ROLUL ASISTENTEI MEDICALE N NGRIJIREA

I MONITORIZAREA PACIENILOR CU VIRUSUL

IMUNODEFICIENEI UMANE (HIV)

MEDIC COORDONATOR:
DR .TARAN ANA CORNELIA
ASIST.OANA MINERVA

ABSOLVENT: BOGDAN
ANA RODICA

ORADEA
2015

PLANUL LUCRARII
I.Argument
II. Partea teoretica
A.Notiuni generale despre S.I.DA
a. Etiologie
b. Mod de transmitere
c. Simptomatologie
d. Stadializare
III.Partea practica
Studiu de caz
Prezentarea procesului de ingrijire
Planul de ingrijire a pacientului cu SIDA
IV. Educatia pentru sanatate la un pacient cu SIDA

BIBLIOGRAFIE

Motto:Sntatea este darul cel mai frumos i mai bogat

pe care natura tie s-l fac pentru c noi uitm prea des,n
vanitatea pe care ne-o confer cuceririle moderne ale tiinei,c
timp de mii de ani naintea noastr oamenii au observat i au
meditat.
Michel de Montaigne i Lucas Championiere

ARGUMENT
Lucrarea

rolul

MONITORIZAREA

asistentei

medicale

PACIENILOR

NGRIJIREA
CU

VIRUSUL

IMUNODEFICIENEI UMANE (HIV) trateaz o tem de actualitate

deoarece este considerat maladia secolui XX.S.I.D.A ,este o boal care
afecteaz sistemul imunitar al organismului i este produs de un virus
specific;ea nu este ereditar,ci apare n cursul vieii.Organismul
persoanelor bolnave nu se mai poate apra mpotriva diferiilor germeni
(de

care

mod

obinuit

se

apar)

acetia

,numii

,oportuniti,,,invadeaz organismul.
Literatura de specialitate menioneaz faptul c germenii,oportuniti
profit de oportunitate ,adic de ocazia ce li se ofer de a se dezvolta ,n
lipsa unui mecanism de distrugere a lor din partea organismului.De
asemenea,celulele canceroase profit,n aceeai msur,pentru a se
multiplica i dau natere la diverse tumori.Infecia este produs de un
virus-particul extrem de mic-numit virusul imunodeficienei umane sau ,
pe scurt H.I.V(dup terminologia din limba englez human-imunodeficiency).Tot ce se cunoate astzi despre sindromul imunodeficienei
dobndite,mecanisme imunopatogenice,tratamente i prognostic,este n
continu evoluie i este probabil c aa va fi i n mileniul
urmtor.Evoluia bolii din momentul diagnosticului rmne polimorf i
extrem de grav.Acest fapt reflect limitele n cunoaterea realitii care
mrginesc gndirea medical curent.

n realizarea

acestei

lucrri predomin

aducerea contribuiei

personale, bazat pe o bibliografie selectiv i de actualitate, n vederea

precizrii unor aspecte particulare

n care este implicat sindromul

imunodeficienei umane.

II. A.Notiuni generale despre S.I.D.A

Generalitati
Infectia cu Virusul Imunodeficientei Umane (HIV) este o afectiune
contagioasa, specific umana, caracterizata printr- o evolutie stadiala, cu semne
initiale de infectie acuta, clinic reversibile, urmate de o lunga perioada de
latenta, cu o stare de sanatate aparenta si cu reexprimare clinica finala
progresiva. HIV este virulul ce produce Sindromul Imunodeficientei
Dobandite .

Totusi a fi infectat cu HIV nu inseamna a avea SIDA.

SIDA este ultimul stadiu si cel mai sever stadiu al infectiei cu HIV. Unii
oameni traiesc cu infectia cu virus HIV multi ani, chiar 10 ani pana a avea

SIDA. Odata cu patrunderea virusului HIV in organism, acesta infecteaza un

grup de celule numite limfocite CD4+. Aceste celule albe sanguine reprezinta o
parte importanta a sistemului imunitar, care ajuta organismul in lupta cu
infectiile. Prin infectarea si distrugerea limfocitelor CD4+ de catre HIV sistemul
imunitar devine mai putin capabil sa se lupte impotriva infectiilor.
a.Etiologie
Infecia HIV este determinat de Virusul Imunodeficientei Umane. HIV
(HIV - Human Immunodeficiency Virus), care face parte din familia
Retroviridae , genul Lentivirus. Virusul HIV se subdivizeaz n dou tipuri:
HIV-1 i HIV-2 care se deosebesc structural i antigenic.
Istoric: Virusul imunodeficienei umane a fost izolat i descoperit n 1983
de Prof. Luc Montagnier si colaboratorii si din Institutul Pasteur din Franta,
de la pacienii cu adenopatii axilare, inghinale, cervicale, iar n 1984 Prof.
Robert Gallo si colaboratorii de la Laboratorul din Betsheda (SUA) au izolat
acelasi virus din limfocitele sngelui periferic de la bolnavii cu SIDA n stadii
diferite ale bolii. Ambele virusuri izolate erau identice i OMS n 1985 a aprobat
denumirea unic de HIV . HIV-1 cu repartiie mondial i HIV-2 limitat n
Africa de vest.
Viabilitatea virusului HIV:
1. sensibil n mediul exterior;
2. se distruge uor la aplicarea

dezinfectanilor chimici cunoscui

(hipoclorid de sodiu 0,5%, alcool etilic 70%.);

3. sensibil la iradierea ultraviolet solar i artificial,
4. la uscarea plasmei la temperatura 23-27C activitatea viral se menine 7
zile;
5. la 30C se distruge peste 3 zile; la 55C peste 5 ore;
6. n mediul lichid la temperatura camerei activitatea se menine pn la 15
zile;

7. n plasma i sperm congelat este viabil muli ani;

8. la 56C se inactiveaz n 30 minute, la 70-80C n 10 minute;
9. la prelucrarea cu alcool etilic 70% - se inactiveaz n 1 minut;
b. Mod de transmitere
HIV se transmite atunci cand o persoana intra in contact cu sangele,
sperma sau secretii vaginale ale unei persoane infectate.
Caile de transmitere sunt:
- contact sexual
- derivate de sange (parenterala)
- transmitere verticala de la mama

1.Contactul sexual
Prin contact sexual virusul poate intra in organism printr o
discontinuitate a peretului vaginului, rectului, uretrei, cavitatii bucale. 75-80%
din totalul cazurilor de HIV/SIDA au ca model de transmitere contactul sexual.
Sangele infectat cu HIV poate fi transmis atunci cand o persoana:

- Foloseste in comun ace, seringi, materiale folosite la injectarea ilegala de

droguri sau steroizi
- Se inteapa accidental cu un ac sau un obiect ascutit contaminat cu HIV
Contact sexual neprotejat cu o persoana infectata sau cu cineva al carui status
HIV este necunoscut, prezenta unei alte boli cu transmitere sexuala ca sifilisul,
herpesul genital, infectiile cu gonoreea tind sa creasca susceptibilitatea de
achizitionare a infectiei cu HIV prin contact sexual cu un partener infectat.
2.Transmiterea pe cale parenterala
Prin acest mod de transmitere sunt afectate in principal trei grupe de risc:
consumatorii de droguri pe cale intravenoasa, hemofilici si recipientii de sange
contaminat. La aceste grupe majore, se adauga grupe secundare de risc cum ar fi
personalul medical, din anumite sectoare. Introducerea screeningului obligatoriu
si a anticorpilor anti- HIV la donatorii de sange ( din 1985 pentru tarile
occidentale si in 1990 pentru Romania) a redus considerabil riscul de infectare
prin transfuzii de sange integral.
3. Transmiterea verticala de la mama infectata cu HIV la produsul de
conceptie este evaluata la 12-30% dintre mame
Riscul de transmitere verticala a fost asociat cu:
- Factori materni : nivelul scazut de celule CD4+ si de anticorpi
neutralizati, incarcatura virala plasmatica mare, transfuzii de sange.
- Factori perinatali :varsta gestationala, tipul nasterii, travaliul. Femeia
infectata poate transmite virulu la fat in timpul nasterii sau in timpul
alaptarii la san.
c. Simptomatologie
Incubatia este variabila, mai scurta dupa transmitere prin sange (1-3 luni),
mai lunga dupa transmitere sexuala (10-14 luni), in cazul infectiei
asimptomatice, durata de la stadiul de infectat pana la seropozitivitae , ceea ce
atesta contagiozitatea , este de 6-12 saptamani. Infectia HIV evolueaza in mai

multe satdii. Stadializarea este facuta pe baza unor virusi si pe inacarcatura

virala (cantitatea de virus din sange).
Primele manifestari clinice ale infectiei HIV se instaleaza de obicei acut,
sugerand o boala virala, simptome grupate in asa numitul sindrom retroviral
acut ; adeseori simptomele ale altor infectii virale cum ar fi gripa sau
mononucleoza.
Simptomele sindromului retroviral acut pot fi:
- Colici abdominale, greturi , varsaturi, diaree, febra, dureri musculare si
articulare.
- Marirea de volum a ganglionilor de la nivelul gatului, axilei si
abdomenului, eruptii cutanate, scadere ponderala.
Aceste prime simptome pot fi de la usoare la severe si de obicei dispar dupa
2-3 saptamani.
d. Stadializarea infectiei HIV/SIDA
1. Perioada de infectie latenta, asimptomatica (starea de purtator sanatos
cronic).
Stadiul initial
Perioada de incubatie, timpul scurs de la infectia cu virusul HIV si pana
la aparitia primelor simptome, poate varia de la cateva zile la cateva saptamani.
In acest prim stadiu al infectiei, sunt comune simptome asemanatoare gripei,
simptome grupate in asa numitul sindrom retroviral acut. Adeseori simptomele
acestui sindrom sunt gresit catalogate ca simptome ale infectiilor virale, cum ar
fi gripa sau mononucleoza infectiasa (determinata de virusul EbsteinBarr).Aceste prime simptome pot fi de la usoare la severe si de obicei dispar
spontan dupa 2-3 saptamani.
Perioada de latenta clinica ce urmeaza fazei acute se poate prelungi pana
la aproximativ 10 ani in absenta tratamentului. Infectia este recunoscuta in
primul rand prin examene de laborator, care demonstreaza scaderea limfocitelor
TCD4+ si inversia raportului celulelor TCD4 helper/TCD8 superioare ca

prezenta a seroconversiei. La unii pacienti asimptomatici se poate observa o

limfocitopenie generalizata persistenta.
Ganglionii au diametru de 1 cm., cu localizare preferentiala in zonele
cervicale posterioare.
2. Perioada de stare
Dupa infectia HIVse poate trai multi ani fara nici un semn de boala. Cand
simptomele reapar, ele pot fi vagi si greu de descris (desi unii oameni acuza
oboseala sau dureri cu diverse localizari). Medicul specialist poate suspecta
infectia HIV daca simptomele persista sau daca nu poate fi identificata o cauza a
simptomelor .
De asemenea se poate suspecta infectia HIV in prezenta urmatoarelor
simptome:
-

Stari confuzionale
Diaree sau alte modificari de tranzit intestinal (constipatie/diaree)
Dificultate de concentrare
Tuse uscata
Fatigabilitate
Febra
Lipsa poftei de manare
Ulceratii la nivelul mucoase bucale
Modificari ale unghiilor
Transpiratii nocturne
Cresterea in volum a ganglionilor la nivelul gatului , axilei si

abdomenului
Disfagie
Tulburari de personalitate
Infectii repetate cu virusul Herpex Simplex
Respiratie dificila
Parestezii, amorteala, slabiciune la nivelul pembrelor
Scadere inexplicabila in greutate
Afte.

In plus , infectia HIV poate fi suspectata la o femeie atunci cand aceasta

prezinta cel putin unul din urmatoarele simptome:

- Mai mult de trei episoada de infectii vaginale micotice pe an, infectii care
nu au legatura cu folosirea de antibiotice
- Boala inflamatorie pelvina recurenta
- Test Babes-Papanicolau anormal sau cancer de col uterin
Incarcatura virala se amplifica, iar deficientele imune se accentuaza.
3. Stadiul final
Corespunde stadiului de SIDA instalata, iar clinic se inregistreaza:
1. Febra persistenta cu scadere in greutate fara cauze aparente (10%).
2. Aparitia infectiilor oportuniste cu agenti bacterieni, virali, sau paraziti
care la gazdele normale nu determina imbolnaviri sau determina forme de
boala controlabile, manifestarile oportuniste apar cand limfocitele
3. TCD4+ scad sub 200/mm3, unele dintre acestea se asociaza cu infectia
HIV

in

fazele

timpurii

de

boala

(herpesul).

4. Neoplaziile din timpul sarcomului Kaposi, leucoplazia cu celule paroase

survine devreme, fiind uneori primul indicator de infectie HIV.
5. Tulburari neurologice, ca manifestari tarzii ce debuteaza cu : deficite de
concentrare,

cognitive,

de

memorie,

disfunctii

motorii,

agitatie

psihomotorie.
Evolutia infectiei HIV este constant letala, durata medie a bolii fiind de
10 ani, cu variatii de supravietuire intre pacienti. Intr-un studiu efectuat la San
Francisco, s-a constatat ca unii indivizi infectati cu HIV si monitorizati au ramas
asimptomatici peste 10 ani , iar 12% au prezentat valori ale limfocitelor TCD4+
la cote normale.

Investigatii
-

Recoltarea sangelui pentru VSH

Recoltarea sangelui pentru HLG
Fibrinogen
Uree, creatinina, acid uric, TGO, TGP, bilirubina, LDH, trombocite
Testul Elisa
Testul Western Blot
Test pentru sifilis
Radiografie toracica
Teste pentru hepatita (anticorpi).

e. Diagnostic:
Faptul ca infectia HIV/SIDA nu produce adesea nici un simptom imediat,
infectia se depisteaza in principal prin testarea sangelui pentru prezenta
anticorpilor impotriva HIV/SIDA. Acesti anticorpi nu ating niveluri decelabile
in general decat dupa 1-3 luni de infectie, si se poate intampla sa dureze sase
luni pana ce nivelul lor poate fi detectat prin teste standard.
1.Testele ELISA reprezint metoda de baz i cel mai frecvent utilizat
pentru determinarea anticorpilor anti-HIV. Aceste teste folosesc antigene
preparate prin liza virusului ntreg (teste de I generaie), sau peptide
recombinate i/sau sintetice (teste de genaraia III). Este un test specific i
foarte sensibil, d posibilitatea depistrii anticorpilor virus-specifici la 95% de
persoane HIV-infectate.
Sunt posibile rezultate fals-pozitive a acestei metode, preponderent la
persoanele cu maladii autoimune (scleroza diseminat, lupusul eritematos), cu
infecii provocate de virusul Epstein-Barr, la cei cu tuberculoz, malarie, nounscui pn la 18 luni (din cauza transferului transplacentar de anticorpi Ig G).
I etap la investigai se aplic determinarea anticorpilor anti-HIV cu
ajutorul test-sisteme RIF, destinat depistrii anticorpilor fa de ambele tipuri
de virusuri: HIV-1 i HIV-2.

Primele test-sisteme pentru diagnosticul de laborator al HIV-infeciei au

fost elaborate pe baz de lizat de virus. Acestea se caracterizau prin sensibilitate
sub 100%, specificitate joas, cu obinerea aproximativ 60% de reacii falspozitive.

Aceasta se datora faptului, c n rezultatul formrii virionilor n

cultura limfocitelor prin nmugurire, n componena membranei externe virale

se ncorporeaz moleculele Complexului major de histocompatibilitate (HLA)
dac

sngele

pacientului

sunt

anticorpi

fa

de

alloantigenii

histocompatibilitii. Una din cele mai bune test-sisteme dup sensibilitate i

specificitate este aceia, n componena creia intr combinaia dintre lizatul
viral i peptidele sintetice/proteine recombinate generaia III.
2. Western Blot (imunoblot) reprezint practic metoda final de verificare n
lanul examinrilor serologice, care permite aprecierea final n vederea
statutului HIV pozitiv sau negativ.
Anticorpii anti-p17 i anti-p24 sunt depistai aproximativ la 75% de HIVinfectai i aproximativ la jumtate de bolnavi cu SIDA. Exist corelaie destul
de bine definit ntre rezultatele examinrii serurilor n imunoblot i ELISA serurile dublu pozitive n ELISA (n diferite test-sisteme), se interpreteaz
ulterior n imunoblot ca HIV-pozitive n 96-98% cazuri.
3.Teste rapide
Contin suspensii microscopice de particule (latex, gelatina, hematii)
cuplate cu antigenul viral. Anticorpii din serul testat aglutineaza aceste particole
care formeaza un depozit care poate fi ,,citit cu ochiul liber sau la microscop
dupa 5 minute. Aceste teste sunt utile in zonele endemice, daca este necesara
rapiditatea in orientarea diagnosticului serologic mai ales daca sunt efectuate de
persoane cu experienta.
f. Tratament
Primul grup de medicamente care au aparut in tratamentul infectiei HIV/SIDA
au fost inhibitorii revers-transcriptazei, care actioneaza prin intreruperea

precoce a replicarii virale. Din aceasta categorie de medicamente fac parte:

Zidovudina, Zalcitabina, Stavudina, Lamivudina. Ele incetinesc progresia bolii
si intarzie debutul infectiilor oportuniste. Este de retinut faptul ca ele nu pot
preveni transmiterea virusului altor persoane.
O alta clasa de medicamente sunt inhibitorii de revers- transaminaza nonnucleozidici : Delvaridina si Nevirapina care se folosesc in combinatie cu alti
compusi antiretrovirali.
Recent a devenit disponibila o noua clasa de medicamente eficiente in
tratamentul infectiei HIV: inhibitorii de proteaza, care actioneaza prin inhibarea
replicarii virale intr-un stadiu tardiv. Din aceasta clasa fac parte medicamente ca
Ritonavir, Nelfinavir. Din cauza ca virusul HIV poate deveni rezistent la oricare
din caregoriile de medicamente prezentate mai sus se folosesc combinatii din
ambele calse de medicamente, care sunt necesare pentru a supresa in mod
eficient multiplicarea virusului.
Medicamentele antiretrovirale la ora actuala nu pot vindeca infectia HIV ,
si in plus toate au efecte secundare. Zidovudina (AZT) poate provoca scaderea
marcata a globulelor rosii sau albe, in special atunci cand este folosita in stadiile
avansate ale bolii. Daca pierdera globulelor rosii este severa, tratamentul cu
AZT trebuie oprit.
Cele mai frecvente efecte secundare provocate de inhibitorii de proteaza sunt :
greata, diareea si alte simptome gastrointestinale. In plus, inhibitorii de proteaza
pot interactiona cu alte medicamente, producand astfel efecte secundare foarte
serioase.
Ingrijirea pacientilor cu infectie cu HIV/SIDA
Ingrijirea paleativa este abordarea o abordare care imbunatateste calitatea
vietii pacientilor si familiilor acestora, facand fata problemelor asociate cu boala
amenintatoare de viata, prin prevenirea si inlaturarea suferintei, prin
identificarea precoce, evaluare corecta, tratamentul durerii si al altor probleme
psihice si fizice sociala si spirituale.

La 30 iunie 2011 numarul de persoane cu HIV/SIDA care traiau la noi in

tara era aproximativ 10.642.
De la inceputul epidemiei si pana in 2011 (1985) in Romania au fost
inregistrate 17.038 cazuri.
De la inceputul epidemiei si pana in 2011 in Romania au fost inregistrate
5081 decese.
La Iasi sunt declarate 260 persoane infectate cu HIV care se afla sub
tratament de specialitate.

CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE SUNT:

1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie:
Manifestari de independenta:
-frecventa respiratorie:16/18r/min
-respiratie ritmica
-torace normal conformat
-murmur vezicular fiziologic
-zgomote cardiace ritmice
2.Nevoia de a se alimenta si hidrata:
Manifestari de independenta:
-alimentatie echilibrata
-hidratare suficienta
-apetit pastrat
-digestie lenta
3.Nevoia de a elimina:
Manifestari de independenta:
-cantitatea de urina:1200-1400ml/24h
-5-6mictiuni pe zi
-scaun 1-2/zi
4.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura :
Manifestari de independenta:
-integritatea aparatului locomotor
-amplitudinea miscarilor
-mobilitatea articulara

5.Nevoia de a dormi si a se odihni:

Manifestari de independenta:
-somn fiziologic:6-8h/zi
-somn odihnitor
6.Nevoia de a se imbraca si a se dezbraca:
Manifestari de independenta:
-capacitatea de a se imbraca si dezbraca
-interes pentru o tinuta adecvata
7.Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale:
Manifestari de independenta:
-temperatura normala
8.Nevoia de a fi curat si de a fi ingrijit:
Manifestari de independenta:
-ingrijiri igienice zilnice
-tegumente si mucoase integre
9.Nevoia de a evita pericolele:
Manifestari de independenta:
-orientare fara dificultate si risc
-acceptarea tratamentului
-utilizarea serviciilor de sanatate
10.Nevoia de a comunica:
Manifestari de independenta:
-comunicare eficace la nivel afectiv,senzorial si motor
-comunicare eficace la nivel intelectual
-adaptarea la rolul de bolnav
11.Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori:
Manifestari de independenta:
-comportamente si atitudini normale,fara
sentimente de culpabilitate sau frustrare
12.Nevoia de a se realiza:
Manifestari de independenta:
-asumarea situatiei de bolnav
-capacitatea de a lua decizii
-participarea la ingrijirile de sanatate
13.Nevoia de a se recreea:
Manifestari de independenta:
-participarea la actiunile creative
14.Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatatea:
Manifestari de independenta:
-dorinta de a invata
-dobandire de noi comportamente

III.Partea practica
NGRIJIRI SPECIFICE
Cazul Nr.I

Nume i Prenume :P. M

Sexul : Feminin
Vrsta :65 ani
Dg. la internare : H.I.V
Motivul prezentrii : Bolnava se prezint n serviciul de urgen
acuznd diaree trenant cronic i recidivant , febr, tuse productiv
,transpiraii abundente , frisoane, lipotimie ,dispnee pronunat la eforturi
mici , inapeten , scdere ponderala semnificativa (aproximativ 10 kg
in 3 luni) astenie fizica si psihica marcata ,stare febrila , astenie, anemie,
afte bucale (cauzate de Candida albincans). la examenul clinic i
radiologic se constat HIV,produse de infecii inaparente persistente.
Istoricul Bolii : Domna P. M. pensionar, este casatorit si are 2
copii.
Domna P. M fost fumtoare timp de 10 ani , consuma cafea ( 2
ceati / zi ) .De un an a incetat sa mai fumeze.
A lucrat intr-un mediu de stres psihic, avand o munca de raspundere (aproximativ 10-12 ore/zi). Isi cunoaste diagnosticul si fiziopatologia bolii,
este revoltata pentru ce i s-a intimplat si desi are teama de tratament
(efectele secundare), doreste sa-si amelioreze starea de snatate si este
cooperant , din discuiile cu bolnava reiese c
fumeaz, de
aproximativ 10 de ani , dar de cteva
luni
obosete des , are
insomniilor nocturne care au aparut n ultima perioada, i tuse
profund cu expectoraie abundent, nsoit de febr , 38-39C .
Debut lent n timp, insotit de dureri intercostale persistente si
transpiraii abundente , scdere brusc n greutate.
Boala actuala a debutat n 2011, cu o stare de oboseal accentuata,
inapetenta, diaree trenant cronic i recidivant , febr care duce spre o

infecie pulmonar tuse productiv ,transpiraii abundente , frisoane,

lipotimie ,dispnee pronunat la eforturi mici , inapeten , scdere
ponderala semnificativa ,durere retrosternal, durere care nu a cedat nici
la repaus nici la analgezice , decat in momentul cand a urmat
tratament injectabil cu antibiotice , ( gentamicina , augmentin , refen ) .
Consultand medicul, i se recomand efectuarea examenelor de specialitate
La examenele de laborator se constat diminuarea rspunsului
limfocitelor la mitogene;anergie cutanat (la IDR cu PPD sau
CANDIDIN);prezena de complexe imune circulante presente
temporizandu-se astfel elucidarea diagnosticului; intre timp starea generala
se deterioreaza , medicul de familie decide trimiterea sa la un medic de
specialitate unde n urma investigaiilor se stabileste diagnosticul de HIV ,
bolnava este orientat catre spital pentru tratament de specialitate
(investigaii suplimentare).
Anamnez
Antecedente fiziologice: prima menstr la 13 ani , menopauza
instalat n urm cu aproximativ 6 luni, 2 sarcini duse la termen ,1 sarcin
ntrerupt , o anexita netratata si dureri pelvine .
Din antecedentele heredocolaterale reinem : mama a decedat de
cancer pulmonar,
Antecedente patologice: prezint o bogat patologie asociat prin
HTA dar nici un factor de risc specific (individual) pentru HIV
Antecedentele personale :HTA, cardiopatie ischemica tinuta sub
tratament.
Nu prezinta alergii medicamentoase.
Examen fizic general
- starea generala - moderat alterata
-tip constitutional astenic
-stare de nutritie - deficitara (inapetenta)
-talie 175 cm, G 60 kg - scdere ponderala 10 kg In 3 luni
-tegumente palide, mucoase umede, limba fara depozit, bipocratism
digital
-sistem ganglionar limfatic - stare febrila 380C, transpiratii nocturne
-sistem osteo-articular si muscular- Integru, articulatii mobile,
troficitate buna,
-coloana vertebrala fara deformari, nedureroasa la percutie, membre
mobile, fara edeme
Aparatul respirator - dureri la nivelui hemitoracelui stang ,
,expectoratie minima cu triuri sangvine ,voce bitonata
, dispnee
respiratorie la eforturi mici R 25/min ,la examenul clinic pulmonar - se
constat zona de matitate prezenta cu o diminuare a sonoritatii si
murmuralui vezicular in jumatatea inferioara a hemitoracelui stng,

Aparatul cardio- vascular -oc apexian palpabil n spatiul V

intercostal stng pe linia medioclavicular. stng, ritm regulat o AV
70/minut ,
zgomote cardiace ritmice bine batute, fara sufluri
supraadaugate , puls palpabil in toate punctele periferice : TA 150/75
mmHg
Aparat digestiv Abdomen suplu, fara cicatrice, nedureros la
palpare, fara aparare musculara, fara hernii, zgomote intestinale prezente.
Ficat cu moderat hepatomegalie (lob stang) - punct cistic nedureros, fara
lichide de ascita in cavitatea peritoneala , splina nepalpabila, nepercutabile
Pancreas
fara
simptomatologie
dureroasa
.Dificulti
la
nghiire,grea,vrsturi,dureri abdominale,pierderi mari n greutate
( malabsorbie),diaree cronic sever
Aparat urinar - Loje renale libere, nedureroase la percutie, mictiuni
fiziologice, urina normala macroscopica. Diureza 1200/zi .
ROT-prezente, egal bilateral fara, reflexe patologice, pupile egale,
reflexe fotomotor prompt, prezent bilateral, acuitate vizuala buna, bine
orientat temporo-spatial, capacitate de concentrare redusa.
Investigatiile efectuate pe timpul internarii
Tomografie computerizata- Opacitate pulmonara a lobului inferior
stang, cu invazia pleurei stangi. Tumora cu diametrul 9,4/8,3/3,9.
Adenopatie latero-traheala. dreapta, nodul 1 cm in lobul puimonar
superior drept, diseminari secundare la nivelul lobului pulmonar superior
drept, nu sunt decelate tumori ia nivelul ficatului.
Medulograma -(punctie osoasa din spina iliaca antero-interioara)
Concluzie - maduva normala hematogen
Echografie abdomtnala -ficat moderat marit, ecogenitate
neomogena, fara leziuni in focar, fara mase abdominale.
Testul serologic ELISA-anticorpi anti-proteine virale membrane
Examene biochimice - Hb 9,6 g % ,trombocite 150.000
/mmc , ,Nn-72% Ns - 2 % , Eo - 3 % , Lf- 15 %, Mo -8 % , VSH 75
mm/1 ora ; L=16000mmc Hgb=13% ; F=180mg% ; G=130mg% ; U=80
mg% ;C=2,4mg% ;A.U=2mg
Biochimie sangvina , glicemie ll0 mg/ml , uree 25 mg % ,
creatinina 0,9 mg% , TGO 20 U.I. ,TGP 24 U.I.
Examen sumar urina -D - 1200, albumina, glucoza - absent sediment
fara elemente patologice.
Tratament- AMANTADINA, ZIDOVUDINA (120-140 mg /Kgcorp/ zin 4 prize)
NEVOI
AFECTATE

MANIFESTARI
DEPENDENTA

DE PROBLEMA DE SURSA
DE
DIFICULTATE
DIFICULTATE

Nevoia de a respira
si a avea o buna
circulatie

-dispnee
-bradipnee
-hipoventilatie

-dificultatea de a respira

-datorita durerii si anxietatii

Nevoia
de
a
mentine
temperatura
corpului in limite
normale

-adinamie
-neliniste

-deficit de volum lichidian

--transpiratii reci

Nevoia de a dormi
si a se odihni

-insomnie

-dificultatea in a se odihni

--anxietate
-durere
-dispnee

Nevoia
de
comunica

-comunicare
afectiv

-alterarea integritatii fizice

si psihice

-durere
-limitarea miscarilor
-frica

ineficace

la

nivel

Plan de ngrijire

Diagnostic de
ingrijire

Obiective

Interventii
autonome

Dificultate in a
respira datorita
durerii si anxietatii
manifestat prin
dispnee,bradipnee si
hipoventilatie.

Pacienta sa
prezinte o
respiratie cu
frecventa
normala.

Pentru ca pacienta sa
respire liber pe nas
voi umezi aerul din
salon

Circulatie deficitara
datorita alterarii
muschiului cardiac si
peretilor arteriali
manifestat prin
bradicardie si
tegumente usor
cianotice.

Pacientul sa
prezinte un ritm
cardiac in limite
normale.

Masor si notez zilnic

in foaia de
temperatura
T.A.,pulsul,respiratia
temperatura,diureza,s
caunul.Efectuez
masaj si miscari
pasive si active ale
membrelor.

Deficit de volum
lichidian datorita
transpiratiilor reci
manifestat prin
adinamie,neliniste.

Pacientul sa fie
echilibrat volemic
in decurs de 2-3
zile.

Supraveghez
pulsul,T.A.,apetitul,s
emnele de
deshidratare,scaunul,
greutatatea
corporala.Fac
bilantul zilnic intre
lichidele ingerate si
cele eliminate.

Dificultate in a se
odihni datorita
anxietatii,durerii si
dispneei manifestata
prin insomnie.

Pacientul sa aiba
un somn odihnitor
din punct de
vedere calitativ si
cantitativ.

Respect orele de
somn ale
bolnavului,aerisesc
salonul,asigur o
temperatura adecvata

Alterarea integritatii
fizice si psihice
datorita efectului
bolii manifestata prin
durere,limita-

Pacientul sa-si
recapete
independenta de
miscare,incredere in
personalul
medical.Sa nu
prezinte escare de
decubit.

Voi schimba pozitia

bolnavului in pat la
fiecare 2
ore.Efectuez masaj
pe regiunile
predispuse la
escare.Linistesc
bonavul cu privire la
starea sa.

rea miscarilor,

Interventii delegate

Evaluare

administrez oxigen pe
masca,bronhodilatatoare si
antialgice la indicatia
medicului,a-sigur
pozitia semisezanda

n urma interveniei
pacienta respir uor
dispneea se reduce

Administrez medicatia
indicata de medic si
urmaresc efectul
acesteia.

n urma interveniilor
pacienta prezint ritm
cardiac normal ,
tegumente normal
colorate

Administrez pe cale
parenterala solutii
perfuzabile prescrise
de medic.

Pacientul este
echilibrat ,volemic,nu
prezint semne de
deshidratare

administrez la
indicatia medicului
somnifere.

Pacienta prezint somn

odihnitor

Pacientul prezinta o
stare buna si
colaboreaza activ.Nu
prezinta escare de
decubit,se
deplaseaza fara
ajutor.

frica.

Cazul Nr.II
Nume i Prenume :S.P
Sexul : masculin
Vrsta :45ani
Profesia: artist plastic
Dg. la internare-HIV ,anemie feripriv
Motivele internrii:durere violenta retrosternala cu caracter de
apasare zdrobire transpiratii ,dispnee ,iradierea durerii in umarul stg si de a
lungul marginii cubitale a membrului superior stg,malformaie congenital
de trunchi arterial bronhiocefalic,;
Istoricul bolii:bolnav fumator, prezinta in cursul diminetii dureri
retrosternale cu caracter de apasare,zdrobire.In timpul consultului efectuat
de echipa salvarii bolnavul prezinta stop cardiorespirator,resuscitat de
acestia (IOT,masaj cardiac extern).
De mentionat prezenta durerilor toracice cu caracter anginos in
antecedente carora bolnavul nu le-a acordat importanta.
n anul 2009 , la recomandarea medicului de familie ,efectueaz
examene de specialitate unde i se pune diagnosticul de HIV.Bolnavul
recunoate c prin prisma meseriei sale ,n urm cu 12 luni a ntreinut
relaii sexuale cu o necunosut ,dar motiveaz c era n stare de ebrietate i
consumase droguri pe cale parenterala.
Anamneza-antecedente heredo-colaterale-neag orice informaie
Diagnostic clinic fr importan
Problemele pacientului-riscul alterarii circulatiei si respiratii,
anxietate ,alterarea mobilitatii fizice ,disconfort-durere ,dificultate in a se
odihni .

Antecedente patologice neag orice informaie ;De reinut c a

neglijat prezena diagnosticului.
Rezultat :Formatiune nodular plasat n cadranul infero-extern,
imediat subcutanat, aprox. 6,5/6 cm, relativ net conturat, neomogen n
interior, slab vascularizat central si periferic cu mobilitate redus fa de
planurile vecine, fr calcificri sau adenopatii patologice vizibile
radiografic.
Citologie: rare celule scuamoase mari, unele multinucleate cu
pigment sanguin intracitoplasmatic, numr moderat de celule epiteliale
glandulare cilindro-cubice dispuse papilar.
Concluzie: chist cu continut hematic (dimensiuni crescute posttraumatic) , stnga, cadran central: numr moderat de celule epiteliale
glandulare maligne, de dimensiuni mici, dispuse n grupuri mici sau
izolate, unele asociate cu benzi de tesut conjunctiv. Este luat n evident
oncologic
Semne sugestive ale infeciei cu HIV: febr inexplicabil cu durat
mai mare de 1 lun;diaree cronic inexplicabil;zona zoster (cauzat de
virusul herpetic);afte bucale (cauzate de Candida albincans);cretere
persistent (mai mult de trei luni) a ganglionilor limfatici n diferite

Examen fizic general

Examen obiectiv ,stare general normal ,
stare de contien bun ,
stare de nutriie-alterat ,
tegumente i mucoase normal colorate ,
esut conjunctiv normal reprezentat ,
esut ganglionar palpabil ,
sistem muscular-hipoton , hyperkinetic ,
Aparatul respirator ci respiratorii permeabile , torace normal
comformat , murmur vesicular present , amplitudinea micrilor
respiratorii egal bilateral.

Aparat vascular cord n limite normale , oc apoxian n

spaiul V intercostar stg,
linia medioclavicular , bti cardiace ritmice , bine btute ,TA- 145/ 70
mgHg
Aparat digestiv-abdomen suplu , mobil cu respiraie , tranzit
intestinal prezent ,greata ,varsaturi.
Aparat
urogenital:-loje
spontane,diureza normal.

renale

libere,mictiuni

fiziologice

Examen radiologic - regiunea pulmonar prezint pulmon cord

anormal .
Investigaii paraclinice
Uree -27mg/dl , GLU-100 mg/dl, TGP-17,8 mg/dl ,TGO -21,2 mg/dl,
CA- 6,98 mg/dl, Albumin- abs ,
Urobinogen normal , Pigmeni
biliari abseni , Epitelii plate -rare , leucocite rare , HLG- Completa +, VSH-65110 +, , Htc=32%,F=180MG% , U=27mg% ,A.U=2,67mg%
C=0,92mg%,H=3.100.000,L=18200,PLT=125000
Datele de laborator sunt:
anemie,leucopenie,limfopenie
trombocitopenie;creterea imunoglobulinelor

Tratament- RIBAVIRIN , NISTATIN (pentru candidoza bucal) ;

FLUCONAZOLE (pentru candidoza esofagian)

Nevoi afectate

Manifestari de
dependenta

Problema de
dificultate

Sursa de
dificultate

Nevoia de a respira si a
avea o buna circulatie

-alterarea circulatiei

-complicatiile bolii

-dispnee
-hipotensiune arteriala
-insomnii

Nevoia de a comunica

-comunicare ineficace la
nivel afectiv

-Anxietate din cauza

necunoasterii
prognosticului bolii

- ingrijorare ,teama

-ameliorarea mobilitatii
fizice

Deficit motor si senzorial

-impotenta functionala

Nevoia de a se misca si
de a avea o buna postura

Dispnee

Tusee iritativ

Plan de ngrijire

Diagnostic de
ingrijire

Obiective

Interventii
autonome

Interventii
delegate

Evaluare

Riscul alterarii
circulatiei si
respiratiei din
cauza
complicatiilor
bolii manifestate
prin
dispnee,hipotens
iune
arteriala,transpir
atii reci

Pacientul sa fie
echilibrat
circulator si
respirator

Supravegherea
T.A.,repiratia,pulsul
temperatura din 2 in
2 ore.

Pacientul prezint
nevoia de a se
odihni,de a
respira i de a fi
ngrijit

Asigurarea pozitiei
semisezanda pentrut
favorizarea
respiratiei.ef-ectuez
EKG

Anxietate din
cauza
necunoasterii
prognosticului
bolii manifestata
prin ingrijorare
,teama.

Pacientul sa fie
echilibrat psihic,sa
fie informat asupra
regimului de viata
si de alimentatie
care trebuie
respectat

Dispnee

Pacientul simte
nevoia de a se
odihni i de a avea
o poziie
corespunztoare

Disconfort din
cauza alterarii
muschiului
cardiac manifestat
prin dureri
retrosternale

Pacientul prezint
stare psihic bun
Se poate odihni

Asigurarea mediului
ambiant n salon

Insomnii
nocturne
prezente

Tusee iritativ

Pacientul este
echilibrat circulator
si respirator.Nu au
aparut complicatii

Sa se amelioreze
durerile in 2-3 ore
de la
administrarea.medi
catiei de urgenta

Tuse
Ameliorarea tusei
Transpiratii
Dispnee
Pacientu simte
nevoia de si asigura

Educarea pacientului
sa aiba o viata
ordonata,echilibrata,po
rt discutii linistitoare

Administrarea
medicamentelor
prescrise de medic

Pacientul este
echilibrat psihic.
Pacientu prezint
stare general bun
Urmeaz
ncontinuare
tratamentul prescris
de medic

Asigurarea repausului
fizic al bolnavului in
perioada dureroasa.

Administrarea
medicatiei indicata
de medic
Ajutarea pacientului
s-i fac igiena
Asigurarea
pacientului s se
hidrateze

Durerile se
amelioreaza la
administrarea
medicatiei,dar nu
dispare in totalitate
Transpiraiile i
dispneea au disprut

igiena
Ameliorarea
mobilitatii fizice
legate de deficitul
motor si senzorial
manifestata prin
impotenta
functionala.

Pacientul sa-si
recapete
independenta de
miscare afectata
relativ.

Asigurarea pozitiei
semisezanda in repaus
absolut la pat a
bolnavului.

Administrarea tratamentului

Mobilizarea pacientul
Supravegherea
miscrile active ale
bolnavului.

Cazul Nr.III
Nume/ Prenume T.M
Sex- Masculin
Vrsta- 30 ani
Ocupatia liber profesionist
Dg. la internare-Epilepsie cu crize GM , HTA esenial stadiul III
ameteala ,HIV present
Motivele internarii- subfebrilitile ;tusea persistent;ganglioni
mrii;durere precordial cu caracter constrictiv cu iradiere in membrul
superior stg ,dispnee paroxistica ,transpiraii reci ,adinamie
,ameteli,cefalee,epistaxis nazal stg.
Istoricul bolii.Bolnavul se prezint n serviciul de urgen din
motivele mai sus menionate
In momentul internarii se constata ca valorile tensionale sunt
240 / 140 mm Hg; A.V=130b/1min.
Din declaratiile apartinatorilor reiese faptul ca bolnavul este n
eviden la cabinetul oncologic , cu diagnosticul de mai sus din data
de 22.02.2014 , pentru care a efectuat chimioterapie cu localizare
regional .
Domnul este fumator de peste 15 ani , consum cafea moderat .
Din cauza profesiei , este revoltat pentru ce i s-a intimplat si desi are
teama de tratament si de efectele acestuia secundare, doreste sa-si

amelioreze starea de sanatate si este cooperant deoarece problemele

pacientului sunt riscul alterarii circulatiei si respiratiei ,proces inflamator
anxietate ,disconfort ,dificultate in a se odihni.
De aproximativ 5 zile relateaz apariia unor episoade de durere
precordial nsoit de cefalee occipital, vertij, valori tensionate crescute ;
de asemenea, menioneaz apariia unei dureri subscapular dr. cu iradiere
stng si dureri persistente in zona retrosternal . Se interneaz pentru
diagnostic i conduit terapeutic.
Anamneza:
Antecedente heredo-colaterale-neag orice informaie
Antecedente personale-fr importan
Examen clinic general:
- stare general alterat ,febril;
- tegumente i mucoase normal colorate;
- esut celular subcutanat: bine reprezentat;
Semne sugestive ale infeciei cu HIV: febr inexplicabil cu durat
mai mare de 1 lun; tulburri nervoase ,diaree cronic inexplicabil;zona
zoster (cauzat de virusul herpetic);afte bucale (cauzate de Candida
albincans);
Aparatul respirator - dureri la moderate la nivelul hemitoracelui
stang , dispnee respiratorie la eforturi mici R 25/min ,la examenul clinic
pulmonar - se constat zona de matitate prezenta cu o diminuare a
sonoritatii si murmuralui vezicular in jumatatea inferioara a ,hemitoracelui
stang.
Aparatul cardio- vascular -soc apexian palpabil in spatiul V
intercostal stang pe linia medioclaviculara stanga, ritm neregulat o AV
130/minut ,
zgomote cardiace ritmice exagerat batute, cu sufluri
supraadaugate , puls palpabil in toate punctele periferice :TA 240/140
mmHg
Aparat digestiv -Abdomen suplu, fara cicatrice, nedureros la
palpare, fara aparare musculara, fara hernii, zgomote intestinale prezente.
Ficat cu hepatomegalie (lob stang) - punct cistic nedureros, fara lichide de
ascita in cavitatea peritoneala , splina nepalpabila, nepercutabila .
Pancreas fara simptomatologie dureroasa.
Tractul
gastro-intestinalDificulti
la
nghiire,grea,vrsturi,dureri abdominale,pierderi mari n greutate
( malabsorbie),diaree cronic sever
Aparat urinar - Loje renale libere, nedureroase la percutie, mictiuni
fiziologice, urina normala macroscopica. Diureza 2500/zi .
ROT-prezente, egal bilateral fara, reflexe patologice, pupile egale,
reflexe fotomotor prompt, prezent bilateral. Acuitate vizuala buna, bine
orientat temporo-spatial, capacitate de concentrare redusa.

Investigatiile efectuate pe timpul internarii

Testul serologic ELISA-prezeni anticorpi anti-proteine virale
membrane;anticorpi pentru cel puin una dintre proteinele interne ale
virusului.
Analize uree-28 mg /dl ;TGP -19u/l ;TGO-36,4 u/l;FA-108 u/l
;TBIL -0,22mg /dl ,Hb-9,28 g /100ml ; HT-30 % ; L-3.000; VSH -90 mm/h
; U=26mg%;C=2,4mg%;A.U=7,94mg%
Examen urin- albumin-nor fin ; rare celule epiteliale ; rare
celule rotunde ; frecvente leucocite ;foarte rare hematii . ,D 2500 ,
albumina, glucoza - absent sediment fara elemente patologice
Datele de laborator sunt: scderea numrului limfocitelor
,anemie,leucopenie,limfopenie si cresterea imunoglobulinelor.
Tratament : Glucoza 5% (500 ml iv) ; ZIDOVUDINA,
PENTAMIDINA

Nevoi
afectate

Manifestari
de
dependenta

Problema de
dependenta

Sursa
de
dificultate

Nevoia de a respira si
de a avea o buna
circulatie

Complicatia bolii

Alterarea circulatiei si
respiratiei

Dispnee paroxistica
-hipotensiune arteriala
-transpiratii reci
-tuse

Nevoia de a comunica

-comunicare ineficace

-lipsa de cunoastere a
bolii

Anxietate
Agitatie
teama

la nivel afectiv

Plan de ngrijire
Diagnostic de
ingrijire

Obiective

Riscul alterarii
circulatiei si
respiratiei din cauza
complicatilor bolii
manifestata prin
dispnee
paroxistica,hipotensi
une arteriala.

Pacientul sa
fie echilibrat
circulator si
respirator.

Interventii autonome

Evaluare
Supraveghez
temperatura,T.A.

Transpiraii reci

respiratia,pulsul la
intervale egale de
timp.

Anxietate,senzatie
de "moarte iminenta"
din cauza lipsei de
cunoastere a bolii
manifestata prin
agitatie si teama.

Pacientul sa
prezinte o
stare generala
buna.

Asistenta poart
discutii linistitoare si
incurajatoare cu
bolnavul

Asigurarea
mediului
ambiant n
salon

l educ cu privire la
mentinerea unui mod
de viata sanatos.

Dispnee

Pacientul sa
prezinte o
temperatura
in parametri
normali.

Tuse

Pacientul este
echilibrat circulato
si respirator.

Nu mai prezint
insomnii nocturne
transpiraii reci

Efectuarea
EKG,asigurarea
pozitie semieznd
pt favorizarea
respiratiei

Insomnii nocturne

Transpiraii reci

Interventii delegate

Starea generala a
bolnavului s-a
imbunatatit.

Administrarea
tratamentului prescris
de medic

Pacientul nu
prezinta modificar
ale curbei termice

pyremethamine

Dispneea i tusea
au diminuat

Disconfort din cauza

alterarii muschilui
cardiac manifestat
prin dureri
precordiale cu
caracter constrictiv.
Tusea este
persistent

Sa se
amelioreze
durerile in 23 ore de la
administrarea
tratamentul
de urgenta

Asigurarea
Administrarea
repausuluiu fizic si
medicatiei indicata de
psihic al pacientului in medic.
perioada dureroasa.
Se administreaz
nistatin

Durerile se
amelioreaza la
admini-

strarea medicaiei.
Dispneea i tusea
diminuat

IV. EDUCATIA PENTRU SANATATE LA UN PACIENT CU

SIDA
Infectia HIV poate fi prevenita prin evitarea practicilor care ne pot aduce
in contact cu sangele, sperma, secretii infectate, folosirea in comun a acelor,
siringilor, picuratoare pentru ochi, contact sexual neprotejat.
Facand numeroase cercetari pentru a vindeca pacientii infectati cu HIV
recent s-a descoperit un vaccin impotriva acestei boli incurabile.
Cea mai sigura cale de prevenire a infectiei HIV/SIDA pe langa folosirea
prezervativului este limitarea contactului sexual la un singur partener neinfectat.
Intrucat multi dintre cei infectati cu acest virus nu prezinta simptome, nu
exista nicio modalitate de a sti cu certitudine daca partenerul sexual este infectat
sau nu.

Specialistii recomanda fie abtinerea de la relatii sexuale, fie protejarea prin

folosirea prezervativelor ori de cate ori se intretin raporturi sexual cu o persoana
despre care nu se stie cu certitudine daca este sau nu infectat, sau are alte boli cu
transmitere sexual. Este bine de stiut ca prezervativul este o bariera relative
eficinta inpotriva virusului HIV.
Din cauza unor pori care exista in mod natural in latexul de cea mai buna
calitate, exista riscul transmiterii infectiei chiar in conditiile folosirii
prezervativelor.
Protectia personalului medico- sanitar se face prin masuri preventive
identice cu cele folosite in hepatitele virale.

CONCLUZII

Ca o concluzie la cele relatate n aceast lucrare trebuie

menionat faptul c HIV trebuie s constituie unul din domeniile
prioritare de sntate public,ntruct afecteaz potenial ntreaga
comunitate i are implicaii economice majore.
Controlul HIV trebuie efectuat pe baza unui program naional, care
s cuprind inte i obiective clare precum i un plan de aciune i un buget
articulat pe acest plan.
La ndeplinirea obiectivelor din program trebuie s fie implicat
personal din multe departamente ale sistemului de sntate.
Sursa de infecie o reprezint bolnavul cu HIV ,gradul de contagiozitate
al unei surse de infecie fiind destul de rspndit ,dac nu se iau msurile
necesare care se impugn de aceea
este important ca pacientul s se prezinte la medic.

Pacientul trebuie ndrumat s consulte medicul de specialitate unde i

se va recomanda examene de laborator, cu ajutorul crora se poate aprecia
mai exact severitatea bolii.
n grupele de populaie cu risc crescut este recomandat i depistarea
activ.Suspiciunea de HIV trebuie ntotdeauna avut n vedere atunci cnd un
pacient prezint simptome mai mult de 3 sptmni, dup ce a fost exclus
o boal respiratorie cronic.
n ncheierea acestei lucrri consider c este necesar ca populaia s
cunoasc drepturile omului sintetizate de ,,New Zork City Health an
Hospital Corporation ,, n 1984,pe care le redau mai jos :
Dreptul la asisten medical ntr-o atmosfer de demnitate uman
fr discriminrilegate de vrst,etnie sau origine naional,sex cu
comportament sexual,religie sau boal.
Dreptul de a primi asisten medical i chirurgical de urgen.
Dreptul de a fi ngrijit cu demnitate,consideraie i respect de ctre
toate cadrele medicale indifferent de starea fizic sau psihic a bolnavului.
Dreptul de a cunoate numele,titlul i funcia oricrei persoane
implicat n ngrijirea sa.
Dreptul de a primi la cerere explicaii,ntr-un limbaj corespunztor
nivelului de nelegere,despre situaia sa din din de vedere medical.
Dreptul de accepta sau refuza ,n condiii de informare corect,i de
a participa la alegerea tratamentului.Dac este refuzat tratamentul
propus,bolnavul trbuie s fie informat asupra consecinelor medicale
posibile ale acestui refuz.
Dreptul de a primi asisten i ngrijire medical demn de condiiile
respectrii vieii sale private.
Dreptul la confidenialitate.
Dreptul de a fi informat n legtur cu boala i de a participa la
ntocmirea planului de dispensarizare.

Dreptul de a refuza includerea n programe de cercetare.

Dreptul de a primi,la cerere,consultaii i ngrijiri de la un alt medic
sau cadru medical din echipa angajat n ngrijirea sa,alii dect cei
desemnai.
Dreptul,ca

bolnav

cetean,liber

de

orice

restricie,amestec,coerciie,discriminare sau represalii ,de a-i exprima

doleanele i nemulumirile i de a propune schimbri n serviciile i
practicile medicale.Aceasta implic liberal acces la conducerea diverselor
servicii medicale.
Dreptul de a pretinde ca aprintorii,vizitatorii s fie tratai cu
politee i respec

BIBLIOGRAFIE
1.

Anghelescu, Eufemia, Bocsan Epidemiologie Editura Mitron,

Timisoara 1999.
2. Azoicai Doina Ancheta Epidemiologica In Practica

Medicala,

Editura Polirom 1998.

3. Banea Elisabeta Managementul Bolnavului Cu Infectia HIV.
Bucuresti 2001.
4. Cernescu C. Virusologia Medicala Note De Curs, Editura
Medicala, Bucuresti.
5. Ciufecu Elvira Sanziana Virusologie Medicala, Editura Medicala
Nationala, 2000.
6. Cupsa A. Infectia Cu Virusul Imunodeficentei Umane, Editura
Medicala, Bucuresti 2000.

7. Constantin Bocarnea Boli Infectioase si Epidemiologie, Manual

Pentru Scolile Sanitare Posliceale, Editura Info Team 1995.
8. , Lucretia Titirca - Ingrijiri Speciale Acordate De Catre Asistentii
Medicali, Editura Viata Medicala Romaneasca 2001.
9. Petrea Sorin Prevenirea Transmiterii HIV In Practica Medicala,
Editura All Bucuresti 1999.
10. Rebedea I. Boli Infectioase, Editura Medicala, Bucuresti 2000.
11. Voiculescu C. Actualitati In Infectia HIV/SIDA, Editura Medicala,
Bucuresti 2000.