MINISTERUL EDUCAŢIEI SI CERCETĂRII

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ”FUNDENI”

BUCUREŞTI

SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE ABSOLVIRE

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
CU HEPATITA SERICĂ TIP C

COORDONATOR:

PROF.:

ABSOLVENT:

BUCURESTI 2020
 CUPRINS

MOTTO.................................................................................................................................3
ARGUMENT........................................................................................................................4
CAPITOLUL І ....................................................................................................................5
ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA FICATULUI
CAPITOLUL ‌ІІ ..................................................................................................................10
HEPATITELE CRONICE VIRALE- BAZE TEORETICE ESENŢIALE
HEPATITA CRONICĂ SERICĂ C....................................................................................14
2.1:Definiţia bolii......................................................................................................14
2.2: Tabloul clinic......................................................................................................15
2.3: Explorări clinice şi paraclinice............................................................................16
2.4: Forme clinice......................................................................................................18
2.5: Etiopatogenie......................................................................................................20
2.6: Diagnostic pozitiv şi diferenţial..........................................................................21
2.7: Tratament............................................................................................................22
2.8: Evolutie...............................................................................................................23
2.9: Complicaţii..........................................................................................................24
CAPITOLUL III ....................................................................................................................25
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU
HEPATITA SERICĂ TIP C
III-1:Rol propriu............................................................................................................25
III-2:Rol delegat............................................................................................................26
CAPITOLUL IV - PREZENTAREA CAZURILOR
CAZUL CLINIC NR.1 ………………………………………………………………………27
CAZUL CLINIC NR.2 ………………………………………………………………………39
CAZUL CLINIC NR. 3 ……………………………………………………………………...55
CONCLUZII..............................................................................................................................69
BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................70

2
 MOTTO

Sănătatea e comoara cea mai preţioasă şi cea mai uşor de pierdut; totuşi cel
mai prost păzită.

Emile Augier

3
 ARGUMENT

Având în vedere că viaţa poate fi ameninţată la orice pas şi în orice moment de o suferinţă sau
de un accident apărute brusc, aceste inconveniente trebuie rezolvate cu promptitudine şi deosebită
atenţie de un cadru sanitar, care pe lângă simţ de orientare, blândeţe, bună cuviinţă, umanitate, trebuie
să aibă şi acea chemare, acea calitate de dăruire, de abnegaţie de sacrificii morale şi profesionale,
singurele obiective de altfel pentru caare merită să îşi exercite profesia.
Elaborarea lucrării de diplomă şi alegerea acestei teme au fost determinate de numărul mare de
cazuri pe care le-am întalnit în cursul stagiilor clinice , conştientizând faptul că în timpul spitalizării
acestor bolnavi, nursei îi revine un rol destul de însemnat.
Acest rol din cadrul procesului de îngrijire constă în efectuarea tratamentului indicat de către
medic şi într-o educaţie sanitară, privind modul de prevenire a bolii, pentru a ajuta bolnavul cu HVC
să-şi satisfacă nevoile zilnice de sănătate şi cu abilitate în comunicare, să îl determine să îşi
îmbunătăţească modul de viaţă.
Deoarece numărul cazurilor de HVC se menţine, am considerat necesară studierea şi întocmirea
unor planuri de îngrijire a unor bolnavi ce prezintă această infecţie.

4
 CAPITOLUL I

ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA FICATULUI

ANATOMIA FICATULUI

Ficatul este cel mai voluminos viscer. Este un organ glandular cu funcţii multiple şi importante
în cadrul economiei generale a organismului; ficatul este un organ metabolic deosebit de important. El
intervine in metabolismul intermediar al glucidelor, proteinelor si lipidelor; detoxificǎ
organismul,transformând unele substanţe toxice în compuşi nenocivi pe care îi elimină. 
  Ficatul nu primeşte numai sânge arterial, ca oricare organ. La el este dus prin vena porta şi
sânge incărcat cu principii nutritive din teritoriul organelor digestive abdominale. Aceste multiple
activitǎţi  hepatice solicită aproximativ 12% din consumul general de oxigen al organismului. Aproape
o treime din debitul de întoarcere venoasǎ în atriul drept provine din venele hepatice.
Ficatul este un organ vital; distrugerea sau extirparea lui totalǎ determină moartea.
Greutate: Cântăreşte în medie la omul viu 1200-1500g, este cu 500-700g, uneori cu 900g, mai greu din
cauza sângelui pe care il conţine.  Dimensiunile lui medii la omul viu sunt urmatoarele: 28cm in sens
transversal (lungimea); 8cm in sens vertical la nivelul lobului drept (grosimea) si 18 cm in sens antero-
posterior(lărgime).

Culoare
Ficatul la omul viu e roşu-brun. Intensitatea culorii, variază în raport cu cantitatea de sânge pe care o
conţine, un ficat congestionat, plin cu o cantitate mai mare de sânge, are o culoare mai inchisă.

Consistenţă,elasticitate,plasticitate
Ficatul are o consistenţă mai mare decat celelalte organe glandulare. El este dur, percuţia lui dă
matitate. Este friabil şi puţin elastic, motiv pentru care se rupe şi se zdrobeşte uşor.În practica medicală,
se întâlnesc frecvente rupturi ale organului de origine dramatică. Ficatul are o mare plasticitate .

5
 Poziţie
Ficatul este un organ asimetric .Cea mai mare parte a lui (aproximativ trei pătrimi)se gǎseşte în
jumătatea dreaptă a abdomenului şi numai restul (o pătrime) se gǎseşte în jumǎtatea stângă.
El răspunde deci hipocondrului drept, epigastrului si unei părţi din hipocondrul stâng.
Ficatul are un aspect lucios şi e foarte neted. Ficatul este situat in etajul supramezocolic.

Ficatul
Mijloace de fixare

El este menţinut la locul lui, cu toate organele abdominale în primul rând prin presa abdominală.
Deasemenea el este susţinut de suportul elastic al celorlalte organe abdominale.Cu toate mijloacele de
fixare, ficatul nu e imobil. El se mişcă în timpul respiraţiei: coboară în respiraţie şi urcă în inspiraţie.
De aceea când se palpează ficatul se recomandă pacientului să respire superficial.
6
 Structură
Ficatului i se descriu doua feţe: una inferioară, viscerală şi alta superioară, diafragmatică. Feţele
sunt separate in partea anterioară printr-o margine inferioară,totdeauna bine exprimată .
În partea posterioară, cele două feţe se continuă una cu cealaltă, aşa că limita separativă dintre ele apare
foarte ştearsă. La exterior ficatul apare format din doi lobi, unul drept şi unul stâng. Separaţia lor e
indicată pe faţa diafragmatică a organului prin inserţia ligamentului falciform. Acest ligament e situat
in planul medio-sagital al corpului, aşa că lobul drept e mult mai voluminos decât lobul stâng. 
Pe faţa viscerului linia de separare între cei doi lobi e dată de şanţul sagital stâng.
Faţa viscerală.
Pe această faţă se gaseşte o regiune deosebit de importantă-hilul ficatului. Faţa este plană şi priveşte
în jos, înapoi şi spre stânga. Se continuă cu porţiunea posterioară a feţei diafragmatice. Faţa
diafragmatică priveşte în sus şi înainte , de aceea o numesc faţa superioară. Ea este acoperită  pe cea
mai mare întindere de peritoneu, cu excepţia porţiunii sale posterioare care aderă strâns la diafragmă.
Această faţă diafragmatică este convexă, pătrunde in torace şi se ascunde in cea mai mare parte sub
cupola diafragmei; numai o mică parte se pune in contact cu peretele abdominal anterior. Faţa
diafragmatică este intinsă şi datorită convexităţii sale i se descriu patru porţiuni orientate în direcţii
diferite, cu patru feţe diferite care se continuă intre ele fără limite evidente ..
Învelişurile ficatului.

Ficatul este invelit in cea mai mare parte de peritoneul visceral care îi formeazǎ tunica seroasă.
Peritoneul acoperă faţa viscerală şi majoritatea feţei diafragmatice. Cele doua feţe (cea superioară şi
cea inferioară) tind să se apropie pe portiunea posterioară a feţei diafragmatice formând ligamentul
coronar. Peritoneul ficatului, trecând de pe fantă pe organele învecinate,dă naştere unor formaţiuni
peritoneale: smentul mic, ligamentul falciform, ligamentul coronar, ligamentele triunghiulare. Între
diafragmă şi organele din etajul supramezocolic-şi dintre ele în primul  rând ficatul- se formează două
depresiuni adânci ale peritoneului: recesurile subfrenetice,drept şi stâng, separate intre ele de
ligamentul falciform.
Vase şi nervi

Ficatul are o dublă circulaţie sanguină:  nutritivă şi funcţională. 

Circulaţia nutritivă asigură aportul de sânge hrănitor, bogat in oxigen . Sângele este adus de artera
hepatică, ramură a trunchiului celiac.

7
 Circulaţia funcţională este asigurată de vena portă. Această venă aduce sângele încărcat cu
substanţele nutritive absorbite la nivelul organelor digestive abdominale şi de la splină , substanţe pe
care celulele hepatice le depozitează sau le prelucrează. De la ficat, sângele portal este condus mai
departe tot prin venele hepatice. Sistemul vascular al ficatului este format din doi pediculi. Pediculul
aferent al circulaţiei de aport , este format de artera hepatică şi de vena portă; acestora li se adaugă
ductul hepatic, vasele limfatice şi nervii ficatului, alcătuind toate împreună pediculul hepatic.Pediculul
eferent (superior) al circulaţiei de întoarcere este format de venele hepatice.
Artera hepatică pleacă din trunchiul celiac şi după un traiect orizontal de-a lungul marginii
superioare a corpului pancreasului se bifurcă în artera hepatică proprie şi în artera gastroduodenală .
Artera hepatică proprie urcă în pediculul hepatic , între foiţele omentului mic, si la 1-2cm dedesubtul
şanţului transvers, se divide in cele doua ramuri terminale ale sale-dreaptă şi stângă.
Vena porta colectează şi transportă la ficat sângele venos de la organele digestive abdominale (stomac,
intestin subţire şi gros, pancreas) şi de la splină.
Venele suprahepatice formeazaă pediculul eferent. Ele culeg sângele adus la ficat de vena portă şi
artera hepatică; nu insoţesc ramurile pediculului portal, ci trec între acestea, având o direcţie
perpendiculară pe ele. Sângele drenat din lobuli prin venele centrale, trece in venele sublobulare, apoi
în vene, din ce în ce mai mari, care în cele din urmă dau naştere la trei vene hepatice. Cele trei vene  se
varsă in partea superioară a porţiuni hepatice  a venei cave inferioare. Nervii provin din nervii vagi.

FIZIOLOGIA FICATULUI

Ficatul este o glandă anexă a tubului digestiv care prin activitatea sa metabolică reprezintă unul
dintre cele mai complexe organe interne.

FUNCŢIILE FICATULUI

1. Elimină pe cale biliară pigmenţii biliari, colesterol, unele metale grele şi fosfataza alcalină.
2. Intervine in metabolismul proteinelor, glucidelor, lipidelor, vitaminelor, mineralelor.
3. Are rol în termoreglare, sângele din venele hepatice având temperatura cea mai ridicată în organism.
4. Are funcţie antitoxică, captează particulele străine în intestin în circulaţia prin celulele Kupffer; în
hepatocite se produce conjugarea , oxidarea şi reducerea unor substanţe cu efect  nociv:

8
  Funcţia antitoxică constă în faptul că ficatul dispune de activităţi prin care substanţele toxice de
origine exogenă, ca şi acelea rezultate din metabolismele endogene sunt transformate în substanţe mai
puţin toxice şi eliminate ca atare. Neutralizarea substanţelor toxice este realizată de ficat cu ajutorul
proceselor de conjugare a acestor substanţe, cu sulful de exemplu (acţiunea de sulfoconjugare). 
 Ficatul este un important depozit de vitamine A, B2, B12, D, K. El intervine în convertirea carotenilor
în vitamină A, în transformarea vit. B1, în cocarboxilază, în conjugarea vitaminei B2 pentru formarea
fermentului galben respirator, în procesul de sintetizare a protrombinei cu ajutorul vitaminei K.
  Sinteza fermenţilor necesari proceselor vitale este îndeplinită într-o foarte mare măsură de ficat.
5.În perioada embrionară are funcţie hematopoetică.
6.La adult sintetizează factorii coagulatorii si fibrinolizei.
7. Contribuie la transferul sângelui din sistemul port in marea circulaţie şi la depozitarea sângelui
(volumul stagnant).
8.Funcţia biligenetică, de formare şi excreţie a bilei.

9
 CAPITOLUL II

HEPATITELE CRONICE VIRALE- BAZE TEORETICE ESENŢIALE

DEFINIŢIE
Hepatita cronică este definită prin prezenţa inflamaţiei şi necrozei hepatice, timp de cel puţin 6
luni.
Ficatul este un organ unic. Este singurul organ care se regenerează, putându-se regenera chiar
complet. În cazul altor organe, de exemplu inima, ţesuturile bolnave sunt înlocuite cu o cicatrice, ca şi
cele de pe piele. Ficatul are capacitatea de a înlocui celulele bolnave cu noi celule. Complicaţiile pe
termen lung ale bolilor hepatice, apar atunci când regenerarea este fie incompletă, fie împiedicată de
apariţia unui ţesut cicatrizat. Această situaţie apare atunci când, agenţii agresivi, cum ar fi virusurile,
medicamentele, băuturile alcoolice etc, continuă să atace ficatul, prevenind regenerarea completă.
Odată ţesutul cicatrizat apărut, reversibilitatea acestui proces este foarte greu de obţinut. O boală
caracterizată prin apariţia în cantitate mare a ţesutului cicatrizat este ciroza hepatică. Ciroza hepatică
este stadiul final al bolilor hepatice, fiind urmată de obicei, de apariţia complicaţiilor.
Deşi toate tipurile de hepatite cronice au trăsături comune histopatologice, clinice şi biologice,
sunt deschise mai multe tipuri de categorii distincte:
 Hepatite cronice virale;
 Hepatice cronice autoimune;
 Hepatite cronice medicamentoase.
În multe cazuri, caracteristicile clinico-paraclinice nu permit încadrarea în niciuna din cele 3
categorii. Aceste forme de hepatită cronică idiopatică (criptogenetică) sunt posibile forme de hepatită
cronică autoimună. Evoluţia hepatitelor cronice este variabilă de la forme uşoare cu progresie lentă la
forme severe asociate cu fibroză şi dezorganizări arhitecturale care în final determină ciroză.
CLASIFICARE:
Clasificarea veche a hepatitelor cronice a avut la bază categorii histopatologice (localizarea şi
extensia leziunilor hepatice) incluzând 3 tipuri:
 Hepatita cronică persistentă;
 Hepatita cronică lobulară;
 Hepatita cronică activă.

10
 Aceste tipuri nu au implicaţii prognostice, în prezent fiind utilizată o clasificare mai completă
bazată pe o combinaţie de variabile histopatologice clinice şi serologice.
Clasificarea actuală se face pe baza:
 Etiologiei;
 Activităţii necroinflamatorii (gradului);
 Extensiei fibrozei (stadiului).
Clasificarea etiologică:
Pe baza caracteristicilor clinice şi serologice pot fi diferenţiate mai multe tipuri, cu implicaţii
prognostice şi terapeutice;
Hepatitele cronice virale:
 Virus hepatic B;
 Virus hepatic B şi D;
 Virus hepatic C;
 Virus hepatic G;
 Alte infecţii virale: virusul citomegalic poate determina hepatita cronică la nou-născuţi şi ocazional la
imunosupresaţi.
Hepatitele cronice autoimune:
 Tip 1 („lupoida”)- anticorpi antifibră musculară netedă şi antinucleari;
 Tip 2 – anticorpi anti-LKM.
Hepatitele cronice medicamentoase:
 Deficitul de α1 antitripsina şi boala Wilson pot fi însoţite de un tablou histomatologic de hepatita
cronică, dar sunt încadrate separat.
 Hepatita cronică critogenetică are cauză necunoscută.
Clasificarea pe baza gradului inflamator
Se face prin evaluarea severităţii activităţii necroinflamatorii pe baza unor criterii cantitative structurate
pe sisteme separate de scor. Sunt cuantificate:
 Necroza periportală care rezultă prineroziunea plăcii limitate a spaţiului port, la interfaţa dintre
infiltratul inflamator limfoplasmocitar şi hepatocitele periportale apărând zone de necroză parcelară
(piecemeal necrosis);

11
 Necroza confluentă face legătura între structurile vasculare realizând aspectul de necroză în punţi
( bridging necrosis), între tracturile portale sau mai severă între tracturile portale şi venele centro-
lobulare;
 Degenerarea hepatocitară şi necroza focală (spotty necrosis) din interiorul lobului;
 Prezenţa inflamaţiei portale cuantifică infiltratul inflamator predominant limfoplasmocitar la nivelul
spaţiului de port.

Clasificarea histopatologică

Categoriile histopatologice de hepatita cronică persistentă, lobulară şi activă au fost treptat

înlocuite cu noile clasificări mai precise.

Modificarea histopatologică Stadiu Scor

Absenţa fibrozei - 0
Expansiune periportală Fibroza uşoară 1
Septuri –porto-portale Fibroza moderată 2
Septuri -porto-centrale Fibroza severă 3
Ciroza Ciroza 4

Hepatita cronică persistentă este caracterizată prin prezenţa unui infiltrat inflamator
mononuclear (limfoplasmocitar) localizat la nivelul spaţiului port. Infiltratul inflamator nu se extinde
intralobular, iar „placa limitantă” a hepatocitelor periportale este intactă. Deşi firbroza periportală
minimă poate fi prezentă, arhitectura lobulară este păstrată, iar ciroza absentă.
Pacienţii cu hepatită cronică persistentă sunt în general asimptomatici sau au simptome generate
uşoare (astenie fizică, anorexie, greaţă). Examenul obiectiv este normal cu excepţia hepatomegaliei, iar
valorile transaminazelor sunt moderat crescute.
Clasic, se consideră că hepatita cronică persistenă nu progresează decât excepţional spre leziuni
mai grave (hepatita cronică activă sau ciroza hepatică).
Potenţialul evolutiv este însă în general prezent în special la pacienţii cu hepatită cronică
persistentă virală sau autoimună în remisiune clinică (spontană sau terapeutică).

12
 Hepatita cronică lobulară presupune asocierea focarelor de necroza şi inflamaţiei intralobulară
fiind similară anatomo-patologic cu hepatita acută. Placa limitantă este intactă, fibroza periportală
absentă sau uşoară, iar arhitectura lobulară păstrată.

Hepatita cronică activă este caracterizată histopatologic prin:

 Extinderea infiltratului inflamator limfoplasmocitar portal la nivel periportal şi mai puţin

intralobular;
 Eroziunea plăcii limitante a hepatocitelor periportale, cu distrugerea hepatocitelor situate la
interfaţa dintre infiltratul inflamator şi parenchimul hepatic (piecemeal necrosis) reprezintă
minima care stabilişte diagnosticul de hepatită cronică activă;
 Leziunile mai severe presupun formarea de zone de necroză confluentă (bridging necrosis) care
indică în general progresia către ciroza;

 formă extinsă a necrozei confluentăeste necrozamultilobilară asociată cu deteriorarea clinică

rapidă;
13
  Fibroza constă în formarea de septuri conjunctive situate iniţial în jurul tracturilor portale
(fibroza stelată), care se extind în lob şi izolează heptocitele formând „rozete”;
 Necroza confluentă determină colapsul reţelei dereticulină şi apariţia fibrozei în punţi, care
favorizează reorganizarea arhitecturală lobulară şi regenerarea nodulară care determină apariţia
cirozei;

HEPATITA CRONICĂ VIRALĂ C

2.1 DEFINIŢIE
Este o boală inflamatorie cronică determinată de virusul hepatic C, cu evoluţie de peste 6 luni şi
care are potenţial de progresiune spre ciroză.

INCIDENŢĂ ŞI PREVALENŢĂ
Hepatita cronică virală C reprezintă 40-50% din totalul afecţiunilor hepatice are o prevalenţă
variabilă în funcţie de zonele geografice.
Boala se poate transmite prin transfuzii de sânge sau preparate de sânge, în injecţii, manopere
stomatologice sau chirurgicale, transplant de ficat, pe cale sexuală sau perinatal.

Virus Hepatic C

Hepatocitele au modificări degenerative (balonizare, corpi acidofilici Councilman), prezintă

modificări de colestază sau alterări ale ductelor biliare.

14
 În general hepatita cronică C este mai severă clinic decât hepatita cronică persistentă sau
lobulară, majoritatea pacienţilor având simptome generale (în special astenie fizică). Transminazele au
valori crescute, iar icterul sau hiperbilitubinemia sunt mai frecvente. Deşi la pacienţii cu necroză
parcelară izolată este dificil de demonstrat progresia către ciroza hepatică, pacienţii au leziuni mai
severe evoluează către ciroză (aproximativ 20-50% din pacienţii cu hepatită cronică activă evidenţiată
pe puncţia biopsie hepatică au şi ciroză hepatică).

2.2 TABLOUL CLINIC

Este comun tuturor formelor de hepatită cronică, cu particularităţi legate de etiologie.

Un procent variabil de pacienţi asimptomatici. Simptomul dominant este astenia fizică. Se
asociază acuze dispeptice (greaţă, anorexie), jenă dureroasă la nivelul hipocodrului drept, postprandial
sau la efort, mialgii sau artralgii.
15
 Examenul obiectiv evidenţiază hepatomegalie cu consistenţă normală sau uşor crescută, cu
suprafaţa netedă, sensibilă la palpare. Se asociază frecvent splemonegalia. Pacienţii pot fi icterici, iar în
formele severe apar semne de insuficienţă hepatică (steluţe vasculare, epistaxis, gingivoragii). În
funcţie de etiologie se asociază alte manifestări autoimune sau sistemice.

Hepatita cronică virală C se asociază frecvent cu manifestări extrahepatice:

 Renale: glomerulonefrită membranoproliferativă, nefropatii tubulointerstiţiale, sindromul
hepato-renal.
 Hematologice: anemie aplastică, purpură trombocitopenică idiopatică, limfoame;
 Vasculite: crioglobulinemie mixtă, poliartreită nodoasă, sindrom Sjogren;
 Cutanate: porfiria cutanată tardivă, lichenul plan;
 Endocronologie: diabet zaharat, tiroida Hashimoto;
 Diverse: sialoadenita limfocitară, sindrom hepato-pulmonar.

2.3 EXPLORĂRI CLINICE ŞI PARACLINICE

16
- Explorări biochimice;
- Explorări imunologice;
- Explorări serologice;
- Explorări imagistice;
- Biopsia hepatică.

Explorarea funcţională hepatică

 Sindromul de insuficienţă hepato-celulară indică o funcţie de sinteză normală, cu modificări ale

albumiei, indicelui de protombină şi pseudoeolinestarezei, în perioada de exacerbare.
 Sindromul de citoliză este frecvent întâlnit, deşi creşterea transaminazelor nu reflectă
severitatea hepatitei cronice (indicată de puncţia biopsie hepatică).
 Transminazele (aspartataminoiransferaza, AST şi alinaniminotransferaza, ALT) pot fi însă
folosite pentru o apreciere biologică aproximativă.
 Hepatita cronică uşoară, cu valori de până la 3 ori limita superioară a normalului, sub 100
Ul/dL;
 Hepatita cronică severă, cu valori de peste 10 ori limita superioară a normalului, peste 400
Ul/dL.
 Sindromul de colestază poate fi prezent:
 Nivelul bilirubinei serice totale este crescut variabil, în special formele severe;
 Enzimele de colestază cresc în formele colestatică de hepatită cronică virală (B sau C) sau în
hepatita cronică medicamentoasă.
Explorarea imunologică
 Electroforeza proteinelor plasmatice indică creşterea Y-globulinelor
 Imunoelectroforeză indică creşterea IgG şi uneori IgM în hepatitele cronice virale, respectiv
creşterea IgG, IgM şi/sau IgA in hepatita cronică autoimună.
 Imunofenotiparea permite evidenţierea dezechilibrelor imunologice prin determinarea
populaţiilor şi subpopulaţiilor limfocitare, în funcţie de markeri de suprafaţă specifici.
Explorările imagistice

17
  Scintigrama hepato-splenică evidenţiază hepatomegalia, modificarea repartiţiei captării hepatice
şi captarea splenică sau medulară, dar are rezoluţic moderată şi este scumpă (foloseşte izotopi
radioactivi Au198 sau Tc99).
 Ecografia abdominală este explorarea de electic pentru aprecierea dimensiunilor şi structurii
ficatului, respectiv splinei, oferind şi informaţii suplimentare despre organele adiacente
(sistemul venos port în special);
 Ecografia Dopper este utilă pentru evidenţierea hipertensiunii portale, şi implicit pentru
diagnosticul diferenţial cu ciroză hepatică.

Explorarea morfologică
Diagnosticul pozitiv al hepatitei cronice este un diagnostic prin excelenţă histopatologic şi se
efectuează prin puncţie biopsie hepatică (simplă sau cu abord intercostal, preferabil ghidat ecografic
sau tomografic) sau prin recoltare în cursul laparascopei.
 Puncţia biopsie hepatică este esenţială pentru confirmarea diagnosticului pozitiv şi pentru
clasificarea hepatitei cronice (sugerează etiologia şi stabileşte gradul, respectiv studiul). Permite
diagnosticul diferenţial cu ciroză hepatică, cu sensibilitate şi specificacitate mare, fiind esenţială
pentru evaluarea evoluţiei spontane şi sub tratament. Erorile de diagnistic histopatologic prin
puncţie biopsie hepatică apar datorită:
 Variabilităţii distribuţiei şi severităţii leziunilor hepatice, care favorizează erori de eşantioane,
în special pentru biopsiile mici;
 Dificultăţilor de diferenţiere a cirozei hepatice pe biopsiile mici (sunt necesare coloranţii
reticulinice şi un histopatolog cu experienţă);
 Dificultăţilor de diferenţiere între necroză periportală parcelară (piccmeal necrosis) şi infiltratul
inflamator lobular;
 Prezenţei balonizării şi necrozei hepatocitelor periportale în afecţiunile colestatice.
Explorarea etiologică
Presupune identificarea markerilor virali, a markerilor autoimuni, respectiv a medicamentelor
posibil implicate şi permite stabilirea formei etiologice de hepatită cronică.

2.4 FORME CLINICE

- Asocierea hepatitei cronice virale C cu infecţia virală B determină forme severe de boală cu risc mare
de apariţie a carcinomului hepatocelular.
18
 - Asocierea hepatitei cronice virale C cu etilismul cronic: alcoolul potenteaza replicarea VHC şi
favorizează evoluţia spre ciroză sau cancer celular.
- Asocierea hepatitei cronice virale C cu HIV are o evoluţie nefavorabilă cu frecvente complicaţii
determinate de infecţia cu HIV.

Infecţie cu Virus Hepatic C

19
 Infecţie cu Virus Hepatic C datorată tatuajului

2.5 ETIOPATOGENIE

Hepatita cronică virală C este caracterizată prin implicarea factorilor imunologici în perpetuarea
agresiunii hepatocitare. Este postulată o reacţie imunologică orientată împotriva antigenelor membranei
hepatocitare.
Sunt implicate atât imunitatea umorală (hiper-y-globulinemia şi anticorpii tisulari circulanţi sunt
frecvent prezente), cât şi cea celulară (procesul este mediat de limfocitele sensibilizate şi celulele
mononucleare din infiltratul inflamator portal şi periportal, care favorizează necroza periportală).
Mulţi autori consideră hepatita cronică virală C un mod de progresiune a leziunii iniţiale, mai
degrabă decât o entitate distinctivă.

20
2.6 DIAGNOSTIC POZITIV ŞI DIFERENŢIAL

Diagnostic pozitiv

Presupune parcurgerea mai multor etape:

 Diagnosticul pozitiv al hepatitei cronice sugerat de tabloul clinico-biologic şi stabilit pe baza
puncţiei biopsie hepatică;
 Aprecierea gradului activităţii necroinflamatorii şi stadiului de fibroză;
 Identificarea etiologică pe baza testelor serologice şi eventual prin determinarea markerilor
virali în ficat;
 Stabilirea formelor clinice particulare (colestatice, cu hipersplenism, cu fenomene autoimune,
porfirie).

21
Diagnostic diferenţial

 Ciroza hepatică este diferenţiata pe baza absenţei sindromului de hipertensiune portală (evaluat
clinic, ecografic si endoscopic), insa excluderea cu certitudine se face pe baza puncţiei biopsie
hepatice.
 Boala hepatică alcoolică este diferenţiată pe baza istoricului şi sintagmelor de etilism cronic.
Funcţia biopsie hepatică este necesară pentru excluderea certă (steatoză hepatică se asociază
foarte rar hepatitei cronice, apar depozite de hialin alcoolic Mallory, infiltrate focale cu
polimorfonucleare şi afectare hepatocitară maximă la nivelul zonei 3);
 Boala Wilson este exclusă pe baza istoricului familial, debutului, fecvent cu hemoliza şi ascită.
Sunt necesare examenul cu fontă al corneei pentru evidenţierea inelului Kayser-Fleisher,
prederabil efectuat la toţi pacienţii cu hepatita cronică şi vârsta sub 30 de ani.
 Diagnosticul de Boala Wilson este confirmat pe baza valorilor scăzute ale cuprului şi
ceruloplasminei serice, asociate cu valori crescute ale cuprului urinar. Cuprul hepatic este
crescut. Hemocromatoza este exclusă prin determinarea fierului seric.

2.7 TRATAMENT

Repausul la pat este inutil, cu excepţia perioadelor de exacerbare clinico-biologică. Exerciţiile

fizice sunt încurajate, iar activitatea profesională este normală, cu evitarea eforturilor mari. Dieta este
normală. Excesul de alcool este interzis. Obiectivul principal al tratamentului constă în reducerea
incidentei cirozei carcinomului hepatocelular.
Deoarece aceste complicaţii apar tardiv, majoritatea studiilor clinice folosesc criterii
substitutive, fără certitudinea că evoluţia acestor criterii biochimice, virologice şi histopatologice este
corelată cu evoluţia clinică.
Tratamentul hepatitelor cronice include şi tratament etiologic şi patologic, asociat cu utilizarea
medicamentelor hepatoprotectoare.
Medicamentele hepatoprotectoare intervin în sinteze proteice şi ale acizilor nucleici.

22
Au fost utilizate acidul orotic, acidul aspartic şi vitaminele din grupul B cu eficacitate limitată;
Silimarina are acţiune stabilizatoare a membranei hepatocitare care inhibăpenetrarea particulelor virale
în hepatocit;
Acidul dezoxicolic poate ameliora funcţia hepatică, cu efect benefic în special asupra componentei
biliare.

Algoritmul tratamentului la pacientii cu hepatită cronică virală C

1. Stabilirea diagnosticului pe baza nivelurilor crescute ale aminotransferazelor (enzime hepatice),

prezenţa anticorpilor şi ARN-ului virusului hepatitic C în sange şi confirmarea diagnosticului prin
biopsia hepatică.
2.Evaluarea posibilităţii terapiei şi contraindicaţiilor.
3.Testarea genotipului virusului hepatic C.
4.Discutarea efectelor adverse şi evoluţiei în urma tratamentului.
5. Începerea terapiei cu Peginterferon injectat subcutan 1 dată pe săptămână şi cu ribavirina 1000-1200
mg zilnic în administrare orală.
6. Evaluarea efectelor adverse, simptomelor, hemoleucogramei şi aminotransferazelor la 1,2 si 4

23
săptămâni de la iniţierea terapiei şi apoi la fiecare 4-8 săptămâni.
7. În săptămâna a 24-a de terapie, trebuie evaluate nivelurile aminotransferazelor şi ale ARN HCV.
La pacientii cu infecţie cu genotipurile 2 sau 3, se opreşte terapia. La pacienţii cu genotipul 1 se
opreşte terapia dacă ARN HCV este în continuare pozitiv, dar se continuă până la 48 de săptămâni dacă
ARN HCV este negativ în săptămâna 24, făcându-se retestarea la incheierea terapiei.
8. Dupa încetarea terapiei, nivelurile de aminotransferaze trebuie evaluate la intervale de 2-6 luni.
9. În cazul pacienţilor care au raspuns la terapie, reevaluarea se face la 6 luni dupa întrerupere.
În funcţie de mediul de resedinţă şi distribuţia cazurilor am observat o afectare mai mare la
populaţia din mediul urban, 60 de cazuri, respectiv 60%, faţă de mediul rural, 5 cazuri, 40%.

2.8 EVOLUŢIE
Infecţia cu virus hepatic C are o evoluţie lent progresivă către hepatita cronică la 50-80% dintre
pacienţi (într-un interval mediu de 10 ani) şi ciroza hepatică la 20% dintre pacienţi (în medie după 20
de ani).

24
 2.9 COMPLICAŢII
Complicaţiile sunt determinate de obicei de manifestările extrahepatice, în general cu caracter
autoimun, ale infecţiei VHC sau de terapia antivirală administrată timp îndelungat.

CAPITOLUL III

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR

25
 CU HEPATITĂ SERICĂ TIP C

Hepatita cronică Virală C se prezintă ca o suferinţă distructivă a ţesutului conjunctiv hepatic,

afecţiunea interesând sistemele metabolice, umorale şi endocrine în totalitatea lor, ciroza este
catalogată ca o boală a întregului organism.
3.1 INTERVENŢII CU ROL PROPRIU
Pentru supravegherea atentă a bolnavului cu hepatită virală C, asistenta medicală va avea în
vedere următoarele obiective:
 Asigurarea repausului fizic si psihic – în perioada acută a bolii, pacienţii vor fi convinşi cu mult
tact şi amabilitate de către asistenta medicala, să respecte repausul absolut fizic şi psihic pentru ca o
activitate intensă atât psihic cât şi fizic, poate provoca recidive sau agravare (pacienţii nu se vor ridica
din pat fără recomandarea medicului, vor respecta cu stricteţe perioadele de mobilizare zilnica, vor
evita lecturile sau studiile mai dificile).
Poziţia cea mai bună care asigură buna irigare a ficatului este decubitul dorsal.
 Asigurarea dietei – alimentaţia se va face în doze mici, dese, pentru favorizarea drenajului biliar
permanent.
Dieta trebuie să asigure un regim alimentar complet, bogat in vitamine. Proteinele se vor da în
proporţie de 1,5g/kgcorp, aportul fiind redus în cefalopatia portală.
Glucidele se vor da în cantităţi de 400g/zi, iar lipidele limitate la 60-80g/zi, în special cele de origine
vegetală..Se interzic afumaturile, conservele, mezelurile, branzeturile, alcoolul, regimul va fi
hiposodat.
 Supravegherea bolnavului – asistenta medicală va urmări cu atenţie : temperatura, culoarea
sclerelor şi tegumentelor, pruritul, culoarea scaunelor, culoarea urinei, cantitatea, apariţia edemelor,
modificările de comportament, aportul de lichide, greutatea corporală.
 Asistenta medicală masoară, notează şi interpretează valorile funcţiilor vitale : puls, tensiune arterială,
respiraţie, temperatură şi la orice modificare va avertiza medicul.
 Asistenta medicală pregateşte materialele necesare şi recoltează produsele biopatologice pentru
examenele de laborator : hemoleucograma, probe de disproteinurie, timpi de sângerare, timp de
coagulare, timpul Quick, fibrinogen, ionograma sanguină, examen sumar de urină, ionograma urinară.
3.2. INTERVENŢII CU ROL DELEGAT
 Asistenta medicală pregăteşte pacientul şi materialele necesare pentru sondaje, examene radiologice,
puncţie abdominală, punctie biopsică, laparoscopie etc.
26
 Administrarea medicaţiei conform recomandărilor medicului – se va face tratamentul etiologic adresat
afecţiunilor responsabile de producerea bolii.
La indicaţia medicului, asistenta medicală, va administra bolnavului Glucoza hipertonica33%
intravenos, Vitaminele B,C,E, antianemice (fier, vitamina B12), factori lipotropi , hepatoprotectoare..
În ultimul timp câştigă teren terapia cortizonică asociată cu anabolizante (Superprednol,
Testosteron) ceea ce duce la o regenerare hepato-celulară.
În caz de complicaţii asistenta va acţiona în modul următor, urmărind prescriptiile medicului :
în hemoragiile digestive superioare se aplică gheaţă pe abdomen, hemostatice (Adrenostazin,
Trombina, Venostat), tamponamente prin esofagoscop ale varicelor rupte, microtransfuzii, iar
chirurgical : ligatura arterei gastroepiploice drepte sau anastomoze porto-cave tronculare ;
- în eventualitatea unei tromboze si tromboflebite portale se vor administra antibiotice, anticoagulante,
(sub controlul timpului de protrombină).
 Asigurarea igienei bolnavului şi prevenirea infectiilor – bolnavii cu hepatită cronica virală C fiind
sensibili la infecţii nu vor fi aşezati în saloane cu bolnavii cu angine, stafilococii cutanate, infecţii
pulmonare.Pielea edemaţiată necesită atenţie deosebită, fiind sensibilă.
Unghiile vor fi tăiate scurt, pentru a evita leziunile tegumentare – în prurit prin grataj.
Gustul amar va fi indepartat prin toaleta cavităţii bucale. Deoarece bolnavii cu afectiuni hepato-biliare
pot avea etiologie infectioasă, se va ţine cont de prevenirea infecţiilor intraspitalicesti.
Se va face educaţie sanitară. Prognosticul bolii este sever in actualul stadiu al terapiei nu se
poate vorbi de vindecari.Asistenta medicală va sfătui şi va da explicaţii bolnavului pe toata perioada
spitalizării şi la externare:
- să respecte cu stricteţe odihna (repausul impus) ;
- să respecte cu stricteţe dieta – regim hiposodat ;
- să nu consume alcool, tutun, cafea sau alte toxine ;
- să se observe cu atenţie şi la orice modificare spontană să ia legatura cu medicul de familie sau cu
medicul specialist ;să accepte dispensarizarea şi să se prezinte periodic la control.

CAPITOLUL IV
CAZURI CLINICE

CAZUL CLINIC NR.1

27
PACIENT P.M.I.
SURSE DE INFORMARE: pacienta, echipa de susţinere, dosarul anterior, literatură de specialitate.
DATE FIXE:
Nume : P
Prenume: M.I.
Naţionalitate: Română
Sex: Feminin
Vârsta: 58 ani
Ocupaţia: pensionară
DATE VARIABILE:
Domiciliu: Ilfov
Condiţii de locuit: bune, locuieşte într-o casă cu 3 camere, îngrijită.
MOTIVELE INTERNĂRII
Pacienta cunoscută cu hipertensiune de 2 ani se prezintă la Spital cu febră moderata 39 grade C,
inapetenţă, gust amar, greţuri, vărsături alimentare, meteorism abdominal, durere în hipocondrul drept,
urină hipercromă, coloraţia galbenă a tegumentelor, scaune diareice decolorate, astenie fizică,
somnolenţă postamială, anxioasă.
DATA INTERNĂRII: 04-03-2018
DATA EXTERNĂRII: 08-03-2018
NUMĂR ZILE SPITALIZARE: 4 zile
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Hepatită Cronică Virală C, gastroenterită
ISTORICUL BOLII
În urmă cu 10 de ani bolnava a fost internată în spital unde a fost diagnosticată cu hepatită acută
cu virus C pentru care respecta un regim igienico-dietetic.
În acest interval bolnava a avut frecvent episoade de subiecter, astenie, inapetenţă şi
hepatomegalie.
Simptomele actuale au apărut în urma cu 5 zile când a prezentat febră moderată de 39 grade C,
inapetenţă, greaţă, vărsături alimentare, dureri moderate în hipocondrul drept, meteorism abdominal,
gust amar, somnolenţă postaminală, simptomatic.
A urmat tratament simptomatic.
ANTECEDENTE PERSONALE

28
 - În 2007 a fost diagnosticată cu hepatită acută cu virus C;
- De 15 ani este diagnosticată cu reumatism articular acut;
- În 1969 a fost internată cu TBC;
- De 2 ani este luată în evidenţă ca hipertensivă.
CONDIŢII DE VIAŢĂ ŞI DE MUNCĂ: bune, locuieşte într-o casă cu 3 camere, îngrijită, locuieşte
cu soţul şi cu unul din cei doi fii.
EXAMEN OBIECTIV: efectuat de către medic.
STARE GENERALĂ: febră de 39 grade C, inapetenţă, gust amar, greţuri, vărsături alimentare,
meteorism abdominal, durere în hipocondrul drept, urină hipercromă, coloraţia galbenă a tegumentelor,
scaune diareice decolorate, astenie fizică, somnolenţă .
GREUTATE: 50 kg.
EVALUAREA CELOR 14 NEVOI FUNDAMENTALE
1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie
- Dispnee factorilor psihologici şi emotivi (stare agitată, plânge), manifestată prin polipnee, R=24 r/min,
respiraţie pe gură;
2. Nevoia de a bea şi a manca
- Dificultate în a se alimenta şi hidrata corespunzător, datorită inapetenţei, gingivalogiilor, greţurilor şi
vărsăturilor, manifestată prin astenie fizică, lipsa de forţă, adinamie, o uşoară scădere ponderală, sete
intensă;
- Pacienta nu respectă regimul alimentar hepatic în totalitate, consumă grăsimi, legume greu digerabile,
lactate şi condimente;
3. Nevoia de a elimina
- Eliminare inadecvată a urinei şi scaunelor, calitativ şi cantitativ, datorită procesului infecţios hepatic,
manifestată prin urini hipercrome în cantităţi mici şi scaune diareice (datorită intoleranţei la lactoze),
decolorate (albicioase, ca argila).
4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură
- Prezintă dificultate în deplasare şi în desfasăşurarea unei activităţi normale din cauza reumatismului,
asteniei fizice şi a durerilor intense din hipocondrul drept, manifestate prin mers aplecat, cu paşi mici.
5. Nevoia de a dormi şi a se odihni
- Dificultate în a dormi din cauza anxietăţii, durerii moderate în hipocondrul drept, febrei (39 grade),
manifestată prin oboseală, somn agitat, superficial, treziri frecvente.
6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca

29
- Pacienta se poate îmbraca şi dezbrăca singură, are nevoie doar de puţin ajutor;
- Hainele sunt alese adecvat climatului şi locaţiei (cămaşă de noapte).
7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limitele normale
- Prezintă febră moderată, T=39 grade C;
- Tegumente calde, prezintă frisoane, transpiraţii;
8. Nevoia de a fi curat şi a-şi proteja tegumentele şi mucoasele
- Pacienta are nevoie de ajutor pentru a-şi efectua toaleta corporală, din cauza mobilităţii articulare
limitate;
- Pielea, mucoasa bucală şi buzele sunt uscate datorită deshidratării;
- Prezinta icter la nivelul sclerelor şi tegumentelor, are unghii curate, tăiate scurt;
- Tegumente curate, dar prezintă transpiraţii;
- Bolnava obişnuieşte să-şi facă un duş în fiecare seara.
9. Nevoia de a evita pericolele
- Prezintă discomfort abdominal şi o durere de intensitate mare în hipocondrul drept, manifestată prin
grimase, gemete;
- Nu suportă gândul de a fi spitalizată;
- Dorinţa de a fi acasa alături de soţ, copii, nepoţi;
- Este anxioasă din cauza simptomatologiei pe care o prezintă şi a incertitudinii evoluţiei stării sale de
sănătate, este agitată;
- Prezintă fatigabilitate manifestată prin slăbire fizică, adinamie, lipsa de forţă, imobilizare parţială la
pat.
10. Nevoia de a comunica
- Poate comunica verbal şi non-verbal, însă este mai reticientă faţă de cei din echipa medicală, datorită
anxietăţii şi a schimbării mediului ambiant (a spitalizării);
- Funcţionarea adecvată a organismului de simtacuitate vizuală şi auditivă, sensibilitatea tactilă, gustativă
şi a mirosului.
11. Nevoia de a practica religia
- Pacienta este de religie creştin-ortodoxă, are încredere în Dumnezeu şi se duce des la Biserică;
- Are credinţa în Dumnezeu că o va ajuta să treacă peste acest obstacol al vieţii.
12. Nevoia de a fi util
- Pacienta doreşte să revină cât mai curând acasă;
- Se gândeşte cum o să se descurce soţul ei fără ea la treburile gospodăreşti cu cei 2 nepoţi;

30
13. Nevoia de a învaţa
- Prezintă interes faţă de toate informaţiile şi materialele care descriu boala ei;
- Pacienta este conştientă de necesitatea formării unei noi atitudini şi deprinderi corecte în vederea
obţinerii unei stări de bine.
14. Nevoia de a se recreea
- Pentru a se recreea bolnava croşetează.
TRATAMENT
 Silimarina instant-4 cp/zi
 Metoclopramid 3tb/zi
 Glucoză 10%-2500ml
 Vitaminele B1, B6, C-1 fiola/zi
 Smecta 1plicx3/zi
 Algocalmin-2 fiole/zi

Epicriza şi recomandări la externare

Bolnava cunoscută cu afecţiune hepatică de aproape 10 de ani, se internează de urgenţă
prezentând febră, inapetenţă, gust amar, greţuri, vărsături, meteorism abdominal, durere în hipocondrul
drept, coloraţia galbenă a tegumentelor, scaune diareice decolorate, astenie fizică, somnolenţă,
anxietate.
Clinic: prezintă abdomen dureros în epigastru, matitate palpabilă pe flancuri deplasabilă, ficat la
4 cm sub rebordul costal, marginea ascuţită, dură, suprafaţa netedă, splina la 2 cm rebordul costal
stâng, zgomote cardiac ritmice tahicardice, rare raluri bronşice.
Paraclinic: VSH=40/67mm, Hb=9,8g, GPT=42ui, GOT=48ui, electroforeză proteinelor
sferice=PT=79; albumina=56g%; globuline=24%; cholesterol=300mg%; T.Quick=100%.
A urmat tratament cu Omeran 2cp/zi, DeNol 3 cp/zi, Silimarin instant 4cp/zi, Metaspar 4 cp/zi,
Metocopramid 3 cp/zi, Locren 1 cp/zi, Algocalmin 2 fiole/zi.
Evoluţia este favorabilă. Se externează cu următoarele recomandări:
- Regim igieno-dietetic;
- Urmează tratament cu Locren 1cp/zi, Silimarin instant 3cp/zi, Omeran 1cp/zi,
Propanol 1cp/zi;
- Dispensarizarea prin medicul de familie.

31
 PLAN DE NURSING
Nume:P.M.I.
Diagnostic:HEPATITA CRONICĂ VIRALĂ C
Diagnostic de nursing Obiective
-eliminarea inadecvata a - pacienta să nu m
urinei şi scaunelor, calitativ prezinte scau
şi cantitativ, datorită infecţiei diareice decolorate
de la nivelul ţesutului urină hipercromă
hepatic, manifestat prin urina cantităţi mici;
hipercromă în cantităţi mici - pacienta să
şi scaune decolorate hidratată;
albicioase (ca argila), - pacienta să revină
diareice datorită intoleranţei tranzitul intestinal
la lactoză; 1 scaun/zi
următoarele 3 zile;
- pacienta să a
tegumentele
mucoasele perian
curate şi integre
următoarele 4 zile;
-pacienta să
echilibrată
hidroelectrolitic.

32
 -hipertermie datorată -bolnava să revină
procesului infecţios hepatic temperatura norm
manifestată prin febră a corpului (37 gra
moderată; C) în următoarele
- T=39 grade C, transpiraţii zile;
minime, cefalee, sete intensă. -pacienta să prezi
tegumentele
mucoasele curate
următoarele 2 zile;
- pacienta să
hidratată şi
prezinte o stare
nutriţie adecvată.

33
 -dificultate în deplasare şi -pacienta să
desfăşurarea unei activităţi deplaseze cu ajutor
normale datorită primele 3 zile;
reumatismului articular -pacienta să a
cronic, durerilor moderate în tonusul muscular
hipocondrul drept şi a forţă muscul
asteniei fizice manifestate pastrată;
prin grimase, gemete, mers -pacienta să
aplecat, oboseală intensă şi menţină integrita
prelungită, însoţită de activităţii articulare
slăbiciune fizică, de scădere -să nu mai prezi
a capacităţii de lucru dureri în hipocond
intelectual, adinamie. drept;
-bolnava să
recapete intere
pentru mişcare;
-pacienta să nu m
prezinte dificultate
mers.
-Anxietate datorită - pacienta să nu m
simptomelor pe care le are, a fie anxioasă, să
34
 incertitudinii evoluţiei stării mai fie agitată şi
sale de sănătate, a faptului că nu mai plângă;
este spitalizată şi nu mai - bolnava trebuie
poate fi alături de familie înţeleagă necesita
acasă, manifestatăprin spitalizării;
agitaţie, plânge, comunică -săcomunice
greu cu echipa medicală. personalul medical
să aibă încredere
el.

35
 -dificultate în a respira, -pacienta să resp
datorată mobilităţii articulare liber şi uşor pe nas
limitate, manifestată prin o frecvenţa de 16-
dispnee (năduf), dureri r/min în următoar
articulare şi abdominale, 3 zile;
respiraţie pe gură; -pacineta să nu m
R=24 r/min; prezinte tahicardie
-dificultate în a respira, tahipnee şi să aibă
datorată hipertensiunii respiraţie uşoară.
arteriale, manifestată prin
tahicardie şi tahipnee.
P=95 p/min
T.A.=170/90 mmHg.

36
 -dispnee respiratorie, datorită -bolnava să resp
procesului infecţios hepatic, liber şi uşor pe nas
manifestată prin o frecvenţă de 16-
frecvenţărespiratorie mărită, r/min în următoar
amplitudine micşorată, 2 zile.
respiraţie superficială, R=24
r/min, dureri în hipocondrul
drept, respiraţie pe gură.

-dificultate în a se alimenta şi -pacienta să nu m

hidrata corespunzător prezinte inapetenţă
datorită inapetenţei, -să fie echilibr
manifestată prin adinamie, hidro-electrolitic
37
 uşoară scădere ponderală (1 nutriţional;
kg), astenie fizică, lipsa de -pacienta să respe
forţă, sete intensă. regimul alimen
hepatic.

38
 CAZUL CLINIC II

GRILĂ PENTRU CULEGEREA DATELOR PACIENT R.I.

SURSE DE INFORMARE: pacientul, echipa de susţinere, dosarul anterior, literatură de specialitate.
DATE FIXE:
Nume : R
Prenume: I.
Naţionalitate: Română
Sex: Masculin
Vârsta: 63 ani
Ocupaţia: pensionar
DATE VARIABILE:
Domiciliu: Craiova
Condiţii de locuit: bune, locuieşte într-o casă cu 4 camere, îngrijită.
MOTIVELE INTERNĂRII
Pacientul cunoscut cu hipertensiune de 5 ani se prezinta la Spital cu febră de 40 grade C, inapetenţă,
greţuri, vărsături alimentare, meteorism abdominal, durere în hipocondrul drept, urină hipercromă,
coloraţia galbenă a tegumentelor, scaune diareice decolorate, astenie fizică, somnolenţă, anxietate .
DATA INTERNĂRII: 11-03-2018
DATA EXTERNĂRII: 15-03-2018
NUMĂR ZILE SPITALIZARE: 4 zile
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Hepatită Cronică Virală C, enterocolită
ISTORICUL BOLII
În urmă cu 5 de ani bolnavul a fost internată în spital unde a fost diagnosticat cu hepatită acută
cu virus C pentru care respecta un regim igieno-dietetic.
În acest interval bolnavul a avut frecvent episoade de subiecter, astenie, inapetenţă şi
hepatomegalie.
Simptomele actuale au apărut în urma cu 3 zile când a prezentat febră moderată de 41 grade C,
inapetenţă, greaţă, vărsături alimentare, dureri moderate în hipocondrul drept, meteorism abdominal,
gust amar, somnolenţă postaminală, simptomatic.
A urmat tratament simptomatic.

39
 ANTECEDENTE PERSONALE
o În 2012 a fost diagnosticat cu hepatită acută cu virus C;
o De 10 ani este diagnosticat cu reumatism articular acut;
o De 15 ani este luat în evidenţă ca hipertensiv.
CONDIŢII DE VIAŢĂ ŞI DE MUNCĂ: bune, locuieşte într-o casă cu 4 camere, îngrijită, locuieşte
cu soţia şi cu unul din cei doi nepoţi.
EXAMEN OBIECTIV: efectuat de către medic.
STARE GENERALĂ: febră de 41 grade C, inapetenţă, gust amar, greţuri, vărsături alimentare,
meteorism abdominal, durere în hipocondrul drept, urină hipercromă, coloraţia galbenă a tegumentelor,
scaune diareice decolorate, astenie fizică, somnolenţă postamială, anxioasă.
GREUTATE: 70 kg.
EVALUAREA CELOR 14 NEVOI FUNDAMENTALE
1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie
- Dispnee factorilor psihologici şi emotivi (stare agitată), manifestată prin polipnee, R=24 r/min,
respiraţie pe gură;
2. Nevoia de a bea şi a manca
- Dificultate în a se alimenta şi hidrata corespunzător, datorită inapetenţei, gingivalogiilor, greţurilor şi
vărsăturilor, manifestată prin astenie fizică, lipsa de forţă, adinamie, o uşoară scădere ponderală, sete
intensă;
- Pacienta nu respectă regimul alimentar hepatic în totalitate, consumă grăsimi, legume greu digerabile,
lactate şi condimente;
- Dificultate în a se alimenta datorată dintitiei cu lipsuri şi a deglutiţiei dificile pentru alimentele solide,
manifestate prin dureri în epigastru şi gingivoragie.
3. Nevoia de a elimina
- Eliminare inadecvată a urinei şi scaunelor, calitativ şi cantitativ, datorită procesului infecţios hepatic,
manifestată prin urini hipercrome în cantităţi mici şi scaune diareice (datorită intoleranţei la lactoze),
decolorate (albicioase, ca argila).
4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură
- Prezintă dificultate în deplasare şi în desfasăşurarea unei activităţi normale din cauza reumatismului,
asteniei fizice şi a durerilor intense din hipocondrul drept, manifestate prin mers aplecat, cu paşi mici.

40
5. Nevoia de a dormi şi a se odihni
- Dificultate în a dormi din cauza anxietăţii, durerii moderate în hipocondrul drept,febrei (39 grade),
manifestată prin oboseală, somn agitat, superficial, treziri frecvente.
6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca
- Pacienta se poate îmbraca şi dezbrăca singură, are nevoie doar de puţin ajutor;
- Hainele sunt alese adecvat climatului şi locaţiei (pijama).
7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limitele normale
- Prezintă febră moderată, T=41 grade C;
- Tegumente calde, prezintă frisoane, transpiraţii;
8. Nevoia de a fi curat şi a-şi proteja tegumentele şi mucoasele
- Pacientul are nevoie de ajutor pentru a-şi efectua toaleta corporală, din cauza mobilităţii articulare
limitate;
- Pielea, mucoasa bucală şi buzele sunt uscate datorită deshidratării;
- Prezinta icter la nivelul sclerelor şi tegumentelor, are unghii curate, tăiate scurt;
- Tegumente curate, dar prezintă transpiraţii;
- Bolnavul obisnuieşte să-şi facă un duş în fiecare seară.
9. Nevoia de a evita pericolele
- Prezintă discomfort abdominal şi o durere de intensitate mare în hipocondrul drept, manifestată prin
grimase, gemete;
- Nu suportă gândul de a fi spitalizat;
- Dorinţa de a fi acasă alături de soţie şi nepoţi;
- Este anxios din cauza simptomatologiei pe care o prezintă şi a incertitudinii evoluţiei stării sale de
sănătate, este agitat;
- Prezintă fatigabilitate manifestată prin slăbire fizică, adinamie, lipsa de forţa, imobilizare parţială la
pat.
10. Nevoia de a comunica
- Poate comunica verbal şi non verbal, însă este mai reticient faţă de cei din echipa medicală, datorită
anxietăţii şi a schimbării mediului (a spitalizării);
- Funcţionarea adecvatăa organismului de simtacuitate vizuală şi auditivă, sensibilitate tactilă, gustativă
şi a mirosului.
11. Nevoia de a practica religia
- Pacientul este de religie creştin-ortodoxă, merge la Biserică;
41
12. Nevoia de a fi util
- Pacientul doreşte să revină cât mai curând acasă;
- Se gândeşte cum o să se descurce soţia lui fără el la treburile gospodăreşti şi cu cei 2 nepoţi.
13. Nevoia de a învăţa
- Prezinta interes faţă de toate informaţiile şi materialele care descriu boala sa;
- Pacientul este conştient de necesitatea formării unei noi atitudini şi deprinderi corecte în vederea
obţinerii unei stări de bine.
14. Nevoia de a se recrea
- Pacientul prezintă interes faţă de activitătile curente ale vieţii, este interesat de ce se petrece în jurul lui;
- Pentru a se recreea bolnavul priveşte la Tv.
TRATAMENT
 Silimarina instant-4 cp/zi
 Metoclopramid 3tb/zi
 Glucoză 10%-2500ml
 Vitaminele B1, B6, C-1 fiola/zi
 Smecta 1plicx3/zi
 Algocalmin-2 fiole/zi
 Omeran 2cp/zi
Epicriza şi recomandări la externare
Bolnavul cunoscut cu afecţiune hepatică de aproape 5 ani, se internează de urgenţă prezentând
febră, ianpetenţă, greţuri, vărsături, meteorism abdominal, durere în hipocondrul drept, coloraţia
galbenă a tegumentelor, scaune diareice decolorate, astenie fizică, somnolenţă, anxietate.
Clinic: prezintă abdomen dureros în epigastru, matitate palpabilă pe flancuri deplasabilă, ficat la
4 cm sub rebordul costal, marginea ascuţită, dură, suprafaţa netedă, splină la 2 cm rebordul costal
stang, zgomote cardiace ritmice tahicardice, rare raluri bronşice.
Paraclinic: VSH=40/67mm, Hb=9,8g, GPT=42ui, GOT=48ui, electroforeza proteinelor
sferice=PT=79; albumina=56g%; globuline=24%; cholesterol=300mg%; T.Quick=100%.
A urmat tratament cu Omeran 2cp/zi, DeNol 3 cp/zi, Silimarin instant 4cp/zi, Metaspar 4 cp/zi,
Metocopramid 3 cp/zi, Locren 1 cp/zi, Algocalmin 2 fiole/zi.
Evoluţia este favorabilă. Se externează cu următoarele recomandări:
Regim igieno-dietetic, Urmează tratament cu Locren 1cp/zi, Silimarin instant 3cp/zi, Omeran
1cp/zi, Propanolol 1cp/zi, Dispensarizarea prin medicul de familie.
42
43
 PLAN DE NURSING
Nume: R.I.
Diagnostic: HEPATITA CRONICĂ VIRALĂ C

Diagnostic de nursing Obiective

-dificultate în a respira, - bolnavul să resp
datorată mobilităţii articulare liber şi uşor pe nas
limitate, manifestată prin o frecvenţă de 1
dispnee (năduf), dureri 18r/min
articulare şi abdominale, următoarele 5 zile;
respiraţie pe gură;
R=24r/min.
-Dificultate în a respira,
datorată tahicardiei,
manifestată prin tahipnee.
P=95p/min;
T.A.=170/90 mmHg.

44
 - dificultate în a se alimenta - pacientul să nu m
şi hidrata corespunzător prezinte inapeten
datorită inapetenţei, greţuri, vărsături;
greţurilor şi vărsăturilor - să fie echilib
alimentare, manifestate prin nutriţional şi hid
adinamie, uşoară scădere electrolic;
ponderală (2kg), astenie - să respecte regim
fizică, lipsa de forţă, sete alimentar hepatic.
intensă.

45
 -Anxietate datorită - pacientul să nu m
simptomelor pe care le are, a fie anxios, să nu m
incertitudinii evoluţiei stării fie agitat;
sale de sănătate, a faptului că - bolnavul trebuie
este spitalizată şi nu mai înţeleagă necesita
poate fi alături de familie spitalizării;
acasă, manifestatăprin -săcomunice
agitaţie, comunică greu cu personalul medical
echipa medicală. să aibă încredere
el.

46
 -dificultate în a respira, -pacientul să resp
datorată mobilităţii articulare liber şi uşor pe nas
limitate, manifestată prin o frecvenţa de 16-
dispnee (năduf), dureri r/min în următoar
articulare şi abdominale, 3 zile;
respiraţie pe gură; -pacinetul să nu m
R=24 r/min; prezinte tahicardie
-dificultate în a respira, tahipnee şi să aibă
datorată hipertensiunii respiraţie uşoară.
arteriale, manifestată prin
tahicardie şi tahipnee.
P=95 p/min
T.A.=170/90 mmHg.

47
 -hipertermie datorată -pacientul să
procesului infecţios, menţină temperat
manifestată prin tegumente corpului în lim
calde, roşii, stare generală normale
alterată T=39 grade C. următoarele 12 ore
să-i sca
temperatura cu
grade C în termen
8 ore.
-pacientul să prezi
subfebrilitate (
grade C) în 12 ore
săprezinte o stare
bine fizică şi psih
în următoarele 24
ore.

-Discomfortul abdominal din - bolnavul să prezi

cauza procesului inflamator o stare de conf
48
 hepatic, manifestat prin fizic şi să i
dureri în hipocondrul drept, amelioreze starea
fatigabilitate, anxietate, generală
inapetenţă, greţuri, vărsături următoarele 4 zile;
alimentare, meteorism - bolnavul să nu m
abdominal. prezinte meteori
abdominal, greţu
vărsături, inapete
şi anxietate
următoarele 24
ore;
-bolnavul să
echilibrat nutriţio
şi hidroelectrolitic.

-deficit de volum de lichide - pacientul să nu m

49
 din cauza gingivoragiilor şi a prezinte hemoragii;
scaunelor diareice, -pacientul să
manifestat prin alterarea echilibrat
respiraţiei şi circulaţiei hidroelectrolitic;
(polipnee, tahicardie H.T.A., -bolnavulsă nu m
tegumente palide şi uscate); prezinte meteori
-discomfortul din cauza abdominal;
tulburărilor digestive, -bolnavul să a
manifestat prin dureri tegumentele
abdominale şi meteorism mucoasele perian
abdominal; curate şi integre
-modificări ale tranzitului următoarele 3 zile;
intersinal, manifestate prin - pacientul să nu m
scaune diareice decolorate în prezinte ur
număr de 4/zi şi urină hipocrome;
hipocromă în cantităţi mici. - bolnavul să rev
la tranzitul intesti
de 1scaun/zi
următoarele 2 zile.
-dificultate în deplasare şi -bolnavul să nu m
desfăşurarea unei activităţi prezinte dur
normale datorată durerilor în articulare
hipocondrul drept, abdominale;
reumatismului articular şi a -să nu mai prezi
50
 asteniei fizice manifestate dificultate în mers;
prin grimase, gemete, mers -pacientul să
aplecat, oboseală intensă şi recapete intere
prelungită, însoţită de pentru mişcare;
slăbiciune fizică, de scădere -bolnavul să
a capacităţii de lucru menţină integrita
intelectual, adinamie. activităţii articulare
-bolnavul să a
tonusul şi fo
musculară păstrată.
-bolnavul să prezi
stare de confort fi
şi psihic.

-Dificultate în a dormii din

cauza anxietătii, durerii în
hipocondrul drept şi a
durerilor articulare,
manifestată prin oboseală,
somn agitat, superficial;

51
 -deficit ponderal datorită - pacientul să
procesului infecţios hepatic, echilibrat nutriţio
manifestat prin scădere şi hidro-electrolitic
ponderală, inapetenţă, greaţă, -pacientul să ia
vărsături, balonări. greutate 2kg
următoarele 3 zile.

-Modificări ale transitului

intestinal din cauza
procesului infecţios hepatic,
manifestat prin scaune
diareice, decolorate, dese, şi
urini hipercrome.

-dificultate în a se deplasa şi
a desfăşura o activitate
normală, datorită
52
 reumatismului, a durerilor
intense din hipocondrul drept
şi a asteniei fizice,
manifestate prin grimase,
gemete, mers aplecat.
-dificultate în a se alimenta şi -pacientul să nu m
hidrata corespunzător prezinte inapetenţă
datorită inapetenţei, -să fie echilib
manifestată prin adinamie, hidro-electrolitic
uşoară scădere ponderală (1 nutriţional;
kg), astenie fizică, lipsa de -pacientul să respe
forţă, sete intensă. regimul alimen
hepatic.

53
 -dispnee inspiratorie, datorită -pacientul să resp
procesului infecţios hepatic, liber şi uşor pe nas
manifestat prin frecvenţă o frecvenţă de 16-
respiratorie marită, resp/min
amplitudine micşorată, următoarele 24
respiraţie superficială ore.
R=19r/min.

-dificultate în a se alimenta, -bolnavul să nu m

datorităinapetenţei prezinte inapetenţă
manifestată prin adinamie, - să fie echilib
astenie fizică, lipsa de forţă, nutriţional şi hid
sete intensă şi o uşoară electrolitic;
scădere ponderală (1 kg) - pacientul
respecte şisăîntelea
importanţa regimu
hepatic.

54
55
 CAZUL CLINIC III

GRILĂ PENTRU CULEGEREA DATELOR PACIENT D.B.

SURSE DE INFORMARE: pacientul, echipa de susţinere, dosarul anterior, literatură de specialitate.
DATE FIXE:
Nume : D
Prenume: B.
Naţionalitate: Română
Sex: Feminin
Vârsta: 50 ani
Ocupaţia: muncitor
DATE VARIABILE:
Domiciliu: Craiova
Condiţii de locuit: bune, locuieşte într-o casă cu 3 camere, îngrijită.
MOTIVELE INTERNĂRII
Pacienta cunoscută cu hipertensiune de 8 ani se prezintă la Spital cu urmatoarele manifestari: gust
amar, greţuri, vărsături alimentare, meteorism abdominal, durere în hipocondrul drept, urină
hipercromă, coloraţia galbenă a tegumentelor, scaune diareice decolorate, astenie fizică, inapetenta,
anxietate.
DATA INTERNĂRII: 18-03-2018
DATA EXTERNĂRII: 22-03-2018
NUMĂR ZILE SPITALIZARE: 4 zile
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Hepatită Cronică Virală C
ISTORICUL BOLII
În urmă cu 8 ani bolnava a fost internată în spital unde a fost diagnosticată cu hepatită acută cu
virus C pentru care respecta un regim igieno-dietetic.
În acest interval bolnava a avut frecvent episoade de subiecter, astenie, inapetenţă şi
hepatomegalie.
Simptomele actuale care au determinat internarea pacientei sunt: inapetenţă, greaţă, vărsături
alimentare, dureri moderate în hipocondrul drept, meteorism abdominal, gust amar, somnolenţă .
ANTECEDENTE PERSONALE
o În 2010 a fost diagnosticată cu hepatită acută cu virus C;
o De 15 ani este diagnosticată cu reumatism articular acut;
o De 10 ani este luată în evidenţă ca hipertensivă.
CONDIŢII DE VIAŢĂ ŞI DE MUNCĂ: bune, locuieşte într-o casă cu 3 camere, îngrijită, locuieşte
cu soţul şi cu unul din cei doi fii.
EXAMEN OBIECTIV: efectuat de către medic.
STARE GENERALĂ: inapetenţă, gust amar, greţuri, vărsături alimentare, meteorism abdominal,
durere în hipocondrul drept, urină hipercromă, coloraţia galbenă a tegumentelor, scaune diareice
decolorate, astenie fizică, somnolenţă, anxietate .
GREUTATE: 60 kg.
EVALUAREA CELOR 14 NEVOI FUNDAMENTALE
1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie
- Dispnee factorilor psihologici şi emotivi (stare agitată, plânge), manifestată prin polipnee, R=24 r/min,
respiraţie pe gură;
2. Nevoia de a bea şi a manca
- Dificultate în a se alimenta şi hidrata corespunzător, datorită inapetenţei, gingivalogiilor, greţurilor şi
vărsăturilor, manifestată prin astenie fizică, lipsa de forţă, adinamie, o uşoară scădere ponderală, sete
intensă;
- Pacienta nu respectă regimul alimentar hepatic în totalitate, consumă grăsimi, legume greu digerabile,
lactate şi condimente;
- Dificultate în a se alimenta datorată dintitiei cu lipsuri şi a deglutiţiei dificile pentru alimentele solide,
manifestate prin dureri în eoigastru şi gingivoragie.
3. Nevoia de a elimina
- Eliminare inadecvată a urinei şi scaunelor, calitativ şi cantitativ, datorită procesului infecţios hepatic,
manifestată prin urini hipercrome în cantităţi mici şi scaune diareice (datorită intoleranţei la lactoze),
decolorate (albicioase, ca argila).
4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură
- Prezintă dificultate în deplasare şi în desfasăşurarea unei activităţi normale din cauza reumatismului,
asteniei fizice şi a durerilor intense din hipocondrul drept, manifestate prin mers aplecat, cu paşi mici.
5. Nevoia de a dormi şi a se odihni
- Dificultate în a dormi din cauza anxietăţii, durerii moderate în hipocondrul drept, febrei (40 grade),
manifestată prin oboseală, somn agitat, superficial, treziri frecvente.
6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca

57
- Pacienta se poate îmbraca şi dezbrăca singură, are nevoie doar de puţin ajutor;
- Hainele sunt alese adecvat climatului şi locaţiei (cămaşă de noapte).
7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limitele normale
- Prezintă episoade de febră moderată, T=39 grade C;
- Tegumente calde, prezintă frisoane, transpiraţii;
8. Nevoia de a fi curat şi a-şi proteja tegumentele şi mucoasele
- Pacienta are nevoie de ajutor pentru a-şi efectua toaleta corporală, din cauza mobilităţii articulare
limitate;
- Pielea, mucoasa bucală şi buzele sunt uscate datorită deshidratării;
- Prezinta icter la nivelul sclerelor şi tegumentelor, are unghii curate, tăiate scurt;
- Tegumente curate, dar prezintă transpiraţii;
- Bolnava obişnuieşte să-şi facă un duş în fiecare seara.
9. Nevoia de a evita pericolele
- Prezintă discomfort abdominal şi o durere de intensitate mare în hipocondrul drept, manifestată prin
grimase, gemete;
- Nu suportă gândul de a fi spitalizată;
- Dorinţa de a fi acasă alături de soţ, copii, nepoţi;
- Este anxioasă din cauza simptomatologiei pe care o prezintă şi a incertitudinii evoluţiei stării sale de
sănătate, este agitată;
- Prezintă fatigabilitate manifestată prin slăbire fizică, adinamie, lipsa de forţă, imobilizare parţială la
pat.
10. Nevoia de a comunica
- Poate comunica verbal şi non-verbal, însă este mai reticientă faţă de cei din echipa medicală, datorită
anxietăţii şi a schimbării mediului ambiant (a spitalizării);
- Funcţionarea adecvată a organismului de simtacuitate vizuală şi auditivă, sensibilitatea tactilă, gustativă
şi a mirosului.
11. Nevoia de a practica religia
- Pacienta este de religie creştin-ortodoxă, are încredere în Dumnezeu şi se duce des la Biserică;
- Are credinţa în Dumnezeu că o va ajuta să treacă peste acest obstacol al vieţii.
12. Nevoia de a fi util
- Pacienta doreşte să revină cât mai curând acasă;
- Se gândeşte cum o să se descurce soţul ei fără ea la treburile gospodăreşti cu cei 2 nepoţi;

58
13. Nevoia de a învaţa
- Prezintă interes faţă de toate informaţiile şi materialele care descriu boala ei;
- Pacienta este conştientă de necesitatea formării unei noi atitudini şi deprinderi corecte în vederea
obţinerii unei stări de bine.
14. Nevoia de a se recreea
- Pentru a se recreea bolnava croşetează.
TRATAMENT
 Silimarina instant-4 cp/zi
 Metoclopramid 3tb/zi
 Glucoză 10%-2500ml
 Vitaminele B1, B6, C-1 fiola/zi
 Smecta 1plicx3/zi
 Algocalmin-2 fiole/zi
Epicriza şi recomandări la externare
Bolnava cunoscută cu afecţiune hepatică de aproximativ 8 ani, se internează de urgenţă
prezentând febră, inapetenţă, gust amar, greţuri, vărsături, meteorism abdominal, durere în hipocondrul
drept, coloraţia galbenă a tegumentelor, scaune diareice decolorate, astenie fizică, somnolenţă post-
amială, anxietate.
Clinic: prezintă abdomen dureros în epigastru, matitate palpabilă pe flancuri deplasabilă, ficat la
4 cm sub rebordul costal, marginea ascuţită, dură, suprafaţa netedă, splina la 2 cm rebordul costal
stâng, zgomote cardiac ritmice tahicardice, rare raluri bronşice.
Paraclinic: VSH=40/67mm, Hb=9,8g, GPT=42ui, GOT=48ui, electroforeză proteinelor
sferice=PT=79; albumina=56g%; globuline=24%; cholesterol=300mg%; T.Quick=100%.
A urmat tratament cu Omeran 2cp/zi, DeNol 3 cp/zi, Silimarin instant 4cp/zi, Metaspar 4 cp/zi,
Metocopramid 3 cp/zi, Locren 1 cp/zi, Algocalmin 2 fiole/zi.
Evoluţia este favorabilă. Se externează cu următoarele recomandări:
- Regim igieno-dietetic;
- Urmează tratament cu Locren 1cp/zi, Silimarin instant 3cp/zi, Omeran 1cp/zi,
Propanol 1cp/zi;

59
 PLAN DE NURSING
Nume: D.B.
Diagnostic: HEPATITA VIRALĂ C
Diagnostic de nursing Obiective Intervenţii autonome si delegate Evaluare
-dificultate în a respira, - bolnava să - am asigurat o poziţie semişezândă - bolnava susţ
datorată mobilităţii respire liber şi pacientei pentru a-i uşura respiraţia; renunţe la cafe
articulare uşor pe nas cu o -am asigurat un repaus la pat de 10- - prezintă acel
limitate, manifestată prin frecvenţă de 16- 12ore/zi în decubit dorsal sau în - pacienta res
dispnee (năduf), dureri 18r/min în poziţia adoptată de pacientă, care să îi gură P=95p/m
articulare şi abdominale, următoarele 5 faciliteze respiraţia; T.A.=150/90 m
respiraţie pe gură; zile; -am redus efortul fizic al pacientei prin R=24 r/min.
R=24r/min. deservirea acesteia la pat pentru a-i
-Dificultate în a respira, conserva energia;
datorată tahicardiei, -am liniştit pacienta explicându-i că nu
manifestată prin are rost să îşi facă griji dacă urmează
tahipnee. tratamentul medical şi dacă se
P=95p/min; odihneşte;
T.A.=150/90 mmHg. -am asigurat în salon o temperatură şi
umiditate potrivită;
-am învăţat pacienta să renunţe la
obiceiurile dăunătoare (alcool şi
cafea);
-am administrat medicaţia
hepatoprotectoare şi corticoterapia la
 indicaţia medicului:
 silimarin instant 4cp/zi;
 metaspar 4 tb/zi.
-am calculat un regim hiposodat zilnic;
-am calculat la indicaţia medicului:
Metocopramid 3cp/zi; Omeran 2cp/zi;
DeNol 3cp/zi; Propanol 3cp/zi;
-am supravegheat comportamentul
pacientei şi am sesizat semnele de
apariţie a insuficienţei hepatice;
- i-am administrat la indicaţia
medicului medicaţia pentru
hipertensiune: Locren 1cp/zi;

- dificultate în a se - pacienta să nu - i-am redus alimentaţia pe gură; -Aceste caract

alimenta şi hidrata mai prezinte -am făcut bilantul hidric: -se hidrateaz
corespunzător datorită inapetenţă,  intrări 1100 ml/zi; vărsături.
inapetenţei, greţurilor şi greţuri, vărsături; ieşiri 1000 ml/zi.
vărsăturilor alimentare, - să fie echilibrată - i-am suplimentat necesarul de lichide
manifestate prin nutriţional şi la 3000 ml/zi la indicaţia medicului
adinamie, uşoară scădere hidro-electrolic; astfel:
ponderală (3kg), astenie - să
respecte
- 2500 ml Glucoză 1% I.V., restul de 500
fizică, lipsa de forţă, sete regimul alimentar ml (supă de morcovi, ceai de mentă

61
intensă. hepatic. neîndulcit, mucilagiu de orez) le-am
repartizat astfel: la fiecare 3h/100ml
administrate cu linguriţa;
- am instituit pacientei un regim
hidric în prima zi la indicaţia
medicului;
- am recoltat V.S.H., G.P.T., G.O.T.,
electroforeza proteinelor sferice,
colesterol, T.Quick;
- am conştientizat pacienta asupra
importanţei regimului alimentar pentru
înlăturarea simptomelor;
- am cântărit pacienta având iniţial
50kg;
- pentru oprirea vărsăturilor i-am
administrat la indicaţia medicului
Metocopramid 1 f intramuscular;
- am ajutat bolnava în timpul
vărsăturilor.

-eliminarea inadecvata a - pacienta să nu - am hidratat bolnava parenteral prin -aceste caracte

urinei şi scaunelor, mai prezinte perfuzie (glucoză 10% 1000ml, - pacienta
calitativ şi cantitativ, scaune diareice aminofuzin 500ml, ser fiziologic meteorism ab
datorită infecţiei de la decolorate şi 10000ml ), asigurand astfel aportul de
62
nivelul ţesutului hepatic, urină hipercromă vitamine şi săruri minerale necesare decolorate şi u
manifestat prin urina în cantităţi mici; unui metabolism normal;
hipercromă în cantităţi - pacienta să fie - Am administrat medicaţia prescrisă
mici şi scaune decolorate hidratată; de medic : Hemisuccinat de
albicioase (ca argila), - pacienta să Hidrocortizon 200mg x2/zi,
diareice datorită revină la tranzitul Vitaminele: B1, B6, C i.m.,
intoleranţei la lactoză; intestinal de 1 Fitomenadion 1 f, Smecra 1 plic x3/zi;
scaun/zi în - am explicat şi supravegheat
următoarele 3 necesitatea efectuării toaletei perianale
zile; dupa fiecare scaun;
- pacienta să aibă - Am făcut bilanţul hidric măsurând
tegumentele şi ingestia şi excreţia;
mucoasele - am recoltat urină şi scaun pentru
perianale curate şi examene clinice şi bacteriologice în
integre în vederea evaluării funcţiei hepatice;
următoarele 4 - am recoltat sânge pentru
zile; hemocultură;
-pacienta să fie - am asigurat o alimentaţie hidrică, în
echilibrată primele 24-48 ore;
hidroelectrolitic. - am servit pacienta cu ceaiuri
neîndulcite, zarzavaturi, fructe fierte,
coapte, supe, piureuri de zarzavat.
Alimentele sunt desodate;
- am interzis pacientei să consume
63 orice fel de alimente primite în timpul
-hipertermie datorată -bolnava să revină - am administrat la indicaţia medicului - aceste caract
procesului infecţios la temperatura medicaţia antitermică şi cea antalgică
hepatic manifestată prin normală a (Algocalmin şi Piafen 2 fiole
febră moderată; corpului (37 dimineaţa şi seara);
- T=40 grade C, grade C) în - am pus comprese cu apă rece pe
transpiraţii minime, următoarele 2 frunte timp de 15 minute din 3 în 3 ore
cefalee, sete intensă. zile; pe timpul zilei;
-pacienta să - am schimbat aşternuturile ori de câte
prezinte ori a fost necesar;
tegumentele şi - am acoperit perna cu un prosop;
mucoasele curate - am şters-o de transpiraţie pe faţă şi
în următoarele 2 pe corp şi am frecţionat-o cu alcool la
zile; fiecare schimbare a lenjeriei de corp;
- pacienta să fie -am schimbat cămaşa ori de câte ori a
hidratată şi să fost nevoie;
prezinte o stare de - pentru a prevenii frisoanele am
nutriţie adecvată. închis uşa şi geamurile pentru ca
pacienta să nu stea în curent;
- am aerisit salonul ori de câte ori a
fost nevoie;
- am măsurat şi am notat temperatura
zilnic în foaia de temperatura din 2 în
2 ore.

64
-Dificultate în a-şi -asigurarea - i-am asigurat igiena corporală -pacienta prez
efectua toaleta corporală igienei corporale zilnică, toaleta corporală efectuând-o curate;
datorită mobilităţii zilnice a cu ajutorul său; -prezintă în
articulare limitate, pacientei; - i-am schimbat cămaşa de noapte şi tegumentelor ş
prezintă deschidratare -să-şi efectueze lenjeria ori de câte ori a fost nevoie;
din cauza vărsăturilor şi singură igiena - am hidratat pacienta parental;
tranpiraţii, manifestate corporală; - am observat evoluţia acestor
prin piele uscată, ochi -să nu mai caracteristici.
încercănaţi, buze uscate, prezinte
tegumente şi mucoase tegumente şi
icterice. mucoase umede şi
buze uscate;

65
-dificultate în a respira, -pacienta să -am asigurat o poziţie semişezândă - pacienta pre
datorată mobilităţii respire liber şi bolnavei pentru a-i uşura respiraţia; R=24 r/min;
articulare limitate, uşor pe nas cu o -am asigurat repaus la pat de 12-13 - susţine că îi
manifestată prin dispnee frecvenţa de 16- ore/zi în decubit dorsal sau o poziţie (alcool şi cafe
(năduf), dureri articulare 18 r/min în adoptată de pacientă care să-i - respiraţia se
şi abdominale, respiraţie următoarele 3 favorizeze respiraţia; T.A.=150/90 m
pe gură; zile; -i-am indicat pacientei să renunţe la
R=24 r/min; -pacineta să nu viciile sale (cafea şi alcool) pentru că
-dificultate în a respira, mai prezinte îi dăunează stării sale de sănătate;
datorată hipertensiunii tahicardie şi -am asigurat în salon o temperatură şi
arteriale, manifestată prin tahipnee şi să aibă o uminidatate potrivită pentru
tahicardie şi tahipnee. o respiraţie pacientă;
P=95 p/min uşoară. -am redus efortul fizic al pacientei prin
T.A.=150/90 mmHg. deservirea acesteia la pat, pentru a-i
conserva energia;
-am administrat la indicaţia
medicului : Metocropramid 3 cp/zi,
Omeran 2 cp/zi, DeNol 3 tb/zi;
-am administrat la indicaţia medicului
medicaţia hepato-protectoare şi
corticoterapia: Silimarin instant 4
cp/zi, Metaspar 4 tb/zi.

66
-dificultate în deplasare -pacienta con
şi desfăşurarea unei astenică;
activităţi normale -durerile abdo
datorată durerilor în ameliorat;
hipocondrul drept, -pacienta exe
reumatismului articular şi de către medic
a asteniei fizice
manifestate prin grimase,
gemete, mers aplecat,
oboseală intensă şi
prelungită, însoţită de
slăbiciune fizică, de
scădere a capacităţii de
lucru intelectual,
adinamie.
-Dificultate în a dormii
din cauza anxietătii,
durerii în hipocondrul
drept şi a durerilor
articulare, manifestată
prin oboseală, somn
agitat, superficial;
-dificultate în a se -pacienta să nu - am administrat la indicaţia medicului - pacienta nu m
deplasa şi a desfăşura o mai prezinte medicaţia antispamică şi hepato-
67
activitate normală, dureri; protectoare: Hemisuccinat de şi abdominale
datorită reumatismului, a - să nu mai hidrocortizon 200 mgx2/zi, - nu mai prezi
durerilor intense din prezinte Fitomenadion 1 fiolă, Vitaminle B1,
hipocondrul drept şi a dificultate în B3, C i.m. câte o fiolă pe zi;
asteniei fizice, mers; - i-am recomandat repaus la pat 10 ore
manifestate prin grimase, -să-şi recapete pe zi pentru a-şi fortifica organismul;
gemete, mers aplecat. interesul pentru - am redus efortul fizic al pacientei
mişcare. prin deservirea acesteia la pat, pentru
a-i conserva energia;
- i-am asigurat igiena corporală, a
lenjeriei şi a tegumentelor şi
mucoaselor pacientei.

68
-dispnee inspiratorie, -pacienta să - a asigurat o poziţie semişezândă -pacienta resp
datorită procesului respire liber şi pacientei pentru a-i uşura respiraţia; respiratorie de
infecţios hepatic, uşor pe nas cu o - am asigurat în salon o temperatură şi P=83 p/min
manifestat prin frecvenţă frecvenţă de 16- o umiditate potrivită; T.A.=140/70 m
respiratorie marită, 18 resp/min în - am administrat tratamentul la
amplitudine micşorată, următoarele 24 de indicaţia medicului: medicaţia
respiraţie superficială ore. hepatoprotectoare : Silimarin instant 4
R=19r/min. cp/zi, Metaspar 4 tb/zi;
- am calculate un regim hiposodat
zilnic;
- am supravegheat comportamentul
pacientei şi am sesizat semne de
apariţie a insuficienţei hepatice.

-dificultate în a se -bolnava să nu - am alimentat oral şi perfuzabil - pacienta se h

alimenta, mai prezinte pacienta cu: supă de morcovi, ceaiuri - pacienta se a
datorităinapetenţei inapetenţă; neîndulcite, zarzavaturi, fructe fierte, - este echili
manifestată prin - să fie echilibrată coapte, piureuri de zarzavaturi, electrolitic.
adinamie, astenie fizică, nutriţional şi produse lactate;
lipsa de forţă, sete hidro-electrolitic; - am suplimentat necesarul de lichide
intensă şi o uşoară - pacienta să la 3000 ml/zi, la indicaţia medicului;
scădere ponderală (1 kg) respecte şisă - am cântărit zilnic pacienta având
înteleagă iniţial 50 de kg.
importanţa
69
 regimului hepatic.

70
 CONCLUZII

Hepatita C este o afecţiune contagioasă a ficatului 

Virusul hepatic C se transmite în primul rând prin expunerea la sânge infectat, care poate avea
loc în cazul consumatorilor de droguri intravenoase, transfuziilor cu sânge sau produse din sânge,
tatuajelor cu ace/tuş contaminate, echipamentului de hemodializă infectat, rănirilor cu obiecte ascuţite,
comportamentului sexual cu risc crescut, sau pe alte căi.
Aproximativ 10% din persoanele infectate cu hepatită C nu cunosc modul în care au contactat
boala. 

Puţine persoane infectate cu virusul hepatic C prezintă simptome evidente 

Persoanele infectate cu virusul hepatic C nu prezintă de obicei simptome specifice bolii.
Spre deosebire de alte forme de hepatită virală, icterul — îngălbenirea pielii şi a ochilor
cauzată de excesul de bilirubină din sânge şi ţesuturi — poate iniţial să nu apară, până când persoana
dezvoltă ciroză sau fibroză hepatică.
Când simptomele apar totuşi, acestea pot fi uşoare şi pot include oboseală, dureri de stomac şi
urticarie. Din cauza faptului că adesea infectarea cu virusul hepatic C nu prezintă simptome, multe
persoane nu ştiu că au contactat boala şi îi pot infecta şi pe alţii.
Singura cale de a şti dacă aveţi sau nu această boală este efectuarea unui test de sânge pentru
hepatita C.  Singura cale de a şti dacă aveţi hepatită C sunt testele de laborator.
Dacă consideraţi că faceţi parte din grupa de risc pentru această boală, consultaţi un specialist
şi cereţi să fiţi testat.

BIBLIOGRAFIE

1. Breviar de explorări funcţionale şi de îngrijiri speciale acordate bolnavului, ediţia a IIa,

1994;
 2. Borundel Corneliu “Medicina internă pentru cadre medii”, Editura All, Vol.II

3. Ciurea Paulina, Ciurea T. “Hepatologie clinică”- Editura Medicală Universitară, Craiova

2000, pag. 203-209;

4. Ciurea T., “Hepatite cronice virale”, Editura Universitara Craiova 2003, pag. 93-103;

5. Grigorescu M., Pascu O., “Tratat de gastro-enterologie clinică” vol II, Editura Tehnică
1997, pag 1-64;

6. Grigorescu D., “Boli Interne” vol. II, Editura Naţională 1998, pag. 969-988;

7. Ioniţă Ana, Oproiu A., “Hepatita cronică în medicina internă, sub redacţia Gherasim L.”,
Editura Medicală 1999, pag. 765-831;

8. Titircă L., “Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii medicali”, Editura Viaţa
Medicală Românească, Bucureşti 2004, pag. 287-293;

9. Titircă L., “Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali”, Editura Viaţa
Medicală Românească 1996;

10. Titircă L., “Ghid de nursing”, Editura Viaţa Medicală Românească 1995.

72