrese în microbiologie şi asepsie
Joseph Lister (1822-1912)
– promotorul antisepsiei în chirurgie – utilizarea acidului
carbolic 5% în vederea distrugerii germenilor din plăgile supurate
Ersns von Bergmann
– iniţiatorul sterlizării cu aburi sub presiune a instrumentarului
şi echipamentului medical (1880)
Wiliam Steward Halsted (1852-1922)
– foloseşte primul mănuşile de cauciuc
 Asepsia
- ansamblul de măsuri prin care este impiedicat contactul dintre
germeni microbieni, inclusiv a formelor sporulate şi a viruşilor, cu o plagă
accidentală sau operatorie
Antisepsia
- reprezintă totalitatea măsurilor prin care se realizează distrugerea
germenilor microbieni, inclusiv a formelor sporulate şi a viruşilor, prezenţi
într-o plagă accidentală sau chirurgicală
Antisepticul
- şubstanţă folosită pentru a combate microorganismele prezente pe piele,
mucoase, suprafeţe

Asepsie
Sterilizare
Antisepsie
 Sterilizarea
- reprezintă totalitatea metodelor fizico-chimice de distrugere a
tuturor germenilor, patogeni sau saprofiţi, inclusiv a formei lor sporulate
Dezinfecţia
– reprezintă totalitatea mijloacelor fizico-chimice, biologice şi
farmacologice ce determină îndepărtarea, inactivarea sau distrugerea
germenilor patogeni din mediu.
Dezinfectantul
- produs utilizat pentru dezinfecţia mediilor inerte; conţin cel
puţin un principiu activ cu proprietăţi anti-microbiene
- se utilizează imperativ dupa o operaţie de curatare
Asepsia

metodă profilactică a dezinfecţiei, care se adresează tuturor momentelor

ce prezintă riscul de contaminarie a plăgii chirurgicale
scop: crearea unui medic amicrobian şi avirotic
sterilizarea este metoda prin care se realizează asepsia

Include:
 spălarea mâinilor chirurgului, protejarea lor cu mănuşi sterile şi
folosirea echipamentelor sterile
 sterilizarea instrumentelor chirurgicale şi a inventarului moale
 pregătirea pacientului şi a câmpului operator (dezinfecţia acestuia)
 tactica şi tehnica operatorie
 aplicarea pansamentului steril la sfârşitul intervenţiei chirurgicale
Asepsia
 la baza sterilizării în chirurgie, asepsia ocupă astăzi locul principal,
fiind completată de antisepsie
 Metode de realizare a sterilizării:
procedee mecanice - A
căldura umedă şi uscată – B1, B2
Fizice radiaţii ionizante (radiaţii gama)
radiaţii ultraviolete C
ultrasunete
formaldehide
Chimice aldehide
glutaraldehide

Fizico-chimice sterilizarea cu vapori de oxietilenă

Metode fizice de realizare a sterilizării

A. Mijloace mecanice
Curăţirea mecanică cu apă, detergenţi şi săpun utilizată mai frecvent în
vederea pregătirii:
• instrumentarului chirurgical

• materialului moale

• mănuşilor chirurgicale

• mâinilor chirurgului

• câmpului operator
B. Căldura
Mecanism de actiune:
 precipitarea proteinelor din membrana bacteriană, la
temperaturi de peste 50 grade, cu ruperea legaturilor de H şi
denaturare proteică

Forma de utilizare B.1. căldură uscată

B.2. căldură umedă

B.1. Căldură uscată B.2. Căldura umedă

flambarea fierberea
fierul de călcat vapori de apă sub presiune
încălzirea la roşu (autoclavare)
etuva cu aer cald
incinerarea
B.1.
Flambarea
• procedeu amintit doar cu titlu istoric; utilizat în prezent în condiţii de
urgenţă
• constă în menţinerea unui obiect în flacară de alcool până la
incandeşcenţă, timp în care se distrug germenii sporulaţi
• Recomandată pentru sterilizarea gâtului fiolelor înainte de pilire şi rupere
Fierul de călcat
• sterilizare impropie –200-3000 C
• distruge germenii sporulaţi de pe unele ţesături (umede)
• sterlizare lengerie nou-născuţi
Încălzirea la roşu
• indicată în sterilizarea anselor bacteriologice, înainte şi după utilizare; ansa
este trecută prin flacără iniţial la baza acesteia şi apoi la vârf
• sterilizarea instrumentelor chirurgicale prin această metodă determină
deteriorarea lor
Sterilizarea cu aer cald:
Indicaţii :
 instrumentar chirurgical metalic

 obiecte din sticlă

 obiecte din ceramică

 pulberi

Realizată cu ajutorul cuptorului cu aer cald (160-1800 C) – Pupinel

compus din:
 carcasă - o cutie de formă paralelipipedică cu pereţi dubli, între
care circulă aerul cald; în interiorul cutiei există rafturi unde se
aşează obiectele
 sistem de ventilaţie – ventilator ce uniformizează temperatura
aerului, favorizând circulaţia continuă
 sistem de măsură a temperaturii - termometru cuplat la un
termocuplu ce reglează temperatura în pupinel
 sursa de caldură - rezistenţa electrică

 sistem de reglare si control - buton de reglare a temperaturii si a

duratei de sterilizare
Durata sterilizării:
 160-1800 C - 2 ore

 1700 C- 1-1 ½ ore raportată la temperatura realizată

 1800 C - 30-40 min

•rezistenţa microbiană (forme sporulate) este mai mare temperatură

uscată decât la umedă
•timpul minim de sterilizare este de 30-40 min de la atingerea unei
temperaturi de 1800 C
•timpul de sterilizare este calculat din momentul atingerii temperaturii
maxime dorite în interiorul cuptorului
•la sfâritul timpului de sterilizare materialele sunt lăsate să se răcească
până la temperatura de 30-400 C
•instrumentarul metalic şi obiectele din sticlă se menţin sterile:

24 h în casolete metalice
2 luni în pungi speciale
B.2. Căldură umedă:
Fierberea
•utilizată extrem de rar în prezent doarece unele forme e bacterii şi
virusuri sunt rezistente prin fierbere la 1000 C, un interval de 30-40 min
•realizează în:
• fierbătoare obişnuite electrice prevăzute cu un grătar
• fierbătoare care ating presiunea de 1 atm (1200 C)
•obiectele sterilizate sunt folosite imediat
Sterilizarea prin vapori sub presiune (autoclavarea)
•realizată în: autoclav
•în prezent metoda de sterilizare utilizată frecevent
•principiul metodei:
• creşterea punctului de fierbere a apei în raport cu creşterea presiunii
realizate
 temperatura de 1200 C permite distrugerea germenilor, înclusiv a formelor
sporulate
 de la momentul atingerii presiunii maxime în autoclav, timpul minim de
sterilizare este de 30-40 min
Modul de funcţionare:
• împachetare materiale (casolete metalice, pungi ermetic închise)
• preîncălzire, sterilizare, uscare
timpul de sterilizare raportat la tipul materialului introdus în autoclav:
 1 atm……1200 C…………cabluri de electrocauter
 1,5 atm….1270 C…………tuburi de dren, mănuşi decauciuc, sonde, seringi
 2,5 atm….1400 C………material moale
•Controlul sterilităţii realizat prin Stearotest-120, fiolă cu substanţă
colorată care îşi schimbă culoarea la atingerea temperaturii dorite
•Menţinerea sterilităţii:
24 h în - cutii metalice cu perforaţii laterale
2 luni – pungi de hârtie închise ermetic
1 lună – hârtie specială
Metode fizico-chimice de sterilizare
Sterilizarea cu vapori de oxietilenă
•acţiune bactericidă puternică asupra microorganismelor vegetative şi
sporulate
•mijloc de sterilizare pentru: instrumentar metalic, materiale din
cauciuc, mase plastice sau textile
•obiectele sterilizate sunt împachetate dublu în material plastic sau
hârtie impermeabilă
•se realizează în etuve special închise la următorii parametrii:
400 C………..1-1,5atm…………..4 ore
•nu pot fi sterilizate materiale care iniţial au fost sterilizate la radiaţii
gama, deoarece se formează un compus etilen clorhidric iritant
pentru ţesuturi
•instrumentarul metalic poate fi utilizat imediat după sterilizare, iar
restul obiectelor vor fi păstrate 12-24 h, datorită remanenţei etilen
oxidului în materiale, proporţională cu grosimei lui
Alte metode de sterilizare:
Sterilizarea prin raze gama
•efectuată cu izotopii radioactivi de Cs137 şi Co60
•este indicată pentru materialele de unică folosinţă: ex. seingi, mănuşi,
halate, câmpuri operatorii, comprese, sonde, tuburi de dren, proteze
vasculare etc.
•Avantaje:
penetrează foliile de plastic şi de hârtie
nu încălzeşte obiectele
se pot steriliza cantităţi mari de obiecte
sterilitatea obiectelor se poate menţine ani de zile
Sterilizarea prin raze ultraviolete
•se practică numai după curaţenie şi dezinfecţie chimică
•sursa de sterilizare: lămpi de mercur şi cadmiu (fixe şi mobile)
•indicaţii: dezinfecţia suprafeţelor netede şi a aerului din sălile de
operaţie, de pansamente, laboratoare etc
•eficenţa radiaţiilor ultraviolete este 1,5-2 m faţă de sursă
 durata de sterilizare -30-40 min; peste această perioadă nu este
justificată utilitatea ei
 sursele de radiaţii UV sunt plasate de către personal echipat
corespunzător
 pe durata funcţionării nu este permisă pătrunderea în încăpere,
datorită toxicităţii razelor UV asupra pielii şi a mucoaselor

Sterilizarea prin ultrasunete

 ultrasunetele - produse de generatori cu cristal, acţionează prin
distrugerea membranei, liză celulară şi fenomen de cavitaţie (în mediul
lichid apar bule gazoase, iar o parte din energia ionică se transformă în
căldură)
 utilitate: industria farmaceutică, metodă costisitoare
Glutaraldehida (substanţă germicidă)
•realizează o sterilizare la rece (ex. Cidex, Deconex)
•acţiune bactericidă, fungicidă, viricidă, tuberculocidă, chiar şi în
prezenţa sângelui, plasmei, urinei
•indicaţii: instrumentar de endoscopie, laparoscopie, obiecte care nu
rezistă la căldură
•timp de sterilizare: sol 2%.......................20-30 min
Formaldehida (substanţă germicidă)
•utilizată sub formă de vapori, la rece sau la cald
•sterilizarea la rece:
• realizată în etuve Janet
• se folosesc tablete de trioximetilen (1 g de
paraformaldehidă), care se pun în partea inferioară a etuvei
şi se vaporizează spontan
• metodă folosită rar
• timp de sterilizare: 24 h; scade dacă tempertuara etuvei
creşte
sterilizarea la cald:
Pregătirea chirurgului şi a ajutoarelor sale pentru operaţie

• înaintea oricărei intervenţii chirurgicale nu este permis efectuarea

pansamentelor, a examenului rectal şi vaginal
• echipamentul cu care s-a circulat în secţia cu paturi este schimbat cu
un echipament steril (sau călcat şi spălat)
• spălarea măinilor chirurgului se realizează în scop aseptic cu metode
antiseptice
• 3 etape a câte 5 minute - săpin lichid, solid, perii lufe, apă sterilă

• 3 etape a câte 2 minute - combinaţii de detergenţii- alcolii, de

Betadină sau Clorhexidină
• la sfârşit mâinile se clătesc cu alcool

• scoaterea măştii chirurgicale din casoleta sterilă (sau utilizarea

măştii de unică folosinţă)
• îmbrăcarea halatului chirurgical din pânză sau de unică folosinţă
• îmbrăcarea mănuşilor chirurgicale
Pregătirea locală a câmpului operator

 pregătirea mecanică a tegumentului în pre-ziua sau ziua intervenţiei

chirurgicale şi îmbrăcarea unei lenjerii curate
 raderea tegumentului la nivelul viitoarei incizii pe o zonă care
depăşeşte cu 5-10 cm această regiune
 pregătirea câmpului operator:
alcool etilic 70% prin mişcări circulare concentrice pornind de la locul

Betadină viitoarei incizii şi depăşind-o cu 15-20 cm în toate direcţiile

• izolarea câmpului operator se face cu ceaceafuri de pânză sterilizate

prin autoclavare sau materiale de unică folosinţă, de hârtie
impermeabilă autocolante
Pregătirea sălii de operaţie

Blocurile operatorii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

• să fie izolate de şecţia cu paturi

• sălile aseptice să fie izolate e cele septice

• să aibă un filtru de acces pentru personal

• circuite separate pentru personal, pacient, materiale sterile şi

nesterile
• pereţii să fie lavabili

• aer condiţionat steril din punct de vedere bacteriologic

• curăţirea sălilor de operaţii se face zilnic la sfârşitul programului

operator şi între operaţii
• sălile de operaţii se dezinfectează prin formolizare
Antisepsia
 metodă curativă de tratament a unei infecţii chirurgicale declarate

componentă locală (externă)

Antisepsia chimioterapie
componentă generală (internă)
antibioterapie

Antiseptice
Antiseptice locale:
• alcoolii

• substanţe iodate

• substanţe care degajează oxigen

• compuşi organi ai clorului

• coloranţi organici azoici

• derivaţii metalelor grele

• substanţe care degajează formalină activă

• dextranomerii

• detergenţii
A. Alcolii
Alcoolul etilic
•acţiune bactericidă
•în concentraţie de 70% - utilizat pentru antisepsia tegumentelor
câmpului operator şi a plăgilor, singur sau în asociere cu alte antiseptice
•se doreşte înlocuirea alcoolului etilic 70% cu alcool izopropilic 70%,
datorită efectului bactericid mai puternic şi a bunei penetrabilităţi
tegumentare
•dezavantaje:
• nu poate fi aplicat pe plagă sau pe zone fără strat cornos,
deoarece produce deshidratarea sau coagularea celulelor cu care
vine în contact
• nu acţionează asupra formelor sporulate şi a bacilului Koch
B. Substanţe iodate
Tinctura de iod, frecvent utilizată în trecut a fost înlocuită datorită
numeroaselor dezavantaje cu iodoforii (compuşi organi ai iodului cu
polivinilpirolidonă – Betadine, Septozol)
Iodoforii
acţiune intens bactericidă şi virucidă
acţiune redusă sporocidă şi variabilă fungicidă
forma de prezentare:
soluţie dermică, oftalmică, stomatologică, ginecologică
săpun lichid pentru mâini
unguent
Iodoformul
•folosit sub formă de pulbere în plăgi infectate

•întârzie procesul de granulaţie

Subtanţe care degajă oxigen
Apa oxigenată
•este o soluţie de peroxid de hidrogen 3%
•prin efervescenţa produsă de eliberarea oxigenului, favorizează
eliminarea corpilor străini şi a sfacelurilor din plăgi delabrante
•se foloseşte pentru asepsia plăgilor şi a mucoaselor; în infecţia cu
anaerobi recomandată a fi utilizată în perfuzie continuă
•se păstrează în sticle mate, închise etanş, deoarece se descompune la
lumină
Acidul boric
•forma de prezentare:
cristale albe
soluţie 1-5%
•facilitează eliberarea sfacelurilor din plagă şi are acţiune antiseptică
redusă
Permanganatul de potasiu
•se foloseşte sub formă de soluţie 0,1-0,5% pentru dezinfecţia unor
mucoase (bucală, vaginală, vezicală) şi a plăgilor infectate cu anaerobi

D. Compuşii organi ai clorului

•acţiune bactericidă prin descompunerea acidului hipocloros, care degajă
clor nativ
Cloramina
•utilizată pentru spălarea şi irigarea plăgilor, dezinfecţia instrumentelor şi
a mobilierului chirurgical
Hipocloritul de sodiu (Dakin)
•soluţie apoasă de clor ce produce dizolvarea ţesuturilor necrozate şi
dezodorizarea plăgilor
•indicat în plăgi infectate cu anaerobi
Clorhexidina
•acţionează asupra germenilor sporulaţi, gram-pozitivi şi negativi şi
asupra micobacteriilor
 efectul bactericid se produce în prezenţa sângelui şi poroiului
 antiseptic al câmpului operator, al plăgilor infectate, al arsurilor

E. Coloranţii organici azoici

Rivanolul
• derivat de acridină, de culoare galbenă, soluţie de 0,1-1%
• utilizat în asepsia plăgilor, a mucoaselor bucale, urogenitale
Metaseptul
• antiseptic folosit în plăgi profunde

F. Derivaţii metalelor grele

Nitratul de Argint
• actionează prin precipitarea proteinelor
• sub formă de creion se utilizează pentru cauterizarea şi eliminarea
necrozelor
• sub formă de soluţie 0,5-2% util în tratamentul iniţial al arsurilor, al
plăgilor atone
G. Substanţe care degajează formalină activă
•Albothyl R - derivat de metacrezolsulfon şi formaldehidă
•NoxyflexulR - soluţie utilizată în peritonite grave
H. Dextranomerii
•substanţe cu bună acţiune axicantă, favorizând eliminarea sfacelurilor şi
granulaţia - DebrisanR, CuprodexR
I. Detergenţii
•catioinici şi anionici au acţiune bactericidă şi virucidă prin denaturarea
proteinelor citoplasmatice şi detaşarea mecanică a microbilor –
BromocetR, ClorocetR, Tego103