FUNDATIA ECOLOGICA GREEN SCOALA POSTLICEALA F.E.

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU POLIARTRITA REUMATOIDA

LEONTE (BOTEA) ALINA Anul II - AMG Grupa IB

BRAOV
!""

CUPRINS
Capitolul I. Definitia poliartritei reumatoide. 1.1 Etiologie 1.2 Patogenia 1.3 Anatomie patologica 1.4 Manifestari clinice 1.5 Modificari paraclinice 1.6 Diagnostic po iti! 1." Diagnostic diferential 1.# $ratament Capitolul II. %olul asistentei medicale in ingri&irea pacientului cu poliartrita reumatoida 2.1 %olul propriu. 2.2 %olul delegat 2.3 Descrierea a doua te'nici. 2.3.1 2.3.2 Punctia !enoasa. Punctia articulara.

Capitolul III. (tudii de ca 3.1 (tudiu de ca I 3.2 (tudiu de ca II CAPI$)*+* I,. 4.1 Ane-e. 4.2 .i/liografie.

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE #N #NGRIJIREA PACIENTULUI CU POLIARTRITA REUMATOID$

CAPITOLUL I. DEFINITIA POLIARTRITEI REUMATOIDE

Poliartrita reumatoid01 2nt3lnit0 2n literatur0 4i su/ numele de poliartrit0 cronic0 e!oluti!01 este o suferin50 caracteri at0 de o inflama5ie cronic0 infiltrati! 6 proliferati!0 a sino!ialei articulare. Ea se e-prim0 clinic prin artrit0 pre ent0 la mai multe articula5ii1 de unde 4i numele de poliartrit0. Pre!alen5a /olii este apreciat0 a fi 2ntre 713 4i 281 iar inciden5a ei !aria 0 2ntre 719 4i 1158. ,3rful inciden5ei se 2nt3lne4te 2n decadele a patra 4i a cincea ale !ie5ii. :emeile fac aceast0 /oal0 de 2;3 ori mai des dec3t /0r/a5ii.

".". E%&'l'(&) Cau a poliartritei reumatoide este necunoscut0. Ca 4i 2n ca ul altor /oli cronice reumatice sau nereumatice1 etiologia este pro/a/il multifatorial01 situa5ie 2n care factorii de mediu interac5ionea 0 cu un genotip suscepti/il. (uscepti/ilitatea genetic0 este argumentat0 de studii familiale 4i de corel0ri cu antigenele de 'istocopati/ilitate1 inciden5a la /olna!i a acestora !ariind 2n func5ie de ona geografic0 4i de ras0. Agregarea familial0 a suferin5ei cu /oli 2nrudite sau cu anomalii imune1 cu sau f0r0 e-presie clinic01 este semnificati! mai mare dac3t cea constatat0 la mem/rii unor familii martor. :rec!en5a mai mare a /olii la femei ridic0 4i pro/lema rolului factorilor endocrini 2n gene a suferin5ei. :actorii agresori sunt socoti5i a fi e-ogeni 4i endogeni. <ntre factorii de mediu cei mai importan5i 4i mai discuta5i sunt cei infec5io4i. Microorganismele implicate 2n etiologia poliartritei reumatoide sunt multiple1 dar pentru niciunul dintre ele nu s;au adus argumente con!ing0toare.

<n decursul timpului au fost luate 2n discu5ie /acterii1 micoplasma1 !irusuri. Printre acestea sunt de re5inut= ; clostridium perfrigens> contri/u5ia lui a fost argumentat0 de faptul c0 unii /olna!i au 2n fecale un num0r mai mare de microorganisme sau o cantitate mai mare de alfato-in0 dec3t este normal> ; ; implicarea etiologic0 a micoplasmelor a fost datorat0 e-isten5ei artritelor !irusuri> 2n timp s;au efectuat cercet0ri aprofundate asupra particip0rii la induse e-perimental la unele animale ?porc 4i 4oarece@> proces a !irusului 'erpetic1 limfocitropic1 citomegalic1 ru/eolei1 par!o!irusului1 etc.1 niciunuia neput3ndu;i;se acorda 2ns0 un rol cau al. <n pre ent aten5ia este concentrat0 asupra producerii 4i 2ntre5inerii procesului inflamator sino!ial de c0tre !irusul Epstein;.arr1 datorit0 urm0toarelor o/ser!a5ii= ; .arr> ; ; ; /olna!ii au un num0r crescut de limfocite . circulante infectate !iral> limfocitele . au pe mem/rana lor receptori pentru !iru4i> !irusul are propriet05i de acti!ator policlonal pentru limfocitele .1 induc3nd la #78 dintre /olna!i s;a identificat 2n ser anticorpi anti!irali specifici> unii precipit0 cu antigene pre ente 2n celulele umane limfo/lastoide . infectate cu !irus Epstein;

o supraproduc5ie de imunoglo/uline1 inclusi! factor reumatoid. <ntre cau ele endogene sunt re5inu5i colagenul 4i moleculele de imunoglo/uline1 al c0rui factor ma&or pare a fi cel de 2ntre5inere a /olii 4i mai pu5in de ini5iere a ei posi/ilitatea de declan4are a suferin5ei de c0tre elementele endogene este mai repede legat0 de un posi/il defect 2n func5ionalitatea aparatului imun. <n serul /olna!ilor cu poliartrit0 reumatoid0 se g0sesc anticorpi anticolagen de tip II ?nati! sau denaturat@ la titruri ridicate. Este pro/a/il ca distrugerea cartila&ului de c0tre sino!ita proliferati!0 s0 determine apari5ia acestor anticorpi. <n ceea ce pri!e4te molecula de imunoglo/ulin01 s;a demonstrat c0 la /olna!ii de poliartrit0 reumatoid0 glico area proteinei este mult redurs0 fa50 de normal1 ca urmare a lipsei en imei specifice. ". . Pa%'()n&). Mecanismul de producere a /olii nu este pe deplin cunoscut. (e consider0 c0 agentul cau al este un element declan4ator numai la un indi!id cu o suscepti/ilitate genetic0. Procesul 2ncepe ca o sino!it0 inflamator;e-udati!0 ce progresea 0 spre o form0 proliferati!0 4i

infiltrati!0. %areori le iunile inflamatorii regresea 01 cel mai deseori /oala a!3nd un mers progresi!. *a de !oltarea 4i progresia /olii concur0 o serie de celule 4i de sisteme /iologice 'umorale. Celulele ?locali ate mai ales 2n sino!ial0@ contri/uie 2n mod principal la e!enimentele inflamatorii articulare acute 4i cronice. <ntre ele se num0r0= ; ; ; ; ; celule sino!iale de tip A ?cu propriet05i macrofagice@ 4i de tip . ?secretante celulele care pre int0 antigenul limfocitelor $ ?macrofagice 4i celule limfocite $1 limfocite . 4i plasmocite responsa/ile de secre5ia de limfoAine leucocite polimorfonucleare purt0toare de en ime proteolitice ce pot a&unge celule endoteliale care 2n timpul inflama5iei se 2nmul5esc 4i migrea 0 fom3nd de acid 'ialuronic 4i de glicoproteine lu/refiante@> dendritice sino!iale@> sau de imunoglo/uline> la ca!itatea articular0> o re5ea de neo!asculari a5ie. <n patogenia poliartritei reumatoide este greu de definit o succesiune riguroas0 a e!enimentelor. Primele modific0ri sunt 2nregistrate 2n sino!ial0 de c0tre !asele sang!ine. Acestea sufer0 un du/lu proces1 unul de microtrom/o are 4i altul de formare de noi !ase. (imultan cu neo!asculari a5ia are loc o trecere de limfocite circulare 2n sino!iala articular0. Pasa&ul se face la ni!elul !enei postcapilare1 2ntr;o on0 cu celule 2nalte cu ade i!itate crescute pentru limfocite1 proprietate indus0 de su/stan5e numite generic adresine ?interferon gama1 interleuAina 11 factor de necro 0 tumoral0@. Aglomer0rile celulare pot c0p0ta 2n timp un aspect de folicul limfatic asem0n0tor celui din ganglion. <n afar0 de inducerea form0rii de noi !ase sanguine 4i de producerea infiltratului mononuclear1 monoAinele stimulea 0 multiplicarea necontrolat0 a sino!iocitelor1 fapt ce d0 procesului un caracter proliferati!. <n mod normal aceste celule sunt dispuse 2n 1;2 straturi. <n poliartrita reumatoid0 ele apar 2n cel pu5in 3;5 straturi1 care1 prin prolifer0ri ulterioare1 dau na4tere la micro; 4i macro!ilo it05i. :enomenul se petrece at3t la suprafa5a c3t 4i 2n grosimea sino!ialei. Alte urm0ri importante ale secre5iei de monoAine de c0tre macrofagele acti!ate sunt proliferarea 4i stimularea func5iilor fi/ro/la4tilor1 cre4terea resor/5iei osului 4i o serie de manifest0ri sistemice ca fe/ra1 alterarea st0rii generale. Besutul sino!ial 'ipertrofiat1 amplu !asculari at1 poart0 denumirea de panus articular1 put3nd c3nt0ri de 177 ori greutatea masei originare. El in!adea 0 articula5ia de la periferie1

primele le iuni ap0r3nd la &onc5iunea os;cartila&. Panusul articular1 prin cre4terea lui1 afectea 0 cartila&ul 4i osul su/condral1 capsula 4i ligamentele 4i mai rar tecile tendinoase 4i /ursele. <n e!olu5ia t3r ie a suferin5ei1 fenomenele acute se sting 4i se formea 0 un 5esut fi/ros1 urmare a acti!it05ii e-cesi!e a fi/ro/la4tilor su/ stimulare macrofagic0. Mi4c0rile articulare sunt limitate din ce 2n ce mai mult1 duc3nd la semianc'ilo 0 sau la anc'ilo 0 total01 mai ales atunci c3nd s;au format ade iuni fi/roase ce au suferit calcific0ri. ".*. Ana%'+&) pa%'l'(&,Principala le iune 2n poliartrita reumatoid0 este o inflama5ie a sino!ialei articula5iilor diartrodiale. (ino!itei i se descriu 3 caractere anatomo;patologice care concord0 cu etape e!oluti!e ale /olii. *a 2nceput sino!ita este de tip edematos cu interesare 2n special a onelor de la marginea cartila&ului articular 4i cu e-'udare intraca!itar0. (e descrie apoi o perioad0 infiltrati!0 2n care calitatea 4i cantitatea celulelor se modific0 2n timp. (imultan cu fenomemele descrise se marc'ea 0 o suferin50 a !aselor mici. (e o/ser!0 distensii !enoase1 o/struc5ii capilare1 arii de trom/o e 4i c'iar 'emoragii peri!asculare. <n final se pot identifica depo ite e-tracelulare de 'emosiderin0. <n acela4i timp sino!iala se 2ngroa40 prin multiplicarea straturilor celulare 4i se e-tinde 2n suprafa50. Pot apare ulcera5ii 4i deta40ri de mici fragmente 2n ca!itatea articular0. :undul ulcera5iilor este acoperit de fi/rin0. De !oltarea 5esutului de granula5ie semnific0 2ngro4area sino!ialei1 proliferarea !ascular0 4i apari5ia 4i 2nmul5irea fi/ro/la4tilor. Modific0rile musculare se caracteri ea 0 prin atrofii care sunt urmarea afect0rii primare a miofi/rilelor ?2n ca uri se!ere@ sau pot s0 apar0 ca o consecin50 a imo/ili 0rii. "... Man&/)0%-r& ,l&n&,) *a o anamne 0 am0nun5it01 la /olna!i se poate g0si un e!eniment care s0 fie interpretat ca element declan4ator al suferin5ei. Cel mai des se 2nt3lnesc stresul emo5ional1 e-puneri la frig1 traumatisme1 tratamente !ariate1 2n special cu produse /iologice. De o/icei suferin5a 2ncepe la o articula5ie1 dar la scurt inter!al se e-tinde 4i la altele. Ea este e-presia inflama5iei sino!ialei. Printre simptomele de de/ut1 cel mai frec!ent 2nt3lnite sunt urm0toarele= ; ; redoare articular0 matinal0 prelungit0> poliartralgii episodice>

; ; ; ; ;

tumefieri articulare> mialgii1 sl0/iciune muscular0 2n special la umeri> o/oseal0> pierdere ponderal0> stare de disconfort>

Dintre elementele clinice caracteristice de/utului1 o mare !aloare diagnostic0 o are simetria suferin5ei articulare 4i respectarea articula5iilor interfalangiene distale Ar%r&%)l) au anumite particularit05i topografice. Articula5iile m3inii1 cea radiocarpian01 genunc'ii 4i articula5iile piciorului sunt cel mai des interesate1dar poliartrita reumatoid0 poate afecta orice alt0 articula5ie diartrodial0. *a m3n01 semnul caracteristic este sino!ita articula5iei interfalangiene pro-imale1 fapt care d0 articula5iei un aspect fusiform. Aceast0 deforma5ie articular0 poate s0 apar0 la 2nceputul /olii1 fiind aproape constant0 dup0 un an de e!olu5ie. Deseori sunt prinse simultan 4i simetric articula5iile metacarpofalangiene. <n timp1 distruc5ia osteocartilaginoas01 la-itatea articular01 modific0rile po i5ionale consecuti!e ale tendoanelor dau aspect caracteristic articula5iilor ?forma 2n M1 2n C/utonier0D1 de!ia5ie ulnar0@. (ino!ita cotului este frec!ent 2nt3lnit0. Prin e-udatul articular mi4carea de e-tensie este mult limitat0. $3r iu 4i rar se produc ero iuni ma&ore cartilaginoase. Artrita um0rului poate fi pre ent0 su/iecti!1 dar semnele paraclinice se 2nscriu foarte t3r iu. Articula5iile piciorului sunt deseori atinse la 2nceputul /olii simultan cu cele ale m3inii. (unt afectate mai des articula5iile metatarsofalangiene. Ero iunile cartila&elor 4i deform0rile articulare consecuti!e determin0 greutatea la mers. <n acela4i timp presiunea e-ercitat0 de greutatea corporal0 este redristi/uit0 nefi iologic pe suprafa5a t0lpii1 ceea ce duce la apari5ia de durioane plantare1 amplific3nd astfel mersul dificil. Destul de des se produce /ursit0 retrocalcanean0. Eenunc'ii sunt foarte des afecta5i1 sino!ita fiind la 2nceput e-udati!0 4i apoi proliferati!0. Ero iunile cartilaginoase 4i ale osului sunt 2ns0 mai tardi!e 4i de intensitate mai mic0. Afectarea articula5iilor coloanei !erte/rale este rar0. C3nd se produce1 segmentul cer!ical sufer0 cel mai des. Artrita articula5iilor interapofi are se produce mai ales 2ntre !erte/rele C31 C41 C5 4i poate fi cau a de spondiloliste is.

De4i este o /oal0 predominant articular01 2n timpul e!olu5iei ei se pot 2nt3lni 4i +an&/)0%-r& )1%raar%&,ular) determinate de infiltra5ii limfoplasmocitare ?uneori organi ate 2n noduli@ 4iFsau procese !asculitice. De o/icei aceste manifest0ri apar 2n ca urile mai se!ere de /oal0 4i aproape constant /olna!ii pre int0 titruri mari de factor reumatoid1 croiglo/ulinemie1 'ipocomplementemie1 comple-e imune circulane 4iFsau factori antinucleari. T)(u+)n%)l) pot pre enta noduli reumatoi i1 elemente purpurice1 tul/ur0ri trofice. Godulii reumatoi i apar la 27 6 258 dintre /olna!i. Ei se 2nt3lnesc mai des pe suprafe5ele de e-tensie sau de presiune ?cot1 occiput1 sacru@1 /urse seroase sau tendoane. (e de !olt0 insiduos1 persist0 timp 2ndelungat 4ipot regresa spontan. (unt fermi 4i uneori aderen5i la periost1 tendon1 sau tecile tendinoase. %areori se pot infecta 4i fistuli a. .iopsia lor este deseori necesar0 pentru a;i deose/i de tofii guto4i1 -antoame sau c'iste se/acee. Elementele purpurice pot s0 apar0 pe tegumente sunt urmarea unor procese !asculitice ce interesea 0 !enulele. ,asculita reumatoid0 a arterelor mici 4i mi&locii poate fi 2nso5it0 de fenomene isc'emice ce pot merge p3n0 la necro e tisulare. <n aceste ca uri se asocia 0 frec!ent fe/ra 4i leucocito a. Man&/)0%-r&l) ,ar2&'3a0,ular) sunt foarte rar e-primate clinic. (e aprecia 0 c0 la 478 dintre /olna!i se g0sesc modific0ri anatomopatologice infiltrati!e pericardice1 rareori detect3ndu;se acocardiografic pre en5a de lic'id. <n ca urile foarte rare de pericardit0 acut01 lic'idul are caracter e-sudati!1 pre int0 !alori mici de gluco 0 ?su/ 15 mg8@1 reduceri importante ale frac5iilor complementului1 cre4teri de imunoglo/uline 4i de factor reumatoid. A/),%ar)a r)0p&ra%'r&) este de o/icei de tip infiltrati!. Ca 4i 2n ca ul afect0rii pericardice1 pleura este interesat0 'istologic foarte frec!ent dar clinic foarte rar. <n ca ul pre en5ei e-udatului ?cu instalare incolor0@1 caracterele lic'idului sunt identice celor din pericardit0. Producerea rar0 a pneumotora-ului este urmarea ruperii 2n ca!itatea pleural0 a unui nodul reumatoid plasat su/pleural. *ocali area pulmonar0 a nodulilor determin0 apari5ia de infiltrate circumscrise ?cu diametru 715 6 3 cm@ care atunci c3nd apar pe un pulmon cu pneumoconio 0 constituie sindromul Caplan. <n poliartrita reumatoid01 fi/ro a pulmonar0 difu 0 intersti5ial0 4i /oala o/structi!0 a c0ilor respiratorii ?mai ales suferin5a/ron4iolitic0@ sunt considerate a a!ea o inciden50 mai mare dec3t popula5ia general0. Man&/)0%-r&l) n)ur'l'(&,) de tip poline!rit0 sunt urmarea !asculitei !asa ner!orum. E-presia clinic0 este comun01 cu pareste ii1 parali ii1 arefle-ie1 amiotrofie1 etc. Alteori neuropatia periferic0 este urmarea compresiunii prin inflama5ie sau edem. Mielopatia

cer!ical01 c3nd se produce1 este urmarea distruc5iei prin inflama5ie a ligamentului tras!ers al atlasului 4isu/lu-a5iei posterioare a a-isului sau compresia m0du!ei spin0rii. Man&/)0%-r&l) ',ular) apar mai frec!ent la femei 4i constau 2n irit01 iridociclit01 sclerit01 sau mai rar scleromalacia perforans. Aceasta din urm0 este urmarea de !olt0rii de infiltrate nodulare 2n regiunea scleral0 superioar01 2ncon&urate de o on0 'iperemic0 a !enelor profunde ale sclerei. Progresia suferin5ei face ca ona s0 capete o culoare al/astru 2nc'is datorit0 !i uali 0rii prin transparen5a coroidei. Aceasta este posi/il datorit0 su/5ierii sclerei prin distruc5ia te-turii sale 4i u4oar0 'erniere a onei afectate 2n afara glo/ului ocular. S&n2r'+ul F)l%4 apare de o/icel 2n /oli cu e!olu5ie prelungit0. Else caracteri ea 0 prin asocierea o/ligatorie la poliartrita reumatoid0 a splenomegaliei 4i neutropeniei. (e mai pot 2nt3lni adenopatie1 anemie 4i trom/ocitopenie. :oarte des se asicia 0 fe/ra1 o/oseala1 anore-ie1 pierdere ponderal0. Citopenia sanguin0 este interpretat0 a fi urmarea unui 'ipersplenism sau a unor fenomene autoimune. (plenectomia are deseori re ultate /enefice asupra e!olu5iei /olii 4i asupra infec5iilor /acteriene care scad 2n inciden401 aceasta fiind datorate neutropeniei. Pre en5a a2)n'pa%&)& este consemnat0la 378 dintre /olna!i. (unt interesate 2n special sta5iile ganglionare !ecine articula5iilor inflamate1 ganglionii epitro'leeni 4i cei a-ilari fiind cel mai des m0ri5i. A+&l'&2'5a este o complica5ie considerat0 clasic0. *a /iopsiile renale1 este 2nt3lnit0 la 1581 iar la cele rectale la 58 dintre /olna!i. Cel mai des e-presia sa clinic0 este de ordin renal. ".6. M'2&/&,-r& para,l&n&,) Dintre an'+al&&l) 7)+a%'l'(&,)1 !ite a de sedimentare a 'ematiilor este cel mai des ridicat01 semnific3nd inflama5ie. :0r0 a a!ea un caracter de specificitate1 se poate considera c0 sunt pu5ine ca urile 2n care un /olna! cu artrit0 acut0 s0 ai/0 o !ite 0 normal0. <n mare1 ,(H poate fi corelat0 cu gradul de acti!itate al /olii 4i este un indicator aleficien5ei tratamentului. Anemia de grad clinic mediu este pre ent0 la peste 258 dintre /ilna!i. Ea poate fi 2nt3lnit0 2n perioadele de acti!itate a /olii1 mai ales la /olna!ii fe/rili sau cei cu atingeri poliarticulare. An'+al&&l) 8&',7&+&,) traduc o stare de inflama5ie 4i sunt deasemenea lipsite de specificitate. Modific0rile serice 2nscriu 2n grade diferite cre4terea de alfa 2 4i de gama glo/uline1 de protein0 C reacti!0 4i mai rar de 'aptoglo/in0. Aceste manifest0ri sunt 2n general paralele cu starea de acti!itate clinic0.

Cercetarea l&,7&2ulu& 0&n'3&al arat0 un lic'id de o/icei opac care are un num0r !aria/il de leucocite ?57777 6 67777Fmm3@ care 2n ma&oritate ?"58@ sunt polimorfonucleare. <ntre acestea se g0sesc a4a;numitele ragocite ce sunt polimorfonucleare care 2n interiorul lor au granula5ii ce de!in !i i/ile la o colora5ie !ital0 cu al/astru cresIl. $estul c'eagului de mucin0 fiind negati! indic0 distruc5ia de proteine 'ialuronidate. Ra2&'(ra/&a '0%)'ar%&,ular- are o pondere diagnostic0 mare1 mai ales 2ntr;un conte-t clinic sugesti!. <n e-aminarea unei radiografii se urm0re4te= ; ; tumefierea p0r5ilor moi periarticulare ale articula5iilor periferice care este 2ngustarea spa5iului articular este urmarea des'idrat0rii 4i distrugerii precoce 4i precede modific0rile cartilaginoase 4i osoase> cartila&ului care se produce 2n principal su/ influen5a en imelor din lic'idul sino!ial 4i mai pu5in ca urmare a ero iunii directe prin panus> ; onele corticale> ; ero iunile marginale repre in50 cel mai caracteristic semn al /olii> se produc la locul de inser5iei al sino!ialei pe cartila& 4i sunt urmarea resor/5iei osoase produse su/ influen5a de !ecin0tate a panusului> este de remarcat a/sen5a total0 a reac5iei periostale 4i oseteofitice> ; deformarea articular0 cu de a-area ulterioar0 a oaselor componente se 2nt3lne4te tardi! 4i este urmarea disloc0rilor 4i su/lu-a5iilor permise de sl0/irea 4iFsau distruc5ia capsulei1 tendoanelor1 ligamentelor 4i resor/5iei e-tremit05ii osului> ; anc'ilo a apare la un num0r restr3ns de /olna!i 4i afectea 0 mai ales oasele carpului 4i tarsului. ".9. D&a(n'0%&, p'5&%&3 Diagnosticul po iti! este u4or de f0cut 2n stadiile a!ansate ale /olii1 aspectul clinic 4i cel radiologic fiind suficient de sugesti!e. Cele mai frec!ente modalit05i clinice de de/ut sunt= ; poliartrit0 intermitent0 sau persistent0 laun num0r limitat de articula5ii ce p0strea 0 caracterul specific ale simetriei> articula5iile cel mai des interesate la de/ut sunt cele ale m3inii sau ale piciorului> ; rapid0 4i gra!0> ; poliartrit0 acut01 e-plo i!0 4i migratorie1 foarte asem0n0toare reumatismului articular acut .ouillaud> artrit0 cronic0 progresi!0 deformant01 care 2nc0 de la 2nceput are o e!olu5ie osteoporo a ini5ial su/condral0 se e-tinde 2n timpul e!olu5iei /olii spre

; ; ;

reumatism palindromic> 2n timpul &u!enil1 de/utul poate fi pauciarticular 4i asimetric> 2n ca ul de/utului la !3rstnic ?dup0 !3rsta de 67 ani@1 atingerea asimetric0 a

unui num0r mic de articula5ii este mai frec!ent0. (e semnalea 0 afectarea 2ntr;o inciden50 superioar0 a articula5iei um0rului> ; de/utul oligoarticular1 dar mai ales cel !isceral se 2nt3lnesc mai rar. Pentru diagnosticul de poliartrit0 reumatoid0 tre/uie s0 fie pre ente minimum 4 dintre urm0toarele criterii= 1. 2. 3. 4. 5. 6. ". %edoare matinal0 cu durata de minimum o or0 ce este pre ent0 ce cel pu5in 6 s0pt0m3ni> $umefierea de cel pu5in 6 s0pt0m3ni a minimum 3 articula5ii> $umefierea de minimum 6 s0pt0m3ni a carpului1 articula5iilor metacarpofalangiene sau interfalangiene pro-imale> $umefierea articula5iilor simetrice> Modific0ri radiografice ale m3inii tipice pentru poliartrita reumatoid0 ce includ o/ligatoriu osteoporo a 4i ero iuni> Pre en5a de noduli reumatoi 0> Pre en5a de factor reumaroid printr;o metod0 a c0rei sensi/ilitate d0 o po iti!itate su/ 58 la loturi martor. ".:. D&a(n'0%&, 2&/)r)n;&al Diagnosticul diferen5ial se impune mai ales 2n etapele ini5iale ale suferin5ei c3nd /oala poate fi confundat0 cu o multitudine de afac5iuni reumatice sau nereumatice care pre int0 manifest0ri artralgice. Poliartrita reumatoid0 2n stadii a!ansate de e!olu5ie nu ridic0 pro/leme de diagnostic diferen5ial. Cele mai frec!ente confu ii se creea 0 cu spondilita anc'ilopoietic01 reumatismul articular acut1 osteoartrita1 guta1 lupusul eritematos sistemic1 alte /oli de colagen. <n formularea diagnostic0 a poliartritei reumatoide se impune 4ista/ilirea momentului e!oluti!. <n pre ent este acceptat0 stadiali area sugerat0 de A%A care se poate face 2n func5ie de starea clinico;func5ional0 sau de starea anatomic0. Cla0&/&,ar)a ,l&n&,'-/un,;&'nal-< Clasa I 6 capacitate nealterat0 de efectuare a tuturor acti!it05ilor ilnice> Clasa II 6 acti!it05ile ilnice pot fi efectuate dar cu durere 4i cu reducerea mo/ilit05ii articulare>

Clasa III 6 capacitatea de a se spri&ini singur> Clasa IV 6 imo/ili are lapat sau 2n scaun cu rotile 4i incapacitate de auto3ngri&ire. Cla0&/&,ar) =n /un,;&) 2) 0%ar)a ana%'+&,-< Stadiul I 6 precoce> *ipsa radiografic0 a le iunilor ero i!e dar cu posi/il0 pre en50 a osteoporo ei. Stadiul II 6 moderat )steoporo 0 !i i/il0 radiografic1 cu sau f0r0 distruc5ii osoase1 dar cu posi/il0 deteriorare u4oar0 a cartila&ului. A/sen5a deform0rilor articulare de4i mi4c0rile sunt limitate. Atrofia mu4c'ilor adiacen5i articula5iei. Pre en5a facultati!0 de le iuni ale p0r5ilor moi e-traarticulare ca noduli 4i tenosino!ite. Stadiul III 6 se!er )steoporo a 4i distruc5iile osului4i cartila&ului sunt !i i/ile radiografic. Deformare articular0 cu su/lu-a5ii1 de!iere ulnar0 sau 'ipere-tensie1 dar f0r0 fi/ro 0 sau anc'ilo 0 osoas0. Atrofie muscular0 marcat0 4i e-tins0. Pre en5a de noduli 4i tenosino!ite. Stadiul IV 6 terminal Criteriile stadiului III 4i fi/ro a articular0 4i anc'ilo a. ".>. Tra%a+)n% $ratamentul poliartritei reumatoide are ca scopuri reducerea inflama5iei 4i a durerilor articulare1 oprirea e!olu5iei le iunilor distructi!e ale osului 4i cartila&ului1 corectarea mecanicii 4i func5iei articulare. El cuprinde modalit05i medicamentoase1 fi ioterapice1 c'irurgical; ortopedice 4i alte proceduri de e-cep5ie. <n tratamentul general1 cel mai frec!ent se utili ea 0 medicamente din clasele= antialgice1 antiinflamatoare ?nesteroidiene 4i corti onice@1 imunodepresi!e ?a atioprina1 ciclofosfamida1 metotre-at@1 remiti!e ?s0ruri de aur1 d;penicilina1 antipaludice de sinte 0@. Su80%an;)l) an%&&n/la+a%'ar) n)0%)r'&2&)n)1 prin /locarea cicloo-igena ei1 deprim0 sinte a de prostaglandine1 prostacicline 4i trom/o-ani1 fiind astfel analgetice1 antipiretice 4i antiinflamatoare. Cele mai folosite sunt aspirina 4i indometacinul. <n afara celor dou0 medicamente men5ionate 4i folosite 2n mod frec!ent1 2n tratamentul poliartritei reumatoide sunt utili ate oricare dintre drogurile antiinflamatoare nesteroidiene. $re/uie men5ionat c0 aspirina scade ni!elul seric al indometacinului 4i napro-enului atunci c3nd este administrat0 simultan cu aceasta. C'r%&,'%)rap&a pe cale general01 de4i este foarte eficace 2n ameliorarea simptomatologiei clinice 4i /iologice1 tre/uie e!itat0 pentru c0 nu influen5ea 0 e!olu5ia /olii

?distruc5iile cartila&ului 4i osului@1 iar fenomenele secundare la cure prelungite sunt reduta/ile1 mai ales cel de accelerare a osteoporo ei. Preparatele frec!ent folosite sunt prednisonul 4i prednisolonul. <n ca ul prednisonului se recomand0 do e care s0 nu dep04easc0 711 mgFAgF24'1 fiind suplimentate la ne!oie cu medicamente antiinflamatoare nesteroidiene 2n cantit05i mai mici dec3t cele u uale. Pentru pre!enirea osteoporo ei ce se produce 2n timpul tratamentului1 se recomand0 administrarea suplimentar0 de ana/oli ante1 s0ruri de calciu1 !itamina D. Instalarea fi iologic0 a menopau ei 2n timpul corticoterapiei impune tratament suplimentar cu 'ormoni estrogeni. )steoporo a care pre int0 tas0ri !erte/rale contraindic0 corticoterapiei. %ecent1 pentru ca urile foarte se!ere1 a ap0rut o nou0 metod0 de administrare a unor preparate corti onice denumit0 pulsterapie. <n acest ca se folose4te metilprednison 2n administrare iv ?1 g 2n perfu ie lent0@1 una sau mai multe pri e ?21 ma-im 4 administr0ri@ ilnic sau la dou0 ile. (e asigur0 astfel o ameliorare ce durea 0 2;3 luni. S-rur&l) 2) aur au efect terapeutic mai ales atunci c3nd sunt administrate la 2nceputul /olii. Ameliorarea clinic0 2ncepe s0 se o/ser!e dup0 apro-imati! 2 luni de tratament. %emisiunile sunt complete la circa 258 dintre /olna!i1 37;478 /eneficia 0 de recuper0ri incomplete1 iar ineficacitatea cri oterapiei se 2nscrie la ceilal5i. *a toate preparatele1 principiul este ca 2nceputul tratamentului s0 se fac0 cu do e progresi!e pentru a testa toleran5a /olna!ului la drog. +n preparat larg utili at la noi este $auredon;ul care se adminstrea 0 2n pri e s0pt0m3nale de 171 271 371 57 mg 4i apoi se repet0 s0pt0m3nal aceast0 do 0 p3n0 la sumarea cantit05ii totale de 1 g. +n /ilan5 fa!ora/il recomand0 continuarea tratamentului cu do e de 57 mg. *a dou0 s0pt0m3ni ?timp de 3;4 luni@ 4i apoi lunar1 pe o perioad0 lung0 de timp. <n ultimii ani au fost reali ate preparate de aur de administrare oral0 ?Auranofine@1 cu eficacitate similar01 dar cu efecte secundare mai reduse. D-p)n&,&l&na este prescris0 frec!ent 2n ca ul e4ecului s0rurilor de aur1 cu care nu tre/uie 2ns0 asociat0 datorit0 sum0rii efectelor secundare. Ji 2n acest ca posologia este progresi!01 2ncep3ndu;se cu 377 mg.F i timp de o lun014i apoi cresc3ndu;se lunar cu 157 mg. p3n0 la do a ilnic0 de "57;977 mg.F i. *a o toleran50 /un0 a medicamentului 4i dac0 starea clinic0 o cere se poate ma&ora cantitatea p3n0 la 1777 mg.F i. Din p0cate la peste 255 dintre /olna!i cura tre/uie 2ntrerupt0 din cau a efectelor secundare digesti!e1 cutanate1 renale1 citopenii1 pierdere temporar0 a gustului. An%&palu2&,)l) 2) 0&n%)5- sunt indicate 2n suferin5e de intensitate su/medie. Efectele se o/ser!0 la un inter!al de 1;3 luni 4i sunt destul de inconstante. Cel mai folosit preparat este 'idro-icloroc'ina. Ji 2n acest ca se recomand0 o posologie progresi!01 2ncep3ndu;se cu 277

mg.F i 4i apoi cre4te cu 2nc0 277 mg. la ";17 ile1 p3n0 la do a de 677 mg.F i. <n timpul curei de 1;2 ani de tratament se recomand0 controale frec!ente oftalmologice ?la 2;3 luni@ pentru a pre!eni apari5ia unei retinopatii cu pierderea ire!ersi/il0 a !ederii. T)rap&a &+un'0upr)0&3- 24i g0se4te o indica5ie ma&or0 2n ca urile 2n care este o !ie acti!itate imunologic0 manifestat0 printr;un titru ridicat de factor reumatoid1 prin e-isten5a uneipoliadenopatii1 sau a unui panus a/undent. Medicamentele folosite 2n pre ent sunt a atioprina1 ciclofosfamida1 met'otre-atul. Indiferent pentru care dintre preparatele imunosupresi!e se optea 01 tre/uie urm0rite 2ndeaproape constantele care ilustrea 0 e!entualele reac5ii ad!erse comune ca 4i cele specifice fiec0rui medicament. )/ser!a5iile prin care s;aar0tat c0 la3a+&0'lul ?medicament anti'elmintic@ stimulea 0 acti!itatea macrofagelor 4i imunitatea celular0 i;au e-tins indica5iile 2n /olile cu mecanism de producere imun. Agranulocito a1 deseori cu e!olu5ie letal01 pe care o poate produce ca 4i intoleran5a digesti!0 limitea 0 foarte mult utili area drogului. Tratamentul local al articula5iilor suferinde se aplic0 mai ales 2n ca ul unor /oli pauciarticulare sau monoarticulare. Adminstrarea local0 ?intraarticular1 2n /urse sau 2n tecile sino!iale ale tendoanelor@ de preparate corti onice se practic0 dup0 e!acuarea e-sudatului 4i 2ntr;o cantitate propor5ional0 cu m0rimea articula5iei. <n ca ul 2n care e-ist0 un panus articular a/undent1 se poate practica sino!iorte a1 procedeu prin care se urm0re4te screlo area acestuia. <n acest ca se in&ectea 0 intraarticular su/stan5ec'imice iritante ?moruat@ sau i otopi radioacti!e ai s0rurilor de aur.1 de itriu1 etc. A!3nd ca adres0 tot panusul articular se poate practica radioterapia local0. Procedurile fi ioterapeutice calde ?2mpac'et0ri cu parafin01 /0i locale1 etc.@ ameliorea 0 durerea1 reduc inflama5ia1 produc rela-are muscular0 4i diminuea 0 redoarea matinal0 2n ca ulaplic0rii lor imediat dup0 sculare. Eimnastica medical0 /l3nd01 care s0 interese e toate articula5iile suferinde tre/uie practicat0 ilnic. Mi5c0rile 4i trac5iunile su/ac!atice a&ut0 la rela-area musculaturii 4i la 2ndep0rtarea conracturilor mai ales c3nd sunt practicate dup0 administrare de antialgice 4i miorela-ante. Procedurile ortopedico;c'irurgicale se adresea 0 2n special situa5iilor cu deterior0ri mari articulare1 cu anc'ilo e sau semianc'ilo e1 mai ales 2n po i5ii !icioase. <n aceste ca uri1 pentru c34tigarea unei mo/ilit05i articulare se fac alungiri de tendoane sau se montea 0 prote e articulare.

L&+/'pla0+a/)r)5a este un procedeu terapeutic eroic ce 24i g0se4te indica5ie 2n situa5iile refractare la terapiile comune 4i care au un titru mare seric de factor reumatoid. Corectarea st0rilor patologice adiacente ?anemie1 osteoporo 01 infec5ii1 afect0ri de organ1 etc.@ se face conform indica5iilor specifice.

CAP.II. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU POLIARTRITA REUMATOIDA

.".

R'lul pr'pr&u %olul unei asistente medicale este acela de a de!eni o cutie de re onanta pentru

reflectiile lui 1 de a;l stimula prin intre/ari 1 de a;l incura&a prin faptul ca isi arata interes fata de om si nu fata de /olna!. (arcinile asistentei medicale in pregatirea si asistarea la un e-amen clinic medical sunt urmatoarele . Pregatirea psi'ica a pacientului ;pacientul !a suporta mult mai usor di!erse in!estigatii1daca !a a!ea cunostinta minime despre ele. Adunarea1 !erificarea si pregatirea instrumentelor necesare e-aminarilor clinice 1 instru;mentele !or fi in perfecta stare de functionare 1si sterile. Asistenta medicala !a a&uta medicul in timpul in!estigatiei De /racarea si in/racarea pacientului tre/uie facuta cu finete pentru a nu pro!oca dureri Pacientul !a fi ase at in po itia adec!ata e-aminarii1!a fi spri&init in ca necesitate1 usurind astfel efortul pacientului si munca medicului . In supra!ec'ierea /olna!ului 1asistentul medical !a urmarii= ; ; durerea la care asistenta medicala tre/uie sa o/ser!e caracterul1 intensitatea1 temperatura toti pacienti tre/uie monitori ati deoarece in cele mai multe ca uri continuitatea. de !olta in primele ile fe/ra sau su/fe/rilitate. (e !a anunta medicul la orice modificare pentru ca fe/ra sa fie tratata repede ; monitori area cardio;!asculara> masurarea tensiunii arteriale de

; ; ; ; ; ; ; acti!e. ; ;

apetitul care este in general1 dar nu o/ligatoriu 1 pierdut in im/olna!iri e-presia fetei poate taduce unele stari ca> an-ietate 1durere 1deprimare sau optimism somnul poate fi modificat pe plan cantitati! si calitati!. educa pacientul pri!ind stilul de !iata1 sa renunte la !iciile sale. sta/ileste impreuna cu pacientul ne!oile de e-ercitiu fi ic . in!ata pacientul sa foloseasca te'nici de destindere si rela-are. in!ata pacientul care este postura adec!ata si cum se efectuea a e-ercitii musculare reda increderea pacientului ca imo/ilitatea este trecatoare si ca isi !a putea relua alimentatia pacientului tre/uie sa fie una 'ipocalorica cu fructe 1legume 1carne de !ita1

fata de /oala .Ea se modifica in functie de starea /olna!ului.

mersul. pui1ficat 1oua . . R'lul 2)l)(a%. Asistenta medicala are un rol important in ingri&irea pacientilor 1acestia !or tre/ui sa fie supra!eg'eati continu. Ea tre/uie sa = ; administre e medicattia prescrisa de medic ; sa participe la in!estigatii radiografie osteoarticulara ; sa cunoasca indcatiile si contraindicatiile medicamentelor1sa respecte do a de medicament1 calea de administrare . $ot la indicatia medicului asistenta medicala mai poate aplica urmatorul tratament = ; $ratament .:$ = ; E$; se aplica la patul /olna!ului su/ forma de CDD1ioni ari si +, 1MD: ; HK$;/ai medicamentoase cu sare sau plante cu efect rela-ant 1antialgic 1sedati!e ; K$;cu miscari acti!e1 cu a&utorul aparatelor ?scripeti1/iciclete ergometrice1inele pentru maini@ ; Masa& usor ; Ioni area;procedura prin care se introduce in organism cu a&utorul curentului electric diferite su/stante medicamentoase cu actiuni farmacologice. ; .ai cu sare ; E-ercitii pentru com/aterea PCE ; Electroterapia;utili area di!erselor forme ale energiei electrice asupra organismului.

; $ratament prin masa&.

.*.

D)0,r&)r)a a 2'u- %)7n&,& 2) &n%)r3)n%&)

.*.". T)7n&,a pun,;&)& 3)n'a0) Punctia repre inta operatia prin care se patrude intr;o ca!itate naturala sau patologica sau intr;un organ parenc'imatos cu un ac sau trocar. Cele mai u uale punctii sunt= punctia !enoasa1 paracente a a/dominala1 taracocente a1 punctia articulara1 ra'idiana1 sternala1 punctia organelor pentru /iopsie si punctia unor colectii purulente. Punctia !enoasa presupune inteparea unei !ene cu a&utorul unui ac atasat la o seringa. (copul poate fi= e-plorator ?se recoltea a sange pentru e-amen de la/orator= uree1 creatinina1 glicemie1 calcemie@ si terapeutic ?se e-trage o cantitate mai mare de sange 157;577 ml in 'ipertensiune arteriala pentru transfu ii sau se poate administra tratament intra!enos.@ Materialele necesare sunt= ta!a medicala1 seringa1 alcool1 tinctura pe tampoane de !ata1 garou1 casoleta cu comprese sterile1 perna tare pentru articulatia cotului1 recipienti speciali pentru recoltare1 ta!ita renala. Etape de e-ecutie= ; ; ; ; ; ; ; ; ; inc'is> ; ; ; ; cu inde-ul mainii stangi e palapea a locul pentru punctie iar cu policele se fi-ea a se introduce acul in mi&locul !enei in directia a-ului longitudinal ?nu laterat@> acul !a trece prin stratul de piele si prin peretele !enei la o adancime de 1;115 cm> cu mana stanga se trage incet pistonul aspirand1 continuandu;se pana la e-tragerea !ena la 4;5 cm su/ locul punctiei si se e-ercita o compresiune si tractiune in &os> se asea a /olna!ul in po itia se and sau culcat in pat in decu/it dorsal cu men/rul se asea a su/ /ratul /olna!ului perna> se de infectea a locul punctiei cu alcool sau tinctura de iod> se adaptea a acul la seringa> se sta/ileste locul punctiei> se e-aminea a calitatea si starea !enelor de la plica cotului> se aplica garoul la ni!elul treimii inferioare cu cea mi&locie a /ratului> cu inde-ul mainii stangi se palapea a locul pentru punctie> se cere /olna!ului sa inc'ida si sa des'ida pumnul de cate!a ori si sa ramana cu el superior spri&init in a/ductie1 e-tensie si supinatie>

cantitatii necesare sau se adaptea a la dispo iti!e necesare>

se deface garoul1 /olna!ul desc'ide pumnul1 se aplica un tampon de !ata peste

locul punctiei care se !a tine 5;17 min pentru 'emosta a. Accidente din timpul e-ecutiei punctiei= ; ; ; .*. sangele poate sa infiltre e tesutul peri !enos> acul poate sa treaca dincolo de !ena perforand peretele opus> ameteli1 paloare accentuata. Pun,%&a ar%&,ulara

%epre inta reali area unei comunicari instrumentale intre ca!itatea articulara si mediul e-tern.(copul este recoltarea lic'idului articular in !ederea e-aminarii1e!acuarea lic'idului articular si administrarea medicamentelor in ca!itatea articulara.$e'nica se face numai de catre medic a&utat de una sau doua asistente. Aceasta metoda este recomandata in artrite acute sau cronice1traumatisme articilare insotite de 'emartro a.*ocul punctiei=articulatiile genunc'iului1cotului1umarului1gle nei. Pr)(a%&r)a p0&7&,a 0& /&5&,a a pa,&)n%ulu&< ; se e-plica necesitatea efectuari te'nicii ; se de infectea a local cu tincture de iod ; se asea a pacientul in po itia care sa permita e-ecutarea punctiei1cu articulatia rela-ata1ase ata e!entual pe o perna. ; articulatia scapulo;'umerala;decu/it dorsal cu mem/rul 'omolateral punctiei in a/ductie si cotul flectat ; articulatia cotului=in se ut cu cotul spri&init pe masa de consultatie1in decu/it !entral ; articulatia radio;carpiana=se ut cu ante/ratul spri&init pe masa1 mana flectata la ma-im in po itie palmara ; ariculatia co-o;femurala=decu/it dorsal cu genunc'i in fle-ie ma-ima sau se and ; articulatia ti/io;tarsiana=decu/it dorsal cu piciorul in fle-ie plantara ; atat medicul cat si asistentele isi spala mainile si le de infectea a. ; se alege locul punctiei1se efectuea a aneste ia locala1ser!este seringa cu acul de punctie 1e-ecuta punctia 1aspira lic'idul 1colectea a lic'idul in !asul gradat1 recoltea a in epru/ete 1retrage acul de punctie1 aplica pansament compresi! la locul punctiei fi-at cu fasa1aplica atele care sa imo/ili e e articulatia punctionata1mentine pacientul in po itia adec!ata si il supra!eg'ea a ; dupa inter!entie se asigura repausul regiunii1se supra!eg'ea a semnele !itale si starea generala1aspectul pansamentului si se imo/ili ea a timp de24;4#'

; epru/etele cu lic'id se etic'etea a si se trimit la la/orator pentru e-amen ?citologic1/acteriologic@ iar cel macroscopic se face imediat fiind apreciat aspectul lic'idului ?seros 1purulent1sanguinolent@ ; se notea a in foaia de o/ser!atie=cantitatea si aspectul lic'idului e-tras. ; te'nica se desfasoara in conditii de asepsie desa!arsita

CAP. III. STUDII DE CA?

*.". CA? I. - D&a(n'0%&, +)2&,al < Ar%r&%a r)u+a%'&2a CULEGERE DE DATE A. DATE RELATIV STABILE G+ME= D P%EG+ME= , ,A%($A= 4# ani (EL= feminin %E*IEIE = ortodo*IM.A ,)%.I$A= romana D)MICI*I+*= Codlea M+DE$+*= .raso! )C+PA$IA = salariata E%+P (AGE+IG= 7 AHC= mama pacientei /olna!a de artrita A*E%EII = nu ).ICEI+%I= nu fumea a 1nu consuma alcool. B@ DATE VARIABILE $.A. 127F"7mmHg P+*( "4pulsatiiFmin $EMPE%A$+%A 3616 C MANIFESTARI DE DEPENDENTA= durere matinala si nocturna1 o/oseala1 stare de sla/iciune generala1 pertur/area somnului. %E(PI%A$IE 19 respiratiFmin E%E+$A$E 4#Kg

GRILA DE STABILIRE A GRADULUI DE DEPENDENTA GE,)IE :+GDAMEG$A*A " ; A respira si a a!ea o /una circu ; latie ; A minca si a /ea * ; A elimina . ; A se misca si a a!ea o /una postura 6 ; A dormi si a se odi'ni 9 ; A se in/raca si a se des/raca : ; A mentine temperatura corpului in limite normale > ; A fi curat ingri&it si a prote&a tegumentelesi mucoasele A ; A e!ita pericolele "! ; A comunica "" ; A actiona conform propriilor con!ingeri si !alori de a practica religia " ; A fi preocupat in !ederea reali arii "* ; A se recrea ". ; A in!ata cum sa;si pastre e sanatatea MAGI:E($A%I DE DEPEGDEG$A (+%(E DE DI:IC+*$A$E P%).*EMA DE DEPEGDEG$A E%AD DE DEPEGDEG$A Independent Dependent Independent Imo/ilitate Insomnie Dependent Dependent

Inapetenta %estrictia imo/ilitati Dificultate de a dormi

Dureri articulare Durerea Dificultate in adaptarea unei po itii

Independent Independent

Independent

%isc de cadere sau ranire

Amenintarea integritati fi ice si psi'ice

(tare depresi!a

Dependent Independent Independent

Independent Acti!itati recreati!e Cunostinte insuficiente despre /oala Durerea *ipsa de informatii Dificit de cunostinte despre /oala Dependent Dependent

PLAN
DIAGNOSTIC DE INGRIJIRE OBIECTIVE

DE

INGRIJIRE
INTERVENTII EVALUARE

ROL PROPRIU Durere articulara articulare 1 deformari Diminuarea durerilor1 pre!enirea deformarilor articulare ; asigurare repaus fi ic1 regim alimentar 'iposodat1 repaus la pat ;informarea pacientului despre /oala sa ;administre medicatia prescrisa de medic si urmaresc efectele acesteia masurind temperatura corp1fa 1puls ;educ pacientul sa nu doarma in timpul ilei pentru a se putea odi'ni noaptea ;administre tratament medicamentos si urmaresc efectul acestuia ;se incura&ea&a pacientulin timpul alimentatiei de

ROL DELEGAT Administre antiinflamatoare si antialgice la indicatia medicului Durerile s;au mai ameliorat in urma tratamentului1 pacienta se misca spri&inita

$ul/urari de somn datorita durerilor articulare

Pacientul sa ai/a un somn linistit

Administre somnifere precum si antialergice care sa;i reduca durerea pacientei la indicatia medicului

Durerea inca mai persista1 pacienta nu poate a!ea inca un somn odi'nitor

Inapetenta1scaderea in greutate1imposi/ilitateade a se misca

A&utam pacienta sa manince si sa se miste

;administrarea de medicamente antiinflamantoare si

;durerea s;a mai ameliorat fata de iua precedenta 1pacienta a reusit sa

(tare depresi!a datorita limitarii Pacienta sa se miste miscarilor singura

contri/utia alimentelor in procesul !indecarii ;sa manince alimente in cantitati mici si la inter!ale dese ;!a educa pacientul sa consume numai alimente comform prescriptiilor medicale ;pacienta !a fii deplasata cu a&utorul unuiu fotoliu ;spri&inim pacienta pentru a se deplasa ;sta/ileste impreuna cu pacienta programul de e-ercitii fi ice moderate 1 adaptat la pacienta

antialgice .Ketoprofen 1 cp F i .)mepra ol 1 cp F i

manince mai /ine

;se administrea a in continuare tratament antiinflamator si antialgice

;In urma tratamentului durerile s;au mai ameliorat ;se deplasea a singura 1 are un somn mai linistit

*. . STUDIU DE CA? II. D&a(n'0%&, +)2&,al <P'l&ar%r&%a r)u+a%'&2a 0%a2&ul A. DATE RELATIV STABILE. G+ME ,A%($A (EL E 5"ani feminin P%EG+ME A

%E*IEIE ortodo*IM.A ,)%.I$A romana D)MICI*I+* Com.,ulcan M+DE$+* )C+PA$IA AHC .raso! pensionara

E%+P (AGE+IG A2 tatal si unc'iul diagnosticati cu artrita reumatoida nu nu consuma alcool1fumea a oca ional A*E%EII ).ICEI+%I

B. DATE VARIABILE $.A. P+*( 117F"7mmHg #7pulsatiiFmin 27respiratiiFmin "7Ag

$EMPE%A$+%A 3#15C %E(PI%A$IE E%E+$A$E

MAGI:E($A%I DE DEPEGDEG$A=dureri1deformari articulare 1tumefactii la ni!el MC:1M$:1 atrofie musculara1capacitate functionala partiala.

GRILA DE STABILIRE A GRADULUI DE DEPENDENTA NEVOIE MANIFESTARI SURSE DE FUNDAMENTALA DE DIFICULTATE DEPENDENTA "; a respira si a a!ea o /una circu ; latie ; a minca si a /ea *; a elimina .; a se misca si a a!ea o /una postura 6; a dormi si a se odi'ni 9; a se in/raca si a se des/raca :; a mentine temperatura corpului in limite normale >; a fi curat ingri&it si a prote&a tegumentelesi mucoasele A; a e!ita pericolele Cresterea temperaturii peste limitele normale Gegli&area indeplinirii regulilor de igiena %isc de cadere sau ranire Proces infectios 1inflamator Pertur/area imagini de sine :rica de pierdere a unor lucruri pe care era stapan inainte Hipertermie Dificultate in capacitatea functionala sla/iciune1durere Gecoordonarea miscarilor PROBLEMA GRAD DE DE DEPENDENTA DEPENDENTA Independent Independent Independent Dependent Independent Independent Dependent

De interes fata de masurile de igiena An-ietate

Dependent

Dependent

"!;a comunica ""; a actiona conform propriilor con!ingeri si !alori de a practica religia " ; a fi preocupat in !ederea reali arii "*; a se recrea

Independent Independent

Independent Durere1intoleranta la efort Dificultate de a indeplini o acti!itate recreati!a Cunostinte insuficiente Dependent

Dificultate de a se concentra in timpul unei acti!itati recreati!e ".; a in!ata cum sa; Cerere de si pastre e sanatatea informatie

*imite cogniti!e

Dependent

PLAN DE INGRIJIRI

DIAGNOSTIC DE INGRIJIRE Deformari articulare1 tumefactii1 durere.

INTERVENTII OBIECTIV ROL PROPRIU (ta/ili area /oli si diminuarea durerii. $ratament curati! prin repaus la pat. ;%egim alimentar /ogat in proteine 1saruri minerale. ;Camera sa fie fara ume eala. ;Aerisim salonul ;asiguram im/racaminte le&era ; Aplicam comprese reci1 punga cu g'eata. ;Pacienta sa consume cantitate mare de lic'ide. ;Pacienta !a fi sfatuita sa;si sc'im/e len&eria de corp des. ;Pacienta !a efectua miscari acti!e 6pasi!e cu a&utorul aparatelor ?/icicleta ergometrica1planseta cu rotile@ ;(e !a face masa& petru tonifierea musculaturii. ;(e recomanda sa consume cat mai multe fructe 1atat proaspete cat si in compoturi ;C arnea sla/a de !ita 1pasare 1pestele al/1 oua 1lapte si preparate din lapte. ;Carnea serecomanda la gratar1 rasol sau fiarta. ;Gu se recomanda afumaturile1grasimile. ROL DELEGAT Administre medicatia prescrisa de medic= ;antiinflamatoare $ratul 1fF i ;antialgice Algocalmin 1f F i Piafen 1fF6' Administre medicatia prescrisa de medic. ;antitermice ;anti/iotice

EVALUARE

Pacienta mai are dureri matinale.

:e/ra moderata.

Pacienta sa;si mentina temperatura corpului in limite fi iologice

Pacientei i;a sca ut fe/ra 1urmand in continuare tratamentul si !erificarea fe/rei.

Capacitate functionala partiala.

Pacienta sa ai/e capacitate functionala totala

Administre = ;mo!alis in& 1fF i ;medrol 1t/F i

Pacienta resimte putere in mem/re.

Alimentatie adec!ata.

Pacienta sa ai/e un regim alimentar /ogat proteic si 'iposodat

I se !a da o lista cu alimentele recomandate in /oala sa.

In urma recomandarilor 1alimentatia pacientei s;a im/unatatit

Deficit de autoingri&ire .

Pacienta pe cat posi/il sa se autoingri&easc a.

Educ pacienta asupra importantei igienei corporale. ;A&ut pacienta sa isi faca /aie . ;A&ut pacienta sa;si sc'im/e atitudinea fata de aspectul sau.

Medicul recomanda ca pielea sa fie curata 1sanatoasa si ingri&ita.

Pacienta a facut /aie si a promis ca se !a ingri&i.

*.* Ep&,r&5a In urma tratamentului si ingri&irilor acordate starea am/elor paciente s;a im/unatatit= ; Durerile s;au mai ameliorat ; pacientele se pot deplasa singure fara insotitor ; Pacientele au capacitate funtionala multumitoare ; Pacientele si;au im/unatatit alimentatia si se autoingri&esc ; Pentru o perioada pacientele au sta/ili ata /oala. *a e-ternare se recomanda= ; Control periodic ; %egim igienico;dietetic1e!itarea de grasimi1tutun1alcool. ; E!itarea spatiilor friguroase. ; Continuarea tratamentului medicamentos. ; Pacientele sa faca ilnic e-ercitii pentru intarirea musculature.

None din organism unde se instalea 0 poliartrita reumatoid0

Poliartrit0 reumatoid0 &u!enil0

Deformare la picior

B&8l&'(ra/&)<
Dr. Eu()n D. P'p)0,u@ Dr. Ru1an2ra I'n)0,u 6 CCompendiu de reumatologieD1 Editura $e'nic01 1993 L&l&ana R'('5)a 6 $e'nica ingri&irii omului /olna! si sanatos1 Editura %omprint1 2772 L&l&ana R'('5)a@ Ta%&ana O(l&n2a 6 $e'nici si manopere pentru asistentii medicali1 Editura %omprint 2775