Sunteți pe pagina 1din 47

Școala Postliceală Sanitară Suceava Ministerul Educației Naționale

Specializarea Asistent Medical Generalist

Lucrare de licență
Îngrijirea pacientului cu varicelă

Profesor coordonator: Absolvent:


Prof. Dascălu Nicoleta Murariu Mihaela

Suceava
2019
MOTIVAŢIE

Numai o viaţǎ scurtǎ ne este acordatǎ pe planeta PǍMÂNT şi fiecare trebuie sa-
şi punǎ întrebarea:
“Cum aş putea sǎ investesc în puterile mele aşa încât sǎ aduc cel mai mare
folos?”
“Cum aş putea face mai mult pentru sǎnǎtatea mea şi pentru folosul semenilor
mei?”
Pentru cǎ viaţa, numai atunci are valoare când este folositǎ pentru atingerea
acestor scopuri.

2
Cuprins.
I. Partea generală ................................................................................. pag. 5

1.1. Introducere și istoric .......................................................... pag. 5

1.2. Anatomia pielii .................................................................. pag. 8

1.3. Etiologie ............................................................................ pag. 9

1.3.1. Descrierea virusului varicelo – zosterian ............. pag. 9

1.4. Epidemiologie ................................................................... pag. 10

1.4.1. Sursa de infecție ................................................... pag. 10

1.4.2. Căi și moduri de transmitere ............................... pag. 11

1.4.3. Receptivitatea ...................................................... pag. 11

1.4.4. Imunitatea după boală ......................................... pag. 11

1.4.5. Morbiditatea ........................................................ pag. 12

1.5. Patogenie și anatomie patologică ..................................... pag. 13

1.6. Tablou clinic ..................................................................... pag. 14

1.6.1. Forme clinice ....................................................... pag. 15

1.7. Diagnostic ......................................................................... pag. 17

1.8. Date de laborator ............................................................... pag. 18

1.9. Complicații ........................................................................ pag. 21

1.10. Prognostic ....................................................................... pag. 22

1.11. Tratament ........................................................................ pag. 23

1.12. Profilaxia ......................................................................... pag. 24

3
II. Partea personală.

2.1. Rolul asistentei medicale în îngrijira pacientului cu varicela ..... pag. 25

2.2. Cazuri clinice ............................................................................ pag. 26

III. Bibliografie .......................................................................................... pag. 47

4
I. Partea generală.
1.1. Introducere și istoric.
Istoria nescrisă nu este ușor de interpretat și chiar dacă marea majoritate poate fi
învățată din studiul desenelor, resturilor osoase și instrumentelor chirurgicale ale primilor
oameni, este dificil de a ne da seama de menatlitatea și atitudinea acestora asupra bolii și
morții. Este posibil că, atunci când au evoluat la treapta de rațiune, prin procesul de
încercare și eroare, au descoperit ce plante pot fi folosite ca mâncare, ce plante erau
otrăvitoare și ce plante aveau proprietăți medicinale. Medicina tradițională, care constă, în
mare parte, în folosirea produselor vegetale și a ierburilor, își are originile de aici și
continuă și în ziua de astăzi.

Dar asta nu este toată povestea. La început, oamenii nu priveau mortea și bolile ca pe un
fenomen natural. Maladiile comune precum răceala și constipația, erau acceptate drept parte
a existenței și erau tratate cu remedii naturale care erau la îndemână. Însă bolile serioase
sau care dădeau naștere de incapacități, erau separate într-o categorie diferita. Aceste boli
erau crezute a fi de origine supranaturală și ar fi putut fi rezultatul unei vrăji facute asupra
victimei de către un inamic, vizita unui spirit malefic sau răzbunarea unui zeu fie prin
folosirea unui obiect sau prin extragerea sufletului pacientului. Tratamentul folosit în
această situație era acela de a aduce sufletul înapoi sau extragerea spiritului malefic prin
vrăji, incantații și poțiuni.

Magia și religia au jucat un rol major în medicina primelor societăți umane.


Adminitrarea unui medicament pe baza de plante sau a unui remediu pe cale orală, era
însoțită de incantații, dansuri, expresii faciale, toate trucurile vrăjitorului. Prin urmare,
primii doctori sau oameni ai medicinei, au fost vrajitorii. Folosirea talismanelor,
predominantă și in ziua de astăzi, are origini străvechi.

Descoperirile medicale făcute în ultimii 1000 de ani au ajutat la salvarea a nenumărate


vieți și în multe părți ale lumii au sporit șansele la viață ale oamenilor de două ori. După
stabilirea unor statistici, savanții au ajuns la concluzia că, dintre nenumăratele descoperiri
care au revoluționat toate cele zece domenii medicale, real „decalog” al supraviețuirii, au
transformat în mod radical felul în care cercetătorii și medicii au putut îmbunătăți starea de
sănătate a omenirii.

5
Încercarea de alege de alege dintre miile de descoperiri medicale, care au influențat
considerabil cele zece domenii medicale, este aproape imposibilă. Nu există un etalon pentru
măsurarea valorii unei descoperiri. Factorul care a dus către toate aceste descoperiri importante
a fost cercetarea, deoarece prin intermediul informatiilor care s-au descoperit deja, au fost
descoperite altele, astfel continuând remodelarea medicinei. Acestările din practica medicală
au afectat, în mod pozitiv, viețile a milioane de oameni. Mai specific, schimbările din practica
medicală au influențat perspectiva medicilor și a oamenilor de știință asupra sănătății umane.
Prin adunarea acestor informații s-a deschis un larg orizont pentru cercetători, care au făcut
descoperiri revoluționare în domeniul medicinei precum: anatomia umană, circulația sanguină,
bacteriile, anestezia, razele X, grupele sanguine și structura ADN – ului .

Bolile infecțioase sunt provocate de microorganisme patogene a căror principală


caracteristcă este contagiozitatea, adică ușurința cu care acestea se răspândesc de la o persoană
la alta. Atunci când definim aceste boli ne referim atât la caracterul lor infecțios, cât și la
carcterul lor contagios.

Este necesară o diferențiere clară între termenul de infecție și cel de boală infecțioasă.
Prin infecție se întelege pătrunderea unui agent infecțios în organism și multiplicarea acestuia,
fără a fi urmată obligatoriu de o boală infecțioasă. Boala infecțioasă are o manifestare mult mai
complexă deoarece nu dor germenii patogeni acționează asupra organismului, aici intervenind
și reacția acestuia asupra virusului în diferite forme și intensități.

La ora actuală, în sistemul medical modern, profilaxia face parte din fiecare activitate
medicală, a întergii activități de ocrotire a sănătății.

Deoarece copii nu au căpătat o imunitate asupra bolilor copilăriei prin îmbolnăviri


anterioare, aceștia sunt cei mai predispuși la contactarea lor iar cu cât mai redusă este vârsta cu
atât îmbolnăvirile vor fi mai frecvente.

Bolile copilăriei trebui tratate cu o atenție deosebită de către părinți deoarece aceșia pot
aduce la atenția medicului îmbolnăvirile precoce. De asemenea, părinții sunt cei care vor pune
în aplicare măsurile de izolare pentru prevenirea răspândirii bolii și la ceilalți copii și le pot
acorda primele îngrijiri. Mamele sunt considerate a fi cele mai bune infirmiere pentru copii lor.
Cu cât un copil este mai mic, cu atât protejarea lui de îmbolnăviri depinde de îngrijirea
permanentă a părinților.

6
Având noțiunile de bază despre bolile copilăriei, atât părinții, cât și copiii mai mari, vor
fi capabili de a colabora cu medicul, de a-l sprijini pe acesta în activitatea de ocrotire a sănătății.

Numele de varicelă a fost utilizat pentru prima dată de Vogel în anul 1764. Boala era
însă cunoscută cu mult timp înainte, fiind considerată drept o formă atenuată a variolei. Această
părere a persistat chiar și după ce Trousseau, bazat pe argumente clinice și epidemiologice, a
facut o distincție netă între cele două boli. Astăzi independența varicelei este dovedită – în afara
lipsei unei imunitați încrucișate cu variola- prin etiologia cu un virus propriu, prin prezența unor
leziuni histologice caracteristice și prin existența unor reacții imunologice specifice.

7
1.2. Anatomia pielii.
Pielea este înveliş conjunctivo-epitelial care apără organismul pe toată suprafaţa sa
externă.

Structura pielii:

- epidermul, ţesut stratificat, o pătură cornoasă şi una mucoasă;

- dermul, format din ţesut conjunctiv care cuprinde un strat papilar şi unul reticular;

- hipodermul, format din ţesut conjunctiv care cuprinde fascicule conjunctive între care se
găseşte ţesut adipos.

Anexele pielii:

- cornoase: unghiile şi părul;

- glandulare: glande sebacee şi


glande sudoripare.

Funcţiile pielii:

- funcţia de protecţie
antiinfecţioasă, contra radiaţilor
solare;

- funcţia de termoreglare;

- funcţia metabolică.

-funcţia de sensibilitate tactilă şi termică

8
1.3. Etiologie.

1.3.1 Descrierea virusului varicelo-zosterian.

Varicela este o boală infecţioasă şi contagioasă endemo-epidermică, frecventă la copii,


produsă de virusul varicelo-zosterian. Ea se caracterizează din punct de vedere clinic prin
prezenţa pe întreg corpul a unei erupţii papulo-veziculoase polimorfe, care evoluează în
puseuri succesive şi este însoţită de fenomene infecţioase generale atenuate. Deşi este o boală
benignă, varicela are o deosebită importanţă practică, prin contagiozitatea şi frecvenţa ei mare
la copii.
Leziunile de la nivelul pielii apar inițial sub formă de pată, trec prin stadiile de papulă,
veziculă, pustulă și crustă. Ciclul evolutiv al leziunilor poate dura 7-10 zile. Pielea este
afectată în totalitate, iar leziunile sunt dureroase și pot provoca mâncărimi. Cicatricea poate
dispărea fără a lasa urme, dacă nu este traumatizată prin scărpinat.
Agentul etiologic al varicelei este un virus care se găseşte în conţinutul veziculelor,
precum şi în sângele bolnavilor de varicelă, în perioada febrilă. Spre deosebire de virusul
variolei şi vaccinei, virusul varicelei este foarte puţin rezistent în afara organismului. El este
repede distrus de căldură; se poate conserva în glicerină 5% timp de o lună.
Forma vizibilă a virusului constă din corpusculii elementari Aragao (1911) rotunzi, dispuşi
în perechi sau lanţuri, de dimensiuni mai mici (150-200 mu ) decât corpusculii Paschen din
variolă şi vaccină. Suspensia de corpusculi elementari obţinută prin centrifugarea rapidă a
conţinutului veziculelor este aglutinată de serul convalescenţilor de varicelă.
Incluziile celulare descrise de Tyzzer se
găsesc în nucleul celulelor din vezicule. Ele
sunt formate din conglomerate de corpusculi
elementari, la care se adaugă reacţia celulei
lezate.
Virusul varicelei poate fi cultivat pe
membrana corio-alantoidiană a oului incubat de
găină sau pe culturi de țesuturi vii. Până în
prezent nu s-a reuşit să se reproducă boala experimental la animale.

9
1.4. Epidemiologie.
1.4.1. Sursa de infecție.

În varicelă, sursa de infecție o constituie doar individul bolnav; convalescenţii sau indivizii
sănătoşi nu sunt purtători de virus.

Sursa de agent patogen în infecția cu virusul varicelo-zosterian este omul bolnav, care devine
contagios pentru indivizii receptivi cu 1 - 2 zile înainte de instalarea exantemului și pănă la 5
zile de la apariția ultimelor elemente veziculare. În cazul formelor atipice de varicelă, se va
ajunge la stadiul de cruste după 5 zile, iar în cele severe și la imunodeprimați, după 10 zile.
Crustele nu sunt purtătoare de virus, deci bolnavul nu mai prezintă pericolul de contagiozitate.
Varicela, în forma sa tipică, poate înregistra un indice de contagiozitate de pănă la 95%. Sursele
de contaminare pot fi prin secrețiile nazofaringene și lichidul din vezicule.

Purtătorii preinfecțiosi (boinavii în perioada de incubație) sunt deosebit de contagioși pentru


căteva zile înaintea debutului varicelei.

Virusul se propagă rapid la contacții din familie sau alte colectivtăți, iar 96 % dintre copiii
receptici pot dezvolta boala prin contact cu un purtător preinfecțios.

Purtătorii sănătoși si purtătorii foști bolnavi nu au semnificatie epidemiologică, deoarece


riscul de diseminare a virusului este scăzut.

10
1.4.2. Căi și moduri de transmitere.

Varicela se poate transmite de la persoana contagioasă la ce sănătoasă atât în mod direct, cât
și în mod indirect.

Transmiterea directă a virusul varicelo-zosterian se face prin contactul cu persoana


contagioasă, prin intermediul picăturilor lui Flugge (eliminarea pe cale aeriană a virusului prin
intermediul secrețiilor nazo-faringiene ce conțin germeni patogeni, prin conversație, strănut,
tuse; particulele pot rămâne în aer pentru perioade lungi de timp, astfel virusul se va transmite
de la un individ la altul).

Transmiterea indirectă se poate face prin obiecte proaspăt conaminate cu secreții nazo-
faringiene sau de pe leziunile tegumentare. Contaminarea este posibilă dar foarte rară deoarece
virusul nu are rezistență în mediul extern..

1.4.3. Receptivitatea.

Receptivitatea, excepție făcând copiii în primele 4 – 6 luni de la naștere, atunci când


aceștia beneficiază de anicorpii materni, este generală. Cele mai afectate grupe de vărstă sunt
copii între 2 – 8 ani

Infecția cu virusul varicelo-zosterian este rar întalnită la persoanele cu vârsta de 20 de


ani, iar la adulți pot apărea forme severe de variolă sau herpes zoster.

Receptivitatea este maximă la indivizii imunodeprimați cum ar fi: persoanele care suferă
de cancer, hemopatii maligne, persoanele tratate cu corticosteroizi și alte imunosupresive,
persoanele HIV pozitive.

1.4.4. Imunitatea după boală.

După boală, imunitatea este de lungă durată, însă ceasta poate reapărea. Virusul
varicelo-zosterian este latent și se poate reactiva în condiții de stres, imunosupresie sau la
persoanele vârstnice, producând zona zoster.

Expunerea la virusul varicelo-zosterian a unui copil sănătos, stimulează producția de


imunoglobulină și anticorpi. Anticorpii rezistă o viață intreaga și conferă individului imunitate.

11
1.4.5. Morbiditatea.

La adulți boala este mult mai severă, deși incidența este mult mai scăzută. Infecția la
adulți are o rată de morbiditate și mortalitate mult mai mare datorită pneumoniei, hepatitei și
encefalitei. În special, până la 10% din femeile însărcinate care suferă de varicelă suferă de
asemenea și de pneumonie, fapt care va avea consecințe mai târziu în sarcină.

Varicela poate fi letală pentru persoanele cu imunitatea afectată. Numărul de persoane


din grupa aceasta de risc a crescut din cauza epidemiei cu virusul HIV și creșterea folosirii
terapiei cu imunosupresoare. Varicela este o problemă în special în spitale, unde sunt internați
pacienți cu sistemul imunitar foarte slăbit sau pacienții HIV pozitivi.

12
1.5. Patogenie și anatomie patologică.
Varicela se transmite pe cale aerogenă, prin picăturile lui Flugge, de la un individ
contagios. Natura extrem de contagioasă a virusului varicelo – zosterian este baza epidemiilor
care se raspandesc în școli și comunități. Particulele infecțioase se găsesc în veziculele
caracteristice varicelei; prin urmare, în ciuda riscurilor asociate scăzute, transmiterea virală se
poate face și prin contact direct cu aceste vezicule.

Dupa contaminarea inițială, pe cale aerogenă, virusul va infecta mucoasa conjunctivală


a tractului respirator superior. Diseminarea va avea loc în nodulii limfatici regonali ai acestuia,
la 2 – 4 zile de la infectarea inițială; aceasta este urmată de o viremie primară (răspândirea
virusului în sânge), la 4 – 6 zile de la infectarea inițială.

O doua diseminare are loc în organele interne, în special ficatul și splina, urmată de o
viremie secundară, la 14 – 16 zile de la infectarea inițială, care este cracterizată de invazia virală
a celulor endoteliale ale capilarelor și a epidermei. Infectarea celulelor stratului Malphighi cu
virusul varicelo-zosterian produce atât edem intracelular, cât și edem intercelular, de unde
rezultă veziculele specifice varicelei.

Vezicula variceloasă este localizată strict epidermic, de aceea, dupa vindecare, nu lasă
cicatrice cutanate. Inițial, aceasta este formată din mai multe alveole, despărțite prin septuri
incomplete și pline cu un exudat seros. Ulterior, vezicula devine uniloculară.

Planșeul unei alveole este reprezentat de papila derimică, plafonul prin stratul cornos,
iar pereții prin celulele deformate ale stratului Malphighi. Modificările celulare la nivel
epidermic constau, într-o primă fază, din umflarea nucleului cu prezența incluziilor celulare
Tyzzer și transformarea lor în celule gigante multinucleate.

În stadiul avansat, celulele suferă o degenerscența balonizantă; aceasta se caracterizează


prin dimensiunile crescute ale celulelor epiteliale, cu citoplasma clară și nuclee mari și
deformate. Celulele astfel lezate pierd legăturile dintre ele, se detașează și cad la fundul
veziculei.

Alături de aceste modificări epidermice, la nivelul dermului nu vom găsi alte leziuni
decât o congestie a capilarelor, localizate pe teritoriul corespunzător veziculei și areolei roșii
din jurul ei.

13
1.6. Tablou clinic.

Perioada de incubație a varicelei este, în medie, de 14 – 15 zile, dar poate varia între 10
și 21 de zile.

Perioada prodromală sau de invazie, durează 1 – 2 zile la copilul mic, dar poate fi și
absentă. La copii trecuți de vârsta de 10 ani și la adulți, această perioadă durează 2 – 3 zile,
caracterizându-se prin apariția treptată a unor simptome generale ușoare precum: astenie,
inapetență, indispoziție, o ușoară cefalee, febră moderată ( de obicei febra urcă pană la 380
Celsius) și dureri musculare.

În unele cazuri, debutul este brusc cu frisoane, febră ridicată, agitație, convulsii, dar, de
cele mai multe ori, această perioadă trece neobservată, mai ales la copiii mici, acesta debutând
direct în perioada de stare. La adulți, acestă perioadă este mai severă, uneori apărând o erupție
trecătoare fugace, care are aspect scarlatiniform sau mobiliform, putându-se confunda cu
scarlatina.

Perioada eruptivă sau perioada de stare, durează 4 – 10 zile, de obicei, 4 – 7 zile, fiind
caracterizată, prin apariția la nivel cutanat, a erupției varicelice. Acestă erupție apare mai întâi
pe corp, apoi pe față și membre. Este însoțită de febră și ușor prurit, fiind nedureroasă.
Elementele eruptive sunt separate între ele de zone de piele sănătoasă și apar inițial sub formă
de pete mici (macule), rotunde sau ovale, de culoare roșie sau roz. În următorul stadiu, maculele
se vor infiltra și vor deveni papule care apoi trec în stadiu de vezicule; în unele cazuri maculele
evoluează direct către vezicule.

Veziculele apar sub formă rotundă sau ovală, având dimensiuni care variază de la o
gămălie de ac la cea a unui bob de mazăre; acestea au la început un conținut lichid clar, incolor.
Toate acestea, împreună cu dispoziția acestora la suprafața pielii, le conferă un aspect de
picătură de rouă. Veziculele sunt înconjurate de o areolă roșie și pentru că acestea sunt
uniloculare, la înțepare, atingere sau apăsare, acoperișul subțire se va sparge, eliberând tot
conținutul dintr-o dată.

La 3 – 4 zile de la apariția inițială a erupției, veziculele se usucă și se transformă în


cruste; unele elemengte ruptive trec direct la stadiul de crustă. La o saptămână de la apariția
erupției, fără suprainfectarea prin scărpinare, crustele se vor detașa, fără a lăsa cicatrice și vor

14
rămâne zone ușor pigmentate trecătoare. În cazul în care veziculele sunt suprainfectate cu
microbi piogeni, mai ales prin scărpinare, acestea pot lăsa în urmă cicatrice definitive.

În a 5 – a zi de la apariția inițială a erupției, leziunile noi vor înceta să apară iar


majoritatea au cruste pâna în a 6 – a zi deoarcece nu toate elementele eruptive evoluează în
același timp; în această perioadă mai pot apărea elemente eruptive noi, putându-se găsi, pe
același segmente de piele, elemente eruptive în diferite stadii evolutive: macule, papule,
vezicule și cruste. Acest lucru este datorat puseelor eruptive ( 3 – 5 pusee eruptive la interval
de 1 – 2 zile); fiercare puseu este însoțit, de obicei, de o ascensiune termică.

În general, erupția este însoțită de puține alte manifestări și starea generală este moderat
sau deloc afectată, îndeosebi la copii. Febra, de până la 380 Celsius, însoțește fiecare puseu
eruptiv, de ocicei fiind mică și putând lipsi la un sfert dintre cazuri.

1.6.1. Forme clinice

După intensitatea erupției și starea organismului, se deosebesc: forme ușoare, medii și


severe.

1. Formele ușoare apar mai ales la copii, uneori și la sugari, între a 3 – a și a 6 – a lună,
aceștia având încă imunitatea reziduală de la mamă. Se vor distinge forme abortive sau larvate,
unde erupțiile rămân în stadiu de macule sau papule, fruste, cele fără exantem și atipice, care
au exantem papulos sau acneiform.

2. Formele medii, descrise în tabloul clinic.

3. Formele severe țin, cel mai probabil, de caracteristicile individuale și nu de variațiile


virulenței agentului infecțios, acest lucru fiind probat de evident de gravitatea varicelei, apărută
pe organisme cu imunitatea compromisă.

3.1. Varicela la adulți, adolescenți și gravide, are o evoluție mai severă decât la copii,
cu o erupție bogată, febră ridicată, toxemie, stare generală alterată și complicații precum:
pneumonie varicelică sau encefalopatie.

3.2. Varicela la persoanele imunodepresive, care suferă de boli de sânge sau reticuloze
concomitente, leucemie, boala Hodkin și care au făcut terapie prelungită cu cortizon sau
imunosupresoare, evoluția va fi severă și se va manifesta printr-o erupție abundentă, cu exantem

15
bulos, gangrenos sau hemoragic, care poate duce adesea la exitus. Sunt localizate visceral
(localizare pulmonară hepatică și neurologică) , foarte frecvent, la fel fiind și coaglularea
intravasculară diseminată (CIVD). Prin cercetare, însă, s-a demonstrat că gravitatea evoluției
varicelei la persoanele care sunt supuse la terapue prelungită cu cortizon nu are aproape nimic
de a face cu varicela în sine, ci cu boala de bază pentru care este tratat pacientul. Tratamentul,
pentru o perioadă scurtă de timp cu cortizon, nu are nici un efect agravant asupra varicelei.

3.3.1. Varicela hemoragică, deși este rară, are, de cele mai multe ori, o evoluție letală;
conținutul elementelor eruptive devine hemoragic; apar hemoragii la nivel cutanat, sub formă
de echimoze, peteșii, sângerări la nivelul mucoaselor, manifestate prin vărsături sangvinolente
sau urini cu sânge sau necroze cutanate ischemice.

3.3.2. Varicela gangrenoasă apare la persoanele cu imunitatea compromisă; la aceasta


se adaugă o suprainfectare bacteriană cu streptococi sau germeni anaerobi. Cu diverse
localizări, gangrena cutanată poate fi masivă.

3.3.3. Varicela buloasă este o formă extrem de rară.

16
1.7. Diagnostic.

Diagnosticul clinic se face prin identificarea erupției, cu caracter centripet, care se


răspândește de la față și scalp către trunchi și membre. Evolutiv, erupția trece prin următoarele
stadii: papulă – veziculă – pustulă – crustă. Deoarece erupția pare în valuri, vor fi prezente
leziuni aflate în toate stadiile evolutive. În general, criteriile clinice sunt suficiente pentru a
elucida diagnosticul.

Diagnosticul paraclinic are, în practică, o importanță mai redusă deoarece, în mod


obișnuit, diagnosticul se pune pe baza datelor clinice. Examinările de laborator se vor face doar
în cazuri speciale, pentru a deosebi varicela de variolă. În varicelă, tabloul clinic sanguin nu va
pezenta modificări caracteristice.

Diagnosticul diferențial se va face cu alte cauze de erupție veziculară precum: infecția


generelizată cu virus herpes simplex, la imunosupresați, enteroviroze, sindromul mână – picior
– gură prin infecție cu virus Coxsackie.

17
1.8. Date de laborator.

Virusul varicelo – zosterian, anticorpi IgG, IgA, IgM

Negativ Echivoc Pozitiv


IgG < 50 mUI/ mL 50 – 100 mUI/ mL >100 mUI/ mL
IgA < 20 U/ mL 20 – 25 U /mL >25 U/ mL
IgM < 20 U/ mL 20 – 25 U/ mL >25 U/ mL

Imunoglobulina IgG reprezintă 75% din imunoglobulinele plasmatice. Sunt anticorpii


produși ca un răspuns la un contact secundar cu antigen. Străbat endoteliile și placenta și induc
pasiv imunitatea la nou – născut. Neutralizează toxinele bacteriene și funcționează ca opsonine
( se leagă de suprafațta bacteriană favorizând fagocitoza).

Valori de referință:

Vârsta Valori (mg/dL)

0 – 1 an 232 – 1411

1 – 3 ani 453 – 916

4 – 6 ani 504 – 1465

7 – 9 ani 572 – 1474

10 – 11 ani 698 – 1560

12 – 13 ani 765 – 1550

14 – 15 ani 716 – 1711

16 – 19 ani 549 – 1584

Adult 700 – 1600

18
Imunoglobulina IgA reprezintă 10 – 15 % din totalul imunoglobulinelor. IgA sunt
anticorpii secrtetori majori; se găsesc în lacrimi, salivă, secreții respiratorii, gastrointestinale
și urogenitale.

Valori de referință:
Vârsta Valori (mg/dL)

0 – 1 an 0.0 – 83

1 – 3 ani 20 – 100

4 – 6 ani 27 – 195

7 – 9 ani 34 – 305

10 – 11 ani 53 – 204

12 – 13 ani 58 – 358

14 – 15 ani 47 – 249

16 – 19 ani 61 – 348

Adult 70 – 400

19
Imunoglobulina IgM reprezintă tipul de anticorpi produși inițial în cursul răspunsului
imun și prima clasă de imunoglobuline sintetizate de făt sau de nou – născut. IgM nu
traveresează placenta. Din aceste motive, demonstrarea anticorpilor IgM specifici este utilă în
evaluarea stadiului infecției și a probabilității infecției congenitale.

Valori de referință:

Vârstă Valori (mg/ dL)

0 – 1 an 0.0 – 145

1 – 3 ani 19 – 146

4 – 6 ani 24 – 210

7 – 9 ani 31 – 208

10 – 11 ani 31 – 179

12 – 13 ani 35 – 239

14 – 15 ani 15 – 188

16 – 19 ani 23 – 259

Adult 40 – 230

20
1.9. Complicații.
La nivel cutanat, suprainfectarea cu bacterii este cea mai frecventă complicție care apare
la copiii sănătoși. Aceasta se manifestă prin impetigo, celulită și erizipel, infecții ale pielii de
cauză bacteriană. În circumstanțte normale pielea este rezistentă la astfel de infecții, însă
apariția varicelei facilitează apariția infecțiilor.

O altă complicație care poate apărea este pneumonia variceloasă, fiind mai frecventă la
persoanele cu imunitate scăzută și la adulți decât la copii. Acesta are o incidență de 1 la 400 de
cazuri. Este ascociată cu o rată de maotatlitate și morbiditate crescute. O formă mai severă o
pot prezenta femeile în ultimul trimestru de sarcină. Aceasta se maifestă prin dispnee, tahipnee
și febră.

În infecția cu virusul varicelo – zosterian pot apărea complicații la nivelul sistemului


nervos central, deși acestea sunt extrem de rare. Aceste complicații sunt reprezentate de
meningită, ataxia cerebrală și sindromul Reye.

Meningita are ca manifestări cefaleea, febra, redoarea cefei și fotofobia. Prin


examinarea lichidului cefalo – rahidian, se vor observa predominant limfocite, glicorahia, peste
40 mg/ dL si proteinorahia, peste 200 mg/ dL.

Ataxia cerebrală este caracterizată de incapacitatea de a controla mișcările musculare


și are o incidență de 1 din 4000 de cazuri la copiii sub 15 ani. Poate fi îmsoțită de vărsături,
alterarea limbajului, febră, vertij și tremor.

Sindromul Reye care ca manifestări iritabilitatea, vărsăturile și scăderea nivelului


conștienței. Acestuia i se asociază edemul cerebral progresiv. De asemenea, acest sindrom este
asociat cu administrarea aspirinei, medicament contraindicat ca antipiretic în varicelă.

21
1.10. Prognostic.
Veziculele provocate de varicelă, variază, la copii, undeva între 4 și 7 zile iar apariția
veziculelor noi încetează după a cincea zi. Infecția cu varicelă este mai ușoară la copii, are
prognostic favorabil și tratamentul simptomatic cu băi cu bicarbonat de sodiu sau medicație
antihistaminică poate ușura mâncărimea. Paracetamolul este folosit pentru a reduce febra. Nu
se recomandă administrarea de asprină copiilor cu varicelă deoarece poate cuza sindromul
Reyes.

La adulți boala este mult mai severă, deși incidența este mult mai scăzută. Infecția la
adulți are o rată de morbiditate și mortalitate mult mai mare datorită pneumoniei, hepatitei și
encefalitei. În special, până la 10% din femeile însărcinate care suferă de varicelă suferă de
asemenea și de pneumonie, fapt care va avea consecințe mai târziu în sarcină.

Varicela poate fi letală pentru persoanele cu imunitatea afectată. Numărul de persoane


din grupa aceasta de risc a crescut din cauza epidemiei cu virusul HIV și creșterea folosirii
terapiei cu imunosupresoare. Varicela este o problemă în special în spitale, unde sunt internați
pacienți cu sistemul imunitar foarte slăbit sau pacienții HIV pozitivi.

22
1.11. Tratament.
În formele ușoare ale varicelei se va administra tratamentul simptomatic, pruritul putând
fi calmat cu loțiune Calamin, gel Pramoxin, băi coloidale cu tărâțe de ovăz sau antihistaminice
orale.

Infecția bacteriană secundară se va preveni prin respectarea normelor de igienă,


pacientul trebuind să facă baie regulat, să aibă haie curate, unghiile să fie tăiate iar mâinile să
fie spălate cât mai des. În cazul suprainfectării, se vor folosi antiseptice iar infecția va fi tratată
cu antibiotice.

Tratamentul simptomatic de elecție se va face cu antivirale orale, acestea fiind


reprezentate de Aciclovir, Valaciclovir și Famciclovir. Se va administra Aciclovir 800 mg de 5
ori pe zi, timp de o săpămână. Dacă acestă terapie este începută la 24 de ore de la apariția
simptomelor, poate scădea durata și severitatea bolii.

Va fi luat în considerare tratamentul cu antivirale și pentru pacienții imunocompromiși,


persoanele sănătoase a căror risc de îmbonăvire este moderat sau sever, pacienții care sunt sub
taratament cu salicilațți sau corticosteroizi, cei cu boli la nivel cutanat și cei cu boli pulmonare
acute

Administrarea intravenoasă de Acilovir este recomandată la pacienții imunocompromiși


sau imunosupresați. Au fost raportate cazuri în care, la pacienții care suferă de SIDA, virusul
este rezistent la Aciclovir. În cazul în cate această problemă este întâlnit, ca tratament alternativ,
se va administra Vidarabină sau Foscarnet.

Eficacitatea Valaciclovirului și Famciclovirului au fost demonstrate în tratamentul zonei


zoster dar nu au fost conduse studii pentru a demonstra eficacitatea acestora în varicelă.

23
1.12. Profilaxia.

În 1995, a fost abrobat de către US Food and Drug Administration, un vaccin cu virus
viu atenuat pentru imunizarea contra virusului varicelo – zosterian. Modul de administrare
recomandat este de două doze la interval de minim 4 săptămâni.

Acest vaccin nu este recomandat femeilor gravide, bolnavilor imunocompromiși, celor


care fac terapie cu corticoizi și copiilor cărora li se administrează salicilați. După expunerea la
virus, imunoglobulina specifică varicelei se va administra la 10 zile, preferabil la 4. Acesta are
ca efect pisibila modificare a bolii dar nu și prevenția ei.

În perioada contagioasă, izolarea bolnavului este foarte importantă deoarece poate


preveni contaminarea celor care nu au avut varicelă în trecut și celor care prezintă un risc crescut
de îmbolnăvire cum ar fi femeile însărcinate și persoanele cu imunitate compromisă.

24
II. Partea personală.
2.1. Roul asistentei medicale în îngrijirea pacienților cu varicelă.

În îngrijirea pacienților cu varicelă, rolul asistentei medicale este accela de a monitoriza


functiile vitale (puls, tensiune arterială, respirație, temperatură), de a administra tratamentul
medicamentos prescris de către medic și de a pregăti fizic și psihic pacientul pentru eventualele
explorări funcționale și recoltări de probe biologice.

Acesta se va sigura că toate simptomele specifice varicelei vor fi combătute și că nevoile


fundamenttale ale pacienților vor fi satisfăcute prin asigurarea unui microclimat adecvat. De
asemenea, va educa pacientul cu privire la boală și ii va explica de ce izolarea față de ceilalți
pacienți este necesară; va informa pacienții cu privire la regulile de igienă care trebuie
respectate.

25
2.2. Cazuri clinice.
Cazul I :

Culegerea datelor:

Inițiale: A. P.

Data nașterii: 27. 03. 1986

Vârsta: 33 ani

Sex: M

Domiciliu: Suceava

Data internării: 06. 02. 2019

Simptome la internare: stare generală alterată, febră înaltă, erupție tegumentară, prurit

Diagnostic la internare: varicelă

Diagnostic la externare: varicelă

Anamneza:

Condiții de viață și de muncă foarte bune.

Bolnavul stă într-o locuință salubră, are o alimentație echilibrată și regulată, consumă moderat
cafea și alcool.

Din discuțiile cu pacientul, reiese că acesta nu prezintă alergii la medicamente.

Religia pacientului este ortdoxă, limba vorbită este română iar naționalitatea tot română.

Istoricul bolii:

Pacientul s-a prezentat cu următoarele simptome: cefalee, inapetență, subfebriliitate, eritem


diseminat pe față, membre și torace, prurit moderat.

Din afirmațiile bonavului reiese că simptomele au debutat în aceeași zi cu prezentarea lui la


medic.

S-a urmat tratament ambulator cu antitermice și antihistaminice iar simptomatologia s-a


ameliorat, însă foarte puțin.
26
Pacientul a fost internat în secția boli infecțioase pentru tratarea varicelei și prevenirea
compicațiilor acesteia.

27
Plan de îngrijire

Data Probleme Obiective Intervenții Intervenții Evaluare


proprii delegate
06.02 Erupție la nivel Combaterea Izolarea Recoltarea de Stare
2019 tegumentar și febrei bolnavului produse generală
la niveleul Combaterea pentru a evita biologice ameliorată
mucoaselor frisonului contaminarea pentru T.A. = 120/7
Febră (39o C) Combaterea celoralți analizele de mmHg
Frison cefaleei pacienți laboator: P = 65 p/min
Cefalee Combaterea Măsurarea sâmge R = 16 r/min
Prurit pruritului funcțiilor (anticorpii de T = 38,5o C
Transpirații Facilitarea vitale (T.A. = tip IgM și IgG Pacientul
abundente respirației 130/80 anti VZV) prezintă o
Dispnee Combaterea mmHg, P = 80 Se va ușoară
Tuse tusei p/min, R = 15 administra cefalee
Inapetență Prevenirea r/min, T = 39o taratmentul Erupțiile
Anxietate anxietății C) și medicamentos cutanate sunt
Potențial de Restabilirea vegetative prescris de prezente
complicații unui regim (scaun, către medic: Pacientul
alimentar diureză) expectorante respectă
adecvat Asigurarea (Ambroxol), sfaturile
Prevenirea unui antipiretice medicale cu
complicațiilor microclimat (Paracetamol), privință la
adecvat medicamente repausul
Asigurarea antivirale fizic,
unei poziții (Aciclovir), tratament și
care pentru regim
facilitează combaterea alimentar
respirația cefaleei Pacientul nu
Asigura (Ibuprofen), prezintă
lenjerie de pudre și complicații
corp și de pat unguente
curată pentru

28
Asiguraraea îmgrijirea
unui aport tegumentelor
hidric și (pudră
alimentar mentolată)
adecvat
Observă
semnele și
simptomele
care pot duce
la eventuale
complicații
Ajuta
pacientul să își
satisfacă
nevoile
fundamentale
Educă
pacientul cu
privire la boală
și regulile de
igienă care
trebuie urmate
07.02 Erupție la nivel Combaterea Izolarea Se va Stare
2019 tegumentar și febrei bolnavului administra generală
la niveleul Combaterea pentru a evita taratmentul ameliorată
mucoaselor frisonului contaminarea medicamentos T.A. = 120/7
Febră (39o C) Combaterea celoralți prescris de mmHg
Frison cefaleei pacienți către medic: P = 65 p/min
Cefalee Combaterea Măsurarea expectorante R = 16 r/min
Prurit pruritului funcțiilor (Ambroxol), T = 38o C
Transpirații Facilitarea vitale (T.A. = antipiretice Pacientul nu
abundente respirației 130/80 (Paracetamol), mai prezintă
Dispnee mmHg, P = 80 medicamente cefalee

29
Tuse Combaterea p/min, R = 15 antivirale Erupțiile
Inapetență tusei r/min, T = 38o (Aciclovir), cutanate sunt
Anxietate Prevenirea C) și pentru prezente
Potențial de anxietății vegetative combaterea Pacientul
complicații Restabilirea (scaun, cefaleei respectă
unui regim diureză) (Ibuprofen), sfaturile
alimentar Asigurarea pudre și medicale cu
adecvat unui unguente privință la
Prevenirea microclimat pentru repausul
complicațiilor adecvat îmgrijirea fizic,
Asigurarea tegumentelor tratament și
unei poziții (pudră regim
care mentolată) alimentar
facilitează Pacientul nu
respirația prezintă
Asigura complicații
lenjerie de
corp și de pat
curată
Asiguraraea
unui aport
hidric și
alimentar
adecvat
Observă
semnele și
simptomele
care pot duce
la eventuale
complicații
Ajuta
pacientul să își
satisfacă

30
nevoile
fundamentale
Educă
pacientul cu
privire la boală
și regulile de
igienă care
trebuie urmate
08.02. Erupție la nivel Combaterea Izolarea Se va Stare
generală
2019 tegumentar și febrei bolnavului administra
ameliorată
la nivelul Combaterea pentru a evita taratmentul T.A. = 120/7
mmHg
mucoaselor frisonului contaminarea medicamentos
P = 65 p/min
Febră (39o C) Combaterea celorlați prescris de R = 16 r/min
T = 37,5o C
Frison cefaleei pacienți către medic:
Pacientul nu
Cefalee Combaterea Măsurarea expectorante mai prezintă
cefalee
Prurit pruritului funcțiilor (Ambroxol),
Erupțiile
Transpirații Facilitarea vitale (T.A. = antipiretice cutanate
sunt
abundente respirației 130/80 (Paracetamol),
prezente
Dispnee Combaterea mmHg, P = 80 medicamente Pacientul
respectă
Tuse tusei p/min, R = antivirale
sfaturile
Inapetență Prevenirea 17r/min, T = (Aciclovir), medicale cu
privință la
Anxietate anxietății 37,5o C) și pentru
repausul
Potențial de Restabilirea vegetative combaterea fizic,
tratament și
complicații unui regim (scaun, cefaleei
regim
alimentar diureză) (Ibuprofen), alimentar
Pacientul nu
adecvat Asigurarea pudre și
prezintă
Prevenirea unui unguente complicații
complicațiilor microclimat pentru
adecvat îmgrijirea
Asigurarea tegumentelor
unei poziții (pudră
care mentolată)

31
facilitează
respirația
Asigura
lenjerie de
corp și de pat
curată
Asiguraraea
unui aport
hidric și
alimentar
adecvat
Observă
semnele și
simptomele
care pot duce
la eventuale
complicații
Ajuta
pacientul să își
satisfacă
nevoile
fundamentale
Educă
pacientul cu
privire la boală
și regulile de
igienă care
trebuie urmate

32
Cazul II :

Culegera datelor:

Inițiale: M. G.

Data nașterii: 30.09.2007

Vârsta: 11 ani

Sex: F

Domiciliu: Gura Humorului

Data internării: 23.02.2019

Simptome la internare: stare generală alterată, febră înaltă, dispnee, erupție tegumentară, prurit

Diagnostic la internare: varicela complicată cu pneumonie

Diagnostic la externare: varicela complicată cu pneumonie

Anamneza:

Condiții de viață si de muncă: foarte bune

Bolnava stă într-o locuință salubră, are o alimentație echilibrată și regulată, nu consumă cafea
și alcool.

Din discuțiile cu mama am constatat că bolnava nu prezintă alergii la medicamente sau


alimente.

Religia pacientei este ortodoxă, limba vorbită română iar naționalitatea tot română.

Istoricul bolii:

Bolnava, împreună cu mama, s-a prezentat cu următoarele simptome: stare generală alterată,
febră înaltă, tuse, dispnee, erupție tegumentară, pruriginoasă.

După spusele mamei, boala a debutat cu 4 – 5 zile în urmă, acesta neurmând tratament.

Elementele eruptive s-au înmulțit și au devenit pruriginoase, motiv pentru care aceasta s-a
prezentat la medic.

33
În urma unui consult efectuat de către medicul de specialitate și a efectuării analizelor, s-a
constatat că, pe lângă varicelă, pacienta prezintă, ca o complicație, pneumonie.

Aceasta a fost internată în secția boli infecțioase pentru tratament.

34
Plan de îngrijire

Data Probleme Obiective Intervenții Intervenții Evaluare


proprii delegate
23.02 Stare Combaterea Izolarea Recoltarea de Stare
2019 generală febrei bolnavului produse biologice generală
alterată Combaterea pentru a evita pentru analizele ameliorată
Febră frisonului contaminarea de laboator: T.A. =
Frison Combaterea celorlați sânge (anticorpii 110/70
Cefalee cefaleei pacienți de tip IgM și IgG mmHg, P =
Erupții la Combaterea Măsurarea anti VZV, 80 p/min, R
nivel pruritului funcțiilor hemoleucogramă, = 18 r/min,
tegumentar și Facilitarea vitale (T.A. = VSH, fibrinogen, T = 38,5o C
la nivelul respirației 110/70 mmHg, proteina C Erupțiile
mucoaselor Combaterea P = 80 p/min, reactivă), spută cutanate
Transpirații tusei R = 15 r/min, T Va pregăti sunt
abundente Prevenirea = 39o C) și pacientul pentru prezente
Inapetență anxietății vegetative explorările Pacientul
Tuse Restabilirea (scaun, funcționale respectă
Dispnee unui regim diureză) (radiografie sfaturile
Prurit alimentar Asigurarea toracică, medicale cu
Anxietate adecvat unui bronhoscopie) privire la
Potențial de Prevenirea microclimat Se va administra repaus fizic,
complicații complicațiilor adecvat taratmentul regim
Asigurarea medicamentos alimentar și
unei poziții prescris de către igienă
care facilitează medic: Prezintă o
respirația expectorante ușoară
Asigura (Ambroxol), anxietate
lenjerie de antipiretice Pacientul nu
corp și de pat (Paracetamol), prezintă
curată medicamente complicații
Asiguraraea antivirale
unui aport (Aciclovir),

35
hidric și Se va efectua
alimentar testarea
adecvat antibioticelor
Observă pentru
semnele și decoperirea
simptomele eventualelor
care pot duce alergii
la eventuale (Ampcilină,
complicații Gentamicină
Ajuta pentru
pacientul să își combaterea
satisfacă cefaleei
nevoile (Ibuprofen),
fundamentale pudre și unguente
Educă pentru îmgrijirea
pacientul cu tegumentelor
privire la boală (pudră mentolată)
și regulile de
igienă care
trebuie urmate
24.09. Stare Combaterea Izolarea Se va administra Stare
2019 generală febrei bolnavului taratmentul generală
alterată Combaterea pentru a evita medicamentos ameliorată
Febră frisonului contaminarea prescris de către T.A. =
Frison Combaterea celorlați medic: 110/70
Cefalee cefaleei pacienți expectorante mmHg, P =
Erupții la Combaterea Măsurarea (Ambroxol), 80 p/min, R
nivel pruritului funcțiilor antipiretice = 18 r/min,
tegumentar și Facilitarea vitale (T.A. = (Paracetamol), T = 37,6o C
la nivelul respirației 110/70 mmHg, medicamente Erupțiile
mucoaselor Combaterea P = 80 p/min, antivirale cutanate
Transpirații tusei R = 20 r/min, T (Aciclovir), sunt
abundente = 38o C) și prezente

36
Inapetență Prevenirea vegetative Antibiotico Pacientul
Tuse anxietății (scaun, terapie respectă
Dispnee Restabilirea diureză) (Ampcilină, sfaturile
Prurit unui regim Asigurarea Gentamicină), medicale cu
Anxietate alimentar unui pentru privire la
Potențial de adecvat microclimat combaterea repaus fizic,
complicații Prevenirea adecvat cefaleei regim
complicațiilor Asigurarea (Ibuprofen), alimentar și
unei poziții pudre și unguente igienă
care facilitează pentru îmgrijirea Prezintă o
respirația tegumentelor ușoară
Asigura (pudră mentolată) anxietate
lenjerie de Pacientul nu
corp și de pat prezintă
curată complicații
Asiguraraea
unui aport
hidric și
alimentar
adecvat
Observă
semnele și
simptomele
care pot duce
la eventuale
complicații
Ajuta
pacientul să își
satisfacă
nevoile
fundamentale
Educă
pacientul cu

37
privire la boală
și regulile de
igienă care
trebuie urmate
25.02. Stare Combaterea Izolarea Se va administra Stare
2019 generală febrei bolnavului taratmentul generală
alterată Combaterea pentru a evita medicamentos ameliorată
Febră frisonului contaminarea prescris de către T.A. =
Frison Combaterea celorlați medic: 110/70
Cefalee cefaleei pacienți expectorante mmHg, P =
Erupții la Combaterea Măsurarea (Ambroxol), 80 p/min, R
nivel pruritului funcțiilor antipiretice = 23 r/min,
tegumentar și Facilitarea vitale (T.A. = (Paracetamol), T = 37o C
la nivelul respirației 110/70 mmHg, medicamente Erupțiile
mucoaselor Combaterea P = 80 p/min, antivirale cutanate
Transpirații tusei R = 20 r/min, T (Aciclovir), sunt
abundente Prevenirea = 37,3o C) și Antibiotico prezente
Inapetență anxietății vegetative terapie Pacientul
Tuse Restabilirea (scaun, (Ampcilină, respectă
Dispnee unui regim diureză) Gentamicină), sfaturile
Prurit alimentar Asigurarea pentru medicale cu
Anxietate adecvat unui combaterea privire la
Potențial de Prevenirea microclimat cefaleei repaus fizic,
complicații complicațiilor adecvat (Ibuprofen), regim
Asigurarea pudre și unguente alimentar și
unei poziții pentru îmgrijirea igienă
care facilitează tegumentelor Prezintă o
respirația (pudră mentolată) ușoară
Asigura anxietate
lenjerie de Pacientul nu
corp și de pat prezintă
curată complicații

38
Asiguraraea
unui aport
hidric și
alimentar
adecvat
Observă
semnele și
simptomele
care pot duce
la eventuale
complicații
Ajuta
pacientul să își
satisfacă
nevoile
fundamentale
Educă
pacientul cu
privire la boală
și regulile de
igienă care
trebuie urmate

39
Cazul III

Culegerea datelor

Inițiale: M. V.

Data nașterii: 15.04.2015

Vârsta: 4 ani

Sex: F

Domiciliu: Zvoriștea

Data internării: 20.01.2019

Simptome la internare: stare generală alterată, febră înaltă, tuse, dispnee, erupție tegumentară,
prurit

Diagnostic la internare: varicela

Diagnostic la internare: varicela

Anamneza

Condiții de viață și de muncă: foarte bune

Bolnava stă într-o locuință salubră, are un regim alimentar echilibrat și regulat, nu consumă
cafea și alcool.

Din discuțiile cu mama am constatat că bolnava nu prezintă alergii la medicamente sau


alimente.

Religia pacientei este ortodoxă, limba vorbită este română, naționalitatea tot română.

Istoricul bolii:

Bolnava, împreună cu mama, s-a prezentat cu următoarele simptome: febră înaltă, tuse, dispnee,
erupție tegumentară, pruriginoasă.

După spusele mamei, boala a debutat cu o zi înainte de prezentarea la medic, aceasta neurmând
tratament.

40
Dupa efectuarea consultului de către un medic de specialitate, aceasta a fost diagnosticată cu
varicelă și a fost intenată pentru tratament.

41
Plan de îngrijire

Data Probleme Obiective Intervenții Intrevenții Evaluare


proprii delegate
20.01. Stare generală Combaterea Izolarea Recoltarea de Stare
2019 alterată febrei bolnavului produse generală
Febră Combaterea pentru a evita biologice ameliorată
Frison frisonului contaminarea pentru T.A. =
Cefalee Combaterea celorlați analizele de 110/70
Erupții la nivel cefaleei pacienți laboator: mmHg, P =
tegumentar și la Combaterea Măsurarea sâmge 80 p/min, R
nivelul pruritului funcțiilor vitale (anticorpii de = 18 r/min,
mucoaselor Facilitarea (T.A. = 110/70 tip IgM și IgG T = 38,5o C
Transpirații respirației mmHg, P = 80 anti VZV) Erupțiile
abundente Combaterea p/min, R = 20 Se va cutanate sunt
Inapetență tusei r/min, T = 39o administra prezente
Tuse Prevenirea C) și vegetative taratmentul Pacientul
Dispnee anxietății (scaun, medicamentos respectă
Prurit Restabilirea diureză) prescris de sfaturile
Anxietate unui regim Asigurarea către medic: medicale cu
Potențial de alimentar unui expectorante privire la
complicații adecvat microclimat (Ambroxol), repaus fizic,
Prevenirea adecvat antipiretice regim
complicațiilor Asigurarea (Paracetamol), alimentar și
unei poziții medicamente igienă
care facilitează antivirale Prezintă o
respirația (Aciclovir), ușoară
Asigura pentru anxietate
lenjerie de corp combaterea Pacientul nu
și de pat curată cefaleei prezintă
Asiguraraea (Ibuprofen), complicații
unui aport pudre și
hidric și unguente
pentru

42
alimentar îmgrijirea
adecvat tegumentelor
Observă (pudră
semnele și mentolată)
simptomele
care pot duce la
eventuale
complicații
Ajuta pacientul
să își satisfacă
nevoile
fundamentale
Educă
pacientul cu
privire la boală
și regulile de
igienă care
trebuie urmate
21.01. Stare generală Combaterea Izolarea Se va Stare
2019 alterată febrei bolnavului administra generală
Febră Combaterea pentru a evita taratmentul ameliorată
Frison frisonului contaminarea medicamentos T.A. =
Cefalee Combaterea celorlați prescris de 110/70
Erupții la nivel cefaleei pacienți către medic: mmHg, P =
tegumentar și la Combaterea Măsurarea expectorante 80 p/min, R
nivelul pruritului funcțiilor vitale (Ambroxol), = 18 r/min,
mucoaselor Facilitarea (T.A. = 110/70 antipiretice T = 37,6o C
Transpirații respirației mmHg, P = 80 (Paracetamol), Erupțiile
abundente Combaterea p/min, R = 20 medicamente cutanate sunt
Inapetență tusei r/min, T = 38o antivirale prezente
Tuse Prevenirea C) și vegetative (Aciclovir), Pacientul
Dispnee anxietății (scaun, pentru respectă
Prurit diureză) combaterea sfaturile

43
Anxietate Restabilirea Asigurarea cefaleei medicale cu
Potențial de unui regim unui (Ibuprofen), privire la
complicații alimentar microclimat pudre și repaus fizic,
adecvat adecvat unguente regim
Prevenirea Asigurarea pentru alimentar și
complicațiilor unei poziții îmgrijirea igienă
care facilitează tegumentelor Prezintă o
respirația (pudră ușoară
Asigura mentolată) anxietate
lenjerie de corp Pacientul nu
și de pat curată prezintă
Asiguraraea complicații
unui aport
hidric și
alimentar
adecvat
Observă
semnele și
simptomele
care pot duce la
eventuale
complicații
Ajuta pacientul
să își satisfacă
nevoile
fundamentale
Educă
pacientul cu
privire la boală
și regulile de
igienă care
trebuie urmate

44
22.01. Stare generală Combaterea Izolarea Se va Stare
2019 alterată febrei bolnavului administra generală
Febră Combaterea pentru a evita taratmentul ameliorată
Frison frisonului contaminarea medicamentos T.A. =
Cefalee Combaterea celorlați prescris de 110/70
Erupții la nivel cefaleei pacienți către medic: mmHg, P =
tegumentar și la Combaterea Măsurarea expectorante 80 p/min, R
nivelul pruritului funcțiilor vitale (Ambroxol), = 23 r/min,
mucoaselor Facilitarea (T.A. = 110/70 antipiretice T = 37o1 C
Transpirații respirației mmHg, P = 80 (Paracetamol), Erupțiile
abundente Combaterea p/min, R = 20 medicamente cutanate sunt
Inapetență tusei r/min, T = antivirale prezente
Tuse Prevenirea 37,3o C) și (Aciclovir), Pacientul
Dispnee anxietății vegetative pentru respectă
Prurit Restabilirea (scaun, combaterea sfaturile
Anxietate unui regim diureză) cefaleei medicale cu
Potențial de alimentar Asigurarea (Ibuprofen), privire la
complicații adecvat unui pudre și repaus fizic,
Prevenirea microclimat unguente regim
complicațiilor adecvat pentru alimentar și
Asigurarea îmgrijirea igienă
unei poziții tegumentelor Prezintă o
care facilitează (pudră ușoară
respirația mentolată) anxietate
Asigura Pacientul nu
lenjerie de corp prezintă
și de pat curată complicații
Asiguraraea
unui aport
hidric și
alimentar
adecvat

45
Observă
semnele și
simptomele
care pot duce la
eventuale
complicații
Ajuta pacientul
să își satisfacă
nevoile
fundamentale
Educă
pacientul cu
privire la boală
și regulile de
igienă care
trebuie urmate

46
III. Bibliografie.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Varicel%C4%83

https://www.synevo.ro/virus-varicelo-zosterian-anticorpi-iga-igg-igm/

https://www.romedic.ro/varicela-varsat-de-vant-

https://www.synevo.ro/ig-a/

https://www.synevo.ro/ig-g/

https://www.synevo.ro/ig-m/

https://newsmed.ro/varicela-simptome-complicatii-tratatment/

https://mama.md/news/zdorove-sport/varicela-in-sarcina-riscuri-si-recomandari-r11302/

47