Sunt Jlxponlblle mul multe metoJe Je trutument:

- Ceu mul xlguru metoJu terupeutlcu exte inJeportoreo cbirurqicolo, cu murju Je xecurltute Je
punu lu cm ln xuprufutu, lur ln profunzlme punu lu nlvelurl hlpoJermulul. Pluglle mul murl
pot beneflclu ulterlor Je grefu.
- RoJioteropio - xe recomunJu mul ulex pentru puclentll ln vurxtu, cure uu lezlunl extlnxe. Se
foloxexc Joze mlcl, fructlonute, tlmp Je mul multe xuptumunl, pentru u evltu upurltlu
clcutrlcelor, u necrozel xuu u ruJloJermltel. Se recomunJu mul ulex pentru curclnoumele
locullzute lu nlvelul pleoupelor, nuxulul, urechllor xuu ul celor extlnxe xl lnvuzlve.
- Flectrocouterizoreo - xe pructlcu Jour ln cuzurlle ln cure nu xe poute efectuu exclzle
chlrurglculu xuu ruJloteruple. Nu exte lnJlcutu ln tumorlle lnvuzlve xuu ln cele xltuute ln jurul
orlflclllor pentru cu Jetermlnu clcutrlce retructlle. urutu Je vlnJecure exte mul lungu xl exlxtu
rlxcul Je upurltle u clcutrlcelor hlpertroflce.
- Aplicotii locole Je S - fluorourocil sou poJofilino - pentru formele ulcerute xuu vegetunte Je
Jlmenxlunl mlcl xuu ln cuzul cuncerelor multlple.
- loser teropio - xe lnJlcu ln cuzul cuncerelor Je Jlmenxlunl mlcl
- Crioteropio - cu uzot llchlJ, exte lnJlcutu pentru curclnomul buzocelulur Je Jlmenxlunl mlcl,
cure nu putrunJe ln profunzlme mul mult Je S mlllmetrl, locullzute lu nlvelul fetel.
- Cbimioteropio sistemico - xe utlllzeuzu ln curclnoumele uvunxute xl ln cele extlnxe. Se foloxexc:
methotrexute, clclofoxfumlJu, clxplutln, Joxorublclnu, bleomlclnu
- lnterferon qomo - xe poute uJmlnlxtru xlxtemlc xuu ln lnflltrutll locule.



Tumorile maligne
Clrca 73 dln Lumorlle mallgne sallvare pron dln glanda paroLlda 10 dln glandele submaxllare sl 12
dln glandele sallvare mlnore C Lrelme dln Lumorlle mallgne sallvare pron dln eplLellul aclnar
(adenocarclnoame) o alLa Lrelme dln cel canallcular (carclnoame epldermolde) resLul sunL lezlunl foarLe
nedlferenLlaLe (Lumorl anaplasLlce sau Lumorl mlxLe mallgne)

1umorl cu grad scazuL de mallgnlLaLe 1umorlle cu celule aclnoase au o evoluLle lenLa Apar la orlce
varsLa mal ales la femel roduc recldlve sl meLasLaze pe o perloada de 2030 de anl
Carclnomul mucoepldermold cu mallgnlLaLe scazuLa poaLe fl ndecaL prln exclzle Are o cresLere lenLa
SecreLa muclna care poaLe produce fenomene lnflamaLorll
1umorl cu grad lnalL de mallgnlLaLe
Carclnomul mucoepldermold cu mallgnlLaLe rldlcaLa esLe foarLe rar dar foarLe agreslv dand rapld
meLasLaze llmfaLlce sl la dlsLanLa AlLe Lumorl cu evoluLle agreslva sunL adenocarclnomul carclnomul
slab dlferenLlaL carclnomul anaplazlc carclnomul cu celule scuamoase Lumorlle mlxLe mallgne
carclnomul adenochlsLlc
C alLa claslflcare esLe ln carclnoame epldermolde adenocarclnoame sl Lumorl mlxLe mallgne
Carclnoamele epldermolde oL fl glandulare sau canallculare sl se prezlnLa ca o lnfllLraLle dlfuza sau
nodulara Lvolueaza rapld sl dau meLasLaze pulmonare hepaLlce sl cerebrale Cele mal frecvenLe dln
acesL grup sunL cele mucoepldermolde care a fosL descrls de SLewarL eL al77 ln 1943 fllnd consLlLulLe
dln celule epldermolde mucosecreLanLe sl lnLermedlare Lle poL fl blne dlferenLlaLe sau nedlferenLlaLe
ln general ln Lumorlle blne dlferenLlaLe predomlna celulele secreLoare de mucus lar ln cele
nedlferenLlaLe predomlna celule epldermolde sl lnLermedlare Carclnoamele mucoepldermolde lsl au
orlglnea ln eplLellul ducLal sl poL sa sufere o meLaplazle scuamoasa Carclnoamele epldermolde cu
celule scuamoase dezvolLaLe dln glandele sallvare au grad de mallgnlLaLe mal rldlcaL decaL cele
dezvolLaLe ln LegumenLe sl caLaLea bucala
Adenocarclnoamele Carclnomul adenold chlsLlc (clllndromul) PlsLologlc dau reacLle pozlLlva cu
muclcarmlna ceea lndlca prezenLa de muclna CaLaLlle chlsLlce mal conLln sl mucus maLerlal hlalln sl
mucohlalln AcesLe Lumorl au evoluLle lenLa
Adenocarclnoamele cu celule aclnare SunL Lumorl relaLlv rare cu grad scazuL de mallgnlLaLe care apar
ln speclal ln glanda paroLlda provenlnd dln celulele aclnare ale glandel sallvare ln afara de acesLea mal
exlsLa forme anaplasLlce foarLe mallgne cu caracLer lnvazlv sl meLasLazanL
1umorlle mlxLe mallgne Apar lnLoLdeauna prln mallgnlzarea unor Lumorl mlxLe benlgne dupa o evoluLle
lndelungaLa (2030 anl) SunL de volum mal mare decaL cele benlgne se lnLalnesc la varsLe mal lnalnLaLe
sl se asoclaza cu parallzla de faclal arallzla de faclal apare ln speclal ln Lumorlle cu mallgnlLaLe crescuLa
ca adenocarclnoamele sl carclnoamele scuamoase Carclnoamele mucoepldermolde cu grad de
mallgnlLaLe scazuL ca sl carcl
noamele adenoldchlsLlce nu afecLeaza nervul faclal decaL ln sLadllle avansaLe llxarea glandel de
LesuLurlle profunde sl aparlLla gangllonllor cercall palpablll lndlca un grad crescuL de mallgnlLaLe ulnLre
Lumorlle benlgne Lumorlle mlxLe sunL slngurele care se poL mallgnlza PlsLologlc Lumorlle mallgne apar
ca adenocarclnoame carclnoame cu celule scuamoase sau fusocelulare uneorldln glandele sallvare
poL apare carclnoame asa zlse cronlce ln speclal carclnomul adenold chlsLlc care poaLe da
meLasLaze pana la 1020 de anl de la LraLamenLul Lumorll prlmare MeLasLazele au ln general o evoluLle
lenLa sLaLlonara Llmp de anl de zlle Carclnoamele mucoepldermolde desl prezlnLa o cresLere lenLa au
un caracLer accenLuaL de lnvazle locala ln speclal perlneurala 8ecldlveaza frecvenL dupa exclzle
Carclnoamele cu celule scuamoase sl adenocarclnoamele glandelor sallvare au un prognosLlc rezervaL
cu morLallLaLe rldlcaLa
Clllndroamele paroLldel poL fl dlagnosLlcaLe numal hlsLopaLologlc recldlveaza frecvenL sl dau meLasLaze
pulmonare sl osoase

Cal de dlfuzlune
1umorlle mallgne lnfllLreaza glanda paroLlda sl nervul faclal uneorl lnvadeaza LegumenLele muschll sl
osul lnveclnaL neoplasmele glandel submaxllare se flxeaza la mandlbula lnvadeaza muschlul
mllohloldlan sl llmba uneorl sl nervul hlpoglos

Alegereu trutumentulul
1raLamenLul lnlLlal esLe paroLldecLomla superflclala (lobecLomla superflclala) ln caz ca Lumora
lnvadeaza sl porLlunea profunda a glandel se face sl lobecLomla profunda ln cazul lnvadarll nervulul
faclal acesLa se sacrlflca 8adloLerapla posLoperaLorle se face numal ln Lumorlle cu mallgnlLaLe lnalLa
sau ln rezecLll lncompleLe 1umorlle lnoperablle vor fl supuse radloLeraplel ln Lumorlle exLlnse se face o
rezecLle complexa care lnclude mandlbula muschlul mllohloldlan seul bucal sl llmba adlacenLa asoclaLa
cu radloLeraple posLoperaLorle

1rutumentul chlrurglcul
1raLamenLul esLe chlrurglcal consLand ln exclzla Lumorll prlmare urmaLa de examenul hlsLologlc
8lopsla esLe conLralndlcaLa dln cauza rlsculul de dlsemlnare Lnucleerea Lumorll a fosL abandonaLa dln
cauza procenLulul rldlcaL de recldlve (30) 1raLamenLul acLual consLa ln dlsecLla nervulul faclal sl
rezecLla lobulul superflclal a glandel paroLlde urmaLa de blopsla exLemporanee la mlcroLomul cu
gheaLa uaca se gasesLe o lezlune cu mallgnlLaLe scazuLa ca adenocarclnomul cu celule aclnare carclnom
mucoepldermold sau adenold chlsLlc se exclzeaza sl lobul profund lmpreuna cu nervul faclal uaca esLe
o lezlune cu grad lnalnLaL de mallgnlLaLe ca adenocarclnomul anaplasLlc sau carclnomul scuamos se
asoclaza ln mod obllgaLorlu edarea gangllonara radlcala
ulnLre lezlunlle senslblle la radloLeraple sunL carclnoamele mucoepldermolde cu grad lnalL de
mallgnlLaLe carclnoamele scuamoase sl uneorl chlar sl adenocarclnoamele
ln Lumorlle mlxLe benlgne recldlva se lnLalnesLe ln 3 dln cazurl lar ln Lumorlle mlxLe mallgne
supraeLulrea la clncl anl esLe de 87 sl la zece anl de 60
aroLldecLomla superflclala Se face lnclzla ln baloneLa a lul 8edon333433 care lncepe lnalnLea
Lragusulul Lrece sub lobul urechll sl se conLlnua pe marglnea anLerloara a SCMulul Se conserva
lnLoLdeauna nervul faclal
aroLldecLomla LoLala Se folosesLe aLuncl cand esLe lnvadaL lobul profund uneorl esLe necesara
secLlunea mandlbulel penLru abordul porLlunll reLromandlbulare a lobulul profund paroLldlan ln cazul
lnvazlel mandlbulel se asoclaza o rezecLle parLlala a acesLela Se exLlrpa gangllonll paraparoLldlenl daca
sunL pozlLl se asoclaza o edare gangllonara radlcala ln unele cazurl se rezeca nervul aurlculoLemporal
penLru a prevenl slndromul lrel (durere sudoraLle sl erlLem reglonal ln Llmpul masLlcaLlel) ln cazul
sacrlflcarll nervulul faclal grefa nervoasa sau flxarea comlsurll bucale cu grefe llbere Lendlnoase se va
face numal la dlsLanLa dupa ronLgenLeraple





Radioterapia

A doua arm terapeutic utilizat n cancer, radioterapia, s-a schimbat Iundamental n ultima
vreme printr-o adevrat revolutie tehnic a aparaturii, prin mbunttirea preciziei si Iinetei
metodelor de iradiere, precum si prin Iolosirea metodelor judicioase de protectie.

Cunoasterea pe de o parte a Iizicii radiatiilor, pe de alt parte a biologiei celulare si tumorale,
cunoasterea dozimetriei radiatiilor au permis punerea la punct a unor metode de iradiere tintit
asupra masei tumorale, cu evitarea aIectrii tesuturilor sntoase.

Folosirea iradierii cu energii nalte, aparatele de cobaltoterapie, acceleratorul liniar, au dus la
succese remarcabile n acest domeniu terapeutic. Localizri tumorale cunoscute ca
radiosensibile, rspun
d deosebit de bine la radioterapie, ducnd la o proportie mare de vindecri (de exemplu cancerul
pielii sau al laringelui, Iaringelui, anumite boli de sistem). n alte Iorme ale tumorilor maligne,
asocierea radioterapiei pre- sau postoperator au dus la cresterea proportiei de rezultate Iavorabile
si implicit la cresterea ciIrei supravietuitorilor.

Asocierea radiochirurgical a dus la rezultate Ioarte bune n cancerul colului uterin, permitnd n
stadii incipiente vindecri de aproape 100 si a permis n alte Iorme, cum este cancerul mamar,
rezultate din ce n ce mai bune si ncurajatoare.

Folosirea n tratament a izotopilor radioactivi (curieterapia) permite un tratament local tintit
direct asupra tumorii, Ioarte eIicient pentru anumite Iorme de neoplazii maligne (de exemplu
cancerul colului uterin, tumorile maligne ale cavittii bucale).

Si n cazul radioterapiei exist bolnavi care se tem si reIuz aceast metod terapeutic. Este
adevrat c radiatiile ionizante pot Iavoriza, n anumite conditii, aIectiunile neoplazice, dar totul
depinde de doza utilizat.

Terapeutic, dozele corect calculate, tumoricide, distrug celulele tumorale. Radioterapia are In
prezent posibilitatea de a determina si dirija Iasciculul de raze utilizat, cu maximum de
randament si minimum de prejudicii pentru tesuturile sntoase ale organismului.

Chimioterapia

Metod modern de tratament a bolii canceroase, chimioterapia a avut n ultimii zece ani o
dezvoltare vertiginoas, ducnd la realizarea unui adevrat arsenal terapeutic prin varietatea
substantelor existente si prin modul lor diIerit de a actiona asupra celulei tumorale.

Citostaticele (cito celul statikos care opreste) sunt medicamente care blocheaz cresterea
celular, intervenind Iie n Iazele de nmultire celular (Iazele mitozei), Iie n aIara acestor Iaze,
n diIerite procese metabolice si enzimatice.

Citostaticele aIecteaz deci pe lng tesuturile neoplazice si tesuturile din organism caracterizate
prin proliIerare rapid (mduva oaselor, Ioliculul pilos, mucoasa intestinal etc). Scopul
chimioterapiei cito-statice este s aIecteze n primul rnd tumoarea malign, cu minimum de
toxicitate pentru organismul gazd.

Dezvoltarea chimioterapiei citostatice moderne are la baz cunoasterea amnuntit a drogurilor
cu caracterele lor chimice de metabolism si toxicitate, aproIundarea proceselor de cinetic
celular si a proceselor cresterii tumorale, precum si studii imunologice asupra organismului care
se apr de invazia tumoral. Tinnd seama de toti acesti Iactori (medicament, tumoare si gazd),
se Iace o utilizare rational a agentilor citostatici, cu maximum de eIicient asupra tumorilor si
minimum de toxicitate pentru tesuturile sntoase sensibile.

Studiile de cinetic celular si asocierile de citostatice n scheme combinate, au Icut din
chimioterapie o metod asezat pe baze stiintiIice, oIerind multiple posibilitti de actiuni asupra
tumorilor maligne n diIeritele lor Iaze de dezvoltare.

Valoarea chimioterapiei const In Iaptul c poate interveni nu numai asupra tumorii sau
tumorilor clinic cunoscute, ci si dup ndeprtarea chirurgical a acestora, asupra posibilittilor
de dezvoltare si metastazare a bolii prin noi colonii de celule tumorale. Recent a Iost descris asa
numita ,boala minim rezidual", care persist dup interventia chirurgical. Chimioterapia
citostatic are deci nu numai un rol curativ, ci si de prevenire a acestei boli minime reziduale,
care este inaparent clinic.

Asocierea dup actul operator si eventual si dup radioterapie local a chimioterapiei ajuttoare
postoperatorii, duce la cresterea semniIicativ a rezultatelor terapeutice, cu prelungirea
supravietuirii n multe Iorme de tumori maligne.

Tratamentul hormonal urmreste aceleasi scopuri ca si chimioterapia citostatic si anume
cresterea eIicientei terapeutice. Exist tumori hormono-dependente, asupra crora Iactorul
endocrin are un rol deosebit (exemplu tumorile mamare si prostatice). In aceste cazuri asocierea
tratamentului cu preparate hormonale sau cu medicamente care contin un element citostatic si
unul hormonal, duce la mbunttirea rezultatelor globale terapeutice. Este prin excelent cazul
cancerului mamar, la care asocierea actului chirurgical radical cu radioterapia pre- sau
postoperatorie, cu chimioterapia postoperatorie si hormonoterapia cu substante antiestrogenice
duce la cresterea ciIrei de rezultate optime terapeutice.

O astIel de substant antiestrogenic ,Tanoneprinul" (similar TanoxiIen sau Nolvadex), cu
deosebit valoare n tratamentul cancerului de sn, mai ales in stadii avansate, a Iost sintetizat
recent n tara noastr. S-a realizat astIel un progres remarcabil n tratamentul acestei localizri,
att de Irecvent la Iemei n tara noastr, unde se stie c tumorile maligne mamare constituie n
mediul urban, prima cauz de deces prin cancer. Tanoneprimul sintetizat la Institutul Oncologic
Bucuresti, a intrat n Iabricatia de serie.

In cadrul eIortului de a realiza noi si variate medicamente de tratament pentru boala canceroas,
cele dou institute oncologice din Bucuresti si Cluj au sintetizat citostatice romnesti, unele
analoage cu unele medicamente strine cunoscute prin eIicienta lor si altele originale nou create
n tara noastr. Toate acestea permit un tratament stiintiIic pe bazele cele mai moderne cu
citostatice de Ioarte bun calitate si usor de procurat.

Dezideratul nlturrii eIectelor secundare nedorite (scderea globulelor albe si a trombocitelor,
cderea prului, toxicitatea digestiv) este n atentia celor care creeaz citostaticele si a clinicilor
care le utilizeaz n diIerite scheme combinate pentru diIerite Iorme si tipuri de tumori. Un
tratament ct mai specializat si mai potrivit, cu eIecte secundare ct mai putine, oIer premize
optimiste pentru viitor. Pauzele intercalate ntre schemele de tratament citostatic combinat si
supravegherea atent a bolnavului n timpul chimioterapiei, permit scderea eIectelor secundare
si reIacerea organismului.

Cunoscnd modul de actiune si Iaptul c eIectele secundare cele mai suprtoare (greata,
vrsturile, cderea prului, scderea numrului globulelor sangvine) sunt toate trectoare si
reversibile dup ntreruperea tratamentului, se va risipi si teama si nencrederea n aceste
medicamente, team maniIestat nc de unii bolnavi.

Chimioterapia n domeniul cancerului are perspective de dezvoltare n continuare, urmrind
prepararea de medicamente din ce n ce mai selectionate si mai eIiciente, care s tinteasc direct
celula neoplazic.

sursa imaginii - Ireeschoolclipart.com

Read more:
http://articole.Iamouswhy.ro/radioterapiasichimioterapiaIolositepentrutratareacancerului/
#ixzz1QTPYkzDD
Abordri terapeutice moderne in cancerele
sferei ORL locoregional avansate
BADULESCU F, CRISAN ANDA-ELENA, SCHENKER M.
Disciplina Oncologie, Facultatea de Medicin, U.M.F. din Craiova

REZUMAT
Rationamentul pentru care studiul markerilor moleculari in cancerele capului si gitului prezinta
interes este imbunatatirea screeningului si diagnosticului (detectarea genelor hipermetilate in
saliva pacientilor in Iaza preterapeutica care poate Ii utilizat ca Iactor de predictie pentru
decelarea recidivelor si ca screning populational), imbunatirea tratamentului (terapia moleculara
tintita) si in monitorizarea postterapeutica (supravietuirea pacientilor cu mutatii p53 este statistic
semniIicativ mai mica, iar varianta p63 a genei p53 este corelata cu sensibilitatea la Cisplatin).
Pacientii cu nivel seric crescut al EGFR (~50 ng/ml) au supravietuire statistic semniIicativ mai
buna, dar varianta vIII a EGFR (decelata in glioblastoame, cancer mamar, prostata, plamin si
hiperexprimata in cancerele capului si gitului) este corelata cu descresterea supravietuirii si cu
rezistenta la Cetuximab.

Chimioterapia de inductie urmata de radiochimioterapie este standardul terapeutic in cancerele
capului si gitului avansate locoregional. Chimioterapia de inductie bazate pe regimuri cu
5FU/Platina determina o imbunatatire statistic semniIicativa a supravietuirii la 5 ani cu 5
(p0,05), iar radiochimioterapia concomitenta cu 8 (p0.0001). Aditia Cetuximab la iradiere
determina o imbunatatire semniIicativa a controlului locoregional si a supravietuirii.
Radiochimioterapia concomitenta cu Cetuximab ramine o alternativa eIicienta pentru pacientii,
care nu pot primii Cisplatin. Studiile viitoare urmaresc decelarea altor agenti terapeutici
administrati concomitent cu radiochimioterapia concomitenta cu Cetuximab.

Chimioterapia de inductie cu administrare saptaminala Paclitaxel /Carboplatin Cetuximab
determina rate crescute de raspuns (RC: 81), cu un control locoregional Ioarte bun. Insa rash-ul
cutanat dupa Cetuximab a Iost prezent la 50 din pacienti. Deasemenea aditia Cetuximab la
Platina in linia I in cancerele capului si gitului recidivante/metastatice a determinat o
imbunatatire statistic semniIicativa a supravietuirii (HR:0.797, p0.036). Supravietuirea mediana
a Iost imbunatatita cu 2,7 luni (de la 7,4 la 10,1 luni). Inhibitorii tirozinkinazici-
Erlotinib/GeIitinib in asociere cu Docetaxel si Cisplatin este mai eIicienta decit administrarea
monochimioterapiei cu Erlotinib/GeIitinib, iar toxicitatea nu este mai mare decit in cazul
administrarii Docetaxel/ Cisplatin singur. Tratamentele viitorului urmaresc asocierea agentilor
antiVEGFR cu antiEGFR, respectiv antiEGFR cu inhibitori tirozinkinazici.
TRATAMENTUL ASOCIAT RADIOCHIMIOTERAPIE: CONSIDERATII BIOLOGICE DIN
PUNCTUL DE VEDERE AL RADIOTERAPEUTULUI SAU RADIOTERAPIA N ERA MEDICINEI
MOLECULARE
V. Cernea
1,2

1
U.M.F. ,I. Hatieganu Cluj-Napoca;
2
Instititutul Oncologic ,ProI. Dr. I. Chiricut Cluj-Napoca
Tratamentul asociat radio-chimioterapie are ca obiective ameliorarea controlului local, controlul bolii
micrometastaticesi nu n ultimul rnd conservarea de organ. Aceast asociatie terapeutic se bazeaz pe urmtoarele
mecanisme: cooperarea spatial, independenta eIectelor toxice, citoreductia, ampliIicarea rspunsului tumoral si mai
putin pe protejarea tesuturilor sntoase. EIicacitatea mai mare a tratamentului combinat se datoreaz acumulrii
ntr-un volum restrns a mai multor leziuniproduse independent de iradiere si chimioterapie. Pentru tesuturile
normale toxicitatea tratamentului asociat radio-chimioterapie este mai mare, cu deosebire n cazuladministrrii
concomitente. Cele mai importante deosebiri ntre tratamentul cu citostatice si radioterapie sunt: (a) variatiile de
chimiosensibilitatemai mari dect cele de radiosensibilitate, (b)chimiosensibilitatea este mai usor de manipulat dect
radiosensibilitatea,
(c) eIectul oxigen mai complex pentru citostatice dect pentru iradiere si (d) rezistenta la chimioterapie se
instaleazmai usor dect radiorezistenta. Dintre tintele moleculare noi care permit cresterea eIicacittii radioterapiei
sunt: receptori pentru Iactorii de crestere (pentru epitelii EGFR, her2/neu, endoteliu vascular) sau procese
enzimatice (inhibitorii de ciclooxigenaz-2).Mecanismele celulare si moleculare de modiIicare ale radiosensibilittii
de ctre agenti chimici sau biologici suntnumeroase si oIer oportunitti pentru cercetarea translational n vederea
cresterii eIicacittii radiochimioterapiei.

8adloLerapla oncologlca uLlllzeaza radlaLllle lonlzanLe (foLonlcL) sau corpusculare (elecLronl neuLronl
proLonl) ln scopul dlsLrugerll celulelor neoplazlce prln lezare dlrecLa sau lndlrecLa (radlollza apel cu
formarea de radlcall llberl peroxldlcl Loxlcl)
uescoperlrea razelor x de caLre 8enLgen ln nolembrle 1883 sl a radlumulul de caLre lerre sl Marle
Curle ln 1898 a reprezenLaL prlmul pas ln radloLerapla cancerulul de larlnge enLru prlma daLa
radloLerapla a fosL foloslLa ca meLoda LerapeuLlca ln cancerul de larlnge ln sepLembrle 1902 cand
Wllllam Scheppegrel a prezenLaL comunlcarea sa prlvlnd foloslrea razelor x ln LraLamenLul unul paclenL
care prezenLa cancer de larlnge cu flxare de coarda vocala
La lncepuLurlle Leraplel anLlcanceroase prln lradlere se foloseau aparaLe de [oasa energle (30100kv)
radlaLla fllnd absorblLa ln prlnclpal de caLre LesuLurlle dln suprafaLa sl neavand capaclLaLe de a acLlona ln
mod eflclenL pe zonele slLuaLe ln lnLerlorul corpulul precum calle aerodlgesLlve superloare
Coolldge a lnvenLaL Lubul caLodlc cald care a permls consLrulrea de aparaLe de lradlere capablle sa
lucreze la energll mal lnalLe (200430kv) MeLoda a fosL lnLrodusa de CouLard ln 1919 sl a fosL apllcaLa
de acesLa dln 1920 pana ln 1926 ln cadrul lundaLlel Curle ln LraLamenLul paclenLllor cu carclnoame ale
eplLellulul pavlmenLos amlgdallan ale larlngelul sl hlpofarlngelul
ln 1938 8eclasse a publlcaL sLudlul sau prlvlnd foloslrea roenLgenogramel ln dlagnosLlcul sl dellmlLarea
exLenslel Lumorllor larlnglene sl hlpofarlnglene ln 1949 acesLa a lnLrodus doua concepLe fundamenLale
ln radloLerapla Lumorala o Lehnlca de prevenlre a muclLel sl a descuamarllor LegumenLare dupa mal
mulLe sapLamanl de radloLeraple sl concepLul ca lezlunlle Lumorale mal exLlnse neceslLa doze mal marl
penLru obLlnerea unul conLrol adecvaL
CobalLul radloacLlv 60 a fosL produs penLru prlma daLa ln 1941 Ll poaLe sa aslgure o energle de 12
mllloane de volLl cu o perloada de ln[umaLaLlre de 33 anl sl a fosL lnLrodus ln LraLamenLul bolll
canceroase ln 1931
ln cancerul de larlnge radloLerapla se folosesLe ln scop curaLlv profllacLlc sau paleaLlv AcLlunea sa esLe
locoreglonala ea puLanduse adresa aLaL Lumorll caL sl evenLualelor dlsemlnarl gangllonare saLellLe
rlnclpala meLoda radloLerapeuLlca foloslLa ln cancerul de larlnge esLe radloLerapla exLerna
LranscuLanaLa cu radlaLll de mare energle fllnd foloslLe razele gamma de CobalL 60 AcesLea prezlnLa o
serle de avanLa[e ln lradlerea LerlLorlulul larlnglan sl a arlllor gangllonare saLellLe
Subdozeaza planul cuLanaL spre deoseblre de razele x de [oasa energle (200kv) la care maxlmum de
absorbLle se reallzeaza ln suprafaLa
randamenLul ln profunzlme esLe suflclenL daL fllnd ca esLe de 33 la 10cm de la LegumenL
reallzeaza o lradlere corecLa a gangllonllor cervlcall deoarece randamenLul esLe de 100 la 03cm de la
LegumenL
ln slLuaLla ln care zona de lradlere esLe slLuaLa ln aproplerea unor sLrucLurl care nu suporLa doze marl de
radlaLle (ln parLlcular maduva splnarll a carel lradlere exceslva poaLe declansa mlellLe radlcL) dln care
cauza ln zonele adlacenLe maduvel splnarll nu Lrebule depaslLl 43 Cy dupa aLlngerea acesLul prag
penLru compleLarea lradlerll campurllor cervlcale posLerloare recurgem la o alLa Lehnlca de lradlere
facand apel la elecLronll provenlLl dln acceleraLorll llnearl cu elecLronl de 610 Mev roprleLaLlle
ballsLlce ale acesLor elecLronl fac ca absorbLla lor sa fle selecLlva reallzanduse numal pe o profunzlme
de caLlva cm dlncolo de care nu se mal produce nlcl un fel de lradlere
lnalnLea lnceperll radloLeraplel Lrebule sLablllL volumul de lradlaL sl doza de lradlere volumul de lradlaL
(volumul LlnLA) cuprlnde Lumora sl exLensllle sale locale zonele care prezlnLa un rlsc rldlcaL de lnvazle
Lumorala ca sl arllle gangllonare de drena[ llmfaLlc ale eLa[ulul larlnglan respecLlv
uoza admlnlsLraLa esLe ln funcLle de Llpul de radloLeraple foloslL uesl flzlclenll masoara doza de radlaLle
prln nlvelul de lonlzare pe care ll produce ln aer dln puncL de vedere cllnlc lmporLanLa esLe doza de
radlaLle absorblLa de caLre LesuLurl
ln radlologla oncologlca doza esLe exprlmaLa ca fllnd canLlLaLea de energle absorblLa de unlLaLea de
masa a maLerlalulul absorbanL purLand Lermenul LradlLlonal de rad sl reprezenLand 100 ergl absorblLl
pe gram
Masurarea dozel de radlaLle absorblLa esLe dlflclla sl greu de reallzaL ln pracLlca sl de aceea doza de
radlaLle absorblLa sau rad reprezlnLa o valoare derlvaLa un 8enLgen de expunere aerlana fllnd
aproxlmaLlv egal cu 093cCy doza absorblLa ln LesuLurl
ln ulLlmll 13 anl radul a fosL lnloculL cu Crayul(C?)
1Cy 1!oule/kg 100 rad 100 cCy

ln cancerul de larlnge radloLerapla are Lrel Llpurl ma[ore de lndlcaLll
1 ln cazul lezlunllor llmlLaLe asa zlsele early carclnoma consLlLule o alLernaLlva la chlrurgle
permlLand o conservare perfecLa a funcLlel
2 ln cazul rezolvarll chlrurglcale a cancerulul de larlnge ln posLoperaLor ea reprezlnLa adesea un
LraLamenL complemenLar lndlspensabll ln scopul aslgurarll unul bun conLrol local
3 ln caz de lezlunl cu mare exLensle locala lnoperablle ea reprezlnLa prlnclpala arma LerapeuLlca

.RuJloteruplu cu ulternutlvu lu chlrurgle:


LsLe uLlllzaLa ln cazul lezlunllor llmlLaLe ln care aLaL chlrurgla caL sl radloLerapla dau rezulLaLe
comparablle Alegerea deplnde ln ulLlma lnsLanLa de rezulLaLul funcLlonal oferlL de flecare dlnLre
Lehnlcl de dorlnLa paclenLulul sl nu ln ulLlmul rand de experlenLa sl oblsnulnLa echlpel medlcale
ulnereo sl kaylle (1999) au efecLuaL o ampla ancheLa prlvlnd pozlLla de prlnclplu asupra
managemenLulul sLadlllor lnclplenLe de cancer larlnglan ln randul membrllor Academlel Amerlcane de
C8L LrlmlLand chesLlonare celor 3000 de membrl al Academlel sl au prlmlL 1000 de raspunsurl care au
fosL prelucraLe sLaLlsLlc enLru Lumorlle gloLlce hemllarlngecLomla a fosL recomandaLa de 371
lradlerea de 81 larlngecLomla LoLala de 19 lar recurgerea la declzla paclenLulul care a fosL corecL
lnformaL ln 304 dln cazurl
enLru Lumorlle supragloLlce larlngecLomla supragloLlca a fosL preferaLa de 416 dln respondenLl
lradlerea a fosL preferaLa de 33 larlngecLomla LoLala de 19 lar 483 dln respondenLl au opLaL
penLru expllcarea opLlunllor de LraLamenL paclenLulul el fllnd slngurul care va lua declzla prlvlnd meLoda
LerapeuLlca
SLudlul a demonsLraL ca fllosofla LerapeuLlca varlaza ln funcLle de pozlLla medlculul ln slsLemul sanlLar
(medlcll de cablneL sl cel dln zonele suburbane sau rurale susLln mal degraba radloLerapla pe cand ln
randul medlcllor de splLal sl ln medlul urban exlsLa o LendlnLa mal exprlmaLa de a recurge la Lerapla
chlrurglcalA) ue asemenea opLlunea esLe dlferlLa ln funcLle de fapLul daca medlcul esLe oncolog
radloLerapeuL sau chlrurg
CpLlunea medlculul sa dovedlL a fl lnfluenLaLa de vechlmea ln speclallLaLe SpeclallsLll Llnerl sunL ln mulL
mal mare masura parLlzanll expllcarll opLlunllor poslblle cu luarea declzlel de caLre paclenL faLa de
speclallsLll mal varsLnlcl care sunL mulL mal lncllnaLl sa recomande el LraLamenLul deflnlLlv fle acesLa
lradlerea deflnlLlva sau lnLervenLla chlrurglcala lndlcaLla claslca a radloLeraplel ca alLernaLlva la chlrurgle
o reprezlnLa carclnomul corzllor vocaLe 1112 fara lnLeresarea comlsurll anLerloare sl care beneflclaza
de o lradlere exLrem de locallzaLa a cuLlel larlnglene slLuaLle ln care rezulLaLele carclnologlce sl
funcLlonale sunL foarLe bune ln acesLe cazurl de early carclnoma radloLerapla sl chlrurgla dau
rezulLaLe asemanaLoare ln ceea ce prlvesLe aspecLul funcLlonal sl raLa de supravleLulre a paclenLllor
alegerea deplnzand ln ulLlma lnsLanLa de LradlLla medlcala locala poslblllLaLlle Lehnlce sl alegerea
paclenLulul
Cu LoaLe acesLea Lesnlcar lnLro sLaLlsLlca pe 10 anl a lnsLlLuLulul Cncologlc dln Llubllana care
anallzeaza un numar de 267 de paclenLl cu early carclnoma care au fosL supusl chlrurglel larlnglene
parLlale a evldenLlaL comparand acesL loL cu paclenLl cu aceeasl slLuaLle carclnologlca dar care au fosL
LraLaLl prln radloLeraple ca desl rezulLaLele prlvlnd supravleLulrea paclenLllor au fosL asemanaLoare ln
loLul care a fosL LraLaL cu radloLeraple 11 dln paclenLl au neceslLaL ulLerlor larlngecLomle LoLala ca
Leraple de salvare ln Llmp ce ln grupul cu lnLervenLll chlrurglcale conservaLoare larlngecLomla LoLala de
salvare a fosL necesara numal ln 3 dln cazurl
ue asemenea o serle de auLorl consldera drepL lndlcaLle penLru radloLeraple ca LraLamenL de prlma
lnLenLle lezlunlle supragloLlce reduse superflclale exoflLlce n0 sau cu prezenLa unul slngur gangllon
prezenLand axul maxlm de 2cm sau sub acesLe dlmenslunl ca sl lezlunlle subgloLlce 1112
uoza LoLala admlnlsLraLa esLe de 63 70 Cy

28adloLerapla posLoperaLorle

lacLorll de rlsc penLru esecul local al acLulul chlrurglcal sunL blne preclzaLl lnvazla llmlLel de rezecLle sl
meLasLazele gangllonare ln speclal cele cu rupLura gangllonara lapLul ca lradlerea posLoperaLorle poaLe
reduce acesL rlsc esLe acLualmenLe blne sLablllL chlar daca exlsLa puLlne sLudll randomlzaLe care sa
evalueze ln mod real valoarea lradlerll complemenLare posLoperaLorll
AcLul operaLor Lrebule sa preceada cu 3 6 sapLamanl radloLerapla
uln puncL de vedere sLrlcL LeoreLlc radloLerapla preoperaLorle ar fl mal eflcace daL fllnd ca Lumora se
gasesLe pe loc blne vascularlzaLa sl decl mal radlosenslblla dar lnLervenLla dupa radloLeraple esLe
lnLoLdeauna grevaLa de marl rlscurl chlrurglcale Crl de caLe orl dln moLlve lndependenLe de nol
(opLlunea bolnavulul orlenLarea reLelel oncologlcL) secvenLlallLaLea chlrurgle radloLeraple sa lnversaL
am consLaLaL caLeva lucrurl
ulflculLaLe Lehnlca ln acLul chlrurglcal decolarl dlflclle ln spaLll de cllva[ necomplezenLe
Sangerarl mal marl lnLraoperaLor vasodllaLaLle la lnLerval scurL de Llmp posL cobalL (12 sapLamanl 2
lunl)
ulmpoLrlva LesuLurl flbroase sl pauclvasculare cu sangerarl reduse lnLraoperaLor la un lnLerval mal
mare de Llmp posL cobalL (6lunl 1 an) dar cu vlndecarl dlflclle
Acces dlflcll ln lo[lle marllor vase penLru llmfadenecLomle acesLea sunL LransformaLe ln aderenLe
con[uncLlvovasculomusculare aproape lnaLacablle
ue asemenea evoluLla posLoperaLorle esLe ln acesLe slLuaLll lndelungaLa (splLallzarl lungl cosLurl
rldlcaLL) suferlnLa lndelungaLa dln cauza unor vlndecarl dlflclle sl penlblle cu necroze sfacelurl
supuraLll flsLule farlngocuLanaLe plerderl marl de subsLanLa care neceslLa plasLll cu LesuLurl de la
dlsLanLa
uozele dlfera ln funcLle de dlferlLele slLuaLll concreLe e volumele LlnLa ln exereza compleLa sau penLru
arllle gangllonare LraLaLe ln scop profllacLlc sl care dln puncL de vedere hlsLopaLologlc sau dovedlL
lndemne daca LoLusl ne decldem penLru efecLuarea unel radloLerapll o doza de 43Cy esLe suflclenLa
uesl conLrolul locoreglonal ln cancerul de larlnge esLe ln general superlor ln slLuaLla ln care acLul
chlrurglcal esLe urmaL de radloLeraple posLoperaLorle dezvolLarea Lehnlcllor de chlrurgle parLlala
LraLamenLul chlrurglcal slsLemaLlc al arlllor gangllonare uLlllzarea chlmloLeraplel au dus ln oplnla unul
foarLe mare numar de auLorl la llmlLarea lndlcaLlel radloLeraplel de compleLare numal la cazurlle ln care
se consLaLa adenopaLll mulLlple sl/sau rupLurl ale capsulel gangllonare
ln slLuaLla recurgerll la chlrurgla endoscoplca sau la chlrurgla parLlala pe cale exLerna radloLerapla nu
Lrebule uLlllzaLa penLru a masca o eroare de lndlcaLle sau o eroare de Lehnlca chlrurglcala pe care de
regula radloLerapla nu o poaLe lndrepLa ln plus lmpledlcand un LraLamenL adecvaL ln slLuaLla
producerll unul esec locoreglonal
e arllle gangllonare cu prezenLa de meLasLaze dar fara rupLura capsulara sunL necesare doze de 30
33 Cy
ln caz de rupLura capsulara doza se ma[oreaza la 63 Cy
ln cazul unel rezecLll lncompleLe se lmpune o doza de 63 70 Cy pe marglnlle chlrurglcale pozlLlve





.RuJloteruplu formelor lnoperublle:


Se adreseaza paclenLllor cu cancere 1314 1raLamenLul sLandard esLe reprezenLaL de radloLerapla
claslca 8ezulLaLele sunL nesaLlsfacaLoare cu un grad de supravleLulre de 13 30 la 3 anl MorLallLaLea
esLe daLa de esecurlle locoreglonale sl de meLasLaze dar sl de aparlLla unor neoplasme secundare sl de
decese lnLercurenLe daLoraLe unor alLe afecLlunl decaL boala de baza

. Fructlonureu cluxlcu


lracLlonarea dozel se face claslc admlnlsLrand 18 2 Cy pe fracLlune caLe o fracLlune pe zl 3 fracLlunl
pe sapLamana eLalarea reallzanduse lnLro perloada de 67 sapLamanl ln funcLle de doza admlnlsLraLa
ln ulLlmul decenlu sau elaboraL proLocoale de modlflcare a schemel claslce de fracLlonare a dozel
admlnlsLraLe cu scopul de a obLlne un efecL Lumorlcld crescuL reducand ln acelasl Llmp LoxlclLaLea
lmedlaLa sl Lardlva daLoraLe procesulul de lradlere
Sa observaL ca ln Llmp ce LesuLurlle Lumorale (ca sl LegumenLul sl mucoaselL) dezvolLa un raspuns
lmedlaL la admlnlsLrarea de radlaLll alLe LesuLurl normale (maduva splnarll crelerul osul sl carLlla[uL)
dezvolLa un raspuns mal Lardlv daLorlLa raLel de prollferare celulara mal reduse 1esuLurlle cu raLa de
prollferare celulara mal redusa sunL afecLaLe mal mulL de volumul sl numarul fracLlunllor admlnlsLraLe
decaL de duraLa LraLamenLulul moLlv penLru care LoxlclLaLea secundara care lnLereseaza acesLe LesuLurl
poaLe fl redusa prln scaderea marlmll dozel admlnlsLraLe pe fracLlune e baza acesLor observaLll sa
lnLrodus Lehnlca lradlerll cu hlperfracLlonare

. Hlperfructlonureu:


lolosesLe fracLlunl mal mlcl (130 120 cC?) comparaLlv cu fracLlonarlle claslce (180200 cC?)
Se admlnlsLreaza 2 pana la 3 fracLlunl pe zl (de oblcel 2 la lnLerval de 6 orL)
uoza LoLala esLe mal rldlcaLa (74008100 cC?) decaL ln cazul fracLlonarll convenLlonale (7000 cC?)
uuraLa LraLamenLulul esLe aceeasl ca ln cazul fracLlonarll convenLlonale
PlperfracLlonarea lmbunaLaLesLe efecLul LerapeuLlc prln surprlnderea a caL mal mulLor celule Lumorale
ln faza de radlosenslblllLaLe crescuLa daLorlLa fracLlunllor mulLlple admlnlsLraLe ln cursul unel zlle
reallzand ln acelasl Llmp o proLecLle crescuLa a LesuLurllor normale cu raspuns Lardlv la lradlere daLorlLa
scaderll dozel de radlaLle pe fracLlune Scaderea dozel pe fracLlune permlLe asLfel o relaLlva proLecLle a
LesuLurllor sanaLoase ln raporL cu LesuLurlle Lumorale ca sl poslblllLaLea de a cresLe doza LoLala

. Fructlonureu uccelerutu:


Se bazeaza pe concepLla conform carela scurLarea duraLel de LraLamenL reduce capaclLaLlle de
repopulare accenLuaLa a clonogenllor Lumorall ce se manlfesLa la 33 sapLamanl de la lnceperea
radloLeraplel cu fracLlonarea convenLlonala
lowler sl LlndsLrom pe baza anallzel reLrospecLlve a daLelor cllnlce a mal mulLor Lrlalurl araLa ca
prelunglrea radloLeraplel ln cancerul de larlnge cu o sapLamana fara nlcl o cresLere a dozel de radlaLle
poaLe duce la o plerdere medle a conLrolulul local cu 12 (lnLre 3 sl 23) SLudllle de laboraLor asupra
Llmpulul de dublare poLenLlala a prollferarll Lumorale ln cancerele eplLellulul scuamos de cap sl gaL
reallzaLe ln vlvo dupa ln[ecLarea unor doze Lrasoare de 8romodeoxyurldlna lnalnLea blopslerll au araLaL
valorl medll ale Llmpulul de dublare poLenLlala a prollferarll de 33 zlle
CaracLerlsLlclle Lehnlcll de fracLlonare acceleraLa
Marlmea fracLlllor esLe slmllara cu cea a fracLlonarll convenLlonale (180 200 cC?)
. Se uJmlnlxtreuzu punu lu fructlunl pe zl,

uoza LoLala esLe slmllara cu cea foloslLa ln fracLlonarea convenLlonala
uuraLa LoLala a LraLamenLulul esLe mulL mal redusa ln comparaLle cu duraLa Lehnlcll de fracLlonare
convenLlonala

4. Hlpofructlonureu:


ConsLa ln admlnlsLrarea unor doze rldlcaLe de radlaLll pe fracLlune ln slLuaLla ln care numal una sau
doua fracLlunl sunL admlnlsLraLe sapLamanal (600 cCy de doua orl pe sapLamana sau 800 cCy odaLa pe
sapLamanA) cu scopul de a surclasa capaclLaLea reparaLlva a Lumorl crescand capaclLaLea dlsLrucLlva pe
fracLlune
CaracLerlsLlclle Lehnlcll de hlpofracLlonare
Marlmea mare a fracLlunllor (600 800 cC?) comparaLlv cu fracLlonarea
convenLlonala (180 200 cC?)
lracLlunlle sunL admlnlsLraLe la lnLerval de zlle
uoza LoLala esLe mal redusa (2100 cCy 3200 cC?) decaL ln cazul
fructlonurll conventlonule (7 c0Y),

uuraLa LoLala a LraLamenLulul esLe mulL mal scurLa comparaLlv cu
fructlonureu conventlonulu.

8eprezenLand achlzlLll LerapeuLlce recenLe esLe dlflcll a se face o apreclere asupra lmpacLulul acesLor
modlflcarl de Lehnlca radloLeraplca ln prlvlnLa conLrolulul Lumorllor sl a efecLelor Loxlce acuLe sl Lardlve
uoua sLudll de anallza generala a daLelor dln llLeraLura unul amerlcan lar celalalL european sau ocupaL
de valoarea LerapeuLlca a lradlerll ln hlperfracLlonare Concluzllle lor desl sau bazaL pe aceleasl lucrarl
sunL conLrare Anallza amerlcana a foloslL Lehnlca meLaanallzel cu regruparea paclenLllor (2330 de
cazurl) sl calculul lul ods raLlo dar pe baza excluslv a daLelor publlcaLe sl nu pe seama observaLlllor
personale ceea ce reduce dln valoarea apreclerll sLaLlsLlce AuLorll amerlcanl a[ung la concluzla ca
Lehnlca de lradlere hlperfracLlonaLa aduce un aporL semnlflcaLlv ln prlvlnLa supravleLulrll sl a conLrolulul
local ln condlLllle ln care LoxlclLaLea Lardlva nu esLe semnlflcaLlv crescuLa SLudlul european a
conslderaL ca prlnclpal crlLerlu de apreclere lndexul LerapeuLlc respecLlv raporLul eflcaclLaLe/ LoxlclLaLe
Lardlva AuLorll neaga orlce beneflclu al uLlllzarll Lehnlcll respecLlve 1rel dln cele sase sLudll anallzaLe nu
au prezenLaL daLe suflclenLe prlvlnd sechelele lradlerll sl nu au fosL luaLe ln conslderaLle (spre deoseblre
de auLorll amerlcanl) lar celelalLe Lrel sLudll au demonsLraL un beneflclu moderaL al hlperfracLlonarll ln
condlLllle unel cresLerl semnlflcaLlve a sechelelor asLfel spus absenLa orlcarul casLlg LerapeuLlc
uoua sLudll au abordaL penLru cancerul de larlnge pe loLurl semnlflcaLlve rezulLaLele LraLamenLelor de
lradlere acceleraLahlpofracLlonare
SLudlul LC81C (PorloL 8onLemp 1997) sa adresaL lezlunllor 12 13 14 sl a comparaL lradlerea claslca
(73 Cy/ 33 fracLlunl/ 7 sapLamanl) cu o radloLeraple acceleraLa (72 Cy/ 43 fracLlunl/ 3 sapLamanl)
nlvelul de conLrol local sa amelloraL semnlflcaLlv ln cazul radloLeraplel acceleraLe ca sl supravleLulrea
speclflca dar raLa supravleLulrll globale a fosL aceeasl penLru ambele loLurl ln [ur de 30 la 3 anl
8eneflclul a fosL maxlm ln lezlunlle 14 cu preLul cresLerll accenLuaLe a compllcaLlllor acuLe sl Lardlve ale
radloLeraplel (7 decese dln 112 paclenLl prln LoxlclLaLe LardlvA)
roLocolul CPA81 (ulsche sl Saunders 1997) consLa ln reallzarea unel lradlerl raplde lnLro perloada
de Llmp redusa (34 Cy/36 fracLlunl/ 12 zllL) sl a fosL comparaL cu o Lehnlca de lradlere convenLlonala (66
Cy/ 33 fracLlunl/7 sapLamanl) roLocolul a evldenLlaL rezulLaLele pozlLlve sub aspecLul conLrolulul local
sl al supravleLulrll la paclenLll Llnerl cu Lumorl de larlnge evoluaLe ln condlLllle unor compllcaLll Lardlve
mal puLln severe decaL cele observaLe ln proLocolul LC81C

LfecLele adverse ale radloLeraplel Lumorllor larlnglene

8adloLerapla esLe grevaLa de aparlLla unor efecLe adverse acuLe sl cronlce ca urmare a acLlunll radlaLlllor
asupra LesuLurllor normale cervlcale
1ulburarlle acuLe se lnsLaleaza lncepand cu a Lrela sapLamana de LraLamenL sl dlspar ln general la 6
sapLamanl de la lnceLarea LraLamenLululln cursul lradlerll se observa prezenLa radloeplLellLel Lulburarl
ale gusLulul sl prezenLa ln dlverse grade a radlomuclLel erlLem false membrane dlspuse puncLlform
false membrane confluenLe edem mucoasa hemoraglca 8eacLllle lmedlaLe ale mucoasel sunL deoseblL
de lnLense ln slLuaLla ln care se admlnlsLreaza radlochlmloLeraple concomlLenLa sau ln caz de
admlnlsLrare de radloLeraple acceleraLa
urmeaza o faza subacuLa care dureaza ln [ur de 6 lunl Mucoasa esLe alblcloasa subLlre cu prezenLa de
rare LeleanglecLazll fllnd prezenLe de asemenea focare de necroza a mucoasel
ue asemenea ln perloada acuLa esLe prezenLa senzaLla de uscaclune a mucoasel bucale ca urmare a
lradlerll unel parLl dln glandele sallvare cu lnsLalarea unel hlposlalll mergand pana la aslalle
Salls a fosL prlmul care ln 1924 a aLras aLenLla asupra conseclnLelor sallvare ale lradlerll care au un
lmpacL exLrem de negaLlv asupra sLarll de nuLrlLle
revenlrea poslbllelor lezlunl denLare prln Lerapla cu fluor Lrebule facuLa pe LoL parcursul ulLerlor al
vleLll Aslalla esLe responsablla de plerderea pellculel de lubrlflere care lsl aduce parLea sa de conLrlbuLle
la alunecarea allmenLelor pe mucoase Aslalla deplnde de dlspunerea campurllor de lradlere sl de doza
admlnlsLraLa
ln slLuaLla lnsLalarll aslallel nu dlspunem la ora acLuala de nlcl un LraLamenL eflcace al acesLel sLarl
paLologlce
1oL ln cadrul efecLelor adverse acuLe se lncadreaza sl llmfedemul Lemporar larlnglan sl care perslsLa de
la caLeva lunl la un an LlmfadenecLomla cresLe gradul de llmfedem pe parLea lnLervenLlel ConLlnuarea
fumaLulul conLrlbule la perslsLenLa edemulul sl la senzaLla de uscaclune a larlngelul
Clrca 30 dln paclenLl prezlnLa ln cursul perloadel acuLe senzaLla de nod ln gaL daLorlLa edemulul
moderaL al arlLenolzllor sl a zonel posLcrlcoldlene senzaLle ce poaLe fl asoclaLa de paclenL cu ldeea de
recldlva de revenlre a bolll AdmlnlsLrarea de corLlcolzl (uexameLazonA) poaLe fl foloslLoare ln
reducerea edemulul gloLlc
ManlfesLarlle cronlce corespund sechelelor sl compllcaLlllor LraLamenLulul Lle survln la doua lunl dupa
LraLamenL sunL evoluLlve sl caLeodaLa au aparlLle Lardlva la anl sl chlar zecl de anl dupa lradlere
(mlellLele sl lezlunlle de endarLerlLa de la nlvelul vaselor marl)
Sechelele sunL reprezenLaLe prln flbroza sl lschemle care deLermlna edeme sl scleroze subcuLanaLe sl
musculare
CompllcaLllle sunL reprezenLaLe de necroza (mucoasa carLllaglnoasa osoasA) ca sl de neuropaLllle
perlferlce
Sechelele sl compllcaLllle vor deLermlna ln funcLle de slLuaLllle concreLe o mulLlLudlne de Lablourl
cllnlce ln general blne cunoscuLe sl frecvenL lnLalnlLe de caLre medlcul oLorlnolarlngolog
ln ulLlmll anl au lnLraL ln aLenLle o serle de elemenLe de paLologle care apar ca urmare a efecLelor
secundare ale radloLeraplel
unul dln efecLele secundare lmedlaLe ale radloLeraplel ale carel frecvenLa sl rasuneL asupra economlel
orgalsmulul au fosL subesLlmaLe pana acum esLe reprezenLaL de refluxul paLologlc gasLroesofaglan sl
farlngolarlnglan
8adloLerapla duce la aparlLla paLologlel respecLlve sau ln cazul ln care aceasLa esLe preexlsLenLa cum se
lnLampla adesea la paclenLll cu cancere ale callor aerodlgesLlve superloare la accenLuarea acesLel sLarl
morblde
ln mod normal un lndlvld poseda mulLlple mecanlsme care prevln refluxul gasLroesofaglan sl lezlunlle
consecuLlve ale mucoaselor Cea mal lmporLanLa barlera ln calea refluxulul esLe reprezenLaLa de Lonusul
sflncLerelor esofaglene lnferlor sl superlor ue asemenea un lmporLanL rol de proLecLle ll [oaca rezlsLenLa
eplLellulul esofaglan ca sl mecanlsmele de ellmlnare a acldlLaLll esofaglane Mecanlsmul de ellmlnare a
acldlLaLll esofaglene cu rol de combaLere a refluxulul esofaglan se reallzeaza ln doua eLape
1) lnLro prlma eLapa una sau doua perloade de perlsLalLlsm esofaglan golesc vlrLual LoL acldul dln
esofag ramanand un rezldlu mlnlm care lnLreLlne un pP scazuL
2) ln a doua eLapa pPul acld reallzaL de prezenLa rezldlulul mlnlm esLe neuLrallzaL prln lnghlLlrea sallvel
CapaclLaLea sallvel de a neuLrallza acldul esLe daLa ln prlnclpal de blcarbonaL 8adloLerapla lnfluenLeaza
secreLla sallvara sl compromlLe asLfel unul dln mecanlsmele de aparare lmpoLrlva refluxulul esofaglan
prln xerosLomla daLoraLa lnsuflclenLel secreLorll sl excreLorll a glandelor sallvare Sa evldenLlaL o relaLle
dlrecLa lnLre refluxul gasLroesofaglan sl unele compllcaLll posLlradlere ca flsLula farlngocuLanaLa sl
lnsuflclenLa resplraLorle pulmonara

8efluxul gasLroesofaglan sl farlngolarlnglan conLrlbule la aparlLla mucoslLel exLenslve ln cursul lradlerll
La paclenLul ce urmeaza a fl lradlaL Lrebule lnvesLlgaLa evenLuala prezenLa a refluxulul gasLroesofaglan
sl farlngolarlnglan sl ln cazul prezenLel acesLora Lrebule admlnlsLraLa Leraple anLlreflux ln cursul
radloLeraplel
un alL elemenL de paLologle care a lnLraL ln aLenLla medlcllor oLorlnolarlngologl sl care esLe rezulLaLul
manlfesLarllor cronlce adverse ale radloLeraplel esLe reprezenLaL de Lulburarlle de degluLlLle
1ulburarlle de degluLlLle aparuLe dupa lradlerea cervlcala au fosL semnalaLe prlma daLa de Lazarus (ln
1996) care prezlnLa 9 cazurl ue aLuncl aceasLa problema a fosL dezbaLuLa pe larg de kaLz (1999) Chlh
Pslu (2000) sl SmlLh (2000) AcesLla au a[uns la concluzla unanlma ca lradlerea sl ln speclal lradlerea ca
LraLamenL de prlma lnLenLle cu doze rldlcaLe deLermlna frecvenL un handlcap ma[or ln ceea ce prlvesLe
degluLlLla la dol anl de la LraLamenLul lnlLlal
Marandas pe un numar de 21 de cazurl de cancer de larlnge dlnLre care 7 au fosL LraLaLe excluslv prln
radloLeraple exLerna lar 12 au beneflclaL de chlrurgle parLlala a sLudlaL callLaLea degluLlLlel la dol anl de
la LraLamenL
AuLorul a foloslL o scara de evaluare mergand de la 1 la 10 (1 reprezenLand allmenLaLla normala lar 10
allmenLaLla llchldA) ca sl poslblllLaLea acesLor paclenLl de a merge la resLauranL 8ezulLaLele au fosL
urmaLoarele

ModallLaLea deLraLamenL nrcazurl Lvaluarea degluLlLlel oslblllLaLea de a mergela resLauranL
1rutument prln ruJloteruple


Chlmloteruple

7
S

43

Chlrurgle parLlala

12


84

ulflculLaLlle allmenLare la acesLl paclenLl sunL adesea puse ln legaLura cu hlposlalla
Modlflcarlle sallvel sunL lncrlmlnaLe ca deLermlnand resLrlcLla allmenLara penLru allmenLele de o
anumlLa conslsLenLa sl cu obllgaLla umldlflcarll bolulul allmenLar ln cursul admlnlsLrarll mesel
SLudlul lul 8hodus care anallzeaza dlsfagla ln Lrel eLlologll dlferlLe de dlsfuncLle a glandelor sallvare
(slndrom S[gren prlmlLlv slndrom S[gren secundar sl xerosLomla posLradlcA) pune ln evldenLa o
alunglre a Llmpulul farlnglan sl o dlmlnuare a numarulul de degluLlLll reallzaLe ln lnLervalul de zece
secunde ln comparaLle cu un loL marLor 8ezulLaLele demonsLreaza conseclnLele dlmlnuarll callLaLll
prepararll bolulul allmenLar asupra LranzlLulul farlnglan
uar absenLa normallzarll acesLor parameLrll dupa absorbLla de llchlde presupune parLlclparea alLor
anomalll (ln afara modlflcarllor sallvarL) ln geneza Lulburarllor de degluLlLle
Lazarus sLudllnd vldeofluorograflc degluLlLla la noua paclenLl posLlradlere a evldenLlaL urmaLoarele
mecanlsme care conduc la perLurbarea procesulul de degluLlLle
. reculul lnxuflclent ul buzel llmbll,

reducerea ascenslonarll larlnglene
. Jlmlnuureu ocluzlel lurlnglene,

dlmlnuarea deschlderll muschlulul crlcofarlnglan
Mal mulLe mecanlsme eLlopaLogenlce au fosL observaLe ln compllcaLllle care sLau la orlglnea Lulburarllor
de degluLlLle ocluzllle arLerlale flbroza posLradlca sl modlflcarlle mucoaselor
Lezlunlle posLradlce ale nervllor perlferlcl de la nlvelul reglunll cervlcofaclale sunL recunoscuLe ca fllnd la
orlglnea compllcaLlllor ma[ore ale degluLlLlel lrecvenLa lor esLe esLlmaLa de Leroux8oberL la 24 Lle
sunL adesea bllaLerale lnLereseaza cel mal des perechea a xlla de nervl cranlenl dar poL lnLeresa mal
mulLe perechl de nervl cranlenl ca xl x lx sl v lnLervalul de aparlLle dupa radloLeraple esLe lnvers
proporLlonal cu doza de radlaLle prlmlLa puLand fl de ordlnul anllor sl chlar al zecllor de anl
neuropaLllle posLradlce reprezlnLa un dlagnosLlc de ellmlnare dupa ce a fosL mal lnLal lnflrmaLa recldlva
Lumorala recldlva gangllonara sau meLasLaLlca ca sl a doua locallzare a unul cancer
CbsLrucLllle arLerlale sunL mal rar puse ln dlscuLle ln fapL ele sLau la orlglnea necrozel Llsulare puLand
ln funcLle de locallzarea lor sa lnduca sau sa favorlzeze Lulburarlle de degluLlLle
llbroza posLradlca face parLe dln sechelele Lroflce oblsnulLe ale radloLeraplel La se Lraduce prln scleroza
cervlcala cuLanaLa mucoasa sl musculara care conduce la dlmlnuarea elasLlclLaLll LesuLurllor puLand
expllca asLfel dlmlnuarea poslblllLaLllor dlnamlce ale reglunll lradlaLe
ue asemenea caLeodaLa radloLerapla lnduce consLlLulrea sLenozelor hlpofarlnglene sl/sau de gura de
esofag
Mecanlsmele eLlopaLogenlce ale Lulburarllor de degluLlLle nu par a fl unlvoce Asoclerea dlferlLelor
mecanlsme conLrlbule la gravlLaLea Lulburarllor cu predomlnenLa lezlunllor neurologlce rezenLa
neuropaLlllor esLe probabll subesLlmaLa daLorlLa repuLaLlel de radlorezlsLenLa a Lrunchlurllor nervoase
sclerozel cuLaneomusculare care esLe ln general foarLe evldenLa sl aLrage ln prlmul rand aLenLla
dlflculLaLll explorarll elecLromlograflce a unor LerlLorll de nervl cranlenl ln speclal la nlvelul farlngelul ca
sl aLlngerea predomlnenLa a ramlflcaLlllor nervoase ln raporL cu Lrunchlurlle marl
lradlerea posLoperaLorle rldlca fara lndolala coeflclenLul de slguranLa oncologlca dar preLul plaLlL sub
aspecLul LoxlclLaLll acuLe sl cronlce a lradlerll esLe de mulLe orl exLrem de rldlcaL
roblema se pune cu deoseblLa aculLaLe ln cazul lradlerll posLchlrurglcale ln larlngecLomllle parLlale sl
reconsLrucLlve ln care compromlsul lnLre funcLlonal sl relaLlva slguranLa oncologlca lmpllca ln mod
obllgaLorlu declzla de echlpa a medlculul chlrurg oncolog sl a radloLerapeuLulul declzle ce Lrebule
lndlvlduallzaLa ln funcLle de mulLlple varlablle ale flecarul caz ln parLe
Am anallzaL un loL de 62 de larlngecLomll operaLe ln anul 2001 (41 larlngecLomll LoLale sl 21
larlngecLomll parLlale sl reconsLrucLlvL) care au beneflclaL de radloLeraple complemenLara LoLul a fosL
LlnuL sub observaLle pe parcursul unul an

LarlngecLomll LoLale 41 LarlngecLomll parLlale sl reconsLrucLlve 21

+ llmfadenecLomle laLerocervlcala bllaLerala LarlngecLomle orlzonLala supragloLlca 3
llmfuJenectomle luterocervlculu blluterulu

LarlngecLomle orlzonLoverLlcala 1
Hemllurlngectomle eplglotopluxtle

LarlngecLomle fronLala anLerloara + eplgloLoplasLle 1
LarlngecLomle fronLolaLerala sl cordecLomll 13

La cele 41 de larlngecLomll LoLale urmaLe de radloLeraple am consLaLaL urmaLoarele
20 de paclenLl au prezenLaL lezlunl marcaLe de radlomuclLa sl radloeplLellLa cu edeme hlpofarlnglene
cu dlsfagle accenLuaLa penLru sollde sl moderaLa penLru llchlde lnLre sedlnLele 10 20
un paclenL a neceslLaL lnLreruperea lradlerll dln cauza deschlderll unel flsLule farlngocuLanaLe ln zlua
18
o flsLula farlngocuLanaLa aparuLa la 2 sapLamanl de la Lermlnarea lradlerll la un alL paclenL
un paclenL a dezvolLaL o sLenoza la nlvelul farlngosLomel ln cursul lradlerll care a neceslLaL
esofagoscople sl bu[lra[ (manevra rlscanLA)
un paclenL a prezenLaL la 6 lunl de la Lermlnarea Leraplel o rlgldlLaLe a coloanel cervlcale cu llmlLarea
mlscarllor capulul sl a umerllor acesLla fllnd flxaLl daLorlLa unel sclerozarl a sLrucLurllor cervlcale
resLanLe sl de asemenea un slndrom dlsfaglc marcaL
ln cazul celor 21 de larlngecLomll parLlale sl reconsLrucLlve sau consLaLaL urmaLoarele
6 dln cele 13 larlngecLomll fronLolaLerale sl cordecLomll au prezenLaL edeme ale bonLulul larlnglan cu
Lulburarl de resplraLle sl de degluLlLle care au neceslLaL anLlbloLeraple sl corLlcoLeraple sl care au fosL
reverslblle
larlngecLomla orlzonLoverLlcala a prezenLaL ln cursul lradlerll un slndrom dlsfaglc LoLal care a neceslLaL
gasLrosLoma la [umaLaLea dozel la 6 lunl dupa radloLeraple a prezenLaL un sfacel cu hemoragle maslva la
ellmlnarea acesLula 8lopsllle de conLrol au fosL negaLlve
hemllarlngecLomla cu eplgloLoplasLle la 90 de zlle dupa radloLeraple a prezenLaL necroza sl sfacel ale
bonLulul larlnglan sl abces prelarlnglan care sa soldaL cu o flsLula larlngocuLanaLa perslsLenLa 8lopsllle
de conLrol au fosL negaLlve

uln cele 41 de larlngecLomll LoLale un numar de 6 (14) au prezenLaL dlverse compllcaLll posLlradlere
care au neceslLaL lngrl[lrl supllmenLare
uln 21 de larlngecLomll parLlale sl reconsLrucLlve un numar de 6 (28) au prezenLaL o evoluLle
posLlradlere dlflclla dar reverslblla fara conseclnLe nefasLe asupra acLulul chlrurglcal 4 bolnavl (19) au
prezenLaL lnsa compllcaLll sl sechele cu prognosLlc funcLlonal exLrem de rezervaL dezamaglnd speranLa
de conservare a funcLlel organulul
Anallza daLelor dln llLeraLura ulLlmllor anl araLa ca ln chlrurgla larlnglana parLlala sl reconsLrucLlva ln
dllema opLlunll lnLre funcLlonal sl slguranLa oncologlca LendlnLa esLe de a pune pe prlmul plan
funcLlonalul AsLfel ma[orlLaLea auLorllor par a fl a[uns la un consens ca ln caz de chlrurgle
conservaLoare lradlerea neolarlngelul resLanL Lrebule evlLaLa
ue asemenea nu se recurge la radloLeraple posLoperaLorle dupa chlrurgla parLlala verLlcala a cancerulul
planulul gloLlc
lnLro Lrecere ln revlsLa a LendlnLelor moderne ln radloLerpla posLoperaLorle dupa chlrurgle
conservaLoare 8ensadoun (1993) subllnlaza ca aceasLa nu ar Lrebul admlnlsLraLa decaL ln caz de rezecLle
Lumorala lncompleLa sl/sau lnvadare gangllonara cu rupLura capsulara Mal mulL chlar exereza
lnsuflclenLa la nlvelul slLusulul Lumorll prlmlLlve ar Lrebul sa ne orlenLeze mal degraba caLre o
compleLare a exerezel chlrurglcale ale carel modallLaLl de reallzare sunL ln funcLle de Llpul prlmel
lnLervenLll
AcLualmenLe LendlnLa esLe de a nu se recurge la lradlere ln caz de meLasLaze gangllonare unlce fara
rupLura capsulara cu scopul de a pasLra ln rezerva radloLerapla penLru LraLamenLul unel evenLuale a
doua locallzarl neoplazlce (care apare la 67 dln cazurl) sl de a llmlLa la maxlm sechelele LraLamenLulul
Suarez sl 8odrlgo (1994) prezlnLa un loL de 193 cancere supragloLlce carora ll sa pracLlcaL larlngecLomle
orlzonLala supragloLlca cu llmfadenecLomle
uesl cancerul supragloLlc esLe repuLaL a fl llmfofll radloLerapla a fosL admlnlsLraLa numal la 487 dln
paclenLl ln urma evaluarll hlsLopaLologlce ln condlLllle prezenLel de meLasLaze gangllonare lnLeresare
Lumorala a llmlLel chlrurglcale ca sl ln cazul Lumorllor volumlnoase
lncldenLa recurenLel locale a fosL de 82 lar a recurenLel gangllonare de 129 rezulLaLele nefllnd
sLaLlsLlc lnfluenLaLe de radloLerapla posLoperaLorle
C problema care nu a fosL dlscuLaLa ln llLeraLura dar care ar puLea sa albe un lmpacL real ln ceea ce
prlvesLe evoluLla bolll canceroase posLlradlere o reprezlnLa efecLul lradlerll asupra carLlla[elor oslflcaLe
ale scheleLulul larlnglan sl ln parLlcular a carLlla[ulul Llrold lradlerea ducand la cresLerea numarulul de
osLeoclasLe care [oaca un rol de promoLor al lnvazlel canceroase a carLlla[ulul oslflcaL dupa cum sl
lnducerea lnflamaLlel la acesL nlvel sl a focarelor de radlonecroza a scheleLulul larlnglan reprezlnLa
facLorl de favorlzare a lnvazlel neoplazlce
ln slLuaLla ln care radloLerapla posLoperaLorle nu sLerlllzeaza ln LoLallLaLe poslbllele focare neoplazlce
resLanLe ea favorlzeaza prln efecLele sale secundare exLensla procesulul canceros
ue asemenea Lrebule luaLa ln conslderare scaderea accenLuaLa sl de lunga duraLa a mecanlsmelor de
aparare lmuna lnduse de radloLeraple

8adloLerapla cancerulul de larlnge ca LraLamenL de prlma lnLenLle

A. Curclnoumele glotlce:


Carclnoamele malplghlene ale corzllor vocale 11a sl 11b ca sl 12a sunL conslderaLe radlocurablle cu
preLul unel lradlerl exLerne llmlLaLe numal la larlnge fara a mal fl necesar sa se faca lradlerea
gangllonllor cervlcall acesLe Lumorl fllnd puLln llmfoflle ln slLuaLla cand esLe aLlns numal planul gloLlc
(meLasLazele gangllonare sunL pracLlc absenLe ln 11 sl au o frecvenLa de 27 ln 12) Conslderanduse ca
rezulLaLele carclnologlce obLlnuLe sunL comparablle acesLe lezlunl poL fl LraLaLe fle prln radloLeraple fle
prln chlrurgle verLlcala sau prln LraLamenL chlrurglcal Lransoral cu laser CC2
8adloLerapla presupune cosLurl rldlcaLe asemanaLoare cu ale chlrurglel verLlcale duraLa lunga de
LraLamenL efecLe secundare Llnand de LoxlclLaLea acuLa sl cronlca a radloLeraplel Slngurul avanLa[ al
radloLeraplel ll reprezlnLa callLaLea vocll cu 30 mal buna decaL ln cazul chlrurglel verLlcale
Chlrurgla Lransorala cu laser CC2 presupune o duraLa scurLa de LraLamenL cu splLallzare mlnlma esLe
mulL mal puLln cosLlslLoare reprezlnLa un LraLamenL local care poaLe fl repeLaL la nevole urmarlrea
posLoperaLorle esLe usoara sl nu ln ulLlmul rand ln urma apllcarll el se obLlne aceeasl callLaLe a vocll ca
dupa radloLeraple
Chlrurglel verLlcale l se reproseaza slaba callLaLe a vocll posLoperaLor dar dupa cum au araLaL Scola sl
vega ln 1997 daLorlLa recldlvelor mulL mal frecvenLe ln caz de radloLeraple (309 radloLeraple faLa de
numal 108 posLchlrurglL) care neceslLa chlrurgle de salvare raLa flnala de pasLrare a vocll esLe mulL
mal mare ln caz de chlrurgle parLlala verLlcala (849) faLa de radloLeraple (732)
ersonal sunLem adepLll meLodelor chlrurglcale de rezolvare a acesLul Llp de Lumora Chlrurgla
Lransorala cu laser CC2 ln condlLllle ln care se respecLa rlguros lndlcaLllle acesLela da rezulLaLe
excelenLe ln cazul carclnoamelor ln slLu sl ln lezlunlle 11 slLuaLe ln Lrelmea medle a corzll vocale
ue alLfel daLele dln llLeraLura conflrma superlorlLaLea chlrurglel ln conLrolul local prlmar kalsser sl
Sesslons pe un loL de cancere cordale 11a ln care 271 au fosL rezolvaLe chlrurglcal sl 102 au beneflclaL
de radloLeraple gasesLe un lndlce de recldlva de 344 penLru radloLeraple sl de numal 169 dupa
chlrurgle
1endlnLa unul mal bun conLrol local prln rezolvarea chlrurglcala faLa de radloLeraple esLe sl mal evldenLa
ln cazul lezlunllor 12 de coarda vocala Clml sl lallal (1994) prezlnLa un loL de 127 de paclenLl LraLaLl
chlrurglcal sl un numar de 67 carora ll sa apllcaL radloLeraple ConLrolul local la 3anl a fosL de 82
penLru cazurlle rezolvaLe chlrurglcal sl de numal 63 ln caz de radloLeraple
SupravleLulrea la 3 anl fara semne de boala a fosL de 91 ln caz de rezolvare chlrurglcala sl de numal
73 ln caz de radloLeraple
ue fapL 12 reprezlnLa un grup heLerogen de Lumorl a caror evoluLle esLe lnfluenLaLa de zonele de
exLlndere exLracordale ca sl de numarul acesLor zone
8runln sl 8odrlguez au sLudlaL zonele de exLlndere neoplazlca ln slLuaLla Lumorllor 12 sl au gaslL
exLlndere ln venLrlcolulul Morgagnl ln 79 dln cazurl comlsura anLerloara ln 68 dln cazurl falsa coarda
vocala 48 sl eplgloLa ln 18 dln cazurl numal 10 au prezenLaL exLensle ln subgloLa Cancerul cordal
12b cu lmoblllLaLe a corzll vocale reprezlnLa ln oplnla noasLra o lndlcaLle de larlngecLomle LoLala
Conform daLelor dln llLeraLura (8rldger sl Smee 1994) ln slLuaLla ln care sa recurs la radloLeraple
numal 38 dln paclenLl prezenLau absenLa recurenLel la un lnLerval de 3 anl SupravleLulrea la 3 anl a
fosL de 90 ln slLuaLla rezolvarll chlrurglcale sl de 69 ln caz de radloLeraple la 33 dln supravleLulLorl
fllnd necesara o larlngecLomle LoLala de salvare ersonal foloslm ln caz de esec al radloLeraplel ca
procedeu chlrurglcal de salvare larlngecLomla LoLala ln slLuaLllle ln care ln acesL scop a fosL foloslLa
chlrurgla verLlcala compllcaLllle au fosL frecvenLe sl lmporLanLe SLeel a sLudlaL 16 serll prezenLaLe ln
llLeraLura care cuprlndeau un numar de 239 de paclenLl carora ll sa pracLlcaL hemllarlngecLomle de
salvare ulnLre acesLla 8 au prezenLaL dlsfagle 11 decanulare lnLarzlaLa sau sLenoza larlnglana 19
lnfecLll ma[ore sau flsLule lar ln 19 dln cazurl a fosL nevole de LoLallzarea larlngecLomlel penLru
recurenLa sau larlnge lncompeLenL

8 Carclnoamele supragloLlce

Carclnoamele malplghlne supragloLlce au ln general un prognosLlc mal rezervaL asemanaLor cu cel al
cancerelor farlnglene 8eprezlnLa Lumorl exLrem de llmfoflle rlscul meLasLazelor gangllonare fllnd rldlcaL
la aceasLa caLegorle de Lumorl 13 penLru 11 20 penLru 12 33 penLru 13 sl 73 penLru 14 rlscul
crescand cand dln puncL de vedere hlsLopaLologlc avem de a face cu o Lumora slab dlferenLlaLa
valoarea LraLamenLulul radloLeraplc de prlma lnLenLle esLe lnferloara LraLamenLulul chlrurglcal
conservaLor sub raporLul slguranLel oncologlce dar superloara sub aspecLul rezulLaLelor funcLlonale
volumul Lumoral [oaca un rol preponderenL ln lndlcaLla LerapeuLlca enLru lezlunlle 12 supragloLlce un
volum Lumoral de pesLe 4 cm3 esLe predlcLlv sub aspecLul rlsculul de recldlva locala lndlferenL de doza
de radlaLle admlnlsLraLa uln aceasLa cauza radloLerapla ca LraLamenL de prlma lnLenLle esLe llmlLaLa la
lezlunlle superflclale sau bur[onaLe ale margelel sl a feLel larlnglene a eplgloLel
1arnovskl (1997) subllnlaza rolul oxlgenarll Llsulare ln raspunsul la radloLeraple al Lumorllor eplLellulul
scuamos supragloLlc lnLrun sLudlu ce se adreseaza unul numar de 847 de Lumorl supragloLlce sa puLuL
sLablll o corelaLle dlrecLa lnLre nlvelul de hemogloblna dln cursul LraLamenLulul sl de la sfarslLul lul sl
conLrolul Lumoral local lmpacLul oxlgenulul asupra LraLamenLulul radloLeraplc al cancerelor scuamoase
ale LracLulul aerodlgesLlv superlor a fosL demonsLraL lnca dln anll 1930 de caLre Crey sl colaboraLorll
8adlaLllle deplnd de oxlgen penLru a puLea crea radlcall llberl al oxlgenulul care sa duca la dlsLrugerea
Aunulul (una dln cele doua cal de acLlune ale radlaLlllor asupra celulelor LumoralL) sl ln acesL fel la
moarLea celulel neoplazlce
ln cazul radloLeraplel excluslve dozele admlnlsLraLe la nlvelul Lumorll prlmlLlve sl al arlllor gangllonare
lnvadaLe sunL de 6370 Cy cu fracLlonare sl eLalare claslca sau doze de 7080 Cy ln reglm de
hlperfracLlonare (2 doze zllnlce de 1232 Cy pe zl Llmp de 3 zlle pe sapLamanA)
volumul LlnLa gangllonar esLe LraLaL prln aceleasl porLl de lnLrare pana la doza de LoleranLa medulara (43
C?) sl apol cu elecLronl de energle lnalLa pana la aLlngerea dozel LoLale prescrlse e prlnclpala serle
nordamerlcana conLrolul local al cancerelor supragloLlce obLlnuL excluslv prln lradlere a fosL de 76
Splrano sl lerrarlo (1999) pe un loL de 100 cancere supragloLlce LraLaLe excluslv prln radloLeraple au
raporLaL o supravleLulre la 3 anl fara boala de 764 31 de paclenLl au prezenLaL o perslsLenLa sau o
recldlva a maladlel 23 penLru 1 3 penLru n lar 3 slmulLan penLru 1 sl n 18 dln cel 23 de paclenLl
prezenLand recldlva penLru 1 au fosL supusl chlrurglel de salvare care a consLaL ln larlngecLomle LoLala sl
a fosL lncununaLa de succes ln 13 cazurl un slngur paclenL dln cel 3 cu recldlva penLru n a fosL operaL
dar fara succes 1rel dln cel clncl paclenLl cu recldlva penLru 1 sl n LraLaLl chlrurglcal prln larlngecLomle
LoLala sl llmfadenecLomle au decedaL
aLru paclenLl au prezenLaL meLasLaze (LoaLe pulmonarL) ln Llmp ce 6 paclenLl au prezenLaL o a doua
Lumora prlmlLlva LoLul care a beneflclaL de radloLeraple hlperfracLlonaLa cu reducerea Llmpulul global
de LraLamenL la 30 de zlle a avuL o evoluLle mulL mal favorablla comparaLlv cu loLul cu fracLlonare sl
eLalare claslca supravleLulrea fllnd de pesLe 80 valorl slmllare cu cele obLlnuLe prln chlrurgle
Pansen sl Cvergaard (1994) sLudllnd un numar de pesLe 200 de paclenLl cu cancer supragloLlc care au
fosL LraLaLl prln lradlere ln uanemarca foloslnd ca LraLamenL prlmar radloLerapla au evldenLlaL ca fllnd
cel mal lmporLanLl facLorl prognosLlcl
duraLa LraLamenLulul (cu caL aceasLa esLe mal scurLa cu aLaL conLrolul locoreglonal sl duraLa de
supravleLulre sunL mal bunL)
sLarea gangllonllor llmfaLlcl (sLaLusul n fllnd mulL mal semnlflcaLlv decaL lncadrarea 1 a Lumorll sl
sLadlallLaLea afecLlunll sub aspecLul prognosLlculul acesLelA)

8elradlerea ln caz de recldlva Lumorala sau a doua locallzare ln LerlLorlul lradlaL

8ecldlvele locoreglonale ln cazul cancerulul de larlnge prealabll lradlaL pun dlflclle probleme
LerapeuLlce deseorl cu prognosLlc reduLabll
Chlrurgla de salvare care consLlLule abordul de elecLle nu esLe lnLoLdeauna reallzablla daLorlLa exLenslel
Lumorale sl a sLarll generale a paclenLulul
Chlrurgla a facuL ln ulLlmll 20 de anl progrese remarcablle ln speclal prln aparlLla lambourllor a
mlcrochlrurglel sl a nollor Lehnlcl de reconsLrucLle SupravleLulrea speclflca la 3 anl varlaza ln slLuaLla
recurgerll la chlrurgla de salvare lnLre 10 sl 63 ln funcLle de locul aparlLlel recldlvel SupravleLulrea
globala la 3 anl se slLueaza lnLre 39 sl 37 ln funcLle de Llpul recldlvel sl de lnLervalul dlnLre prlmul
LraLamenL sl momenLul aparlLlel recldlvel ln slLuaLla lmposlblllLaLll recurgerll la chlrurgla de salvare
LraLamenLul sLandard esLe reprezenLaL de chlmloLerapla paleaLlva ln condlLllle ln care paclenLul nu mal
poaLe fl conslderaL vlndecabll
MonochlmloLerapla da o raLa de raspuns lnLre 10 sl 41 cu o medlana a supravleLulrll ce nu depasesLe 6
lunl ollchlmloLerapla duce la o cresLere a raLel de raspuns Lumoral dar nu are nlcl un efecL ln ceea ce
prlvesLe raLa de supravleLulre
Ca urmare a rezulLaLelor deplorablle ale chlmloLeraplel paleaLlve sa lncercaL ln ulLlmll anl recurgerea la
relradlere pe cale LranscuLanaLa asoclaLa sau nu cu chlmloLerapla
ModallLaLlle de lradlere varlaza ln funcLle de dlferlLele proLocoale uLlllzaLe dar respecLa lnLoLdeauna o
serle de crlLerll llmlLarea lradlerll la Lumora macroscoplca cu o llmlLa de slguranLa de 132 cm
admlnlsLrarea unel doze de sub 30 Cy ln reglunlle adlacenLe maduvel splnarll ca sl abLlnerea de la
lradlere a zonelor gangllonare nelnvadaLe uupa daLele dln llLeraLura raspunsul compleL se obLlne ln 60
67 dln cazurl cu o raLa de raspuns parLlal de 727 ConLrolul local esLe obLlnuL ln 1337 dln cazurl
cu o supravleLulre la 3 anl ce se slLueaza lnLre 1720 AcesLe rezulLaLe sunL lnsa grevaLe de rlscul rldlcaL
al compllcaLlllor severe lnduse de demersul LerapeuLlc care se slLueaza lnLre 9 sl 37
lacLorll prognosLlcl al conLrolulul local sunL reprezenLaLl de doza admlnlsLraLa care ar Lrebul sa fle ln
mod ldeal de 60 Cy lnLervalul dlnLre prlmul LraLamenL sl LraLamenLul prln relradlere al recldlvel care
Lrebule sa fle de pesLe un an (ln mod ldeal de 2 anl) rognosLlcul relradlerll unel a doua locallzarl
neoplazlce esLe mulL mal favorabll decaL ln cazul relradlerll unel recldlve rognosLlcul compllcaLlllor esLe
ln relaLle dlrecLa cu volumul LlnLa al relradlerll
ln scopul obLlnerll unel eflcaclLaLll crescuLe se poaLe folosl radlochlmloLerapla concomlLenLa cu
modlflcarea fracLlonarll dozelor de radloLeraple ln scopul scaderll LoxlclLaLll acLulul LerapeuLlc ulnLre
dlferlLele proLocoale uLlllzaLe cel mal eflcace sub aspecLul rezulLaLulul LerapeuLlc sl al reducerll efecLelor
secundare sa dovedlL a fl proLocolul vokes (ChlcagC) care uLlllzeaza relradlerea cu faza de repaus (spllL
coursL)
LsLe vorba de o lradlere cu o fracLlonare de 2 Cy/zl pe parcursul a 3 zlle (10 C?) urmaLa de 9 zlle de
repaos Clclul esLe reluaL de 6 orl penLru a se aLlnge o doza cumulaLa de 60 Cy (12 sapLamanl de
LraLamen1)
ChlmloLerapla asoclaLa esLe reprezenLaLa de 3lu (3fluorouraclL) admlnlsLraL ln bolus 300800
mg/m2/zl Llmp de 3 zlle asoclaLa cu hldroxluree 132 g/zl per os Llmp de 3 zlle
lnLro serle de 169 de paclenLl al lnsLlLuLulul CusLave8oussy pe care sa facuL anallza mal mulLor
proLocoale de lradlere proLocolul vokes a aslguraL 11 supravleLulLorl de lunga duraLa ln condlLllle ln
care relradlerea ln absenLa chlmloLeraplel asoclaLe a daL o supravleLulre de lunga duraLa de 3 lar ln
loLul de relradlere cu pollchlmloLeraple (3 lu MlLomyclna ClsplaLln) nu a exlsLaL nlcl un
supravleLulLor de lunga duraLa cu a[uLorul proLocolulul vokes reallzanduse o medlana a supravleLulrll
de 20 de lunl

Prelungirea vietii si eIectul de crestere a QOL


Autori: Kihachiro Takahara si Kamataro Sano
Clinica de Chirurgie Sano

Abstract:
Prezentul studiu a Iost desIasurat pentru a determina daca administrarea de MGN-3 are sau nu eIect de apothanasie
si de imbunatatire a QOL la un numar de 205 pacienti suIerind de cancer progresiv si partial in metastaza, in stadii
avansate III-IV, dupa ce au suIerit interventii chirurgicale. MGN-3 este derivatul arabinoxylan din tarte de orez
cunoscut pentru actiunea lui imunoregulatoare. Participantii la acest studiu clinic sunt pacienti spitalizati in clinica
noastra, tratati cu medicamente alternative complementare (numite 'Terapie Ne-conventionala) si medicamente
anti-cancer cu mai putine eIecte secundare. Cei 205 pacienti spitalizati pentru 6 luni au Iost grupati in doua grupuri,
grupul de control Iromat din 109 pacienti, tratati cu medicamentele noastre alternative standard complementare si 96
pacienti carora li s-a administrat MGN-3 (grupul MGN-3) pentru o perioada de un an si jumatate.

Tuturor pacientilor li s-a masurat activitatea NK ca o indicatie pentru variatia parametrilor de imunitate. In acelasi
timp a Iost veriIicat si QOL al pacientilor. Activitatea celulelor NK inainte de operatie a Iost mai scazuta decat
media; totusi, in timpul administrararii MGN-3, s-a observat o crestere a activitatii celulelor NK si deasemenea o
crestere a ratei apothanasiei. Observatiile sus-mentionate indica ca activitatea celulelor NK poate Ii Iolosita ca index
patologic pentru cancerul progresiv. Imbunatatirea QOL a Iost de asemenea observata in urma administrarii de
MGN-3.

Cuvinte cheie:
medicina alternativa complementara, derivat arabinoxylan din tarate de orez, activitate NK, eIect apothanasia.

Introducere:
In clinica noastra am initiat un tratament alternativ complementar pe care il aplicam pacientilor diagnosticati cu
cancer progresiv care prezinta o metastaza sau o leziune neoperabile dupa interventia chirurgicala, tratament care are
drept scop mentinerea ridicata a QOL si prelungirea duratei de viata a pacientilor. Acest tratament a dat rezultate
buna. Terapia consta in spitalizare si tratament. Durata medie a spitalizarii este de o luna, in timpul careia pacientii
sunt tratati si instruiti pentru continuarea tratamentului acasa. Dupa terminarea spitalizarii ei sunt tinuti sub
observatie la domiciliu si chemati periodic la clinica pentru examinare si tratament. Aceasta terapie, in principiu, nu
provoaca eIecte secundare importante asupra pacientilor. Scopul principal al terapiei este sa puna celulele
canceroase intr-o stare de inactivitate. In mod normal, aceasta terapie ar trebui sa Iie aplicata in perioada
postoperatorie la pacientii Iara recurente sau metastaze. In studiul de Iata, eIectul de prelungire a vietii al MGN-3
(BioBran) a Iost conIirmat pe un numar de 205 pacienti in stadii avansate III-IV, inclusiv pacienti care au prezentat
metastaze sau leziuni ne-operabile dupa interventia chirurgicala. Scopul acestui studiu a Iost sa determine daca
adaugarea de MGN-3 terapiei noastre alternative complementare prelungeste durata de viata si imbunatateste QOL
prin intensiIicarea eIectului initial al terapiei.

Metode:

1 Pacienti
Subiectii au Iost pacienti spitalizati in clinica noastra carora li s-a aplicat terapia alternativa complementara
dezvoltata in aceasta clinica (Tabelul 1) in paralel cu administrarea de medicamente anti cancer care induc scaderea
reactiilor adverse. Au Iost tratati 205 pacienti cu cancer progresiv aIlati in stadiile avansate III IV, cu recurente,
leziuni neoperabile sau metastaze ramase dupa interventia chirurgicala. Leziunea primara a Iost localizata la plamani
(31 pacienti), Iicat (18), uter (7), sani (33), prostata (4), rect (28), stomac (34), noduli limIatici (11) si altele (29).
1abelul 1. Detalii ale terapiei alternative complementare
Imbunatatirea imunitatii CDA II (enzime in urina), germaniu

Ciuperci polizaharide, substanta speciIica Maruyama (SSM),
medicina orientala, lymphocite
Terapia prin alimentatie Dieta speciala Gerson, suc de varza, vitamine
Imbunatatirea mediului intra-
intestinal
Probiotic, prebiotic
Termoterapie Raze inIrarosii, termoterapie
Curatarea sangelui SOD, clisma cu caIea
Psihoterapie Inducerea gandirii pozitive prin seminarii, lecturi etc.
1abelul 2. Pacienti care au participat la studiile clinice Grupul MGN-3 si Grupul de control.
Localizarea cancerului Grupul MGN-3 Grupul de control
Plamani 14 17
Ficat 10 8
Uter 7 0
San 18 15
Prostata 3 1
Intestinul gros 9 19
Stomac 15 19
Nodul limIatic 7 4
Altele 13 26
Total 96 109
Sex M 55, F41 M 59, F 50
Varsta medie 56.0 53.5
1abelul 3. Jalorile QOL - valori initiale si niveluri.
Durere, stare generala proasta si greata

Apetit

Nu 0 Lipsa apetit 0
Slab 1 Slab 1
Mediu 2 Mediu 2
Puternic 3 Bun 3
Foarte puternic 4

2 Substanta de investigat
MGN-3 este derivatul arabinoxylan obtinut prin hidrolizarea hemicelulozica a taratei de orez cu o cantitate mare de
carbohidrati care are un eIect imuno-regulator, de curatare a oxigenului activ, control al nivelului glicemiei si eIect
de reducere a reactiilor adverse ale medicamentelor anticancer. Numele brandului MGN-3 este Lentin Plus 1000,
Iabricat de Daiwa Pharmaceutical Co., Ltd. Tokio
3 Metode
Un numar de 205 pacienti care au vizitat clinica noastra intr-o perioada de 6 luni au Iost impartiti in doua grupe
(Grupul de control si Grupul MGN-3). Grupului de control I-a Iost administrat un tratament prescris in clinica
noastra, iar grupului MGN-3 I-a Iost administrat MGN-3 pe langa acelasi tratament prescris in cadrul clinicii.
Caracteristicile pacientilor sunt aratate in Tabelul 2. MGN-3 la 1 g a Iost administrat oral de trei ori pe zi dupa mese.
Perioada de observatie a Iost de 18 luni, iar pacientii au Iost veriIicati o data pe luna in acest interval pentru a
determina activitatea celulelor NK ca si parametru al imunitatii. Pacientii care au intrerupt vizitele lunare Iara a
anunta au Iost exclusi din cadrul studiului. QOL al pacientilor a Iost veriIicat prin observatii si intrebari in timpul
studiului. Durerile, starile de indispozitie, starea de voma au Iost evaluate pe o scala de 4 grade iar apetitul pe o scala
Iolosind 3 grade pentru a compara scorurile inainte si dupa tratament. In Tabelul 3 se pot vedea detaliile.
1abelul 4 . Relatia dintre rata totala de supravietuire, activitatea celulelor NK si rata de supravietuire comparata
pentru cele 2 grupuri.
Grupul MGN-3 Grupul de control
Rata totala de
supravietuire
52/96 (54.2) 19/56 (35.8)
Activitatea NK

Mai putin de 19.9 17/40 (42.5) 2/16 (12.5)
20 - 40 18/35 (51.4) 7/25 (28.0)
Mai mult de 40 17/21(81.0) 10/15 (66.7 )
1abelul 5 . Ameliorarea QOL
"OL Durere Indispozitie Greata Apetit
IT DT IT DT IT DT IT DT
Grupul de control 2.9 2.5 -14.0 3.5 2.9 -17.1 2.5 2.9 -14.6 1.6 1.9 15.6
Grupul MGN-3 2.2 1.9 -15.9 2.9 2.4 -17.3 2.3 2.0 -13.3 1.7 2.1 24.2
IT inainte de tratament, DT dupa tratament
Rata de ameliorare (valori la incepultul tratamentului minus valori la sIarsit) impartit la scorurile de la inceput
(-) indica Iactori negativi (descrestere), () indica Iactori pozitivi (crestere)
Rezultate:
1 Subiectii inclusi in analiza
Un total de 152 din 205 pacienti au Iost alesi pentru analize, dintre care 96 din grupul MGN-3 si 56 in Grupul de
control. Principalele motive pentru care o parte din pacienti au renuntat a Iost Iaptul ca tratamentul prescris a devenit
imposibil de urmat din cauza cresterii durerilor, starilor de indispozitie si de voma, precum si scaderea apetitului
datorata progresiei cancerului in unele cazuri, iar in altele datorita pesimismului unii pacienti pur si simplu au
renuntat sa ia tratamentul prescris. In Grupul MGN-3 nu au existat renuntari la tratament si toti pacientii au Iost
inclusi la analize. In Grupul de control, 53 pacienti, reprezentand 49 au renuntat.
2 Numarul pacientilor care au supravietuit si rata de supravieturire dupa 18 luni
Rata de supravietuire la 18 luni de tratament a Iost de 54.2 pentru grupul MGN3 (52 pacienti) si 35.8 pentru
grupul de control (19). Cercetarile Iacute ulterior au aratat ca nici unul dintre pacientii care au renuntat la tratament
nu a supravietuit. Aceasta inseamna ca rata de supravietuire pentru grupul de control a Iost de 17.4 din 109
pacienti existenti la inceputul studiului.
3 Schimbarile in activitatea celulelor NK
Dupa inceperea studiului, activitatea celulelor NK a scazut, crescut sau ramas neschimbata. In grupul MGN-3 a
scazut la 45.9 din pacienti, a ramas neschimbata la 9 si a crescut la 39.3. Nu s-a semnalat nici o diIerenta in
ceea ce priveste variatia activitatii NK intre cele doua grupuri, dar rata pacientilor cu activitate NK neschimbata a
Iost mai mare in grupul MGN-3.
4 Relatia intre activitatea NK si prelungirea vietii
Activitatea NK inainte de terminarea studiului a Iost clasiIicata in categoriile de 20, 20 40 si ~40 pentru
comparatia ratelor de supravietuire. Ca rezultat, rata de supravietuire a Iost mai mare la pacientii cu activitate NK
mai ridicata la ambele grupe. Rezultatele sunt aratate in Tabelul 4.
5 "OL
Tabelul 5 prezinta rezultatele medii ale QOL precum si cresterile () inainte si dupa tratament pentru 96 pacienti
din grupul MGN-3 si 56 din grupul de control.
Imbunatatirea valorilor QOL a Iost observata atat in grupul de control cat si MGN, sugerand ca in clinca noastra
terapia complementara alternativa este eIicienta in imbunatatirea QOL pentru pacientii cu cancer progresiv. In mod
special grupul MGN3 a prezentat o crestere semniIicativa a apetitului.
Concluzii:
EIectul de prelungire a vietii si imbunatatirea QOL ale MGN-3 au Iost studiate la pacientii cu cancer progresiv
carora li se administreaza o terapie prescrisa clinic, precum si la pacienti carora li administreaaza aceeasi terapie
plus MGN-3. Ca rezultat, au Iost observate cazuri clare de prelungire a vietii si de imbunatatire a QOL. Durata
medie a spitalizarii a Iost d eo luna. CU toate ca mentinerea pacientilor nu a Iost perIecta in timpul studiului, un total
de 205 pacienti au participat la studiu, iar datele au Iost obtinute de la 152 dintre ei. Acest numar este suIicient
pentru analiza statistica. Activitatea celulelor NK a pacientilor a scazut in mod clar iar rata de supravieturie a avut
tendinta de sa Iie scazuta in cazul pacientilor cu activitate NK scazuta. Proportia pacientilor cu activitate NK
neschimbata sau crescuta a Iost mai mare la grupul MGN-3 decat in grupul de control, rezultand o rata de
supravietuire de 1.5 ori mai mare la acest grup. Exista mai multe rapoarte de modiIicare a activitatii NK ca eIect al
MGN-3 si rezultatele prezentului studiu sprijina aceste date. In ceea ce priveste imbunatatirea QOL, s-a constatat o
crestere a apetitului clara la grupul MGN-3. IN timp ce 49 din grupul de control au renuntat, nu s-a constatat nici
un abandon in grupul MGN-3. Aceasta situatie s-a datorat in parte imbunatatirii starii nutritionale datorita cresterii
apetitului.
Relatia dintre activitatea NK si imunitatea Iata de o tumoare este controversata, iar rolul celulelor NK nu este in
totalitate clar. In orice caz, este considerata un indicator bun al starii nutritionale a pacientilor cu cancer progresiv,
deoarece pacientii care au activitatea NK peste un anumit nivel au sanse mai mari sa supravietuiasca un timp mai
indelungat. Prevenire declinului celulelor NK si mentinerea activitatii lor la un nivel inalt poate conduce la
prlungirea duratei vietii.
MGN-3 care ajuta mentinerea si imbunatatirea capacitatii de auto-vindecare a pacientilor poate Ii un ajutor pretios in
terapia complementara alternativa.
In Iinal dorim sa multumim Daiwa Pharmaceutical pentru ca ne-au pus la dispozitie MGN-3 (BioBran) si
Laboratoarelor Mitsubishi Chemical pentru cooperarea in privinta testelor de sange.
Bibliografie:
1) Hashimoto, K.: Hospital to achieve miracles jointly by patients and doctors, Methamol Publication, Tokyo, 1999
2) Ghoneum, M.: Enhancement oI Human Natural Killer Cell Activity by ModiIied Arabinoxylan Irom Rice Bran
(MGN-3). INT. IMMUNOTHERAPY, XIV (2): 89-99, 1998
3) Ghoneum M. and A. Jewett: Production oI TNF alpha and IFN gamma Irom Human Peripheral Blood
Lymphocytes by MGN-3, a ModiIied Arabinoxylan Irom Rice Bran. Cancer Detection and Prevention, 2000
4) Tazawa, K., et al.: Scavenging Activity oI MGN-3 (Arabinoxylan Irom Rice Bran) with natural Killer Cell
Activity on Free Radicals, Biotherapy 14: 493 485, 2000
5) Ohara, I., R. Tabuchi and K. Onai: EIIects oI ModiIied Rice Bran on Serum Lipids and Taste PreIerence in
Streptozotocin Induced Diabetic Rats . Nutrition Research. 20 (1): 59 68, 2000
6) Jacoby, H., G. Wnorowsky, K. Sakata and H. Maeda: The EIIect oI MGN-3 on Cisplatin and Adriamycin Induced
Toxicity in the Rat. Journal oI Nutraceuticals Medical Foods, 3 (4): 3 11, 2001
Acest material este o traducere a unui articol din Clinical Pharmacology and Therapy, Vol. 14/No.3/May 2004
SulFCTF 0tC0l06lF
1 LCCA1CLCGIA CANCLkCASA b|otopur| oncogene [uxtapunerea ter|tor|a|a om
an|ma|
Un rol deosebit de important revine investigarii biotopurilor ( arealelor ) oncogene .
Aceste biotopuri sunt zone geograIice in care , in raport cu anumiti Iactori oncoactivi ,
predomina un anumit tip de neoplazie sau o anumita Iorma tumorala .
Rezultatele studiilor comparative in mai multe zone ale tarii au evidentiat o serie de
aspecte epidemiologice ce implica o anumita similitudine in Irecventa aparitiei unor
tipuri tumorale pe anumite teritorii atat la om cat si la animale , Iiind vorba de biotopuri (
areale ) oncogene .
Atat omul cat si animalele sunt supuse acelorasi Iactori agresivi dintr-un areal .
Studiile au aratata o similitudine a Iormelor anatomo-clinice de maniIestare a bolii
canceroase la om si la animale , Iavorizata de conveituirea in acelasi biotop ( cresterea
Iecventei bolii canceroase la toate speciile in acelasi areal ) .

Completarea Iiselor de observatie oncologica si centralizarea tuturor datelor , asigura
investigarea si ecologizarea arealelor vizate , prin cunoasterea Iactorilor oncoactivi , iar
datele Iinale de la nivel national permit realizarea unor harti de supraveghere oncologica
comparata .

De asemenea trebuie sa se cunoasca cateva elemente legate de :
4 Receptivitatea de specie in raport cu Irecventa aparitiei neoplaziilor ordinea este
: pasari , bovine , caine , pisica si celelalte specii .
4 Receptivitatea de rasa
4 Receptivitatea legata de sex : - la Iemelele cu tumori mamare care pot aparea si la
mascul , dar in mod exceptional .
4 Receptivitatea legata de predispozitia genetica : exista Iamilii cu predispozitie
ereditara , mutatii in genom , care se permanentizeaza si se transmit ereditar .
4 Posibil vectori imlplicati in aparitie : insecte hematoIage , mai ales capusele dar si
tantarii .

IAGNCS1ICUL CI1CLCGIC AL 1UMCkILCk GLANLI MAMAkL |actoc|tograma
punct|a asp|rat|va cu ac f|n b|ops|a

Lactocitograma : - examenul secretiei glandei mamare ,care se Iace usor , prin presarea
usoara si evidentierea unei secretii .
- Prezenta unei secretii la nivelul glandei mamare este mereu patologica ( doar daca
este in perioada de lactatie )
- Aceasta secretie patologica poate avea aspect : seros , purulent , lactescent
hemoragica .
- Pe lama se Iace amprenta , Irotiu , coloratie MGG
Punctia aspirativa cu ac fin : - recoltarea cu un ac Iin a unei cantitati mici de celule din
tumora .
- ac 0,8 seringa 20 ml
- acul nu trebuie sa depaseasca limitele tumorii
- acul trebuie sa prezinte mandren pe mijloc
- se Iace doar in caz de necessitate
- in urma ei - proliIerare accentuate
- metastazare

- Frotiu pe lama si colorare MGG .
Biopsia :
4 Incizionala : - nu este recomandata ( este acceptata doar la gheata )
4 Excizionala : - dupa indepartarea chirurgicala .


39erpre9are

In cazul unei tumori benigne : - adenoame simple sau complexe ,
fibroademato:a pisicilor , tumora mixta benigna

4 Celulele epiteliale sunt dispuse pe 2 straturi dar nu depasesc membrana bazala
4 In Iunctie de pattern-ul de crestere se pot diagnostic adenoame :
trabeculare : - epiteliul dispus in cordoane
tubulare : - epiteliul dispus sub Iorma de tubi
chistice sau chistadenom
papiliIere : - proiectii epiteliale digitiIorme sau ramiIicate spre lumenul
glandular .


In cazul tumorilor maligne se constata : - adenocarcinoame simple sau
complexe ( tubular ,papilifer , chistic , combinat ) , carcinoame solide ,
carcinom scvamocelular .

4 Celule tumorale citoplasma bazoIila datorita sintezei proteinelor .
4 Celulele epiteliale suIera transIormari mono si binucleate sau mai multi nuclei (
celule gigante multinucleate ) , grupate sub Iorma de placarde .
4 Celulele carcinomatoase depasesc membrana bazala a epiteliului si se inIiltreaza
in stroma adenocarcinomului mamar .
4 Se inregistreaza anizocarioza ( nuclei cu dimensiuni variabile ) anzocitoza
(celule cu dimensiuni variabile ) .
4 Mitozele sunt atipice celulele maniIesta diIerite grade de anaplazie (nlocuire a
celulelor mature cu celule imature, de tip embrionar, nediIerentiate sau slab
diIerentiate ) in cazul adenocarcinomului mamar
4 Celule uniIorme dar si marite in volum , numar crescut cu hiperbazoIilie acestea
se intalnesc in T
1

4 In displazia agravata cu Iorme diIerite , anaplazie celulara , dimensiuni diIerite ,
nuclei mariti in volum , aneuploidie modiIicari genetice .


Celule inIlamatorii :
4 Celule epiteliale cu citoplasma acidoIila ( enzimele lizozomale ) , culoare roz Iara
caractere de malignitate .
4 la periIeria sau n structura unor tumori
4 reactie secundar ulcerrii si a suprainIectrii
4 surs de eroare de diagnostic poluarea frotiurilor / sectiunilor cu neutrofile
4 InIlamatii virale : monocite , limIocite



3LILMICLCGIA CANCLkULUI Irecventa |n d|fer|te|e area|ur| geograf|ce
|nterre|at|a om an|ma| canceros

4 Exista zone geograIice mai predispuse la cancer .
4 Romania :
- Ploiesti : - cancer nazal
- Pitesti : - cancer nazal , pulmonar
- Dobrogea : - cancer de piele
- Brasov : - cancer digestiv
- Bucuresti : sector 1,2,6 mai Irecvent Iata de alte sectoare .

Tumorile spontane la animalele de companie reprezinta un model pentru
identiIicarea conditiilor de mediu ca Iactor de risc in oncogeneza umana .
ona geograIica determina incidenta si si Iorma de cancer speciIica in Iunctie de
1. Calitatea si cantitatea carcinogenelor
2. DiIerente individuale ( specie , rasa , varsta )
In natura exista substante chimice si Iizice natural carcinogene
1939 prima observatie privind corelatia intre poluarea cu Arsen si aparitia
tumorilor etmoidale la oi .
Caine :
Mezoteliom azbest
Cancer de vezica urinara : in zone industriale
Carcinom tonsilar gaze industriale masini .

Toate speciile de animale Iie salbatice , exotice sau domestice se identiIica
maniIestari anatomoclinice ale bolii canceroase avand o Irecventa mult mai mare
decat la om ( la om Iiind urmatoarea 200 de cazuri din 100.000 de oameni ; iar la
animale 5000 10000 de cazuri din 100.000 de animale ) .
Un prim element il reprezinta poluarea mediului cu agenti oncoinductori intr-un
areal determinat cu toate nivelele sale : aer , apa , sol , plante , animale si om .
Aceasta poluare diIera cantitativ si calitativ de la un areal la altul Iiind diIerit
raspandita in Iunctie de mediul de viata .


L1AA L kCMC1IL A A1CGLNL2LI kCCLSULUI 1UMCkAL
Promotia :
Definitie : Totalitatea secventelor de evenimente care au loc in urma eIectului repetat pe
care un promotor il produce asupra celulelor initiate si in urma carora acestea sunt
transIormate in celule preneoplazice sau neoplazice ( histologic detectate ca tumori
benigne , papiloame ) .
Agentii promotoriului nu sunt cancerigeni , actiunea lor este reversibila , necesita un
anumit prag minim al actiunii .
Agentii promotori nu actioneaza asupra ADN-ului .
Exista o etapa de promotie precoce care apare de obicei spontan si se caracterizeaza prin
aparitia alterari la nivelul expresiei unor gene reglatoare si o etapa de promotie tardiva
care inIluenteaza sistemul de control celular .
Celulele promotoare prezinta urmatoarele caracteristici :
au alterate mecanismele de control al cresterii si diIerentierii celulare ;
au stimulata productia endocrina de Iactor de crestere celular ;
Prezinta sensibilitate scazuta la inhibitori de crestere si o sensibilitate crescuta pentru
Iactorii secretati de alte cellule sau autosecretati ( hormoni autocrini ) .
Celulele promovate : - de asemenea , Iie nu prezinta receptori de membrana pentru
liganzii semnal de diIerentiere Iie nu sunt capabili sa ii recunoasca .
Agenti promotori : Ienobarbital , hormoni steroidieni ,( hormonii estrogeni nu provoaca
ei insisi modiIicari ale ADN ului , ei doar modiIica genele cu receptori pentru estrogeni
, ei crec sinteza proteica , activeaza celulele proliIerarii ) , substante din grupa maselor
plastic si azbestul , etc .
Agenti antipromotori : substante chimice diverse care au proprietatea de a inhiba celulele
promovate.
Ex : - Retinoizi substante din grupul vitaminei A
- Seleniu si derivatii lui
- Inhibitorii de prostaglandine
- Antioxidantii Ienolici
- Ceaiul verde

5 ANA1CMIA A1CLCGICA A 1UMCkILCk ML2LNCnIMALL ( CCNIUNC1IVALL )
8LNIGNL c|as|f|care t|pur| tumora|e
ibromul : -
O Localizare : subcutanat , mucoasa bucala , genital , oriunde exista tesut
comjunctiv .
O Morfologie :
Parenchimul tumoral este alcatuit dintr-o proliIerare dezordonata ( in travei sau
vartejuri ) de Iibrociti si Iibroblasti .
Fibromul poate Ii unic sau multiplu, Iorm nodular, delimitat sau inIiltrativ,
consistenta diIer n Iunctie de abundenta Iibrelor conjunctive si a celulelor . Pe sectiune
este compact si are aspect Iibros, de tesut conjunctiv.

Aspect citopatologic : - celule alungite cu nuclei ovalari , eucromatici , celulele tumorale
se aseamana cu celula de origine .
O Observatii :
Fibromul bogat celular recidiveaza Irecvent .

Mixomul : - tumora benigna a tesutului conjunctiv cu o matrice laxa edematoasa
cu transIormare mucoida abund n substant Iundamental, ceea ce-i conIer
macroscopic un aspect gelatinos .
Citopatologic : - cellule stelate separate de o cantitate mare de material mucinos .

Lipom : - tumora benigna a tesutului adipos , cu Irecventa mare la carnivore .

O Celula de origine : adipocit tesutul adipos .
O Localizari : subcutanat , mezenter pot Ii pediculate .
O Morfologie :
Este alcatuita dintr-o substanta Iundamentala in care ' inoata ' celulele de talie
mare , adipoblasti si adipocite cu nucleu mic , ratatinat , relativ periIeric , avand o
citoplasma vacuolara .

Histiocitom cutanat canin : - apare ca o leziune nodulara sau aplatizata unica ,
circular , dura , cu supraIata ulcerata localizat in regiunea capului , pe membre ,
trunchi si aIecteza cainii tineri sub 2 ani .

Condrom : -

O Origine: condrocit / condroblast
O Localizri: oasele plate si coastele
O Diagnostic diferen(ial: se impune si uneori se eIectueaz diIicil
diagnosticul diIerential dintre condrom si condrosarcom
O Observa(ii: condroamele se pot transIorma n condrosarcoame;
condrosarcoamele produc recidiv si metastazeaz rar (comparativ cu
osteosarcoamele)
O Structura : - stroma de tesut cartilaginous hialin

Osteom :
O Celula de origine: osteocit / osteoblast; celule progenitoare osoase
O Localizri: oasele craniului, mandibul
O Structura : - tesut osos spongios trabecular de tip Hawers sau din tesut
osos suplimentar de tip compact , sub aspect lamelar concentric , anarhic
de tip Hawersian .

Mastocitom :
O Celula de origine : origine mezenchimala , mastocit
O Localizari : cutanat , perineu , Iurou , systemic ; Irecvetna la caine dintre
rase pe primul loc situandu-se boxerul .
O Morfologie : tumora cutanata nodulara , unica sau multipla , neincapsulata

Meningiom :
O Celula de origine : - provine din celulele meningoendoteliale sau
arahnoidale ( sunt denumite Iibroblaste leptomeningeale ) .
O Localizari : meninge , Irecvent in regiunea bulbului olIactiv si lobului
Irontal .

Mezoteliom benign :
O Celula de origine : celulele mezoteliale
O Localizari : pleura , peritoneu , pericard
O MorIologie :
4 Aspect macroscopic :
Noduli de dimensiuni variabile duri
Sesili sau pediculati sau sub Iorma unor excrescente viloase
pe o seroasa ingrosata
4 Aspect histopatologic :
Celule de tip epitelioid
Pattern de crestere papilar

Hemangiomul : - provine din angioblast ( celula endoteliala )
Se prezinta sub Iorma unui nodul bine delimitat dezvoltat in structura pielii , mai
Irecvent in dermul proIund dar si in mucoasa bucala si in diIerite viscere .

Leiomiom : - tumora a tesutului muscular neted , avand o Irecventa mica .
Iasciculele musculare se dispun anarhic transversal si longitudinal .





6 L1ICLCGIA CnIMICA A 1UMCkILCk n|drocarbur| aromat|ce
Hidrocarburi aromatice sunL subsLanLe chlmlce cu nucleu benzenlc cu mulLl aLoml de
carbon reprezenLaLe de
4 peLrol
4 34 benzplren
4 ulbenzanLracenul

AcesLe subsLanLe provln dln medlul lndusLrlal naLural sau prln bloslnLeza
SunL lnLroduse ln clasa precancrlgenl devln acLlvl dupa o prealablla acLlvare meLabollca
ln cancerogenl cu acLlune dlrecLa
MulLe au o sLrucLura chlmlca asemanaLoare cu bazele purlnlce sl plrlmldlnlce sl uneorl
se lnloculesc rezulLand conseclnLe grave
8eallzeaza subducLle ln pozlLla chell la nlvelul azoLulul al 2 lea al guanlne clLozlnel
adenlnel dln sLrucLura Aun
Carclnogenll chlmlcl acLloneaza fle dlrecL provocand muLaLll fle lndlrecL reacLlvand
cancerogene reprlmaLe
LfecLe cancerlgene sub forma meLabollLllor ce blocheaza clLocromoxldaza ( la nlvelul
mlLocondrlllor ) meLabollsm anaerob acumulare de acld lacLlc
Determina cancere pulmonare, digestive, ale vezicii urinare, sarcoame cu diIerite
localizri .
CC rezldurl chlmlce rezulLaLe ln urma arderll combusLlbllllor asLenle anemle
oboseala cancer pulmonar cuLanaL sl de mucoase

ConcenLraLla hldrocarburllor aromaLlce ln allmenLe varlaza de asemenea de gradul de
poluare a aLmosferel a solulul a zonel ln care sunL culLlvaLe de Llpul de expunere de
modul de preparare precum sl modul de conservare

Sa observaL aparlLla cu o frecvenLa rldlcaLa a unul anumlL Llp de cancer lnLro anumlLa
arle geograflca


L1ICLCGIA CnIMICA A 1UMCkILCk CkGANCICSICkICL CkGANCCLCkUkA1L
NI1kC2AMIL
Insecticidele organoclorurate :
Printre insecticidele organoclorurate cu important actual se numr: diclordiIeniltricloretan
(DDT), Hexaclorciclohexan (HCH), ToxaIene, Aldrin, Dieldrin, Endrin.
LlndaveL acLloneaza cumulaLlv uu1 remanenLa 10 anl ln LesuLul adlpos
Aldrinul se elimin prin lapte timp de 40 de zile; Lindanul se elimin complet n 60 de
zile.
Mecanism de actiune :
inhibarea acetilcolinesterazei;
stimularea centrului vagal sau a nervilor periIerici.
Alte eIecte ale organocloruratelor:
eIectul hepatotoxic inhibarea proceselor de oxido-reducere cu aparitia de Ienomene
degenerative si necroz hepatic;
eIectul hematotoxic: modiIicri numerice (leucopenie, scderea hematocritului) si
biochimice (scderea hemoglobinei, cresterea valorii GOT, scderea proteinelor serice.
efectul imunotoxic: supresia rspunsului imun umoral si mediat celular;
efecte cancerigene hepatice yi pulmonare

Insecticidele organofosforice : includ clorpiriIos, acid IosIorotioic (Diazinon),
diclorvos, Iention, malation si parathion :
Neguvon avand o remanenta mai mica in organism .
N|trozam|de|e acesta tema se gaseste s| |a |ntrebarea 33
LsLe un compus cancerlgen lndlrecL cu o sLrucLura chlmlca slmpla
AceasLa clasa de compusl a lncepuL sa fle sLudlaLa ln 1937 dupa ce sa observaL ca n
nlLrazodlmeLllamlna ( nuMA ) a lndus lezlunl hepaLlce la pesoanele expuse
CerceLarlle au araLaL ca olle hranlLe cu o dleLa conLlnand pulbere de pesLe conservaL cu
nlLraL fac o boala severa a flcaLulul
ldenLlflcarea nuMA ca agenL Loxlc responsabll al acesLor efecLe a deLermlnaL cerceLarl
de evaluare a concenLraLlel nnlLrozoderlvaLllor ln allmenLe desLlnaLe consumulul uman
sl anlmal
Sa consLaLaL prezenLa nlLrozamldelor ln produse dln carne pesLe sl alLe produse
concenLraLla lor fllnd de ordlnul mlcrogramelor/kg
nlLrozamlnele poL sa se formeze dlrecL sl ln organlsm prln reacLla dlnLre nlLrlLl sl dlferlLe
amlne secundare sLomacul sl lnLesLlnal gros fllnd organe de formare a acesLor derlvaLl
rlnclpala cale de acLlvare penLru nlLrozamlnele allfaLlce lnferloare decurge prln alfa
hldroxllare reacLle ce are loc sub acLlunea enzlmelor dln slsLemul monoxlgenazlc
430
Ca urmare a acesLel reacLll apare lnLermedlarul alfa hldroxllaL care sufera o demeLllare
oxldaLlve cu ellmlnare de aldehlda formlca penLru a forma produsul monoalchlln
nlLrozoamlnlc AcesLa fllnd lnsLabll meLlleaza moleculele crlLlce celulare ( xAnu A8n
proLelne ) cu formare de azoL molecular

L1ICLCGIA II2ICA A 1UMCkILCk rad|at|| e|ectromagnet|ce
Radiatiile electromagnetice sunt reprezentate de :
Radiatiile ultraviolete
Radiatii X
Radiatii gamma
O Radiatiile electromagnetice : penetreaza celula ~ cromozomul va Ii Iragmentat de
radiatii ~ moartea celulara ( doza mare ) si apoptoza ( la doze unica ) ~ mutatii
punctiIorme ( prin : linkage , crossing over , etc .) . Aceste Ienomene stau la baza
declansarii schimbarilor .
Radiatiile electromagnetice produc disocieri intre legaturile chimice , in special in
solutiile apoase de la nivelul celulelor . Cand actioneaza puternic disociaza o molecula
ionizata in ioni liberi si radicali liberi .
Radiatiile produc oxidari , polimerizari , reduceri modiIicari in activitatea catalizatorilor
si degradari biologice , cu atat mai intense cu cat ritmul diviziunilor celulare este mai
mare .
Ca urmare , moleculele isi modiIica greutatea moleculara , aminoacizii se decarboxileaza
si se produc dezaaminizari in lanturi polipeptidice , care se desIac si se reconstituie in alta
ordine , substantele coloidale suIera Ienomenul de coagulare , iar enzimele sunt
inactivate.
O kad|at|||e k s| gamma
Aceste radiatii se Iolosesc Irecvent in radiodiagnostic si radioterapie
principala tinta a radiatiilor x este reprezentat de AND modiIicand bazele azotate ; utand
duce la pierderea bazelor azotate ; ruperea legaturilor de hidrogen ; complexarea cu alte
molecule de AND ; complexarea cu proteine ; ruperi moncatenare si ca urmare pot apare
in urma incercarii de reIacere a ADN ului modiIicari mutagene .
eIect leucemogen al radiatiilor X a Iost demonstrat la soareci de Krebs .
O kad|at|||e u|trav|o|ete ( UV ) aceasta tema se gaseste s| |a |ntrebarea 3
oL fl radlaLll naLurale ( de la soare ) sau arLlflclale ( radlaLla lumlnoasa de la neon )
Cele cu lunglmea de unda scurLa sunL mal peneLranLe
SLraLul de ozon C
3
paLura refracLara deoarece molecula de ozon are laegaLurl chlmlce
ce poL fl desfacuLe de radlaLllle ulLravloleL
Acum a[ung pe pamanL sl radlaLllle ulLravloleLe cu frecvenLa foarLe scurLa sunL
carclnogene lndlrecLe descompun oxlgenul dln sLrucLura plelll P
2
+ C oxlgen
aLomlc acLlv ce desprlnde LesuLurlle alLereaza Aunul
Cele arLlflclale sunL reprezenLaLe de lamplle cu fluorescenLa neoane
ulLravloleLele sunL muLagene sl canceroase dar doar 10 peneLreaza plelea fllnd oprlLe
de sLraLul cornos
LfecLul lor se Lraduce sl prln caldura foLolumlnescenLa lzomerlzare sl
foLosenslblllzare
8adlaLllle ulLravloleLe sunL capablle sa provoace eplLelloame sl acLlnodermlLe la soarecll
nounascuLl
8adlaLllle ulLravloleLe asoclaLe cu aparl(la carclnoamelor cuLanaLe (bazocelulare ;l
scvamocelulare) ;l a Lumorllor melanoclLare

SINkCAMLLL AkANLCLA2ICL cahex|a man|festar| hemato|og|ce |muno|og|ce
s| metabo||ce
Sindroame paraneoplazice : - sunt maniIestari clinice sau paraclinice morIoIunctionale
deIinite ca eIecte la distanta , produse de o tumora primara pe langa maniIestari locale apar
si maniIestari sistemice associate sau nu cu cele ale metastazelor sale .
1. Cahexia - este starea evolutiva Iinala a bolii canceroase , si se maniIesta clinic prin :
Slabire progresiva , uneori Iara a Ii insotita de anorexie
Animalul devine adinamic , cu musculatura emaciata , evidentierea proeminentelor
osoase .
Se intalneste mai Irecvent la caini si pisici atunci cand localizarile tumorale sunt pe tub
digestiv si Iicat .
In aceste cazuri spoliere energo-proteica si mai ales toxica neoplazica se adauga prin
lipsa de aport nutritiv sau hidric Iiind impiedicata ingerarea sau digerarea Iurajelor .
Sub aspect clinic cahexia explica un prognostic deIavorabil si Iaptul ca intre organism si
tumora maligna sunt stabilite relatii interdependenta , ireversibile concretizate prin
proliIerarea tumorii si si spolierea gazdei .

2 Manifestari hematologice :
Eritrocitoza :
In tumori renale , hepatice
Tumori ale glandei suprarenale
Anemie : - insoteste starile terminale ale bolii canceroase .
Granulocitoza :
Tumorile gastrice
Tumori pancreatice
Melanoame
Granulocitopenie : apare rar in urma complicatiei tratamentului chimio-radiologic
, cat si in tumorile evolutive care prin metastaza distrug maduva osoasa .
EozinoIilia si BazoIilia :
LimIosarcoame
Melanoame
Trombocitoza - insoteste Irecvent :
Carcinoamele
LimIoamele
Melanoame
Trombocitopenia :
Adenocarcinoame mamare
Adenocarcinoame testiculare
LimIoblastoame
Sarcoame imunoblastice
Coagulare intravasculara diseminata ( CID ) :
Insoteste starile canceroase grave care aIecteaza Iie direct echilibrul dintre
coagulare si Iibroliza prin eliberarea unor mari cantitati tromboplastice .




3. Manifestari metabolice

4 Metabolismul glucidic :
Este predominant glicolitic anaerob rezultand cantitati inseminate de acid
lactic ca metabolit Iinal
Hepatocitele transIorma excesul excesul de acid lactic in glucoza , creste
nivelul insulinei ceea ce accentueaza hipoglicemia , pierzand o cantitate
importanta de energie .
4 Metabolismul protidic :
Este intens aIectat , celula canceroasa carcaterizandu-se printr-o Ioame de
azot , datorita utilizarii in exces a aminoacizilor proveniti din proteinele
plasmatice ( anticorpii sau imunoglobulinele sunt primele utilizate in
neoglicogeneza celulei canceroase ) .
Acest Iapt se datoreaza ratei metabolice ( sinteza de proteine ) Ioarte
ridicata a celulei maligne comparativ cu cele normale .
Consecintele immediate constau in diminuarea rezervei de proteine
Hipoalbunemie prin reducerea nivelului seric al urmatorilor aminoacizi ,
iar ulterior Hipogamaglobunemia inducand imunosupresie .
Diproteinemia se asociaza cu cahexie in stadiile Iinale III si IV ale bolii
canceroase .
4 Metabolismul lipidic :
Initial se mareste lipogenoza hepatica urmata in stadiile Iinale de scaderea
lipogenezei si cresterea lipolizei , asociata cu cresterea serica a
trigliceridelor serice , a acizilor grasi liberi , concomitent cu scaderea
concentratiei serice a lipopreteinelor si a beta-hidroxi-butiratului .


IAGNCS1ICUL AkACLINIC AL 1UMCkILCk m|[|oace s| tehn|c| de |nvest|gat|e
ecograf|a examenu| rad|o|og|c examenu| hemato|og|c examenu| b|och|m|c a|
sange|u| examenu| ur|ne|

1. Examen ecografic :
- se bazeaza ca pricipiu pe Iolosirea ultrasunetelor .
- pe baza ecodensitatii va pune in evident diIerite Iormatiuni .
- se pot diagnostica tumorile ovariene , de prostata , splina , Iicat ,rinichi , uter , pancreas.
- tumorile apar ca mase ecogene diIerite de ale tesuturilor sanatoase .
2. Examen radiologic :
Se Iace pentru tumori cu consistent crescuta tumori osoase
Cu producere de contrast tumori in organe cavitare
3 Tomografie computerizata - CT :
4 Rezonanta Magnetica Nucleara : RMN
Permite vizulizarea tesutului moi in special a enceIalului si a maduvei spinarii , a
sistemului vascular , musculoscheletic si viscera .
Permite evindentierea metastazelor de ordinul milimetrilor
5 Endoscopie :
In principal pe organelle digestive
Permite vizulizarea unor leziuni suspecte , permitand eIectuarea de biopsii
Examen hematologic :
Anemie
NeutroIilie
LimIopenie
Examen biochimic :
Ficat : modiIicare transaminaze , bilirubina ,triglyceride si cholesterol .
Rinichi : uree si creatinina .
FosIataza Alcalina : - mai creste in unele cancere
8. Examenul citologic : - este o tehnica putin traumatizanta realizata prin prelevarea unui
esantion in vederea examinarii celulelor tumorale , astIel punctiile toracale si abdominale ,
raclarea mucoaselor accesibile , a pielii sau altori tesuturi pun la dispozitie probe necesare
unui examen microscopic si stabilirea naturii tumorii .
dezavantaj : - diIicultatea interpretarii aparand Irecvent diagnostic negativ in
situatii de neoplasme care ulterior au Iost diagnosticate histologic .
O citologie normal nu elimina niciodata posibilitatea unui cancer .
Examen histologic :
Necesita prelevarea unor portiuni de tesut suIicient de mari pentru a Ii
reprezentative in vederea stabilirii naturii tumorii .
EIectuarea biopsiilor trebuie sa aiba in vedere :
Riscul diseminarii si Iormarii de metastaze prin tehnicile Iolosite
Recoltarea sa se Iaca din zona de jonctiune dintre tesul sanatos sic el
tumoral
Sa se evite recoltarea din Iocare ulcerate , inIlamatorii sau necrozante .
Din tumorile cu structura neurogena se impune recoltarea unei portiuni
semniIicative .
Testul recoltat va Ii manipulate cu grija Iara a Ii strivit si in nici un caz se
Ioloseste bisturiul electric .
10.Mileograma si / sau biopsia medulara : - se utilizeaza in cazul unei suspiciuni de tumori
ale sangelui .
11.Lactocitograma : - presupune examenul secretiei glandei mamare


Diagnosticul de neoplasm include un complex de examene incepand cu investigatiile clinice si
paraclinice .
Poate Ii stabilit prin examen histologic si / sau citologic sau prin dozarea markerilor tumorali
speciIici pentru Iiecare tip de tumora in parte .




L1ICLCGIA 1UMCkILCk MAMAkL LA CAkNIVCkL

4 Cauze endocrine :
4 Glanda mamara este un teritoriu de tranzitie , un teritoriu hormondependent
4 Deoarece este hormonodependent prima cauza este dezechilibrul hormonal
4 Dezechilibrele secretorii intre hormonii estrogeni-progesteron
4 Estrogenii induc proliIerarea mitozelor la nivelul epiteliilor hormonodependente
4 Progesteronul induce sinteza proteica .
4 Alternanta crescuta a celor doua tipuri de hormoni ~ proliIerare celulara si
hipersinteza proteica .
4 Dezechilibrul hormonal hipoIizo-ovarian , urmat de secretia in exces a hormonilor
estrogeni constituie una din explicatiile Iaptului ca Iemelele castrate inainte de
primul ciclu au un coeIicient de risc tumoral de 200 de ori mai mic decat cele
necastrate .
4 Cauze genetice :
4 Exista 2 gene pe cromozomul 13 si 17 BRCA
1
si BRCA
2
care determina
supraexprimarea receptorilor de membrana .
4 Gena de pe cromozomul 17 este raspunzatoare pt cancerul de prostata ( gena
BRCA
1
) si gena de pe cromozomul 13 ( BRCA
2
) producand cancerul de
gl.mamara .
4 Atunci cand o celula are BRCA
2

2
va avea risc dublu de a Iace cancer .
4 Daca exista un numar mare de receptori si o hipersecretie hormonala ~
modiIicari .
4 Gena BRCA
1
determina sinteza estrogenilor , daca este ampliIicata ea va
determina hipersinteza de receptori .





4 actori adjuvanti :
4 Alimentatia :
- Dietele bogate in proteine si grasimi si sarace in vegetale alaturi de
sedentarism prelungit : Iactor de risc tumoral .
- Unele produse alimantare contaminate cu ciuperci ce produ cmari cantitati
de aIlatoxine ( Aspergillus spp ) au o puternica actiune cancerigena prin
inhbitia polimerazelor ADN si ARN .
- Dulciurile provoaca elaborarea hormonilor steroizi
4 Traumatismele : - traumele repetate , ce produc inIlamatii cronice mai ales la
Iemelele care alapteaza datorita dimensiunilor crescute din timpul lactatiei pot Ii
cauzele declansarii procesului tumoral in special la animalele care depasesc varsta
de 6-8 ani si nu sunt ingrijite corespunzator .
O Virale :


L1AA L INI1ILkL A A1CGLNL2LI kCCLSULUI 1UMCkAL

Initierea : - au loc doar modiIicari biochimice in celula in rest este o celula normala ea are
doar o mutatie punctiIorma aceasta se produce prin lezarea directa / indirecta a ADN
ului normal prin interventia unor Iactori mutageni modiIicari permanente in structura unor
gene ce codiIica reglarea proliIerarii si diIerentierii celulare .
- Cromatina in mitoza se Iragmenteaza dand nastere cromozomi .
Din loc in loc exista gene Iiziologice ale proliIerarii si diIerentierii celulare ( 1
0
/
00
) 300
de gene . ~ sansa ca o astIl de gena sa Iie de Iactorii oncoinductori este de 1
0
/
00
.
Daca actioneaza in timp un Iactor sau mai multi Iactori sansele cresc .
Etapa de initiere se caracterizeaza prin mutatia punctiIorma a unor gene .
Celula initiata poate urma 2 directii :
- Poate trece in urmatoarea etapa
- Poate sa se transIorme direct in celula maligna ( virusurile care au in genom cele 4
categorii de gene : GAG , ..) .
In etapa de initiere sunt implicate niste clase de gene :
Protooncogenele : - capabile ca urma unei singure mutatii punctiIorme sa
determine maliginizarea celulelor pentru ca ele se transIorma in oncogene .
Malignizarea directa se poate Iace in 2 situatii :
Virusurile cu cele 4 categorii de gene ( substitutie )
TransIormarea protooncogenei dintr-o gena dormanda intr-o gena maligna ( radiatii ,
subst . chimice ) .
Genele apoptozei :
Apotoza : - Ienomenul genetic prin care anumite gene programeaza moartea celulelor.
Genele apoptozei de replicare si reparare a ADN-ului .
Daca gena G
1
este alterata replicarea nu trebuie sa aiba loc .

Daca mutatia reuseste sa treaca de G
2
vor exista urmasi modiIicati genetic celula
tumorala nu are receptori proprii organismului este recunoscuta de celulele CMHC (
Complexul Major de Histocompatibilitate ) si este omorata dar exista posibilitatea ca o
mica parte sa scape .
Exista si gene de repararea ADN-ului dar ele nu au intotdeauna timp sa le repare .
Apoptoza aIecteaza un singur strat de cellule
De la supraIata spre interior ( centripet ) care mor instantaneu
Celula canceroasa nu are gena apoptozei , mai ales cu cat este mai nediIerentiata .
Cele diIerentiate au gena apoptotica .
Inactivarea genelor supresoare
Fiecare gena supresoare sub inIluenta a 2 gene reglatoare :
O gena simpliIicatoare , o gena supresoare

Un alt mecanism prin care poate apare malignizarea
Prea multe gene ampliIicatoare
Prea putine gene supresoare
1 gena ampliIicatoare si mai multe gene supresoare .

3L1AA L CCNVLkSIL A A1CGLNL2LI kCCLSULUI 1UMCkAL
Este aleatorie
Presupune transIormarea celulelor promovate intr-o celula maligna in urma unei mutatii
punctiIorme printr-o leziune la nivelul unei protooncogene
Celula incepe acum transIormarea Ienotipica .
Nu este depistabila clinic .
Cai de Iinalizare :
- Dormanda
- Distrusa
- Multiplicare

1LkAIA 1UMCkILCk MAMAkL |n funct|e de stad|u| c||n|c

4 Tratament : T N M SP
Terapia cu citostatice : - neadjuvanta
- administrarea de medicamente capabile sa modiIice AND ARN celulelor maligne ;
dar este aleatorie neselectiva , aIectare a celulei normale si maligne .

- chiomioterapie conventionala
O Linia 1 bland pentru Europa Linia 1 -agresiv pentru SUA
O Linia 2 agresiv Linia 2 bland
Postoperator citostaticele se adreseaza :
4 Metastazarii
4 Recidivei
4 Paleativ
4 Adjuvanta

Hormonoterapie :
- TamoxiIen : - blocheaza receptori pentru oxigen
- MastoproIen : inhibarea receptorilor pentru estrogeni ( toata viata la Iemelele
care au avut cancer si la mascul pentru cancerul prostatic

Antibiotice antitumorale : Antraciclinele , doxorubicina sunt Ioarte toxice .
Terapia chirurgicala :
Pentru T ( tumora primara ) : - aproximativ 80 se tratateaza chirurgical .
, doxorubicina sunt Ioarte toxice .
Imunoterapia nespecifica : reIacerea statusului imun starii de aparare a organismului -
Cantastim , Theranecron
Terapia antioxidanta :
4 Vitamine : A, E C Seleniu , legume Iructe

Ex :

4 Tumori unice , mici : prima terapie actul chirurgical
4 Examenul histopatologic va orienta conduita postoperatorie .
4 Daca in urma examenului histopatologic este cancer ~ chimioterapie
postoperatorie .

4 Pentru caz de boala avansata :
4 Anteoperator : polichimioterapia pentru a converti tumora incat sa permita
exereza Iara risc de recidiva si metastaze .
4 In cancerul mamar polichimioterapia precoce
4 Ritm de administrare intemitent , doze mai putin toxice
4 Tratament aplicat pentru o durata relativ prelungita distrugeri metastatice .

L1AA L kCGkLSIL A A1CGLNL2LI kCCLSULUI 1UMCkAL
Este etapa Iinala in care celula este transIormata ireversibil in celula maligna .
Se exprima Ienotipic Iorma , dimensiune , aspect , culoare , mitoze accentuate ,
capabila sa metastazeze .
Numeroase gene si uneori chiar oncogene sunt activate in progresie accentuand caracterul
malign al Iormatiunii tumorale .
6CAILL ML1AS1A2AkII
Procesul de metastazare : Este un proces dinamic de diseminare si extindere in aIara procesului
tumoral primar , determinat de pierderea legaturilor celulelor neoplazice.
Calea Hematogena : - ruta hematogena in Iunctie de localizarea tumorii ,
Iavorizeaza Iormarea de mastastaze hepatice si pulmonare .
Arterele datorita particularitatilor structurale sunt ami rar penetrate de celulele
tumorale comparative cu venele .
Diseminarea arteriala se produce cand emboliile tumorale ajung la nivelul patului
capilar pulmonar sau in zonele de sunt arteriovenos .Emboliile tumorale pe cale
venoasa ajung in pulmon si de acolo prin mica circulatie in cord si apoi in tot
organismul .
Diseminarea hematogen este tipic sarcoamelor
Distributia metastazelor hematogene este adesea atipica .
Frecvent ele sunt localizate in ,Iiltrele sanguine reprezentate de Iicat
(procesul porneste din spatiul portobiliar) si pulmon .
Melanoamele maligne

Limfatica : - pe aceasta cale se pot disemina mase celulare , celule libere
vehiculate . Celulele limIatice ajung in limIonodul regional apoi de la limIonod
Iie sunt retinute si distruse de catre celulele imunologice , Iie raman viabile
traverseaza limIonodul ajungand in circulatia limIatica .
Tipica pentru tumori maligne epiteliale si sarcoame
Diseminarea limIatic este cea mai comun cale de metastazare a
carcinoamelor .
Poate Ii intalnita si in cazul sarcoamelor
Melanom malign
Mastocitom
Prin transmitere naturala ( fasciile) :
Prin cavitati , seroase :
carcinomatoz peritoneal (tumora primar carcinom ovarian )
Prin conducte naturale :
Prin inoculare : - iatrogen


A1CGLNL2A MALIGNI2AkII GLANLI MAMAkL eterm|n|smu| genet|c s|
eterm|n|smu| endocr|n
Determinismul genetic : .
Teoria ca maladia canceroasa poate Ii considerata ca o boala genetica la nivelul celular
se bazeaza pe posibilitatile necontrolabile mutagene la nivel cromozomial ce pot
transIorma o celula normala .
Determinismul genetic este determinatde exprimarile Ienotipice a doua gene aceste gene
se gasesc pe 2 cromozomi diIeriti : cromozomul 13 si cromozomul 17 .
Gena de pe cromozomul 17 este raspunzatoare pt cancerul de prostata ( gena BRCA
1
) si
gena de pe cromozomul 13 ( BRCA
2
) producand cancerul de gl.mamara . Atunci cand o
celula are BRCA
2

2
va avea risc dublu de a Iace cancer .
Gena BRCA
1
determina sinteza estrogenilor , daca este ampliIicata ea va determina
hipersinteza de receptori .

Predispozitia indivizilor si deci riscul tumoral este mai mare la animalele ce provin din
parinti ce au Iost aIectati de diIerite oncopatii . Tumorile se intalnesc mai Irecvent la
metisi sau rase commune .
Boxerul reprezinta un exemplu clar de rasa predispusa la cancer , aIectiune ce se
intalneste de 4 ori mai Irecvent decat la alt erase , spre deosebire de Beagle care este o
rasa Ioarte rar aIectata de tumori mamare dar si tumori spontane .


Determinism endocrin :
Tumorile mamare la canine si Ieline par a Ii urmarea unor dereglari psiho-neuro-
hormonale datorita macro si microclimatului in care traiesc , Ioarte asemanator cu al
omului .( sub 42
0
C ) .
4 Deoarece este hormonodependent prima cauza este dezechilibrul hormonal
4 Dezechilibrele secretorii intre hormonii estrogeni-progesteron
4 Estrogenii induc proliIerarea mitozelor la nivelul epiteliilor hormonodependente
4 Progesteronul induce sinteza proteica .
4 Alternanta crescuta a celor doua tipuri de hormoni ~ proliIerare celulara si
hipersinteza proteica .
Perioada Ialsei gestatii este o perioada ce induce modiIicari atat la nivelul statusului
hormonal al catelelor cat si la nivel comportamental , dar care dupa unii autori nu ar
inIluenta Iactorii de risc tumoral .

LkLICA1I 1LCkIA CNCCGLNLLCk SI A 1kANSLC1ILI L ACI2I NUCLLICI kL1kCVIkALI
ln ulLlmll anl lnvesLlgarea vlrusurllor a favorlzaL lnLelegerea unor mecanlsme moleculare ale
cancerulul cerceLarlle urmarlnd doua dlrecLll dlsLlncLe lnvesLlgarea genomulul reLrovlrusurllor
care a permls ldenLlflcarea oncogenelor vlrale sLudlul capaclLaLll de Lransformare a Aunulul
provenlL dln celule Lumorale aLaL umane caL sl anlmale care a dus la ldenLlflcarea
proLooncogenelor sl oncogenelor celulare
Cncogene|e sunL fragmenLe de unA sau gene (varlanLe muLanLe) care sunL prezenLe ln mod
normal doar ln geomul celulelor neoplazlce respecLlve oncogene celulare(conc) provenlLe dln
proLooncogene care codlflca proLelne cu rol speclflc ln Lransformarea neoplazlca a celulel sau ln
celulele vlrusurllor oncogene Cncogenele vlrale sunL gene exLracelulare (vonc Aun sau A8n)
Celule somaLlce normale au ln genom unele gene slmllare oncogenelor acLlve dln celulele
neoplazlce acesLea poarLa denumlrea de proLooncogene (celulare) sl se presupune ca ar avea
un rol acLlv ln prollferarea somaLlca dln embrlogeneza LxlsLa sl ln dlferlLe Llpurl de celule
Lumorale nelnfecLaLe ln prealabll cu reLrovlrusurl ceea ce sugereaza ca sl ln genomul celulelor
normale exlsLa gene care poseda poLenLlal mallgnlzaL ln condlLllle ln care sunL acLlvaLe
Ma[orlLaLea oncogenelor celulare provln dln proLooncogene care codlflca sLrucLura sl funcLllle
facLorllor de cresLere sau a recepLorllor speclflcl penLru acesLla
ulferenLele dlnLre proLooncogene sl oncogenele celulare consLa ln fapLul ca prlmele codlflca
slnLeza unor facLorl de cresLere sl dlferenLlere normall pe cand celelalLe deLermlna dlvlzlunea
conLlnua neconLrolaLa sl fara dlferenLlerea ln funcLle de specllallzarea LesuLulul respecLlv
rotooncogene|e sunL gene sLrlc celulare normale cu funcLll flzlologlce ln prollferarea sl
dlferenLlerea LesuLurllor conLrolaLe de genele reglaLoare lmpllcaLe dlrecL ln cancerogeneza
acesLe conLln lnformaLla necesara mallgnlzarll celulare capablle ca ln urma unel muLaLll
puncLlforme produse de agenLl eLlologlcl cancerlgenl (flzlcl chlmlcl sau blologlcl) sa le
Lransforme ln oncogene capablle sa deLermlne mallgnlzarea sl reprezlnLa aLaL elemenLul
lnlLlaLor caL sl cel care menLlne fenoLlpul Lumoral lnducand muLaLll geneLlce
AcLlvarea oncogenelor de dlferlLl agenLl eLlologlcl prln dlverse mecanlsme declanseaza
pleloLropla anLrenand modlflcarl mulLlple sl profunde ln blologla celulel canceroase
maLerlallzaLe prln
O AlLerarl morfologlce de forma sl de sLrucLura la nlvelul clLoscheleLulul
O AlLerarl funcLlonale cresLerea denslLaLll daLorlLa marlrll raLel dlvlzlunllor celulare sl
plerderea conLrolulul mulLlpllcarll sl dlferenLlerll aneuploldla rezulLa consecuLlv
alLerarllor mloLlce prln reparLlLla lnegala a numarulul de cromozoml lnLre celulele
alLerarllor mlLoLlce prln reparLlLla lnegala a numarulul de cromozoml lnLre celulele flce
duce la devlerl ale carloLlpulul ln lnLerlorul populaLlel celulare componenLe a Lumorll
Cu caL procesul Lransformarll proLooncogenel ln oncogena esLe mal precoce ln procesul
clLodlferenLlerll cu aLaL gradul de aLlple celulara esLe mal rldlcaL sl Lumora mal nedlferenLlaLa
ln cazul ln care fenomenul lnducerll sLarll mallgne prln Lransformarea proLooncogenel ln
oncogena are loc Lardlv dupa ce celula a parcurs ma[orlLaLea eLapelor de clLodlferenLlere cu
aLaL Lumorlle au un grad mal scazuL de mallgnlzare de meLasLazare sl un raspuns favorabll la
Leraple (exemple carclnomul nedlferenLlaL leucemla llmfolda cronlca mlelomul mulLlplu
mycosls fungoldes) AcesLe modlflcarl lnduc lncapaclLaLea celulelor LransformaLe mallgn de a
edlflca clLoarhlLecLura hlsLosLrucLurll normale exacerbarea capaclLaLll de lnvazle locoreglonla
declansand dlsemlnarea meLasLazlca la dlsLanLa
Cncogenele vlrale sl omoloagele lor celulare(proLooncogenele)exerclLa un numar foarLe mare
de funcLll sunL resposablle de preluarea sl LransmlLerea unor semnale de la membrane la
nucleu ln prollferarea sl dlferenLlerea celulara

L1ICLCGIA VIkALA A 1UMCkILCk V|rusur||e AN
Sunt virusuri epiteliotrope ~ daca o tumora apare la nivelul tesutului epithelial ~ poate
Ii data de radiatii UV , virusuri ADN , Iactorii chimici de contact .
In cursul ciclului lor celular , virusurile ADN dupa multiplicare au eIect citopatic
citolitic . Ex : Herpes virus aparitia veziculei ( virus epiteliotrop ) , boli eruptive
produse de virus ADN cu eIect citolitic .
Adenovirus cu potential transformant :
Onconadenovirusuri cu 4 clase :
I. lasa Papova ( papiloma , polioma , vacuolizant ) 3 adenovirusuri ce produc
eIecte citopatice citolitice , dar si oncogene in anumite situatii .
Virusuri ADN cu ciclu litic etapele ciclului repetativ la virusuri .
II. lasa Ade3o : - Mastadenovirus
III. Poxvirusuri: - provoaca boli eruptive, Iibromul Show , mixomatoza la iepure si
Iibromatoza la iepure .
IV. erpesvirusuri : - Iorme agresive ,
H. simplex 1 herpes cu localizare orala dar si conjunctivala poate determina cheratita
H. simplex 2 localizare genitala cancer de col uterin .

Aderarea virusului :
1. Fixarea virusului pe celula , lanivelul membrane prin receptorii transmembranari.
2. Intrarea virusului in celula partial ~ recunoastere si adeziune
3. Endocitoza- absorbtie transmembranara (vezicula care contine virusul )vezicula va
Ii atacata de catre ergonite ~liza
4. Dupa liza virusul e detasat iar miezul (core) ajunge sa Iie transIerat la nivelul
AND la celula gazda.atasarea AND-viral la AND- gazda se desIasoara cu
ajutorul unor enzyme de restrictive.celulele se replica impreuna cu Iragmente de
virus ~endoreduplicarepartiala ,~balonizarea nucleului : 10-20 inIormative
proprie , 80-90 inIormative virala.miezul va Ii replicat din nucleu printr-un
invelis proteic primit de la celula.
5. Exocitoza~ virusul matur este expulzat.

L1ICLCGIA VIkALA A 1UMCkILCk V|rusur||e AkN
'lRuSuRl ARt .
3 subIamilii : Oncoviridae ( cele mai agresive ) ; Lentiviridae ;
Spumaviridae .
Retrovirusurile aIecteaza Ioarte multe specii cu speciIicitate redusa ca eIect al
malignizarii , aIecteaza tesutul mezenchimal , au limIotropism , produc sindrom
proliIerativ mezenchimal .
I. 3.oviridae : - produc sarcoame si leucemii, Iiind clasiIicate in mai multe
subclase :
Grupa de virusuri de tip :
Grupa C ( mamiIere ) ;
Grupa de virus B ( murid - sobolan) ;
Grupa de virus D ( om , maimuta ) ;
Grupa de virus A ( pasari ) ;
Grupa de virus E ( Om , bovine ) .
In cazul SIDA : - virusul produce imunodeIicienta pentru limIocitele T si proliIerare pe
linia limIocitelor B .
Mecanismul patogenetic este similar cu al celor ADN cu 2 diIerente :
Genomul viral : - Iormat din 1 sau 2 lanturi de ARN ( reverstranscriptaza )
Eliberarea virionilor : se realizeaza prin inmugurire , nu liza celulara .
Celulele inIectate supravietuiesc atacului devenind sursa de virioni pentru restul
organismului .

AVAN1AILLL CLICnIMC1LkAILI VI2AVI L MCNCCnIMC1LkAIL

Polichimioterapia Iolosirea simultana a mai multor citostatice cu mecanism de actiune
diIerit pentru ca se scade doza , toxicitatea si se potenteaza eIectele .
Potentarea se Iace prin asocierea medicamentelor ( unul Iavorizeaza patrunderea in celula
si altul determina eIectul citogenetic .
In urma administrarii de substante chimice in tesutul tumoral are loc pe de o parte , o
distrugere si reducerea numarului de celule neoplazice , iar pe de alta parte o reactive de
multiplicare si crestere numerica a celulelor viabile .
Protocol polichimioterapie ce urmareste cresterea procentajului de celule in
Iaza activa a ciclului celular , apoi utilizarea unui chimioterapic activ in
distrugerea acestor celule .
Utilizarea acestor scheme terapeutice este larg Iolosita in oncologia omului , unde , unde
polichimioterpia este o regula , iar administrarea la anumite ore este bine precizata .
LL2IUNILL L GkANI1A

Conceptul de maniIestari de granita , se poate deIini ca un ansamblu de leziuni care apar in
procesul de cancerizare si care si care daca nu sunt inIluentate prin procedee de diagnostic
sau terapeutice se pot maligniza . Surpriderea cineticii malignizarii unei neoIromatii benigne
reprezinta un deziderat realizabil , cunoscandu-se starile lezionale initiale aIlate la limita
benignitatii reprezinta , dar care se pot maligniza sub inIluenta unor Iactori helper .

InIlamatia cronca repetitiva reprezinta una din posibilitatile de generare a neoplaziei , Iiind
continuarea unui proces inIlamator acut nevindecat , netratat , continuat cu o recidiva cu sau
Iara maniIestari clinice . De Ioarte multe ori doar biopsia demonstreaza persistenta
Ienomenelor speciIice si a agentului etiologic . Aspectul lezional este diIerit in Iunctie de
topograIia si citoarhitectonica tesutului lezionat .
In organism exista doua teritorii cu risc inalt de malignizare :
Epitelii de tranzitie : oro-Iaringian , caile genitourinare la mascul vezica urinara si
mucoasa peniana , iar la Iemela mucoasa de la nivelul colului uterin ( Iloarea involta
debut al canncerului de col uterin ) , glanda mamara
Teritoriul limIatic organizat sub Iorma de limIonoduri sau diseminat .
Displazia reprezinta o tulburare de proliIerare si diIerentiere a epiteliilor , Iiind o stare de
granite intre benign si malign , maniIestata prin modiIicari de Iorma , dimensiune , si
organizare histological a celulelor din zona aIectata sub inIluenta unor agenti initiatori ,
inIlamatorii , hormonali etc.
Aceste celule isi pierd citoarhitectura normal datorita anomaliilor de maturizare si diIerentiere
celulara .
In Iunctie de intensitatea si Irecventa tulburarilor celulare si histologice se pot diIerentia trei
tipuri structurale diIerite :
Displazie simpla
Displazie moderata
Diplazie agravata
Acestea reprezinta leziuni de granita cu , cu ponderea maxima in initierea si dezvoltarea
neoplaziilor maligne .
Tumorile epiteliale benigne incadrate in categoria leziunilor de granita : polipul vezicii urinare se
caracterizeaza prin proliIerarea epiteliului de tip transitional pe axa conjunctivo-vasculara , ce
contribuie la Iormarea scheletului acestui tip tumoral .
Procesul de malignizare se poate produce prin iritatie mecanica ; Papilomul intraductal ca si
Iibroadenomatomul intraductal ; Papilomul viral al mucoasei intestinului gros ( colon ) .
Tumori benigne mezenchimale ca leziuni de granite Iibromul bogat celular .

23 IAGNCS1ICUL CLINIC AL 1UMCkILCk
Este un diagnostic multidisciplinar deoarece ,cancerul este o boala a intregului organism .
Urmareste stabilirea stadiului clinic , gradului de extindere , stabilirea terapiei pentru Iiecare
indivit in parte .Diagnosticul oncologic urmareste aceleasi obiective si etape ca si diagnosticul in
alte boli , numai ca examenul trebuie sa Iie mult mai complet.
O Examen clinic

Inspectia : - simetrie , localizare ,examinarea pielii si mucoaselor
Se depisteaza asimetrii morIologice , deIormari ale unor regiuni corporale sau discrete
proeminente cutanate sau subcutanate , diIerite de cele normale ale unui tesut .
Prin inspectie se identiIica Iornatiuni tumorale in cavitatile natural accesibile ( cavitatea
bucala , Iaringiana , vaginala , mucoasa preputului .
Trebuie tinut cont de rasa , varsta .
Animalele cu cancer se diIerentiaza de celelalate datorita sindroamelor paraneoplazice .

Palpatia : tumora sau metastazele nu dor , hiperemia locala poate Ii masurata prin
termograIie computerizata , proliIerare inIlamatorie sau neoplazica ,palpatia trebuie
Iacuta centripet , uniIormitate .
tumora maligna : T
0
si T
1
bine delimitate
T
3
si T
4
- consistent neuniIorma lipsa durerii

Aspectul limIocentrilor : limIocentrul hiperemiat , consistent crescuta , tumorizare
limIocentru , zone dense , ramolire central ,depistare pachet limIonodal .
Invazia ~ contactul antigenic

Percutia :
- poate Ii un mijloc de inspectie orientativ
- submatitate pe un torace

Ascultatia :
- Cavitati nazale
- Laringe
- Trahee
- Bronhii
- VarIul lobilor pulmonar

Termometria :
- Este crescuta doar in primele Iaze ale tumorii
- La organismele imnuosupresate apare hipertermia in dinti de Iierastrau .
- Hipotermia apare datorita celulelor canceroase care sunt energoIage , iar temperature
scade pentru ca scad rezervele organismului .


CALLA nLMA1CGLNA A ML1AS1A2AkII
vez| |ntrebarea 6
ANA1CMIA A1CLCGICA A 1UMCkILCk ML2LNCnIMALL MALIGNL


Aceste tumori au caracteristici atat din punct de vedere macroscopic cat si microscopic :
O Macroscopic :
Volum relative mare
Pe sectiune multe zone hemoragice culoarea dominanta de nuanta alb-mudar dar
niciodata alb-untos .
O Microscopic :
Masa tumorala compacata Iormata din cellule omogene sau neomogene
Bogata vascularizata lacunara , delimitarea spatiilor vasculare lacunare Iiind Iacuta de
' perete vascular like ' de catre insasi membranele celulelelor tumorale .
Frecventa mare a mitozelor
Metasatazare precoce , in special pe cale sanguina , rar pe cale limIatica .
Lipsa cvasi totala a stromei

1 ibrosarcomul :
O Celula de origine : Iibrblast , Iibrocit
O Localizare : subcutanat , mucoasa bucala , genital , oriunde exista tesut comjunctiv .
O Morfologie :
4 Aspect macroscopic :
- Poate avea Iorma nodulara ,
- Consistenta diIera in Iunctie de abundenta Iibrelor conjunctive
si a celulelor .
4 Aspect microscopic :
- Histopatologic : este Iormat din celulele de Iorma alungita sau
stelata , cu nuclei eucromatici cu grade diIerite de anizocitoza
si cu mitoze in numar variabil .
- Histopatologic exista trei aspecte :
Fibrosarcomul de slaba malignitate : - practic Iace
legatura intre un Iibrosarcom intr-o Iaza de debut si
Iibromul bogat celular .
Fibrosarcomul de malignitate medie
Fibrosarcomul de inalta malignitate
2 Liposarcomul :
O Celula de origine : adipocitul tesutul osos
O Localizari : subcutanata , mezenter ( pot Ii pediculate )
O Malignitatea :
4 Malignitate slaba
4 Malignitate medie
4 Malignitate severa .
O Morfologie :
4 Aspect macroscopic :
Tumora rara la caine
Prezinta crestere inIiltrativa
4 Aspect microscopic :
istopatologic : - celule rotunde IusiIorme , stelate atipice cu vacuole
lipidice in citoplasma
Citopatologic :
- Nuclei celulelor ovalari sau rotunzi
- Sunt de regula hipercromatici
- Celulele pot Ii n diviziune sau sunt pleomorIe .
3 Leiomiosarcomul : -
O Celula de origine : - Iibra musculara neteda
O Localizare : - tractus digestiv , tractus genital , splina
O Malignitatea :
4 Forma inalta de malignitate severa
O Morfologie :
4 Aspect macroscopic :
Nodul dur
Poate Ii pediculat ,
Roz pe sectiune


4 Aspect microscopic :
istopatologic .
- Celule blastice cu nuclei eucromatici
- Cellule anaplazice , multinucleate
Citopatologic .
- Celule cu nuclei mari , ovalari , hipocromi
- Apar mitoze

4 Rhabdomiosarcomul :
O Celula de origine : - Iibre musculare striate , probabil cellule embrionare
pluripotente , capabile de diIerentiere mioblastica sau celule satelite Iibrei muscular
stritate scheletice .
O Localizari :
4 Musculatura striata
4 Miocard
4 Vezica urinara
4 Limba
4 Faringe
4 Laringe
4 EsoIag
O Morfologie :
4 Aspect macroscopic :
se dezvolta extrem de invaziv sub Iorma de mase sIerice localizate
proIund
pe sectiune culoarea roz-cenusie si pot contine zone de necroza si
hemoragie .
4 Aspect microscopic :

istopatologic .
- Numeroase mitoze
- PleomorIism celular accentuat
- Apar cellule cu proteine contractile in sarcoplasma sau in
rabdomiocite embrionare .
Citopatologic .
- Celule mici , rotunde si ovalare
- Pot Ii mari multinucleate cu un nucleu mare si diIerite grade de
poliploidie .


5 Angiosarcom / Hemangiosarcom :

O Celula de origine : - endoteliul vascular , celula endoteliala .
O Localizari : - apare mai Irecvent la caine si pisica
4 Splina
4 Ficat
4 Pulmoni
4 Rinichi
4 Miocard
4 Piele
O Morfologie :
4 Aspect macroscopic :
Tumori unice sau multiple
Cu diametre variabile
Rosii - visinii
Friabile , slab delimitate
4 Aspect microscopic :
istopatologic .
- Tendinta pronuntata de crestere inIiltrativa
- Celule IusiIorme , hipercrome si pleomorIe ( celule tumorale
de talie si Iorm variabil )
- Pattern-ul vascular , cu prezenta eritrocitelor in lumenele
spatiilor delimitate de celule endoteliale maligne .

Osteosarcomul :
O Celula de origine: osteocit / osteoblast; celule progenitoare osoase
O Localizri:
4 onele metaIizare ale oaselor lungi, coaste si oase craniene;
4 Exist si osteosarcoame extrascheletale
O Morfologie :
4 Microscopic :
istopatologic .
- Osteosarcomul slab diIerentiat
- Osteosarcomul osteoblastic
- Osteosarcom condroblastic
- Osteosarcom Iibroblastic
- Osteosarcom teleangiectatic
- Osteosarcom osteoclastic :
cellule gigante multinucleate .
stroma cu cellule mononucleare polimorIe

Citopatologic .
- Anizocitoza
- Anizocarioza
- Nuclei de dimensiuni mari si cu hipercromazie
- Nucleoli mari si neuniIormi
- Citoplasma intesn bazoIila poate prezenta granulatii speciIice

Exista tesut conjunctiv care se poate transIorma in celula osoasa Iara a Ii la nivel de
schelet ~ Iormatiuni osoase din tumorile mamare ( carcinoame mamare vechi ) .
Osteosarcoamele scheletale cele mai importante :
Apar mai Irecvent la caini de talie mare : ciobanesti , rotweiller , Doberman .
Localizarea la metaIiza oaselor lungi este explicata prin persistent nuceilor de
osiIicare pana la paroximativ 2 ani ( osiIicarea encondrala ) .
O Etiologic : virusuri , radiatii , unii autori sustin ca si traumatismele pot cauza aceste
osteosarcoame mai ales in zonele unde au Iost Iracture

Condrosarcomul :
O Origine: condrocit / condroblast
O Localizri: oasele plate si coastele
O Diagnostic diferen(ial: se impune si uneori se eIectueaz diIicil diagnosticul
diIerential dintre condrom si condrosarcom
O Observa(ii: condroamele se pot transIorma n condrosarcoame; condrosarcoamele
produc recidiv si metastazeaz rar (comparativ cu osteosarcoamele)
O Morfologie :
4 Macroscopic :
SupraIata tumorala neteda
Crestere expansiva
Capsula de delimitare
Aspect cartilaginous pe supraIata de sectiune
4 Microscopic :
Celule pleomorIe
Celule mono sau binucleate
Mitoze atipice
Anaplazie celulara


6 CAkA1LkIS1ICILL MCkICLCGICL ALL CLLULLI MALIGNL
O Dimensiuni : - anizocitoz celule cu dimensiuni variabile
O orm : - Iorm anormal , pleomorIism celule tumorale de talie si Iorm variabil
O Dimensiuni nucleare: - anizocarioz nuclei cu dimensiuni variabile
O orma nucleului : - aberant
O Textura cromatinei : - granular grosolan
O Celule multinucleate : - necaracteristic, Irecvent
O Nucleoli : - mari, neregulati, numerosi, intens bazoIili
O Adeziune intercelular : - slab
O onc(iuni celulare : - atipice sau absente
O Caracteristica de crestere n culturi celulare - Ir inhibitie de contact
O Rata mitozelor : - nalt / atipice
O Plasarea mitozelor n epiteliu - oriunde

ANA1CMIA A1CLCGICA A 1UMCkILCk LI1LLIALL 8LNIGNL
Aceste tumori se intalnesc cu o Irecventa ridicata la carnivore , cabaline , bovine .
Acestea sunt identiIicate la nivelul tegumentului , epiteliului bucoIaringoesoIagian cat si
anovulvovaginal.

1 Papilomul :
O Origine - epiteliul stratiIicat si Iibroblastul
O Localizari :
4 Piele
4 Ocular
4 Mucoasa digestiva
4 Epiteliul tranztional : - papilomul vezicii urinare
4 Epiteliul canalului galactoIor
O Implicat etiologia viral
O Papilomatoz
O Morfologie :
4 Macroscopic :
Crestere exoIitic, uneori endoIitic
Excrescenta deasupra epiteliului
Aspect conopidiIorm ,vegetatii digitiIorme
SupraIata neteda sau rugoasa
Pediculat
4 Microscopic :
Schelet vasculo-conjunctiv simplu sau ramiIicat
Epiteliu acantozic si hipercheratinizat sau paracheratozic
2 Polipul :
O Origine : - epiteliu cubic sau cilindric al mucoaselor
O Localizari :
4 Stomac
4 Intestin
4 Cavitatea nazala
O Morfologie :
4 Macroscopic :
Excrescente ce proemina in lumenul organelor cavitare
Pediculate sau sesile
De dimensiuni variabile , unice sau multiple
4 Microscopic :
Histopatologic :
Ax vasculo-conjunctiv slab dezvoltat este dispud epiteliul
mucoasei respective sub Iorma stratiIicata ,
pseudostratiIicata sau unistratiIicata .

O Diagnostic diferen(ial :
4 Alte leziuni cu acelasi aspect de excrescente pe supraIata mucoasei
4 Cancer polipoid,
4 Polipi netumorali de hiperplazie regenerativ sau de natur inIlamatorie


3 Adenomul :
O Origine : epiteliu glandular
O Localizare :
4 Gland mamar
4 Gland salivar
4 Ficat
4 Pancreas
4 Prostat
4 Glande endocrine
4 Glande sebacee
4 Glande sudoripare
4 Glande perianale ...
O Morfologie :
4 Macroscopic :
Aspect nodular sau chistic
Dimensiuni variabile
Posed sau nu capsul conjunctiv de delimitare
4 Microscopic :
istopatologic .
Cellule epiteliale dispuse pe unul sau doua straturi dar nu
depasesc membrane bazala .
In Iunctie de pattern-ul de crestere pot Ii : trabeculare (
epiteliul dipus in cordoane ) , tubulare , chistice , papiliIere
,mixte.
Citopatologic .
Cellule epiteliale tipice
Fara caractere de malignitate
O Diagnostic diferen(ial: adenocarcinom
O Observatii ; sunt situatii cand in structura unui adenom apar Iocare de carcinom
in situ sau Iocare de carcinoma ,pot Ii leziuni de granite .


ANA1CMIA A1CLCGICA A 1UMCkILCk LI1LLIALL MALIGNL
Tumorile epiteliale maligne se numesc carcinoame sau epitelioame , primul termen Iiind
ami correct .
Hiperplaziile tumorale pot Ii compacte , nodulare sau alcatuiesc structure glandular
aberante .
Dau metastaze precoce limIatice in limIonodurile regionale .
Vasele sanguine sunt numneroase au pereti proprii in masa tumorala
Carcinoamele pot Ii diferentiate sau nediferentiate .
Dupa structura epiteliilor carcinoamele pot Ii sistematizate in 2 categorii :
A. Carcinoame ale epiteliilor de acoperire
B. Carcinoame glandulare sau adenocarcinoame

A Carcinoame ale epiteliilor de acoperire :

1. Carcinomul cu celule scvamoase , Carcinom spinocelular : - este cea mai
Irecventa si maligna Iorma de cancer epidermic .
O Origine : epiderm (celulele stratului spinos Malpighi ), epitelii pavimentoase
sau cu metaplazie pavimentoas
O Localizri : piele, conchie auricular, ocular, buze, degete (subunghial),
abdomen, Ilanc, genunchi, Iurou, penis, vulv, anus; mucoase cavitate
bucal, tonsile, gland mamar .
O La taurine este semnalata o incidenta crescuta a carcinomului spinocelular la
nivelul ochiului , mai sensibila Iiind rasa HereIord si Holstein .


O Morfologie :
4 Aspect macroscopic:
leziune unic sau multicentric, se maniIest ca:
tip proliIerativ - sub Iorm de placard dur, albicioas sau de
Iormatiuni papilare, conopidiIorme acoperite de cruste
tip eroziv - sub Iorm de leziune ulcerativ Ir tendint de
vindecare; pe sectiune tumora prezint Iocare alb-glbui

4 Aspect microscopic :
Tumora este Iormata din mase neregulate sau cordoane de cellule
epiteliale cornoase care se extind pana in dermul proIund si in tesutul
conjunctiv subcutanat .
Cellule poligonale , cu nucleio mari , si citoplasma eozinoIila Iiind
dipuse in plaje sau insule celulare si sunt inconjurate de o stroma
evidenta .
SpeciIic sau patognomonic apar perlele epiteliale cheratozice in masa
tumorala , cheratina Iiind dispusa concentric ca Ioile de ceapa .
Perlele pot Ii paracheratozice ( celule cu nuclei ) sau chertozice (celule
Iara nuclei ) .
O Observa(ii :
Produc invazie, recidive si metastaze
Comportamentul biologic diIer n Iunctie de localizare
O
2. Carcinomul cu celule bazale , bazocelular :
O Origine : celulele bazale ale epidermului si din celulele bulbului pilos
O Localizari : - orice regiune corporala
4 Cap
4 Gat
4 Umar


O Morfologie :
4 Aspect macroscopic :
Noduli endoIitici sau exoIitici, placarde, leziuni unice sau multiple
care au continuitate cu epidermul
Sunt bine delimitate,
Diametru variabil,
Ulcereaz, Ir tendint de vindecare

4 Aspect microscopic :
DiIerite tipuri histologice:
Celule dispuse n cordoane,
Tip solid
Tip medusoid
Tip adenoid
Tip chistic
Creste lent, produce invazie local,
Nu produce metastaze

B Carcinoamele epiteliilor glandulare sau Adenocarcinoamele :

1. Adenocarcinoame cu structura glandulara
2. Adenocarcinoame Iara structura glandulara

1 Adenocarcinoame cu structura glandulara : - epiteliu de tip glandular
Adenocarcinomul mucoid :
Format din celule mari cu numeroase vacuole ce contin o secretie mucoasa
ce se acumuleaza in cavitatile glandulare si in stroma tumorii imprimand
aspect gelatinos .
Se intalneste in stomac si colon la caine si porc .

Adenocarcinomul chistic / chistadenocarcinom :
Secretia acumulata atroIiaza celulele epiteliale hiperplaziate
Se intalneste in ovar , glanda mamara .
Adenocarcinomul papilifer :
Format din acini tumorali , imensi , inegali si deIormati
Se intalneste in ovar , tiroida si caile biliare

2 Adenocarcinoame fara structura glandular :
Adenicarcinomul compact :
Format din aglomerari de cellule Iara nici un aranjament
Intalnit la porc si pasari in Iicat
Adenocarcinomul trabecular :
Celulele neoplazice se dipun sub Iorma de trabecule si cordoane
Se localizeaza in rinichi
Adenocarcinomul schirogen :
Predomina stroma ce ii conIera o consistent dura , lemnoasa ( macroscopic


LkAMLNL CLINICL SI AkACLINICL L IAGNCS1IC ALL ML1AS1A2LLCk
1UMCkILCk MALIGNL ALL GLANLI MAMAkL
O Examen clinic

Inspectia :
Se pot observa mariri in volum a limIocentrului regional

Palpatia :
Prin palpatie se poate constata daca limIocentrul respectiv , este aderent , se apreciaza
prin palpatie cu congenerul cat de modiIicat este acesta .
Percutia :
- poate Ii un mijloc de inspectie orientativ
- submatitate pe un torace in cazul suspicionarii unor metastaze pulmonare .

Ascultatia :
- Trahee
- Bronhii
- VarIul lobilor pulmonar

O Examene paraclinice :
1Examen ecografic :
- se bazeaza ca pricipiu pe Iolosirea ultrasunetelor .
- pe baza ecodensitatii va pune in evident diIerite Iormatiuni .
- se pot diagnostic metastazele hepatice , abdominal .
- tumorile apar ca mase ecogene diIerite de ale tesuturilor sanatoase .
2Examen radiologic :
Se Iace pentru diagnosticarea metastazelor pulmonare .
OpaciIieri ale parenchimului pulmonar ( asta nu poate insemna neaparat ca este sigur
cancer , poate Ii si o Iibrozare consecutive unei cronicizari a unui process inIlamator )
.
3Tomografie computerizata : - CT :
Metastazele hepatice , pulmonare , la nivel de SNC
4Rezonanta Magnetica Nucleara : RMN
Permite vizulizarea tesutului moi in special a enceIalului si a maduvei spinarii , a
sistemului vascular , musculoscheletic si viscera .
Permite evindentierea metastazelor de ordinul milimetrilor
Metastazele hepatice , pulmonare , la nivel de SNC
5.Termografie : - aplicatie militara .
TermograIia : - metoda de investigatie si analiza pe baza diIerentelor de temperature .
Principiu : - toate organismele vii emana caldura .
Harti termice : simetrice cele doua jumatati
Este o metoda non-invaziva nu introduce radiatii
Metoda poate Ii Iolosita independent de starea organismului la orice ora
Cu ajutorul termograIului se cauta invazia limIonodala .
Examenul citopatologic :
Se practica atat la nivelul Iormatiunilor primare are cat si la nivelul limIocentrilor
suspectati a Ii inIestati cat si la nivelul unor metastaze .


3 CarcinomuI de vezica urinara
CARClt0Hul 'FZlCll uRltARF

Mai Irecvent la taurine si caine
La taurine aparitia cancerului este legat de consumul unor specii de Ierigi , mai ales
Pteridium aquilinum , in anumite zone geograIice , uneori acest cancer evolueaza
enzootic .
Epiteliul Iormat din celule de acoperire in umbrela , racheta proliIerative .
Membrana bazala este Iormata din Iibre conjunctive ( reticulina , colagen , uneori elastina
Carcinomul de vezica urinara initial se numeste polip ( benign ) pediculat asemanator
papilomului apoi devine polip sesil carcinom in stadiul T
1
,T
2
( microcarcinom )
carcinom invaziv care de obicei obstrueaza toata vezica , nu mai are loc urina .
Orice Iormatiune la nivelul vezicii urinare trebuie considerata cancer de vezica urinara
Daca intervenim numai chirurgical prin excizia / cauterizarea Iormatiunii respective ~
recidiva ( mai multe Iormatiuni si mai mici ) daca intervenim din nou si extirpam o
portiune din peretele vezical este total gresit .
Carcinom tranzitional deosebit de invaziv .
O Evolutie grava :
Tumori epiteliale maligne primare dezvoltate direct la nivelul epiteliului transitional al
vezicii urinare , Iara leziuni precanceroase in prealabil .
Tumori epiteliale secundare trecand prin cistita cronica proliIerative , papilom sau
Iibropapilom , carcinoame cu diIerite aspect histopatologice .
O Etiologie :
- actiunea Iactorilor traumatici-calculi care actioneaza mechanic iritativ local
Cazuri exceptionale Iibrosarcoamele .
O Diagnosticul :
Examenul clinic :
Examenul ecograIic :
Examenul urinei : -
Citodiagnosticul :

Examenul clinic :
Animalul adopta pozitia persistenta pentru urinare
Tulburari in eliminarea urinei .
Eliminare incompleta ( atunci cand tumora este situata pe unul dintre
peretii laterali si obstrueaza partial sIincterul veziicii urinare .

Examenul Ecografic :
- Vezica urinara sa Iie in stare de plenitudine sau semiplenitudine
- Permite identiIicarea unor Iormatiuni tumorale
- Se produce o ingrosare a peretelui vezicii urinare

Examenul urinei : - Sedimentul urinar
- Sumar de urina
- Examenul citologic al urinei

Citodiagnosticul :
Se poate Iolosi ca mijloc de investigare in zonele cu poluare chimica intense si ca mijloc
de monitorizare postterapeutica .
Carcinomul in situ se evidentiaza pein prezenta unor placarde de cellule hiperplazice cu
discarioze accentuate si intensa acidoIilie ciroplasmatica , cellule IusiIorme , alungite ,
nuclei tahicromatici , polinucleozis ; rapotul nucleu / nucleol
Grupari de celule tumorale in sincitiu
Se observa amitoza , prin diviziune directa

O Terapia tumorilor de vezica urinara :
Interventie chirurgicala : - excizia tumorii daca este localizata pe Iundul vezicii
urinare . plastia vezicii urinare ca in medicina umana .
Instilarea in vezica urinara cu : Farmarubicin si 5 Iluoro uracil
Pe cale generala :
Citostatice alkilante : IIosIamida

HFlAt0Hul HAll6t

Hiperplazie neoplazica a melanocitelor Iiind cea mai agresiva tumora.

Celula de origine: melanocit (celule dendritice derivate din melanoblastele
neuroectodermice)
Localizri: cavitate bucal, buze, piele, deget, ochi
MorIologie :
4 Aspect macroscopic:
Culoarea poate s varieze de la gri, maro sau negru, la rosu sau albastru
nchis.
Pigmentatia nu este o trstur speciIic
Dimensiunile sunt variabile
Melanoamele cutanate pot avea Iorm de cupol neted, de nodul sesil,
pot Ii polipoide, cu aspect de placard sau de mase lobulate.
Tumorile mari ulcereaz Irecvent.

O Epidemiologie :
Incidenta se raporteaza la :
4 Specie / Rasa : caine / pisica
4 Varsta : 7-10 ani .
4 Sex : - neconcludent
4 ona GeograIica : - Dobrogea
Melanomul are o incidenta crescuta de aparitie la animalele cu pigmentatie melanica accentuate
si cu expunere prelungita la radiatiile UV .
O Etiologie , actori de risc :
Expunere la radiatii UV
Radiatiile u , ,
Determinism genetic

O Simptomatologie : - Caz clinic
La Feline localizarea oculara inregistreaza cea mai mare Irecventa , se dezvolta
mai ales la nivel de iris de regula nu metastazeaza .

O Diagnosticul :
Examen clinic oftalmologic : - care a evidentiat o proliIerare la nivelul
proceselor ciliare si irisului in cadranului inIerior , care deIormeaza marginea
pupilara .
Examenul termografic :
metoda de investigatie si analiza pe baza diIerentelor de temperature .
Principiu : - toate organismele vii emana caldura .
Harti termice : simetrice cele doua jumatati
Este o metoda non-invaziva nu introduce radiatii
Metoda poate Ii Iolosita independent de starea organismului la orice ora

Confirmarea :
Citologic :
- Melanocite atipizate : anizocitoza , anizocarioza , pigment melanic
dispus sub Iorma de granule Iine
- Celule binucleate
- MelanoIage
Histopatologic :
- ProliIerarea papiliIera a corpului ciliar si abundenta de melanocite care
sa extinda stroma subadiacenta .

3 L1ICLCGIA II2ICA A 1UMCkILCk kAIA1IILL UV
Vez| |ntrebarea
33 L1ICLCGIA CnIMICA A 1UMCkILCk NI1kC2AMILLL
Vezi intebarea

3 1LCkIA MU1A1ILI SCMA1ICL
ConslderaLe ca deLermlnanLe sunL perLurbarlle genomlce daLoraLe alLerarllor
sLrucLurale lnduse de agenLll carclnogenl flzlcl chlmlcl sau blologlcl la nlvelul Aun
ulul
Cancerlgenll prln acLlunea lor la nlvelul celulel modlflca slsLemele de conLrol sl
reglare ale expreslel genelor cu manlfesLare fenoLlplca de derglare a mecanlsmelor
de conLrol ale prollferarll sau/sl dlferenLlerll
AceasLa Leorle consldera Aun ul molecula LlnLa la nlvelul nlvelul carela cancerlgenll
lnduc lezlunl blochlmlce flnallzaLe ca muLaLll genomlce
lnlLlerea ca eLapa poaLe fl rezulLaLul unel slngure muLaLll dar mallgnlzarea esLe un
proces compleL sl lndelungaL care neceslLa o perloada de Llmp mal lunga rln
cerceLarl ln vlLro sa demosLraL ca muLaLla slmpla apare ln maxlm 37 zlle
consecuLlve acLlunll agenLulul muLagen dar fara a lnduce de oblcel mallgnlzarea
MuLaLllle sponLane care lnduc Lransformarea mallgna a celulel sunL rare naLural
frecvenLa crescuLa a aparlLlel cancerulul fllnd favorlzaLa de numarul mare sl
varleLaLea agenLllor cancerlgenl care acLloneaza slmulLan sau concomlLenL
cresLerea frecvenLel muLaLlllor ln populaLllle ln populaLllle expuse fllnd dlrecL
proporLlonala cu cu lnLenslLaLea sl duraLa de acLlune
LsenLa fenomenulul consLa ln elaborarea unor proLelne sLrucuLrale alLeraLe
consecuLlve muLlel puncLlforme alLeraLe de la nlvelul dublulul hellx
MuLaLla puncLlforma consLa ln urmaLoarele modlflcarl la nlvelul Aun ulul
- SubsLlLuLla unel perechl de baze
- ueleLla sl lnserLla slmpla ( adlLla llnkage )

3 1LCkIA MU1A1ILI LIGLNL1ICL

Se bazeaza pe ipoteza dereglarii mecanismului de control al expresiei genice ( gene reglatoare
sau operonul ) .
Aceasta teorie considera cancerul ca pe o alterare transmisibila a mecanismelor reglarii (
epigenetice ), similara celor implicate in diIerentierea celulara normala sugerand ca
transIormarea neoplazica ( maligna ) ar Ii un process de diIerentiere anormala ( aberanta ) a
celulelor .
Prin actiunea lor agentii cacerigeni produc modiIicari la nivelul expresiei genice si pot altera
mecanismele de control ale proliIerarii si diIerentierii celulare.
Procesul de diIerentiere nu implica modiIcari structurale in secventa ADN , celulele diIerentiate
continand cantitativ si calitativ aparent acelasi material genetic ca si genotipul din care provin .
Argumente in Iavoarea acestei teorii :
Intre structura ADN normal sic el tumoral nu exista diIerente semniIicative ,
inIromatia existenta in celulele tumorale Iiind prezenta intr-o stare represata in
celulele normale
Unele proprietati ale celulelor tumorale ( diviziunea nelimitata , lipsa
inhibitiei de contact , capacitatea de invazie deplasare ) pot Ii exprimate
Ienotipic si de catre celulele normale ( leucocite , macrophage , troIoblaste ) .



36 MLCANISMUL NLCANGICGLNL2LI
Mecanismele moleculare si genetice ale neoangiogenezei au Iost studiate pe plan international si
o multitudine de sisteme de semnalizare moleculara s-au dovedit a Ii cruciale pentru Ienomenul
Iiziologic .
Printer Iactorii studiati , VEGF Vascular Endothelial Growth Factor , detine un rol important in
in angiogeneza patologica , inclusive in cea tumorala .
Tumorile maligne inca din stadiile incipiente necesita o bogata vascularizatie , care sa le asigure
cresterea si metastazarea .
s-au dovedit corelatii evidente intre densitatea mare a capilarelor de neoIormatie , expresia
puternica a Iactorilor stimulatori ai angiogenezei si agresivitatea tumorala .
VEGF este o protein care se leaga si activeaza doi receptori pentru tirozin-kinaza: VEGFR-1 (
Flt-1 ) si VEGFR 2 ( KDR/Flk-1 ) , stimuland proliIerarea , migrarea si supravietuirea
endoteliala ca si permeabilitatea vasculara .
In numeroase institute se Iac experimente care au drept scop obtinerea si testarea de molecule
proteice puternic antagoniste cu sistemul VEGF-VEGFR ( Tinte terapeutice oncogene ) .


3 1NM L1AL kLCLINICL L1AL CLINICL


O T
0
N
0
M
0
stadiu preclinic
O T
1
-T
4
stadiu clinic
.
T
0
( insituu ) nu a depasit membrana bazala ( tumora alba )
Se dezvolta exclusiv deasupra membrane bazale .
T
0
N
0
M
0
nu exista invazie limIonodala , sau metastaze .
Membrana bazala reprezinta o bariera naturala pentru procesul de metastazare .
Cand celula depaseste 10
9
incepe sa apara nevoia de O
2
si lipsa de nutritie .
T
0
tumora alba , avasculara se hraneste prin imbibitie .

T
1
-stadiu infiltrativ ( stadiu vizibil ) :
Ca sa ajunga spre patul vascular trebuie sa penetreze membrana bazala cu ajutorul unor
echipamente enzimatice si inIilatrarea lor pana spre vasul sangvin ~ tumora vizibila clinic .
Orice tumora maligna depistabila clinic trebuie considerate aprioric ca Iiind metastazata
Daca e in stadiul T
1
atunci numarul celulelor aIectate si distantala care s-au raspandit este
mica .
Primul stadiu de malignizare displazie epiteliala si simpla ( Ienomen acut )
Al doilea stadiu displazie epiteliala agravata ( Ienomen cronic )
Evolutia poate sa urmeze doua directii tumora benigna cronicizare ( tumori lichide si
solide ) ; tumora maligna ( lichida si solida ) .
Ex : - Etiologia virala : - virus ADN ( Papilomavirus ) displazie epiteliala simpla agravata
papilom .
Papilomul : care se poate croniciza , sau se poate transIorma in malign .
T
1
metastazarea pe cale limIatica ( vacuolara ) .

T
2
tumora realizeaza conectarea vasculara ( neoangiogeneza ) elaboreaza Iactori
angiogenezici care determina mitoza celulelor endoteliale din regiunea respectiva ,
apoi apar muguri vasculari ( de Iorma unor degete de manusa care pornesc dinspre
vasul de sange spre tumora .
T
2
tumora rosie vasculara .
T
2
metastazarea pe cale sangvina limIatica .

T
3
metastazare limIatica in limIonoduri apropiate si metastazare sangvina in organe
T
4
:
Metastaze limIonodale
Metastaze viscerale
Sindroamele paraneoplazice .
Daca e in stadiul T
4
numarul de celule metastazate si distanta lor este mult mai mare .


1
0
1
1
1
2
1
3
1
4


3 LILMICLCGIA SI L1ICLCGIA 1UMCkILCk VL2ICII UkINAkL
Vezi intrebarea 30



3 IAGNCS1ICUL SI 1kA1AMLN1UL 1UMCkILCk CVAkILNL
Principalele tipuri de tumori ovariene sunt :
Adenoamele si Adenicarcinoamele papilare : - cele mai Irecvente la catea
Disgerminoamele : mai ales la catea si pisica
Tumora de granuloasa
Luteomul
Chistadenomul
Teratomul

Diagnosticul : - se Iace prin examen clinic si mijloacere de investigare
paraclinice .
Anamneza :
Rasa
Varsta : - Risc mai crecut prezinta carnivorele si intacte
Examenul clinic :
La palparea daca procesul tumoral este de dimensiuni mari se poate decela
transabdominal .
Balonarea abdomenului si ascita care se instaleaza
Comportament nimIoman datorita dezechilibrelor hormonale .
Examen ecograIic :
RMN
CT
Examen citologic :

Tratamentul tumorilor ovariene :
O Interventie chirurgicala :
Ovariectomie
Ovariohisterectomie
O Terapeutica : - chimio-hormonoterapie
EIectele terapeutice maxime se obtin in cazul interventiei
terapeutice instituita precoce tumori in stadii incipiente si
nemetastazante
Ratiunea asocierii chimio si hormoterapiei o constituie
Iaptul ca tumorile maligne ale aparatului genital sunt
populatii heterogene ce contin proportii variabile de celule
hormono-dependente .








IAGNCS1ICUL SI 1kA1AMLN1UL 1UMCkILCk kCS1A1ICL
Tumori endocrinodependente
Se dezvolta pe baza excesului de testoron in perioada de andropauza , deci o hipertroIie
endocrina Iara spermatogeneza .
Cand se intervine chirurgical datorita particularitatii anatomice a prostatei ( portiune
diseminata in mucoasa uretrei si corpul propriu-zis al prostatei ) se extirpa impreuna cu
uretra .
Cele mai Irecvente sunt adenocarcinomele de prostata
O Diagnosticul :
Examenul clinic :
tuseu rectal :
se observa modiIicarile de volum ale prostatei , consistenta
se constata durere , aderenta de alte organe .
Examen ecograIic :
Evidentiaza hipertroIia prostate
Conturul neregulat al acesteia
Prezenta a numeroase zone hiperecogene
Examenul Radiologic :
Marirea in volum , aspectul neregulat
Metastaze la nivelul limIonodurilor sublombare si iliace
Examen hematologic :
NeutroIilie
Monocitoza
RMN
Examenul citologic : - din Iractiunile prostatice al ejaculatului si prin punctie
ecoghidata.
Celule neoplazice
Cellule , cu nucleu mare , gigante
Mitoza

O Terapie la caine :
Orhidectomia
Citostatice cu alchilanti , tetracycline , inhibitori ai receptorilor pentru testoteron
~ terapie endocrina inhibitiva .
Hormonal : - administrarea progestagenelor

L1ALLL IAGNCS1ICULUI IN 1UMCkILL VL2ICII UkINAkL
Vezi intrebarea 30