P. 1
PR I.docx poliartrita reumatoida

PR I.docx poliartrita reumatoida

|Views: 1,299|Likes:
Published by flor1978
poliartrita reumatoida referat pentru asistent medical generalist generalitati, tratament, cazuri de pacienti cu poliartita reumatoida , bibliografie, evolutia bolii , principii de tratament, masurarea functiilor vitale,
poliartrita reumatoida referat pentru asistent medical generalist generalitati, tratament, cazuri de pacienti cu poliartita reumatoida , bibliografie, evolutia bolii , principii de tratament, masurarea functiilor vitale,

More info:

Published by: flor1978 on Mar 13, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/11/2013

pdf

text

original

FUNDATIA ECOLOGICA GREEN SCOALA POSTLICEALA F.E.

G

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU POLIARTRITA REUMATOIDA

LEONTE (BOTEA) ALINA Anul II - AMG GrupaIB

BRA§OV 2011 CUPRINS

Capitolul I. Definitia poliartritei reumatoide. 1.1 Etiologie 1.2 Patogenia 1.3 Anatomie patologica 1.4 Manifestari clinice 1.5 Modificari paraclinice 1.6 Diagnostic pozitiv 1.7 Diagnostic diferential 1.8 Tratament

Capitolul II. Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientului cu poliartrita reumatoida 2.1 Rolul propriu. 2.2 Rolul delegat 2.3 Descrierea a doua tehnici. 2.3.1 2.3.2 Punctia venoasa. Punctia articulara.

Capitolul III. Studii de caz 3.1 Studiu de caz I 3.2 Studiu de caz II

CAPITOLUL IV. 4.1 Anexe. 4.2 Bibliografie.

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU POLIARTRITA REUMATOIDA

CAPITOLUL I. DEFINITIA POLIARTRITEI REUMATOIDE
Poliartrita reumatoida, Tntalnita Tn literatura §i sub numele de poliartrita cronica evolutiva, este o suferinta caracterizata de o inflamatie cronica infiltrativ - proliferativa a sinovialei articulare. Ea se exprima clinic prin artrita prezenta la mai multe articulatii, de unde §i numele de poliartrita. Prevalenta bolii este apreciata a fi Tntre 0,3 §i 2%, iar incidenta ei variaza Tntre 0,9 §i 1,5%. Varful incidentei se Tntalne§te Tn decadele a patra §i a cincea ale vietii. Femeile fac aceasta boala de 2-3 ori mai des decat barbatii.

1.1. Etiologie Cauza poliartritei reumatoide este necunoscuta. Ca §i Tn cazul altor boli cronice reumatice sau nereumatice, etiologia este probabil multifatoriala, situatie Tn care factorii de mediu interactioneaza cu un genotip susceptibil. Susceptibilitatea genetica este argumentata de studii familiale §i de corelari cu antigenele de histocopatibilitate, incidenta la bolnavi a acestora variind Tn functie de zona geografica §i de rasa. Agregarea familiala a suferintei cu boli Tnrudite sau cu anomalii imune, cu sau fara expresie clinica, este semnificativ mai mare dacat cea constatata la membrii unor familii martor. Frecventa mai mare a bolii la femei ridica §i problema rolului factorilor endocrini Tn geneza suferintei. Factorii agresori sunt socotiti a fi exogeni §i endogeni. Intre factorii de mediu cei mai importanti §i mai discutati sunt cei infectio§i. Microorganismele implicate Tn etiologia poliartritei reumatoide sunt multiple, dar pentru niciunul dintre ele nu s-au adus argumente convingatoare.

. Este probabil ca distrugerea cartilajului de catre sinovita proliferativa sa determine aparitia acestor anticorpi. Procesul Tncepe ca o sinovita inflamator-exudativa ce progreseaza spre o forma proliferativa §i infiltrativa. Mecanismul de producere a bolii nu este pe deplin cunoscut. In ceea ce prive§te molecula de imunoglobulina. bolnavii au un numar crescut de limfocite B circulante infectate viral. celulele care prezinta antigenul limfocitelor T (macrofagice §i celule dendritice sinoviale). In serul bolnavilor cu poliartrita reumatoida se gasesc anticorpi anticolagen de tip II (nativ sau denaturat) la titruri ridicate. limfocitropic. limfocite B §i plasmocite responsabile de secretia de limfokine sau de imunoglobuline. Tn timp s-au efectuat cercetari aprofundate asupra participarii la proces a virusului herpetic. cel mai deseori boala avand un mers progresiv. etc. Intre cauzele endogene sunt retinuti colagenul §i moleculele de imunoglobuline. Rareori leziunile inflamatorii regreseaza. datorita urmatoarelor observatii: la 80% dintre bolnavi s-a identificat Tn ser anticorpi antivirali specifici. Celulele (localizate mai ales Tn sinoviala) contribuie Tn mod principal la evenimentele inflamatorii articulare acute §i cronice. virusul are proprietati de activator policlonal pentru limfocitele B. inclusiv factor reumatoid. s-a demonstrat ca la bolnavii de poliartrita reumatoida glicozarea proteinei este mult redursa fata de normal. limfocitele B au pe membrana lor receptori pentru viru§i. parvovirusului. contributia lui a fost argumentata de faptul ca unii bolnavi au Tn fecale un numar mai mare de microorganisme sau o cantitate mai mare de alfatoxina decat este normal. implicarea etiologica a micoplasmelor a fost datorata existentei artritelor induse experimental la unele animale (porc §i §oarece). niciunuia neputandu-i-se acorda Tnsa un rol cauzal. ca urmare a lipsei enzimei specifice. inducand o supraproductie de imunoglobuline. 1. virusuri. al carui factor major pare a fi cel de Tntretinere a bolii §i mai putin de initiere a ei posibilitatea de declan§are a suferintei de catre elementele endogene este mai repede legata de un posibil defect Tn functionalitatea aparatului imun. Intre ele se numara: celule sinoviale de tip A (cu proprietati macrofagice) §i de tip B (secretante r de acid hialuronic §i de glicoproteine lubrefiante). La dezvoltarea §i progresia bolii concura o serie de celule §i de sisteme biologice humorale. unii precipita cu antigene prezente Tn celulele umane limfoblastoide B infectate cu virus Epstein-Barr. rubeolei.2. . Se considera ca agentul cauzal este un element decla ator numai la un individ cu o susceptibilitate genetica. citomegalic.In decursul timpului au fost luate Tn discutie bacterii. virusuri. limfocite T. Printre acestea sunt de retinut: clostridium perfrigens. In prezent atentia este concentrata asupra producerii §i Tntretinerii procesului inflamator sinovial de catre virusul Epstein-Barr. micoplasma. Patogenie.

- leucocite polimorfonucleare purtatoare de enzime proteolitice ce pot ajunge la cavitatea articulara. dau na§tere la micro. Fenomenul se petrece atat la suprafata cat §i Tn grosimea sinovialei. Aglomerarile celulare pot capata Tn timp un aspect de folicul limfatic asemanator celui din ganglion. Panusul articular. In patogenia poliartritei reumatoide este greu de definit o succesiune riguroasa a evenimentelor. . amplu vascularizat. 1. primele leziuni aparand la jonctiunea os-cartilaj. In mod normal aceste celule sunt dispuse Tn 1-2 straturi. arii de tromboze §i chiar hemoragii perivasculare. Tntr-o zona cu celule Tnalte cu adezivitate crescute pentru limfocite. Anatomie patologica Principala leziune Tn poliartrita reumatoida este o inflamatie a sinovialei articulatiilor diartrodiale. In acela§i timp sinoviala se Tngroa§a prin multiplicarea straturilor celulare §i se extinde Tn suprafata. care. prin cre§terea lui. proprietate indusa de substante numite generic adresine (interferon gama. Pasajul se face la nivelul venei postcapilare. Simultan cu fenomemele descrise se marcheaza o suferinta a vaselor mici. Simultan cu neovascularizatia are loc o trecere de limfocite circulare Tn sinoviala articulara. putand cantari de 100 ori greutatea masei originare. monokinele stimuleaza multiplicarea necontrolata a sinoviocitelor. Sinovitei i se descriu 3 caractere anatomo-patologice care concorda cu etape evolutive ale bolii. capsula §i ligamentele §i mai rar tecile tendinoase §i bursele. In afara de inducerea formarii de noi vase sanguine §i de producerea infiltratului mononuclear. fapt ce da procesului un caracter proliferativ. poarta denumirea de panus articular. Mi§carile articulare sunt limitate din ce Tn ce mai mult. Primele modificari sunt Tnregistrate Tn sinoviala de catre vasele sangvine. prin proliferari ulterioare. In poliartrita reumatoida ele apar Tn cel putin 3-5 straturi. fenomenele acute se sting §i se formeaza un tesut fibros. Tesutul sinovial hipertrofiat. factor de necroza tumorala).3. Se descrie apoi o perioada infiltrativa Tn care calitatea §i cantitatea celulelor se modifica Tn timp. Alte urmari importante ale secretiei de monokine de catre macrofagele activate sunt proliferarea §i stimularea functiilor fibrobla§tilor. In evolutia tarzie a suferintei. La Tnceput sinovita este de tip edematos cu interesare Tn special a zonelor de la marginea cartilajului articular §i cu exhudare intracavitara. mai ales atunci cand s-au format adeziuni fibroase ce au suferit calcificari. ducand la semianchiloza sau la anchiloza totala. alterarea starii generale. Fundul ulceratiilor este acoperit de fibrina. interleukina 1. urmare a activitatii excesive a fibrobla§tilor sub stimulare macrofagica. Se observa distensii venoase. obstructii capilare. unul de microtrombozare §i altul de formare de noi vase. El invadeaza articulatia de la periferie. cre§terea resorbtiei osului §i o serie de manifestari sistemice ca febra.§i macrovilozitati. Pot apare ulceratii §i deta§ari de mici fragmente Tn cavitatea articulara. Acestea sufera un dublu proces. In final se pot identifica depozite extracelulare de hemosiderina. afecteaza cartilajul §i osul subcondral. celule endoteliale care Tn timpul inflamatiei se Tnmultesc §i migreaza fomand o retea de neovascularizatie.

distructia osteocartilaginoasa. Articulatiile mainii. Eroziunile cartilajelor §i deformarile articulare consecutive determina greutatea la mers. Prin exudatul articular mi§carea de extensie este mult limitata. Articulatiile piciorului sunt deseori atinse la Tnceputul bolii simultan cu cele ale mainii.4. Tarziu §i rar se produc eroziuni majore cartilaginoase. fapt care da articulatiei un aspect fusiform. De obicei suferinta Tncepe la o articulatie. o mare valoare diagnostica o are simetria suferintei articulare §i respectarea articulatiilor interfalangiene distale Artritele au anumite particularitati topografice. Aceasta deformatie articulara poate sa apara la Tnceputul bolii. 1. deviatie ulnara). tratamente variate. dar semnele paraclinice se Tnscriu foarte tarziu. poliartralgii episodice. genunchii §i articulatiile piciorului sunt cel mai des interesate. fiind aproape constanta dupa un an de evolutie. slabiciune musculara Tn special la umeri. modificarile pozitionale consecutive ale tendoanelor dau aspect caracteristic articulatiilor (forma Tn M. laxitatea articulara. expuneri la frig. dar la scurt interval se extinde §i la altele. Tn special cu produse biologice. mialgii. In timp. amplificand astfel mersul dificil. traumatisme. cea radiocarpiana. Sinovita cotului este frecvent Tntalnita. Eroziunile cartilaginoase §i ale osului sunt Tnsa mai tardive §i de intensitate mai mica. Artrita umarului poate fi prezenta subiectiv. Manifestari clinice La o anamneza amanuntita. Deseori sunt prinse simultan §i simetric articulatiile metacarpofalangiene. tumefieri articulare. la bolnavi se poate gasi un eveniment care sa fie interpretat ca element declan§ator al suferintei. La mana. sinovita fiind la Tnceput exudativa §i apoi proliferativa. stare de disconfort.Dezvoltarea tesutului de granulatie semnifica Tngro§area sinovialei. Cel mai des se Tntalnesc stresul emotional. proliferarea vasculara §i aparitia §i Tnmultirea fibrobla§tilor. Genunchii sunt foarte des afectati. pierdere ponderala. Sunt afectate mai des articulatiile metatarsofalangiene. Modificarile musculare se caracterizeaza prin atrofii care sunt urmarea afectarii primare a miofibrilelor (Tn cazuri severe) sau pot sa apara ca o consecinta a imobilizarii. Tn „butoniera". semnul caracteristic este sinovita articulatiei interfalangiene proximale. Destul de des se produce bursita retrocalcaneana.dar poliartrita reumatoida poate afecta orice alta articulatie diartrodiala. . In acela§i timp presiunea exercitata de greutatea corporala este redristibuita nefiziologic pe suprafata talpii. Ea este expresia inflamatiei sinovialei. Printre simptomele de debut. Dintre elementele clinice caracteristice debutului. oboseala. cel mai frecvent Tntalnite sunt urmatoarele: redoare articulara matinala prelungita. ceea ce duce la aparitia de durioane plantare.

Biopsia lor este deseori necesara pentru a-i deosebi de tofii guto§i.25% dintre bolnavi. tendon. Producerea rara a pneumotoraxului este urmarea ruperii Tn cavitatea pleurala a unui nodul reumatoid plasat subpleural. hipocomplementemie. Sunt fermi §i uneori aderenti la periost. persista timp Tndelungat §ipot regresa spontan. Manifestarile neurologice de tip polinevrita sunt urmarea vasculitei vasa nervorum. Manifestarile oculare apar mai frecvent la femei §i constau Tn irita. Alteori neuropatia periferica este urmarea compresiunii prin inflamatie sau edem. In cazul prezentei exudatului (cu instalare incolora). Aceasta este posibil datorita subtierii sclerei prin distructia texturii sale §i u§oara herniere a zonei afectate Tn afara globului ocular. paralizii. In aceste cazuri se asociaza frecvent febra §i leucocitoza. Localizarea pulmonara a nodulilor determina aparitia de infiltrate circumscrise (cu diametru 0. iridociclita. complexe imune circulane §i/sau factori antinucleari. Afectarea respiratorie este de obicei de tip infiltrativ. prezinta valori mici de glucoza (sub 15 mg%). Vasculita reumatoida a arterelor mici §i mijlocii poate fi Tnsotita de fenomene ischemice ce pot merge pana la necroze tisulare. C5 §i poate fi cauza de spondilolistezis. sau mai rar scleromalacia perforans. Nodulii reumatoizi apar la 20 . . Elementele purpurice pot sa apara pe tegumente sunt urmarea unor procese vasculitice ce intereseaza venulele. cu parestezii. Mielopatia cervicala. sacru). segmentul cervical sufera cel mai des. etc. pleura este interesata histologic foarte frecvent dar clinic foarte rar. occiput. sau tecile tendinoase.Afectarea articulatiilor coloanei vertebrale este rara. Cand se produce. Tn timpul evolutiei ei se pot Tntalni §i manifestari extraarticulare determinate de infiltratii limfoplasmocitare (uneori organizate Tn noduli) §i/sau procese vasculitice. De obicei aceste manifestari apar Tn cazurile mai severe de boala §i aproape constant bolnavii prezinta titruri mari de factor reumatoid. Expresia clinica este comuna. sclerita. cre§teri de imunoglobuline §i de factor reumatoid. Tegumentele pot prezenta noduli reumatoizi. este urmarea distructiei prin inflamatie a ligamentului trasvers al atlasului §isubluxatiei posterioare a axisului sau compresia maduvei spinarii. In cazurile foarte rare de pericardita acuta. areflexie. Aceasta din urma este urmarea dezvoltarii de infiltrate nodulare Tn regiunea sclerala superioara. In poliartrita reumatoida. cand se produce. lichidul are caracter exsudativ. fibroza pulmonara difuza interstitiala §i boala obstructiva a cailor respiratorii (mai ales suferintabron§iolitica) sunt considerate a avea o incidenta mai mare decat populatia generala. De§i este o boala predominant articulara. burse seroase sau tendoane. C4. elemente purpurice. amiotrofie. Ca §i Tn cazul afectarii pericardice. croiglobulinemie. xantoame sau chiste sebacee. caracterele lichidului sunt identice celor din pericardita. Manifestarile cardiovasculare sunt foarte rar exprimate clinic. Ei se Tntalnesc mai des pe suprafetele de extensie sau de presiune (cot. Tnconjurate de o zona hiperemica a venelor profunde ale sclerei. Se apreciaza ca la 40% dintre bolnavi se gasesc modificari anatomopatologice infiltrative pericardice. rareori detectandu-se acocardiografic prezenta de lichid.3 cm) care atunci cand apar pe un pulmon cu pneumoconioza constituie sindromul Caplan.5 . Se dezvolta insiduos. Artrita articulatiilor interapofizare se produce mai ales Tntre vertebrele C3. reduceri importante ale fractiilor complementului. Progresia suferintei face ca zona sa capete o culoare albastru Tnchis datorita vizualizarii prin transparenta coroidei. tulburari trofice. Rareori se pot infecta §i fistuliza.

Cel mai des expresia sa clinica este de ordin renal. Se mai pot Tntalni adenopatie. Tngustarea spatiului articular este urmarea deshidratarii §i distrugerii cartilajului care se produce Tn principal sub influenta enzimelor din lichidul sinovial §i mai putin ca urmare a eroziunii directe prin panus. se poate considera ca sunt putine cazurile Tn care un bolnav cu artrita acuta sa aiba o viteza normala.5. Splenectomia are deseori rezultate benefice asupra evolutiei bolii §i asupra infectiilor bacteriene care scad Tn inciden§a. Amiloidoza este o complicate considerata clasica. viteza de sedimentare a hematiilor este cel mai des ridicata. Intre acestea se gasesc a§a-numitele ragocite ce sunt polimorfonucleare care Tn interiorul lor au granulatii ce devin vizibile la o coloratie vitala cu albastru cresyl. Fara a avea un caracter de specificitate. Anomaliile biochimice traduc o stare de inflamatie §i sunt deasemenea lipsite de specificitate. In mare. Anemia de grad clinic mediu este prezenta la peste 25% dintre bilnavi. 1. ganglionii epitrohleeni §i cei axilari fiind cel mai des mariti. Foarte des se asiciaza febra. Aceste manifestari sunt Tn general paralele cu starea de activitate clinica. Radiografia osteoarticulara_are o pondere diagnostica mare. Modificari paraclinice Dintre anomaliile hematologice. este Tntalnita la 15%. mai ales Tntr-un context clinic sugestiv. mai ales la bolnavii febrili sau cei cu atingeri poliarticulare. Modificarile serice Tnscriu Tn grade diferite cre§terea de alfa 2 §i de gama globuline. In examinarea unei radiografii se urmare§te: tumefierea partilor moi periarticulare ale articulatiilor periferice care este precoce §i precede modificarile cartilaginoase §i osoase. La biopsiile renale. se produc la locul de insertiei al sinovialei pe cartilaj §i sunt urmarea resorbtiei osoase . osteoporoza initial subcondrala se extinde Tn timpul evolutiei bolii spre zonele corticale. pierdere ponderala. Sunt interesate Tn special statiile ganglionare vecine articulatiilor inflamate. anorexie. VSH poate fi corelata cu gradul de activitate al bolii §i este un indicator aleficientei tratamentului. semnificand inflamatie. eroziunile marginale reprezinta cel mai caracteristic semn al bolii. de proteina C reactiva §i mai rar de haptoglobina. anemie §i trombocitopenie. Else caracterizeaza prin asocierea obligatorie la poliartrita reumatoida a splenomegaliei §i neutropeniei. aceasta fiind datorate neutropeniei. Cercetarea lichidului sinovial arata un lichid de obicei opac care are un numar variabil de leucocite (50000 . Prezenta adenopatiei este consemnatala 30% dintre bolnavi. Citopenia sanguina este interpretata a fi urmarea unui hipersplenism sau a unor fenomene autoimune. Ea poate fi Tntalnita Tn perioadele de activitate a bolii. Testul cheagului de mucina fiind negativ indica distructia de proteine hialuronidate. iar la cele rectale la 5% dintre bolnavi.Sindromul Felty apare de obicel Tn boli cu evolutie prelungita. oboseala.60000/mm3) care Tn majoritate (75%) sunt polimorfonucleare.

exploziva §i migratorie. Tumefierea de cel putin 6 saptamani a minimum 3 articulatii. 6. Tumefierea de minimum 6 saptamani a carpului. aspectul clinic §i cel radiologic fiind suficient de sugestive. dar mai ales cel visceral se Tntalnesc mai rar. deformarea articulara cu dezaxarea ulterioara a oaselor componente se Tntalne§te tardiv §i este urmarea dislocarilor §i subluxatiilor permise de slabirea §i/sau distructia capsulei.6. 1.produse sub influenta de vecinatate a panusului. este de remarcat absenta totala a reactiei periostale §i oseteofitice. 1. Tumefierea articulatiilor simetrice. tendoanelor. Modificari radiografice ale mainii tipice pentru poliartrita reumatoida ce includ obligatoriu osteoporoza §i eroziuni. Pentru diagnosticul de poliartrita reumatoida trebuie sa fie prezente minimum 4 dintre urmatoarele criterii: 1. articulatiile cel mai des interesate la debut sunt cele ale mainii sau ale piciorului. Prezenta de factor reumaroid printr-o metoda a carei sensibilitate da o pozitivitate sub 5% la loturi martor. debutul poate fi pauciarticular §i asimetric. 2. . Tn cazul debutului la varstnic (dupa varsta de 60 ani). Redoare matinala cu durata de minimum o ora ce este prezenta ce cel putin 6 saptamani. 4. 5. Diagnostic pozitiv Diagnosticul pozitiv este u§or de facut Tn stadiile avansate ale bolii. articulatiilor metacarpofalangiene sau interfalangiene proximale. Diagnostic diferential Diagnosticul diferential se impune mai ales Tn etapele initiale ale suferintei cand boala poate fi confundata cu o multitudine de afactiuni reumatice sau nereumatice care prezinta manifestari artralgice. ligamentelor §i resorbtiei extremitatii osului. care Tnca de la Tnceput are o evolutie rapida §i grava. poliartrita acuta. atingerea asimetrica a unui numar mic de articulatii este mai frecventa. debutul oligoarticular. Poliartrita reumatoida Tn stadii avansate de evolutie nu ridica probleme de diagnostic diferential. 7. anchiloza apare la un numar restrans de bolnavi §i afecteaza mai ales oasele carpului §i tarsului. Cele mai frecvente modalitati clinice de debut sunt: poliartrita intermitenta sau persistenta laun numar limitat de articulatii ce pastreaza caracterul specific ale simetriei. artrita cronica progresiva deformanta.7. Se semnaleaza afectarea Tntr-o incidenta superioara a articulatiei umarului. 3. reumatism palindromic. foarte asemanatoare reumatismului articular acut Bouillaud. Tn timpul juvenil. Prezenta de noduli reumatoiza.

Absenta deformarilor articulare de§i mi§carile sunt limitate. Tratament Tratamentul poliartritei reumatoide are ca scopuri reducerea inflamatiei §i a durerilor articulare.moderat Osteoporoza vizibila radiografic. cel mai frecvent se utilizeaza medicamente din clasele: antialgice. Prezenta facultativa de leziuni ale partilor moi extraarticulare ca noduli §i tenosinovite. chirurgical-ortopedice §i alte proceduri de exceptie. deprima sinteza de prostaglandine. Cele mai folosite sunt aspirina §i indometacinul. Atrofia mu§chilor adiacenti articulatiei. In tratamentul general. Clasa II activitatile zilnice pot fi efectuate dar cu durere §i cu reducerea mobilitatii articulare. dar cu posibila deteriorare u§oara a cartilajului. 1. Clasa III .8. oprirea evolutiei leziunilor distinctive ale osului §i cartilajului. Atrofie musculara marcata §i extinsa. Trebuie mentionat ca aspirina scade nivelul seric al indometacinului §i naproxenului atunci cand este administrata simultan cu aceasta. fiind astfel analgetice. de§i este foarte eficace Tn ameliorarea simptomatologiei clinice §i biologice. In formularea diagnostica a poliartritei reumatoide se impune §istabilirea momentului evolutiv. prin blocarea ciclooxigenazei. Stadiul III . In prezent este acceptata stadializarea sugerata de ARA care se poate face Tn functie de starea clinico-functionala sau de starea anatomica. guta. El cuprinde modalitati medicamentoase. reumatismul articular acut. Prezenta de noduli §i tenosinovite.capacitate nealterata de efectuare a tuturor activitatilor zilnice. imunodepresive (azatioprina. d-penicilina. Clasificare in functie de starea anatomica: Stadiul I . dar fara fibroza sau anchiloza osoasa. trebuie evitata pentru ca nu influenteaza evolutia . Clasificarea clinico-functionala: Clasa I . Corticoterapia pe cale generala. alte boli de colagen. Deformare articulara cu subluxatii.capacitatea de a se sprijini singur.terminal Criteriile stadiului III §i fibroza articulara §i anchiloza.imobilizare lapat sau Tn scaun cu rotile §i incapacitate de autoangrijire.precoce. ciclofosfamida. Stadiul II . Substantele antiinflamatoare nesteroidiene. metotrexat). Lipsa radiografica a leziunilor erozive dar cu posibila prezenta a osteoporozei. prostacicline §i tromboxani. fizioterapice. antipaludice de sinteza). antipiretice §i antiinflamatoare. corectarea mecanicii §i functiei articulare. remitive (saruri de aur. deviere ulnara sau hiperextensie. Clasa IV . Stadiul IV . Tn tratamentul poliartritei reumatoide sunt utilizate oricare dintre drogurile antiinflamatoare nesteroidiene. cu sau fara distructii osoase.sever Osteoporoza §i distructiile osului§i cartilajului sunt vizibile radiografic. osteoartrita.Cele mai frecvente confuzii se creeaza cu spondilita anchilopoietica. antiinflamatoare (nesteroidiene §i cortizonice). lupusul eritematos sistemic. In afara celor doua medicamente mentionate §i folosite Tn mod frecvent.

saruri de calciu. la 7-10 zile. prin existenta uneipoliadenopatii. §i Tn acest caz se recomanda o posologie progresiva. In cazul prednisonului se recomanda doze care sa nu depa§easca 0. una sau mai multe prize (2. mai ales cel de accelerare a osteoporozei. §i Tn acest caz posologia este progresiva. La doua saptamani (timp de 3-4 luni) §i apoi lunar. dar cu efecte secundare mai reduse. In acest caz se folose§te metilprednison Tn administrare iv (1 g Tn perfuzie lenta). sau a unui panus abundent. Antipaludicele de sinteza sunt indicate Tn suferinte de intensitate submedie./zi. Se asigura astfel o ameliorare ce dureaza 2-3 luni. pierdere temporara a gustului.1 mg/kg/24h. vitamina D. Medicamentele folosite Tn prezent sunt azatioprina. Remisiunile sunt complete la circa 25% dintre bolnavi. a aparut o noua metoda de administrare a unor preparate cortizonice denumita pulsterapie. Recent. Cel mai folosit preparat este hidroxiclorochina. Un preparat larg utilizat la noi este Tauredon-ul care se adminstreaza Tn prize saptamanale de 10. Terapia imunosupresiva T§i gase§te o indicate majora Tn cazurile Tn care este o vie activitate imunologica manifestata printr-un titru ridicat de factor reumatoid. renale. . In ultimii ani au fost realizate preparate de aur de administrare orala (Auranofine)./zi. 20. Efectele se observa la un interval de 1-3 luni §i sunt destul de inconstante. pana la doza de 600 mg./zi./zi §i apoi create cu Tnca 200 mg. ciclofosfamida. cu eficacitate similara. pentru cazurile foarte severe. Instalarea fiziologica a menopauzei Tn timpul corticoterapiei impune tratament suplimentar cu hormoni estrogeni.bolii (distructiile cartilajului §i osului). iar ineficacitatea crizoterapiei se Tnscrie la ceilalti. Pentru prevenirea osteoporozei ce se produce Tn timpul tratamentului. Indiferent pentru care dintre preparatele imunosupresive se opteaza. Preparatele frecvent folosite sunt prednisonul §i prednisolonul. 30. Sarurile de aur au efect terapeutic mai ales atunci cand sunt administrate la Tnceputul bolii. 30-40% beneficiaza de recuperari incomplete. maxim 4 administrari) zilnic sau la doua zile. D-penicilina este prescrisa frecvent Tn cazul e§ecului sarurilor de aur. La toate preparatele. cu care nu trebuie Tnsa asociata datorita sumarii efectelor secundare. La o toleranta buna a medicamentului §i daca starea clinica o cere se poate majora cantitatea pana la 1000 mg. trebuie urmarite Tndeaproape constantele care ilustreaza eventualele reactii adverse comune ca §i cele specifice fiecarui medicament. pe o perioada lunga de timp. pana la doza zilnica de 750-900 mg. se recomanda administrarea suplimentara de anabolizante. Tncepandu-se cu 200 mg. Tncepandu-se cu 300 mg. 50 mg §i apoi se repeta saptamanal aceasta doza pana la sumarea cantitatii totale de 1 g. In timpul curei de 1-2 ani de tratament se recomanda controale frecvente oftalmologice (la 2-3 luni) pentru a preveni aparitia unei retinopatii cu pierderea ireversibila a vederii. fiind suplimentate la nevoie cu medicamente antiinflamatoare nesteroidiene Tn cantitati mai mici decat cele uzuale. cutanate. Ameliorarea clinica Tncepe sa se observe dupa aproximativ 2 luni de tratament.§i apoi crescandu-se lunar cu 150 mg. iar fenomenele secundare la cure prelungite sunt redutabile. methotrexatul. Un bilant favorabil recomanda continuarea tratamentului cu doze de 50 mg. Osteoporoza care prezinta tasari vertebrale contraindica corticoterapiei. citopenii. Din pacate la peste 255 dintre bolnavi cura trebuie Tntrerupta din cauza efectelor secundare digestive. principiul este ca Tnceputul tratamentului sa se faca cu doze progresive pentru a testa toleranta bolnavului la drog./zi timp de o luna.

pe care o poate produce ca §i intoleranta digestiva limiteaza foarte mult utilizarea drogului. Mitcarile §i tractiunile subacvatice ajuta la relaxarea musculaturii §i la Tndepartarea conracturilor mai ales cand sunt practicate dupa administrare de antialgice §i miorelaxante. Procedurile ortopedico-chirurgicale se adreseaza Tn special situatiilor cu deteriorari mari articulare. de itriu. care sa intereseze toate articulatiile suferinde trebuie practicata zilnic.1. .daca va avea cunostinta minime despre ele. procedeu prin care se urmare§te screlozarea acestuia. pentru ca§tigarea unei mobilitati articulare se fac alungiri de tendoane sau se monteaza proteze articulare.Observatiile prin care s-aaratat ca lavamisolul (medicament antihelmintic) stimuleaza activitatea macrofagelor §i imunitatea celulara i-au extins indicatiile Tn bolile cu mecanism de producere imun. In aceste cazuri. Sarcinile asistentei medicale in pregatirea si asistarea la un examen clinic medical sunt urmatoarele . cu anchiloze sau semianchiloze. osteoporoza. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU POLIARTRITA REUMATOIDA 2. se poate practica sinoviorteza. de a-l incuraja prin faptul ca isi arata interes fata de om si nu fata de bolnav. mai ales Tn pozitii vicioase. Rolul propriu Rolul unei asistente medicale este acela de a deveni o cutie de rezonanta pentru reflectiile lui .) se face conform indicatiilor specifice. Adminstrarea locala (intraarticular. etc. Tratamentul local al articulatiilor suferinde se aplica mai ales Tn cazul unor boli pauciarticulare sau monoarticulare.. produc relaxare musculara §i diminueaza redoarea matinala Tn cazulaplicarii lor imediat dupa sculare. In cazul Tn care exista un panus articular abundent.) amelioreaza durerea. Limfoplasmafereza este un procedeu terapeutic eroic ce T§i gase§te indicate Tn situatiile refractare la terapiile comune §i care au un titru mare seric de factor reumatoid. In acest caz se injecteaza intraarticular substantechimice iritante (moruat) sau izotopi radioactive ai sarurilor de aur. infectii. Procedurile fizioterapeutice calde (Tmpachetari cu parafina. reduc inflamatia. Corectarea starilor patologice adiacente (anemie. Tn burse sau Tn tecile sinoviale ale tendoanelor) de preparate cortizonice se practica dupa evacuarea exsudatului §i Tntr-o cantitate proportionala cu marimea articulatiei.II. bai locale. deseori cu evolutie letala. Pregatirea psihica a pacientului -pacientul va suporta mult mai usor diverse investigatii. Avand ca adresa tot panusul articular se poate practica radioterapia locala. etc. CAP. afectari de organ. de a-l stimula prin intrebari . etc. Gimnastica medicala blanda. Agranulocitoza.

continuitatea.carne de vita. Tot la indicatia medicului asistenta medicala mai poate aplica urmatorul tratament : .biciclete ergometrice.oua 2. temperatura toti pacienti trebuie monitorizati deoarece in cele mai multe cazuri dezvolta in primele zile febra sau subfebrilitate. masurarea tensiunii arteriale apetitul care este in general. usurind astfel efortul pacientului si munca medicului .MDF . sa renunte la viciile sale.KT-cu miscari active.2. Asistenta medicala va ajuta medicul in timpul investigatiei Dezbracarea si inbracarea pacientului trebuie facuta cu finete pentru a nu provoca dureri Pacientul va fi asezat in pozitia adecvata examinarii.va fi sprijinit in caz de necesitate.legume .ficat .si sterile. calea de administrare .Ionizarea-procedura prin care se introduce in organism cu ajutorul curentului electric diferite substante medicamentoase cu actiuni farmacologice. cu ajutorul aparatelor (scripeti. invata pacientul sa foloseasca tehnici de destindere si relaxare.Ea se modifica in functie de starea bolnavului.administreze medicattia prescrisa de medic .Adunarea. verificarea si pregatirea instrumentelor necesare examinarilor clinice .asistentul medical va urmarii: durerea la care asistenta medicala trebuie sa observe caracterul. active.Masaj usor .ET. reda increderea pacientului ca imobilitatea este trecatoare si ca isi va putea relua somnul poate fi modificat pe plan cantitativ si calitativ. Ea trebuie sa : . alimentatia pacientului trebuie sa fie una hipocalorica cu fructe .acestia vor trebui sa fie supravegheati continu.sa respecte doza de medicament. pierdut in imbolnaviri expresia fetei poate taduce unele stari ca. Se va anunta medicul la orice modificare pentru ca febra sa fie tratata repede - monitorizarea cardio-vasculara.HKT-bai medicamentoase cu sare sau plante cu efect relaxant .inele pentru maini) . educa pacientul privind stilul de viata.ionizari si UV . . intensitatea. instru-mentele vor fi in perfecta stare de functionare . Asistenta medicala are un rol important in ingrijirea pacientilor .sedative . In supravechierea bolnavului .Tratament BFT : .sa participe la investigatii radiografie osteoarticulara sa cunoasca indcatiile si contraindicatiile medicamentelor.deprimare sau optimism fata de boala . Rolul delegat.se aplica la patul bolnavului sub forma de CDD.antialgic .durere . dar nu obligatoriu . anxietate . mersul. invata pacientul care este postura adecvata si cum se efectueaza exercitii musculare pui. stabileste impreuna cu pacientul nevoile de exercitiu fizic .

1. paloare accentuata. ameteli. perna tare pentru articulatia cotului. bolnavul deschide pumnul. glicemie. inchis.5 cm. se stabileste locul punctiei. se aplica garoul la nivelul treimii inferioare cu cea mijlocie a bratului. Accidente din timpul executiei punctiei: sangele poate sa infiltreze tesutul peri venos. alcool. garou. acul va trece prin stratul de piele si prin peretele venei la o adancime de 1-1. Etape de executie: se aseaza bolnavul in pozitia sezand sau culcat in pat in decubit dorsal cu menbrul superior sprijinit in abductie. continuandu-se pana la extragerea cantitatii necesare sau se adapteaza la dispozitive necesare. se adapteaza acul la seringa. se deface garoul. recipienti speciali pentru recoltare. creatinina. rahidiana. casoleta cu comprese sterile.) Materialele necesare sunt: tava medicala.3. tinctura pe tampoane de vata. se cere bolnavului sa inchida si sa deshida pumnul de cateva ori si sa ramana cu el vena la 4-5 cm sub locul punctiei si se exercita o compresiune si tractiune in jos. punctia organelor pentru biopsie si punctia unor colectii purulente. cu indexul mainii stangi e palapeaza locul pentru punctie iar cu policele se fixeaza se aseaza sub bratul bolnavului perna.Electroterapia-utilizarea diverselor forme ale energiei electrice asupra organismului. cu indexul mainii stangi se palapeaza locul pentru punctie. Scopul poate fi: explorator (se recolteaza sange pentru examen de laborator: uree.2 Punctia articulara . cu mana stanga se trage incet pistonul aspirand.3. taracocenteza. se dezinfecteaza locul punctiei cu alcool sau tinctura de iod.. extensie si supinatie.Exercitii pentru combaterea PCE . 2. . Punctia venoasa presupune inteparea unei vene cu ajutorul unui ac atasat la o seringa. punctia articulara.3. 2. Descrierea a doua tehnici de interventie 2. paracenteza abdominala. sternala. se aplica un tampon de vata peste locul punctiei care se va tine 5-10 min pentru hemostaza. tavita renala. se introduce acul in mijlocul venei in directia axului longitudinal (nu laterat). calcemie) si terapeutic (se extrage o cantitate mai mare de sange 150-500 ml in hipertensiune arteriala pentru transfuzii sau se poate administra tratament intravenos. seringa.Bai cu sare . Cele mai uzuale punctii sunt: punctia venoasa. Tehnica punctiei venoase Punctia reprezinta operatia prin care se patrude intr-o cavitate naturala sau patologica sau intr-un organ parenchimatos cu un ac sau trocar.Tratament prin masaj. se examineaza calitatea si starea venelor de la plica cotului. acul poate sa treaca dincolo de vena perforand peretele opus.

DATE RELATIV STABILE NUME: D PRENU ME: V VARSTA: 48 ani .articulatia cotului:in sezut cu cotul sprijinit pe masa de consultatie. III.colecteaza lichidul in vasul gradat.evacuarea lichidului articular si administrarea medicamentelor in cavitatea articulara.eprubetele cu lichid se eticheteaza si se trimit la laborator pentru examen (citologic.asezata eventual pe o perna.articulatia radio-carpiana:sezut cu antebratul sprijinit pe masa.dupa interventie se asigura repausul regiunii. .articulatia tibio-tarsiana:decubit dorsal cu piciorul in flexie plantara .cotului.se aseaza pacientul in pozitia care sa permita executarea punctiei. CAZ I.mentine pacientul in pozitia adecvata si il supravegheaza .se supravegheaza semnele vitale si starea generala. recolteaza in eprubete . .executa punctia .purulent.ariculatia coxo-femurala:decubit dorsal cu genunchi in flexie maxima sau sezand . .se dezinfecteaza local cu tincture de iod .traumatisme articilare insotite de hemartroza.articulatia scapulo-humerala-decubit dorsal cu membrul homolateral punctiei in abductie si cotul flectat .serveste seringa cu acul de punctie .se noteaza in foaia de observatie:cantitatea si aspectul lichidului extras. Aceasta metoda este recomandata in artrite acute sau cronice.aspectul pansamentului si se imobilizeaza timp de24-48h .Diagnostic medical : Artrita reumatoida CULEGERE DE DATE A.se alege locul punctiei.cu articulatia relaxata.in decubit ventral .Tehnica se face numai de catre medic ajutat de una sau doua asistente.gleznei.Locul punctiei:articulatiile genunchiului.aspira lichidul . . mana flectata la maxim in pozitie palmara .retrage acul de punctie.atat medicul cat si asistentele isi spala mainile si le dezinfecteaza. aplica pansament compresiv la locul punctiei fixat cu fasa.se efectueaza anestezia locala.se explica necesitatea efectuari tehnicii . STUDII DE CAZ 3.sanguinolent) .aplica atele care sa imobilizeze articulatia punctionata.tehnica se desfasoara in conditii de asepsie desavarsita CAP.Scopul este recoltarea lichidului articular in vederea examinarii.bacteriologic) iar cel macroscopic se face imediat fiind apreciat aspectul lichidului (seros . Pregatirea psihica si fizica a pacientului: .1.umarului.Reprezinta realizarea unei comunicari instrumentale intre cavitatea articulara si mediul extern.

120/70mmHg PULS 74pulsatii/min TEMPERATURA 36. RESPIRATIE 19 respirati/min GREUTATE 48Kg . stare de slabiciune generala. perturbarea somnului.SEX: feminin RELIGIE : ortodox LIMBA VORBITA: romana DOMICILIUL: Codlea JUDETUL: Brasov OCUPATIA : salariata GRUP SANGUIN: 0 AHC: mama pacientei bolnava de artrita ALERGII : nu OBICEIURI: nu fumeaza . DATE VARIABILE T.nu consuma alcool. B.A. oboseala.6 C MANIFESTARI DE DEPENDENTA: durere matinala si nocturna.

GRILA DE STABILIRE A GRADULUI DE DEPENDENTA NEVOIE FUNDAMENTALA 1 .A evita pericolele Independent Independent Independent Risc de cadere sau ranire Amenintarea integritati fizice si psihice Stare depresiva Dependent 10 .A se recrea 14 .A invata cum sa-si pastreze sanatatea Independent Independent Independent Activitati recreative Cunostinte insuficiente despre boala Durerea Lipsa de informatii Dificit de cunostinte despre boala Dependent Dependent .A elimina 4 .A comunica 11 .A fi curat ingrijit si a proteja tegumentelesi mucoasele 9 .A mentine temperatura corpului in limite normale 8 .A respira si a avea o buna circu -latie 2 .A se misca si a avea o buna postura 5 .A dormi si a se odihni MANIFESTARI DE DEPENDENTA SURSE DE DIFICULTATE PROBLEMA DE DEPENDENTA GRAD DE DEPENDENTA Independent Inapetenta Restrictia imobilitati Dificultate de a dormi Dureri articulare Durerea Dificultate in adaptarea unei pozitii Imobilitate Insomnie Dependent Independent Dependent Dependent 6 .A minca si a bea 3 .A se inbraca si a se desbraca 7 .A actiona conform propriilor convingeri si valori de a practica religia 12 .A fi preocupat in vederea realizarii 13 .

pacienta nu poate avea inca un somn odihnitor -durerea s-a mai ameliorat fata de ziua precedenta .asigurare repaus fizic. deformari OBIECTIVE DE INGRIJIRE EVALUARE Durerile s-au mai ameliorat in urma tratamentului.pacienta a reusit sa .imposibilitateade a se misca INTERVENTII ROL PROPRIU ROL DELEGAT Diminuarea durerilor.scaderea in greutate. . repaus la pat antialgice la indicatia -informarea pacientului medicului despre boala sa -administrez medicatia prescrisa de medic si urmaresc efectele acesteia masurind temperatura corp.puls Pacientul sa aiba un somn linistit -educ pacientul sa nu Administrez somnifere doarma in timpul zilei precum si antialergice pentru a se putea odihni care sa-i reduca durerea noaptea -administrez pacientei la indicatia tratament medicamentos medicului si urmaresc efectul acestuia -se incurajeaja -administrarea de Ajutam pacienta sa manince pacientulin timpul medicamente si sa se miste alimentatiei de antiinflamantoare si Durerea inca mai persista. pacienta se misca sprijinita Tulburari de somn datorita durerilor articulare Inapetenta.fa . Administrez prevenirea deformarilor regim alimentar antiinflamatoare si articulare hiposodat.PLAN DIAGNOSTIC DE INGRIJIRE Durere articulara articulare .

2. DATE RELATIV STABILE.tumefactii la nivel MCF. 110/70mmHg PULS 80pulsatii/min TEMPERATURA 38.a elimina 4. atrofie musculara.a se misca si a avea o MANIFESTARI SURSE DE DE DIFICULTATE DEPENDENTA PROBLEMA DE DEPENDENTA GRAD DE DEPENDENTA Independent Independent Independent Dependent Dificultate in slabiciune.Omeprazol 1 cp /zi manince mai bine -se administreaza in continuare tratament antiinflamator si antialgice -In urma tratamentului durerile s-au mai ameliorat -se deplaseaza singura . NUME G PRENUME A VARSTA 57ani SEX feminin RELIGIE ortodox LIMBA VORBITA romana DOMICILIUL Com.Ketoprofen 1 cp /zi . Diagnostic medical :Poliartrita reumatoida stadiul 2 A. adaptat la pacienta antialgice .capacitate functionala partiala.deformari articulare .a respira si a avea o buna circu -latie 2. DATE VARIABILE T.durere Necoordonarea . are un somn mai linistit 3.MTF.5C RESPIRATIE 20respiratii/min GREUTATE 70kg MANIFESTARI DE DEPENDENTA:dureri. GRILA DE STABILIRE A GRADULUI DE DEPENDENTA NEVOIE FUNDAMENTALA 1 .fumeaza ocazional B.Stare depresiva datorita limitarii miscarilor Pacienta sa se miste singura contributia alimentelor in procesul vindecarii -sa manince alimente in cantitati mici si la intervale dese -va educa pacientul sa consume numai alimente comform prescriptiilor medicale -pacienta va fii deplasata cu ajutorul unuiu fotoliu -sprijinim pacienta pentru a se deplasa -stabileste impreuna cu pacienta programul de exercitii fizice moderate . STUDIU DE CAZ II.Vulcan JUDETUL Brasov OCUPATIA pensionara GRUP SANGUIN A2 AHC tatal si unchiul diagnosticati cu artrita reumatoida ALERGII nu OBICEIURI nu consuma alcool.a minca si a bea 3.A.

-antitermice -antibiotice EVALUARE Pacienta mai are dureri matinale. INTERVENTII ROL PROPRIU ROL DELEGAT Tratament curativ prin repaus la pat. -Nu se recomanda afumaturile.pestele alb.inflamator Hipertermie Dependent Perturbarea imagini de sine Dezinteres fata de masurile de igiena Dependent Frica de pierdere a unor lucruri pe care era stapan inainte Anxietate Dependent 10-a comunica 11 .lapte si preparate din lapte.urmand in continuare tratamentul si verificarea febrei. -Regim alimentar bogat in proteine . Pacienta sa aibe -Se recomanda sa consume un regim cat mai multe fructe .grasimile.a fi curat ingrijit si a proteja tegumentelesi mucoasele 9. Administrez: -movalis inj 1f/zi -medrol 1tb/zi Pacienta resimte putere in membre.atat alimentar bogat proaspete cat si in proteic si compoturi -C arnea slaba de hiposodat vita . tumefactii. Pacienta sa-si mentina temperatura corpului in limite fiziologice Capacitate functionala partiala. In urma recomandarilor .planseta cu rotile) -Se va face masaj petru tonifierea musculaturii.pasare . Pacientei i-a scazut febra .buna postura 5. -Carnea serecomanda la gratar.a actiona conform propriilor convingeri si valori de a practica religia 12.a se recrea Independent Independent Independent Dificultate de a se Durere. I se va da o lista cu alimentele recomandate in boala sa.a se inbraca si a se desbraca 7. Administrez medicatia prescrisa de medic: -antiinflamatoare Tratul 1f/zi -antialgice Algocalmin 1f /zi Piafen 1f/6h Administrez medicatia prescrisa de medic. -Pacienta sa consume cantitate mare de lichide.intoleranta la Dificultate de a concentra in timpul efort indeplini o activitate unei activitati recreativa recreative Limite cognitive Cerere de Cunostinte informatie insuficiente PLAN DE INGRIJIRI Dependent 14. Febra moderata.a mentine temperatura corpului in limite normale 8. Pacienta sa aibe -Pacienta va efectua capacitate miscari active -pasive cu functionala ajutorul aparatelor totala (bicicleta ergometrica. OBIECTIV Stabilizarea boli si diminuarea durerii. -Camera sa fie fara umezeala.saruri minerale. rasol sau fiarta.a dormi si a se odihni 6.a evita pericolele capacitatea functionala miscarilor Independent Independent Cresterea temperaturii peste limitele normale Neglijarea indeplinirii regulilor de igiena Risc de cadere sau ranire Proces infectios . durere. oua . Alimentatie adecvata.a invata cum sa-si pastreze sanatatea Dependent DIAGNOSTIC DE INGRIJIRE Deformari articulare. -Pacienta va fi sfatuita sa-si schimbe lenjeria de corp des. punga cu gheata.alimentatia pacientei s-a imbunatatit .a fi preocupat in vederea realizarii 13. -Aerisim salonul -asiguram imbracaminte lejera Aplicam comprese reci.

. . . Pacienta a facut baie si a promis ca se va ingriji. -Ajut pacienta sa isi faca baie . . Educ pacienta asupra importantei igienei corporale. -Ajut pacienta sa-si schimbe atitudinea fata de aspectul sau. La externare se recomanda: .alcool.Pacientele si-au imbunatatit alimentatia si se autoingrijesc .Deficit de autoingrijire .tutun.Durerile s-au mai ameliorat .Continuarea tratamentului medicamentos.Control periodic . Pacienta pe cat posibil sa se autoingrijeasc a. 3.Regim igienico-dietetic.evitarea de grasimi. Medicul recomanda ca pielea sa fie curata .Pentru o perioada pacientele au stabilizata boala.pacientele se pot deplasa singure fara insotitor .Pacientele sa faca zilnic exercitii pentru intarirea musculature.sanatoasa si ingrijita.Pacientele au capacitate funtionala multumitoare .Evitarea spatiilor friguroase.3 Epicriza In urma tratamentului si ingrijirilor acordate starea ambelor paciente s-a imbunatatit: .

.

Editura Tehnica. Popescu.Tehnica ingrijirii omului bolnav si sanatos. Editura Romprint. Eugen D. 2002 Liliana Rogozea.Zone din organism unde se instaleaza poliartrita reumatoida Poliartrita reumatoida juvenila Deformare la picior Bibliografie: Dr. Editura Romprint 2005 . Dr.„Compendiu de reumatologie". 1993 Liliana Rogozea .Tehnici si manopere pentru asistentii medicali. Ruxandra Ionescu . Tatiana Oglinda .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->