SCOALA POSTLICEALA VASILE GOLDIS

SATU MARE
SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST
INVATAMANT DE ZI

PROIECT DE CERTIFICARE
NURSINGUL PACIENTULUI CU VARICELA

Profesor coordonator: Absolvent:

Rist Amalia Petronela

SATU MARE 2021

MOTIVAŢIE

Numai o viaţǎ scurtǎ ne este acordatǎ pe planeta PǍMÂNT şi fiecare trebuie sa-şi punǎ
întrebarea:
“Cum aş putea sǎ investesc în puterile mele aşa încât sǎ aduc cel mai mare folos?”
“Cum aş putea face mai mult pentru sǎnǎtatea mea şi pentru folosul semenilor mei?”
Pentru cǎ viaţa, numai atunci are valoare când este folositǎ pentru atingerea acestor scopuri.

2
 Cuprins

I. Partea generală

1.1. Introducere și istoric

1.2. Anatomia pielii

1.3. Etiologie

1.3.1. Descrierea virusului varicelo-zosterian

1.4. Epidemiologie

1.4.1. Sursa de infecție

1.4.2. Căi și moduri de transmitere

1.4.3. Receptivitatea

1.4.4. Imunitatea după boală

1.4.5. Morbiditatea

1.5. Patogenie și anatomie patologică

1.6. Tablou clinic

1.6.1. Forme clinice

1.7. Diagnostic

1.8. Date de laborator

1.9. Complicații

1.10. Prognostic

1.11. Tratament

3
 1.12. Profilaxia

II. Rolul asistentei medicale

2.1. Rolul asistentei medicale în îngrijira pacientului cu varicela

2.2. Cazuri clinice

III. Bibliografie

4
 Cap I. Partea generală.
1.1. Introducere și istoric.

Istoria nescrisă nu este ușor de interpretat și chiar dacă marea majoritate poate fi
învățată din studiul desenelor, resturilor osoase și instrumentelor chirurgicale ale primilor
oameni, este dificil de a ne da seama de menatlitatea și atitudinea acestora asupra bolii și
morții. Este posibil că, atunci când au evoluat la treapta de rațiune, prin procesul de
încercare și eroare, au descoperit ce plante pot fi folosite ca mâncare, ce plante erau
otrăvitoare și ce plante aveau proprietăți medicinale. Medicina tradițională, care constă, în
mare parte, în folosirea produselor vegetale și a ierburilor, își are originile de aici și
continuă și în ziua de astăzi.

Dar asta nu este toată povestea. La început, oamenii nu priveau mortea și bolile ca pe un
fenomen natural. Maladiile comune precum răceala și constipația, erau acceptate drept parte
a existenței și erau tratate cu remedii naturale care erau la îndemână. Însă bolile serioase
sau care dădeau naștere de incapacități, erau separate într-o categorie diferita. Aceste boli
erau crezute a fi de origine supranaturală și ar fi putut fi rezultatul unei vrăji facute asupra
victimei de către un inamic, vizita unui spirit malefic sau răzbunarea unui zeu fie prin
folosirea unui obiect sau prin extragerea sufletului pacientului. Tratamentul folosit în
această situație era acela de a aduce sufletul înapoi sau extragerea spiritului malefic prin
vrăji, incantații și poțiuni.

Magia și religia au jucat un rol major în medicina primelor societăți umane.

Adminitrarea unui medicament pe baza de plante sau a unui remediu pe cale orală, era
însoțită de incantații, dansuri, expresii faciale, toate trucurile vrăjitorului. Prin urmare,
primii doctori sau oameni ai medicinei, au fost vrajitorii. Folosirea talismanelor,
predominantă și in ziua de astăzi, are origini străvechi.

Descoperirile medicale făcute în ultimii 1000 de ani au ajutat la salvarea a nenumărate

vieți și în multe părți ale lumii au sporit șansele la viață ale oamenilor de două ori. După
stabilirea unor statistici, savanții au ajuns la concluzia că, dintre nenumăratele descoperiri
care au revoluționat toate cele zece domenii medicale, real „decalog” al supraviețuirii, au
transformat în mod radical felul în care cercetătorii și medicii au putut îmbunătăți starea de
sănătate a omenirii.

5
 Încercarea de alege de alege dintre miile de descoperiri medicale, care au influențat
considerabil cele zece domenii medicale, este aproape imposibilă. Nu există un etalon pentru
măsurarea valorii unei descoperiri. Factorul care a dus către toate aceste descoperiri
importante a fost cercetarea, deoarece prin intermediul informatiilor care s-au descoperit deja,
au fost descoperite altele, astfel continuând remodelarea medicinei. Acestările din practica
medicală au afectat, în mod pozitiv, viețile a milioane de oameni. Mai specific, schimbările
din practica medicală au influențat perspectiva medicilor și a oamenilor de știință asupra
sănătății umane. Prin adunarea acestor informații s-a deschis un larg orizont pentru
cercetători, care au făcut descoperiri revoluționare în domeniul medicinei precum: anatomia
umană, circulația sanguină, bacteriile, anestezia, razele X, grupele sanguine și structura ADN
– ului .

Bolile infecțioase sunt provocate de microorganisme patogene a căror principală

caracteristcă este contagiozitatea, adică ușurința cu care acestea se răspândesc de la o
persoană la alta. Atunci când definim aceste boli ne referim atât la caracterul lor infecțios, cât
și la carcterul lor contagios.

Este necesară o diferențiere clară între termenul de infecție și cel de boală infecțioasă.
Prin infecție se întelege pătrunderea unui agent infecțios în organism și multiplicarea acestuia,
fără a fi urmată obligatoriu de o boală infecțioasă. Boala infecțioasă are o manifestare mult
mai complexă deoarece nu dor germenii patogeni acționează asupra organismului, aici
intervenind și reacția acestuia asupra virusului în diferite forme și intensități.

La ora actuală, în sistemul medical modern, profilaxia face parte din fiecare activitate
medicală, a întergii activități de ocrotire a sănătății.

Deoarece copii nu au căpătat o imunitate asupra bolilor copilăriei prin îmbolnăviri

anterioare, aceștia sunt cei mai predispuși la contactarea lor iar cu cât mai redusă este vârsta
cu atât îmbolnăvirile vor fi mai frecvente.

Bolile copilăriei trebui tratate cu o atenție deosebită de către părinți deoarece aceșia
pot aduce la atenția medicului îmbolnăvirile precoce. De asemenea, părinții sunt cei care vor
pune în aplicare măsurile de izolare pentru prevenirea răspândirii bolii și la ceilalți copii și le
pot acorda primele îngrijiri. Mamele sunt considerate a fi cele mai bune infirmiere pentru
copii lor. Cu cât un copil este mai mic, cu atât protejarea lui de îmbolnăviri depinde de
îngrijirea permanentă a părinților.

6
 Având noțiunile de bază despre bolile copilăriei, atât părinții, cât și copiii mai mari,
vor fi capabili de a colabora cu medicul, de a-l sprijini pe acesta în activitatea de ocrotire a
sănătății.

Numele de varicelă a fost utilizat pentru prima dată de Vogel în anul 1764. Boala era
însă cunoscută cu mult timp înainte, fiind considerată drept o formă atenuată a variolei.
Această părere a persistat chiar și după ce Trousseau, bazat pe argumente clinice și
epidemiologice, a facut o distincție netă între cele două boli. Astăzi independența varicelei
este dovedită – în afara lipsei unei imunitați încrucișate cu variola- prin etiologia cu un virus
propriu, prin prezența unor leziuni histologice caracteristice și prin existența unor reacții
imunologice specifice.

7
 1.2. Anatomia pielii.

Pielea este înveliş conjunctivo-epitelial care apără organismul pe toată suprafaţa sa

externă.

Structura pielii:

 epidermul, ţesut stratificat, o pătură cornoasă şi una mucoasă;

 dermul, format din ţesut conjunctiv care cuprinde un strat papilar şi unul
reticular;
 hipodermul, format din ţesut conjunctiv care cuprinde fascicule conjunctive
între care se găseşte ţesut adipos.

Anexele pielii:

 cornoase: unghiile şi
părul;
 glandulare: glande
sebacee şi glande
sudoripare.

Funcţiile pielii:

 funcţia de protecţie
antiinfecţioasă, contra
radiaţilor solare;
 funcţia de termoreglare;
 funcţia metabolică.
 funcţia de sensibilitate tactilă şi termică

8
 1.3. Etiologie.

1.3.1 Descrierea virusului varicelo-zosterian.

Varicela este o boală infecţioasă şi contagioasă endemo-epidermică, frecventă la copii,

produsă de virusul varicelo-zosterian. Ea se caracterizează din punct de vedere clinic prin
prezenţa pe întreg corpul a unei erupţii papulo-veziculoase polimorfe, care evoluează în
puseuri succesive şi este însoţită de fenomene infecţioase generale atenuate. Deşi este o
boală benignă, varicela are o deosebită importanţă practică, prin contagiozitatea şi frecvenţa
ei mare la copii.
Leziunile de la nivelul pielii apar inițial sub formă de pată, trec prin stadiile de papulă,
veziculă, pustulă și crustă. Ciclul evolutiv al leziunilor poate dura 7-10 zile. Pielea este
afectată în totalitate, iar leziunile sunt dureroase și pot provoca mâncărimi. Cicatricea poate
dispărea fără a lasa urme, dacă nu este traumatizată prin scărpinat.
Agentul etiologic al varicelei este un virus care se găseşte în conţinutul veziculelor,
precum şi în sângele bolnavilor de varicelă, în perioada febrilă. Spre deosebire de virusul
variolei şi vaccinei, virusul varicelei este foarte puţin rezistent în afara organismului. El este
repede distrus de căldură; se poate conserva în glicerină 5% timp de o lună.
Forma vizibilă a virusului constă din corpusculii elementari Aragao (1911) rotunzi, dispuşi
în perechi sau lanţuri, de dimensiuni mai mici (150-200 mu ) decât corpusculii Paschen din
variolă şi vaccină. Suspensia de corpusculi elementari obţinută prin centrifugarea rapidă a
conţinutului veziculelor este aglutinată de serul convalescenţilor de varicelă.
Incluziile celulare descrise de Tyzzer se
găsesc în nucleul celulelor din vezicule. Ele
sunt formate din conglomerate de corpusculi
elementari, la care se adaugă reacţia celulei
lezate.
Virusul varicelei poate fi cultivat pe
membrana corio-alantoidiană a oului incubat
de găină sau pe culturi de țesuturi vii. Până în
prezent nu s-a reuşit să se reproducă boala
experimental la animale.

9
 1.4. Epidemiologie.
1.4.1. Sursa de infecție.

În varicelă, sursa de infecție o constituie doar individul bolnav; convalescenţii sau indivizii
sănătoşi nu sunt purtători de virus.

Sursa de agent patogen în infecția cu virusul varicelo-zosterian este omul bolnav, care
devine contagios pentru indivizii receptivi cu 1 - 2 zile înainte de instalarea exantemului și
pănă la 5 zile de la apariția ultimelor elemente veziculare. În cazul formelor atipice de
varicelă, se va ajunge la stadiul de cruste după 5 zile, iar în cele severe și la imunodeprimați,
după 10 zile. Crustele nu sunt purtătoare de virus, deci bolnavul nu mai prezintă pericolul de
contagiozitate. Varicela, în forma sa tipică, poate înregistra un indice de contagiozitate de
pănă la 95%. Sursele de contaminare pot fi prin secrețiile nazofaringene și lichidul din
vezicule.

Purtătorii preinfecțiosi (boinavii în perioada de incubație) sunt deosebit de contagioși

pentru căteva zile înaintea debutului varicelei.

Virusul se propagă rapid la contacții din familie sau alte colectivtăți, iar 96 % dintre copiii
receptici pot dezvolta boala prin contact cu un purtător preinfecțios.

Purtătorii sănătoși si purtătorii foști bolnavi nu au semnificatie epidemiologică, deoarece

riscul de diseminare a virusului este scăzut.

10
 1.4.2. Căi și moduri de transmitere.

Varicela se poate transmite de la persoana contagioasă la ce sănătoasă atât în mod direct,

cât și în mod indirect.

Transmiterea directă a virusul varicelo-zosterian se face prin contactul cu persoana

contagioasă, prin intermediul picăturilor lui Flugge (eliminarea pe cale aeriană a virusului prin
intermediul secrețiilor nazo-faringiene ce conțin germeni patogeni, prin conversație, strănut,
tuse; particulele pot rămâne în aer pentru perioade lungi de timp, astfel virusul se va transmite
de la un individ la altul).

Transmiterea indirectă se poate face prin obiecte proaspăt conaminate cu secreții nazo-
faringiene sau de pe leziunile tegumentare. Contaminarea este posibilă dar foarte rară
deoarece virusul nu are rezistență în mediul extern..

1.4.3.Receptivitatea.

Receptivitatea, excepție făcând copiii în primele 4 – 6 luni de la naștere, atunci când

aceștia beneficiază de anicorpii materni, este generală. Cele mai afectate grupe de vărstă sunt
copii între 2 – 8 ani

Infecția cu virusul varicelo-zosterian este rar întalnită la persoanele cu vârsta de 20 de

ani, iar la adulți pot apărea forme severe de variolă sau herpes zoster.

Receptivitatea este maximă la indivizii imunodeprimați cum ar fi: persoanele care

suferă de cancer, hemopatii maligne, persoanele tratate cu corticosteroizi și alte
imunosupresive, persoanele HIV pozitive.

1.4.4.Imunitatea după boală.

11
 După boală, imunitatea este de lungă durată, însă ceasta poate reapărea. Virusul
varicelo-zosterian este latent și se poate reactiva în condiții de stres, imunosupresie sau la
persoanele vârstnice, producând zona zoster.

Expunerea la virusul varicelo-zosterian a unui copil sănătos, stimulează producția de

imunoglobulină și anticorpi. Anticorpii rezistă o viață intreaga și conferă individului
imunitate.

1.4.5. Morbiditatea.

La adulți boala este mult mai severă, deși incidența este mult mai scăzută. Infecția la
adulți are o rată de morbiditate și mortalitate mult mai mare datorită pneumoniei, hepatitei și
encefalitei. În special, până la 10% din femeile însărcinate care suferă de varicelă suferă de
asemenea și de pneumonie, fapt care va avea consecințe mai târziu în sarcină.

Varicela poate fi letală pentru persoanele cu imunitatea afectată. Numărul de persoane

din grupa aceasta de risc a crescut din cauza epidemiei cu virusul HIV și creșterea folosirii
terapiei cu imunosupresoare. Varicela este o problemă în special în spitale, unde sunt internați
pacienți cu sistemul imunitar foarte slăbit sau pacienții HIV pozitivi.

1.5. Patogenie și anatomie patologică.

Varicela se transmite pe cale aerogenă, prin picăturile lui Flugge, de la un individ

contagios. Natura extrem de contagioasă a virusului varicelo – zosterian este baza epidemiilor
care se raspandesc în școli și comunități. Particulele infecțioase se găsesc în veziculele
caracteristice varicelei; prin urmare, în ciuda riscurilor asociate scăzute, transmiterea virală se
poate face și prin contact direct cu aceste vezicule.

Dupa contaminarea inițială, pe cale aerogenă, virusul va infecta mucoasa conjunctivală

a tractului respirator superior. Diseminarea va avea loc în nodulii limfatici regonali ai

12
acestuia, la 2 – 4 zile de la infectarea inițială; aceasta este urmată de o viremie primară
(răspândirea virusului în sânge), la 4 – 6 zile de la infectarea inițială.

O doua diseminare are loc în organele interne, în special ficatul și splina, urmată de o
viremie secundară, la 14 – 16 zile de la infectarea inițială, care este cracterizată de invazia
virală a celulor endoteliale ale capilarelor și a epidermei. Infectarea celulelor stratului
Malphighi cu virusul varicelo-zosterian produce atât edem intracelular, cât și edem
intercelular, de unde rezultă veziculele specifice varicelei.

Vezicula variceloasă este localizată strict epidermic, de aceea, dupa vindecare, nu lasă
cicatrice cutanate. Inițial, aceasta este formată din mai multe alveole, despărțite prin septuri
incomplete și pline cu un exudat seros. Ulterior, vezicula devine uniloculară.

Planșeul unei alveole este reprezentat de papila derimică, plafonul prin stratul cornos,
iar pereții prin celulele deformate ale stratului Malphighi. Modificările celulare la nivel
epidermic constau, într-o primă fază, din umflarea nucleului cu prezența incluziilor celulare
Tyzzer și transformarea lor în celule gigante multinucleate.

În stadiul avansat, celulele suferă o degenerscența balonizantă; aceasta se

caracterizează prin dimensiunile crescute ale celulelor epiteliale, cu citoplasma clară și nuclee
mari și deformate. Celulele astfel lezate pierd legăturile dintre ele, se detașează și cad la
fundul veziculei.

Alături de aceste modificări epidermice, la nivelul dermului nu vom găsi alte leziuni
decât o congestie a capilarelor, localizate pe teritoriul corespunzător veziculei și areolei roșii
din jurul ei.

1.6. Tablou clinic.

Perioada de incubație a varicelei este, în medie, de 14 – 15 zile, dar poate varia între
10 și 21 de zile.

Perioada prodromală sau de invazie, durează 1 – 2 zile la copilul mic, dar poate fi și
absentă. La copii trecuți de vârsta de 10 ani și la adulți, această perioadă durează 2 – 3 zile,
caracterizându-se prin apariția treptată a unor simptome generale ușoare precum: astenie,

13
inapetență, indispoziție, o ușoară cefalee, febră moderată ( de obicei febra urcă pană la 38 0
Celsius) și dureri musculare.

În unele cazuri, debutul este brusc cu frisoane, febră ridicată, agitație, convulsii, dar,
de cele mai multe ori, această perioadă trece neobservată, mai ales la copiii mici, acesta
debutând direct în perioada de stare. La adulți, acestă perioadă este mai severă, uneori apărând
o erupție trecătoare fugace, care are aspect scarlatiniform sau mobiliform, putându-se
confunda cu scarlatina.

Perioada eruptivă sau perioada de stare, durează 4 – 10 zile, de obicei, 4 – 7 zile, fiind
caracterizată, prin apariția la nivel cutanat, a erupției varicelice. Acestă erupție apare mai întâi
pe corp, apoi pe față și membre. Este însoțită de febră și ușor prurit, fiind nedureroasă.
Elementele eruptive sunt separate între ele de zone de piele sănătoasă și apar inițial sub formă
de pete mici (macule), rotunde sau ovale, de culoare roșie sau roz. În următorul stadiu,
maculele se vor infiltra și vor deveni papule care apoi trec în stadiu de vezicule; în unele
cazuri maculele evoluează direct către vezicule.

Veziculele apar sub formă rotundă sau ovală, având dimensiuni care variază de la o
gămălie de ac la cea a unui bob de mazăre; acestea au la început un conținut lichid clar,
incolor. Toate acestea, împreună cu dispoziția acestora la suprafața pielii, le conferă un aspect
de picătură de rouă. Veziculele sunt înconjurate de o areolă roșie și pentru că acestea sunt
uniloculare, la înțepare, atingere sau apăsare, acoperișul subțire se va sparge, eliberând tot
conținutul dintr-o dată.

La 3 – 4 zile de la apariția inițială a erupției, veziculele se usucă și se transformă în

cruste; unele elemengte ruptive trec direct la stadiul de crustă. La o saptămână de la apariția
erupției, fără suprainfectarea prin scărpinare, crustele se vor detașa, fără a lăsa cicatrice și vor
rămâne zone ușor pigmentate trecătoare. În cazul în care veziculele sunt suprainfectate cu
microbi piogeni, mai ales prin scărpinare, acestea pot lăsa în urmă cicatrice definitive.

În a 5 – a zi de la apariția inițială a erupției, leziunile noi vor înceta să apară iar

majoritatea au cruste pâna în a 6 – a zi deoarcece nu toate elementele eruptive evoluează în
același timp; în această perioadă mai pot apărea elemente eruptive noi, putându-se găsi, pe
același segmente de piele, elemente eruptive în diferite stadii evolutive: macule, papule,
vezicule și cruste. Acest lucru este datorat puseelor eruptive ( 3 – 5 pusee eruptive la interval
de 1 – 2 zile); fiercare puseu este însoțit, de obicei, de o ascensiune termică.

14
 În general, erupția este însoțită de puține alte manifestări și starea generală este
moderat sau deloc afectată, îndeosebi la copii. Febra, de până la 380 Celsius, însoțește fiecare
puseu eruptiv, de ocicei fiind mică și putând lipsi la un sfert dintre cazuri.

1.6.1. Forme clinice

După intensitatea erupției și starea organismului, se deosebesc: forme ușoare, medii și

severe.

1. Formele ușoare apar mai ales la copii, uneori și la sugari, între a 3 – a și a 6 – a lună,
aceștia având încă imunitatea reziduală de la mamă. Se vor distinge forme abortive sau
larvate, unde erupțiile rămân în stadiu de macule sau papule, fruste, cele fără exantem și
atipice, care au exantem papulos sau acneiform.

2. Formele medii, descrise în tabloul clinic.

3. Formele severe țin, cel mai probabil, de caracteristicile individuale și nu de

variațiile virulenței agentului infecțios, acest lucru fiind probat de evident de gravitatea
varicelei, apărută pe organisme cu imunitatea compromisă.

3.1. Varicela la adulți, adolescenți și gravide, are o evoluție mai severă decât la copii,
cu o erupție bogată, febră ridicată, toxemie, stare generală alterată și complicații precum:
pneumonie varicelică sau encefalopatie.

3.2. Varicela la persoanele imunodepresive, care suferă de boli de sânge sau reticuloze
concomitente, leucemie, boala Hodkin și care au făcut terapie prelungită cu cortizon sau
imunosupresoare, evoluția va fi severă și se va manifesta printr-o erupție abundentă, cu
exantem bulos, gangrenos sau hemoragic, care poate duce adesea la exitus. Sunt localizate
visceral (localizare pulmonară hepatică și neurologică) , foarte frecvent, la fel fiind și
coaglularea intravasculară diseminată (CIVD). Prin cercetare, însă, s-a demonstrat că
gravitatea evoluției varicelei la persoanele care sunt supuse la terapue prelungită cu cortizon
nu are aproape nimic de a face cu varicela în sine, ci cu boala de bază pentru care este tratat
pacientul. Tratamentul, pentru o perioadă scurtă de timp cu cortizon, nu are nici un efect
agravant asupra varicelei.

15
 3.3.1. Varicela hemoragică, deși este rară, are, de cele mai multe ori, o evoluție letală;
conținutul elementelor eruptive devine hemoragic; apar hemoragii la nivel cutanat, sub formă
de echimoze, peteșii, sângerări la nivelul mucoaselor, manifestate prin vărsături sangvinolente
sau urini cu sânge sau necroze cutanate ischemice.

3.3.2. Varicela gangrenoasă apare la persoanele cu imunitatea compromisă; la aceasta

se adaugă o suprainfectare bacteriană cu streptococi sau germeni anaerobi. Cu diverse
localizări, gangrena cutanată poate fi masivă.

3.3.3. Varicela buloasă este o formă extrem de rară.

1.7. Diagnostic.

Diagnosticul clinic se face prin identificarea erupției, cu caracter centripet, care se

răspândește de la față și scalp către trunchi și membre. Evolutiv, erupția trece prin
următoarele stadii: papulă – veziculă – pustulă – crustă. Deoarece erupția pare în valuri, vor fi
prezente leziuni aflate în toate stadiile evolutive. În general, criteriile clinice sunt suficiente
pentru a elucida diagnosticul.

Diagnosticul paraclinic are, în practică, o importanță mai redusă deoarece, în mod

obișnuit, diagnosticul se pune pe baza datelor clinice. Examinările de laborator se vor face
doar în cazuri speciale, pentru a deosebi varicela de variolă. În varicelă, tabloul clinic sanguin
nu va pezenta modificări caracteristice.

Diagnosticul diferențial se va face cu alte cauze de erupție veziculară precum: infecția

generelizată cu virus herpes simplex, la imunosupresați, enteroviroze, sindromul mână –
picior – gură prin infecție cu virus Coxsackie.

1.8. Date de laborator.

16
 Virusul varicelo – zosterian, anticorpi IgG, IgA, IgM

Negativ Echivoc Pozitiv

IgG < 50 mUI/ mL 50 – 100 mUI/ mL >100 mUI/ mL
IgA < 20 U/ mL 20 – 25 U /mL >25 U/ mL
Ig < 20 U/ mL 20 – 25 U/ mL >25 U/ mL
M

Imunoglobulina IgG reprezintă 75% din imunoglobulinele plasmatice. Sunt anticorpii

produși ca un răspuns la un contact secundar cu antigen. Străbat endoteliile și placenta și
induc pasiv imunitatea la nou – născut. Neutralizează toxinele bacteriene și funcționează ca
opsonine ( se leagă de suprafațta bacteriană favorizând fagocitoza).

Valori de referință:

Vârsta Valori (mg/dL)

0 – 1 an 232 – 1411

1 – 3 ani 453 – 916

4 – 6 ani 504 – 1465

7 – 9 ani 572 – 1474

10 – 11 ani 698 – 1560

12 – 13 ani 765 – 1550

14 – 15 ani 716 – 1711

16 – 19 ani 549 – 1584

Adult 700 – 1600

Imunoglobulina IgA reprezintă 10 – 15 % din totalul imunoglobulinelor. IgA sunt

anticorpii secrtetori majori; se găsesc în lacrimi, salivă, secreții respiratorii, gastrointestinale
și urogenitale.

17
 Valori de referință:
Vârsta Valori (mg/dL)

0 – 1 an 0.0 – 83

1 – 3 ani 20 – 100

4 – 6 ani 27 – 195

7 – 9 ani 34 – 305

10 – 11 ani 53 – 204

12 – 13 ani 58 – 358

14 – 15 ani 47 – 249

16 – 19 ani 61 – 348

Adult 70 – 400

18
 Imunoglobulina IgM reprezintă tipul de anticorpi produși inițial în cursul răspunsului
imun și prima clasă de imunoglobuline sintetizate de făt sau de nou – născut. IgM nu
traveresează placenta. Din aceste motive, demonstrarea anticorpilor IgM specifici este utilă în
evaluarea stadiului infecției și a probabilității infecției congenitale.

Valori de referință:

Vârstă Valori (mg/ dL)

0 – 1 an 0.0 – 145

1 – 3 ani 19 – 146

4 – 6 ani 24 – 210

7 – 9 ani 31 – 208

10 – 11 ani 31 – 179

12 – 13 ani 35 – 239

14 – 15 ani 15 – 188

16 – 19 ani 23 – 259

Adult 40 – 230

1.9. Complicații.

La nivel cutanat, suprainfectarea cu bacterii este cea mai frecventă complicție care
apare la copiii sănătoși. Aceasta se manifestă prin impetigo, celulită și erizipel, infecții ale
pielii de cauză bacteriană. În circumstanțte normale pielea este rezistentă la astfel de infecții,
însă apariția varicelei facilitează apariția infecțiilor.

19
 O altă complicație care poate apărea este pneumonia variceloasă, fiind mai frecventă la
persoanele cu imunitate scăzută și la adulți decât la copii. Acesta are o incidență de 1 la 400
de cazuri. Este ascociată cu o rată de maotatlitate și morbiditate crescute. O formă mai severă
o pot prezenta femeile în ultimul trimestru de sarcină. Aceasta se maifestă prin dispnee,
tahipnee și febră.

În infecția cu virusul varicelo – zosterian pot apărea complicații la nivelul sistemului

nervos central, deși acestea sunt extrem de rare. Aceste complicații sunt reprezentate de
meningită, ataxia cerebrală și sindromul Reye.

Meningita are ca manifestări cefaleea, febra, redoarea cefei și fotofobia. Prin

examinarea lichidului cefalo – rahidian, se vor observa predominant limfocite, glicorahia,
peste 40 mg/ dL si proteinorahia, peste 200 mg/ dL.

Ataxia cerebrală este caracterizată de incapacitatea de a controla mișcările musculare

și are o incidență de 1 din 4000 de cazuri la copiii sub 15 ani. Poate fi îmsoțită de vărsături,
alterarea limbajului, febră, vertij și tremor.

Sindromul Reye care ca manifestări iritabilitatea, vărsăturile și scăderea nivelului

conștienței. Acestuia i se asociază edemul cerebral progresiv. De asemenea, acest sindrom
este asociat cu administrarea aspirinei, medicament contraindicat ca antipiretic în varicelă.

1.10. Prognostic.
Veziculele provocate de varicelă, variază, la copii, undeva între 4 și 7 zile iar apariția
veziculelor noi încetează după a cincea zi. Infecția cu varicelă este mai ușoară la copii, are
prognostic favorabil și tratamentul simptomatic cu băi cu bicarbonat de sodiu sau medicație
antihistaminică poate ușura mâncărimea. Paracetamolul este folosit pentru a reduce febra. Nu
se recomandă administrarea de asprină copiilor cu varicelă deoarece poate cuza sindromul
Reyes.

La adulți boala este mult mai severă, deși incidența este mult mai scăzută. Infecția la
adulți are o rată de morbiditate și mortalitate mult mai mare datorită pneumoniei, hepatitei și
encefalitei. În special, până la 10% din femeile însărcinate care suferă de varicelă suferă de
asemenea și de pneumonie, fapt care va avea consecințe mai târziu în sarcină.

20
 Varicela poate fi letală pentru persoanele cu imunitatea afectată. Numărul de persoane
din grupa aceasta de risc a crescut din cauza epidemiei cu virusul HIV și creșterea folosirii
terapiei cu imunosupresoare. Varicela este o problemă în special în spitale, unde sunt internați
pacienți cu sistemul imunitar foarte slăbit sau pacienții HIV pozitivi.

1.11. Tratament.
În formele ușoare ale varicelei se va administra tratamentul simptomatic, pruritul
putând fi calmat cu loțiune Calamin, gel Pramoxin, băi coloidale cu tărâțe de ovăz sau
antihistaminice orale.

Infecția bacteriană secundară se va preveni prin respectarea normelor de igienă,

pacientul trebuind să facă baie regulat, să aibă haie curate, unghiile să fie tăiate iar mâinile să
fie spălate cât mai des. În cazul suprainfectării, se vor folosi antiseptice iar infecția va fi
tratată cu antibiotice.

Tratamentul simptomatic de elecție se va face cu antivirale orale, acestea fiind

reprezentate de Aciclovir, Valaciclovir și Famciclovir. Se va administra Aciclovir 800 mg de
5 ori pe zi, timp de o săpămână. Dacă acestă terapie este începută la 24 de ore de la apariția
simptomelor, poate scădea durata și severitatea bolii.

Va fi luat în considerare tratamentul cu antivirale și pentru pacienții

imunocompromiși, persoanele sănătoase a căror risc de îmbonăvire este moderat sau sever,
pacienții care sunt sub taratament cu salicilațți sau corticosteroizi, cei cu boli la nivel cutanat
și cei cu boli pulmonare acute

Administrarea intravenoasă de Acilovir este recomandată la pacienții

imunocompromiși sau imunosupresați. Au fost raportate cazuri în care, la pacienții care suferă
de SIDA, virusul este rezistent la Aciclovir. În cazul în cate această problemă este întâlnit, ca
tratament alternativ, se va administra Vidarabină sau Foscarnet.

Eficacitatea Valaciclovirului și Famciclovirului au fost demonstrate în tratamentul

zonei zoster dar nu au fost conduse studii pentru a demonstra eficacitatea acestora în varicelă.

21
 1.12. Profilaxia.

În 1995, a fost abrobat de către US Food and Drug Administration, un vaccin cu virus
viu atenuat pentru imunizarea contra virusului varicelo – zosterian. Modul de administrare
recomandat este de două doze la interval de minim 4 săptămâni.

Acest vaccin nu este recomandat femeilor gravide, bolnavilor imunocompromiși, celor

care fac terapie cu corticoizi și copiilor cărora li se administrează salicilați. După expunerea la
virus, imunoglobulina specifică varicelei se va administra la 10 zile, preferabil la 4. Acesta are
ca efect pisibila modificare a bolii dar nu și prevenția ei.

În perioada contagioasă, izolarea bolnavului este foarte importantă deoarece poate

preveni contaminarea celor care nu au avut varicelă în trecut și celor care prezintă un risc
crescut de îmbolnăvire cum ar fi femeile însărcinate și persoanele cu imunitate compromisă.

CAPITOLUL II
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE

2.1. Roul asistentei medicale în îngrijirea pacienților cu varicelă.

În îngrijirea pacienților cu varicelă, rolul asistentei medicale este accela de a

monitoriza functiile vitale (puls, tensiune arterială, respirație, temperatură), de a administra
tratamentul medicamentos prescris de către medic și de a pregăti fizic și psihic pacientul
pentru eventualele explorări funcționale și recoltări de probe biologice.

Acesta se va sigura că toate simptomele specifice varicelei vor fi combătute și că

nevoile fundamenttale ale pacienților vor fi satisfăcute prin asigurarea unui microclimat
adecvat. De asemenea, va educa pacientul cu privire la boală și ii va explica de ce izolarea
față de ceilalți pacienți este necesară; va informa pacienții cu privire la regulile de igienă care
trebuie respectate.

22
23
 2.2. Cazuri clinice.

Cazul I :

Culegerea datelor:

Inițiale: A. P.

Data nașterii: 27. 03. 1986

Vârsta: 33 ani

Sex: M

Domiciliu: Satu Mare

Data internării: 06. 02. 2021

Simptome la internare: stare generală alterată, febră înaltă, erupție tegumentară, prurit

Diagnostic la internare: varicelă

Diagnostic la externare: varicelă

Anamneza:
Condiții de viață și de muncă foarte bune.

Bolnavul stă într-o locuință salubră, are o alimentație echilibrată și regulată, consumă moderat
cafea și alcool.

Din discuțiile cu pacientul, reiese că acesta nu prezintă alergii la medicamente.

Religia pacientului este ortdoxă, limba vorbită este română iar naționalitatea tot română.

Istoricul bolii:
Pacientul s-a prezentat cu următoarele simptome: cefalee, inapetență, subfebriliitate, eritem
diseminat pe față, membre și torace, prurit moderat.

Din afirmațiile bonavului reiese că simptomele au debutat în aceeași zi cu prezentarea lui la

medic.

S-a urmat tratament ambulator cu antitermice și antihistaminice iar simptomatologia s-a

ameliorat, însă foarte puțin.

24
Pacientul a fost internat în secția boli infecțioase pentru tratarea varicelei și prevenirea
compicațiilor acesteia.

25
Plan de îngrijire

Data Probleme Obiective Intervenții Intervenții Evaluare

proprii delegate
06.02 Erupție la nivel Combaterea Izolarea Recoltarea de Stare
2021 tegumentar și la febrei bolnavului produse generală
niveleul Combaterea pentru a evita biologice ameliorată
mucoaselor frisonului contaminarea pentru T.A. = 120/7
Febră (39o C) Combaterea celoralți analizele de mmHg
Frison cefaleei pacienți laboator: P = 65 p/min
Cefalee Combaterea Măsurarea sâmge R = 16 r/min
Prurit pruritului funcțiilor (anticorpii de T = 38,5o C
Transpirații Facilitarea vitale (T.A. = tip IgM și IgG Pacientul
abundente respirației 130/80 anti VZV) prezintă o
Dispnee Combaterea mmHg, P = 80 Se va ușoară
Tuse tusei p/min, R = 15 administra cefalee
Inapetență Prevenirea r/min, T = 39o taratmentul Erupțiile
Anxietate anxietății C) și medicamentos cutanate sunt
Potențial de Restabilirea vegetative prescris de prezente
complicații unui regim (scaun, către medic: Pacientul
alimentar diureză) expectorante respectă
adecvat Asigurarea (Ambroxol), sfaturile
Prevenirea unui antipiretice medicale cu
complicațiilor microclimat (Paracetamol), privință la
adecvat medicamente repausul
Asigurarea antivirale fizic,
unei poziții (Aciclovir), tratament și
care facilitează pentru regim
respirația combaterea alimentar
Asigura cefaleei Pacientul nu
lenjerie de (Ibuprofen), prezintă
corp și de pat pudre și complicații
curată unguente
Asiguraraea pentru

26
 unui aport îmgrijirea
hidric și tegumentelor
alimentar (pudră
adecvat mentolată)
Observă
semnele și
simptomele
care pot duce
la eventuale
complicații
Ajuta
pacientul să își
satisfacă
nevoile
fundamentale
Educă
pacientul cu
privire la
boală și
regulile de
igienă care
trebuie urmate
07.02 Erupție la nivel Combaterea Izolarea Se va Stare
2021 tegumentar și la febrei bolnavului administra generală
niveleul Combaterea pentru a evita taratmentul ameliorată
mucoaselor frisonului contaminarea medicamentos T.A. = 120/7
Febră (39o C) Combaterea celoralți prescris de mmHg
Frison cefaleei pacienți către medic: P = 65 p/min
Cefalee Combaterea Măsurarea expectorante R = 16 r/min
Prurit pruritului funcțiilor (Ambroxol), T = 38o C
Transpirații Facilitarea vitale (T.A. = antipiretice Pacientul nu
abundente respirației 130/80 (Paracetamol), mai prezintă
Dispnee Combaterea mmHg, P = 80 medicamente cefalee
Tuse tusei p/min, R = 15 antivirale Erupțiile

27
Inapetență Prevenirea r/min, T = 38o (Aciclovir), cutanate sunt
Anxietate anxietății C) și pentru prezente
Potențial de Restabilirea vegetative combaterea Pacientul
complicații unui regim (scaun, cefaleei respectă
alimentar diureză) (Ibuprofen), sfaturile
adecvat Asigurarea pudre și medicale cu
Prevenirea unui unguente privință la
complicațiilor microclimat pentru repausul
adecvat îmgrijirea fizic,
Asigurarea tegumentelor tratament și
unei poziții (pudră regim
care facilitează mentolată) alimentar
respirația Pacientul nu
Asigura prezintă
lenjerie de complicații
corp și de pat
curată
Asiguraraea
unui aport
hidric și
alimentar
adecvat
Observă
semnele și
simptomele
care pot duce
la eventuale
complicații
Ajuta
pacientul să își
satisfacă
nevoile
fundamentale
Educă

28
 pacientul cu
privire la
boală și
regulile de
igienă care
trebuie urmate
08.02 Erupție la nivel Combaterea Izolarea Se va Stare
generală
. tegumentar și la febrei bolnavului administra
ameliorată
2021 nivelul Combaterea pentru a evita taratmentul T.A. = 120/7
mmHg
mucoaselor frisonului contaminarea medicamentos
P = 65 p/min
Febră (39o C) Combaterea celorlați prescris de R = 16 r/min
T = 37,5o C
Frison cefaleei pacienți către medic:
Pacientul nu
Cefalee Combaterea Măsurarea expectorante mai prezintă
cefalee
Prurit pruritului funcțiilor (Ambroxol),
Erupțiile
Transpirații Facilitarea vitale (T.A. = antipiretice cutanate sunt
prezente
abundente respirației 130/80 (Paracetamol),
Pacientul
Dispnee Combaterea mmHg, P = 80 medicamente respectă
sfaturile
Tuse tusei p/min, R = antivirale
medicale cu
Inapetență Prevenirea 17r/min, T = (Aciclovir), privință la
repausul
Anxietate anxietății 37,5o C) și pentru
fizic,
Potențial de Restabilirea vegetative combaterea tratament și
regim
complicații unui regim (scaun, cefaleei
alimentar
alimentar diureză) (Ibuprofen), Pacientul nu
prezintă
adecvat Asigurarea pudre și
complicații
Prevenirea unui unguente
complicațiilor microclimat pentru
adecvat îmgrijirea
Asigurarea tegumentelor
unei poziții (pudră
care facilitează mentolată)
respirația
Asigura
lenjerie de
corp și de pat

29
curată
Asiguraraea
unui aport
hidric și
alimentar
adecvat
Observă
semnele și
simptomele
care pot duce
la eventuale
complicații
Ajuta
pacientul să își
satisfacă
nevoile
fundamentale
Educă
pacientul cu
privire la
boală și
regulile de
igienă care
trebuie urmate

30
Cazul II :

Culegera datelor:

Inițiale: M. G.

Data nașterii: 30.09.2007

Vârsta: 11 ani

Sex: F

Domiciliu: Satu Mare

Data internării: 23.02.2021

Simptome la internare: stare generală alterată, febră înaltă, dispnee, erupție tegumentară,
prurit

Diagnostic la internare: varicela complicată cu pneumonie

Diagnostic la externare: varicela complicată cu pneumonie

Anamneza:
Condiții de viață si de muncă: foarte bune

Bolnava stă într-o locuință salubră, are o alimentație echilibrată și regulată, nu consumă cafea
și alcool.

Din discuțiile cu mama am constatat că bolnava nu prezintă alergii la medicamente sau

alimente.

Religia pacientei este ortodoxă, limba vorbită română iar naționalitatea tot română.

Istoricul bolii:
Bolnava, împreună cu mama, s-a prezentat cu următoarele simptome: stare generală alterată,
febră înaltă, tuse, dispnee, erupție tegumentară, pruriginoasă.

După spusele mamei, boala a debutat cu 4 – 5 zile în urmă, acesta neurmând tratament.

Elementele eruptive s-au înmulțit și au devenit pruriginoase, motiv pentru care aceasta s-a
prezentat la medic.

31
În urma unui consult efectuat de către medicul de specialitate și a efectuării analizelor, s-a
constatat că, pe lângă varicelă, pacienta prezintă, ca o complicație, pneumonie.

Aceasta a fost internată în secția boli infecțioase pentru tratament.

32
Plan de îngrijire

Data Probleme Obiective Intervenții Intervenții Evaluare

proprii delegate
23.02 Stare generală Combaterea Izolarea Recoltarea de Stare
2021 alterată febrei bolnavului produse biologice generală
Febră Combaterea pentru a evita pentru analizele ameliorată
Frison frisonului contaminarea de laboator: T.A. =
Cefalee Combaterea celorlați sânge (anticorpii 110/70
Erupții la cefaleei pacienți de tip IgM și IgG mmHg, P =
nivel Combaterea Măsurarea anti VZV, 80 p/min, R
tegumentar și pruritului funcțiilor vitale hemoleucogramă, = 18 r/min,
la nivelul Facilitarea (T.A. = 110/70 VSH, fibrinogen, T = 38,5o C
mucoaselor respirației mmHg, P = 80 proteina C Erupțiile
Transpirații Combaterea p/min, R = 15 reactivă), spută cutanate
abundente tusei r/min, T = 39o Va pregăti sunt
Inapetență Prevenirea C) și pacientul pentru prezente
Tuse anxietății vegetative explorările Pacientul
Dispnee Restabilirea (scaun, funcționale respectă
Prurit unui regim diureză) (radiografie sfaturile
Anxietate alimentar Asigurarea toracică, medicale cu
Potențial de adecvat unui bronhoscopie) privire la
complicații Prevenirea microclimat Se va administra repaus fizic,
complicațiilor adecvat taratmentul regim
Asigurarea medicamentos alimentar și
unei poziții prescris de către igienă
care facilitează medic: Prezintă o
respirația expectorante ușoară
Asigura (Ambroxol), anxietate
lenjerie de corp antipiretice Pacientul nu
și de pat curată (Paracetamol), prezintă
Asiguraraea medicamente complicații
unui aport antivirale
hidric și (Aciclovir),

33
 alimentar Se va efectua
adecvat testarea
Observă antibioticelor
semnele și pentru
simptomele decoperirea
care pot duce eventualelor
la eventuale alergii
complicații (Ampcilină,
Ajuta pacientul Gentamicină
să își satisfacă pentru
nevoile combaterea
fundamentale cefaleei
Educă (Ibuprofen),
pacientul cu pudre și unguente
privire la boală pentru îmgrijirea
și regulile de tegumentelor
igienă care (pudră mentolată)
trebuie urmate
24.09 Stare generală Combaterea Izolarea Se va administra Stare
. alterată febrei bolnavului taratmentul generală
2021 Febră Combaterea pentru a evita medicamentos ameliorată
Frison frisonului contaminarea prescris de către T.A. =
Cefalee Combaterea celorlați medic: 110/70
Erupții la cefaleei pacienți expectorante mmHg, P =
nivel Combaterea Măsurarea (Ambroxol), 80 p/min, R
tegumentar și pruritului funcțiilor vitale antipiretice = 18 r/min,
la nivelul Facilitarea (T.A. = 110/70 (Paracetamol), T = 37,6o C
mucoaselor respirației mmHg, P = 80 medicamente Erupțiile
Transpirații Combaterea p/min, R = 20 antivirale cutanate
abundente tusei r/min, T = 38o (Aciclovir), sunt
Inapetență Prevenirea C) și Antibiotico prezente
Tuse anxietății vegetative terapie Pacientul
Dispnee Restabilirea (scaun, (Ampcilină, respectă
Prurit unui regim diureză) Gentamicină), sfaturile

34
 Anxietate alimentar Asigurarea pentru medicale cu
Potențial de adecvat unui combaterea privire la
complicații Prevenirea microclimat cefaleei repaus fizic,
complicațiilor adecvat (Ibuprofen), regim
Asigurarea pudre și unguente alimentar și
unei poziții pentru îmgrijirea igienă
care facilitează tegumentelor Prezintă o
respirația (pudră mentolată) ușoară
Asigura anxietate
lenjerie de corp Pacientul nu
și de pat curată prezintă
Asiguraraea complicații
unui aport
hidric și
alimentar
adecvat
Observă
semnele și
simptomele
care pot duce
la eventuale
complicații
Ajuta pacientul
să își satisfacă
nevoile
fundamentale
Educă
pacientul cu
privire la boală
și regulile de
igienă care
trebuie urmate
25.02 Stare generală Combaterea Izolarea Se va administra Stare
. alterată febrei bolnavului taratmentul generală

35
2021 Febră Combaterea pentru a evita medicamentos ameliorată
Frison frisonului contaminarea prescris de către T.A. =
Cefalee Combaterea celorlați medic: 110/70
Erupții la cefaleei pacienți expectorante mmHg, P =
nivel Combaterea Măsurarea (Ambroxol), 80 p/min, R
tegumentar și pruritului funcțiilor vitale antipiretice = 23 r/min,
la nivelul Facilitarea (T.A. = 110/70 (Paracetamol), T = 37o C
mucoaselor respirației mmHg, P = 80 medicamente Erupțiile
Transpirații Combaterea p/min, R = 20 antivirale cutanate
abundente tusei r/min, T = (Aciclovir), sunt
Inapetență Prevenirea 37,3o C) și Antibiotico prezente
Tuse anxietății vegetative terapie Pacientul
Dispnee Restabilirea (scaun, (Ampcilină, respectă
Prurit unui regim diureză) Gentamicină), sfaturile
Anxietate alimentar Asigurarea pentru medicale cu
Potențial de adecvat unui combaterea privire la
complicații Prevenirea microclimat cefaleei repaus fizic,
complicațiilor adecvat (Ibuprofen), regim
Asigurarea pudre și unguente alimentar și
unei poziții pentru îmgrijirea igienă
care facilitează tegumentelor Prezintă o
respirația (pudră mentolată) ușoară
Asigura anxietate
lenjerie de corp Pacientul nu
și de pat curată prezintă
Asiguraraea complicații
unui aport
hidric și
alimentar
adecvat
Observă
semnele și
simptomele
care pot duce

36
la eventuale
complicații
Ajuta pacientul
să își satisfacă
nevoile
fundamentale
Educă
pacientul cu
privire la boală
și regulile de
igienă care
trebuie urmate

37
Cazul III
Culegerea datelor

Inițiale: M. V.

Data nașterii: 15.04.2015

Vârsta: 4 ani

Sex: F

Domiciliu: Satu Mare

Data internării: 20.01.2021

Simptome la internare: stare generală alterată, febră înaltă, tuse, dispnee, erupție tegumentară,
prurit

Diagnostic la internare: varicela

Diagnostic la internare: varicela

Anamneza
Condiții de viață și de muncă: foarte bune

Bolnava stă într-o locuință salubră, are un regim alimentar echilibrat și regulat, nu consumă
cafea și alcool.

Din discuțiile cu mama am constatat că bolnava nu prezintă alergii la medicamente sau

alimente.

Religia pacientei este ortodoxă, limba vorbită este română, naționalitatea tot română.

Istoricul bolii:
Bolnava, împreună cu mama, s-a prezentat cu următoarele simptome: febră înaltă, tuse,
dispnee, erupție tegumentară, pruriginoasă.

După spusele mamei, boala a debutat cu o zi înainte de prezentarea la medic, aceasta

neurmând tratament.

38
Dupa efectuarea consultului de către un medic de specialitate, aceasta a fost diagnosticată cu
varicelă și a fost intenată pentru tratament.

39
Plan de îngrijire

Data Probleme Obiective Intervenții Intrevenții Evaluare

proprii delegate
20.01 Stare generală Combaterea Izolarea Recoltarea de Stare
. alterată febrei bolnavului produse generală
2021 Febră Combaterea pentru a evita biologice ameliorată
Frison frisonului contaminarea pentru T.A. =
Cefalee Combaterea celorlați analizele de 110/70
Erupții la nivel cefaleei pacienți laboator: mmHg, P =
tegumentar și Combaterea Măsurarea sâmge 80 p/min, R
la nivelul pruritului funcțiilor (anticorpii de = 18 r/min,
mucoaselor Facilitarea vitale (T.A. = tip IgM și IgG T = 38,5o C
Transpirații respirației 110/70 mmHg, anti VZV) Erupțiile
abundente Combaterea P = 80 p/min, Se va cutanate sunt
Inapetență tusei R = 20 r/min, administra prezente
Tuse Prevenirea T = 39o C) și taratmentul Pacientul
Dispnee anxietății vegetative medicamentos respectă
Prurit Restabilirea (scaun, prescris de sfaturile
Anxietate unui regim diureză) către medic: medicale cu
Potențial de alimentar Asigurarea expectorante privire la
complicații adecvat unui (Ambroxol), repaus fizic,
Prevenirea microclimat antipiretice regim
complicațiilor adecvat (Paracetamol), alimentar și
Asigurarea medicamente igienă
unei poziții antivirale Prezintă o
care facilitează (Aciclovir), ușoară
respirația pentru anxietate
Asigura combaterea Pacientul nu
lenjerie de cefaleei prezintă
corp și de pat (Ibuprofen), complicații
curată pudre și
Asiguraraea unguente
unui aport pentru

40
 hidric și îmgrijirea
alimentar tegumentelor
adecvat (pudră
Observă mentolată)
semnele și
simptomele
care pot duce
la eventuale
complicații
Ajuta pacientul
să își satisfacă
nevoile
fundamentale
Educă
pacientul cu
privire la boală
și regulile de
igienă care
trebuie urmate
21.01 Stare generală Combaterea Izolarea Se va Stare
. alterată febrei bolnavului administra generală
2021 Febră Combaterea pentru a evita taratmentul ameliorată
Frison frisonului contaminarea medicamentos T.A. =
Cefalee Combaterea celorlați prescris de 110/70
Erupții la nivel cefaleei pacienți către medic: mmHg, P =
tegumentar și Combaterea Măsurarea expectorante 80 p/min, R
la nivelul pruritului funcțiilor (Ambroxol), = 18 r/min,
mucoaselor Facilitarea vitale (T.A. = antipiretice T = 37,6o C
Transpirații respirației 110/70 mmHg, (Paracetamol), Erupțiile
abundente Combaterea P = 80 p/min, medicamente cutanate sunt
Inapetență tusei R = 20 r/min, antivirale prezente
Tuse Prevenirea T = 38o C) și (Aciclovir), Pacientul
Dispnee anxietății vegetative pentru respectă
Prurit Restabilirea (scaun, combaterea sfaturile

41
Anxietate unui regim diureză) cefaleei medicale cu
Potențial de alimentar Asigurarea (Ibuprofen), privire la
complicații adecvat unui pudre și repaus fizic,
Prevenirea microclimat unguente regim
complicațiilor adecvat pentru alimentar și
Asigurarea îmgrijirea igienă
unei poziții tegumentelor Prezintă o
care facilitează (pudră ușoară
respirația mentolată) anxietate
Asigura Pacientul nu
lenjerie de prezintă
corp și de pat complicații
curată
Asiguraraea
unui aport
hidric și
alimentar
adecvat
Observă
semnele și
simptomele
care pot duce
la eventuale
complicații
Ajuta pacientul
să își satisfacă
nevoile
fundamentale
Educă
pacientul cu
privire la boală
și regulile de
igienă care
trebuie urmate

42
22.01 Stare generală Combaterea Izolarea Se va Stare
. alterată febrei bolnavului administra generală
2021 Febră Combaterea pentru a evita taratmentul ameliorată
Frison frisonului contaminarea medicamentos T.A. =
Cefalee Combaterea celorlați prescris de 110/70
Erupții la nivel cefaleei pacienți către medic: mmHg, P =
tegumentar și Combaterea Măsurarea expectorante 80 p/min, R
la nivelul pruritului funcțiilor (Ambroxol), = 23 r/min,
mucoaselor Facilitarea vitale (T.A. = antipiretice T = 37o1 C
Transpirații respirației 110/70 mmHg, (Paracetamol), Erupțiile
abundente Combaterea P = 80 p/min, medicamente cutanate sunt
Inapetență tusei R = 20 r/min, antivirale prezente
Tuse Prevenirea T = 37,3o C) și (Aciclovir), Pacientul
Dispnee anxietății vegetative pentru respectă
Prurit Restabilirea (scaun, combaterea sfaturile
Anxietate unui regim diureză) cefaleei medicale cu
Potențial de alimentar Asigurarea (Ibuprofen), privire la
complicații adecvat unui pudre și repaus fizic,
Prevenirea microclimat unguente regim
complicațiilor adecvat pentru alimentar și
Asigurarea îmgrijirea igienă
unei poziții tegumentelor Prezintă o
care facilitează (pudră ușoară
respirația mentolată) anxietate
Asigura Pacientul nu
lenjerie de prezintă
corp și de pat complicații
curată
Asiguraraea
unui aport
hidric și
alimentar
adecvat
Observă

43
semnele și
simptomele
care pot duce
la eventuale
complicații
Ajuta pacientul
să își satisfacă
nevoile
fundamentale
Educă
pacientul cu
privire la boală
și regulile de
igienă care
trebuie urmate

44
 BIBLIOGRAFIE

MOZEŞ - Tehnica îngrijirii bolnavului

CAROL Editura Medicalã, Bucureşti 1999

PAPILIAN VICTOR - Anatomia omului

Editura Didacticã şi Pedagogicã, Bucureşti 1971

TITIRCĂ - Breviar de explorãri funcţionale şi îngrijiri acordate

LUCREŢIA bolnavilor
Editura "Viaţa Medicalã Româneascã"

HENDERSON - Repertoarul problemelor de sãnãtate

VIRGINIA Editura Medicalã, Bucureşti 1999

TITIRCĂ - Ghid de nursing

LUCREŢIA Editura Medicalã, Bucureşti 1999

MARIA
CRAWFORD - Alergiile
Editura Corint, 2005.

ALECU MIHAI - Patologia moleculară a pieli

Editura Medicală, 2006

ALEXANDRU - Dermatologie
DIMITRESCU Editura Națională, 2011

45