Boala Crohn Bun

ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ
„DOCTOR LUCA” CERNICA

Specializare: Asistent medical generalist
LUСRΑRΕ DE DIPLOMĂ
Coordonatori, Αbsolvеnt,
Dr. Daniela Aramă Oana Ioniţă
Asist. Magdalena Roman
Bucureşti
2020
ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ
„DOCTOR LUCA” CERNICA
Specializare: Asistent medical generalist
1
LUCRARE DE DIPLOMĂ
ÎNGRIJIREA
PACIENTULUI CU BOALA CROHN
Coordonatori, Αbsolvеnt,
Dr. Daniela Aramă Oana Ioniţă
Asist. Magdalena Roman
BUCUREŞTI
2020
2
Declaraţie
,,Am învăţat că oricum ai tăia, orice lucru are două feţe!
Am învăţat că poți continua încă mult timp după ce ai spus că nu mai poți”.
(Octavian Paler)
ARGUMENT/MEMORIU EXPLICATIV
Scopul lucrării mele este acela de a evidenția problemele de îngrijire specifice pentru un
pacient cu boala Crohn.
Mi-am ales această tema din trei considerente:
· Nu se vorbește des despre această afecțiune, deși în ultimii ani s-a înregistrat o
incidența crescută în țările aflate în plin proces de industrializare și
occidentalizare.
· Pacienții vorbesc foarte rar despre ea, sau o subestimează, lucru ce duce la
diagnostice neclare sau la tratamente nepotrivite. Din nefericire, atât din punct de
vedere fizic, psihic și social, boală Crohn poate avea consecințe severe.
· Am făcut cunoștință cu ea în mod direct atunci când mi-am îngrijit propriul copil
suferind de această boală, atât în perioada internării cât și în afară ei. Da, pacienta
pe baza căreia mi-am constituit studiul de caz este copilul meu.
Această experiență m-a învățat că este foarte important să înțeleg cât mai multe lucruri
despre această boală și despre modul în care poate afecta viață pacientului. De asemenea, m-a
ajutat să descopăr că este esențial să-ți înveți pacientul pas cu pas, cum să înceapă să-și
gestioneze corect simptomele și igienă de viață pentru a avea șanse foarte bune la o viață
împlinită.
Din planul de îngrijire ce l-am relat în lucrare cât și din experiență dobândită în practică din
spital, am încercat să evidențiez faptul că nursingul își are rădăcini în nevoile fundamentale ale
individului, învățând faptul că orice ființă umană, bolnavă sau sănătoasă este motivată de dorința
de a trăi.
Asistență este cea care trebuie să cunoască nevoile specifice fiecărui pacient, să reprezinte
dorința acestuia de a trăi pentru cel ce și-a pierdut speranța, să devină glasul pentru cel care nu
poate vorbi, să fie sursă de hrană spirituală pentru cel care nu poate să se documenteze.
Lucrarea de față pune accentul pe funcția îndeplinită de asistență, aceea de a-l ajută pe
omul bolnav să-și recapete sănătatea pierdută, să o păstreze, să-i inspire optimism, să-i redea
speranța și dorința de a se vindecă și trăi.

5
Cuprins
CAPITOLUL I - NOTIUNI INTRODUCTIVE
1.1 Definitie
1.2 Clasificare
1.3 Etiologie
1.4 Epidemiologie
CAPITOLUL II – NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE

2.1 Notiuni de anatomie
2.2 Notiuni de fiziologie
CAPITOLUL III – NOTIUNI DE ANATOMOPATOLOGIE SI FIZIOPATOLOGIE

3.1 Notiuni de anatomopatologie
3.2 Notiuni de fiziopatologie
CAPITOLUL IV- SIMPTOMATOLOGIE
CAPITOLUL V – INVESTIGATII DE LABORATOR
CAPITOLUL VI- EVOLUTIE SI PROGNOSTIC

6.1 Evolutie
6.2 Prognostic
CAPITOLUL VII- TRATAMENT SI COMPLICATII
7.1 Tratament
7.2 Complicatii
CAPITOLUL VIII – STUDIU DE CAZ
6
CAPITOLUL I - NOȚIUNI INTRODUCTIVE
1.1 Definiție
Boală Crohn (enterita regională) este o inflamație cronică ulcero-constrictiva care

afectează de cele mai multe ori ileonul terminal și colonul (boală se poate localiza însă în
orice segment al tractului gastro-intestinal). Boală Crohn este boală adultului tânăr (15 -
30 ani), dar poate apare și la vârste mai înaintate, cu incidența egală la femei și bărbați. Se
manifestă clinic prin dureri adbominale, diaree, febra, sindrom de malabsorbtie. În fazele
avansate poate apărea obstrucție intestinală, că urmare a stricturilor consecutive fibrozei,
precum și fistule între diferite porțiuni intestinale sau între intestin și vezica urinară,
vagin, piele.
Morfopatologic, două trăsături esențiale caracterizează boală Crohn: afectarea tuturor

straturilor peretelui intestinal și caracterul segmentar, discontinuu al leziunilor (porțiuni de
intestin lezat alternează cu zone normale)[1]. Peretele segmentului de intestin afectat este
îngroșat, edematiat și apoi fibrozat iar lumenul îngustat. Pe suprafață mucoasei se observă
ulcerații liniare sau serpiginoase, de profunzime variabilă, unele adancindu-se progresiv și
transformându-se în fistule. Limfonodulii mezenterici sunt adeseori măriți în volum,duri și
aderenți între ei. Cu timpul se produce coalescență anselor intestinale lezate, care comunica
între ele prin traiecte fistuloase. Fistulele se pot deschide în organele vecine- vezica urinară,
uter, vagin, piele, în cavitatea peritoneală, formând abcese, în mezenter sau retroperitoneal.
Microscopic, modificările caracteristice bolii Crohn sunt: reacțiile inflamatorii cronice cu

infiltrat limfocitar macrofagic, plasmocitar și granulocitar și cu fibroză afectând toată
grosimea peretelui intestinal; prezența mai ales în submucoasa a granuloamelor necazeoase,
constituite din celule epiteloide, limfocite și uneori celule gigante; dilatația și fibrozarea
vaselor limfatice; agregate limfoide, uneori cu centri germinativi, în toate straturile peretelui
intestinal. Deși prezența granuloamelor este foarte sugestivă pentru diagnosticul de boală
Crohn, absenta lor nu il exclude esential ramanand caracterul transmural al reactiilor
inflamatorii.
[1] Bernell, O, Lapidus, A, Hellers, G. Recurrence after colectomy în Crohn's colitis. Dis Colon Rectum 2001;
Camma, C, Giunta, M, Rosselli, M, Cottone, M. Mesalamine în the maintenance treatment of Crohn's disease: a
meta-analysis adjusted for confounding variables. Gastroenterology 1997;
Cohen, RD, Tsang, JF, Hanauer, SB. Infliximab în Crohn's disease: First anniversary clinical experience. Am J
Gastroenterol 2000;
1.1 Clasificare
În funcţie de topografie, boala Crohn se poate prezenta ca:

–Boală Crohn ileo-colică (majoritatea cazurilor)
–Boală Crohn localizată strict la nivelul intestinului subţire
–Boală Crohn localizată strict la nivelul colonului
–Boală Crohn perianală
–Boală Crohn localizată la nivelul tubului digestiv superior (cea mai rară formă)
În funcţie de aspectul clinico-patologic, există următoarele forme de boală Crohn:
–formă inflamatorie[1]
–formă stenozantă
–formă penetrantă sau fistulizantă
1.3 Etiologie
Cauzele coliței ulceroase și ale bolii Crohn rămân necunoscute, anumite caracteristici
ale acestor boli au sugerat diferiți factori care ar putea fi implicați: factori genetici,
imunologici și psihologici.
Bolile inflamatorii digestive sunt mult mai frecvente la albi, apar cu frecvența crescută
la evrei și prezintă anumite caracteristici familiale. Acestea sugerează posibilitatea existenței
unei predispoziții genetice pentru aceste boli.
Incidența crescută a bolii Crohn la gemenii monozigoți constituie argumente puternice

în favoarea unei componente genetice. Studiile privind identificarea unor markeri genetici
care ar putea avea valoare la indivizii susceptibili (de exemplu, antigene de histocompati
bilitate) nu au condus la determinarea nici unui marker.
Natură inflamatorie cronică a acestor afecțiuni a determinat un studiu aprofundat

pentru depistarea unei cauze infecțioase. În ciuda numeroaselor încercări de identificare a
unor agenți bacterieni, fungici sau virali cunoscuți, până acum nu a fost izolat nici unul.
Rapoartele preliminare despre izolarea unor variante transmisibile de Pseudomonas sau a
unor agenți cu efecte citopatice necesită să fie încă confirmate.
Probabil că aceste antigene permit accesul la celulele imunocompetente, secundar

lezării epiteliului. În plus, BII a fost descrisă în asociație cu agamaglobulinemia, că și cu
deficitul de IgA, provocând controverse în ceea ce privecte rolul anticorpilor umorali. De
asemenea, pentru explicarea manifestărilor extraintestinale ale BII au fost implicate
și complexeleimune. Deci există exemple clare de leziuni tisulare produse de complexe imune,
studii care au utilizat tehnici specifice de detectare nu au demonstrat o crectere a frecvenței
complexelor imune la pacienții cu BII[2].
Deoarece multe din aceste modificări pot să dispară în perioadele de remisiune ale
bolii, probabil că ele reprezintă fenomene secundare. La nivelul mucoasei pacienților cu BII
au fost descrise multe anomalii asociate ale imunității.

1.4 Epidemiologie
Caracteristicile epidemiologice și etiologice ale bolii Crohn și coliței ulceroase se

suprapun într-o oarecare măsură ci vor fi discutate, de aceea, împreună. Aceste afecțiuni sunt
mult mai frecvente la albi decât la negri și asiatici, având o incidența crescută (de trei până la
șase ori) la evrei față de alte nații.
Sunt afectate în mod egal ambele sexe. Incidența și prevalența celor două boli diferă
puțîn, majo ritatea studiilor arătând că mai frecvența este colită ulceroasă.
În Statele Unite ci Europa de Vest, colită ulceroasă (incluzând și prostită ulceroasă)
are o incidența de 6-8 cazuri la 100.000 locuitori și o prevalența estimată de 70-150 de cazuri
la 100.000 locuitori.
Incidența estimată a bolii Crohn este de aproximativ 2 cazuri la 100.000 locuitori, iar
prevalen.a estimată este de 20-40 cazuri la 100.000 locuitori. Mulți consideră că incidența
bolii Crohn (în specială celei colonice) este în creștere.
În Europa de Vest ci America de Nord, prevalența bolii Crohn a crescut de 5 ori mai
rapid decât cea a coliței ulceroase. Deci vârful de incidența al ambelor boli a fost raportat între
15 ci 35 de ani, ele au fost observate în toate decadele de vârstă. S-a raportat o incidența
familială crescută, estimativ 2-5% din persoanele cu boală Crohn sau colită ulceroasă având
una sau mai multe rude de sânge afectate.[3]

CAPITOLUL II – NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE
2.1 Noțiuni de anatomie
Aparatul digestiv (canalul alimentar sau tractul gastrointestinal), reprezintă ansamblul de

organe cu rol de a transformă fizic şi chimic alimentele, în scopul asimilării lor şi de a elimina
reziduurile ce nu au putut fi digerate.
· esofag, parte a tractului digestiv, esofagul este un tub musculomucos, lung de 25-
30 cm cu funcţia de transport a hranei şi care leagă faringele de stomac. Pereţii săi
musculari produc contracţii ondulătorii, care ajută la transportarea alimentelor.
· stomac, aici hrană este transformată în pastă, cu ajutorul acizilor existenţi la

nivelul stomacului
Aici are loc absorbţia apei şi a mineralelor neabsorbite. Intestinul gros este format din:
· cecum (cecul) - prima parte a intestinului gros, situat între ileon şi colon. De
cecum este ataşat apendicele. În cecum se află flora intestinală;
· colon (colon ascendent, colon transvers, colon descendent, colon sigmoid) - aici
este absorbită apă rămasă în alimente;
· rect, canal cu pereţi musculoşi unde sunt depozitate materiile fecale;
· anus, partea finală a rectului, folosit pentru eliminarea materiilor fecale.
Organe anexe - organele anexe aparatului digestiv au rol doar în digestie. Acestea sunt ficatul,
vezica biliară şi pancreasul[4].
Ø ficat - produce bilă, neutralizează toxinele din organism, prelucrează şi depozitează

numeroase vitamine şi o serie de microelemente esenţiale;
Ø vezica biliară (colecistul) - rezervor temporar al bilei. Este unită cu ficatul, de unde
primeşte bilă, şi cu duodenul, unde eliberează bilă, necesară digestiei grăsimilor;
Ø pancreas - organ care îndeplineşte două funcţii majore: exocrină (produce sucul pancreatic
care conţine enzime digestive) şi endocrină (produce mulţi hormoni importanţi,incluzând şi
insulină).[5]
[1] Bernell, O, Lapidus, A, Hellers, G. Recurrence after colectomy în Crohn's colitis. Dis Colon Rectum 2001;

Caracteristicile epidemiologice si etiologice ale bolii Crohn si colitei ulceroase se

suprapun intr-o oarecare masura ci vor fi discutate, de aceea, impreuna. Aceste afectiuni sunt
mult mai frecvente la albi decat la negri si asiatici, avand o incidenta crescuta (de trei pana la
sase ori) la evrei fata de alte natii.
Sunt afectate in mod egal ambele sexe. Incidenta si prevalenta celor doua boli difera
putin, majo ritatea studiilor aratand ca mai frecventa este colita ulceroasa.
In Statele Unite ci Europa de Vest, colita ulceroasa (incluzand si prostita ulceroasa)

are o incidenta de 6-8 cazuri la 100.000 locuitori si o prevalenta estimata de 70-150 de cazuri
la 100.000 locuitori.
Incidenta estimata a bolii Crohn este de aproximativ 2 cazuri la 100.000 locuitori, iar
prevalen.a estimata este de 20-40 cazuri la 100.000 locuitori. Multi considera ca incidenta
bolii Crohn (in speciala celei colonice) este in crestere.
In Europa de Vest ci America de Nord, prevalenta bolii Crohn a crescut de 5 ori mai
rapid decat cea a colitei ulceroase. Deci varful de incidenta al ambelor boli a fost raportat intre
15 ci 35 de ani, ele au fost observate in toate decadele de varsta. S-a raportat o incidenta
familiala crescuta, estimativ 2-5% din persoanele cu boala Crohn sau colita ulceroasa avand
una sau mai multe rude de sange afectate.1
CAPITOLUL II – NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
2.2 Notiuni de fiziologie
Deglutiţia sau înghiţirea constǎ în totalitatea actelor (contracţii musculare etc.), care fac ca
bolul alimentar sǎ treacǎ din cavitatea bucalǎ, prin faringe, în stomac.
Deglutiţia se desfǎşoarǎ în trei timpi: timpul bucal, timpul faringian şi timpul esofagian.
Actul deglutiţiei apare la începutul declanşǎrii lui ca un act voluntar. Din momentul în care
bolul alimentar atinge mucoasa faringianǎ, acest lucru devine involuntar, reflex.
Coordonarea tuturor actelor ce favorizeazǎ deglutiţia este fǎcutǎ de centrul deglutiţiei din
bulb.
Digestia alimentelor presupune:

1
D'Haens, G, Verstraete, A, Cheyns, K, et al. Bone turnover during short-term therapy with methylprednisolone
or budesonide in Crohn's disease. Aliment Pharmacol Ther 1998;
Feagan, BG, Yan, S, Bala, M, et al. The effects of infliximab maintenance therapy on health-related quality of
life. Am J Gastroenterol 2003;
Laine, L, Hanauer, SB. Considerations in the management of steroid-dependent Crohn's disease.
Gastroenterology 2003;
Lautenbach, E, Berlin, JA, Lichtenstein, GR. Risk factors for early postoperative recurrence of Crohn's disease.
Gastroenterology 1998;
Activitatea motorie a tubului digestiv realizată de fibrele musculare din pereţii tubului
digestiv;
Digestia mecanică, fizică şi chimică a substanţelor organice din alimente, până se obţin
substanţe cu molecule simple ce pot fi absorbite de celule.
Digestia mecanică cuprinde trei categorii de fenomene2:
 Transformarea alimentelor ingerate în fragmente relativ mari şi solide, în

particule mici şi moi, uşurând digestia chimică;
 Amestecarea conţinutului tubului digestiv cu sucurile digestive, proces care

favorizează transformările chimice şi absorbţia;
 Progresia (transportul) alimentelor de-a lungul tubului digestiv şi eliminarea

resturilor nedigerate.
Digestia chimică cuprinde transformările chimice pe care le suferă substanţele

alimentare în timpul tranzitului lor prin tubul digestiv. Aceste transformări de tip hidrolitic se
datoresc acţiunii substanţelor prezente în sucurile digestive.
Bolul alimentar îmbibat cu salivǎ este supus transformǎrilor chimice ale fermenţilor
polivari pânǎ ce este desfǎcut şi pǎtruns în sucul gastric acid, moment când înceteazǎ
activitatea amilazei salivare din cauza mediului acid inhibitor.
Metabolizarea în ficat a nutrimentelor: glucoză,aminoacizii, acizi graşi şi glicerina.
Totalitatea transformărilor mecanice şi chimice pe care le suferă alimntele în cavitatea

bucală poartă denumirea de digestie bucală. Transformările mecanice sunt realizate prin actul
masticaţie, iar cele chimice prin acţiunea enzimelor existente în saliva.
Digestia bucală se caracterizează indeseobi prin procese mecanice, datorită căror

alimentele sunt fărâmiţate şi amestecate cu salivă. Saliva uşurează actul masticaţiei şi
2
Leicester, RJ, Ritchie, JK, Wadsworth, J, et al. Sexual function and perineal wound healing after
intersphincteric excision of the rectum for inflammatory bowel disease. Dis Colon Rectum 1984;
Leiper, K, Morris, AI, Rhodes, JM. Open label trial of oral clarithromycin in active Crohn's disease. Aliment
Pharmacol Ther 2000
formarea bolului alimentar, contribuind astfel, prin enzimele care le conţine, la transformările
chimice ale alimentelor.3
Aparatul digestiv are ca funcţie principală digestia şi absortia substanţelor alimentare,

deci joacă un rol esenţial în nutriţia organismului. Prin digestie înţelegem totalitatea
transformărilor mecanice, fizice şi chimice pe care le suferă alimentele în diferite segmente
ale tubului digestiv.
Ca urmare a acestor transformări, moleculele complexe, insolubile ale alimentelor

(glucide, lipide, proteine) sunt descompuse în molecule simple, solubile, care pot trece din
tubul digestiv (mediul extern) în sânge sau limfa (mediul intern).
În procesul de digestie intervin enzimele secretate de glandele din mucoasa tubului

digestiv şi glandele anexe ale acestuia. Digestia se produce numai în acele segmente ale
tubului digestiv în care se secretă enzime specifice şi anume în cavitatea bucală (digestia
bucală), în stomac (digestia gastrică) şi în intestinul subţire (digestia intestinală).
Prin absorţie se înţelege trecerea substanţelor nutritive din lumenul intestinal în sânge
şi limfa. Procesul de absorţie are loc pe toată întinderea tubului digestiv, dar organul principal
specializat pentru această funcţie este intestinul subţire.
Alături de aparatul circulator şi respirator, aparatul digestiv asigura organismului

materialul necesar funcţiilor vitale, acoperă pierderile energetice, înlocuieşte materialul uzat şi
produce elementele necesare dezvoltării organismului.
Bătăile inimii, digestia, urcatul unei scări, scrisul unei scrisori, menţinerea constantă a
temperaturii corpului şi orice activitate se desfăşoară cu un consum de energie. Această
energie provine din alimente şi este valorificata şi transformată în organism potrivit
necesitaţilor. Sub marea lor diversitate, alimentele sunt combinaţii a trei substanţe nutritive
complexe, numite substanţe nutritive sau nutrimente: glucidele (zaharurile), protidele
(albuminele) şi lipidele (grăsimile).4
3
Lichtenstein, GR, Keenan, G, Vreeland, MG, Chen, DM. Infliximab tolerability in Crohn's disease patients
(abstract). Am J Gastroenterol 2001;
Lichtenstein, GR, Yan, S, Bala, M, Hanauer, S. Remission in Patients with Crohn's Disease is Associated with
Improvement in Employment and Quality of Life and a Decrease in Hospitalizations and Surgeries. Am J
Gastroenterol 2004;
4
Lichtenstein, GR, Keenan, G, Vreeland, MG, Chen, DM. Infliximab tolerability in Crohn's disease patients
(abstract). Am J Gastroenterol 2001;
Acestea, la rândul lor, sunt compuse din combinaţii chimice mai simple ca: glucoză,
zahăr cu 6 atomi de carbon, acizi amânaţi, constituenţi de bază ai protidelor şi, în sfârşit, acizi
graşi şi glicerina, care intra în compoziţia lipidelor.
Rolul nutrimentelor în organism este diferit. Glucidele şi lipidele sunt folosite ca sursa
de energie propriu-zisă, fiind deci substanţe cu rol energetic. Spre deosebire de acestea,
protidele au rolul de a repara uzura continuă a ţesuturilor care compun organismul,adică au un
rol plastic.
Este de la sine înţeles că hrana trebuie să aducă organismului tot atâta energie, cât
consuma acesta. Când hrana este sub necesităţi, organismul, spre deosebire de o maşină în
criză de combustibil, nu se opreşte.
Lichtenstein, GR, Yan, S, Bala, M, Hanauer, S. Remission in Patients with Crohn's Disease is Associated with
Improvement in Employment and Quality of Life and a Decrease in Hospitalizations and Surgeries. Am J
Gastroenterol 2004;
CAPITOLUL III – NOTIUNI DE ANATOMOPATOLOGIE SI FIZIOPATOLOGIE
3.1 Notiuni de anatomopatologie
3.2 Notiuni de fiziopatologie
Boala Crohn este o afectiune cronica, cu acutizari si remisiuni care poate dura toata
viata. Gravitatea afectiunii difera de la un pacient la altul, unele persoane relateaza simptome
usoare, pe cand altele prezinta simptome si complicatii grave.
In unele cazuri rare, simptomele pot evolua si pot determina decesul persoanei (de
obicei prin complicatii locale-fistule, ocluzii intestinale, necroze intestinale). Deoarece in
boala Crohn este afectata absorbtia normala a nutrientilor alimentari, in timp pot aparea
diferite deficiente nutritionale (vitamine liposolubile, vitamina B12, acidul folic), anemia
(prin pierdere de sange de la nivelul ulceratiilor intestinale, prin deficit de vitamina B12, acid
folic si prin inflamatie). De asemenea, persoanele cu boala Crohn, au o predispozitie crescuta
pentru aparitia litiazei biliare si litiazei renale (pietre la nivelul colecistului, respectiv a
rinichiului)5.
In boala Crohn cu o evolutie trenanta, indelungata, poate aparea inlocuirea tesutului

inflamat sau ulcerat cu un tesut de granulatie (cicatrice), favorizand astfel aparitia obstructiei
intestinale (blocaje intestinale). Aceasta complicatie este destul de des intalnita in aceasta
afectiune si stopeaza tranzitia fiziologica (normala) a alimentelor. Ocluziile intestinale pot fi
determinate si de inflamatia accentuata a intestinului, care insa poate fi ameliorata prin
administrarea medicatiei antiinflamatorii. Majoritatea cazurilor de ocluzie intestinala necesita
insa tratament chirurgical. In cazul in care boala se complica prin aparitia fistulelor, exista un
risc mare de infectie la acest nivel (peritonite, infectia peretelui abdominal, etc).
Boala Crohn cu o evolutie mai indelungata de 8-10 ani, creste riscul aparitiei
neoplasmului intestinal. Riscul de aparitie al cancerului colorectal este mai mare in randul
pacientilor cu rectocolita ulcerohemoragica decat in cazul celor cu boala Crohn. Este foarte
important screeningul (detectarea precoce) a cancerului colorectal , deoarece in stadiile
5
Ljung, T, Karlen, P, Schmidt, D, et al. Infliximab in inflammatory bowel disease: clinical outcome in a
population based cohort from Stockholm County. Gut 2004;
Lochs, H, Mayer, M, Fleig, WE, et al. Prophylaxis of postoperative relapse in Crohn's disease with mesalamine:
European Cooperative Crohn's Disease Study VI. Gastroenterology 2000;
Martel, P, Betton, PO, Gallot, D, Malafosse, M. Crohn's colitis: Experience with segmental resections; results in
a series of 84 patients. J Am Coll Surg 2002
incipiente acesta poate fi tratat cu succes.
Dintre complicatiile mai rare, dar grave a bolii Crohn, amintim, pancreatita si pericardita
(inflamatia foitei care inveleste inima).6
Factori de risc
Factorii care pot agrava simptomele bolii Crohn si pot duce la complicatii sunt
urmatorii:
- administrarea anumitor medicamente
- infectii
- tulburari hormonale (este mai frecventa in randul femeilor)
- stresul accentuat
- fumatul.
Factorii de risc in aparitia bolii Crohn sunt urmatorii:

- istoric familial de boala Crohn. Rudele de gardul I, ale bolnavilor cu boala Crohn (copii,
frati, surori) au un risc crescut de a dezvolta si ei boala;
- fumatul;
- populatiile de evrei Ashkenazi.
CAPITOLUL IV- SIMPTOMATOLOGIE
Datorita faptului ca boala Crohn are o componenta imuna, exista o afectare si a altor
organe, precum ochii (tulburari vizuale), articulatiile (dureri articulare), rash cutanat (eruptii
cutanate) sau ficatul (inflamatia tesutului si cailor biliare). Exista mai multe afectiuni cu
simptome asemanatoare bolii Crohn, cele mai des intalnite in clinica medicala fiind
diverticulita si abcesele intestinale.
6
Ljung, T, Karlen, P, Schmidt, D, et al. Infliximab in inflammatory bowel disease: clinical outcome in a
population based cohort from Stockholm County. Gut 2004;
Lochs, H, Mayer, M, Fleig, WE, et al. Prophylaxis of postoperative relapse in Crohn's disease with mesalamine:
European Cooperative Crohn's Disease Study VI. Gastroenterology 2000;
Martel, P, Betton, PO, Gallot, D, Malafosse, M. Crohn's colitis: Experience with segmental resections; results in
a series of 84 patients. J Am Coll Surg 2002
Simptomele bolii Crohn:
- dureri abdominale cronice si recidivante, descrise de pacient ca si crampe intense si

intermitente. Durerea abdominala poate varia de la un caz la altul, intre o durere difuza si mai
putin intensa, pana la o durere intensa si progresiva. Abdomenul pacientilor cu boala Crohn,
poate fi sensibil la palpare7;
- diareea, cu un numar mare de scaune, de cele mai multe ori intre 10 si 20 de scaune moi,
mucoase, mai rar mucopurulente (in cazurile complicate). Uneori pacientul relateaza aparitia
unor scaune nocturne;
- scaderea apetitului alimentar, anorexie;
- febra, mai ales pe parcursul perioadelor de acutizare (datorate inflamatiei). Febra ridicata
poate semnifica aparitia unor complicatii, precum infectia ulceratiilor intestinale sau formarea
de abcese (colectii purulente);
- scaderea in greutate, datorata in special diareei si lipsei poftei de mancare;
- anemia (scaderea numarului de globule rosii-hematii din sange), care apare secundar
pierderilor de sange prin hemoragii intestinale (de la nivelul ulceratiilor) si inflamatiei
caracteristice bolii.
7
Matsuhashi, N, Nakajima, A, Suzuki, A, et al. Long-term outcome of non-surgical strictureplasty using metallic
stents for intestinal strictures in Crohn's disease. Gastrointest Endosc 2000
Olaison, G, Smedh, K, Sjodahl, R. Natural course of Crohn's disease after ileocolic resection: endoscopically
visualised ileal ulcers preceding symptoms. Gut 1992;
Otley, A, Steinhart, A. Budesonide for induction of remission in Crohn's disease. Cochrane Database Syst Rev
2005;
Simptomele bolii Crohn cu localizare la nivelul anusului includ:
- fistule (leziuni ale peretelui intestinal, cu formarea unor traiecte anormale intre intestin si
organele invecinate). Aceste fistule sunt cauzate de inflamatia si ulcerarea straturilor peretelui
intestinal. Fistulele se pot forma intre 2 portiuni diferite a intestinului (fistule entero-enterice)
sau intre intestin si organele invecinate (entero-vaginala, entero-rectala, entero-vezicala). In
unele cazuri, fistula poate fi primul semn clinic al bolii Crohn;
- abcese intestinale (colectii purulente); 8
- fisuri anale (rupturi mici ale mucoasei anale);
- formatiuni anale asemanatoare hemoroizilor, cauzate de inflamatia mucoasei anale.
Boala Crohn poate cauza simptome si in afara tubului digestiv:

- artralgii (dureri ale articulatiilor), artrite migratorii (umflarea, inflamatia articulatiilor),
uneori independent de boala initiala, putand aparea artrita reumatoida
- iritatii, iridociclita, uveita, conjunctivita (afectiuni inflamatorii a ochiului), care pot cauza
tulburari vizuale grave
- rash cutanat (eruptii la nivelul pielii), eritem nodos, afte, ulcere la nivelul cavitatii bucale
8
2005;
- boli hepatice, precum colangita si pericolangita (inflamatia cailor biliare)
- tromboze (formarea de cheaguri), vasculite (inflamatia vaselor sanghine).
Majoritatea femeilor cu boala Crohn, pot ramane insarcinate si nasc copii sanatosi, insa
simptomele bolii se pot agrava in primele 3 luni de sarcina (primul trimestru). De asemenea,
majoritatea medicamentelor folosite in tratamentul bolii Crohn, pot fi utilizate si pe parcursul
sarcinii.
CAPITOLUL V – INVESTIGATII DE LABORATOR
Diagnosticul bolii Crohn se realizeaza pe baza anamnezei si examenului clinic general

si este confirmat de biopsia intestinala.
Colonul si rectul pot fi examinate numai prin efectuarea unei colonoscopii sau
sigmoidoscopii. Aceasta metoda consta in introducerea prin anus a unui aparat alcatuit dintr-
un tub lung, flexibil, prevazut cu fibre optice si care este conectat la un monitor capabil sa
redea imagini din interiorul intestinului.9
Colonoscopia este mai eficienta in acest caz, deoarece poate examina intreg intestinul
gros (colonul), rectosigmoidoscopia in schimb, poate examina doar portiunea terminala a
tubului digestiv (ultimii 60 de centimetri). Ambele metode permit efectuarea unei biopsii care
este necesara pentru confirmarea diagnosticului de boala Crohn. Examenele complementare
precum tranzitul baritat, computer tomografia (CT) sau rezonanta magnetica nucleara (RMN),
pot fi utilizate cu succes in diagnosticul unor complicatii a bolii Crohn, precum fistulele
enterale.
Un examen de laborator al scaunului este util pentru identificarea unor produse
patologice de la nivelul intestinului (sange, leucocite-globule sanghine albe, care apar in
infectii, puroi, bacterii sau paraziti).
1. Testele coprocitologice (identifica celule anormale in scaun) sau examenul

coproparazitologic (identifica agenti patogeni in scaun) sunt utile in diagnosticul diferential al
bolii Crohn, deoarece exclude alte afectiuni intestinale cu simptome asemanatoare (sindromul
colonului iritabil). Prezenta leucocitelor in scaun indica inflamatia intestinului si o posibila
infectie cu aceasta localizare si exclude diagnosticul de colon iritabil. Sindromul colonului
iritabil este o afectiune de ordin functional si care are simptome mai putin grave decat boala
Crohn.
2. Examenul scaunului se poate realiza ori de cate ori exista acutizari a bolii si poate
fi preluat si pe parcursul efectuariicolonoscopiei sau sigmodoscopiei.
9
2005;
Alte examinari utile in diagnosticul bolii Crohn si al complicatiilor acesteia sunt
reprezentate de urmatoarele:
- radiografia abdominala, care poate oferi imagini ale intestinului si organelor invecinate.
Aceasta examinare este utila in diagnosticul unor complicatii grave ale bolii Crohn,
precum ocluzia intestinala10;
- tranzitul baritat, care consta in administrarea orala a unei substante de contrast, urmand ca
apoi sa se efectueze mai multe radiografii, in functie de pasajul acesteia prin tubul digestiv
- endoscopia digestiva superioara, care consta in introducerea prin cavitatea bucala a unui tub
prevazut cu fibre optice, capabil sa redea imagini video ale esofagului, stomacului si primei
parti a duodenului;
- irigografia, care este o metoda de investigatie care consta in efectuarea unei clisme baritate,
ca apoi sa se realizeze radiografii care ofera imagini ale intestinului gros. Aceasta tehnica
permite investigarea colonului si rectului, fiind folosita frecvent in patologia intestinala;
- tomografia computerizata (CT), care se realizeaza cu ajutorul unui aparat care foloseste raze
X si care poate reda imagini detaliate ale intestinului si celorlalte organe abdominale;
- rezonanta magnetica nucleara (RMN), care foloseste un camp electromagnetic in combinatie
cu unde radio, capabile sa ofere imagini ale tuturor organelor si tesuturilor intraabdominale;
- videocapsula endoscopica, care este o tehnica noua si consta in inghitirea unei camere video
mici, capabile sa preia imagini din interiorul tractului digestiv, de pe tot traiectul acestuia.
Capsula parcurge intreg tractul digestiv in aproximativ 10-48 de ore si este apoi eliminata la
nivelul anusului. Imaginile inregistrate sunt apoi transferate intr-un calculator care poate
identifica diferite anomalii de la nivelul tubului digestiv. Testele sanguine standard si testele
urinare pot identifica prezenta anemiei, inflamatiei sau malnutritiei. In functie de simptomele
prezente, se pot efectua anumite teste precum rata de sedimentare a eritrocitelor (VSH) sau
titrul proteinei C reactive (PCR), care pot semnala prezenta unei infectii sau inflamatii.
Biopsia este un alt test extrem de important in diagnosticul bolii Crohn. Aceasta
se poate efectua in timpul unei colonoscopii sau sigmoidoscopii, cand sunt preluate fragmente
mici din mucoasa intestinala si care sunt apoi analizate microscopic in cadrul laboratorului de
anatomo-patologie.
10
Matsuhashi, N, Nakajima, A, Suzuki, A, et al. Long-term outcome of non-surgical strictureplasty using
metallic stents for intestinal strictures in Crohn's disease. Gastrointest Endosc 2000
2005;
Biopsia intestinala este efectuata si atunci cand se suspicioneaza prezenta unui proces
neoplazic al intestinului (tumori intestinale). Persoanele cu boala Crohn cu o evolutie
indelungata (8-10 ani), trebuie sa fie integrate intr-un program de screening (depistare
precoce) a cancerului intestinal, datorita faptului ca pacientii cu aceasta afectiune au un risc
mai mare de a dezvolta astfel de complicatii. Trebuie sa mentionam ca biopsia intestinala este
o procedura nedureroasa (poate determina usor disconfort abdominal) si este extrem de
importanta in diagnosticul si urmarirea evolutiei bolii Crohn11.
CAPITOLUL VI- EVOLUTIE SI PROGNOSTIC
6.1 Evolutie
Persoanele diagnosticate cu boala Crohn si care prezinta unul sau mai multe din
simptomele mentionate mai sus, necesita un consult medical de specialitate de urgenta,
deoarece este foarte posibil ca starea initiala sa se fi agravat si sa apara diferite complicatii
grave. Unele simptome pot, de asemenea, sa semnifice aparitia megacolonului toxic, o
complicatie grava a bolii Crohn, care poate sa provoace decesul pacientului daca nu este
tratata urgent
In timp, pacientii cu boala Crohn incep sa-si cunoasca bine boala astfel incat stiu sa se
prezinte la medic atunci cand:
- simptomele initiale se agraveaza;

- apare diareea cu o durata mai mare de 2 saptamani;
- se evidentiaza o scadere mai mare in greutate.
11
Sands, BE, Blank, MA, Patel, K, Van Deventer, SJ. Long-term treatment of rectovaginal fistulas in Crohn's
disease: Response to infliximab in the ACCENT II Study..
Sartor, RB. Episodic retreatment versus scheduled maintenance therapy of crohn's disease with infliximab: Not
so far apart.
Scallon, BJ, Moore, MA, Trinh, H, et al. Chimeric anti-TNFa and activates immune effector functions.
Slifman, NR, Gershon, SK, Lee, JH, et al. Listeria monocytogenes infection as a complication of treatment with
tumor necrosis factor alpha-neutralizing agents. Arthritis
6.2 Prognostic
In general, prognosticul BII s-a imbunatatit dupa introducerea tratamentului cu

sulfasalazina si corticosteroizi, precum si dupa instituirea alimentatiei parenterale. In colita
ulceroasa acuta aceste mijloace terapeutice pot produce remisiunea la circa 90% din
pacienti.12
Rata mortalitatii consecutive atacului initial este sub 5%. Factorii care inrautatesc
prognosticul si cresc rata mortalitatii sunt afectarea generalizata a intregului colon, debutul
bolii dupa varsta de 60 de ani si megacolonul toxic. Prognosticul pe termen lung pentru colita
ulceroasa cronica este mai dificil de precizat, datorita naturii variabile ci intermitente a bolii si
progreselor in terapie.
CAPITOLUL VII- TRATAMENT SI COMPLICATII
12
Sands, BE, Blank, MA, Patel, K, Van Deventer, SJ. Long-term treatment of rectovaginal fistulas in Crohn's
disease: Response to infliximab in the ACCENT II Study..
Sartor, RB. Episodic retreatment versus scheduled maintenance therapy of crohn's disease with infliximab:Not
so far apart.
Scallon, BJ, Moore, MA, Trinh, H, et al. Chimeric anti-TNFa and activates immune effector functions.
Slifman, NR, Gershon, SK, Lee, JH, et al. Listeria monocytogenes infection as a complication of treatment with
tumor necrosis factor alpha-neutralizing agents. Arthritis
7.1 Tratament
Tratamentul bolii Crohn are scopul de a preveni acutizarile si de a mentine cat mai
mult perioadele de remisiune. O parte dintre pacienti au simptome mult mai grave si necesita
terapii comlementare, precum chirurgia. Terapia corecta a bolii Crohn se realizeaza in functie
de tipul si gravitatea bolii
Tratament initial
Boala Crohn poate fi usoara, moderat-severa, severa sau inactiva (in remisiune
clinica). Afectiunea poate fi de asemenea definita si dupa sediul afectarii intestinale si anume,
boala perianala (in cazul in care este interesat ultimul segment al tubului digestiv) sau boala
ileocecala (cand este afectat ileonul si portinunea care il leaga pe acesta de colon). Unii
pacienti pot prezenta elemente comune intre boala Crohn si colita ulcerativa sau alte tipuri de
boli inflamatorii intestinale (BII)13.
Tratamentul initial al bolii Crohn se instituie dupa confirmarea diagnosticului. In cazul

in care tratamentul de prima linie este insuficient (persista simptomele sau chiar se
agraveaza), este necesara introducerea altor metode terapeutice suplimentare.
Formele usoare de boala Crohn raspund bine la medicatia antidiareica precum
Loperamidul (Imodium). Acest medicament amelioreaza spasmele intestinale (crampele),
incetineste tranzitul intestinal si scade numarul scaunelor diareice.
Formele medii de boala Crohn, cu simptome persistente, necesita administrarea unor
medicamente din linia a II-a, precum Sulfasalazina si Mesalazina (aminosalicilati). Aceste
medicamente sunt foarte eficiente in majoritatea cazurilor de boala Crohn, in special in cele
cu leziuni intestinale prezente la nivelul colonului si ariei ileocecale (zona care face legatura
intre intestinul subtire si cel gros).
Corticosteroizii (Hidrocortizon, Prednison), pot fi administrate oral pentru mai multe
saptamani in scopul reducerii inflamatiei intestinale. Nu este recomandat insa ca aceste
medicamente sa fie administrate pentru un timp indelungat (luni, ani), deoarece au efecte
13
Rutgeerts, P, D'Haens, G, Targan, S, et al. Efficacy and safety of retreatment with anti-tumor necrosis factor
antibody (Infliximab) to maintain remission in Crohn's disease.
Ryan, WR, Allan, RN, Yamamoto, T, Keighley, MR. Crohn's disease patients who quit smoking have a reduced
risk of reoperation for recurrence.
secundare nedorite (hipertensiune arteriala, osteoporoza, infectii, infertilitate, diabet
zaharat).14
Complicatiile bolii Crohn, precum fistulele intestinale (formarea unor traiecte
anormale intre un segment al intestinului si altul sau intre intestin si un organ invecinat),
necesita administrarea de antibiotice pentru a preveni infectiile grave de la acest nivel. Dintre
antibioticele mai frecvent utilizate amintim Ciprofloxacin si Metronidazol.
Formele grave ale bolii Crohn cu simptome grave, persistente si complicatii, necesita
administrarea medicatiei imunosupresive (care inhiba sistemul imun). Dintre
imunosupresoarele utilizate in boala Crohn, mentionam Azatioprina (AZT), 6-mercaptopurina
(6-MP) si Metotrexatul (MTX). Aceste medicamente se administreaza doar in cazul in care
aminosalicilatii nu sunt suportati de catre pacient sau sunt ineficienti in ameliorarea
simptomelor sau atunci cand intreruperea tratametului cu corticosteroizi determina recidiva
simptomelor.
Mentionam ca medicatia imunosupresiva are de asemenea reactii adverse grave
(infectii grave, aparitia unor tumori).
Formele grave de boala Crohn pot fi, de asemenea, tratate cu corticosteroizi cu
administrare injectabila.
Un medicament relativ nou, folosit in tratamentul bolii Crohn este Infliximabul
(Remicade - anticorpi monoclonali). Acesta este introdus in schema de tratament atunci cand
nu se obtine ameliorarea simptomelor dupa utilizarea celorlalte tratamente medicamentoase,
in cazul pacientilor tineri sau in cazurile grave de boala Crohn.
Tratament de intretinere
Tratamentul de intretinere consta in gasirea unei scheme de tratament care sa mentina
pentru cat mai mult timp remisiunea si sa stopeze aparitia recidivelor.
In cazul in care aminosalicilatii (Sulfasalazina si Mesalazina) si medicatia

imunosupresiva (Azatioprina, 6-mercaptopurina, Metrotrexatul) mentin remisiunea, este
indicat sa se pastreze in cotinuare acelasi tratament. Este indicat sa se efectueze controale
medicale regulate (la fiecare 6 luni), iar la 2-3 luni sa se efectueze un set de analize de
laborator pentru a identifica eventualele reactii adverse la tratamentul medicamentos.
14
Administrarea corticoterapiei pe o perioada lunga necesita monotorizare adecvata,
pentru reactiile adverse care pot fi grave. Este indicata profilaxia osteoporozei
postcorticoterapie, prin administrarea de calciu, vitamina D si preparate speciale pentru
prevenirea osteoporozei (acid alendronicum).15
Infliximabul (Remicade) si antibioticele (Ciprofloxacina, Metronidazolul) sunt folosite
in tratamentul bolii Crohn complicata prin fistule intestinale si care nu raspunde la alt
tratament medicamentos.
Tratamentul chirurgical devine necesar in momentul in care medicatia nu este eficienta
in ameliorarea simptomelor sau in cazul in care apar complicatii care nu pot fi tratate medical.
Complicatiile care necesita tratament chirurgical sunt urmatoarele:
- fistulele intestinale, traiecte anormale intre 2 portiuni ale intestinului sau intre intestin si alte
organe invecinate (entero-enterale, enterovezicale, enterovaginale, enterorectale)
- abcesele intestinale (colectii purulente)
- ocluzia intestinala (intreruperea tranzitului intestinal pentru gaze si materii fecale)
- peritonite (infectia foitei peritoneale).
Interventia chirurgicala consta in extirparea portiunii intestinale afectate, pastrand pe
loc cat mai mult din intestinul sanatos, pentru mentinerea unei functii de digestie si absorbtie
normale. Din nefericire, boala Crohn recidiveaza postoperator in regiunile intestinale anterior
sanatoase, fiind necesare noi interventii chirurgicale.
Exista cazuri in care este necesar tratamentul chirurgical cu rezectie intestinala si

indicatie de colostomie (realizarea unui orificiu abdominal prin care materiile fecale sunt
evacuate intr-un recipient special). Colostomia poate avea un impact negativ asupra vietii
pacientului, datorita faptului ca acesta nu isi mai poate desfasura in mod normal activitatile
cotidiene. Multi pacienti considera ca viata dinaintea operatiei era mai buna si majoritatea nu
cunosc implicatiile medicale si sociale ale colostomiei16.
15
16
Tratament ambulatoriu al copiilor cu boala Crohn
Copii cu boala Crohn au nevoie de o atentie speciala in ceea ce priveste ingrijirea lor. Boala
Crohn poate cauza malnutitie (deficiente nutritionale) si tulburari de crestere. Este foarte
important ca parintii copiilor care au fost diagnosticati cu aceasta afectiune sa incurajeze
efectuarea cat mai corecta a tratamentului medicamentos. De asemenea, copii trebuie
incurajati sa duca o viata normala, sa mentina o dieta sanatoasa si sa faca sport. Unii copii cu
boala Crohn necesita si suport psihologic, datorita faptului ca ei dezvolta mult mai usor
diferite complexe legate de boala.
Tratament medicamentos
Medicatia in boala Crohn se stabileste in functie de tipul si gravitatea afectiunii.

Aminosalicilatii sunt folositi in formele medii de boala Crohn si au ca efect reducerea
inflamatiei intestinale.
Corticosteroizii pot fi adaugati in schema de tratament pentru a atenua simptomele si pentru a
mentine pentru un timp cat mai indelungat remisiunile. Medicamentele mai puternice, precum
imunosupresivele sunt necesare in cazurile grave, complicate (pe langa Azatioprina, 6-
mercaptopurina si Metotrexatul, se poate administra si Ciclosporina).
Medicamentele administrate in boala Crohn, scad inflamatia intestinala si ajuta la:
- ameliorarea simptomelor
- cicatrizarea leziunilor intestinale
- pastrarea unei remisiuni de lunga durata si scad riscul de aparitie al recidivelor
- amanarea tratamentului chirurgical.
In cazul in care boala Crohn nu are simptome clinice, nu este necesar nici un tratament
medicamentos. Simptomele usoare raspund favorabil la medicatia antidiareica sau la dieta
corespunzatoare recomandata de medicul curant sau de nutritionist.
Mentionam ca medicamentele antiinflamatorii nonsteroidiene nu sunt recomandate pacientilor

cu boala Crohn, deoarece exista mai multe studii medicale care au aratat faptul ca aceste
medicamente pot determina acutizari si recidive.17
17
Optiuni de medicamente
Medicatia suplimentara a bolii Crohn, consta in adimistrarea de Infliximab (Remicade) si este

indicata mai ales in cazul unor complicatii, precum fistulele intestinale. Infliximab este un
medicament care poate fi folosit un timp indelungat in tratametul bolii Crohn, insa exista
unele studii medicale care nu recomanda folosirea lui in cazul tuturor pacientilor (poate da
imunosupresie severa si poate predispune la infectii severe precum tuberculoza pulmonara).
Antibioticele sunt utilizate in tratamentul antiinfectios al complicatiilor aparute in boala
Crohn (fistule, abcese) sau in tratamentul adjuvant al complicatiilor oculare asociate bolii
Crohn (conjunctivite, iridociclite, uveite).
7.2 Complicatii
PERFORATIA Perforatia intestinala poate aparea in colita ulceroasa severa,

deoarece, datorita ulceratiilor extinse, peretele intestinal poate deveni extrem de subtire.
Manifestarile clinice sunt cele ale peritonitei acute, cu semne de inflamatie peritoneala si
demonstrarea prezentei aerului liber sub diafragm la radiografiile abdominale simple,
efectuate in pozitie ortostatica. Acestea reprezinta indicatii pentru colectomie imediata.
Dilatarea toxica a colonului poate aparea in colita Crohn, insa este mult mai frecventa
in colita ulceroasa. Aceasta complicatie poate fi cel mai bine considerata o forma severa de
colita ulceroasa, care prezinta in plus, dilatarea colonului. Se presupune ca tonusul
neuromuscular al intestinului este afectat de inflamatia severa determinand dilatatia.
Utilizarea nejudicioasa a unor agenti care induc hipomotilitate (codeina, difenoxilat,

loperamid, paregoric, agenti anticolinergici) pentru tratamentul diareei aparute in cadrul
colitei ulceroase, poate precipita aparitia acestei complicatii.18
Similar, pregatirea cu purgative pentru clisma baritata, ca ci o hipopotasemie coexis

tenta, pot reprezenta factori favorizan.i. Din punct de vedere clinic, manifestarile colitei
severe cuprind febra inalta, tahicardie, deple.ie de volum, dezechilibru electrolitic ci durere
18
abdominala. La examenul obiectiv, pacientul prezinta o stare toxica, iar dilatarea colonului
poate fi evidenta. Este prezenta sensibilitatea abdominala, iar in cazul in care s-a produs deja
perforatia, apar semne de iritatie peritoneala. Diareea se poate reduce mult, datorita
atoniei colonice, creand falsa impresie de ameliorare a colitei ulceroase.
In peretele colonului poate fi prezent aer ci pot sa apara imagini de insule neregulate,
de ulcera.ie a mucoasei. Sediul cel mai frecvent al dilatatiei este colonul transvers, acest lucru
fiind probabil o consecinta a pozitiei pacientului, deoarece, daca pacientul se afla in
ortostatism, acesta reprezinta segmentul cel mai inalt al colonului. Aceasta forma de colita
constituie o urgenta medicala reala, fiind asociata unei mortalitati ce depasecse 30% in cazul
aparitei perforatiei.
CAPITOLUL VIII – STUDIU DE CAZ
CULEGEREA DATELOR
Numele și prenumele (inițiale) - A.J.I

Sexul - F
Vârsta - 13 de ani
Domiciliul – Asnieres-sur-Seine, Franța
Starea civilă - celibatar
Naționalitatea - română
Religia - Adventist de Ziua Șaptea noscut
Ocupaţia - elevă
Grup sanguin – A(2)Rh pozitiv
Alergii – nicio alegie cunoscută
Modalitate de culegere a datelor
Stabilirea legăturii cu pacientul (din momentul internării) - Interviu
Modul de comunicare – Verbal
Dată internării – 04.10.2017
Dată externării – 02.04.2018
Perioada de internare – 6 luni
Diagnostic de internare: M.I.C.I. - Rch
Anamneză
· antecedente personale, fiziologice, familiale :
- născută la termen - 39 săptămâni, greutate de naștere -
3,610 kg, talia - 50cm, perimetrul cranian - 34 cm
-părinți originali din România
-pacienta are încă trei frați în stare bună de sănătate
-nicio alergie
· antecedente patologice – operată de hernie inghinală în
iunie 2017
· antecedente heredo-colaterale – niciun antecedent familial
de M.I.C.I (Boală intestinală cronică inflamatorie)

Istoricul bolii - Pacientul A.J.I., sex feminin, copil, în vârstă de 13 ani, fără APP
semnificative până în urmă cu 36 luni, când au debutat dureri abdominale, mai
intense la nivelul hipogastrului, accelerarea tranzitului intestinal, 10-12 scaune/zi cu
sânge, inapetență și scădere ponderală, pierzând 5 kg în prima săptămâna și pe tot
parcursul un total de 27 kg. Pacienta se prezintă la Secția de Urgență a Spitalului
Pediatric cu o stare generală foarte alterată, febra, slăbiciune pronunțată diareelor,
tegumente extrem de palide. Pacienta a fost internată efectuându-i-se analize de
laborator care evidențiază Hb: 6,1g/dL necesitând transfuzie de urgență. Investigațiile
se continuă cu: RMN, colonoscopie, biopsie, în urmă cărora se constată un sindrom
inflamator la nivelul intestinului gros.
Examenele de laborator arată un sindrom inflamator nespecific (leucocite
12720/mm3), o anemie hipocroma macrocitara, eozinofilie și tansaminaze hepatice
scăzute. Pacientei i se administrează o serie de tratamente spcifice cu scopul intrării
bolii în remisie și oprirea crizei. Se reușește intrarea bolii în remisie a pacientei în
urmă administrării celui de-al treilea tratament.
Starea la internare: grav alterată, bine orientată
• Date antropometrice:
Greutate: 27kg
Înălțime: 154cm

• Funcții vitale:
R: 23r/min
TA: 80/50 mmHg;
P: 140 bătăi/min
T: 38.8 °C

· Tegumente şi mucoase: foarte palide, cianotice.
· Acuitate vizuală: nealterată.
· Acuitate auditivă: în limite fiziologice
· Acuitate tactilă: integră
· Sistem osteo-articular: integru, mobilitate păstrată
· Sistem ganglionar: nepalpabil
· Sistem muscular: hipoton, normkinetic
· Aparat respirator: torace normal conformat, cu excursii costale
simetrice, murmur vezicular fiziologic, polipnee
· Aparat cardiovascular: șoc apecsian spațiul 5 intercostal pe linie
medioclaviculara, zgomote cardiace bine bătute, ritmice, tahicardie
· Aparat digestiv: abdomen suplu, mobil cu mișcările respiratorii,
dureros spontan difuz mai accentuat în fosă iliacă și flancul stâng; ficat
larebord.
· Aparat uro-genital: loje renale nedureroase, Giordano negativ
bilateral, micțiuni fiziologice.

Semne - subiective : Pacietul este astenic, anxios, cu dureri abdominale și scaune cu
sângerări.
- obiective: Paloare
Investigații paraclinice:
Analize de laborator:
EXAMENUL DE VALORI
MOD DE RECOLTARE VALORI GĂSITE
RECOLTAT NORMALE
Se recoltează a jeune prin Hb. 6,1g/dL 12 – 15g/dL
puncție venoasă 2 ml de Ht. 25% 36 – 45%
Hemoleocograma sânge pe heparină sau Eritrocite 2,82 mil./mm³ 3,5 –5,5mil/mm³
E.D.T.A (vacutainer-mov) L – 17.500/mm³ 5.000 - 10.000/mm
Trombocite- 790.000/mm³ 150.000-450.000/m
Se recoltează a jeune prin
puncție venoasă fără stază
VSH 1,6 ml de sânge cu 0.4 ml 43 mm/h 0 – 20 mm/h
citrat de sodiu (vacutainer
negru)
Glicemie Se recoltează a jeune prin
puncție venoasă 1-2 ml pe
florură de sodium (metoda 85 mg/dL 70 – 110 mg/dL
Crecelius)
Heparină; sau fără
anticoagulant (pt.
analizatoare).
Se recoltează a jeune prin 15 mg% 20 – 50mg%
puncție venoasă 6 ml de
Uree serică
sânge în vacutainer de
biochimie (roşu)
Se recoltează în vacutainer 48 mg/L 24 – 66 mg/L
Acid uric
de biochimie (roşu)
puncție venoasă 2 ml de
Creatinina Serică sânge fără substanţă 32 umol/l 23 – 67 umol/l
anticoagulantă (vacutainer
roşu)
Magneziu Seric – 1,5 – 2,0 mEq/l
0,69mEq/l 7 – 30 umol/l
Fier Seric – 1,4 umol/l 13 - 68 µg/mL
puncție venoasă 2 - 5 ml
Feritina Serica – 6 µg/mL 135 – 145 mmol
Ionograma de sânge fără substanţă
Sodiu Seric – 127 mmol/L 2,2 - 2,7 mmol/
anticoagulantă (vacutainer
Calciu Ionic – 1,72 mmol/L 1,30 – 1,85 mmo
roşu)
Fosfor – 0,70 mmol/l 40 – 51 g/l
Albumina – 18,3 g/l
Se recoltează sângele pe 362 mg% 200 – 400 mg%
Fibrinogen
citrat de sodiu
Se recoltează sânge 27mg/l 0 – 10 mg/l
venos în vacutainer fără
CRP
anticoagulant cu/fără gel
separator
Se recoltează sânge venos
Determinarea Gr, Rh
2 ml pe vacutainer violet
- Colonoscopia este efectuată în urmă pregătirii specifice, dată fiind suspiciunea de maladie

inflamatorie cronică intestinală (MICI), a evidențiat un colon cu pseudo-polipi inflamatorii pe
100% din suprafață mucoasei intestinale cu ulcerații superficiale foarte intense la nivel
rectosigmoidal, al colonului descendent și transcendent. Ileonul prezintă aspect macroscopic
normal. Se prelevează probe în vederea efectuării biopsiei.
-RMN (Imagistică cu rezonanță magnetică nucleară) din dată de, relevă

îngroșarea neuniformă a peretelui colonului și al ultimei anse ileale (4-5mm).
- Examen histopatologic:

Examenul H-P extemporaneu confirmă diagnosticul de Boală Crohn pe baza realizării a
două biopsii la nivel cecal, două biopsii la nivelul colonului drept (ascendent), două biopsii la
nivelul colonului stâng (descendent), două biopsii la nivel rectosigmoidal.
În toți cei 3 ani de zile de la debutul bolii, pacienta a avut multiple internări suportând

la fiecare internare același tip de investigatii (RMN, colonoscopie, biopsie și analize de
laborator) plus transfuzii, perfuzii cu albumina. În acest timp, pacienta a avut tratament
cu imunoterapie, corticoterapie, antibioterapie, antialgic și antipiretic, cu alimentație
adaptată pentru cei cu Boala Crohn.

PLAN DE ÎNGRIJIRE A PACIENTULUI CU BOALA CROHN
DATA NEVOI DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

PERTURBATE DE NURSING AUTONOME DELEGATE PARŢIALĂ
Nevoia de a respira Stare generală Îmi propun ca Asigur un microclimat Recoltez probe În urma intervenţiilor
ZIUA
şi a avea o bună alterată din cauza pacienta (pac.) corespunzător biologice în vederea autonome şi delegate,
circulaţie anemiei şi să prezinte o nevoilor pac. efectuării examenului am constatat că pac.
hipovolemiei prin respiraţie în de laborator; prezintă un echilibru
pierderi (hemoragie), limite normale Asigur repaus fizic şi emoţional şi are
INTAI –

Nevoia de a elimina Perturbarea Determin bilanţul hidric Cresc aportul Administrez la
Se reuşeste diminuarea
tranzitului (ingesta-excreta) lichidian indicaţia medicului
numărului de scaune
intestinal din laxativ (ex. Fortrans),
DATA NEVOI DIAGNOSTIC Adm. un regim alimentar Determin
OBIECTIVE bilanţul
INTERVENŢII (8/zi) prezentând încă
EVALUARE
ZIUA
cauza bolii în vederea efectuării

Asigur intimitate Pregătesc fizic şi psihic pac.în
pac. în timpul vederea efectuării oricărei
acestor acte. proceduri.
ZIUA

Nevoia de a dormi si Dificultate în a Îmi propun ca pac. Aerisesc salonul pentru ca să Adm. la Pac. reuşeste să
a se odihni. se odihni să se poată odihni 8 fie aer curat noaptea. indicaţia prelungească orele de
corespunzător
din cauza
ore (h)/noapte fără Asigur confort fizic şi psihic medicului doza somn.
trezirilor foarte întrerupere. pac. de medicament Treziri mai rare, dar nu
dese din timpul are somn continuu.
nopţii provocate sedativ.
de scaunele Îmi propun să ofer Pun la dispoziţie pac. sistemul Ex : melatonină.
diareice
manifestate prin ziua un cadru de alarmă în caz de nevoie.
fatigabilitate şi liniştit în care pac. Asigur pac. de disponibilitatea
iritabilitate.
să poată dormi şi echipei de îngrijiri de a
recupera orele de interveni rapid.
somn pierdute în
timpul nopţii. Asigur plosca la nevoie
evitând deplasarea pac. în
timpul nopţii efectuând igiena
locală la pat.
Limitarea vizitelor din timpul
zilei care obosesc pac.

Programarea intervenţiilor în
asa fel încât pac. să aibă timp
să se odihnească şi ziua în
ZIUA
afara orelor de odihnă.

Nevoia de a fi Deficit de autoîngrijire Îmi propun să Ajut pac.să-şi asigure igiena Adm. la Pac. prezintă tegumente
curat, îngrijit, de a
din cauza stării de asigur igiena corporală ori de câte ori e indicaţia curate şi integre.
avea tegumente şi
mucoase integre. astenie marcată de zilnică a pac. ori nevoie, cât şi creându-i medicului SF Nu au apărut
DATA NEVOI DIAGNOSTIC
anemie: hemoglobina OBIECTIVE
de câte ori e condiţiile optime efectuării 500ml PEV EVALUARE
complicaţii.
ZIUA

Nevoia de a se Dificultate în Îmi propun ca Ajut pac. la
îmbrăca şi Pac. are asigurată
îmbrăcare/dezbrăcare pac. să se îmbrăcarea/dezbrăcarea ei
dezbrăca. permanent lenjerie
îmbrace/dezbrace după efectuarea toaletei,
ZIUA
a pac. din cauza

curată.
singură în astfel încât să se limiteze
DAT NEVOI DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENŢII INTERVENŢII EVALUARE PARŢIALĂ
A PERTURBATE DE NURSING AUTONOME DELEGATE
Nevoia de a bea -de nutriţie Îmi propun ca pac. Informez pac. de Îi asigur pac. Pesistenţa denutriţiei
şi a mânca -deficit în a să ia în greutate, în importanţa regim alimentar severe.
păstra un funcţie de vârstă. respectării unui adecvat în Se observă o ameliorare a
echilibru Îmi propun ca pac. să regim adecvat, sărac vederea efectuării durerilor abdominale
nutriţional din în fibre, evitarea Testului Adler. datorită scoaterii din
ZIUA INTAI – 04.10.2017
prezinte un echilibru
cauza diareelor nutriţional fructelor/legumelor alimentaţie a glutenului şi
sanguinolente corespunzător crude. lactozei.
multiple, vârstei ei. Asigur un regim Pac. îşi menţine un apetit
observabil prin Îmi propun să-şi hipercaloric şi normal.
scăderea recapete vigoarea şi hiperproteic. Pesistă starea de denutriţie
ponderală mobilitatea. Pe cât posibil încerc din cauza diareelor
bruscă ca hrana pac. să fie frecvente.
slăbiciune/ variată şi apetisantă Mobilitate scăzută, astenie
oboseală, pentru a stimula marcată.
diminuarea apetitul pac.
mobilităţii.
Nevoia de a se Dificultate în a se Urmăresc ca Ajut pac. să se ridice la Adm. la Pac. reuşeşte,
ZIUA
mişca şi a avea o mobiliza din cauza pac. să-şi marginea patului şi să facă indicaţia supravegheată şi
bună postură
asteniei generale şi a recapete tonusul câţiva paşi prin salon. medicului susţinută să se aşeze în
anemiei. şi forţa anticoagulant poziţie semişezândă şi la
INTAI –

Nevoia de a Comunicare Îmi propun ca Asigur familiarizarea Se continuă Pac. comunică cu echipa
ZIUA
comunica
ineficientă la nivel pac. să capete un bolnavei cu mediul său tratamentul de îngrijire.
afectiv din cauza echilibru psihic, ambient. impus. Se observă un echilibru
jenei, lipsei de psihoemoţional al pac.
INTAI –

Nevoia de a Creşterea temperaturii Îmi propun ca Asigur hidratarea adecvată, Adm. Pac. prezintă T° în
ZIUA
menţine
corpului din cauza pac. să prezinte aplic comprese reci pe medicament limite normale:
temperatura (T°)
corpului în limite procesului o T° în limite fruntea pac. antitermic la T°: 36,5°C.
.
normale într-un indicaţia
INTAI –
Nevoia de a fi util şi Întreruperea Îmi propun ca În perioada de acalmie pac. Pac. a reuşit să parcurgă
ZIUA
a se realiza. o parte din programa

şcolarizării pac. din pac. să a beneficiat de cursuri în
şcolară pierdută.
cauza internărilor, a reuşească o spital susţinute de profesori
stării de sănătate reintegrare în din învăţământul gimnazial.
INTAI –

PERTURBAT DE NURSING AUTONOME DELEGATE PARŢIALĂ
E
Nevoia de a se Nevoie perturbată de Îmi propun ca în Organizez programul zilei Se remarcă o influenţă
ZIUA
recrea pozitivă asupra pac. în
astenie din cauza perioadele de astfel încât pac. să
urma acestor perioade
oboselii permanente şi şcolarizare, pac. beneficieze de timpul de recreere.
INTAI -
monitorizării/conectării să poată necesar programului de

Nevoia de a Perturbarea Îmi propun ca Cresc aportul lichidian. Îi adm. noua Se reuşeşte diminuarea
ZIUA A
eliminaă. medicaţie
tranzitului intestinal pac. să aibă un numărului de scaune
Determin bilanţul hidric prescrisă de
din cauza bolii, tranzit intestinal medic: (8/zi) prezentând încă
(ingesta-excreta) pe 24h. Imunoterapie cu
manifestat prin în limite urme de sânge.
DOUA –
NEVOI DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENŢII INTERVENŢII EVALUARE

DATA PERTURBATE DE NURSING AUTONOME DELEGATE PARŢIALĂ
ZIUA A
Pac. în timpul acestor seara timp de 15 zile.
MAG2 : 1
acte.
fiolă/dimineaţa, prânz şi
Asigur toaleta locală a seara, timp de 15 zile.
CALCIU+Vit. D3:
pac. după
DOUA –
DA NEVOI DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENŢII INTERVENŢII EVALUARE PARŢIALĂ
TA PERTURBATE DE NURSING AUTONOME DELEGATE

ZIUA A
Nevoia de a Tratament Îmi propun ca pac. Asigur un Recoltez probe În urma intervenţiilor
respira şi a avea o iniţial eşuat. să prezinte o microclimat biologice în vederea autonome şi delegate, am
bună circulaţie respiraţie în limite corespunzător efectuării constatat că pac.
Stare generală
normale: nevoilor pac. examenului de coopeează în acceptarea şi
DOUA –

Perturbarea Îmi propun să o Fac psihoterapie Sol.
ritmului
ajut în vederea pac. macromoleculare:
respirator şi
ZIUA A DOUA – 01.12.2017
cardiac din recăpătării Albumină PEV

cauza Pregătesc
încrederii într-un Transfuzie cu sânge
hipovolemiei,fe materialele necesare
brei anxietăţii nou tratament. integral 650ml PEV.
manifestată pentru recoltarea
Se continuă
prin tahicardie. probelor de
Puls filiform tratamentul prescris.
AV:130 b./min. laborator.
Tahipnee
R:21r/min
Hipotensiune
arterială (hTA)
TA: 80/50
mmHg
T° : 39,2°C
NEVOI DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENŢII INTERVENŢII EVALUARE PARŢIALĂ

DATA PERTURBATE DE NURSING AUTONOME DELEGATE
ZIUA A
Nevoia de a În lipsa Îmi propun ca Cresc aportul Adm. noul tratament Se constată ameliorarea
elimina. ameliorării pacientul să lichidian prescris de medic, cu rapidă a simptomelor cu
simptomelor în aibă un tranzit Determin bilanţul scopul de a opri criza dispariţia rectoragiilor.
urma adm. celui intestinal în hidric (ingesta- şi de a induce în
TREIA –
DA NEVOI DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENŢII INTERVENŢII EVALUARE
TA PERTURBATE DE NURSING AUTONOME DELEGATE PARŢIALĂ

ZIUA A
Antibioterapie cu
FLAGYL/CLAFORAN
timp de 13 zile (febră
NEVOI DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENŢII INTERVENŢII
persistentă) EVALUARE
DATA
A –

TREIA
Nevoia de a Stare generală Îmi propun ca Asigur un -Adm. noul tratament Se observă o remediere
ZIUA
respira şi a avea o alterată din pac. să prezinte microclimat prescris de medic: considerabilă a valorilor
bună circulaţie. cauza anemiei o respiraţie în corespunzător SF 500ml PEV, tuturor elementelor
(Hb:10g/dl) şi limite normale nevoilor figurate din sânge
TREIA –
Perturbarea pac. în urma eşuării Montez cateter Dispariţia sindromului
ritmului
celui de-al doilea venos. inflamator cu
respirator şi
cardiac din tratament. normalizarea CRP-ului.
cauza Asigur condiţii
Îmi propun să o Obiectiv atins.
hipovolemiei, optime de
ZIUA A TREIA - 02.04.2018
febrei (39°- ajut în vederea

leucocite temperatură şi
recăpătării
8000/mm³- aerisesc salonul.
CRP crescut), încrederii într-un
anxietăţii
nou tratament. Fac psihoterapie
manifestată
prin tahicardie: pac.
Puls filiform
AV:130 b./min. Pregătesc
materialele necesare
Tahicnee
R: 22r/min. pentru recoltarea
Hipotensiune probelor de
arterială (hTA)
TA: 80/50 laborator.
mmHg
NEVOI DIAGNOSTIC INTERVENŢII INTERVENŢII EVALUARE
DATA PERTURBATE DE NURSING OBIECTIVE AUTONOME DELEGATE PARŢIALĂ
ZIUA A
Nevoia de a Nevoia de a bea Îmi propun ca pac. Pregătesc psihic şi Introduc în Se observă creştere
este nealterată. educ pac. pentru a
bea şi de a să ia în greutate în alimentaţia pac. la ponderală considerabilă
cunoaşte şi a accepta
mânca. Echilibru funcţie de vârstă. indicaţia medicului Scăderea bruscă a
nutriţional noua alimentaţie.
laptele Modulen numărului de scaune şi
TREIA -
TABEL CU MEDICAŢIE
Medicament Acţiune Doza/Posologie/Perioada Cale

PARACETAMOL Antialgic 500mg/6 h
antipiretic
Antiinfamator steroidian 40mg/zi /dimineaţa timp de 10 zile;
-apoi 30mg/zi timp de 10 zile
PREDNISOL - apoi 20mg/zi timp de 10 zile
-apoi 10mg/zi timp de 10 zile
IMUREL Imunosupresor 75mg/zi/dimineata/1 an

VITAMINA D 100.000U/o fiolă la 3 luni.
FOSFOR: 25 pic. dimineaţa, prânz şi seara timp
de 15 zile. Per os
1 fiolă/dimineaţa, prânz şi seara timp

MAG2 Nutritivă de 15 zile.
CALCIU 1plic/zi.
Antiinflamator bucal 1g/3 ori/zi timp de 3 luni.
PENTASA
INFLIXIMAB (REMICAD) 10mg/kg/a doua injectie administrandu-
Imunosupresor se după 15 zile
HUMIRA 40mg/o dată/săpt. Intramuscular
CLEXAN/LOVENOX Anticoagulant 0,4ml /1 injectie/zi
BACTRIM 800mg/lunea, miercurea si vinerea pe
Antibiotic toată durata corticoterapiei.
FLAGYL/CLAFORAN ? timp de 13 zile
Intravenos
CORTICOTERAPIE Antiinflamator steroidian 1mg/kg timp de 11 zile.
NaCl 0,9% 500ml
Glucoză Sol.electrolitice 5%
hidratante
Ringer 500ml Perfuzie
Albumină Nutritivă 20%

Foaie de temperatură
ANEXE
TEHNICĂ ADMINISTRĂRII CORTIZONULUI

Hemisuccinatul de hidrocortizon se administrează în șocul anafilactic- că doză șoc se
administrează 400 (4 fiole) și se corectează cu prednison.
Cortizonul este un hormon secretat de stratul cortical al glandelor suprarenale având
acțiune complexă.
Formă de prezentare:
o tablete (predmison adm per-os);
o soluțîi în fiole (hemisuccinat de hidrocortizon adm iv);
o soluțîi în flacoane (hidrocortizon de acetat);
o unguente (fluometazona pivalat se adm local pe tegumente și mucoase).
Formele injectabile sunt soluți sau suspensii, iar înainte de administrare trebuie bine
agitate. Că acțiune antiinflamatoare și antialergică, cortizonul se administrează în diferite
afecțiuni:
o astm bronșic;
o șoc anafilactic unde apare și edemul glotic;
o reumatism articular acut (RAA).
Cortizonul se administrează la început în doze mai mari apoi cantitatea scăzând progresiv
până la doză minimă de întreținere, doze pe care le stabilește întotdeauna medicul. Cortizonul nu
vindecă ci modifică reacția la agentul cauzal. Alimentația va fi desodata, săracă în glucide.

ADMINISTRAREA ACTH (hormon corticotrop sau adrenocorticotrop-hipofizar),
este un hormon secretat de hipofiză și stimulează secreția cortizonului și a altor hormoni a
glandelor suprarenale.
Se prezintă sub formă de pulbere albă, ambalată în flacoane închise. Se dizolvă în apă
distilată sau în ser fiziologic, raportat la numărul dozelor ce trebuie efectuate din acel flacon.
Dizolvatul se păstrează pe pat de gheață, eficacitatea fiind de câteva săptămâni. Se administrează
IV, IM sau SC.
ACTH se administrează și prin perfuzie endovenoasa (PEV), lent în soluție glucozata 5%, ritm
de 6-8 picături/minut. Cea mai bună formă de administrare a ACTH este în perfuzie continuă sau
cel puțîn pe o durata de 5-6 ore. Acesta se administrează în doze progresive de la mic la mare și
se administrează numai în asociere cu un antibiotic (nu se amestecă). Regimul alimentar va fi
sărac în sare. Se va administra zilnic 1-3 grame KCl pentru recuperarea potasiului pierdut
(ACTH-ul mărind eliminarea acestui
54
INJECȚIA SUBCUTANATĂ (SC)
DEFINIȚIE: Prin injecție subcutanata se înțelege introducerea unei substanțe

medicamentoase în țesutul cellular subcutanat.
SCOP: Terapeutic.
LOCURI DE ELECŢIE::
o Față externă a brațului.
o Față supero externă a coapsei.
o Regiunea supra și sub spinală a omoplatului.
o Regiunea subclaviculară.
o Flancurile abdominale(insulină).

MATERIALE NECESARE:
Ø Ace su diametru de 6/10, 7/10 mm și lungimea de 30-50mm(3-5cm), cu
bizoul lung.
Ø Seringi de capacitate corespunzătoare soluției de administrat.
Ø Alcool medicinal;
Ø Tampoane de vată; comprese sterile;
Ø Mănuși sterile;
Ø 2 tăvițe renale;
Ø Soluția injectabilă.( Soluțiile de administrat sunt izotone și cristaline(insulină,
histamină).

TEHNICĂ: Toate materialele au fost pregătite și transportate la patul bolnavului pe
măsuță protejată de un câmp steril.
Bolnavul este pregătit psihic, explicându-i-se tehnica, importantă acesteia, cerand
consimtamantul.
Asistentă medicală se spală pe mâini cu apă și săpun, îmbracă mănușile sterile. Pentru
injecția pe față externă a brațului, pregătim fizic adică poziționăm bolnavul în poziție șezând
cu brațul sprijinit pe sold și este rugat să-și relaxeze mușchii.
Asistență dezinfectează locul ales, după care cutează o porțiune mai mare de tegument cu
policele și indexul mâinii stângi, iar cu dreapta se prinde seringă că pe un creion. După ce se
efectuează cută cu mâna stânga, această se ridică ușor după planurile profunde, iar cu mâna
dreapta se introduce acul brusc, sub pliul(cută) format(-a), longitudinal 2-4cm.
Se verifică poziția acului prin aspirare (pentru a nu fi într-un vas de sânge), după care se
injectează soluția lent prin apăsarea pistonului cu ajutorul mâinii drepte. Se retrage brusc acul, se
dezinfectează locul injecției, masand ușor pentru a dispersa soluția și pentru o mai bună absorbție
a acesteia. Se trece la reorganizarea locului de muncă.

Obs! Nu se injectează soluții uleioase, compuși ai metalelor grele sau metale cu greutate
moleculară mare(hg, i).
Nu se va injecta în zona unei injecții anterioare.
Nu se injectează în zonele cu infecții (foliculite, flegmon) sau afecțiuni dermatologice.

INCIDENTE/ACCIDENTE:
1. Durere violentă prin lezarea unei terminații nervoase: se retrage brusc acul în plan superior.
55
2. Ruperea acului: se extrage chirurgical, sub ecran radiologic.
3. Hematomul: -datorită lezării unui vas de sânge mai mare (se previne prin verificarea poziției
acului înainte de injectare); de obicei după injectarea cu Heparina.
- nu se aspiră înainte de injectare (aspirarea produce hematom)
4. FLEGMONUL: se previne prin neinjectarea unei soluții uleioase.
5. Abcese, flegmoane postinjectionale: din cauza nerespectării regulilor de asepsie, sau
injectării de medicamente iritante.
Medicamente administrate subcutanat:

- Heparina, Fraxiparina, Clexane, Vaccinuri.

MOBILIZAREA BOLNAVULUI
SCOP: Bolnavii sunt mobilizați pentru a preveni complicațiile cum ar fi: tromboze,

escare, pneumonii, ce pot apărea din cauza imobilizării, pentru recunoașterea stării de
independența și grăbirea procesului de vindecare.

MATERIALE NECESARE: tensiometrul pentru măsurarea funcțiilor vitale

OBIECTIVELE MOBILIZĂRII SUNT:

Ø Menținerea mobilitățîi articulare;
Ø Normalizarea tonusului muscular;
Ø Asigurarea stării de bine și a independenței bolnavului;
Ø Stimularea metabolismului;
Ø Favorizarea eliminărilor;
Ø Stimularea circulației sangvine pentru prevenirea trombozelor, pneumoniilor,
escarelor;
Ø Accelerarea peristaltismului intestinal;

PRINCIPII CE TREBUIE RESPECTATE:
1. Mobilizarea se face în funcție de natură bolii, starea generală a bolnavului .
2. Exercițiile fizice se fac înainte de masă.
3. Bolnavul trebuie educat să intercaleze exercițiile de mișcare cu exercițiile respiratorii.
4. Se stabilește împreună cu bolnavul un exercițiu pentru relaxare.
5. Momentul în care se va începe mobilizarea, precum și ritmul în care sunt efectuate, vor fi
hotărâte de către medic, iar executarea în bune condițîi ține de competență asistentului medical.

Bolnavul este pregătit psihic, explicându-i-se tehnică, cât și importantă acesteia în
grăbirea procesului de vindecare. Înainte de a mobiliza bolnavul, cât și după mobilizare, i se vor
măsura tensiunea, pulsul, frecvența respiratorie, faciesul bolnavului cât și starea acestuia.
Mobilizarea face parte din terapia prescrisă de medic, în funcție de afecțiunile și stările
bolnavului, aceasta făcându-se progresiv. Se va începe cu mișcări ale capului (mișcări
56
pasive/mișcări active), mișcări ale degetelor și încheieturilor (mișcări pasive/mișcări
active), mișcarea și schimbarea poziției membrelor inferioare și superioare, mișcări de flexie
și extensie, bolnavul păstrând poziția decubit dorsal (mișcări pasive/mișcări active).
Urmează așezarea bolnavului în poziția șezând în pat (mișcări pasive/mișcări active), în
poziția șezând la marginea patului (mișcări pasive/mișcări active) și apoi ridicarea bolnavului în
poziția ortostatică (mișcări pasive/mișcări active).

OBS !! DOAR ÎN PREZENȚA MEDICULUI, BOLNAVUL VA EFECTUA PRIMII PAȘI

TESTUL ADLER

Proba Adler (Testul Adler) reprezintă metodă prin care se permite punerea în evidență a
prezenței sângelui în materiile fecale – hemoragiile oculte în scaun.
În mod normal nu există sânge în materiile fecale. Prezența să indică o afecțiune,
sangeranda a tubului digestiv: ulcer gastric sau duodenal, polipi intestinali, rectocolita ulcero-
hemoragică, neoplazma, hemoroizi interni.
Recomandări pentru Proba Adler (Testul Adler):
· Înainte de prelevarea probei se va ține un regim de trei zile: fără
carne, peste, medicamente cu fier, hemoglobină, legume verzi;
· Se va controla că scaunul emis să nu fie contaminat de sânge,
provenit din hemoroizi sangeranzi;
· Este recomandat că testul să se repete de 2-3 ori la un interval de
2-3 zile, menținând regimul de proba arătat.
· Proba se preleva într-un recipient de plastic sau sticlă curat și
uscat.

COLONOSCOPIA

Colonoscopia reprezintă examinarea colonului cu ajutorul colonoscopului endoscop flexibil
cu camera, lung de 1,50-1,80 cm. Cu ajutorul colonoscpului se poate vizualiza și o mică porțiune
din intestinul subțire.
Scop :
· Eplorator: - dianostic
- biopsie
· Terapeutic: extirparea unor polipi sau tumori
Pregătirea bolnavului:
Psihică: informare, explicare, consimțământ scris
Fizică: - va fi educat să nu ingere alimente roșii sau medicamente pe baza de fier
- va avea un regim alimentar hidric cu două zile înainte
- se face pregătirea colonului la indicația medicu lui(se fac clisme seară și dimineață,
administrare de laxaive) cu două zile înainte: FORTRANS 4l seară sau 2+2 dimineață, ultimul
pahar cu o ora înainte.
- În seară dinaintea examenului se adm. Un sedativ
57
- În dimineață examenului va fi a jeune, i se va administra: Scobutil, No-Spa,
Diazepam
- Examenul se face într-o camera specială
- Poziția bolnavului de cobit lateral stâng, ghemuit
- Hidratare
Incidente și Accidente:
- Dureri abdominale
- Sângerări
- Tahicardie

ABREVIERI
Adm. = administrare
Asist. = asistent
A.V. =
BII = boală inflamatorie intestinală
cp. = comprimat
Dr. = doctor
Ex. = exemplu
F.O. = foaie de observaţie
f = fiolă
fl = flacon
F.V. = funcţii vitale
HHC = hemisucinat de hidrocortizon
Hb = hemoglobina
Ht = hematocrit
i.m = intramuscular
58
i.v = intravenos
L = leucocite
M.I.C.I = maladie inflamatorie cronică intestinală
Na Cl = clorura de sodiu
Pac. = pacient
PEV = perfuzie endovenoasă
pic.= picături
R = respiraţie
Rch = rectocolită hemoragică
SF = ser fiziologi
Sol. = soluţie
Tr = trombocite
T° = temperatura
TA = tensiune arterială
Vit. = vitamina
59
CONCLUZII FINALE
Incidența bolilor M.I.C.I a crescut spectacular în Europa, devenind un fenomen mondial,

mai ales în rândul adolescenților. Cazurile de Boală Crohn pedriatice (copii+adolescenți) sunt în
general mai severe și mai evolutive că cele ale adulților. Având un debut insidos care poate
întârzia diagnosticarea, este asociat cu o întârziere a creșterii și pubertății. A fi atins de această
boală nu este o situație simplă pentru copil și părinții acestuia, nu numai din cauza simptomelor
dar și din cauza investigațiilor și tratamentelor constrângătoare și dezagrabile.
Cu ajutorul acestor repere, am întocmit planul de îngrijire ale pacientei mele , şi am luat
măsurile necesare pentru vindecarea ei, atât din punct de vedere fizic cât şi psihic.
Ceea ce a condus la ameliorarea simptomelor și îmbunătățirea stării generale a pacientei

au fost psihoterapia, discuţiile cu pacienta, întelegerea care a ajutat-o să îşi depăşească, să îşi
privească prin altă prismă problemele cu care se confruntă, ceea ce înseamnă un pas important
pentru vindecare, precum şi respectarea indicaţiilor medicilor curanţi cu privire la programul ,
doză şi modalităţile de administrare a tratamentelor.
În urmă tuturor intervenţiilor şi îngrijirilor acordate starea pacientei a evoluat favorabil , la
externare această prezentându-se cu stare generală bună atât în plan fizic cât şi psihic.
Această experiență m-a ajutat să conștientizez importantă creării unui cadru social (asociație),
în care tinerii afectați de această boală să poată interacționa deschis, împărtășind sentimentele,
realizările personale cu scopul de a se susține reciproc și de a se simți înțeleși
60
BIBLIOGRAFIE
Achkar, JP, Hanauer, SB. Medical Therapy to Reduce Postoperative Crohn's Disease
Recurrence. Am J Gastroenterol 2000; 95:1139.
Achkar, JP, Shen, B. Medical management of postoperative complications of

inflammatory bowel disease: pouchitis and Crohn's disease recurrence. Curr Gastroenterol
Rep 2001; 3:484.
Bergman, L, Krause, U. Postoperative treatment with corticosteroids and

salazosulphapyridine (Salazopyrin) after radical resection for Crohn's disease. Scand J
Gastroenterol 1976; 11:651.
Bernell, O, Lapidus, A, Hellers, G. Recurrence after colectomy in Crohn's colitis. Dis

Colon Rectum 2001; 44:647.
Bernell, O, Lapidus, A, Hellers, G. Risk factors for surgery and postoperative

recurrence in Crohn's disease. Ann Surg 2000; 231:38.
Bodzin, JH, Klein, SN, Priest, SG. Ileoproctostomy is preferred over ileoanal pull-
through in patients with indeterminate colitis. Am Surg 1995; 61:590.
61
Borley, NR, Mortensen, NJ, Chaudry, MA, et al. Recurrence after abdominal surgery
for Crohn's disease: relationship to disease site and surgical procedure. Dis Colon Rectum
2002; 5:377.
Camma, C, Giunta, M, Rosselli, M, Cottone, M. Mesalamine in the maintenance

treatment of Crohn's disease: a meta-analysis adjusted for confounding variables.
Gastroenterology 1997; 113:1465.
Cohen, RD, Tsang, JF, Hanauer, SB. Infliximab in Crohn's disease: First anniversary
clinical experience. Am J Gastroenterol 2000; 95:3469.
Couckuyt, H, Gevers, AM, Coremans, G, et al. Efficacy and safety of hydrostatic balloon
dilatation of ileocolonic Crohn's strictures: A prospective longterm analysis. Gut 1995;
36:577.
Dahlstrom, K, Edsbacker, S, et al. Rectal pharmacokinetics of budesonide. Eur J Clin

Pharmacol 1996; 49:293.
de Jong, E, van Dullemen, HM, Slors, JF, et al. Correlation between early recurrence and
reoperation after ileocolonic resection in Crohn's disease: a prospective study. J Am Coll
Surg 1996; 182:503.
Delaney, CP, Kiran, RP, Senagore, AJ, O'Brien-Ermlich, B. Quality of life improves
within 30 days of surgery for Crohn's disease. J Am Coll Surg 2003; 196:714.
D'haens, G, Deventer, SV, Hogezand, RV, et al. Endoscopic and histological healing with
Infliximab anti-tumor necrosis factor antibodies in Crohn's disease: A European
Multicenter Trial. Gastroenterology 1999; 116:1029.
D'Haens, G, Verstraete, A, Cheyns, K, et al. Bone turnover during short-term therapy with
methylprednisolone or budesonide in Crohn's disease. Aliment Pharmacol Ther 1998;
12:419.
Feagan, BG, Yan, S, Bala, M, et al. The effects of infliximab maintenance therapy on
health-related quality of life. Am J Gastroenterol 2003; 98:2232.
62
Ferguson, A, Campieri, M, Doe, W, et al. Oral budesonide as maintenance therapy in
Crohn's disease--results of a 12-month study. Global Budesonide Study Group. Aliment
Pharmacol Ther 1998; 12:175.
Gross, V, Andus, T, Ecker, KW, et al. Low dose oral pH modified release budesonide for
maintenance of steroid induced remission in Crohn's disease. The Budesonide Study
Group. Gut 1998; 42:493.
Hanauer, S, Sandborn, WJ, Persson, A, Persson, T. Budesonide as maintenance treatment

in Crohn's disease: a placebo-controlled trial. Aliment Pharmacol Ther 2005; 21:363.
Hanauer, SB, Lichtenstein, GR, Mayer, L, et al. Extraintestinal manifestations of Crohn's

disease: Response to infliximab (Remicade) in the ACCENT I trial through 30 weeks
(abstract). Am J Gastroenterol 2001; 96:A26.
Hanauer, SB, Meyers, S. Management of Crohn's disease in adults. Am J Gastroenterol

1997; 92:559.
Krook, A, Lindstrom, B, Kjellander, J, et al. Relation between concentrations of

metronidazole and Bacteroides spp in faeces of patients with Crohn's disease and healthy
individuals. J Clin Pathol 1981; 34:645.
Kugathasan, S, Werlan, SL, Aktay, N, et al. Prolonged duration of response to infliximab

in early pediatric Crohn's disease (CD): One year follow up (abstract). Gastroenterology
2000; 118:A566.
Laine, L, Hanauer, SB. Considerations in the management of steroid-dependent Crohn's

disease. Gastroenterology 2003; 125:906.
Lautenbach, E, Berlin, JA, Lichtenstein, GR. Risk factors for early postoperative
recurrence of Crohn's disease. Gastroenterology 1998; 115:259.
Leicester, RJ, Ritchie, JK, Wadsworth, J, et al. Sexual function and perineal wound
healing after intersphincteric excision of the rectum for inflammatory bowel disease. Dis
Colon Rectum 1984; 27:244.
63
Leiper, K, Morris, AI, Rhodes, JM. Open label trial of oral clarithromycin in active
Crohn's disease. Aliment Pharmacol Ther 2000; 14:801
Lichtenstein, GR, Keenan, G, Vreeland, MG, Chen, DM. Infliximab tolerability in

Crohn's disease patients (abstract). Am J Gastroenterol 2001; 96:A25.
Lichtenstein, GR, Yan, S, Bala, M, Hanauer, S. Remission in Patients with Crohn's

Disease is Associated with Improvement in Employment and Quality of Life and a
Decrease in Hospitalizations and Surgeries. Am J Gastroenterol 2004; 99:91.
Ljung, T, Karlen, P, Schmidt, D, et al. Infliximab in inflammatory bowel disease: clinical

outcome in a population based cohort from Stockholm County. Gut 2004; 53:849.
Lochs, H, Mayer, M, Fleig, WE, et al. Prophylaxis of postoperative relapse in Crohn's

disease with mesalamine: European Cooperative Crohn's Disease Study VI.
Martel, P, Betton, PO, Gallot, D, Malafosse, M. Crohn's colitis: Experience with

segmental resections; results in a series of 84 patients. J Am Coll Surg 2002; 194:448.
Matsuhashi, N, Nakajima, A, Suzuki, A, et al. Long-term outcome of non-surgical

strictureplasty using metallic stents for intestinal strictures in Crohn's disease. Gastrointest
Endosc 2000; 51:343.
McLeod, RS, Wolff, BG, Steinhart, AH, et al. Prophylactic mesalamine treatment
decreases postoperative recurrence of Crohn's disease. Gastroenterology 1995; 109:404.
McLeod, RS, Wolff, BG, Steinhart, H, et al. Risk and significance of

endoscopic/radiologic evidence of recurrent Crohn's disease. Gastroenterology 1997;
113:1823.
Moskovitz, D, McLeod, RS, Greenberg, GR, Cohen, Z. Operative and environmental risk
factors for recurrence of Crohn's disease. Int J Colorectal Dis 1999; 14:224.
64
Moum, B, Ekbom, A, Vatn, MH, et al. Clinical course during the 1st year after diagnosis
in ulcerative colitis and Crohn's disease. Results of a large, prospective population-based
study in southeastern Norway, 1990-93. Scand J Gastroenterol 1997; 32:1005.
Mow, WS, Abreu-Martin, MT, Papadakis, KA, et al. High incidence of anergy in
inflammatory bowel disease patients limits the usefulness of PPD screening before
infliximab therapy. Clin Gastroenterol Hepatol 2004; 2:309.
Olaison, G, Smedh, K, Sjodahl, R. Natural course of Crohn's disease after ileocolic

resection: endoscopically visualised ileal ulcers preceding symptoms. Gut 1992; 33:331.
Otley, A, Steinhart, A. Budesonide for induction of remission in Crohn's disease.

Cochrane Database Syst Rev 2005; 19:CD004649.
Papi, C, Luchetti, R, Gili, L, et al. Budesonide in the treatment of Crohn's disease: A

meta-analysis. Aliment Pharmacol Ther 2000; 14:1419.
Parsi, MA, Achkar, JP, Richardson, S, Katz, J. Predictors of response to infliximab in

patients with Crohn's disease. Gastroenterology 2002; 123:707.
Prantera, C, Zannoni, F, Scribano, ML, et al. An antibiotic regimen for the treatment of
active Crohn's disease: a randomized, controlled clinical trial of metronidazole plus
ciprofloxacin. Am J Gastroenterol 1996; 91:328.
Present, DH, Rutgeerts, P, Targan, S, et al. Infliximab for the treatment of fistulas in
patients with Crohn's disease. N Engl J Med 1999; 340:1398.
Rutgeerts, P, Beboes, K, Peeters, M, et al. Effect of faecal stream diversion on recurrence

of Crohn's disease in the neoterminal ileum. Lancet 1991; 338:771.
Rutgeerts, P, D'Haens, G, Targan, S, et al. Efficacy and safety of retreatment with anti-
tumor necrosis factor antibody (Infliximab) to maintain remission in Crohn's disease.
Rutgeerts, P, Feagan, BG, Lichtenstein, GR, et al. Comparison of scheduled and episodic
treatment strategies of infliximab in Crohn's disease. Gastroenterology 2004; 126:402.
65
Rutgeerts, P, Geboes, K, Vantrappen, G et al. Predictability of the postoperative course of
Crohn's disease. Gastroenterology 1990;99:956.
Rutgeerts, P, Van Assche, G, Vermeire, S, et al. Ornidazole for prophylaxis of

postoperative Crohn's disease recurrence: a randomized, double-blind, placebo-controlled
trial. Gastroenterology 2005; 128:856.
Ryan, WR, Allan, RN, Yamamoto, T, Keighley, MR. Crohn's disease patients who quit
smoking have a reduced risk of reoperation for recurrence. Am J Surg 2004; 187:219.
Sachar, DB, Wolfson, DM, Greenstein, AJ, et al. Risk factors for postoperative recurrence
of Crohn's disease. Gastroenterology 1983; 85:917.
Sampietro, GM, Cristaldi, M, Maconi, G, et al. A prospective, longitudinal study of

nonconventional strictureplasty in Crohn's disease. J Am Coll Surg 2004; 199:8.
Sands, BE, Anderson, FH, Bernstein, CN, et al. Infliximab maintenance therapy for
fistulizing Crohn's disease. N Engl J Med 2004; 350:876.
Sands, BE, Blank, MA, Patel, K, Van Deventer, SJ. Long-term treatment of rectovaginal
fistulas in Crohn's disease: Response to infliximab in the ACCENT II Study. Clin
Gastroenterol Hepatol 2004; 2:912.
Sartor, RB. Episodic retreatment versus scheduled maintenance therapy of crohn's disease
with infliximab: Not so far apart. Gastroenterology 2004; 126:598.
Scallon, BJ, Moore, MA, Trinh, H, et al. Chimeric anti-TNFa and activates immune
effector functions. Cytokine 1995; 7:251.
Singh, S, Rau, N, Harris, H, et al. Cutaneous nocardiosis complicating Crohn's disease

management with infliximab. Program and abstracts of the American College of
Gastroenterology 66th Annual Scientific Meeting; October 22-24, 2001; Las Vegas,
Nevada. [P254].
66
Slifman, NR, Gershon, SK, Lee, JH, et al. Listeria monocytogenes infection as a
complication of treatment with tumor necrosis factor alpha-neutralizing agents. Arthritis
Rheum 2003; 48:319.
Targan, SR, Hanauer, SB, van Deventer, SJ, et al. A short term study of chimeric
monoclonal antibody cA2 to tumor necrosis factor alpha for Crohn's disease. N Engl J
Med 1997; 337:1029.
Thomsen, OO, Cortot, A, Jewell, D, et al. A comparison of budesonide and mesalamine

for active Crohn's disease. N Engl J Med 1998; 339:371.
67

Boala Crohn Bun

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Boala Crohn Bun

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ

„DOCTOR LUCA” CERNICA

Mi-am ales această tema din trei considerente:

CAPITOLUL II – NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE

CAPITOLUL III – NOTIUNI DE ANATOMOPATOLOGIE SI FIZIOPATOLOGIE

CAPITOLUL IV- SIMPTOMATOLOGIE

CAPITOLUL V – INVESTIGATII DE LABORATOR

CAPITOLUL VI- EVOLUTIE SI PROGNOSTIC

CAPITOLUL VIII – STUDIU DE CAZ

Boală Crohn (enterita regională) este o inflamație cronică ulcero-constrictiva care

Morfopatologic, două trăsături esențiale caracterizează boală Crohn: afectarea tuturor

Microscopic, modificările caracteristice bolii Crohn sunt: reacțiile inflamatorii cronice cu

În funcţie de topografie, boala Crohn se poate prezenta ca:

Incidența crescută a bolii Crohn la gemenii monozigoți constituie argumente puternice

Natură inflamatorie cronică a acestor afecțiuni a determinat un studiu aprofundat

Probabil că aceste antigene permit accesul la celulele imunocompetente, secundar

Caracteristicile epidemiologice și etiologice ale bolii Crohn și coliței ulceroase se

2.1 Noțiuni de anatomie

Aparatul digestiv (canalul alimentar sau tractul gastrointestinal), reprezintă ansamblul de

· stomac, aici hrană este transformată în pastă, cu ajutorul acizilor existenţi la

· rect, canal cu pereţi musculoşi unde sunt depozitate materiile fecale;

· anus, partea finală a rectului, folosit pentru eliminarea materiilor fecale.

Ø ficat - produce bilă, neutralizează toxinele din organism, prelucrează şi depozitează

Caracteristicile epidemiologice si etiologice ale bolii Crohn si colitei ulceroase se

In Statele Unite ci Europa de Vest, colita ulceroasa (incluzand si prostita ulceroasa)

CAPITOLUL II – NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE

2.2 Notiuni de fiziologie

Digestia alimentelor presupune:

Digestia mecanică cuprinde trei categorii de fenomene2:

 Transformarea alimentelor ingerate în fragmente relativ mari şi solide, în

 Amestecarea conţinutului tubului digestiv cu sucurile digestive, proces care

 Progresia (transportul) alimentelor de-a lungul tubului digestiv şi eliminarea

Digestia chimică cuprinde transformările chimice pe care le suferă substanţele

Metabolizarea în ficat a nutrimentelor: glucoză,aminoacizii, acizi graşi şi glicerina.

Totalitatea transformărilor mecanice şi chimice pe care le suferă alimntele în cavitatea

Digestia bucală se caracterizează indeseobi prin procese mecanice, datorită căror

Aparatul digestiv are ca funcţie principală digestia şi absortia substanţelor alimentare,

Ca urmare a acestor transformări, moleculele complexe, insolubile ale alimentelor

În procesul de digestie intervin enzimele secretate de glandele din mucoasa tubului

Alături de aparatul circulator şi respirator, aparatul digestiv asigura organismului

3.1 Notiuni de anatomopatologie

3.2 Notiuni de fiziopatologie

In boala Crohn cu o evolutie trenanta, indelungata, poate aparea inlocuirea tesutului

Factorii de risc in aparitia bolii Crohn sunt urmatorii:

CAPITOLUL IV- SIMPTOMATOLOGIE

- dureri abdominale cronice si recidivante, descrise de pacient ca si crampe intense si

Boala Crohn poate cauza simptome si in afara tubului digestiv:

Diagnosticul bolii Crohn se realizeaza pe baza anamnezei si examenului clinic general

1. Testele coprocitologice (identifica celule anormale in scaun) sau examenul

CAPITOLUL VI- EVOLUTIE SI PROGNOSTIC

- simptomele initiale se agraveaza;

In general, prognosticul BII s-a imbunatatit dupa introducerea tratamentului cu

CAPITOLUL VII- TRATAMENT SI COMPLICATII

Tratamentul initial al bolii Crohn se instituie dupa confirmarea diagnosticului. In cazul

In cazul in care aminosalicilatii (Sulfasalazina si Mesalazina) si medicatia

Exista cazuri in care este necesar tratamentul chirurgical cu rezectie intestinala si

Medicatia in boala Crohn se stabileste in functie de tipul si gravitatea afectiunii.

Mentionam ca medicamentele antiinflamatorii nonsteroidiene nu sunt recomandate pacientilor

Medicatia suplimentara a bolii Crohn, consta in adimistrarea de Infliximab (Remicade) si este

PERFORATIA Perforatia intestinala poate aparea in colita ulceroasa severa,

Utilizarea nejudicioasa a unor agenti care induc hipomotilitate (codeina, difenoxilat,

Similar, pregatirea cu purgative pentru clisma baritata, ca ci o hipopotasemie coexis

CAPITOLUL VIII – STUDIU DE CAZ