Aspecte ale ingrijirii pacientului cu varicela

CAPITOLUL I
INTRODUCERE
Virusurile herpetice, cu multitudinea reprezentatilor acestei importante categorii de
agenti patogeni, constituie o preocupare permanent att pentru epidemiolog, ct si pentru
clinician si virusolog, ca urmare a diversittii aspectelor pe care le prezint.
Infectia aproape inevitabil n cursul vietii, patologia indus de virusurile herpetice
este desosebit prin fenomenele de latent, a repetatelor recurente ale episoadelor acute si
progresia spre boala cronic au evolutie lent.
Gravitatea formelor clinice este variabil, fiind posibile manifestri de la cele benigne
sau inaparente pn la forme grave, cu consecinte imprevizibile.
Implicarea virusurilor herpetice n patologia acut infectioas, dar si cea cronic,
considerate pn acum cteva decenii, exclusiv neinfectioas (cancer, arteroscleroz),
reprezint totodat si o mare complexitate a etapelor procesului epidemiologic si a formelor
lui de manifestare care necesit discutii speciale, pentru fiecare reprezentant viral n parte.

Emergenta unor tipuri de virusuri herpetice, recent cunoscute si identificate, cum ar fi

serotipurile 6, 7, 8, las deschis acest capitol de patologie uman pentru cercetri si evaluri
viitoare.
Una dintre bolile infectioase si extrem de contagioas provocate de un virus este
varicela, caracterizat clinic prin simptome generale usoare si o eruptie veziculoas, care
apare n mai multe valuri eruptive.
Boala a fost descris pentru prima data de Ingressiass n 1553.
in 1767, Vogel o numeste varicel, iar n 1802 William Herberden propune
diferentierea ei de variol. Aragao (1911) si Paschen (1917) au descries corpusculii
elementary n lichidul vezicular, sugernd etiologia viral. Thomas Weller n 1952, reuseste
izolarea virusului varicelo - zosterian (WZ) (34).

CAPITOLUL II
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA PIELII
2.1 STRUCTURA SI FUNCTIILE PIELII
Anatomia macroscopic a pielii.
Pielea este un nveiis conjunctivo - epitelial, care acoper corpul n ntregime
continundu-se cu semimucoasele si mucoasele cavittilor naturale.
Suprafata pielii este cuprins ntre 1,5 si 2 m2 si prezint pliuri, unele mai mari
(submamar, interfesier, inghinogenital), altele discrete (pe fata de flexie a articulatiilor). Tot
cu ochiul liber se observ cadrilajul normal al pielii, ce ia nastere prin ntretierea unor
santuri fine. Pe suprafata paimar si plantar, o serie de santuri curbe delimiteaz
dermatoglifele, determinate genetic. Porii (depresiuni infundibuliforme) fac parte de
asemenea din desenul cutanat normal si corespund orificiilor pilosebacee sau ale glandelor
sudoripare.

Grosimea pielii variaz dup regiunea topografic. Astfel, la palme si plante atinge 4
mm, iar la pleoape prepit ntre 0,2 - 0,5 mm.
Difer si n functie de vrst si sex. La femei, copii si btrni, pielea este mai subtire.
Culoarea depinde de cantitatea si tipul pigmentului melanic, de vascularizatia
dermului superficial, de cantitatea de caroten din stratul cornos si hipoderm.
2,2, STRUCTURA MICROSCOPIC A PIELII
Structura organului cutanat este constituit din tesuturi epiteliale (epiderm, glande,
firul de pr, unghii), din tesut conjunctiv al dermului si hipodermului, la care adugm
muschii proprii, vasele si nervii de la acest nivel.
De la suprafata spre profunzime, la microscopul optic, ntlnim epidermal, jonctiunea
dermo - epidermic dermul si hipodermul.
Epidermul
Epidermul este un epiteliu pavimentos pluristratificat, n structura sa intrnd, din
profunzime spre suprafat, urmtoarele straturi.
stratul bazal sau germinativ - reprezint 18% din grosimea epidermului si este format
dintr-un rnd de celule cilindrice

cu nucleu voluminous. Este bogat n mitoze, ceea ce demonstreaz caracterul lui activ,
germinativ, celulele acestui strat numindu-se keratinoblasti. Printre keratinoblasti se gsesc
celule dentritice (melanocite, celule Langerhans, celule dendritice nedeterminate, celule
Merkel);
stratul spinos (stratul mucos al lui Malpighi) - este constituit din 6 - 20 rnduri de
celule poliedrice, eozinofile, interconectate prin desmozomi. Reprezint 53% din grosimea
epidermulu;
stratul granulos - ocup 1 0 % din grosimea epidermului si este structurat n 2 - 4
rnduri de celule romboidale, turtite, cu nuclei mici. Celulele sunt bogate n granule de
kerotohialin (component al keratinei);
stratul lucidum - contine 2 - 3 rnduri de celule cu nuclei picnotici. Este evident la
palme si plante;
stratul cornos - reprezint 1 8 % din epiderm si este alctuit din 4 - 10 rnduri de
celule turtite, anucleate ncrcate cu keratin.
Stratificarea prezentat nu trebuie privit static, ea reprezentnd etape secventiale n
procesul de maturare fiziologic a keratinocitelor, n migrarea lor din stratul bazai pn la
suprafata epidermului, de unde se detaseaz dup traumatisme minore.

Renoirea fiziologic a epidermului, se realizeaz ntr-o perioad medie de 26 - 28

zile, denumit turnover epidermic, ce este sub influenta unor citokine, hormoni, etc.
Asadar, epidermul este epiteliul simbiotic unde triesc keratinocite, celule Merkel,
celule Langerhans, melanocite. Dintre aceste tipuri de celule, numai primele dou sunt de
natur epitelial si exprim citokeratine (familie complex de proteine). Citokeratinele (CK)
epiteliale sunt moi si sunt n numr de 20. Mai exist citokeratinele trichocitice, denumite
citokeratine dure. De retinut c celuiele stratului bazal exprim CK 5, 14 si mai mult CK 1, 2,
10, 11. Celulele stratului granulos exprim CK 1, 2, 10, 11.
Natura epitelial a celulelor Merkel este argumentat de exprimarea de ctre acestea a
CK 8, 18, ca n celulele bazale embrionare.
Jonctiunea dermo - epidermic
Are structur complex si traseu sinuos, mrginind n zona boitilor papileie dermice,
iar ntre acestea crestele epidermice.
Dermul
Dermul are n structura sa trei componente :
- componenta celular - este format din fibroblaste, fibrocite, histiocite, mastocite,
celule Langerhans, limfocite. La nivelul dermului migreaz ocazional polimorfonucleare si
monocite ;

- fibrele dermului - marea majoritate este reprezentat de colagen, cele elastice si de

reticulin fiind n cantitate mic ;
-

substanta

fundamental

este

format

predominant

din

glicozaminoglicani si din cantitti mici de hiparan - sulfat.

Hipodermul
Hipodermul este format din cea mai mare parte din celule adipoase, organizate sub
form de lobuli, desprtiti de septuri conjunctive. intre lobuli se gsesc vase sanguine, nervi,
bulbi pilari, glomeruli sudoripari.
Vascularizatia pielii
Pielea este un organ bine vascularizat, primind 10/0 din debitul cardiac. Vasele
sanguine sunt dispuse la nivelul dermului si hipodermului, epidermul neavnd retea
circulatorie. Reteaua vascular a pielii este organizat n dou plexuri : - plexul vascular
profund, situat la granita dermohipodermic si plexul vascular superficial, situat n dermul
papilar (dermul superficial). Comunicarea ntre cele dou plexuri se face prin vase
comunicante verticale. Din plexul superficial pornesc anse capilare care ptrund n interiorul
papilelor dermice. Circulatia arterial este de tip terminal. Pielea contine si vase limfatice.

Inervatia pielii
Este reprezentat de ramuri senzitive ale nervilor cerebro - spinali, care asigur
functiile senzoriale ale pielii si filete vegetative, care sunt mai ales vasomotoare si
influenteaz functia secretorie.
Filetele nervoase se dispun n trei plexuri :
profund - la granita dermo - hipodermic
mediu - situat n dermul papilar
superficial - la jonctiunea dermo - epidermic
Tot la nivelul pielii, se ntlnesc corpusculi" senzoriali, specializati pentru
sensibilitatea tactil - corpusculii Meissner, discurile Merkel, terminatiile nervoase
libere, dispuse n form de cosulet la baza foliculului pilos ;
sensibilitatea termic - corpusculii Krause pentru frig si corpusculii Rulani pentru cald
;
sensibilitatea la presiune corpusculii Vater - Pacini.
Durerea si are corespondentul anatomic n terminatiile nervoase libere. Nu s-au
evidentiat terminatii nervoase specializate pentru prurit.
Anexele pieli
Anexele pielii cuprind glandele, prul, unghiiie.

Glandele pielii
Glandele sudoripare ecrine.
Sunt numeroase (2 - 5 milioane) distribuite pe ntreaga suprafat cutanat, dar
predomin pe palme, plante, frunte. Anatomic au un glomerui situat n dermul profund,
continuat cu canalul sudoripar care se deschide Ia suprafata pielii, independent de orificiul
pilar. Secretia acestor glande este merocrin.
Glandele sudoripare apocrine
Sunt mai putine si se gsesc grupate n regiunile axilare, perimamelonare, inghinale,
pubian, perineal. Se dezvolt complet la pubertate. Canalul excretor se deschide n partea
superioar unui folicul pilar sau n apropierea lui.
Secretia glandelor apocrine este de tip semiholocrin (eliminarea concomitent a unor
fragmente din celulele glandulare).
Glandele sebacee
Sunt de tip holocrin, procesul secretor fiind nsotit de dezagregarea celulelor
glandulare ce se elimin odat cu secretia.

in

24 ore ele produc 2 grame sebum, secretia

realizndu-se n flux continuu. Ele sunt distribuite neuniform pe suprafata cutanat,

densitatea maxim (400 - 900 cm2) fiind pe pielea proas a capului, frunte, obraji, brbie,
regiunea median a spatelui si presternal. Lipsesc pe palme si plante, iar

pe restul tegumentului, num'rui glandelor sbacee este de aproximativ 100/cm2.

Anatomic sunt glande acinoase, situate n apropierea firelor de pr (formeaz
impreun" folicului pilosebaceu), iar canalul excretor se deschide n orificiul pilar.
Firul de pr
Firul de pr reprezint n profunzime spre suprafat :
papila folicular

constituit din tesut dermic bogat vascularizat cu rol esential n

nutritia firului d pr ;
bulbul - reprezentat de extremitatea profund, bombat care coafeaz papila ;
rdcina - reprezentat de portiunea din grosimea pielii ; tija - partea vizibil a firului
de pr.
Unghiile
Unghiile sunt lame cornoase situate pe fetele dorsale ale ultimelor falange. Partea
vizibil a unghiei, asezat pe patul unghial se numeste lam unghial si ea continu partea
proximal, denumit matrice, care este zon generatoare.
Functiile pielii
Keratinogeneza
Este functia specific prin care epidermul produce ziinic 0,6 - 1 gram keratin.
Biosinteza keratinei respect schema sintezei

ingnjirea pacientuiui cu vancei

proteinelor si se desfsoar ncepnd cu celuiele stratului bazal, continundu-se cu
ceielalte straturi ale epidermului. O ipotetic pierdere a acestei functii nu ar fi compatibil cu
viata.
Melanogeneza
Reprezint capacitatea de a produce si stoca pigmentul melanic. Melanina este
sintetizat de ctre melanocite pornind de la tirozin, procesul parcurgnd mai multe etape.
Pigmentul este transferat keratinocitelor din apropiere. Desi melanocitele invadeaz
epidermul ncepnd cu lunile III, IV si produc melanin, transferul pigmentului n
keratinocite are loc numai dup nastere.
Melanogeneza si keratinogeneza detin cel mai important rol n procesul de aprare
fat de efectele duntoare pe care le-ar putea exercita radiatiile actinice n anumite conditii.
Formarea filmului hidrolipidic
Filmul hidrolipidic de la suprafata pielii (mantaua acid) ia nastere prin emulsionarea
componentelor lipidice n ap. El are pH-ul acid, cu valori cuprinse ntre 4 - 7. Se cunoaste c
pH-ul acid confer filmului hidrolipidic proprietti bacteriostatice, fungistatice si putere
tampon de neutralizare a substantelor alcaline. La plici, aciditatea este mai sczut,
ajungndu-se uneori chiar la alcalinitate.
Alturi de descuamarea continu a stratului cornos, filmul hidrolipidic, prin rolul s'u
mpotriva noxelor chimice si microbilor, realizeaz de fapt autodezinfectia pielii.

Functia secretorie
Este realizat de glandele sudoripare si glandele sebacee.
Glandele sudoripare ecrine produc sudoarea, un Iichid apos ce contine 99% ap si 1 %
substante solubile. Cantitatea zilnic de sudoare este de 500 1000 ml, ajungnd Ia 10 I n
conditii de temperaturi nalte sau dup efort fizic intens.
Secretia glandelor apocrine este mai vscoas, alb - lptoas, n cantitate mai redus,
cu pH ce se apropie de alcalinitate si miros particular.
Sebumul, produsul de secretie al glandelor sebacee, constituie 40 - 60% din lipidele
suprafetei epidermice. Afiat sub influent hormonal, secretia sebacee nu este identic la
toate persoanele si difer dup vrst si sex. Este mai redus la copii, creste rapid la pubertate
si este mai accentuat la brbati dect la fernei.
Pilogeneza
Const n capacitatea pielii de a forma si dezvolta firele de pr. Numrul acestora este
determinat genetic, iar viteza de crestere a unui fir de pr, n medie 0,3 mm pe zi, difer cu
vrsta, sexul si anotimpul.
Cresterea este mai rapid la femei si n perioada martie - octombrie.
zilnic cad 40 - 50 fire de pr.

in

mod normal

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Functia de termoreglare
Piela este organul intermediar al schimbului de cldur ntre organiosm si mediul
exterior. Transferul de cldur se realizeaz prin iradiere., convectie si evaporare.
Aproximativ 50% din cantitatea de cldur eliberat de organism n mediu ambiant se
realizeaz prin iradiere (unde electromagnetice, radiatii infrarosii).
Convectia (transfer de cldur oe calea curentilor de aer) si conductia (transfer de
cldur prin contact direct cu atmosfera) contribuie cu 25% la schimburile de cldur. Restul
pierderilor de cldur se realizeaz prin evaporare, pierdere care devine deosebit de
important n atmosfera uscat.
Functia neuroexteroceptoare
Exteroceptorii de la nivel cutanat (tactili, termici, etc) fac ca pielea s fie un veritabil
organ de simt.
Functia neurovasomotorie
Contribuie

la

vasoconstrictiesau
organismului.

adaptarea

circulatiei

vasodilatatie n

sanguine

raport cu

nevoile

prin

Functia metabolic
Numeroase procese metabolice la nivei cutanat, corelate cu cele generate ale
organismului, contribuie la starea de troficitate a pielii.
Functia de rezistent, elasticitate si plasticitate
Se realizeaz prin contributia, n principal, a fibrelor dermului.
Functia endocrin
Keratinocitele produc colecalciferol sub

actiunea ultravioietelor.

Functia psihosocial
Sugestiv pentru aceasta, este inspirat definitie dat de Commel : Organul cutanat
reprezint fatada monumental" a corpului uman.
Functia imunologic
Pielea particip la procesele imunologice att pentru keratinocite, ct si prin celulele
Langerhans. Keratinocitele produc numeroase tipuri de citokine : interlukine (IL - 1, IL - 6,
IL - 8) factori de crestere, factori de stimulare.

Celulele Langerhans au un rol major n reactivitatea imun a pielii, principalele sale

functii fiind captarea, procesarea si prezentarea antigenelor exogene Iimfocitelor T.
Prin pozitia sa de suprafat, pielea poate fi considerat avanpostul sistemului imun.
n contextul celor prezentate, putem spune c multiplele functii ale organului cutanat
sunt argumente convingtoare pentru abandonarea punctului de vedere simplist, anume c
pielea este numai organ de protectie mecanic.

CAPITOLUL III
DESCRIEREA BOLII
3.1. Definitie
Varicela este o boal infectioas specific omului, foarte contagioas, semnalat n
copilrie, ca primo - infectii cu virusui varicelo zosterian, cu manifestri endemo - epidemice
si caracterizat clinic prin evolutie autolimitant, exantem facultativ, veziculo - pustulos si
imunitate durabil pe toat viata.
3.2. Epidemiologie
Procesul epidemiologic
Sursa de agent patogen n infectia cu VVZ este omul bolnav, care devine contagios
pentru contractii receptivi cu 1 - 2 zile nainte de instalarea exantemului si pn la 5 zile de la
aparitia ultimelor elemente veziculare. n cazul formelor atipice de varicel se va ajunge la
stadiul de cruste dup 5 zile, iar n cele severe si la imunodeprimati, dup 10 zile. Crustele nu
sunt purttoare de virus si deci bolnavul nu mai prezint pericolul de contagiozitate (34).
Varicela, n forma sa tipic, poate nregistra un indice de contagiozitate de pn la 95%.
Sursele pot elimina virusul prin secretiile nazofaringene si lichidul din vezicule.

Purttorii preinfectiosi (boinavii n perioada de incubatie) sunt deosebit de contagiosi

pentru cteva zile naintea debutului varicelei.
Virusul se propag rapid la contactii din familie sau alte colectivtti, iar 9 6 % dintre
copiii receptici pot dezvolta boala prin contact cu un purttor preinfectios.
Purttorii sntosi si purttorii fosti bolnavi nu au semnificatie epidemiologic,
deoarece au un potential redus de diseminare a virusului.
Transmiterea VVZ (virusului varielo zosterian)
Se realizeaz direct, prin secretiile nazofaringiene sau contactul cu tegumentele ori
mucoasele purttorului preinfectios sau le bolnavului cu fome clinice tipice sau atipice.
Numeroasele studii epidemiologice au demonstrat c este posibil transmiterea
transplacentar a VVZ, determinnd n primul trimestru de sarcin riscul de aparitie a
malformatiilor congenitale (17,22).
in lunile mai mari de sarcin, infectia ftului poate duce la forme grave de boal
sistemic la nou - nscut (varicela congenitar).
Transmiterea VVZ la ft se poate produce transplacentar, dup o viremie matern la
gravid cu varicer si boala poate aprea la ft n aproximativ 2 zile dup debutul varicelei
materne (19).

Infectia post - partum presupune existenta riscului fetal n timpul expulsiei, prin
contact direct cu secretiile vaginale si mucoasa vaginal.
Efectul teratogen al VVZ este cunoscut inc din 1947, iar frecventa malformatiilor
fetale secundare unei primo - infectii materne este de 3% (apropiat de cea "intlnit n
populatia general (27).
Seroconversia fetal este ridicat (13%) si ea se amplific n ultimele sptmni de
sarcin (25%) (20,38).
Cu toat rezistenta redus a virusului la conditiile de mediu, acesta poate fi transmis si
indirect, prin rspndirea la distant, ca urmare a formril curentilor de aer ce vehiculeaz
virusul, prezent n picturile nuclei ale secretiilor nazofaringiene sau prin obiecte si mini
recent contaminate. Acest mod este frecvent implicat n epidemiile nasocomiale determinate
de VVZ sau cele din colectivittile de prescolari si scolari (37).
Un studiu efectuat prin anchet epidemiologic prospectiv pe 5601 bolnavi n
spitalele din Cambrige (Anglia), n perioada 1987 - 1992, a relevat faptul c 93 au fost de
cauz nosocomial (varicela si zona).
Cele mai frecvente forme de infectie au fost de herpes - zoster. Costul pentru controlul
infectiei cu VVZ, de tip nosocomial, a fost de 714 lire / pacient, respectiv 13.204 lire / an
(2,39).
Receptivitatea fat de varicel este mai crescut, mai ales pentru copii de 5 - 9 ani
care pot prezenta 50% din total cazuri

ingajirea pacientului cu varicel

(38). Dup vrsta de 9 ani, morbiditatea scade ca urmae a numrului crescut de
persoane imunizate, pentru ca dup 14 ani, s fie sporadic, deoarece 75 - 90% dintre aceste
grupuri de vrst au trecut deja prin infectia cu VVZ.
Infectia cu VVZ este rar semnalat la persoane n vrst de peste 20 de ani, iar adultii
pot face forme severe de variol sau herpes zoster. in trile tropicale ins, varicela survine
frecvent si la vrsta adult. Rezultatele unor investigatii epidemiologice ntreprinse n tri n
curs de dezvoltare au demonstrat, c fat de trile dezvoltate unde boala afecteaz n special
copiii si subiectii cu risc crescut", n zona tropical varicela survine la toate vrstele, dar n
mod predominant se manifest la adultii tineri din regiunile cu nivel sczut de scolarizare,
izolate cultural si religios. Sexul si rasa nu au rol important n modificarea receptivittii
indivizilor fat de VVZ.
Boala poate aprea n mod egal, att la femei, ct si la brbati, precum, si la oricare
dintre rasele umane (18).
Copiii nscuti din mame imune prezint o protectie care dureaz pn la vrsta de 6
luni, iar cazurile de varicel congenitar determin o letalitate de 10 - 20% (13).
Receptivitatea este maxim la persoanele cu imuno - depresie (cancer, hemopatii
maligne, tratate cu corticoizi si alte imunosupresive etc). Copiii cu un deficit imunitar
congenital pot dezvolta forme grave de varicel. La adultii cu imunodepresie

dobndit, varicela poate fi expresia unei primo - infectii sau a unei reinfectii
exo/endogene.
Varicela se manifest prin forme deosebit de grave la copiii cu limfoproliferri
maligne. La persoanele cu gref medular alogenic, riscul infectiei diseminate si al decesului
este mai crescut dect n grefele autologe sau n cele cardiace si renale. Imunodepresia indus
de corticoterapia sistematic creste frecventa diseminrilor virale.
Infectia cu HIV nu pare s agraveze prognosticul varicelei la adult, dar raritatea
cazurilor nu permie o evaluare real a acestui risc la copil.
Herpes - zoster, ca minifestare sporadic a unei reactivri a infectiei cu VVZ latente,
poate surveni la orice vrst, dar n mod frecvent la vrstnici cu o incident care variaz ntre
5 si 10 cazuri/1000.
Aproximativ 2 % dintre cei ce au prezentat u herpes zoster pot face o nou recidiv
chiar n conditiile de imunocompetent. La pacientii cu leucemie acut, limfoame maligne n
cursul tratamentului pentru lupus eritematos, grefe sau transplant, cure de lung durat cu
citostatice sau cortizon, subiecti HIV pozitivi cu un nivel al CD 4+ < 350 mm 3, riscul de
infectie cu VZ creste semnificativ (43). in 3 0 % dintre cazuri, bolnavii cu transplant de
mkluv osoas pot prezenta, de-a lungul anilor, o infectie cu VVZ si, dintre acestia 4 5 % pot
dezvolta forme clinice cu diseminare

cutanat si visceral, cu un indice de mortalitate de peste 10% (38).

Manifestarea procesului epidemiologic in varicel este influentat de intricarea
factorilor naturali cu cei economico - socia .
Factorii

naturali

imprim

procesului

epidemiologic

caracteristicile de sezonalitate iarn - primvar.

n zonele temperate, incidenta creste la sfrsitul toamnei, iarna si nceputul primverii,
iar la tropice aceasta este mai crescut printre adulti si se inregistreaz n toate lunile anului.
Se apreciaz c cel mai slab nivel de transmitere a VVZ n zonele subtropicale s-ar
datora cldurii excesive si gradului ridicat de umiditate precum si interferentei cu alte herpes
virusuri prevalene.
Distributia sezonier a varicelei este diferit de cea din herpes zoster, care apare cu o
frecvent egal pe tot parcursul anului.
n SUA, n 1990, numrul total de cazuri raportate de varicel a fost de 173.099, cu
repartitie sezonier predominant crescnd, ncepnd din lunile de iarn ctre cele de
primvar (maxim n luna aprilie) si foarte sczut n lunile de var si nceputul toamnei
(minim n luna spetembrie) (41).
Factorii economico - sociali, specifici colectivittilor de copii si aglomeratiei centrelor
urbane, au favorizat rspndirea rapid a bolii la receptivi si au imprimat amploarea focarelor
epidemice

comparativ cu mediul rural, unde epidemiile s-au derulat la intervalle de timp mai
lungi.
Virusul varicelo - zosterian disemineaz cu usurint n colectivittile de copii, familii,
cartiere, spitale manifestndu-se, n zonele temperate, endemo - epidemic (21).
in locafittile cu densitate mare a populatiei, boala prezint o morbiditate endemic cu
pusee epidemice, iar interepidemic pot aprea forme sporadice de boal.
Varicela genereaz o morbiditate crescut, astfel c 75% din copiii de pn la 15 ani si
90% dintre persoanele de peste 20 de ani prezint anticorpi ca urmare a trecerii prin boal
(34). in SUA, Anglia si n numeroasele tri asiatice, incidenta crescut a varicelei la
persoanele de peste 15 ani a determinat o amplificare a riscului aparitiei cazurilor grave si a
deceselor. Cele mai frecvente probleme care apar n contextul infectiei cu VVZ sunt, n
prezent discutate n concordant cu sporirea numrului personaelor cu receptivitate crescut,
urmare a imunodepresiei si a aparitiei rezistentei la antiviralele clasice, Intlnit la persoanele
infectate cu HIV.
n SUA, infectia cu VVZ este larg rspndit, motiv pentru care anual se estimeaz un
numr de 3,5 milioane cazuri de varicel si 300.000 cazuri de herpes - zoster.
Dup datele nregistrate de National Interview Survey (NHIS), se estimeaz c, n
SUA, n perioada 1980 -1990, a fost

semnalat o incident de 1.498 cazuri / 100.000 locuitori (3,7 milioane cazuri/an).

Dup vrst, 33% dintre mboln`viri au fost semnalate la prescolari (1-4 ani ;
incidenta anual - 82,8 cazuri/1.000) si 44% la cei de vrst. scolar (5-9ani ; incidenta
anual- 91,9 cazuri/1.000).
Aceeasi anchet epidemiologic a evidentiat c rata anual a deceselor a sczut de la
106 persoane n 1973 - 1979, la 57 n perioada 1982 - 1986, pentru a creste la 94 n 1987
1992.
Rata fatalittii este redus la copii si adolescenti (0,75 cazuri/100.000) si 6,23
cazuri/100.000 sugari.
La persoanele de peste 15 ani riscul de deces se amplific o dat cu vrsta, de la
2,70/0000 (15 - 19 ani) la 25,2%000 (30 - 49 ani).
Nivelul mortalittii este, n general redus la copii, dar poate nregistra perioade de
crestere (35).
n Panama, un studiu efectuat n 1989 a indicat o crestere a incidentei cazurilor
raportate de varicel, n comparatie cu alte 22 boli transmisibile, cu declarare obligatorie (33).
n Singapore, incidenta anual a cazurilor de varicel raportate din 1957 pn n 1990
a oscilat ntre 790 si 18.934, cu medie de 4.747 de Imboinviri, fr a se remarca variatii
lunare.
Nivelul incidentei a fost e 34,2 la 100.000 locuitori n 1977, pentru a ajunge la 120,0
si la 165,0 n 1987. Nivelul s-a dublat n

1988 si 1989, pentru a atinge valori de 705,1 la 100.000 locuitori n 1990.

Au fost interesate toate grupurile de vrst, cu predominanta sexului masculin.
Nivelul mortalit'tii anuale a variat ntre 0 si 0,08%000 locuitori, iar a ntre 0 si
0,11%, prin nregistrarea, n acea perioad, a 8 decese, la persoanele ntre 1 si 58 de ani.
Cauza cea mai frecvent de deces a constituit-o o encefalit postvariceloas si, rareori,
pneumonia, septicemia si fenomenele de coagulare intravascular diseminat (43).
Un studiu transversal de seroprevalent a anticorpilor anti - VVZ, VHS1, VHS2,
efectuat la adolescentii de 14 - 17 ani din Madrid, a subliniat faptul c din 1191 seruri testate
prin ELISA, seropozitivitatea anti - VVZ s-a ntlnit n 94% dintre cazuri.
Comparativ, titruri crescute de anticorpi anti VHS1 si VHS2 au fost semnalate n
proportie de 46% si respectiv 5 % .
Vrsta medie a tinerilor investigati a fost de 15,3 1,1 ani, iar raportul bleti / fete, de
1 :1 (12).
Prin aceeasi metodologie de evaluare epidemiologic transversal, Lien et al (29)
remarc faptul c seroprevalenta anticorpilor anti - VVZ la copiii de 7 - 12 ani a variat ntre 9
% si 68%. Au existat situatii de seropozitivitate la 25% de copii la care p'rintii au declarat n
mod cert lipsa bolii si 3 2 % la cei care au afirmat, fr certitudine, varicela n antecedentele
copiilor.

Un studiu efectuat pe un lot de studenti, cu vrsta de 21 1,7 ani, testati ELISA

pentru evidentierea anticorpilor anti - VVZ IgG, a evidentiat prezenta acestora la 74,3% din
efectivul cercetat. Seropozitivitatea s-a asociat semnificativ statistic cu existenta bolii n
antecedente (p< 0,005,
X2 = 33,4) si nesemnificativ cu sexul acestora P> 0,05) (3).
Investigatiile de epidemiologie molecular (24) efectuate la Londra, n perioada 1971
- 1995, pentru evidentierea unor markeri genetici de identificare a trecerii prin infectia cu
VVZ (fragmente din regiunea R5 si Bg 1- I de pe gama 54) au evidentiat o prevalent de 89%
a markerului Bg1 I la cazurile cu varicel si 6 % la cele cu zona zoster (pe0,005).
Polimorfismul genetic de tip Bg1 - I a fost puternic asociat cu antecedentele de
varicel.
n Romnia, varicela a prezentat o morbiditate raportat care a variat ntre 373,2
cazuri la 100.000 locuitori n 1994, valoare maxim din ultimii 30 de ani la 94,67 cazuri /
100.000 locuitori n 1985, valoare
in 1999, incidenta varicelei a fost de 225,3 cazuri / 100.000 locuitori.
3.3. Etiologie
Virusul care determin varicela (160 - 200 milimicroni ; form rectangular ; la
microscopul electronooptic, un corp central nconjurat de 2,3 membrane) este identic cu
virusul

herpesului zoster, fiind numit din acest motiv virusul varicelozosterian. Face parte din
grupul virusurilor herpetice, mpreun cu virusul herpes simplex Epstein - Barr si virusul
citomegalic.
Poate fi cultivat pe variate culturi de tesuturi umane sau de maimut. Virusul poate fi
izolat din continutul elementelor eruptive si din sngele bolnavilor de varicel sau de herpes zoster.
Exist astzi numeroase dovezi c att varicela, ct si herpesul zoster sunt produse de
acelasi virus :
Particulele virale, provenite de ta cele dou boli, sunt morfologic identice la
microscopul electronooptic ;
Modificrile citopatice n culturile de tesuturi sunt perfect asemntoare ;
Testele serologice specifice ncrucisate ntre cele dou boli dau rezultate pozitive
(antigen varicelic si ser cu anticorpi antizosterieni si invers) ;
Imunoglobulinele umane specifice, recoltate de la bolnavii de herpes - zoster, previn
aparitia varicelei la contacti ;
Leziunile histopatologice din herpes - zoster sunt identice cu cele din varicel (leziuni
de degenerescent balonizant, cu edem intracelular, cu formare de vezicule ;
in frotiuri din leziuni tegumentare se vd celule gigante multinucleate.

Virusul varicelo - zosterian este unitar antigenic si determin o imunitate de lung

durat, rembolnvirile fiind exceptionale.
Vaccinarea cu preparate din antigen viu atenuat induce o seroconversie de 94 100% la
vaccinatii imunocompetenti si o tolerant foarte bun, desi se pune n discutie o eventual
diseminare a virusului vaccinal la contacti.
Vaccinarea protejeaz, totodat, fat de zona - zoster ulterioar (16).
VVZ are o morfologie si un ciclu de dezvoltare care l apropie de virusul herpetic,
este dermatotrop, dar afecteaz si unele organe.
VVZ este putin rezistent n mediul extern, pierzndu-si infectiozitatea n cteva ore (),
iar decontaminarea poate fi eficient prin metode uzuale, naturale sau mecanice (aerisirea
ncperilor, stergerea umed).
In vitroreplicarea

viral

este

imbibat

de

aciclovir

si

vidarabin.
n mod preferential, virusul ptrunde n organism prin mucoasa nazofaringian si se
elimin att prin secretiile cllor respiratorii, ct si cele provenite din leziunile tegumentare.
VVZ nu prezint gazde extraumane, iar experimental poate produce boala numai la
om.
Dup primo - infectia clinic manifestat, la unele persoane se instaleaz starea de
persistent latent a virusului, n ceiulele nervoase, producnd la adulti tabloul de herpes zoster.

Dup prima observatie (von Bokay, 1892) s-au fcut alte numeroase observatii care au
confirmat legtura epidemiologic dintre varicel si herpes - zoster.
Constatrile epidemiologice au pus problema identittii etiologice a celor dou boli
(unicism" sau dualism") ; dup 1954, s-au adus suficiente probe pentru unicism",
dovedind astfel c ambele boli sunt provocate de acelasi virus (varicelo - zosterian) :
particulele de virus, provenite de la cele dou boli si examniate la microscopul
electronic sunt morfologic identice ;
- n culturile de tesuturi, modificrile citopatice produse de virusul provenit din cele
dou boli sunt perfect asemntoare ;
testele serologice specifice (testul de neutralizare, reactia de fixare a complementului,
tehnica cu anticorpi fluorescenti) au putut fi efectuate ncrucisat, ntre cele dou boli, cu
rezultate pozitive, folosindu-se fie antigelul varicelic si serul cu anticorpi, fie invers (M.Bals
si A. Roman, folosind tehnica indirect a anticorpilor fluorescenti cu ser de convalescent de
varicel, au identificat n preparate celulare virusul zosterian) ;
- cu imunoglobuline specifice, recoltate de la bolnavii de herpes - zoster, se previne
aparitia varicelei la contactie.

Pe baza acestor date si a observatiilor epidemiologice, varicela si herpes - zoster se

consider dou manifestri clinice deosebite ale aceluiasi virus.
Varicela constituie rspunsul unei persoane lipsite de imunitate, n timp ce herpes zoster rspunsul unei persoane partial imune fat de acelasi virus. De altfel, chiar ntre cele
dou tablouri clinice, se observ aspecte de trecere (herpes zoster varicellosus).
Concluzia important a identittii etiologice dintre varicel si herpes zoster const n
necesitatea lurii celorasi msuri preventive fat de ambele boli.
3.4. Patogenie
Virusul ptrunde pe cale nazofaringian sau conjunctival. Multiplicarea are loc
probabil, n tractul respirator, dup care virusul disemineaz pe cale sanguin.
El are un tropism special pentru piele, unde se nmulteste n straturile superficiale,
realiznd leziuni caracteristice (degenerescent balonizant a celulelor, acumularea de edem
intracelular), care are ca rezultat formarea de vezicule.
3.5. Anatomie patologic.5
n frotiuri din leziunile tegumentare, se pun n evident : - corpusculi elementari
varicelici ;

- celule gigante multinucleate, cu incluzii eozinofilice n nuclei (Tyzze, 1906).

Leziunile din varicel nu pot fi deosebite morfologic de cele din herpes zoster.
3.6. Simptomatologie
Incubatia este n medie de 14 - 15 zile, cu variatii ntre 10 si 21 de zile.
Carantina dureaz 3 sptmni.
Perioada prodromal (preeruptiv)
Durata acestei perioade este de 1 - 2 zile. La copilul mic poate lipsi. La copilul mare
si adult, dureaz 2 - 3 zile, cu simptome mai exprimate : cefalee, febr (n general moderat)
si dureri musculare. Uneori n aceast perioad, apare o eruptie trectoare, de aspect
scarlatiniform (rash), putnd preta la confuzii de scarlatin.
Perioada eruptiv (propriu - zis)
Apare mai nti pe corp (unde domin), apoi pe fat, corp si membre, fiind nsotit de
febr si usor prurit. Elementele eruptive constau fa nceput din macule mici (2 - 6 mm),
rotunde sau ovalare, de culoare rosie. in cteva ore, maculele se infiltreaz si devin papule,
care trec n stadiul de vezicule, asezate pe o baz eritematoas (areol" rosie). Prin situatia
lor superficial ("mai mult pe tegument, dect n tegument"), forma rotund si continutul lor
au fost comparate cu picturi de rou".
Vezicula este unilocular (cnd se rupe acoperisul subtire, la atingere sau la apsare,
las s se scurg ntreg continutul).
n evolutia normal dac nu este rupt, vezicula se deprim treptat, ncepnd din
centru (ombilicare") , apoi se turteste prin reducerea continutului, care se resoarbe si se
concentreaz totodat, dnd veziculei un aspect usor tulbure.
La sfrsit, vezicula se usuc, formnd o crust, fr s lase cicatrice, cu exceptia unei
usoare pigmentatii trectoare. Stadiul de cruste poate dura 10 - 20 zile.
Veziculele infectate cu germeni piogeni (stafilococi, etc) se tulbur mult, continutul
devine purulent si pot lsa cicatrice, dup cderea crustelor.
Unele elemente eruptive pot fi avortate", rmnnd stadiul de macul sau de papul.
Deoarece, pe de o parte, nu toate elementele eruptive evolueaz n acealsi timp si pe
de alt parte pot s apar elemente eruptive noi, la un moment dat pe piele se constat diferite
stadii evolutive ale eruptiei :
- macule, papule, vezicule si cruste (aspect polimorf"). Numrul elementelor eruptive
este n general redus (de la cteva zeci, Ia cteva sute).
Uneori, mai ales la adolescenti si la adulti, numrul lor poate fi nc considerabil.

Topografic, eruptia domin' pe trunchi, avnd astfel un caracter centripet".

Pe membre, elementele eruptive sunt mai multe, dispuse proximal, spre rdcina lor,
si preferential pe partea lor anterointern, spre flexuri si-n axil (unde, de obicei, nu lipsesc).
Uneori, elementele eruptive pot s apar si-n palme si pe plante.
Eruptia este, de asemenea, prezent pe pielea capului si pe fat.
Elementele eruptive apar si pe mucoase : ndeosebi n cavitatea bucar, unde
acoperisul fragil al veziculei esre repede rupt, l'snd o ulceratie cu aspect de aft si
provocnd dureri la masticatie, si salivatie abundent.
Mai rar, veziculele pot aprea si pe mucoasa laringian (tablou de crup varicelic), sau
pe conjunctive (dureri, fotofobie, lcrimare).
Ele sunt prezente adesea pe mucoasa genital sau n regiunea anal.
Elementele eruptive de pe mucoase se pot suprainfecta cu usurint cu germeni
piogeni.
in general, eruptia se nsoteste de putine alte simptome si starea general nu este sau
este numai moderat afectat ndeosebi la copil.
Febra nsoteste fiecare puseu eruptiv, dar de obicei este mic, putnd lipsi n
cazuri.
Se constat o usoar oligurie cu albuminurie si hematurie.

din

in ultimii ani s-au adus unele dovezi despre leziuni renale importante n varicel.
Tabloul sanguin arat de obicei leucopenie si limfocitoz.
3.7. Examinri paracinice
Cea mai practic este metoda de diagnostic citologic (Tzanck ; Blank si Colab ; 1951)
pe frotiuri recoltate de la baza unor vezicule proaspete, colorate cu Giemsa, se pot observa
celule gigante cu multi nuclei si incluzii intranucleare eozinofile (acest aspect se mai observ
si n herpes - zoster, herpes - simplex, Tns nu n eruptii asemntoare cu varicela :
- vaccina, impetigo, pemfigus, afte, sifilis, etc).
Se poate face o biopsie rapid, pentru punerea n evident a modificrilor
caracteristice.
Izolarea virusului n culturi si metodele serologice nu sunt de uz curent.
Recent (1977) autorii japonezi au introdus un test cutanat de diagnostic, preparat din
antigen viral varicelic (reactie cutanat de hipersensibilizare).
Intradermoreactia cu acest antigen varicelic este negativ la cei care nu au avut
varicel n trecut (deci nu au anticorpi fat de virusul varicelei) si dimpotriv reactia este
pozitiv < 5 mm dup 48 ore) la cei care au avut varicel si detin anticorpi.

3.8. Diagnostic
Diagnosticul pozitiv
Datele epidemiologice (contact infectant, absenta bolii in trecut), datele clinice
(eruptie veziculoas) si (uneori) datele de laborator sunt folosite pentru diagnosticul pozitiv.
n unele cazuri cu diagnostic clinic nesigur, se poate face diagnosticul citologic, pe
frotiuri recoltate din vezicule, unde se pot vedea celulele gigante cu multi nuclei (Ia fel ca n
herpes - zoster si herpes - simplex).
Izolarea virusului este posibil pe culturei de tesuturi umane si de maimut.
Examenele serologice (fixarea de complement si testul de neutralizare) sunt posibile,
dar nu sunt de uz curent.
Diagnosticul diferential se face cu urmtoarele entitti clinice, care prezint eruptie
veziculoas sau papulo - veziculoas vaccina generalizat (anamnez), pemfigus, impetigo,
sudamina, eritemul polimorf, scabia, sifilisul variceliform, variola (mai ales formele atipice si
usoare, varioloidul si alastrimul), rickettsioza variceliform.
Foarte frecvent se pune problema deosebirii varicelei de eruptiile alergice (prurigo strofulus sau urticaria papuloas).

3.9. Evolutia
Evolutia varicelei este de obicei uoar, spre vindecare. Problemele dificile pun unele
forme clinice si complicatiile. Vindecarea este urmat de imunitate durabil.
Evolutia varicelei la femeile insrcinate nu pune probleme deosebite pentru mam si
nici pentru ft.
Incidenta malformatiilor congenitale sau a avortului la gravidele cu varicel n primul
trimestru este nensemnat, n contrast cu a altor boli teratogene (rubeola, citomegalia).
Se cunosc totusi cazuri izolate de malformatii fetale prin varicel matern, aprut n
primele sptmni de sarcin.
3.10. Complicatii
Complicatiile varicelei sunt rare, fiind determinate de localizri deosebite ale
virusului varicelic (grave prin sediul sau intensitatea procesului) sau de suprainfectii
bacteriene.
Localiz-rile respiratorii ale varicelei se cunosc mai bine din ultimii 10 ani, cnd
examenul radiologic sistematic al bolnavilor (mai ales la adulti) a artat o frecvent mult mai
mare, dect se credea a acestora.

ingnjirea pacientului cu varice0

Pneumonia variceloas primar" este datorat virusului varicelic. Frecventa ei poate
ajunge la adult la 16,3% (pe 110 bolnavi), la copil frecventa ei este mult mai redus.
Exist forme usoare care se descoper radiologic, cu expresie clinic redus sau
absent, dar si forme severe, cu dispnee, cianoz, sput hemoragic, iar radiologic prezenta
de densitti floculare si reticulare pulmonare si infiltratii peribronsice.
De obicei cazurile mortale de varicel, observate la adult, au prezentat o pneumonie
variceloas, cu fenomene hemoragice, uneori cu evolutie fulgertoare n 48 de ore.
Pneumonia variceloas apare ntre a-2-a i a-6-a zi de boal i este rezistent la
tratamentul cu antibiotice.
Ea trebuie deosebit de pneumoniile secundare, bacteriene. Pentru diagnostic, sunt
utile
examenul citologic al sputei (incluzii intranucleare)
- examenul radiologic.
Complicaii neurologice
Encefalita este complicaia cea mai important.
Apare foarte rar, mai ales la copil (s-au constatat 18 cazuri de encefalit la 6774 de
cazuri de varicel, adic 0,26%, proporie neobinuit de mare).
Considernd cazurile de varicel din intreaga populaie, incidena encefalitei este de
1/10.000 de cazuri.
Encefalita poate s apar dup 4-8 zile de la ivirea erupiei.

Patogenia este, probabil, alergic, ca si la alte encefalite postinfectioase.

Histologic este o encefalit demielinizat, cu infiltratii perivasculare si modificri
degenerative neuronale.
Tabloul clinic : cefalel, convulsii, stupoare, iritabilitate, variate tulburri neurologice.
Forma cerebeloas cu ataxie, nistagmus etc formeaz 1/3 din cazurile de encefalit.
Mortalitatea este de 5 10%. La circa 15% din bolnavi, rmn sechele neuropsihice ; n
rescutl cazurilor, vindecarea este complet.
Alte complicatii neurologice meningit si reactie
meningean (de obicei asociate cu encefalita),

polinevrite,

nevrite periferice.
Alte complicatii (rare) : keratit, ulceratii conjunctivale, ectropion, orhit, apendicit,
glomerulonefrit acut (complicatie rar, dar grav ; tablou de nefrit postsrteptococic, pus
n evident din stadiul initial al varicelei, prin biopsii renale ; albuminurie, hematurie si
alterarea functiei renale.
S-a descris si varicel complicat cu sindrom Lyell (necroz epidermic toxic),
probabil datorat reactivittii modificate si unei suprainfectii stafilococice).
Compficatil bacteriene
La nivelul leziunilor cutanate, se pot produce infectii secundare, variate n special cu
coci piogeni

erizipel, abcese, flegmoane, septicemie, scarlatin, otit, pneumonie bacterian.

Existenta unor multiple infectii supurative cutanate poate genera nefrite (in focare sau
glomerulonefrit acut difuz).
Complicatii posibile inregistrate la copiii nscuti de mame care au prezentat varicel
n timpul gravidittii
Anomalii cutanate
cicatrice
tulburri pigmentare
hemoragii, bule necrotice
atrofie cutanat
Anomalii oculare
chorioretin
anizocorie
microftalmie
cataract
mistagmus
artrofie optic
Anomalii musculo scheletale ale unui membru
hipoplazie
deget / absent
contractur si atrofie muscular
Anomalii neurologice
microcefalie
encefalit

hipotonie
retard mental
atrofie cortical
disfunctia sfincterului anal Deces precoce
Greutate mic la nastere
3,11 Prognostic
Prognosticul varicelei este favorabil.
Varicela necomplicat se vindec totdeauna
Mortalitatea este extrem de mic (0,01 - 0,05% 0) fiind datorat formelor severe
(varicela hemoragic) si complicate (pneumonia variceloas, encefalit, complicatii
bacteriene).
Varicela diseminat si aproape confluent, cu localizri pulmonare, asa cum apare
adesea la adult, are o evolutie sever si poate fi uneori fatal.

CAPITOLUL

VI

TRATAMENT
Tratamentul este simptomatic si de prevenire a complicatiilor, prin mijloace ct mai
simpie si se execut la domiciliu, n conditii de izolare.
Spitalizarea este rezervat numai cazurilor severe si complicate.
ingrijirile curente vizeaz mpiedicarea infectrii elementelor eruptiv printr-o strict
tehnic aseptic din partea personalului de ngrijire.
Vizitele vor fi ntrerupte. Se evit contactul cu orice persoan cu dermatoz sau cu
leziuni supurative.
Dezinfectia continu (pentru dezinfectiile nazofaringiene si obiectele contaminate),
precum si dezinfectia terminal sunt necesare.
Nu se va permite baia pn la uscarea crustelor, deoarece prin decapararea precoce a
veziculelor se deschid porti de intrare pentru bacterii. Se vor efectua tot timpul msuri de
igien corporal (cu ap` alcoolizat).

Pentru calmarea pruritului, se folosesc talc mentolat 1%, lotiuni cu alcool mentolat
sau solutie de mentol - fenol 2%. La nevoie, se dau antihistaminice (Romergan, Feniramin).
Pentru a mpiedica copiii mici s se scarpine si s-si rup leziunile, se aplic bandaje
la degete, mnusi sau degete de carton.
Leziunile infectate se trateaz cu unguente cu antibiotice. Leziunile mucoaselor
(bucal, conjunctival), se trateaz prin splturi cu ceai de musetel.
Pe mucoasa bucal, se fac aplicri locale cu un tampon de vat muiat ntr-o solutie
apoas de violet de gentiana 2%.
Repausul este obligatoriu n pat pentru circa 7 zile, prelungindu-se n functie de
aparitia unor noi vezicule sau dac este o form sever.
Dieta usoar de febril, la nceput, se compieteaz imediat ce febra a sczut.
Medicamente
Nu exist o medicatie specific antiviral. Pentru atenuarea eruptiei s-au ncercat
totusi: imunoglobuline preparate din snge, recoltat de la bolnavii de herpes - zoster,
citarabine (citozinarabinosid), nucleotid pirimidinic cu actiune antiviral, dar cu rezultate
nesemnificative.
Utilizarea de rutin a antibioticelor pentru profilaxia infectiilor secundare bacteriene
este indezirabil.

Numai n unele cazuri de varicel sever, diseminat, confluent, antibioticele pot fi

utilizate preventiv".
Antibioticele sunt ins ferm indicate (doze mari, alese n functie de sensibilitatea
germenului) n complicatiile bacteriene ale varicelei.
Rifampicina (600 mg/24 ore, la adult)ne-a dat bune rezultate n tratamentul varicelei
cu eruptii intense la adult (accelerarea retrocedrii eruptiei si prevenirea suprainfectiei).
Hormonii corticoizi au un efect nefavorabil asupra varicelei, favoriznd generalizarea
si agravarea eruptiei, mai ales dac sunt administrati n primele zile de boal.
Sunt cunoscute cazuri de varicel mortal la bolnavii surprinsi de boal n cur de
hormoni corticoizi (se pare c totusi evolutia letal este decis mai mult de boala de baz).
in aceste cazuri se recomand continuarea corticoterapiei, cu doze mai mici, deoarece
oprirea brusc a acesteia este periculoas.
Corticoterapia a fost incercat, cu rezultate bune, n tratamentul formelor severe
toxice de varicel si n encefalita postvariceloas.
Tratamentul pneumoniei variceloase necesit adesea respiratie asistat cu aparate
adecvate, ntr-o unitate de terapie intensiv.

4.1. Profilaxie
La ivirea unui caz
Varicela este boal de declarare obligatorie, dar nu nominal, ci numeric, pe dri de
seam periodice.
Izolarea se face la domicilu (sau n spital, n cazuri motivate), timp de 6 zile de la
aparitia eruptiei.
Izolarea bolnavilor n spitale necesit msuri riguroase de separare.
Contactii adulti sunt lsati liberi.
Contactii copiii (receptivi) pot fi l'sati la scoar circa 10 zile (de la ziva contractului),
apoi vor fi izolati timp de 11 zile (unii consider inutil aceast msur).
Contactii imuni nu sunt supusi carantinei.
Dezinfectia continu' si terminal ese indicat.
Imunizarea contactilor nu este posibil. Gamma - globulinele standard" nu au efect
preventiv fat de varicel, ci numai modificator (boala evolueaz mai usor, cu mai putine
vezicule si cu febr mai mic`).
Varicela poate fi prevenit cu imunoglobuline umane specifice preparate de la
donatorii convalescenti recenti de herpes - zoster, dac administrarea se face n primele 3 zile
de la contactul infectant.

Indicatiile profilaxiei cu imunoglobuline specifice sunt persoanele receptive, sub

vrsta de 15 ani, contacti de varicel, care se afl n urmtoarele conditii de rezistent sczut
:
imunodeficient congenital ori cstigat ;
leucemie ori limfoame
De asemenea, sunt indicate la nou - nscuti din mame cu varicel.
Mai pot fi protejate femeile gravide, receptive si contacte de varicel.
Msurile generale de preventie n varicel se bazeaz pe acele atitudini care reduc
riscul prezentei de surse de agent patogen, importante mai ales pentru indivizii cu rezistent
general nespecific, redus.
Un aspect particular l reprezint msurile adoptate de ctre personalul din unittile
medicale. Riscul este considerat crescut prin expunerea la VVZ n timpul activittii de
ngrijire ale bolnavilor.
Msurile de igien general si individual permit reducerea probabilittii de
contaminare.
in spitale, epidemiologia varicelei prezint anumite particularitti, avnd n vedere
contagiozitatea ridicat' a acestuia si posibilitatea aparitiei unor cazuri de mbolnvire la
personalul medical. De aceea, se va asigura izolarea pacientilor cu varicer n boxe separate,
cu sistem propriu de ventilatie prin presiune negativ, care s asigure evacuarea de aer spre
exterior.

Singurele persoane autorizate s ngrijeasc acesti pacienti ar trebui s fie numai cele
care au avut deja varicel n antecedente. Pentru aceasta ideal ar fi s se cunoasc fondul
imunitar al ntregului personal medical.
De aceea, ntr-un studiu efectuat de Weber, se recomand reducerea numrului
personalului medical din anumite servicii cu risc major :
triaj
pediatrie
obstetric - ginecologie
dermatologie
onco - hematologie ; precum si efectuarea unei anamneze privind antecedentele de
varicel a fiecrei persoane n contextul derurrii unei epidemii.
Analiza rezultatelor unei anchete epidemiologice efectuate la un lot de 209 asistente
medicale dintr-un spital de pediatrie american, a evidentiat faptul c 51% cunosteau c au
prezentat varicel n copilrie, iar examenul serologic a demonstrat
prezentau anticorpi anti - VVZ.
Totodat, n proportie aproape egal au existat titruri crescute ale anticorpilor specifici
si la grupul asistentelor care nu stiau s fi prezentat varicel n antecedente.
Numai procentul de 5% din personalul acestui colectiv nu poseda anticorpi anti VVZ.

Preventia special
Doza recomandat este de 0,4 - 1 mg/kgc Ig standard administrat n primele 1 - 3 zile
dup contactul infectat. Reactiile locale sunt rare ori semnalate.
Eficacitatea administrrii Ig - VVZ n preventia compicatillor fetale nu este nc bine
cunoscut. Femeile care sunt receptive pentru varicel nc din perioada copilriei si
confirmate ca receptive, nainte de a rmne insrcinate, reprezint, de asemenea, o
important grup cu risc pentru infectia cu VVZ si necist administrarea de vaccin cu virus
viu atenuat si deci nu de Ig specifice.
Nu exist, pn n prezent, date care s sustin eficacitatea administrrii Ig la femeia
nsrcinat, receptiv la infectia cu VVZ.
Nu se recomand administrarea Ig specifice la femeia care a trecut prin boal n prima
perioad a sarcinii din cauza lipsei informatiilor n ceea ce priveste efectul acestora asupra
produsului de conceptie.
Copiii nscuti din mame cu varicel, la care boala a debutat cu 4 zile nainte de
nastere, prezint risc crescut pentru complicatiile severe si ca atare, pot primi imunoglobuline
anti - varicel - zoster.
Dac expunerea mamei a fost cert si la mai putin de 72 de ore, administrarea de
imunoglobuline polivalente (Polygamma)

duce la diminuarea riscului infectiei cu VVZ (doza 0,4g/kg/zi intravenos lent.

Nu se recomand administrarea aciclovirului n scopul preventiei infectiei, deoarece
varicela este o afectiune benign, iar costul acestei terapii ar fi prea mare si riscul efectelor
secundare si selectionrii unor tulpini rezistente, ar fi crescut.
Pacientii contaminati cu HIV, care au o receptivitate deosebit pentru a contacta
infectia cu VVZ, pot beneficia de preparate antivirale de tipul vidarabine si aciclovir.
Ca urmare a utilizrii lor si n special a aciclovirului, s-a constatat o reducere a
cazurilor cu diseminare visceral a VVZ si a riscului aparitiei infectiilor latente care
determin herpes - zoster.
ntr-un studiu realizat n SUA, la copiii cu boli maligne limfoproliferative si tumori
solide, bolnavii care nu au primit antivirale (fie pentru boala primar, fie pentru recdere) au
dezvoltat varicela progresiv" n cazul unui contact cu VVZ, fat de cei care au fost
protejati, aproximativ 1/3 au dezvoltat boli progresive", cu atingeri poliviscerale (plmni,
ficat, SNC).
Feldman a ajuns la concluzia c, dac chimiopreventia se opreste cu 5 zile nainte de
debutul bolii, scade si riscul varicelei progresive.

Preventia specific
Se realizeaz prin administrarea de Ig specifice si ndeosebi a unui vaccin cu virus viu
atenuat (VVZ-viu atenuat, tulpina OKA), care a fost pentru prima dat cercetat n Japonia, n
1974.
Experimentul japonez a permis reducerea morbidittii prin varicel Ia copiii normali,
iar protectia s-a dovedit a fi optim atunci cnd administrarea s-a practicat la 3 zile de la
expunere.
Rspunsul n anticorpi este crescut la 94 - 100/0 dintre vaccinatii cu imuno deficiente.
Vaccinul nu impiedic ins aparitia ulterioar a varicelei sub o form atenuat la 1 5% din vaccinatii expusi la un contact infectant.
Rspunsul imun favorabil a fost apreciat a avea o durat de aproximativ 5 ani.
Un studiu realizat n Franta de ctre Institutul Merieux, n ceea ce priveste toleranta si
imunogenitatea vaccinului, att la copiii sntosi, ct si la cei cu imunodeficiente sau la
populatia adult, a adus date care au pledat pentru vaccinarea la nivel populational.
Dup administrarea subcutan a unei doze de 0,5 ml de vaccin cu virus viu atenuat,
titrul anticorpilor a nregistrat o crestere geometric, cu exceptia unui num`r redus de cazuri
care au rmas seronegative. Imunogenitatea si toleranta bun au fost confirmate si n alte tri,
prin experiente paralele.

Reactiile adverse
Au fost observate n 6 - 47% dintre cazuri s-au tradus prin dureri de intensitate redus,
exclusiv la locul administrrii, roseat si induratie, care au disprut dup un interval scurt de
timp.
ntr-un studiu s-a testat toleranta vaccinului la adultii sntosi. Seroconversia la
persoanele imunizate a fost de 82% dup o prim doz si 94 % dup a doua administrare.
Nu au avut loc efecte adverse deosebite.
Ulterior, subiectii seropozitivi au fost expusi la WZ prin contracte repetate cu bolnavi
de varicel.
Aproximativ 25 % dintre persoanele vaccinate care au prezentat titruri mici de
anticorpi anti - VVZ dup vaccinare au fost protejate fat de formele grave de varicel, iar cei
ce au nregistrat titruri crescute au prezentat un risc extrem de redus de a face boala.
Concluzia care a rezultat n urma acestori cercetri a fost c vaccinul ofer o protectie
important chiar si la adulti.
n cazul copiilor bolnavi de leucemie, s-a demonstrat c imunizarea cu vaccin cu virus
viu atenuat are efect protectiv, n sensul c, dup un interval lung de la vacinare, s-a
nregistrat un numr nesemnificativ de cazuri de herpes - zoster, forme usoare si fr
diseminare metameric Intins.

Cercetriie seroepidemiologice la vaccinati, pacienti cu deficite imunitare, aflati n

perioada de remisie, au evidentiat c imunitatea indus confer o protectie eficient si pe o
durat de timp de pn la 3 ani.
Vaccinarea cu vaccin cu virus viu atenuat, tulpin OKA, asigur o protectie fat de o
infectie secundar prin reexpuneri la VVZ, ca o consecint a instarrii imunittii umorale si
secretorii.
Forma clinic de varicel care apare la pacientii seronagativi este beningn cu un
exantem mult mai limitat. Acest lucru ar sustine ideea c pacientii vaccinati care au devenit
dup un interval de timp seronegativi beneficiaza totusi, de o protectie partiala fata de
varicela. Administrarea vaccinului cu virus viu atenuat a fost demonstrat a avea efecte
protective similare cu trecerea prin boal, n perioada copilriei, dar necesit prudenta n
administrarea la adulti.
Aceast rezerv se impune ca urmare a faptului c virusul continut n vaccin ar putea
genera o infectie artificial, dobndit, latent, ceea ce ar creste frecventa formei clinice de
herpes - zoster.
Totusi, protectia eficient pe o durat de pn la 5 ani, prin determinarea aparitiei unor
titruri n anticorpi, cu efect protector nalt, chiar si la persoanele cu imunodeficiente,
recomand acest vaccin pentru a fi utilizat n cazul n care contextul epidemiologic o impune.

Cu toate c nu exist recomandri clare pentru personalul medical, utilizarea

vaccinului cu virus viu atenuat poate fi luat n consideratie.
Desi protectia conferit nu depseste 60%, manifestrile clinice si contagiozitatea
varicelei sunt mult atenuate.
in S.U.A., se utilizeaz vaccinul Varivax antivaricel, cu virus viu atenuat, care este
contraindicat gravidelor, deoarece efectele posibile asupra ftului nu sunt cunoscute.
Transmiterea virusului vaccinal la contactii receptici ai celor imunizati este posibil
mai ales n cazul gazdelor imunocompromise si atunci cnd administrarea a generat aparitiei
exantemului post - vaccinal.
Incidenta herpes - zoster dup vaccinarea antiovaricel este de aproximativ 18 /0000
persoane vaccinate / an, fat de valoarea de 77

/0000

cazuri intlnit ca urmare a infectiei cu

virus slbatic.
Vaccinopreventia dup contaminarea cert este eficient n proportie de > 90% dac
administrarea preparatului s-a realizat n primele 3 zile de la contact.
Studiile asupra cost - beneficiului rezultat n urma aplicrii vaccinrii relev o rat de
1 : 0,90 (40$/doz), dar eficienta imunizrii pe termen lung este de necontestat.
n prezent, chiar dac formele grave sunt rare la copilul sntos, costul social
determinat de boar face s' se prevad n viitor, introducerea vaccinrii sistematice anti - VZ
n asociere cu preparatul trivalent anti - rujeolo - rubeolo - parotidian.

Imunopreventia pasiv se realizeaz prin administrare de Ig

specifice obtinute din seruri cu titruri nalte de anticorpi anti - VVZ
n doze mari, Ig poate atenua boala, dar nu asigur o preventie complet.
n practic s-a demonstrat c la copiii Fr tare organice sau imunocompetenti nu este
recomandat administrarea Ig specifice n scop preventional, dar acest fapt se impune la
imunodeficienti, nou - nscuti ale cror mame au contactat boal n timpul sarcinii ;
prematuri, copii cu diabilitti avnd vrsta mai mic de 6 luni; pacienti sub tratament cu
corticoizi.
Administrarea Ig specifice la bolnavi poate ameliora evolutia varicelei sau a zonei,
mai ales la adultii supusi contactului infectant cu VVZ. n cazul n care infectia apare,
evolutia este benign, subclinic.

CAPITOLUL

CONCLUZII
n concluzie, varicela este o boal infectioas specific omului foarte contagios,
semnalat n copilrie, ca primo - infectie cu virusul varicelo - zosterian, cu manifestri
endemo - epidemice si caracterizat clinic prin evolutie autolimitant, exantem facultativ,
veziculo - pustulos si imunitate durabil pe toat viata.
Varicela genereaz o morbiditate crescut, astfel c 75% dintre copiii de pn la 15
ani si 90% dintre persoanele de peste 20 de ani prezint anticorpi ca urmare a trecerii prin
boal.
Cele mai frecvente probleme care apar n contextul infectiei cu VVZ, sunt n prezent,
discutate n concordant cu sporirea numrului persoanelor cu receptivitate crescut, urmare a
imunodepresiei si a aparitiei rezistentei la antiviralele clasice, ntlnit la persoanele infectate
cu HIV.
Cauza cea mai frecvent de deces a constituit-o encefalita postvariculoas si, rareori,
pneumonia, septicemia si fenomenele de coagulare intravascular diseminat.
n Romnia, varicela a prezentat o morbiditate raportat care a avut ntre 373,2 cazuri
la 100.000 locuitori n 1994,

valoarea maxim din ultimii 30 de ani la 94,67 cazuri / 100.000 locuitori n 1985,
valoare
in 1999, incidenta varicelei a fost de 225,3 cazuri / 100.000 locuitori.

CAZUL I
CULEGEREA DATELOR
NUME I PRENUME :
DATA NATERII :
VRSTA:

PUN DOINA

15 SEPTEMBRIE 1987

24

SEX:
DOMICILIUL:

Brasov

DATA INTERNRII: 04.03.2012

DIAGNOSTICUL LA INTERNARE:
MOTIVELE INTERNRII : - INDISPOZIIE
CEFALEE
INAPETEN
SUBFEBRILITATE
ERITEM DE TIP MOBILIFORM CU RARE PAPULE DISEMINATE PE TORACE,
FA I MEMBRE
PRURIT MODERAT

ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE

Condiii de via i de munc : medii
Bolnava st ntr-o locuin parial igienic, consum o alimentaie neregulat,
consum cafea moderat i nu consum alcool.
Din discuiile purtate cu bolnava am constatat c nu prezint deficiene sau proteze,
nu prezint alergii la medicamente sau la alte surse (praf, puf, polen).
Religia pacienei este ordodox, naionalitate romn i limba rostit este tot limba
romn.
ISTORICUL BOLII
Bolnav n vrst de 24 ani este internat n secia boli infecioase pentru :cefalee,
indispoziie, inapeten, subfebrilitate, eritem de tip morbiliform cu rare papule diseminate pe
torace, fa i membre, prurit moderat.
Din afirmaiile bolnavei reiese c debutul afeciunii dateaz de circa 2 - 3 zile.
N-a urmat tratament ambulator cu antitermice, antihistaminice, simptomatologia
agravndu-se, motiv pentru care s-a prezentat la un control de specialitate.

NEVOI FUNDAMENTALE
Nevoia pacientei de a mnca i a bea a fost afectat prin prezena inapetenei. Pe
timpul spitalizrii bolnava a primit un regim alimentar bogat n principii alimentare ca :
laptele, brnza de vac, ou moi, piureuri de legume, pine alb.Urmrind bolnava am
constatat c erupia devine staionar, cu o uoar tendin de regresie.
Nevoia de a respira
Respiraii normale simple, ample, profunde. Torace normal conformat, zgomote
cardiace ritmice, bine btute.
Nevoia de a elimina
Are miciuni regulate, aspectul urinii este monocromic. Prezint scaune normale.
Nevoia de a se mica i de a-i menine o postur corect Bolnava se poate mica n
limite normale, nu prezint dificultate n timpul mersului.
Nevoia de a dormi i de a se odihni Bolnava este puin nelinitit din cauza pruritului
moderat.

Nevoia de a-i menine temperatura La internare bolnava este subfebril prezentnd

transpiraii
Nevoia de a se mbrca Bolnava se mbrac normal.
Nevoia de a-i menine tegumentele i anexele curate Tegumentele prezint eritem de
tip morbiliform cu rare papule diseminate pe torace, fa i membre. Prurit moderat.
Nevoia de a comunica Este foarte cooperant cu cei din jur.
Nevoia de a evita pericolele
Deoarece papulele i-au aprut pe fa i este team s nu se scarpine i s rmn
semne. Este uor afectat datorit acestei erupii.
Nevoia de a aciona dup credin Pacienta este credincioas.
Nevoia de a se ocupa de ceva cu scopul de a se realiza Pacienta se educ n privina
bolii i nva, fiind foarte receptiv.

13. Nevoia de a se recreea

Pacienta citete reviste,
poezii, dar i romane de dragoste.

privete la N. Pacientei i plac s i se citeasc in special

CAZUL II
CULEGEREA DATELOR
NUME I PRENUME :
DATA NATERII
VRSTA:

TOMA SILVIU ALEXANDRU

24 MARTIE 1993

19

SEX:
DOMICILIUL:

BRASOV

DATA INTERNRII: 26.05.2012

DIAGNOSTICUL LA INTERNARE:
MOTIVELE INTERNRII - FRISON
FEBR
AGITAIE
ASTENIE FIZIC I PSIHIC
ERUPTIE PAPULO - VEZICULOAS SUPERFICIAL DISEMINAT PE
TORACE, FAT, MEMBRE

ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE

Condiii de via i de munc : satisfctoare
Bolnavui st ntr-o locuin igienic, consum o alimentaie regulat, nu consum
cafea i alcool.
Bolnavul nu prezint deficiene sau proteze.
Religia pacientului este ordodox, naionalitate romn i limba rostit este tot limba
romn.
ISTORICUL BOLII
Bolnavul n vrst de 19 ani este internat n secia boli infecioase pentru :frison,
febr, agitaie, astenie fizic i psihic, erupie papulo - veziculoas superficial diseminat
pe torace, fa, membre.
Debutul bolii a fost n urm cu circa 4 - 5 zile, n-a urmat tratament.
Elementele eruptive s-au nmulit, au devenit pruriginoase, motiv pentru care s-a
prezentat la medic.

NEVOI FUNDAMENTALE
Nevoia de a respira
Respiraii normale simple, ample, profunde. Torace normal conformat, zgomote
cardiace ritmice, bine btute.
Nevoia de a mnca i a bea
Bolnavul trebuie s urmeze un regim desodat cu supe, compoturi i ceaiuri
Nevoia de a elimina
Are miciuni regulate. Prezint scaune normale. Urina este normal colorat. Diureza
1050 - 1200.
Nevoia de a se mica i de a-i menine o postur corect Bolnavul se poate mica in
limite normale.
Nevoia de a dormi i de a se odihni
Pacientul este nelinitit din cauza pruritului i febrei i prezint o uoar anxietate.

Nevoia de a-i menine temperatura La internare bolnava este subfebril prezentnd

transpiraii
Nevoia de a se mbrca Bolnava se mbrac normal.
Nevoia de a-i menine tegumentele i anexele curate Tegumentele prezint eritem de
tip morbiliform cu rare papule diseminate pe torace, fa i membre. Prurit moderat.
Nevoia de a comunica Este foarte cooperant cu cei din jur.
Nevoia de a evita pericolele
Deoarece papulele i-au aprut pe fa i este team s nu se scarpine i s rmn
semne. Este uor afectat datorit acestei erupii.
Nevoia de a aciona dup credin Pacienta este credincioas.
Nevoia de a se ocupa de ceva cu scopul de a se realiza Pacienta se educ n privina
bolii i nva, fiind foarte receptiv.

13. Nevoia de a se recreea

Pacienta citete reviste, cri, privete la TV. Pacientei i plac s i se citeasc in special
poezii, dar i romane de dragoste.

CAZUL III
CULEGEREA DATELOR
NUME I PRENUME

RDUCU MIHAI

DATA NATERII :23.07.1998

VRSTA:

14

SEX:
DOMICILIUL:BRASOV
DATA INTERNRII: 22.06.2012
DIAGNOSTICUL LA INTERNARE:
MOTIVELE INTERNRII : - INDISPOZIIE
INAPETEN
FEBR
FRISON
ERUPIE CUTANAT GENERALIZAT FORMAT DIN VEZICULE CU
CONTINUT CLAR, ALTURI DE ELEMENTE ERUPTIVE PARIAL RUPTE,
ACOPRITE DE CRUSTE

ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE

Condiii de via i de munc foarte bune
Bolnavul st ntr-o locuin igienic, consum o alimentaie regulat, consum cafea
i alcool moderat.
Din discuiiie purtate cu bolnavul, am constatat c prezint deficiene sau proteze, nu
prezint alergii la medicamente sau alte surse (praf, puf, polen).
Religia pacientului este ordodox, naionalitate romn i Iimba rostit este tot limba
romn.
ISTORICUL BOLII
Bolnavul n vrst de 14 ani este internat n secia boli infecioase pentru :
indispoziie
inapeten
febr
frison
erupie cutanat generalizat format din vezicule cu coninut clar, alturi de elemente
eruptive parial erupte acoperite de cruste, motiv pentru care s-a prezentat la medic.

ingrifirea pacientutui cu vancet

NEVOI FUN DAM ENTALE
Nevoia de a respira
Respiraii normale simple, ample, profunde. Torace normal conformat, zgomote
cardiace ritmice, bine btute.
Nevoia de a mnca i a bea Aceast nevoie este afectat. Prezint inapeten
Nevoia de a elimina
Nu este afectat. Are miciuni aproape regulate. Prezint scaune normale. Urina este
normal colorat iar diuza este 800 - 1000 ml.
Nevoia de a se mica i de a-i menine o postur corect Pacientul se poate mica n
limite ct de ct normale, nu prezint dificultate n timpul mersului.
Nevoia de a dormi i de a se odihni
Este afectat. Pacientul este puin agitat din cauza pruritului i febrei i prezint
uoar anxietate.

Nevoia de a-si menine temperatura

Temperatura corpului este ridicat puin n primele 2 zile apoi i revine Ia normal.
Nevoia de a se mbrca Pacientul se mbrac aproape normal.
Nevoia de a-i menine tegumentele si anexele curate
Tegumenteie prezint o erupie cutanat generalizat format din vezicule cu coninut
clar, alturi de elementele eruptive parial rupte acoperite de cruste.
Nevoia de a comunica Este foarte cooperant i asculttor cu cei din jur.
Nevoia de a evita pericolele
Tegumentele prezint erupie i i este team s nu-i rmn cicatrici dac se scarpin
sau I se rup.
Nevoia de a aciona dup credin Pacientul este credincios.

ingriprea pacientului cu varicel

Nevoia de a se ocupa de ceva cu scopul de a se realiza Pacientul n timpui liber citete
i privete la TV.
Nevoia de a se recreea Pacientu dezleag integrame.
Nevoia de a inva Pacientului se intereseaz despre boal i se documenteaz,

CAZUL I
Nume si prenume: PUN DORINA Diagnostic : VARICEL
Varsta : 24 ani
DATA

NEVOIA

DIAGNOSTIC

OBIECTIVE

INTERVENTII

FUNDAMEN-

DE NURSING

AUTONOME

EVALUARE

TAL
04.03.

Nevoia de a-i

- Prezint eritem de tip - prevenirea

-asigurarea microclimatului,

2012

Menine

morbiliform cu rare

infeciilor

schimbarea lenjeriei de pat ori cooperant,I s-a fcut

tegumentele i

papule diseminate

la nivelul leziunilor

de cte ori este nevoie

anexele curate

bolnava este

tratamentul;leziuni
cutanate uor rezolutive

meninerea
tegumentelor n stare
Nevoia de a-i

37 C

igienic
meninerea

-Asigurarea confortului i

respir bine

menine

temperaturii corpului igenizrii personale

-respect regimul

temperatura

n limite normale

alimentar

corpului n

funcionale ale seciei

limite normale
Nevoia de a

- inapeten

mnca i a bea
Nevoia de a

- diurez prezent

elimina

-Respectarea circuitelor

- combaterea

-educaie pentru sntate

inopetenei

convorbiri cu bolnavul
-efectuarea tratamentului

Nevoia de a

dormi i a se

agitaie

odihni

Anxietate

prezint uoar

asigurarea odihnii
-

team de spital

combaterea

anxietii

DAT

NEVOIA

DIAGNOSTIC

OBIECTIVE

INTERVENTII

EVALUARE

FUNDAMEN-

DE NURSING

05.03

TAL
A-i menine

eritem de tip

Prevenirea

asigurarea microclimatului

stare general

2012

tegumentele i

morbiliform cu rare

infeciilor la

asigurarea i ajutarea

mulumitoare

anexele curate

papule diseminate

nivelul leziunilor

igienizrii personale

erupie n rezoluie

marcat

AUTONOME

respectarea circuitelor

pentru lenjerie i pacient

prurit diminuat n
intestine

A-i menine

37 C

asigurarea alimentaiei

temperatura

hidrozaharate i

corpului n

lactozaharate, susinerea

limite normale
A mnca i a

- echilibrare

moral
efectuarea tratamentului,

nutriional

discuii cu pacienta,

- inapeten

bea

pregtirea materialelor
pentru tratament
A elimina
De a dormi i a

- diurez prezent

- asigurarea odihnei

- prurit

se odihni
A-i menine

- se poate ngriji

- mebinerea

discuii purtate cu pacienta

tegumentel i

singur

tegumentelor n stare

pregtirea pentru

Sienic

externare

anexele curate
06.03. A-i menine

- eritem de tip

2012

tegumentele i

morbiliform

anexele curate

prevenirea

infeciilor la

predarea

documentelor

nivelul leziunilor
Nevoia de a se

- dorete s se

recreea
Pacienta nu

externeze
- Nu tie s respecte

posed

msurile de prevenire

cunotinelor

suficiente

cunotine

bolilor infecioase

sanitare

predarea bunurilor
personale dezinfectate
Insuirea

prevenirea
bolii,

pentru regimul
de
via

i
alimentar

acas

copierea bilanului de

ieire i a reetei

pentru
transmiterii

Nume si prenume: PUN DOR1NA Diagnostic : VARICEL

Vrsta : 18
ROLUL DELEGAT AL ASISTENTEI MEDICALE
Data

FUNCTII V TALE
Tu C
PUL T.A.

SCA DIU

DENUMIREA

VALORI

VALORI

TRATAM

DIE

EXPLOR

Ura

ANALIZEI

REALE

NORMALE

ENT

TA

ARI

R
EZ

FUNCTIONAL

04,03. TD =

72

37,5 C
2012

130/

18

1200 1.

70

Hemoleucogra

Ts = 37 P/mi mm

r/mi

Hg

General

ml

E
Radiosco
pie

m
Hemoglobina

13,06%

14%

Leucocite

5200 mm

5000-8000

Monocite

5%

mm
5 10%

LOCAL

-nu se

Limfocite

26%

25 30%

-talc

remarc

2 Uree

0,29%

0,20 0,40g

mentolat

leziuni

3. Glicemie

1,10 g%

GENERA

active

4, VSH

la 1h

0,80 1,20 g

pleuropul

9mm

mo-nare

la 2h 13

la 1h 8-

Vitamina

mm

12mm

la 2h 12

2 tb/zi

local

cardio
pulmonar

5 Ex. de urin

reacie

20mm
reactie acid

densitate

acid

1010 1030

glucoz

1010

absena

Colimicin

proteine

absente

absente

6 tb/zi

sediment

absente

rare apitelii

urobrinogen

rare

normal

6.Ex.

epitelii

negativ

coprobacteriologic
05.03. TD =
2012

120/

20

37 C
Ts=

70
P/mi mm

r/mi

36,9 C

Hg

74

120/

18

06.03. TD =
2012

70

36,5 C
70
Ts = 37 P/mi mm

r/mi

Hg

- Aspirin
2 tb/zi

normal
negativ

1000

GENERA

ml

L
-Vitamina
C
2 tblzi
L.00AL
- talc

1100

mentolat
GENERA
L

ml
LOCAL
- talc

mentolat

CAZUL II
Nume si prenume: TOMA SILVIU ALEXANDRU Diagnostic : VARICEL
Vrsta : 19 ani
DAT

NEVOIA

DIAGNOSTIC

FUNDAMEN-

DE NURSING

26

TAL
Nevoia de a-i

28.05

menine

tegumentele

2012

i
anexele curate

OBIECTIVE

INTERVENTII

EVALUARE

AUTONOME

Prezint

- prevenirea

erupie

infeciilor

microclimatului,

pruriginoas

la nivelul leziunilor

schimbarea lenjeriei de pat

veziculoas pe alocuri cu

superficial diseminat i

ori de cte ori este nevoie

leziuni parial decapate

pe

asigurarea

papilo-veziculoas
torace, fa,

membre

meninerea
tegumentelor i
anexelor

stare

asigurarea

confortului

i
igienei personale
respectarea

circuitelor

Nevoia de a-i

febr 38,6 C

igienic
echilibrare

menine

transpiraii

nutriional i

convorbiri cu bolnavul

temperatura

hidroelectrolitic

efectuarea tratamentului

corpului n

reducerea febrei

limite normale
Nevoia de a

nu

la limite normale
prezint - regim hiposodat

mnca i a bea

inapeten

bogat n vitamine

funcionale ale seciei

educaie pentru sntate

monitorizare de 2 ori/zi
transcrierea
medicamentelor din Foaia

erupie uor
papulo

de observaii pe condic
recoltarea urinii pentru
examenul sumar
Nevoia de a

transpiraii

- echilibrare

rec. exudatului faringian

administrarea

elimina

diureza prezent

hidroelectrolitic

tratamentului

Nevoia de a

pacientul nu poate

asigurarea odihnii

Tratament general:

dormi i a se

dormi datorit

combaterea

odihni

febrei i pruritului

pruritului

Algocalmin 1cp x 2/zi

Anxietate

team de spital

29.05. Nevoia de a-i

Prezint

- prevenirea

Evcal - talc
asigurarea confortului i

erupie cutanat uor

2012

menine

papilo-veziculoas

infeciilor la nivelul

igienei personale

rezolutiv, prurit

tegumentele i

superficial

leziunilor

aerisirea salonului

absent

anexele curate

diseminat

umiditatea aerului din

stare general

salon

multumitoare

erupie

pe

torace, fa,

Aspirin 1cp x 2/zi

Peritol 1 cp x 2/zi

Nevoia de a-i

membre
- febr

- reducerea febrei la

asigurarea unui climat

menine

- 37,8 C

limite normale

corespunztor odihnii

- nu prezint

- regim hiposodat

administrarea

inapeten

- asigurarea unui

tratamentului

- dificultate de a se

numr corespunztor

30.05. Nevoia de a-i

odihni
Prezint erupie

de ore de somn
- prevenirea

2012

menine

papilo-

infeciilor

pacientul

bun,

tegumentel i

veziculoas

pregtirea pentru

afebril. Erupie

temperatura
corpului n
limite normale
Nevoia de a
mnca i a bea
Nevoia de a se
odihni

discuii purtate cu

stare general

anexele curate

superficial

externare

cutanat n rezoluie

diseminat

predarea documentelor

marcat. Prurit

pe torace, fa,
Nevoia de a-i

membre
36,6 C

absent
meninerea

predarea bunurilor

menine

temperaturii n

personale dezinfectate

temperatura

limite normale

corpului n
limite normale

Nume si prenume: TOMA SILV1U ALEXANDRU Diagnostic : VARICEL

Vrsta : 19 ani
ROLUL DELEGAT AL ASISTENTEI MEDICALE
Data

FUNCII VITALE
- 4
1"
PUL T.A.
C

SCA DIU

DENUMIREA

VALORI

VALORI

TRATAM

DIE

EXPLOR

UN

ANALIZEI

REALE

NORMALE

ENT

TA

AR1

78

22

aEz

FUNC-

IONAL

800

1.

ASPIRIN

Regi

E
Radiosco

ml

Hemoleucogra

pie

14%

1com

hipo- cardio

5200 mm

5000-8000

primat x

sodat pulmonar

Monocite

5%

mm

2/zi

boga

Limfocite

27%

5 10%

ALGOCA t

nu

2. Uree

0,30%

25 30%

LMIN

remarc

3. Glicemie

1,15 g`)/0

0,20 0,40g

1cp x 2/zi

vita-

leziuni

4. VSH

la 1h

PERITOL mine

9mm

0,80 1,20 g

1cp x 2/zi

la 2h 15

EVCAL

supe

mm

la 1h 8-12mm TALC

26.05

TD .--

.2012

38,6 C

70

Ts = 38 P/mi

mm

r/mi

m
Hemoglobina

13,8/0

Hg

Leucocite

120/

la 2h 12

se

active
pleuropul
monare

27.05

TD .

74

120/

.
2012

20

37,8 C
Ts=

P/mi

75
mm

r/mi

36,9 C

Hg

5. Ex. de urin

reacie

20mm
reacie acid

densitate

acid

1010 1030

glucoz

1010

absena

proteine

absenfe

absene

sediment

absenfe

rare apitelii

urobrinogen

rare

normal

6.Ex.

epitelii

negativ

coprorazitologi

normal

negativ

100

GENERA

0
ml

L
ASPIRIN
A
2 cp x
2/zi
ALGOCA
LMIN
2 cp x
2/zi
PERITOL
2 cp x
2/zi
EVCAL

28.05

TD ..--

.
2012

72

110/

18

36,6 C
Ts = 36 P/mi

70
mm

r/mi

Hg

1100

TALC
GENERA
L

ml

CAZUL III
Nume si prenume: RDUCU MIHAI Diagnostic : VARICEL
Vrsta : 14 ani
DAT

NEVOIA

DIAGNOSTIC

FUNDAMEN-

DE NURSING

TALis,
22.06. Nevoia de a-i

Prezint

2012

cutanat

menine
i
anexele curate

INTERVENTII

EVALUARE

AUTONOME
- prevenirea

infeciilor

microclimatului,

la nivelul crustelor

adecvat

cooperant,

format din vezicule

schimbarea lenjeriei ori de

cu

cte ori este nevoie

administrat tratamentul

coninut clar, alturi de

asigurarea

respir bine

tegumentele

erupie

OBIECTIVE

generalizat

Nevoia de a-i

elemente eruptive
febr 38,8 C

combaterea

menine

transpiraii

febrei

asigurarea

confortului

temperatura

igieneipersonale

Pacientul
este
i

respect regim
alimentar

educaie pentru sntate

convorbiri cu bolnavul

corpului n

efectuarea tratamentului

limite normale
Nevoia de a

- inapeten

- combaterea

mnca i a bea
Nevoia de a

pacientul este

inapetenei
asigurarea odihnii

dormi i a se

agitat, prezint

odihni

prurit

monitorizare de 2 ori pe zi
- administrarea alimentatie

erupie cutanat

usor digerabile

format predominant

- administrarea tratamentului

din vezicule cu

general:

coninut clar

s-

OXIMED spray

ASPIRIN 1 cp x 2/zi

VITAMINA C 1 cp x

2/zi

FLORIDAL 1 cp x

1/zi
-

- aerisirea salonului

Prurit moderat

DAT

NEVOIA

DIAGNOSTIC

FUNDAMEN-

DE NURSING

23.06

TAL
Nevoia de a-i

Prezint

2012

menine

erupie

OBIECTIVE

INTERVENTII

EVALUARE

AUTONOME
- prevenirea

asigurarea confortului i a

erupie cutanat n

cutanat

infecillor la nivelul

odihnei, a tratamentului

uoar rezoluie,

tegumentele i

generalizat

crustelor

anexele curate

format

prurit diminuat

din

stare general

vezicule cu coninut
clar
Nevoia de a

multumitoare

alturi de

elemente eruptive
-reducerea inapetenei

mnca i a bea

regim hiposodat

Tratament general:

Pacientul se simte

bogat n vitamine i

ASPIRIN 1 cp x 2/zi

mai bine, pofta de

supe

VITAMINA C 1 cp x

mncare i - a revenit

3/zi

1/zi
Nevoia de a-i

- febr

menine

- 37,8 C

temperatura
corpuluiln
limite normale

- combaterea febrei

FLORIDAL 1 cp x

24.06. Nevoia de a-i

Prevenirea infeciilor

este afebril

2012

menine

la

stare general bun

tegumentel i

nivelul tegumentelor

rare elemente

anexele curate
Nevoia de a
mnca i a bea
Nevoia de a-i

eruptive
- regim bogat in

prurit absent

vitamine
36,5 C

menine
temperatura
corpului n
limite normale
Nume si prenume: RDUCU MIHAI Diagnostic : VARICEL
Vrsta : 14 ani
ROLUL DELEGAT AL ASISTENTEI MEDICALE
Data

FUNCTII VITALE
TC
PUL T.A.

SCA DIU

DENUMIREA

VALORI

VALORI

TRATAM

DIE

EXPLOR

UN

ANALIZEI

REALE

NORMALE

ENT

TA

ARI

22.06. TD .

74

2012

38,8 C

P/mi 80

r/mi

Ts=

37,9 C

130/
mm
Hg

22

REZ

FUNC-

TIONAL

800

13,06%

14%

ASP1RIN

Regi

E
Radiosco

ml

Hemoleucogra

5100 mm

5000-8000

pie

5%

mm

1cp x 2/zi

hipo- cardio

Hemoglobina

27%

5 10%

VITAMI

sodat pulmonar

23.06. TD =

72

2012

38,6C

P/mi 80

r/mi

Ts=

37,9 C

120/
mm
Hg

20

Leucocite

0,29%

25 30%

NA C

Monocite

1,15 g%

0,20 0,40g

1cp x 3/zi

nu

Limfocite

la 1h

FLONID

remarc

2. Uree

40mm

0,80 1,20

AL

leziuni

3. Glicemie

la 2h 68

g/0

1cp x 1/zi

4, VSH

mm

la 1h 8-12mm OXIMED

5. Ex. de urin

reactie

la 2h 12

densitate

acid

20mm

glucoz

1010

reacie acid

proteine

absente

1010 1030

sediment

absene

absenta

urobrinogen

rare

absente

6.Ex.

epitelii

rare apitelii

coprorazitologi

normal

normal

negativ

negativ

se

active
pleuropul

spray

monare

900

Regi

ml

m
alim
entar
hiposodat

boga
t
in
vita
mine
i
su e
24.06. TD =

70

2012

P/mi 70

r/mi

ml

36,5 C

110/
mm
Hg

18

100

Pagina 90 din 90