9

CAPITOLUL 1
STRUCTURA AUTOMATELOR PENTRU SERVIRE CA
SISTEME MECATRONICE
1.1. AUTOMATUL PENTRU SERVIRE - SISTEM MECATRONIC
Ponderea produselor care nglobeaz n structura lor mecanic de precizie
electronic si informatic este n continu crestere. Pentru a defini fuziunea: mecanic
de precizie-electronic-informatic, japonezii au folosit n 1975 cuvntul mecatronic.
Mecatronica este tehnologia compatibil cu societatea avansat informatizat.
Legtura dintre mecatronic si modul de via poate fi reliefat prin sase cuvinte cheie:
medie, mbinare, curat, delicatee, educaie si flexibilitate.
Produsele mecatronice constituie noua generaie si se ntlnesc practic n toate
domeniile de activitate. Implicarea si aplicarea mecatronicii reprezint un nou nivel de
integrare pentru tehnologiile avansate de fabricaie si procesare.
Sistemele automate pentru servicii nglobeaz n structura lor mecanic de
precizie, electronic si informatic ntr-o strns interdependen, deci ele reprezint
produse mecatronice prin intermediul crora se efectueaz operaii complexe de
comercializare a unor produse sau generare de servicii ctre populaie.
La primele automate pentru servicii controlul era realizat pe baz de relee pentru
controlul secvenial si cu o logic discret (materializat prin relee si tranzistori ). n
etapa actual, aceste circuite logice sunt nlocuite prin microprocesoare, fapt care a
determinat cresterea semnificativ a flexibilitii. Toate funciile de comand si control
se pot realiza cu aceeasi structur hardware si software adecvate. Prin combinarea
diferitelor module software se poate realiza o gam foarte larg de sarcini de control.
n cadrul sistemelor automate pentru servicii este deosebit de important
comunicarea om masin, transmiterea de semnale de la utilizator dar si primirea de
informaii de la masin.
Orice sistem mecatronic, deci si automatul pentru servicii, ndeplineste patru
funcii de baz:
- Euncia de conversie a materialului, energiei si informaiei;
- Euncia de transmitere a fluxului energetic;
- Euncia de control;
- Euncia structural.
Euncia structural vizeaz faptul c elementele trebuie aranjate n poziii
predeterminate n spaiu, realizndu-se o anumit configuraie. n anumite cazuri
structura mecatronic si geometric are o mare influen asupra funcionrii si
performanelor sistemului.
Din punct de vedere al controlului, se remarc o ierarhie pe urmtoarele nivele:
nivelul sistem, nivelul modul (subsistem) si nivelul element.
Este foarte important ca ntre aceste componente s se realizeze interfaarea att la
nivelul de hardware ct si la nivelul de control si software.
n figura 1.1. sunt evideniate inter-relaiile dintre nivele corespunztor structurii
generale a unui automat comercial sau pentru servicii.
10
Indiferent de tipul automatului, funcionarea lui este condiionat de existena unui
permanent dialog cu utilizatorul. Interfaa cu utilizatorul este cea care asigur legtura
dintre masin si utilizatorul ei.
Prin specificul acestor sisteme pentru achiziionarea unui produs sau serviciu este
necesar introducerea n automat a valorii monetare corespunztoare plii produsului
sau serviciului furnizat.
Modulul de interfa cu utilizatorul asigur ndeplinirea urmtoarelor funcii:
- Afisaj transmiterea de mesaje dinspre automat spre utilizator;
- Selecie mod de plat alegerea de ctre utilizator a unui anumit mod de plat
(bancnote, monede, fise, card);
- Selecie produs alegerea de ctre utilizator a produsului/ serviciului dorit;
- Efectuare plat introducerea n automat a valorilor monetare corespunztoare
modului de plat selectat si n valoare egal cu valoarea produsului/ serviciului
solicitat;
- Preluare produs / serviciu asigurarea accesului la produsul dorit sau realizarea
serviciului solicitat.
Blocul de interfa acumuleaz date si semnale furnizate de utilizator pe care le
transmite mpreun cu semnalele proprii (legate de propria funcionare) ctre blocul de
comand.
Urmtorul bloc din structura funcional a unui automat comercial sau pentru
servicii este cel de verificare a valorilor monetare furnizate automatului. Acest bloc
poate fi prevzut cu module pentru verificarea tuturor tipurilor de valori monetare
(cazul general si cel mai complex) sau pentru verificarea anumitor tipuri de valori
monetare (specifice unui anumit tip de plat).
Echiparea cu diverse module de plat se face n funcie de valoarea si tipul
produsului/serviciului furnizat. La produse cu valoare mic si frecven mare de
vnzare se utilizeaz cu precdere plata cu monede sau jetoane. n cazul
produselor/serviciilor cu valoare mare (valoare greu de acoperit cu monede) se
utilizeaz plata cu bancnote sau cu smart carduri.
Valorile monetare introduse n automat prin blocul interfa ajung la blocul de
verificare, respectiv la dispozitivul de verificare corespunztor tipului de plat selectat.
Blocul de verificare a valorilor monetare au drept rol nlturarea ncercrilor de fraud
prin introducerea n automat a unor ,obiecte care nu constituie valori monetare
(saibe, discuri bancnote false, cartele false). Gradul de complexitate al dispozitivelor
de verificare creste cu cresterea valorii produsului/serviciului.
n cazul plii cu card, modulul de verificare smart card asigur citirea cardului
(care asigur si datele de identificare), precum si inscripionarea acestuia cu noua
valoare rezultat din extragerea contravalorii produsului/serviciului solicitat.
Dup ce au fost verificate, valorile monetare (cu excepia cardurilor) sunt
transferate blocului de totalizare, iar falsurile sunt returnate utilizatorului.
Blocul totalizator asigur nsumarea valorilor monetare introduse n automat pentru
asigurarea valorii produsului/serviciului solicitat. Blocul totalizator apare n structura
automatelor comerciale si pentru servicii atunci cnd valoarea produsului/serviciului
nu poate fi realizat dintr-o singur valoare monetar, deci cnd pentru realizarea unui
pre sunt necesare mai multe valori monetare de acelasi fel sau de tipuri diferite.
Semnalele de la totalizator ajung prin transfer informaional la blocul de comand.
11
AFI$A1
SELECTOR
PRODUSE
EFECTUARE
PLAT
PRELUARE
PRODUS
VERIFICATOR
MONEDE
VERIFICATOR
BANCNOTE
VERIFICATOR CARTEL
CITIRE INSCRIPIONARE
TOTALIZATOR VALORI MONETARE
MAGAZIE
MONEDE
MAGAZIE
BANCNOTE
BLOC DE COMAND
VALORI
MONETARE
PRODUSE /
SERVICII
BLOC
REALIZARE
SERVICIU
SOLICITAT
MAGAZIE
PRODUSE
BLOC
PREGTIRE
PRODUS
BLOC DE ACIONARE
SELECTOR
MOD DE
PLAT
Valori monetare
Informaii - semnale
Comenzi de acionare
Bloc
Produse/
Servicii
Magazii valori monetare
Produse/Servicii
C
o
m
e
n
z
i

d
e

a
c

i
o
n
a
r
e
M
e
s
a
j
e

p
e
n
t
r
u

a
f
i
y
a
t
Eigura 1.1. Schema bloc a unui automat comercial / servicii
12
La apariia semnalului de validare a livrrii produsului sau de efectuare a
serviciului, blocul de comand, pe baza unui protocol bine stabilit si materializat n
cadrul softului specific, iniiaz procedura de producere/livrare a produsului sau
realizare a serviciului solicitat. Dac valorile monetare introduse n automat nu
acoper preul produsului, ele sunt returnate utilizatorului, iar la afisaj apare mesajul
,suma incomplet. Dup nsumare, valorile monetare ajung n magazia de valori
monetare.
n cazul automatelor care asigur livrarea restului, blocul de comand analizeaz
diferena dintre suma totalizat pe baza valorilor monetare introduse si valoarea
produsului/serviciului solicitat. Pe baza dispozitivului pentru livrarea restului blocul de
comand alctuieste combinaia necesar asigurrii acestei valori si iniiaz procedura
de livrare att a produsului ct si a restului.
Blocul de comand, prevzut cu microprocesor, asigur toate funciile de comand
si control cu aceeasi structur hardware si software genernd o maxim flexibilitate
sistemelor automate comerciale si pentru servicii.
Eluxul informaional aduce informaii semnale de la blocul interfa, blocul de
verificare, blocul de totalizare si blocurile pentru produse (bloc pentru realizarea
serviciului solicitat, magazie de produse, bloc pentru pregtire-preparare produs) si
furnizeaz comenzi pentru blocul de acionare. Blocul de acionare asigur realizarea
bunei funcionri a ntregului sistem pe baza unui program impus. Blocul de comand
asigur controlul propriei funcionri.
n ultima perioad sistemele automate comerciale si pentru servicii sunt din ce n
ce mai flexibile. Gradul ridicat de flexibilitate este determinat att de structura
modular, ct si de echiparea blocurilor de comand cu microprocesoare de ultim
generaie care fac posibil trecerea rapid de la o aplicaie la alta.