PIELEA, NOTIUNI DE ANATOMIE

Din punct de vedere anatomic, pielea difera dupa rasa, sex si varsta. De
asemeni, la acelasi individ variaza cu topografia considerata.
- Suprafata pielii la adult = 1,5 m (9 - cap si gat; 9 - pt. fiecare membru
superior; 18 - pt. fiecare membru inferior; 36 - trunchi si 1 - regiunea
genitala). Aceste procente ne auta in aprecierea degradarii cutanate in arsuri
(unde reprezinta un indicator vital).
- Grosimea pielii variaza intre 0.5 mm la pleoape si 4 mm pe plante si palme.
!pidermul este totdeauna mai subtire" 0.05-0.15 mm, iar dermul intre 0.2-3
mm.
- Greutatea " impreuna cu hipodermul, pielea cantareste # 18 kg, iar numai
dermul si epidermul reprezinta 4.5 kg.
$rganul cutanat este astfel cel mai mare si mai greu constituent al corpului
uman. %uprafata pielii nu este perfect plana si integra, ci prezinta o serie de
formatiuni"
A. Proeminente
a. &ranzitorii ' prin contractarea muschilor erectori ai parului (
aspect de )piele de gaina*
b. +ermanente ' prin"
,arile pliuri de flexie (gat, trunchi, membre)
+liuri secundare (palme, fata anterioara a
degetelor, articulatiile pumnului)
-restele papilare (pe pulpa degetelor ' sunt
specifice fiecarui individ, dand amprentele
digitale)
B. Depresiuni
a. structurale ' in urul orificiilor
b. de locomotie ' pliurile de la articulatii
C. Orificiile
a. marile orificii ce se continua cu mucoasele (gura, nas, anus)
b. porii = locul de deschidere a glandelor sudoripare
- Elasticitatea " pielea are proprietatea de a fi elastica, putand suporta
extinderi, presiuni, torsiuni. De asemenea, suporta o greutate de . /g pe o
fasie de . cm latime.
-uloarea pielii variaza in raport cu sexul (la femei este mai deschisa)
si cu rasa (alba, galbena, neagra).
- Culoarea este data de pigmentul melanic produs de melanocite. 0uantele
colorabilitatii depind de starea vaselor sangvine (vasoconstrictie sau
vasodilatatie) ca si de viteza circulatiei sangelui.
%pre deosebire de animale, unde pielea este acoperita in intregime de
par, la om parul reprezinta o )podoaba* localizata in anumite portiuni in
functie de varsta si sex. 1n afara de regiunile paroase exista si regiuni
neparoase "
o fie total (pe palme si plante);
o fie regiuni cu par discret ca un puf = portiuni cu piele glabra .
0otiuni de histologie a pielii
+ielea este formata din 2 straturi principale"
o epiderm
o derm
o hipoderm
EPIDERMUL este un epiteliu pluristratificat cheratinizat ce
contine urmatoarele straturi, din profunzime spre exterior"
a) stratul bazal germinativ - contine un
rand de celule prismatice asezate pe o membrana
bazala; este cel mai profund;
b) stratul spinos - format din celule poliedrice asezate pe mai multe randuri,
unde se formeaza pigmentul melanic care da
coloratia pielii in functie de cantitatea in care se
afla;
c) stratul granular ' format din celule romboidale turtite, nucleul devine
picnotic si in interior se gasesc granule de
/eratohialina;
d) stratul lucios - format din celule transparente;
e) stratul cornos - format din celule complet cheratinizate al caror metabolism
a incetat; legaturile dintre celulele acestui strat
slabesc in asa masura, incat acestea se
descoameaza si cad;
-elula principala a epidermului se numeste keratinocit.
Grosimea epidermului este maxima la nivelul palmelor si plantelor
(3,4-5 mm). Grosimea minima este la nivelul pleoapelor (6,4mm).
- -elulele epidermului sunt"
o keratinocite;
o celule dendritice (celule nervoase)
Celulele dendritice sunt"
- melanocitele;
- celulele ,er/el;
- celulele 7angerhans;
- celulele dendritice nedeterminate.
Melanocitul este o celula situata la nivelul stratului bazal. -ontine
melanina care este )inectata* in celulele stratului bazal.
,elanocitul contine o enzima care capacitatea de a cataliza reactiile
raspunzatoare de coloratia pielii.
1n functie de cantitatea de pigment melanic din piele, exista mai multe
fototipuri cutanate"
tipul 3 " sunt persoanele care nu se bronzeaza;
tipul . " sunt persoanele care se ard de obicei si de bronzeaza
uneori;
tipul 2 " sunt persoanele care se ard rar si se bronzeaza de
obicei;
tipul 5 " nu se ard niciodata, se bronzeaza intotdeauna;
tipul 4 " pigmentatia constitutionala.
Celulele Merkel sunt situate tot la nivelul stratului bazal si sunt
implicate in perceperea senzatiilor tactile fine.
Celulele Langerhans sunt localizate tot in stratul bazal; au rol in
apararea organismului (reactiile imunitare).
1ntr-o viata de om, se pierd circa 38 /g de substanta, necontenit
reinnoita prin activitatea de regenerare a stratului bazal.
1n epiderm nu patrund vase de sange, celulele sale fiind hranite prin
osmoza din lichidul intercelular in care se elimina si produsii de metabolism.
DERMUL este situat sub epiderm; principala componenta a sa este
colagenul (96-:6;). !ste o patura conunctiva densa, formata din niste
formatiuni numite papile dormice, care la contactul cu epiderma sunt
dispuse in randuri paralele, formand crestele papilare, a caror intiparire
confera amprentele specifice fiecarui om.
Dermul este vascularizat si anume in papile se gasesc retele de
capitale sangvine si receptori senzitivi.
HIPODERMUL este un strat adipos constituit din tesut celular
subcutanat in care abunda celule conunctive ce au acumulat grasime.
-elulele stratului adipos au o dezvoltare variabila, in functie de starea de
nutritie, varsta si regiunea tegumentara considerata.
ANEXELE PIELII
%unt de . feluri
o cornoase (perii, unghiile)
o glandulare (glandele)
Anexele glandulare ale pielii
Anexele glandulare"
o gl. sudoripare;
o gl. sebacee;
o gl. mamare.
Glandele sudoripare sunt dispuse inegal in piele si produc sudoarea.
%unt in numar de .-2 milioane.
%e impart in . categorii"
glande sudoripare ecrine"
sunt raspandite pe toata suprafata corporala;
se deschid in vecinatatea folicului pilos;
secretia este reprezentata de apa (<<;);
reglarea secretiei depinde de temperatura si
umiditatea ambientala, factori hormonali si
nervosi.
glande sudoripare apocrine"
sunt distribuite in regiunea axilara, perimamelonara,
perigenitala, perianala;
se deschid la nivelul foliculului pilosebaceu;
sunt active dupa pubertate.
combinatia dintre secretia apocrina si bacterii confera
mirosul corporal;
secretia apocrina este alcalina;
secretia apocrina este controlata hormonal si nervos.
Glandele sebacee:
sunt atasate foliculului pilos;
secreta sebumul, un produs grasos de lubrifiaza pielea si parul;
sebumul realizeaza la suprafata pielii un film hidrolipidic cu rol
de protectie antimicrobian, antiparazitar si antifungic si rol
piloprotector.
=eglarea secretiei sebacee depinde de"
- factori hormonali (androgenii cresc, secretia si estrogenii scad);
- factori nervosi;
- factori de mediu (temperatura, umiditate).
Glandele mamare sunt formate din lobi, acestia din lobuli, care au ca
unitate secretorie acinul. +artea glandulara este invelita intr-o patura de tesut
adipos, impreuna cu care formeaza mamela. >iecare lob are un canal de
executie ce se deschide pe o proeminenta a glandei, numita mamelon. +e
fiecare mamelon se deschid orificiile a 3.-26 canale galactofore prin care
vine laptele matern.
Anexele cornoase ale pielii
Unghiile sunt structuri intens cheratinizate rezultate din invaginarea
epidermului pe ultima falanga. =itmul de crestere este de 6,4-
3,.mm?saptamana sau 3 cm la 4 luni.
Firul de par este alcatuit din "
- papila foliculara;
- bulbul firului de par, care contine matricea alcatuita din celule nediferentiate
de ulterior se diferentiaza, formand firul de par;
- radacina firului de par;
- tia firului de par, considerata a fi din locul unde incepe aceasta anexa.
- +rincipalul component al firului de par este cheratina (intermediara ca si
compozitie intre cheratina unghiilor si cheratina tegumentara);
- @ranirea firului de par se realizeaza prin ghemul de capilare de la nivelul
papilei foliculare.
- 0ormal" cad 46 de fire de par pe zi; parul creste cu aproximativ 3 cm?luna.
FIZIOLOGIA PIELII
Functia de protectie mecanica
- stratul cornos al epidermei reprezinta o bariera intre mediul extern si cel
intern al organismului. Asa se explica de ce stratul cornos se ingroasa in
locurile unde pielea este supusa la frecari si presiuni.
- %tratul adipos din hipoderm amortizeaza socurile primite la suprafata pielii.
- >unctia de protectie este indeplinita numai cu conditia sa fie intacta.
Functia de fotoprotectie (rol de aparare impotriva radiatiilor solare).
+ielea are proprietatea de a fabrica melanina (pigmentul melanic) ce da
coloratia pielii. +rocesul de melanogeneza este influentat de diferiti factori ca"
razele AB, radiatii ionizante, radiatii calorice, diferite substante chimice,
vitamine (A,-, ++) si hormonul hipofizar melanostimulatorCcorticosuprarenala
prin cortizon.
=olul pigmentului melanic este acela de a protea impotriva radiatiilor
AB si luminii (alaturi de stratul protector cheratinizat cornos).
Acumularea de pigmenti melanici duce la bronzarea pielii si prin aceasta
impiedica activitatea vatamatoare a razelor solare.
+ielea mai oaca rol de )film hidrolipidic* ce rezulta din emulsionarea
grasimilor din epiderm si a grasimilor din secretie sebacee impreuna cu
produsele secretiei sudorale (apa, electroliti, unii acizi).
+ielea indeplineste si rol de )manta acida*. Aciditatea pielii este realizata
pe de o parte de secretia sudorala, iar pe de alta parte de apa provenita din
transpiratie.
+ielea are si rol de )bariera*, deoarece actioneaza ca un factor de reglare a
permeabilitatii cutanate.
Functia de secretie-excretie
!ste indeplinita de glandele sudoripare care secreta sudoarea si
glandele sebacee care secreta sebumul. +rin sudoare se elimina o parte din
surplusul de apa si de substante de dezasimilatie. Daca in urma unor arsuri este
distrusa mai mult de 26; din piele (arsuri gr. 111), se produc tulburari grave prin
autointoxicarea cu propriile produse de dezasimilitatie ce nu mai pot fi
eliminate prin transpiratie, ca si reabsorbtiei substantelor rezultate din
degradarea proteinelor arse. De aceea, prima gria in cazul arsurilor este
curatirea suprafetei ranite (arse).
Functia de aparare imunologica (prin celulele Langerhans din epiderm)
Functia de mentinere a echilibrului intern (homeostazia organismului)
prin limitarea pierderilor de apa si electroliti
Functia de pilogeneza (de regenerare a firului de par)
7a om, repartitia parului variaza dupa varsta si sex.
7a nivelul pielii capului, sprancene si gene, pilogeneza este
hormonoindependenta, parul fiind reprezentat la fel la copii, femei si barbati.
7a pubertate apar . categorii de par"
ambisexual " se dezvolta la nivelul regiunii pubiene si axile;
parul hormono-dependent " reprezinta unul din caracterele
sexuale la barbat (barba, mustati, nazal, pe stern si pe partea
posterioara a toracelui).
+arul este elastic si rezista la tractiune, torsiune si rupere, datorita
compozitiei sale chimice (substante organiceCanorganice).
-resterea parului se face cu # 6.3-6.5 mm?zi (3cm?luna), mai rapid
ziua decat noaptea, mai rapid si intre .6-26 ani si mai repede pe pielea
capului. &unsul si rasul nu au rol in stimularea cresterii parului. >irul de par
nu creste continuu si este marcat de faze de activitate si de repaus,
succesiunea lor ducand la caderea si regenerarea firului de par. -resterea
parului este influentata de factorii externi si interni
>actori interni"
Bascularizatia;
1nervatia;
@ormonii glandelor endocrine"
@ipofiza prin A-&@;
-%= prin cortizon;
$varul si testiculele prin hormonii androgeni.
>actori externi"
Alimentatie (proteine, hidrocarbonate);
Agenti fizici;
=aze AB (excita cresterea);
=aze D (inhiba cresterea);
Agenti chimici"
,edicamente; - cortizon (inhiba);
Bopsele de par C solutii ondulante (inhiba).
4. Functia de depozit
%e realizeaza prin volumul apreciabil de sange ce stagneaza in capilarele din
piele. Din acest depozit, sangele este mobilizat si trimis la locurile unde este cerut
de activitatile biologice (la aparatul digestiv ' in timpul digestiei si la aparatul
muscular in timpul efortului fizic). -and aportul alimentar depaseste nevoile de
consum, surplusul se depune ca rezerva de grasime in hipoderm, la aceasta
putandu-se face apel ori de cate ori necesitatile organismului o cer.
Functia de sensibilitate cutanata (analizator senzitiv si de protectie fata de
agentii fizici) Datorita terminatiilor nervoase, pielea este organ de simt,
receptionand diferiti stimuli (tactili, termici, durerosi, de presiune, calorici, de
umiditate, de rugozitate etc.).
Functia de respiratie
+ielea realizeaza schimbul cu exteriorul, eliminand -$
.
rezultat din procesele
metabolice oxidative si absoarbe $
.
din atmosfera
.
Functia de termoreglare(protectie termica)
+ielea intervine in mentinerea temperaturii constante a corpului (29E).
+ierderea caldurii se face prin iradiere. Flandele sudoripare intervin in
termoreglare atunci cand mecanismele termice nu mai sunt eficient (temp. ridicata
in atmosfera). !vaporarea sudorii se face cu pierdere de caldura din partea
organismului. 7a termoreglare mai participa vasoconstrictia si vasodilatatia
periferica. -entrul termoreglarii de afla in hipotalamus (%0-). ,ai participa la
termoreglare si grasimea subcutanata ce formeaza un strat izolator rau conductor
de caldura (persoanele grase suporta mai bine frigul).
Functie endocrina : /eratinocitele produc colecalciferolul sub actiunea
radiatiilor AB.
Functie de regenerare si conservare (prin /eratinogeneza si melanogeneza).
Functie psihosociala.
Functie estetica.
CAPITOLUL II
SIFILISUL
Sifilisul este o boalG venericG de mare gravitate pe plan social Hi individual
care a constituit de-a lungul veacurilor unul din cele mai mari flagele ale omenirii.
!ste o afecIiune neimunizantG Hi foarte contagioasG.
Etiologie
Agentul etiologic al sifilisului este &reponema pallidum, un microrganism
care face parte din ordinul %pirochetales, germeni larg rGspJndiIi Kn naturG,
maoritatea lor fiind saprofiIi. $rdinul %pirochetales se Kmparte Kn douG familii"
%pirochetaceae Hi &reponemataceae. Altima familie cuprinde 2 genuri" &reponema
(patogene pentru om Hi animale Hi saprofite la om), Lorellia, 7eptospira.
Epidemiologie
&ransmiterea sifilisului este pe cale sexualG putJnd fi contactat dupG orice
raport sexual neproteat, inclusiv felaIie. 7eziunile mucoase foarte contagioase sunt
Hancrul primar Hi sifilidele erozive ale sifilisului secundar. &ransmiterea materno-
fetalG are loc mai ales dupG luna a 4-a de sarcinG. &ransmiterea post-transfuzionalG
sau dupG grefe de organ este posibilG, dar foarte rarG.
Clasificarea sifilisului
%e disting"
1. Sifilisul recent care cuprinde sifilisul primar, sifilisul secundar Hi
sifilisul serologic precoce (cu duratG de mai puIin de 3 an);
2. Sifilisul tardiv care cuprinde sifilisul terIiar Hi sifilisul serologic tardiv
(nedatabil sau cu durata de peste 3 an).
Sifilisul primar
1ncubaIia este cuprinsG Kn medie Kntre .3 Hi .4 de zile sau mai mult dacG
bolnavul a primit antibiotice Kn perioada de incubaIie. %ifilisul primar se
caracterizeazG prin Hancrul sifilitic, apGrut la locul de inoculare a treponemei, Hi
adenopatie satelitG.
1) ancrul sifilitic sifilomul)
Acesta este o leziune foarte contagioasG. Mn perioada de stare care survine
dupG :-3. zile de la apariIia lui, Hancrul se prezintG ca o eroziune sau ulceraIie
rotundG sau ovalarG, net circumscrisG (ca Hi cum ar fi NtrasG cu compasul*), avJnd
diametrul Kn medie de 4-34 mm, de culoare roHu Knchis (roHu muscular), cu
suprafaIa netedG, curatG, acoperitG de o serozitate clarG, care uscJndu-se dG
sifilomului un luciu special. Oancrul este nedureros, iar baza sa este induratG. Acest
din urmG caracter este singurul semn semiologic evocator, el constJnd Kn
imposibilitatea de plisare Kntre degete a suprafeIei ulceraIiei care face corp comun
cu induraIia subiacentG. Mn general leziunea este unicG, rareori putJnd fi multiplG,
survenind Kn acest caz simultan (concomitent) sau succesiv.
7ocalizarea Hancrului sifilitic este Kndeosebi genitalG. 7a bGrbat este localizat
mai ales Kn HanIul balano-prepuIial Hi mai rar pe gland, prepuI, meat sau teaca
penisului. 7a femei localizarea mai frecventG este pe faIa externG a vulvei (labiile
mari, labiile mici, clitoris), dar poate fi localizat Hi Kn vagin (Kn acest caz putJnd
trece uHor neobservat). 7a ambele sexe Hancrul poate fi localizat Hi la nivelul
regiunii cefalice (buze, limbG, bGrbie) sau Kn regiunea perigenitalG (coapse,
regiunea pubianG, mucoasa ano-rectalG).
Mn evoluIie Hancrul se epidermizeazG spontan dupG 5-8 sGptGmJni lGsJnd o
patG pigmentatG ce va dispare spontan. Mn Hancrele ulceroase vindecarea se face
prin cicatrizare. 1nduraIia poate persista KncG .-2 luni dupG vindecarea Hancrului.
$ serie de complicaIii pot apGrea Kn evoluIia Hancrului precum" fimoza,
parafimoza, balano-postita sau infecIia mixtG cu &reponema pallidum Hi bacilul
DucreP.
!) "denopatia satelit#
Oancrul sifilitic este KnsoIit Kntotdeauna de o adenopatie satelitG, aceasta
KnsoIind Hancrul ca Hi umbra pe om. Adenopatia apare la 9-: zile dupG apariIia
Hancrului, fiind poliganglionarG, cel mai adesea unilateralG, mobilG, durG,
neinflamatorie, nedureroasG Hi rezolutivG. Durata adenopatiei este de cJteva luni,
iar sediul este Kn funcIie de topografia Hancrului (de obicei inghinalG), pentru
anumite localizGri (col uterin, rect) nefiind vizibilG clinic.
$iagnosticul diferen%ial clinic al sifilisului primar
Mn stadiul de Hancru diagnosticul diferenIial trebuie fGcut cu alte ulceraIii
genitale. &rebuie sG ne gJndim la sifilis Kn faIa oricGrei ulceraIii mucoase genitale,
anale sau buco- faringiene.
Diagnosticul diferenIial se face cu"
- herpesul Kn care ulceraIiile sunt superficiale, cu margini policiclice Hi
dureroase;
- Hancrul moale apare la subiecIi africani, caracterizJndu-se prin ulceraIii
multiple, avJnd margini neregulate Hi fundul murdar, dureroase Hi KnsoIite de
adenopatie inflamatorie;
- donovanoza KntJlnitG la subiecIi africani, leziunile fiind granulomatoase
Hi dureroase;
- limfogranulomatoza benignG (boala 0icolas->avre) apare la subiecIi
africani, homosexuali, manifestJndu-se ca anorectite, ulceraIii
anogenitale, diarei KnHelGtoare;
- balanita erozivG circinatG avJnd sediul pe gland Hi fiind cauzatG de bacili
gram negativi;
- alte diagnostice diferenIiale se fac cu eroziunile traumatice, scabia,
sifilidele secundare, aftele genitale, carcinoamele.
Mn evoluIie Hancrul dispare spontan Hi fGrG tratament. DacG pacientul nu este
tratat el este doar aparent vindecat, evoluIia putJnd fi spre stadiile urmGtoare de
sifilis. %e estimeazG cG 26; dintre pacienIii cu Hancru sifilitic vor prezenta semne
de sifilis secundar. +acienIii netrataIi pot evolua Hi spre stadiile de sifilis tardiv
(neurosifilis) fGrG a prezenta semne de sifilis secundar.
&ifilisul secundar
%ifilisul secundar se caracterizeazG prin succesiunea mai multor erupIii
cutaneo- mucoase, Kntrerupte de faze asimptomatice cu durata de cJteva sGptGmJni
sau luni, KntinzJndu-se pe o duratG de mai puIin de 3 an (. ani). ,anifestGrile
generale Hi viscerale sunt prezente Kn sifilisul secundar, fiind mGrturia difuzGrii
sistemice a treponemelor.
1) &imptome generale
!rupIiile de sifilis secundar sunt o mGrturie a diseminGrii infecIiei putJnd sG
se KnsoIeascG de semne generale uneori severe precum" febrG pJnG la 2<-2<,4o-
(preeruptivG sau esenIialG), cefalee cu caracter nocturn (difuzG sau localizatG),
dureri osteocope, dureri de tip nevralgic (interesJnd nervii intercostali, nervul
sciatic, plexul brahial), sindrom meningean, poliadenopatie, hepatosplenomegalie
(cu hepatitG citotoxicG sau colestaticG), manifestGri oftalmice (iritG, /eratitG
interstiIialG, coroiditG, nevritG opticG).
!) 'anifest#ri cutanate ale sifilisului secundar
7eziunile cutanate ale sifilisului secundar se numesc sifilide avJnd
urmGtoarele caracteristici" nepruriginoase, nedureroase, neinflamatorii, de culoare
rozG, roHu intens sau arGmiu, spontan rezolutive, diseminate, mai mult sau mai
puIin generalizate cu tendinIa de a deveni circumscrise pe mGsurG ce apar mai
tJrziu.
a) (ozeola sifilitic#
=ozeola sifiliticG este prima erupIie cutanatG din sifilisul secundar apGrutG la
5. de zile dupG apariIia Hancrului sifilitic. !a poate trece adesea neobservatG, fiind
puIin intensG Hi avJnd un caracter tranzitor.
-linic rozeola sifiliticG se prezintG ca macule eritematoase de culoare rozG (ca
floarea de piersic), rotunde sau ovalare, cu diametrul de 4-34 mm, nescuamoase,
nepruriginoase, localizate pe feIele laterale ale toracelui Hi faIa posterioarG a
axilelor. Durata rozeolei sifilitice este de 5-4 sGptGmJni cu remitere spontanG.
Diagnosticul diferenIial al rozeolei sifilitice se face cu bolile febrile (rueola,
rubeola), toxidermiile (rozeola medicamentoasG), alergiile alimentare, pitiriazisul
rozat Fibert Hi pitiriazisul versicolor.
b) &ifilidele papuloase
%ifilidele papuloase prezintG un aspect semiologic polimorf, dar leziunea
elementarG este totdeauna papula. -el mai frecvent aspectul clinic este de sifilide
papuloase lenticulare care apar Kn lunile 5-3. ale bolii, urmJnd imediat rozeolei sau
separate de aceasta printr-o perioadG de latenIG. +apulele sunt rotunde, cu diametrul
de 2-5 mm, infiltrate, puIin numeroase, de culoare roHie-arGmie, acoperite de o
scuamG care se desprinde Kn partea centralG rGmJnJnd numai la periferie sub forma
unui guleraH epidermic (guleraHul lui Liett).
7eziunile sunt diseminate avJnd diverse localizGri Kn special faIG, trunchi Hi
membre. 7a faIG leziunile pot fi localizate pe frunte Hi HanIul nazo-genian unde iau
aspect seboreic sau pe menton unde aspectul este acneiform. +e palme Hi plante
papulele sunt turtite Hi hiper/eratozice, fiind situate de elecIie pe pliurile palmare.
7a nivel genital Hi perianal sifilidele sunt papule hipertrofice, infiltrate, erodate,
nepruriginoase, izolate sau confluate, acoperite de o secreIie purulentG urJt
mirositoare (condiloma lata).
@istopatologic la nivelul dermului este prezent un infiltrat limfo-plasmocitar
localizat Kn urul vaselor atinse de panvascularitG.
Diagnosticul diferenIial la nivelul feIei trebuie fGcut cu dermatita seboreicG, acneea
Hi psoriazisul. %ifilidele papuloase impun diagnosticul diferenIial Hi cu lichenul
plan, prurigo, eritemul polimorf, erupIiile de tip ide.
c) &ifilidele pigmentate
%ifilidele pigmentate se prezintG ca o reIea hiperpigmentatG Kn ochiurile
cGreia se gGsesc zone depigmentate dJnd aspectul de leucodermie, avJnd
localizarea de obicei Kn urul gJtului (colierul venerei). Diagnosticul diferenIial
se face cu vitiligo Hi pitiriazisul versicolor.
d) &ifilidele ulcerative
%ifilidele ulcerative sunt erupIii tardive ale sifilisului secundar localizate pe
trunchi Hi membrele inferioare.
e) &ifilidele mucoaselor
%ifilidele mucoase afecteazG Kndeosebi mucoasa bucalG Hi mucoasa genitalG
Hi mai rar mucoasa laringo-faringianG, nazalG Hi analG.
-linic, la nivelul mucoasei bucale sifilidele pot fi localizate pe amigdale, istm,
mucoasa ugalG, limbG Hi buze, avJnd diverse aspecte clinice"
- eritematoase ' pete roHii intens, rotunde, care pot conflua realizJnd
sifilidele anginoase. !xtinderea leziunilor la laringe va da laringita
caracterizatG printr-o voce nazonatG.
- erozive sau ulcerative foarte contagioase;
- papulo-erozive sau papulo-hipertrofice ultimele localizate mai ales pe faIa
dorsalG a limbii, dJnd un aspect asemGnGtor cu spatele de broascG.
Diagnosticul diferenIial al sifilidelor mucoasei bucale trebuiesc fGcute cu
leziunile traumatice (dinIi cariaIi, substanIe caustice, arsuri), herpesul, eritemul
polimorf, aftele bucale, pemfigusul vulgar, stomatitele, lichenul plan, leucoplazia.
Aspectul clinic al sifilidelor mucoasei genitale este identic cu cel al sifilidelor
mucoasei bucale.
f) )eziunile de sifilis secundar la nivelul anexelor pielii
Acestea afecteazG perii Hi unghiile"
- la nivelul pGrului apare alopecia sifiliticG care poate fi difuzG sau insularG
(alopecia Kn luminiHuri). 7a sprJncene se poate observa alopecia porIiunii
externe (semnul omnibuzului). Diagnosticul diferenIial se face cu
alopecia seboreicG, alopecia postinfecIioasG, pelada.
- la unghii se poate constata onixul sifilitic (friabilitatea lamei unghiale)
Hi
- perionixisul sifilitic caracterizat prin inflamaIia torpidG a regiunii
periunghiale.
$ caracteristicG a sifilisului secundar este cG Kn recidivele tardive leziunile au
tendinIa de a afecta teritorii mai limitate Hi sG se grupeze circinat, realizJnd aspecte
de cerc, cercuri concentrice, arciforme, corimbiforme.
&ifilisul ter%iar
DupG Kncetarea perioadei secundare urmeazG o perioadG de liniHte de ani de zile,
dupG care pot apGrea leziunile perioadei terIiare. -u cJt sifilisul este mai vechi cu
atJt teritoriile cutanate lipsite de imunitate, apte sG permitG dezvoltarea
spirochetelor, sunt mai restrJnse. De asemenea fenomenele alergice ating apogeul
Kn perioada terIiarG. 7eziunile perioadei terIiare se pot localiza pe orice organ"
cutaneo-mucos, sistem nervos central, plGmJn, ficat, oase, rinichi, etc.
1) &ifilisul ter%iar cutanat
Acesta se poate prezenta sub forma sifilidelor nodulare sau a gomei sifilitice.
a) &ifilidele nodulare
%ifilidele nodulare (tuberculoase) se prezintG ca noduli rotunzi, duri, de
coloraIie roHie-arGmie, cu dimensiuni de aproximativ 3 cm, localizaIi pe faIG (nas,
frunte, sprJncene, buza superioarG), pielea capului, trunchi, membre. 0odulii se pot
grupa realizJnd figuri geometrice" cerc complet (inelar), cercuri concentrice,
segmente de cerc, sub formG de buchet sau KmpuHcGturi de alice.
@istopatologic la nivelul corionului este prezent un infiltrat compus din
plasmocite, limfocite, epiteloide Hi uneori celule gigante situate Kn urul vaselor
atinse de endo, mezo Hi perivascularitG cu tromboza vasului. Diagnosticul
diferenIial se face cu lupusul tuberculos.
b) Goma sifilitic#
Foma sifiliticG este o nodozitate bine delimitatG, indolorG, durG,
neinflamatorie Hi mobilG (stadiul de cruditate) pentru ca ulterior sG se ramoleascG,
luJnd o nuanIG roHie- violacee Hi dJnd o senzaIie de fluctuenIG (stadiul de
ramolire). Mn evoluIie goma va fistuliza Hi ulcera cu eliminarea unei mase compacte
(burbionul) asemGnGtoare cGrnii de morun, cu formarea unei ulceraIii rotunde sau
ovalare, avJnd marginile tGiate drept Hi fundul neted, acoperit de resturile albe-
gGlbui ale burbionului (stadiul de ulceraIie). AlceraIia se va vindeca prin
cicatrizare (stadiul de cicatrizare).
Foma este Kn general unicG, dar poate fi Hi multiplG, izolatG sau confluatG.
7ocalizarea gomei poate fi oriunde pe tegument. Diagnosticul diferenIial se face cu
fibromul Kn stadiul de cruditate, cu furunculul Hi goma tuberculoasG Kn stadiul de
ramolire, cu goma tuberculoasG ulceratG, carcinomul, ulcerul de gambG Kn
stadiul de ulceraIie.
!) &ifilisul ter%iar al mucoaselor
7a nivelul cavitGIii bucale goma sifiliticG poate fi localizatG pe faIa dorsalG
sau lateralG a limbii, la nivelul palatului dur cu perforarea acestuia sau la nivelul
palatului moale.
*) &ifilisul ter%iar osos
Mn perioada terIiarG oasele sunt afectate Kn proporIie de 3: ;. %ifilisul terIiar
osos se poate manifesta ca"
a) osteoperiostita plasticG cu afectarea oaselor lungi, Kndeosebi tibia;
b) osteoperiostita Hi osteomielita gomoasG care afecteazG atJt oasele lungi, cJt Hi pe
cele late. Afectarea nasului duce la modificarea aspectului acestuia cu apariIia
nasului Kn Ha (afectarea oaselor nazale), Kn lorgnietG (afectarea locului de inserIie a
cartilaului de osul nazal), Kn cioc de papagal (afectarea septului nazal).
+) &ifilisul ter%iar visceral
Acesta poate da"
a) manifestGri cardiace" aortita Hi arterita sifiliticG;
b) manifestGri nervoase" tabes, paralizie general progresivG;
c) manifestGri oculare" nevrita opticG, /eratita.
&ifilisul congenital
1nfecIia mamei reprezintG izvorul principal de transmitere al sifilisului
moHtenit, infectarea fGtului fGcJndu-se din luna a 4-a de sarcinG. DupG intensitatea
infecIiei sifilisului matern pot exista urmGtoarele posibilitGIi" avorturi spontane,
naHteri premature cJnd infectarea mamei este severG sau sifilis congenital precoce
Hi sifilis congenital tardiv cJnd infecIia sifilisului mamei este mai puIin severG.
%ifilisul congenital este de la Knceput generalizat de unde importanIa
manifestGrilor viscerale Hi gravitatea evoluIiei. %ifilisul congenital poate fi precoce
sau tardiv.
1) &ifilisul congenital precoce
%ifilisul congenital precoce reprezintG manifestGrile cu care se naHte nou-
nGscutul sau care apar mai tJrziu Kn cursul primilor . ani de viaIG. Acesta poate
prezenta manifestGri cutanate, mucoase, viscerale Hi osoase.
a) 'anifest#rile cutanate
- - +emfigusul palmo-plantar apare de la naHtere Hi .-2 zile dupG
naHtere, caracterizJndu-se prin bule cu conIinut seros sau sero-sanghinolent
localizate palmo-plantar.
- %ifilida infiltrativG difuzG apare Kn luna .-2 de viaIG fiind localizatG perioral.
-linic tegumentul buzelor este lucios, edematos, infiltrat, miHcGrile
buzelor producJnd fisuri adJnci, perpendiculare pe orificiul oral. %ifilida
infiltrativG poate fi localizatG Hi Kn regiunea analG Hi perianalG.
- %ifilidele eritematoase Hi papuloase care apar sunt asemGnGtoare celor din
perioada secundarG a adultului.
b) 'anifest#rile mucoase
-oriza sifiliticG apare dupG .-2 sGptGmJni de la naHtere. ,ucoasa nazalG este
roHie, tumefiatG, erodatG Hi acoperitG de cruste hematice care astupG orificiul nazal.
c) 'anifest#rile viscerale
- splenomegalia care este palpabilG, durG Hi scleroasG;
- hepatomegalia este de consistenIG durG Hi poate aunge pJnG la ombilic.
d) 'anifest#rile osoase
1ntereseazG mai ales craniul Hi oasele lungi"
- craniotabesul se caracterizeazG printr-o moliciune a oaselor calotei craniene;
- leziunile sifilitice ale oaselor lungi Hi late sunt reprezentate de"
Q osteocondrita diafizo-epifizarG este datG de leziunile sifilitice localizate
la nivelul metafizei, producJndu-se o adevGratG fracturG diafizo-
epifizarG, membrele superioare atJrnJnd inerte;
Q osteoperiostita sifiliticG este tradusG prin KngroHGri ale suprafeIei
oaselor. !ste afectatG mai ales tibia care ia formG de iatagan.
Q osteita Hi osteomielita sifiliticG afecteazG oasele lungi Hi late.
!) &ifilisul congenital tardiv
AceastG formG de sifilis cuprinde manifestGrile care apar dupG doi ani Hi Kn
tot cursul existenIei individului. %imptomatologia cuprinde manifestGri active
proprii terIiarismului Hi stigmate.
a) 'anifest#ri proprii ter%iarismului
- manifestGri cutaneo-mucoase care se suprapun cu cele ale sifilisului terIiar
dobJndit, fiind caracterizate de sifilide nodulare, gome cutanate Hi cele ale
cavitGIii bucale;
- manifestGri osoase Hi articulare" osteoperiostita plasticG, osteoperiostita
gomoasG, osteomielita gomoasG, hidartroza Hi artrite;
- manifestGri oculare cu afectarea corneei Hi irisului;
- tulburGri auditive datorate afectGrii urechii milocii Hi interne manifestJndu-
se ca otoree cronicG Hi surditate;
- leziuni testiculare" orhita gomoasG Hi orhita sclerogomoasG.
b) &tigmatele sifilisului congenital tardiv
%tigmatele propriu-zise sunt reprezentate de cicatricile peribucale, sechele
ale sifilidei infiltrative Hi cicatricile lombo-fesiere.
Distrofiile pot fi generale Hi parIiale"
- Distrofiile generale sunt datorate Kndeosebi atingerii glandelor endocrine
interesJnd sistemul osos Hi muscular, fiind traduse clinic prin infantilism,
gigantism sau sindromul adipo-genital.
- Distrofiile parIiale dintre care cele mai importante sunt cele dentare. Acestea
sunt reprezentate printr-o serie de anomalii privind structura, forma,
volumul Hi rezistenIa dinIilor. %unt afectaIi mai ales incisivii, caninii Hi
primul molar. Anomaliile structurale sunt reprezentate de eroziuni dentare
datorate lipsei depunerii de dentinG Kn anumite teritorii. !roziunile pot fi
coronariene sau cuspidiene ducJnd la modificarea aspectului dinIilor.
Astfel primul molar ia aspect de dinte Kn platou, caninii de dinte Kn
HurubelniIG, iar incisivii, mai ales cei mediani superiori, aspect de dinte Kn
fierGstrGu, dinte laminat sau dinte cu scobitura semilunarG. DinIii @utchinson
au urmGtoarele caracteristici" sediul pe incisivii mediani superiori, oblicitatea
convergentG a axelor acestora Hi stenoza marginii libere. DinIii @utchinson
KmpreunG cu /eratita parenchimatoasG Hi surditatea constituie triada
@utchinson revelatoare pentru sifilisul congenital. +ot sG se KntJlneascG Hi
anomalii de volum (microdonIie, nanism sau gigantism dentar), de formG
(dinIi rGsuciIi, dinIi triunghiulari, dinIi Kn formG de corn sau tricorn) sau
vulnerabilitate dentarG.
&ifilisul latent
Mn sifilisul latent sunt Kncadrate cazurile de sifilis asimptomatic clinic avJnd
antecedente specifice sigure de sifilis, reacIii serologice pozitive sau parIial
pozitive, 7-= negativ, iar cordul Hi aorta normale.
%ifilisul latent este recent cJnd survine Kn primi . ani de la Knceputul infecIiei
sau tardiv cJnd este vorba de o latenIG ce a depGHit aceastG perioadG.
%ifilisul latent recent este o formG importantG din punct de vedere
epidemiologic, o parte din aceHti pacienIi fiind contagioHi.
$iagnosticul biologic al sifilisului
Diagnosticul de sifilis necesitG punerea Kn evidenIG a treponemelor la microscop
pe fond Kntunecat sau indirect prin evidenIierea anticorpilor specifici.
1. Microscopia pe fond ntunecat reprezintG metoda cea mai rapidG de diagnostic Kn
sifilis. Altramicroscopul este un microscop obiHnuit prevGzut cu un condensator
special compus din douG pGrIi" una de metal Kn partea centralG Hi alta de cristal la
periferie. 7umina pGtrunde lateral, iar pe cJmpul negru apar treponeme albe,
refringente, cu miHcGri caracteristice.
2. Diagnosticul serologic
AceastG metodG este foarte importantG Kn sifilis mai ales Kn perioadele de
latenIG. &reponemei i se recunosc trei fracIiuni antigenice" o fracIiune lipoidicG
situatG la suprafaIa corpului, o fracIiune protidicG Hi una polizaharidicG situate
Kn profunzimea
corpului spirochetei. Aceste fracIiuni antigenice dau naHtere la douG feluri de
anticorpi.
- anticorpii antitreponemici, denumiIi imunanticorpi, destinaIi distrugerii Kn
umori a treponemelor, dintre aceHtia fGcJnd parte aglutininele, precipitinele,
opsoninele induse de fracIiunea protidicG, Hi imobilizinele induse de
fracIiunea polizaharidicG;
- anticorpii diagnostici lipsiIi de acIiunea antitreponemicG directG avJnd
rol de mGrturie serologicG, a solicitGrii antigenice exercitate de
fracIiunea lipoidicG. Aici sunt incluHi anticorpii denumiIi reagine de naturG
globulinicG cu rol Kn reacIiile de hemolizG Hi de floculare.
1) Reacii treponemice
Aceste reacIii utilizeazG ca antigen &reponema pallidum.
a) ,estul de hemaglutinare pasiv# cu ,reponema pallidum ,-.")
Are ca Hi obiectiv evidenIierea Kn serul pacientului a anticorpilor diriaIi strict
contra treponemelor patogene omorJte, fiind o reacIie specificG.
,-." se pozitiveazG la 5 sGptGmJni dupG contaminare sau :-36 zile de la
apariIia Hancrului, iar intensitatea rezultatului este notatG Kn cruci. !l atinge rapid C
CC Hi Kn absenIa tratamentului rGmJne CCC pJnG la sfJrHitul vieIii. Deci
rezultatul este CCC Kn timpul sifilisului secundar Hi dupG :-36 zile de la apariIia
Hancrului, &+@A rGmJnJnd pozitiv tot restul vieIii.
&itrul &+@A nu este un mar/er corect al evoluIiei bolii Hi nici al efectuGrii corecte
a tratamentului. 0umai &+@A calitativ 6 sau CCC rGmJne interesant prin
pozitivarea sau negativarea sa.
b) ,estul de imunofluorescen%# F,"-"/&)
+une Kn evidenIG Kn serul pacienIilor anticorpi anti-treponema pallidum
omorJte, fiind o reacIie specificG.
Antigenul este reprezentat de un frotiu de treponeme patogene fixate Hi
tratate Kntr-un prim timp cu serul de cercetat, apoi cu serul antiglobulinG umanG
marcat cu fluoresceinG. +rezenIa fluorescenIei reprezintG rezultatul pozitiv al
reacIiei.
&estul se pozitiveazG Kn sGptGmJna a treia dupG infecIie Hi rGmJne pozitiv la un titru
ridicat la pacienIii netrataIi Kn faza primo-secundarG. 1nteresul pentru acest test este
limitat la nou nGscut Kn caz de suspiciune a transmiterii sifilisului Kn perioada de
sarcinG (>&A-1g,) Hi Kn sifilisul primar la debut cJnd testele &+@A Hi BD=7 sunt
negative.
c) ,estul de imobilizare al treponemelor ,0,)
Acest test numit Hi testul 0elson foloseHte ca antigen &reponema pallidum
vie. =eacIia este pozitivG cJnd se produce o imobilizare a 46; din treponeme.
&estul se pozitiveazG dupG 56-54 de zile de la infectare Hi dupG 34 zile de la
pozitivarea reacIiilor reaginice. &estul este constant pozitiv Kn sifilisul latent Hi
tardiv.
!) (eac%iile serologice netreponemice reaginice)
a) BD=7 sau Benereal Disease =esearch 7aboratorP
&estul evidenIiazG anticorpii anticardiolipinici Kn serul pacienIilor. Antigenul
cardiolipinic este prezent Kn toate treponemele patogene, dar de asemenea Kn
numeroase celule animale sau vegetale. BD=7 nu este o reacIie specificG
treponematozelor.
BD=7 se pozitiveazG Kn medie la :-36 zile dupG apariIia Hancrului. &itrul creHte
apoi rapid, pentru a atinge un platou Kn timpul fazei secundare, fiind situat de
obicei Kntre .48 A Hi 36.5 A. BD=7 rGmJne intens pozitiv pe tot timpul fazei
secundare. ArmGrirea biologicG Hi eficienIa tratamentului se face urmGrind scGderea
BD=7 cantitativ. $ reinfecIie sifiliticG (boala nu este imunizantG) poate fi
diagnosticatG nu numai clinic, dar de asemenea Hi pe creHterea semnificativG a
BD=7 cantitativ (creHterea titrului de cel puIin 5 ori).
b) (eac%ia de fixare a complementului (eac%ia /ordet-1assemann)
AceastG reacIie cuprinde . timpi"
- serul bolnavului inactivat se pune Kn contact cu antigenul cardiolipinic Hi
cu complement;
- adGugarea dupG incubare a sistemului hemolitic (ser de iepure imunizat Kn
prealabil cu hematii de berbec, ser care conIine deci hemolizine Hi hematii de
berbec).
=eacIia este negativG dacG se produce hemolizG Hi pozitivG dacG nu se produce
hemolizG. =ezultatele se noteazG cu CCCC, CCC, CC, C, C.
=eacIii fals pozitive
=ezultatele testelor &+@A, BD=7 Kn cursul diferitelor stadii de sifilis
a. Mn cursul sifilisului primar &+@A Hi BD=7 sunt negative Kn primele 9 zile de
Hancru. DupG acest interval &+@A devine rapid pozitivG, iar BD=7 creHte
progresiv atingJnd maximul Kn lunile 2-8 de boalG.
b. Mn cursul sifilisului secundar &+@A Hi BD=7 sunt intens pozitive.
c. Mn sifilisul visceral tardiv &+@A Hi BD=7 sunt pozitive, dar uneori BD=7 poate
fi negativ.
Diagnosticul diferenIial serologic
&+@A pozitiv (CCC) KnseamnG cG pacientul a contactat o treponematozG. Mn acest
caz se face un BD=7 a cGrui pozitivitate Hi titru dau o idee asupra evoluIiei bolii.
An titru ridicat (38 unitGIi de exemplu) indicG o boalG evolutivG (Kn afarG de cazul
cG a fost tratatG Hi titrul este Kn descreHtere).
&+@A negativ indicG cG subiectul nu prezintG o treponematozG sau s-a vindecat. Mn
acest caz BD=7 este negativ. Mn cazul cG BD=7 este pozitiv este vorba de o falsG
reacIie pozitivG.
!xistG o excepIie Hi anume Kn primele 9 zile de existenIG a Hancrului cJnd cele douG
teste BD=7 Hi &+@A sunt negative se impune efectuarea >&A.
,ratamentul sifilisului
=ecomandGrile generale aparIin $rganizaIiei ,ondiale a %GnGtGIii ($,%).
Astfel Kn cazul existenIei unei ulceraIii genitale, nu trebuie sG se aHtepte rezultatele
&+@A Hi BD=7 pentru Knceperea tratamentului. De asemenea examenul
microscopic pe fond Kntunecat nu trebuie sG KntJrzie tratamentul.
DacG este evocat diagnosticul de sifilis precoce"
- se va face un examen clinic atent (se vor cGuta Kndeosebi semnele
neurologice);
- se va cGuta o altG boalG cu transmitere sexualG (gonococ, -hlamPdia
trachomatis, @1B, hepatita L);
- efectuarea &+@A Hi BD=7"
- tratamentul sG se facG imediat Hi pacientul sG fie revGzut cu rezultatul &+@A
Hi
- BD=7;
- pacientul sG fie revGzut avJnd rezultatul (mai ales Kn caz de sifilis secundar);
- control interdisciplinar Kn caz de paciente KnsGrcinate, pacient cu @1B,
alergie la penicilinG;
- examen oftalmologic efectuat sistematic Kn caz de sifilis secundar.
&ratamentul sifilisului se bazeazG pe penicilin# folositG pentru prima oarG Kn
sifilis de ,ahoneP Kn 3<52. Aceasta acIioneazG numai Kn faza de diviziune a
spirocheIilor prin fixarea ireversibilG de o transpeptidG cu rol Kn sinteza peretelui
treponemei aungJndu-se astfel la moartea Hi liza celulei. AcIiunea optimG a
penicilinei, Hi prin aceasta Hi o vindecare biologicG completG, nu este posibilG decJt
dacG activitatea transpeptidazei este importantG precum Kn sifilisul recent primo-
secundar. +enicilina trebuie sG prezinte o concentraIie minimG Kn plasmG de 6,62
A1?ml. =itmul de diviziune al &reponemei pallidum este de 26-22 ore, interval Kn
care toate treponemele ar trebui sG se dividG.
-a Hi peniciline se utilizeazG penicilina cristalinG (benzPl-penicilin potasium
Hi benzPl-penicilin sodium), efitardul (procain penicilina C penicilina F potasicG) Hi
benzatin benzPl-penicilinum (,oldamin).
Mn absenIa alergiei la penicilinG tratamentul sifilisului recent se face cu benzatin
penicilinG .,5x368 A1 im, iar Kn sifilisul tardiv benzatin penicilinG .,5x368 A1 im
pe sGptGmJnG timp de 2 sGptGmJni.
2n caz de alergie la penicilinG se poate utiliza doxicilina .x366 mg?zi (dimineaIa Hi
seara), una sau mai multe cure cu durata de 34 zile, sau tetraciclina 466 mg?zi timp
de 35 zile. Acestea traverseazG bariera hemato-encefalicG, dar au efecte secundare
precum" tulburGri digestive, impregnarea Hi colorarea oaselor Hi dinIilor mai ales la
copii, anemie hemoliticG Hi efect teratogen. %e poate utiliza Hi eritromicina (.
g?zi), dar aceasta nu difuzeazG Kn 7-= Hi nu trece prin placentG, sau ceftriaxona
.46 mg im o datG pe zi.
-u excepIia streptomicinei, /anamicinei, rifampicinei Hi trobicinului cea mai
mare parte a antibioticelor sunt mai mult sau mai puIin antitreponemice.
!ficacitatea tratamentului trebuie urmGritG clinic Hi biologic la intervale de 2
luni pJnG la o perioadG de cel puIin . ani de la Knceperea tratamentului. ArmGrirea
biologiei se face prin BD=7 cantitativ. %cGderea rezultatG a titrului anticorpilor
denotG eficienIa tratamentului. Mn sifilisul primar negativarea BD=7 se poate
obIine dupG o perioadG de 8-3. luni de la terminarea tratamentului.
1deal este de dorit examinarea clinicG Hi efectuarea serologiei tuturor contacIilor
sexuali, IinJndu-se cont cG dacG contactul este recent (sub 3 lunG) serologia
poate fi negativG. DacG acest lucru nu este posibil se poate propune
tratament sistematic al contacIilor cu o inecIie de .,5 ,A1 benzatin penicilinG.
7a femeia KnsGrcinatG riscul este de sifilis congenital. &ratamentul sifilisului este
identic Kntr-un anumit stadiu al bolii ca Hi la femeia neKnsGrcinatG. !ste necesarG
urmGrirea clinicG Hi serologicG. %upravegherea ecograficG este necesarG pentru
gGsirea semnelor unei fetopatii. Mn caz de alergie la penicilinG este necesarG
desensibilizarea pentru cG tetraciclinele sunt contraindicate, iar macrolidele nu
traverseazG bariera placentarG.
Efectele secundare ale penicilinoterapiei 3n sifilis
Mn cursul penicilinoterapiei Kn sifilis pot apare o serie de incidente Hi
accidente"
- - reacIii dureroase locale asociate cu infiltraIii nodulare la locul
inectGrii intramusculare a preparatelor de penicilinG depozit;
- reacIii febrile datorate efectelor piretogene ale unor impuritGIi conIinute Kn
loturi de benzatin penicilinG;
- =eacIia Rarisch-@erxheimer apare Kn sifilis datoritG lizei brutale a unui
numGr mare de treponeme, cu eliberarea unei mari cantitGIi de endotoxine.
Apare Kn sifilisul primar, sifilisul secundar Hi sifilisul latent recent. -linic se
manifestG prin febrG (care poate trece neobservatG), cefalee, mialgie,
accentuarea nu prea accentuatG a manifestGrilor cutanate. ,anifestGri pasive
ale reacIiei Rarisch-@erxheimer pot apGrea Kn luesul congenital al nou
nGscuIilor sau la gravidele cu sifilis.
- +aradoxul terapeutic Sille are o evoluIie dramaticG spre exitus. =iscul
constG Kn reactivarea unor atingeri neuro-senzoriale sau cardio-aortice
datorate resorbIiei prea rapide a infiltratului specific prin terapie
spirocheticidG puternicG. -linic se manifestG prin paralizii, convulsii,
insuficienIG aorticG dublatG cu anevrism aortic disecant, insuficienIG
cardiacG, infarct miocardic.
- %indromul @oignT este o manifestare pseudoanafilacticG datoratG
trecerii Kn circulaIie a unor particule de benzatin-penicilinG. -linic se
manifestG prin tahicardie, hipertensiune, dispnee, stare anxioasG cu senzaIia
de moarte iminentG, prurit, vomG, diaree. 7ipsesc simptomele caracteristice
manifestGrilor de sensibilitate.
- Angiodermita livedoidG Hi gangrenoasG a fost descrisG de 0icolau apGrJnd
dupG inecIii intramusculare cu soluIii uleioase de sGruri de bismut. -linic
afecIiunea debuteazG prin dureri violente Kn fesa inectatG, urmatG de apariIia
aspectului livedoid al tegumentului Hi ulterior necrozG cu vindecare lentG
prin cicatrizare.
- =eacIiile alergice la penicilinG sunt de obicei de tip 1 Kn clasificarea Fell-
-oombs. Acestea pot fi imediate, apGrJnd dupG 36-26 de minute pJnG la .
ore de la inecIie Hi se manifestG ca Hoc anafilactic, urticarie acutG, edem
Uuinc/e, astm, sau accelerate, apGrJnd la .-5: ore dupG inecIie cu aceleaHi
manifestGri clinice ca Hi cele imediate, dar mai atenuate. Oocul anafilactic
este excepIional.
- Mn cursul accidentelor alergice pot sG aparG Hi reacIii de tip 11 cu apariIia de
reacIii imunocitotoxice (leucopenie, trombocitopenie, anemie) sau reacIii de
tip 111 mediate de complexe imune de tip boala serului dupG 2-4 zile pJnG la
.: zile de la inecIie.
CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL N INVESTIGAREA SPECIFIC A
BOLNAVULUI CU SIFILIS
Asistentul medical colaboreazG cu medicul la examinarea clinicG a bolnavului,
participarea acestuia fiind esenIialG Kn relaIia medic-pacient-asistent prin
asigurarea unui climat favorabil.
-u prileul oricGrei examinGri, asistentul medical va lGmuri pacientul"
- asupra caracterului inofensiv al examenului;
- asupra eficacitGIii Hi necesitGIii, cGutJnd sG reducG, la maximum durerile
care, eventual vor fi provocate prin unele manevre;
- bolnavul nu trebuie indus niciodatG Kn eroare pentru cG KHi poate pierde
Kncrederea Kn personalul de Kngriire;
- se va Iine seama de pudoarea pacientului.
+entru aceasta, asistentul are urmtoarele sarcini:
- sG asigure condiIiile de desfGHurare a examinGrii;
- sG asigure iluminaIia necesarG examinGrii unor cavitGIi naturale a
organismului;
- sG fereascG pacientul de traumatisme, curenIi de aer;
- sG asigure liniHtea necesarG desfGHurGrii examenului;
- sG pregGteascG documentele medicale (fiHG de consultaIii, foaia de observaIie
clinicG, rezultatele examinGrilor de laborator ale produselor biologice);
- sG pregGteascG materialele Hi instrumentele necesare examinGrii;
- sG pregGteascG produsele biologice ale pacientului, pentru a le arGta
medicului la vizitG;
- sG pregGteascG fizic Hi psihic pacientul pentru explorGrile clinice Hi
paraclinice;
- sG monitorizeze Hi sG completeze Kn foaia de observaIie valorile funcIiilor
vitale;
- sG semnaleze medicului orice modificare apGrutG Kn simptomatologia bolii.
&oate aceste elemente autG la confirmarea, infirmarea sau reconsiderarea
diagnosticului clinic, oferG date despre evoluIia bolii Hi eficacitatea tratamentului,
confirmG vindecarea sau semnaleazG apariIia complicaIiilor. Examenul clinic este
efectuat de medic prin inspecIia generalG Hi localG.
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL N RECOLTAREA PRODUSELOR
BIOLOGICE $I PATOLOGICE
Recoltarea Kn mare parte a produselor biologice este efectuatG de
asistentul medical care trebuie sG respecte urmGtoarele norme generale"
orarul recoltGrilor;
pregGtirea fizicG Hi psihicG a pacientului;
mGsurile de asepsie Hi antisepsie;
pregGtirea instrumentarului Hi a materialelor necesare pentru recoltare;
tehnica de recoltare propiu-zisG;
completarea buletinului de trimitere la laborator Hi etichetarea produselor
recoltate;
pGstrarea Hi transportul Kn condiIii optime a produselor recoltate.
!fectuarea pregtirii psihice a bolnavului constG Kn explicarea acestuia asupra
necesitGIii tehnicii (colaborarea sa fiind indispensabilG pentru reuHita recoltGrii) Hi
obIinerea consimIGmJntului informat.
+acientul este preg#tit fizic prin regim alimentar, repaus la pat, poziIie adecvatG Kn
funcIie de recoltarea ce se va efectua.
PUNCTIA VENOAS
Defini(ie: +uncIia venosG reprezintG crearea unei cGi de acces Kntr-o venG prin
intermediul unui ac de puncIie (fig. nr. 5).
Scopul:
- explorator! recoltarea sJngelui pentru examene de laborator, biochimice,
hematologice, serologice Hi bacteriologice;
- terapeutic ! administrarea unor medicamente sub forma inecIiei Hi perfuziei
intravenoase ; recoltarea sJngelui Kn vederea transfuziei ; executarea
transfuziei de sJnge sau derivate ale sJngelui
Locul punc(iei
- venele de la plica cotului (basilica Hi cefalica) unde se formeazG un ) , )
venos prin anastomozarea lor.
- venele antebraIului ;
- venele de pe faIa dorsalG a mJinii;
- venele suclaviculare ;
- venele femurale;
- venele maleolare interne;
- venele ugulare Hi epicraniene ' mai ales la copilul mic;
>ig.nr.5. &ehnica puncIiei unei vene superficiale de la
plica cotului
Pregtirea punc(iei :
Pregtire materiale (fig. nr 4, 8) 4
- de protecIie " pernG elasticG pentru spriinirea braIului, muHama , alezG
- pentru dezinfecIia tegumentului " alcool 96
V
.
- instrumentar Hi materiale sterile, ace de .4 ' 26 mm, diametru 8?36, 9?36,
36?36 mm ' Kn funcIie de scop, seringi de capacitate, pense, mGnuHi
chirurgicale, tampoane.
- alte materiale " garou sau bandG !%,A=-@, eprubete uscate Hi etichetate,
fiole cu soluIii medicamentoase, soluIii perfuzabile, tGviIG renalG
(materialele se pregGtesc Kn funcIie de scopul puncIiei ) .
fig. nr. 4. ,ateriale fig.nr.8
&GviIG renalG
Pregtirea pacientului :
Pregtirea psihic " se informeazG pacientul asupra scopului puncIiei .
Pregtirea fizic !
- se aHeazG Kntr-o poziIie confortabilG atJt pentru pacient cJt Hi pentru
asistentG.
- se examineazG calitatea Hi starea venelor .
- se aHezG braIul pe perniIG Hi muHama Kn abducIie Hi extensie maximG
- se dezinfecteazG tegumentul
- se aplicG garoul la o distanIG de 9 ' : cm deasupra locului puncIiei.
- se recomandG pacientului sG strJngG pumnul venele devenind astfel
turgescente.
Executarea punc(iei 4
- asistenta KmbracG mGnuHi sterile Hi se aHeazG vis ' a vis de pacient;
- se fixeazG vena cu policele mJinii stJngi la 5- 4 cm sub locul puncIiei;
- se fixeazG seringa, gradaIiile fiind Kn sus, acul ataHat cu bizoul Kn sus, Kn
mJna dreaptG, Kntre police Hi restul degetelor;
- se pGtrunde cu acul traversJnd, Kn ordine, tegumentul Kn direcIie oblicG
- (unghi de 26), apoi peretele venos - KnvingJndu-se o rezistenIG elasticG, pJnG
cJnd acul KnainteazG Kn gol;
- se schimbG direcIia acului 3-. cm Kn lungul venei;
- se controleazG pGtrunderea acului Kn venG prin aspiraIie cu seringa;
- dupG executarea tehnicii, se KndepGrteazG garoul;
- se aplicG tamponul Kmbibat Kn soluIie dezinfectantG, la locul de pGtrundere a
acului Hi se retrage brusc acul;
- se comprimG locul puncIiei 3- 2 minute.
ngrijirea ulterioar a pacientului 4
- se face toaleta localG a tegumentului
- se schimbG leneria, dacG este murdarG;
- se asigurG o poziIie comodG.
RECOLTAREA SANGELUI
%Jngele se recolteazG pentru examene hematologice, biochimice,
bacteriologice, virusologice, parazitologice Hi serologice. =ecoltarea se face prin
KnIepare, puncIie venoasG sau arterialG. %e hotGrGHte locul unde se face puncIia
venoasG, felul instrumentului Hi materialele necesare pentru recoltare.
-entru examenul hematologic4 sJngele se recolteazG prin puncIie venoasG Hi prin KnIeparea pulpei
degetului (la adulIi) Hi a feIei plantare a halucelui Hi a cGcJiului (la copii), pe anticoagulant (!D&A, cifrat 0a 2,:;).
!xemplu" +entru @emoleucograma (@7) - se recolteazG .-4 ml sJnge venos pe cristale de !D&A - 6,4 ml soluIie uscatG
prin evaporare.
+entru B%@ (viteza de sedimentare a hematiilor) se recolteazG 3,8 ml sJnge venos, fGrG stazG, cu 6,5 ml cifrat de sodiu 2,:
;.
-entru examenul biochimic al sJngelui recoltarea se efectueazG prin puncIie venoasG, dimineaIa, bolnavul
fiind Wa euneW. %e recolteazG 4-36 ml sJnge simplu sau pe anticoagulant (heparinG, fluorurG de 0a, cifrat de 0a 2,: ;, oxalat de
X). +entru a determina" ureea sanguina, acidul uric ,creatinina, bilirubina, colesterolul, lipemia, teste de disproteinemie, fosftaza
alcalina, transaminaza, amilaza, electroforeza, calcemie, sideremie, rezerva alcalina, ionograma sanguina, glicemie, fibrinogen,
timp de protrombina.
Recoltarea sngelui pentru examen serologic
- recoltarea de sJnge pentru aceastG analizG se face fGrG substanIa
anticoagulantG, fiind nevoie numai de un ser sanguin;
- Kn general, pentru o analizG se recolteazG 4-36 ml sJnge.
De obicei reacIiile serologice trebuie repetate cel puIin de . ori la intervale 9-36-
35 zile sau Hi mai multe pentru ca analizele sG se efectueze Kn diferite faze ale
bolii. Asistenta noteazG pe >oaia de temperaturG a bolnavului data cJnd s-a
efectuat analiza Hi data pe care a fixat-o medicul pentru recoltarea prizei urmGtoare
de sJnge.
RECOLTAREA SECRETIILOR URETRALE LA BRBAT
5biective
- obIinerea informaIiilor referitoare la agenIii patogeni care produc infecIii
uretrale;
- este recomandat ca recoltarea sG se facG de cGtre medicul urolog
-reg#tirea materialelor
- ansG de platinG;
- tampon de exudat cu tia metalicG subtire i mediu de transport
- comprese sterile
- lampG de spirt;
- . lame de sticlG;
- mGnuHi sterile;
- etichete sau mar/er.
-reg#tirea pacientului
a. psihic"!
- se informeazG pacientul cu privire la necesitatea efectuGrii examenului,
momentul recoltGrii;
- se explicG procedura, anunIJndu-se pacientul sG nu urineze cu cel puin . ore
Knainte de recoltare;
- se asigurG pacientul de pGstrarea confidenIialitGii.
#. fizic"!
- se asigurG intimitatea;
- se obine colaborarea.
Efectuarea procedurii4
cu ansa de platin#
- se pregGtesc materialele pe o tavG sau mGsuIG;
- se spalG mJinile;
- se KmbrGcG mGnuHile de cauciuc;
- se sterilizeazG ansa de platinG prin KncGlzire la roHu Hi se aHteptG rGcirea;
- cu o mJnG se prinde glandul Hi se exercitG o uHoarG presiune;
- cu cealaltG mJnG se preleveazG cu ansa flambatG prima picGturG matinalG
(dacG secreIia este insuficientG se recolteazG din uretra anterioarG);
- se depune picGtura pe lamG Hi se realizeazG frotiul;
- se eticheteazG sau se scrie numele cu mar/er;
- se transportG lama la laborator.
cu tamponul de exudat cu ti6a metalic# subtire i mediu de transport
- se preleveazG pe tampon secreia uretralG spontanG sau provocatG prin
presiunea blJndG asupra meatului uretral;
- dacG nu apare scurgere spontanG, se prinde penisul Kntre degetul medius i
inelar iar cu degetul mare si indexul se deschide meatul urinar. 1n afara
excitatiei sexuale i a miciunii recente meatul urinar nu trebuie sG conina
fluid vizibil. DacG Kn afara acestor douG condiii, meatul prezintG urme de
fluid, acestea se preleveazG pe tampon;
- Kn cazul Kn care, la nivelul meatului urinar, se observa fluide, dupG stergerea
cu tamponul, se amprenteazG meatul pe . lame de microscop terse, Kn
prealabil, cu alcool i uscate. +e aceste lame se scrie cu creion negru sau
mar/er numele pacientului si se lipeste o eticheta - cod de bare
corespunzGtoare cererii i tamponului cu produs. 7amele se lasG la uscat Kn
loc ferit de curenti de aer. %e trimit la laborator Kmpreuna cu tamponul;
- dacG nu se poate face prelevare la nivelul meatului, se recolteazG
intrauretral cu tamponul;
- pacientul este asezat Kn pozitie decubit i se atentioneazG cG recoltarea
prevede o manevrG neplGcutG. &amponul se introduce Kn uretrG, blJnd, cu
micGri fine de rotaie pJnG la o adJncime de cca . cm;
- la retragere se imprimG tamponului tot micGri de rotaie. Acest prim tampon
se descarcG pe douG lame de microscop pe care se scrie cu creionul sau
mar/erul numele pacientului i se lipesc etichete?cod de bare
corespunzGtoare cererii si tamponului pentru culturG;
- se repeta recoltarea cu un al doilea tampon, de data aceasta pGtrunzJndu-se
intrauretral cu cca 3 cm mai adJnc decat cu primul tampon;
- atJt pe tubul cu tampon, lame cJt i pe cerere se lipete acelai cod de bare.
(eorganizarea locului de munc#
- se flambeazG ansa de platinG KncepJnd de la tiG cGtre fir
- se colectezG materialele
- se KndepGrteazG mGnuHile
- se spalG mJinile
RECOLTAREA DE SECRETIE VAGINAL/COL
+entru examenul bacteriologic al secreiei vaginale sau al secreiei de col
uterin, se recomandG, pentru o mai bunG orientare i interpretare a produsului,
recoltarea tandemului" lame pentru examenul citobacteriologic i tampon pentru
culturG.
'ateriale necesare
- valve ginecologice (pereche);
- tampon de exudat cu mediu de transport;
- lame de sticlG;
- comprese sterile;
- pense sterile;
- mGnui;
- container pentru deeuri medicale;
- recipiente cu soluii dezinfectante pentru instrumentar medical.
'od de recoltare
- recoltarea se efectueaza pe masa ginecologicG de cGtre personal instruit de
medicul specialist;
- se verificG dacG pacienta Kndeplinete condiiile de pregGtire pentru
efectuarea examenului din secreii genitale (toaleta organelor genitale
externe;
- se invitG pacienta sG se aeze pe masa ginecologicG cJt mai comod i relaxat;
- se atenioneazG asupra faptului ca valvele fiind metalice pot produce o
uoara senzaie de discomfort;
- se introduc valvele pe rJnd, KntJi valva posterioarG, apoi valva
anterioara i se depGrteaza pereii vaginului pentru a se exprima colul uterin
Kntre cele douG valve;
$entru examen citobacteriologic si cultura din secretia vaginala
- se solicita autorul KncG al unei persoane care sG inG valvele%
- pe valva posterioarG se preleveazG o cantitate de secreie din fundul de sac
vaginal%
- persoana care recolteazG introduce cu griG tamponul de exudat pe valva
posterioarG i recolteazG o micG cantitate din secreia vaginalG exprimatG pe
aceasta; retrage tamponul%
- se extrage valva si se deverseazG secreia la unul din capetele unei lame de
microscop (stearsa Kn prealabil cu alcool i uscatG)%
- peste lama cu produs se suprapune o a doua lamG si se executG un frotiu cu
o micare energica de alunecare pe axul lung al celor douG lame. %ecretia
astfel Kntinsa trebuie sG fie uniformG pe cele douG lame, subtire si sG cuprindG
cca 5?4 din lungime;
- cele doua lame se lasa la uscat la loc ferit de curenti de aer cald sau
umezeala.
-entru examenul citobacteriologic i cultura din secreia de col
- persoana care recolteazG, sterge cu o compresG sterilG exocolul
KndepGrtJnd secreia vaginalG de pe suprafaa acestuia;
- cu un tampon de exudat se pGtrunde cca 3.4 cm Kn endocol i se imprimG
mcGri de rotaie completG, insistJnd pentru o bunG tergere a mucoasei;
- tamponul se descarcG prin micGri de rotaie pe douG lame de microscop;
lamele se lasG sG se usuce%
- pentru culturG se Kntroduce un al doilea tampon la cca . cm Kn colul
uterin imprimJndu-se micGri de rotaie pentru tergerea mucoasei
endocolului;
- la sfJritul recoltGrii valvele se pun Kn containerul cu soluie dezinfectantG
pentru instrumentar; compresele sterile se aruncG Kn containerul de deeuri
medicale;
- pe lame si pe tamponul de exudat se lipesc etichete ?cod de bare identic cu
cea lipita pe cerere sau pe alte recipiente de recolta din aceeasi zi la acelasi
pacient;
- daca la aceeasi pacienta se recomanda si examenul Labes +apanicolau,
recoltarea si inscriptionarea lamelor se efectueaza conform cu protocolul de
recoltare al laboratorului de anatomie patologica, iar solicitarea analizei se
efectueza pe formularul tip de -erere de analize de anatomie patologica.
CAPITOLUL IV
NGRI1IRI SPECIFICE ACORDATE PACIENTULUI CU SIFILIS
%copul spitalizGrii bolnavului Kn maoritatea cazurilor este vindecarea. +entru
a realiza acest lucru lucru trebuie create condiIii prielnice necesare ridicGrii forIei
de apGrare Hi regenerare a organismului Hi scoaterea lui de sub eventualele influenIe
nocive ale mediului KnconurGtor.
>uncIiile Kntregului organism sunt controlate Hi diriate de scoarIa cerebralG.
!xcitaIiile din mediul KnconurGtor, pot acIiona asupra %0-, atJt prin numGrul cJt
Hi prin calitatea lor, ceea ce duce la suprasolicitarea Hi epuizarea celulelor corticale.
INTERNAREA bolnavului Kn spital se face pe baza biletului de trimitere
de la medicul de familie cu exepIia urgenIelor care necesita asistenIG medicalG
promtG, urmJnd ca documentele sG fie prezentate ulterior.
Mn tria se KntocmeHte foia de observaIie, iar bolnavul este Knregistrat Kn
registrul de internare. +acientul este examinat Kn cabinetul de consultaIii de
cGtremedicul de gardG, asistenta trebuind sG asigure condiIiile optime de mediu.
Lolnavul nu trebuie sG stea complet dezvelit Kn timpul nici unei examinGri,
dezvelirea parIialG a suprafeIelor de examinat prin tragerea Hi rGsucirea cGmGHii la
gJtul bolnavlui spre exemplu, nu trebuie practicatG deoarece, astfel se pot ascunde
o serie de semne importante. DupG terminarea examenului clinic, bolnavul trebuie
KmbrGcat Kn piamaua de spital, KmbrGcarea Hi dezbrGcarea fiind efectuate cu foarte
mult tact Hi fineIe, pentru a nu provoca dureri. @ainele vor fi Knmagazinate pe toatG
perioada internGrii Hi dacG este cazul, bolnavul va fi KmbGiat Hi eventual deparazitat.
)a sosirea 3n sec%ie, bolnavul va fi preluat Hi condus la pat. %e recomandG
selectarea pacienIilor pe saloane, evitJndu-se contactul nou internaIilor cu cei care
au avut o evoluIie dificilG, gravG sau cu muribunzii.
PROCESUL DE NGRI1IRE reprezintG un set de acIiuni prin care se
asigurG pacientului condiIii optime pe perioada spitalizGrii. !tapele procesului de
nursing sunt"
- culegerea de date;
- analiza Hi interpretarea datelor;
- planificarea Kngriirilor;
- aplicarea Kngriirilor;
- evaluarea.
Culegerea de date & este etapa iniIialG a procesului de Kngriire Hi reuneHte
toate informaIiile necesare Kngriirii pacientului. %e Kncepe de la internare, odatG cu
primul contact cu bolnavul, foarte importantG pentru obIinerea acceptului Hi
colaborGrii acestuia. Asistenta medicalG trebuie sG-i creeze pacientului imaginea
unei persoane competente care contribuie la Kngriirea sa.
"naliza 7i interpretarea datelor presupune examinarea datelor, clasificarea
lor Kn independente Hi dependente, stabilirea problemelor Hi a prioritGIilor de
Kngriire, identificarea cauzelor sau a surselor de dificultate.
-lanificarea 3ngri6irilor se face prin stabilirea unui plan de acIiune, a
etapelor Hi miloacelor ce se impun Kn Kngriire, adicG organizarea Kngriirilor
conform unei strategii bine definite, tKnJnd cont Kn mod deosebit de Kngriirile Hi
tratamentele prescrise de medic.
0mplementarea sau aplicarea 3ngri6irilor constintuie momentul realizGrii
intervenIiilor.
%copul este aducerea pacientului Kntr-o stare optimG de independenIG, de
satisfacere a nevoilor.
Evaluarea constituie aprecierea muncii asistentei medicale Kn funcIie de
rezultatele obIinute. %e face dupG o anumitG perioadG, Kn general un obiectiv indicG
Kn ce ritm trebuie facutG evaluarea.
1. CULEGEREA DATELOR N SIFILIS
a. circumstan%e de apari%ie4
- persoane cu orar neregulat de viaIG, exces de alcool;
#. manifest#ri de dependen%# semne 7i simptome)4
2. ANALIZA $I INTERPRETAREA DATELOR BOLNAVULUI CU
BOAL HEMOROIDAL
a. evaluarea caracterului 'i severit"ii durerii%
#. evaluarea stilului de via" 'i o#iceiurilor alimentare%
c. evaluarea posi#ilelor complicaii!
tromboza hemoroidalG;
strangularea nodulului hemoroidal cu gangrena Hi necroza Iesutului
hemoroidal prolabat cu infecIia secundarG a Iesuturilor periano-
rectale.
d. problemele pacientului
- disconfort cauzat de durere;
- anxietate;
- alterarea eliminGrii fecale;
- alterarea alimentaIiei.
3. PLANIFICAREA NGRI1IRILOR (OBIECTIVE TERAPEUTICE)
pacientul sG prezinte stare de confort fizic Hi psihic;
pacientul sG poatG comunica la nivel afectiv, senzorial Hi intelectual
corespunzGtor vJrstei;
pacientul sG prezinte o temperaturG Kn limite normale;
pacientul sG se poatG deplasa singur;
pacientul sG poatG evita cGderile Hi accidentGrile;
pacientul sG prezinte o igienG corespunzGtoare pe toatG perioada
spitalizGrii;
pacientul sG prezinte un somn liniHtit, odihnitor, conform nevoilor
organismului;
pacientul sG beneficieze de confortul necesar pe toatG durata
spitalizGrii;
pacientul sG se alimenteze Hi hidrateze corespunzGtor;
pacientul sG fie echilibrat hidroelectrolitic;
pacientul sG beneficieze de condiIii optime de Kngriire;
4. APLICAREA INTERVENTIILOR
A. Interven(ii delegate:
a. =olul asistentei medicale este de a administra tratamentul medicamentos
indicat de medic ;
- se va respecta ritmul Hi modul de administrare;
- va respecta medicamentul prescris;
- va respecta odihna pacientului.
b. Asistenta"
- recolteazG produsele biologice indicate de medic"
sJnge; urinG; materii fecale.
B. Interven(ii autonome
"sigurarea condi%iilor de spitalizare
Lolnavii , trebuie spitalizaIi Kn rezerve sau Kn saloane mici de .-5 paturi, Kn condiIii de perfectG curGIenie, cuprinzJnd numai
mobilierul strict necesar. %aloanele trebuie sG fie luminoase Hi cu o ventilaIie ireproHabilG, pentru a se putea realiza o aeraIie permanentG. +atul
trebuie sG asigure bolnavului o odihnG perfectG sG fie prevGzut cu somiere reglabile pentru a se evita
poziIiile forIate; Asistenta explicG pacientului ca cea mai bunG poziIie pe care trebuie sG o adopte Kn pat este cu picioarele mult
mai sus ca restul corpului. %e vor KnlGtura toIi excitanIii" auditivi, vizuali, olfactivi sau gustativi cu efecte negative asupra sistemului nervos.
"sigurarea lini7tei
+ersonalul secIiei trebuie sG evite discuIiile Kn saloane Hi pe coridoarele
secIiei. -onvorbirile vor fi duse cu voci scGzute, dar Kn aHa fel KncJt ca sG audG Hi
bolnavul, pentru a nu crede cG i se ascunde gravitatea bolii sale.
"sigurarea igienei
%e va asigura lenerie curatG Hi uscatG de corp Hi de pat, va efectua toaleta
parIialG a bolnavului, va schimba leneria ori de cJte ori este nevoie, va urmGri sa
nu aparG complicaIii. +acienIii Kn vJrstG, care se aflG Kn stare gravG, vor fi serviIi la pat cu toate cele de necesare.
DacG are incontinenIG urinarG sau de materii fecale, asistenta ii va schimba cJt mai des leneria. %e va avea griG ca atJt bazinetul cJt Hi urinarul sG
fie dezinfectate Hi de uz propriu. +erioada de spitalizare pentru unii bolnavi, trebuie de multe ori prelungitG, pJnG dispar toate simptomele bolii.
1n aceastG perioadG, mulIi bolnavi KHi pierd calmul; de aceea asistenta medicalG trebuie sG le explice la fiecare necesitatea perioadei de spitalizare,
sG lGmureascG atJt pacientul cJt Hi familia de necesitatea spitalizGrii.
0egliarea igienei corporale scade capacitatea funcIionalG a pielei Hi reduce posibilitatea de apGrare Hi regenerare a organismului.
Lolnavii obiHnuiIi cu igiena corporalG se spalG singuri sau sunt autaIi de personal la spGlarea corpului, toaleta cavitGIii bucale,
KntreIinerea pGrului, schimbarea leneriei de noapte cu lenerie proaspGtG de zi.
Laia pe regiuni se efectueazG ori de cJte ori este nevoie Kn cazul bolnavilor
imobilizaIi la pat. Laia generalG la cadG se efectueazG de 3-. ori pe sGptGmJnG.
Laia se efectueazG KncepJnd cu spGlarea extremitGIilor, cefalice, apoi trunchi,
membre superioare, membre inferioare, regiunea perinealG cu organe genitale,
KndepGrtarea celulelor moarte se efectueazG dupG Knmuierea cu apG Hi sGpun. DupG
clGtirea finalG, se va efectua spGlatul dinIilor, apoi tGierea unghiilor, uscarea prin
tamponare a conductului auditiv extern.
Comunicarea
%epararea de familie, scoaterea din mediul de viatG pot induce pacientului o
stare de anxietate, de teamG. Acestea se adaugG la neliniHtea produsG de boala.
Asistenta medicalG trebuie sG Kncuraeze bolnavul sG-Hi exprime nevoile, neliniHtile,
sG-Hi exteriorizeze sentimentele, explicJndu-i cG ea poate fi de un real spriin moral
conform dorinIelor pacientului.
>oarte importantG este reintegrarea pacientului Kn societate cu recuperarea
completG. Acest lucru trebuie avut Kn vedere Knca de la internarea Kn spital urmGrind
ca pacientul sG-Hi pGstreze sau recJHtige independenIa tuturor funcIiilor sale
corporale.
"limenta%ia
=egimul dietetic al bolnavului trebuie astfel ales KncJt sG satisfacG atJt
necesitGIile cantitative cJt Hi pe cele calitative ale organismului.
$ alimentaIie cu mai puIine preparate si semipreparate, mai multe fructe si
legume naturale, nepreparate, va determina un tranzit intestinal normal, ceea ce va
duce la ferirea pacientului de constipaIie.
AlimentaIia trebuie sG cuprindG toate principiile alimentare Hi sG fie bogatG Kn vitamine, minerale, sG conIinG o cantitate mai micG de
grGsimi, mai ales Kn cursul perioadei febrile. ,edicaIia corespunzGtoare, vitaminizarea, completeazG procedeele aplicate pentru susIinerea forIelor
de apGrare a organismului.