SCOALA TEHNICA POSTLICEALAHENRI COANDASTEI SPECIALIZAREA :ASISTENT MEDICAL GENERALIST DOMENIU:SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA

LUCRARE DE DIPLOMA

Coordonator:BANCIU LAURA, ASISTENT MEDICAL PRINCIPAL

Absolvent:VAIDA COSMINA

STEI-2012

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU SIFILIS

CUPRINS

INTRODUCERE .......................................................................pag4 CAPITOLUL I-Anatomia organelor genitale............................ pag5 1.1Organele genitale feminine ...................................................pag5 1.2 Organele genitale masculine................................................ pag6 CAPITOLUL II-Sifilisul aspecte generale.............................. pag8 2.1Definitie.Cauze .Mod de transmitere.................................... pag8 2.2Simptome.............................................................................. pag9 2.3Mecanism fiziopatogenetic ...................................................pag11 2.4Investigatii............................................................................. pag12 2.5Tratament ..............................................................................pag13 2.6Profilaxia ...............................................................................pag13 CAPITOLUL III-Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientilor cu sifilis .....................................................................................................pag15 CAPITOLUL IV-Studiu de caz ..................................................pag19 CAZ I.......................................................................................... pag19 CAZ II ........................................................................................pag25 CAZ III....................................................................................... pag30 CONCLUZII.............................................................................. pag36 BIBLIOGRAFIE........................................................................ pag38

INTRODUCERE

Cu toii contractm diferite boli intr-un moment sau altul al vieii, din cauza neglijenei noastre sau a altora : rceli, guturai, pojar, etc. Infeciile cu Transmitere Sexual, spre deosebire de primele, reprezinta urmarea neglijenei noastre ... i nu numai. Iniial expresia "boal veneric" desemna att infecia sifilitic ct si cea gonoreic, considerate ca fiind o singur afeciune. n timp s -a descoperit c sunt dou afeciuni diferite i s-au descoperit i alte boli (peste 20) ce pot fi transmise pe cale sexual. Infeciile cu Transmitere Sexual (ITS) sunt afeciuni ale cror ageni patogeni se transmit prin contactul direct cu zona infectat sau prin fluidele infectate ale corpului - secreii vaginale, sperm, snge. Termenul este folosit pentru a desemna afeciunile infecioase transmise, in principal, prin act sexual vaginal, oral sau anal i ale cror simptome se localizeaz, n special, n zona genital. Spun c sunt transmise "n principal" prin act sexual fiindc pot fi transmise, dar ntr-o msur mai mic, i pe alte ci - contactul cu zona infectat, contactul cu obiecte infectate sau de la mam la ft i spun c simptomele se localizeaz "n special" n zona genital fiindc pot fi localizate i n alte zone cum ar fi zona bucal, gtul, ochii. Sifilisul (luesul), una dintre cele mai grave boli venerice este o boala complex cu evoluie cronic i cu complicaii foarte grave, mergnd pn la moarte. In trecut a fcut foarte multe victime,dar la ora actual se poate trata si vindeca. Oricum, este de preferat s nu o contractezi.

CAPITOLUL I ANATOMIA ORGANELOR GENITALE

1.1 Organele genitale feminine Aparatul genital (reproducator) feminin este format din gonada feminina ovarul, ca si organ principal si calea gonorifica (calea genitala) formata din: trompe uterine, uter, vagin, col uterin (cervix) si vulva. 1 Ovar :Este o glanda feminina,un organ pereche situat de o parte si de alta a cavitatii pelvine.Este format din doua glande de forma unui sambure de migdala cu o lungime de aproximativ 4 cm si o latime de 2,5 cm, grosime 1cm si greutate aproximativ 8g.Sunt fixate la un capat de uter si la celalalt de pavilionul trompei uterine. Uterul (miometru) .Este un organ nepereche situat median in bazin intre vezica urinara si rect. Uterul in interior are o cavitate sub forma de para rasturnata, captusita cu o mucoasa (endometrul). portiuni: corpul, istmul si colul. Trompele uterine 2 tuburi flexibile cu o lungime de 10 12 centimetri si de grosimea unui fir de par. Cervixul (Colul uterin) este o zona ingustata de trecere catre vagin, situata in partea inferioara a uterului, care se inchide in timpul sarcinii. Vaginul Cavitate flexibila turtita anteroposterior cu o lungime cuprinsa intre 8 si 12 centimetri si o largime de aproximativ 2,5 centimetri, Este format din trei

.Nitescu V.- Obstretica ginecologie,editura RA Bucuresti 1996

care face legatura intre uter si partea externa a organului genital feminin (vulva). Vulva - reprezint partea extern a organelor genitale feminine. In perioada de pubertate, vulva sufera importante transformari, sub actiunea hornomilor. Aceste transformari constau in: cretere, pigmentarea mai nchis a regiunii, creterea prului pubian i dezvoltarea clitorisului i a labiilor. Vulva este formata din:Pubisul (muntele lui Venus, Labiile mari ,Labiile mici , Glandele Bartholine (Glandulae vestibulares majores) ,Meatul urinar , Intrarea vaginului ,Clitoris Himenul tesut care inchide partial

intrarea vaginului,la femeile care nu au avut niciodata contact sexual.2 1.2. Organele genitale masculine Organele genitale masculine formeaz un sistem de transport al spermei. Ele se limiteaz la dou testicule aezate n scrot, cu canale excretoare (epidim i canale deferente), glande secretoare i penis. Testiculele, situate la exteriorul cavitii abdominale, sunt protejate de scrot, un fel de sac aezat n spatele penisului i considerat a fi o continuare a cavitii abdominale. Pielea este ncreit, de culoare brun i lipsit de pilozitate. Sub aceast piele se gsete un strat de esut muscular neted strbtut de fibre conjunctive denumite dartos, apoi un strat de esut muscular striat strbtut de asemenea de fibre conjunctive, denumit cremaster. Muchii netezi se contract involuntar, iar muchii striai se contract voluntar i involuntar. Aceste trei straturi de esuturi protejeaz deci testiculele. Testiculul stng este de obicei suspendat mai jos dect cel drept n scrot.

GHEORGHINA A.;LEMENTE I.;RADULESCU I.-Manual de obstretica ginecologie,Ed.Medicala 1975

Testiculele sunt alctuite din mai multe tubulee seminifere rsucite n jurul lor. Aceste tubulee se adun pentru a forma, n partea lor superioar, un singur tub rsucit numit epididim. Epididimul se continu cu canalul deferent, tub lung ce ajunge din scrot la canalele ejaculatoare, dup ce n prealabil se nfaoar n jurul vezicii. Cele dou canale ejaculatoare sunt scurte i se deschid n uretr. Penisul este format din dou pri: esutul erectil (corp cavernos i spongios) i glandul (extremitatea conic). Glandul este acoperit de un pliu cutanat numit prepu ce este eliminat prin circumcizie.

CAPITOLUL II SIFILISUL-ASPECTE GENERALE

2.1Definitie,Cauze si Mod de transmitere Sifilisul este o boala/infectie cu transmitere sexuala, care netratata poate produce complicatii majore. Infectia are perioade alternative de activitate si inactivitate (perioade de latenta). Simptomele apar in timpul perioadelor de activitate; in perioadele de latenta nu exista nici un simptom, dar pacientul este infectat in continuare. Oricine vine in contact cu o persoana infectata cu sifilis se poate imbolnavi. Nu este necesar contactul sexual pentru a fi transmisa infectia, aceasta se poate realiza si prin simplul contact cu gura, rectul sau organele genitale ale unei persoane infectate. Cauze Sifilisul este o infectie produsa de bacteria numita Treponema pallidum. Mod de transmitere Transmiterea bacteriei se realizeaza de obicei in timpul contactului sexual vaginal, anal sau oral. Bacteria care determina sifilisul este transmisa de la o persoana la alta prin contactul direct cu: - leziunea deschisa (sancru) care apare in timpul stadiului primar - membrane mucoase sau alte tipuri de leziuni, care apar in timpul stadiului secundar si uneori in cadrul sifilisului latent. Leziunile apar de obicei la nivelul organelor genitale externe, vaginului, anusului sau rectului. Leziunile pot uneori apare pe buze sau in jurul buzelor. Bacteria patrunde in organism, de obicei prin membranele mucoase, cel mai frecvent prin cele din jurul organelor genitale si cailor urinare. Rareori bacteria patrunde in organism prin solutii de continuitate ale
8

tegumentelor, cum sunt de exemplu taieturile, sau prin sarut, daca persoana infectata are o leziune la nivelul gurii sau buzelor. Sifilisul se mai poate transmite si prin folosirea unui ac anterior folosit pentru/de o persoana infectata. O alta cale de transmitere este prin transfuziile de sange, dar aceasta cale este foarte rar intalnita, deoarece sangele recoltat pentru transfuzii este testat pentru bolile cu transmitere sexuala si bacteria care produce sifilisul nu rezista mai mult de 24-48 de ore in conditiile in care este stocat sangele pentru transfuzii. In cazul femeilor gravide si infectate cu sifilis, bacteria poate traversa placenta si infecta fatul in orice moment al sarcinii sau al nasterii (sifilis congenital). Sifilisul nu se transmite prin contactul intamplator cu scaunele de toaleta, clantele usilor, prin apa din piscine, cazi de baie, prin haine sau prin vesela. O infectie cu Treponema pallidum in trecut, nu ofera protectie individului pentru o noua infectie, desi, in rare cazuri, poate apare o rezistenta fata de boala care protejeaza individul fata de o noua infectie. 2.2Simptome Sifilisul are o evolutie in patru stadii, fiecare stadiu avand simptome aparte. A.Sifilisul primar :In cadrul stadiului primar un sancru, de obicei nedureros, apare la locul de patrundere al bacteriei in corp. Acesta apare de obicei in 3 saptamani de la expunere (limitele intervalului sunt de 10-90 zile). Persoana infectata este foarte contagioasa in timpul stadiului primar. La barbati sancrul apare frecvent in regiunea genitala, de obicei dar nu intotdeauna, pe penis. Aceste leziuni sunt de obicei nedureroase. La femei sancrul poate apare la nivelul organelor genitale externe sau interne. Sancrul poate trece neobservat atunci cand apare la nivelul vaginului sau a partii inferioare a uterului (cervix) deoarece sunt nedureroase si greu de vizualizat.
9

Cresterea in volum a limfo-ganglionilor (adenopatia) apare de obicei in apropierea zonei unde se gaseste sancrul. Sancrul poate apare si alte parti ale corpului. Cand se intampla acest lucru, sancrul este de obicei inflamat si produce puroi. Sancrul dureaza 28-42 de zile, dupa care se vindeca fara tratament, lasand o cicatrice subtire. Vindecarea sancrului nu inseamna ca persoana respectiva s-a vindecat sau ca nu mai este contagioasa. B.Sifilisul secundar:Sifilisul secundar este caracterizat de o eruptie, care apare la 4-10 saptamani dupa aparitia sancrului, uneori inainte ca acesta sa se fi vindecat. Pot apare si alte simptome care arata ca infectia s-a raspandit in organism. Persoana respectiva este foarte contagioasa in stadiul al doilea al sifilisului. Eruptia apare pe intreg corpul si include palmele si plantele. Leziunile au o culoare rosu-maroniu, sunt mici, elevate sau nu, si au mai putin de 2 cm. Acestea pot fi confundate cu alte leziuni tegumentare. Leziuni deschise, mici, pot fi prezente la nivelul mucoaselor. Aceste leziuni pot contine puroi. Leziunile umede au un aspect aparte, fiind numite "condiloma lata". La persoanele cu pielea inchisa la culoare, leziunile pot avea o culoare mai deschisa decat pielea din jur. Eruptia se videca fara tratament si fara a lasa cicatrici in 2 pana la 12 saptamani. Dupa vindecare pielea poate ramane usor decolorata. Vindecarea eruptiei nu inseamna ca persoana respectiva s-a vindecat sau ca nu mai este contagioasa. C.Sifilisul latent (ascuns):In lipsa tratamentului, o persoana infectata cu sifilis va ajunge in stadiul latent (ascuns) al bolii. Stadiul latent apare la un an dupa debutul infectiei. Dupa ce eruptia din stadiul doi dispare, persoana infectata va fi asimptomatica pentru un timp (perioada latenta). Perioada latenta poate fi de un an, dar se poate intinde intre 5 si 40 de ani. De obicei, in acest stadiu, un diagnostic corect poate fi pus numai pe baza analizelor de sange, istoricului bolii sau nasterii unui copil cusifilis congenital. O persoana
10

este contagioasa in prima parte a stadiului latent si poate fi contagioasa in a doua parte a acestui interval. D.Sifilisul tertiar (stadiul tarziu)Acesta este cel mai distructiv stadiu al bolii. El poate debuta la un an dupa infectie sau in orice moment al vietii unei persoane infectate cu sifilis si care nu este tratata. O persoana infectata cu sifilis, poate sa nu ajunga niciodata in stadiul tertiar. In cadrul acestui stadiu, boala poate produce afectiuni grave ale vaselor de sange si inimii, tulburari mentale, orbire, afectiuni ale sistemului nervos si chiar moartea. Simptomele sifilisului tertiar depind de complicatiile care apar. E.Sifilisul congenital: se refera la boala transmisa de catre mama copilului, in timpul sarcinii sau nasterii. Se recomanda ca fiecare femeie insarcinata sa fie testata pentru sifilis, din cauza consecintelor severe ale bolii asupra fatului. Simptomele sifilisului congenital includ:- rinoree (scurgeri de secretii din cavitatea nazala) apoasa, inalt contagioasa- inflamatie dureroasa a periostului (stratul extern al osului)- eruptie contagioasa, ce apare frecvent la nivelul plantelor si palmelor- anemie (scaderea numarului de hematii)cresterea in volum a ficatului si splinei (hepato-splenomegalie)- cresterea in volum a ganglionilor limfatici (adenopatii)- retard in crestere si dezvoltare. Pentru ca exista si alte boli cu simptome asemanatoare, diagnosticul corect este important in tratament. 2.3Mecanism fiziopatogenetic La circa trei saptamani (desi intervalul se intinde intre 10 si 90 de zile) dupa infectie, apare o leziune (sancru) care este de obicei nedureroasa, la nivelul
11

organelor genitale. De obicei, sancrul se vindeca fara tratament in 28-42 de zile. Acest stadiu poarta denumirea de sifilis primar. Daca nu este tratat se ajunge la stadiul al doilea (sifilis secundar). In acest stadiu apare o eruptie la aproximativ 2 luni dupa aparitia sancrului, care dispare fara tratament in 1-2 saptamani. Dupa disparitia eruptiei, persoana infectata poate avea o perioada asimptomatica. Aceasta poarta denumirea de sifilis latent.

Desi simptomele dispar, bacteria ce produce sifilisul ramane in organism si ataca organele interne. Perioada latenta poate fi de un an, intervalul mediu fiind de 5 pana la 20 de ani. Persoana infectata este contagioasa in timpul sifilisului primar, secundar si a primei parti a stadiului latent. In acest timp, simptomele caracteristice sifilisului secundar pot reapare de mai multe ori (recaderi). Daca nu este diagnosticat si tratat, se poate ajunge in stadiu de sifilis tertiar, care este cel mai distructiv stadiu al bolii. In cadrul acestui stadiu, boala poate produce afectiuni ale vaselor de sange si inimii, boli mentale (inclusiv dementa), orbire, afectiuni ale sistemului nervos si chiar moartea. Sifilisul tertiar poate debuta la un an dupa infectie sau in orice moment al vietii unei persoane infectate cu sifilis si care nu este tratata. Aproximativ o treime din persoanele infectate dezvolta complicatiile sifilisului tertiar. 2.4Investigatii Primul pas in diagnosticul sifilisului este un istoric amanuntit al simptomelor si al activitatii sexuale si examenul obiectiv. Diagnosticul de sifilis este confirmat prin teste de sange. Acestea sunt necesare mai ales daca nu sunt prezente leziunile caracteristice. Daca leziunile sunt prezente, lichidul din una din ele este examinat la microscop, pentru a evidentia bacteriile care
12

produc boala (examinare pe camp intunecat). O examinare atenta a pielii si cavitatii bucale, este realizata pentru a cauta existenta unei eruptii sau a altor modificari. In cazul femeilor, este necesar un examen ginecologic pentru a cauta semne de sifilis. Sunt cautate leziuni anormale ale vaginului, vulvei, labiilor, ariei genitale. Aceste leziuni apar in cadrul sifilisului primar. 2.5Tratament Tratamentul prompt al sifilisului este necesar pentru a vindeca infectia, a preveni complicatiile si transmiterea la alte persoane. Antibioticele sunt tratamentul eficient in orice stadiu. Tratamentul antibiotic nu poate vindeca complicatiile deja aparute, insa poate preveni instalarea unor noi complicatii. Dupa tratament sunt necesare teste in dinamica, pentru a fi sigur ca tratamentul a avut succes. Partenerii de viata expusi, trebuie sa fie examinati, testati si tratati. Penicilina este antibioticul preferat pentru tratamentul sifilisului. Desi penicilina este tratamentul standard pentru neuro-sifilis, sifilis congenital sau pentru sifilisul dobandit sau detectat in timpul sarcinii, alte antibiotice cum ar ficeftriaxona, pot fi luate in considerare. Daca pacientul este alergic la penicilina, tratamentul este posibil, dar medicul specialist trebuie sa aleaga cea mai buna optiune de tratament. 2.6Profilaxia cuprinde: - contacte sexuale protejate: este recomandat ca numarul de parteneri sexuali sa nu fie mare si atunci cand partenerul este implicat in comportamente sexuale cu risc, sa se foloseasca prezervativul - folosirea corecta a prezervativului: trebuie verificata data expirarii prezervativului inaintea folosirii; prezervativul se aplica pe penisul in erectie inainte de inceperea contactului sexual si se indeparteaza apasand la baza prezervativului (langa linia de insertie a parului pubian); prezervativul
13

trebuie indepartat la sfarsitul contactului sexual, cand penisul se afla inca in erectie - cumpararea de prezervative care intrunesc standardele de siguranta: acestea trebuie pastrate in ambalaj pana in momentul folosirii

- folosirea diafragmei (prezervativul pentru femei): aceasta este un tub de plastic, moale, inchis la un capat, care poate fi inserat in vagin cu maxim 8 ore inainte de contactul sexual; nu se foloseste simultan cu prezervativul obisnuit.

14

CAPITOLUL III

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIRE PACIENTILOR CU SIFILIS

Rolul asistentei medicale const n a ajuta persoana bolnav sau sntoas s-i ctige sntatea ( sau s o asiste n ultimele sale clipe) prin ndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi ndeplinit singur dac ar fi avut voina sau cunotinele necesare". Asistenta medical trebuie s ndeplineasc aceste funcii, a ngriji astfel bolnavul s-i rectige independena ct mai repede posibil. Va ajuta bolnavul s respecte prescripiile terapeutice ale medicului. Unii pot considera foarte limitat acest rol al asistentei medicale de a suplini la bolnav ceea ce-i lipsete pentru a fi complet ntreg sau independent din cauza slbiciunii fizice, a lipsei de voin sau de cunotin. Cu ct ne gndim mai mult , cu att rolul asistentei medicale este mai complex. Asistentele medicale trebuie s neleag foarte bine ceea ce vrea pacientul i care sunt nevoile sale pentru a se menine n via i pentru a -i ctiga existena. Ea va fi pentru un timp : contiina celui lipsit de cunotin, dorina de a tri pentru cel ce a gndit la suicid, membru pentru cel cruia i -a fost amputat, ochiul pentru cel ce a orbit, mijlocul de locomoie pentru copil,cunotine i ncredere pentru mama tnr, vocea celor prea slabi pentru a se putea exprima". Rolul ei este cu totul aparte deoarece fiind n locul unde este nevoie de ea, poate drui dragoste celor suferinzi. De mai multe ori, un zmbet, o vorb bun o ascultare sunt mult mai benefice dect un tratament complex.
15

In unitile sanitare, n general se trateaz suferina fizic, nepunndu-se mare pre pe cea sufleteasc. Oamenii sunt nite fiine minunate, de aceea trebuie tratai ca atare. Ei merit toat atenia noastr i tot efortul nostru trebuie ndreptat spre a-i aduce la starea de bine. Viaa oricrui cetean poate fi ameninat la un moment dat, de o suferin aprut brusc, care-1 aduce ntr-o situaie critic acut ce trebuie rezolvat de serviciul sanitar cu promptitudine i deosebit competen. Asistenta medico-chirurgical solicit zi i noapte corpul sanitar. Eficiena asistenei de urgen impune o munc dus n echip, pentru a fi eficient, cere din partea fiecruia mult druire, dar n acelai timp mult responsabilitate. Spiritul acestei responsabiliti cere la rndul ei contiin i competen profesional, care s asigure pentru bolnavul de urgen,a crui via este ameninat a se sfri uneori n cteva zile, dar i n cteva ore sau minute chiar, aplicarea imediat a tuturor msurilor terapeutice care s nlture cauzele care se opun supravieuirii. Competena corpului sanitar, pus n valoare de o bun organizare i dotare a asistenei de urgen, impune, din partea medicilor i a cadrelor medii, o continu pregtire i perfecionare. Asistenta medical i ndreapt atenia asupra bolnavilor, ele au responsabilitatea de a crea un mijloc psihic, social i spiritual favorabil vindecrii i se strduiesc prin pregtire i exemple s previn bolile i s promoveze sntatea. Asistentele sunt n serviciul sntii individului, al familiei i al societii, ele coordonndu-i aciunile mpreun cu membrii altor profesii din echipa sanitar. A servi umanitatea este funcia esenial a asistentelor i motivul profesiei lor.
16

Exerciiul profesiei este bazat pe nevoile omului, n consecin el nu poate fi limitat nici de consideraie naional, de ras, de credin, de culoare i nici de consideraii de ordin politic sau social. Principiile fundamentale sunt credina n libertile eseniale ale omului i respectul pentru viaa uman. Profesia recunoate c un cod internaional nu poate s ia n consideraie, n detaliu tot ceea ce nseamn comportamentul individual i social al asistentelor condiionat n caz cert de convingeri i preri personale. Asistenta are trei responsabiliti principale:pstrarea vieii;alinarea suferinei;promovarea sntii. n atenia pe care ea o acord i n exerciiul profesiei sale, asistenta trebuie ca n tot acest timp s menin cel mai nalt grad calitativ. Trebuie s vegheze constant la meninerea unui nivel ridicat al cunoaterii sale teoretice i tehnice. Asistenta trebuie s respecte convingerile religioase ale pacientului. Ea este legat strict de secretul profesional. Contient de ntinderea responsabilitilor sale, asistenta n cunotina limitelor, nu recomand i nu execut un tratament fr prescripie medical, iar n caz urgent i ntr-o eventualitate face raport medicului pn la cel mai mic detaliu. Asistenta are obligaia de a executa prescripiile medicului cu inteligen i loialitate. Asistenta trebuie s stimuleze i s ncurajeze ncrederea fa de medic i de ceilali membrii ai echipei sanitare. Ea trebuie s coopereze cu colegii si i s menin cu ei relaii armonioase. Asistenta trebuie s fac dovada unei moraliti care s onoreze profesia sa.

17

n conduita sa personal, asistenta nu trebuie s mearg cu bun tiin contra moravurilor i tradiiilor comunitii n care triete i muncete. Asistenta mparte resposabilitile i se altur aciunii concetenilor i altor membrii ai echipei sanitare n vederea de a rspunde nevoilor publicului n domiciliul sntii pe plan local, naional i internaional. Eforturile medicului i asistentei medicale au ca scop, ca pacientul s afirme starea de bine fizic i psihic, s aib respiraie liber, uoar, eficient, s se poat alimenta pe cale natural i s nu intervin complicaii.

18

CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZ CAZUL I Nume : C Prenume : D Domiciliul: rural Varsta: 33 ani Diagnosticul de internare:Boala cu transmitere sexuala-Sifilis Diagnosticul la externare:Sifilis primar Antecedente personale patologice:-gastrita acuta Conditii de viata si munca: fumator-zilnic fumeaza un pachet de tigari, consumator de cafea 2-3 pe zi,nu consuma alcool Istoricul bolii: Pacient in varsta de 33 ani se prezinta la medicul de familie deoarece in urma cu o zi a observat scurgere peniana pe lenjeria intima , a prezentat febra ,cefalee,disfagie ,oboseala .In urma anamnezei reiese ca pacientul in urma cu 3 saptamani a intretinut un contact sexual neprotejat cu o persoana necunoscuta . Din analiza datelor culese si a examenelor clinice efectuate, rezulta ca pacientul este partial dependent si necesita ajutorul nursei pentru satisfacerea urmatoarelor nevoi fundamentale : Nevoia de a fi curat,ingrijit, de a ptoteja tegumentele si mucoasele Nevoia de a-ti mentine temperature corpului in limite normale Nevoia de a evita pericolele Nevoia de a se odihni si a dormi Nevoia de a fi preocupat in vederea real

19

Nevoi nesatisfacute Nevoia de a elimina

Diagnostic de nursing Eliminare inadecvata datorata prezentei eruptiilor cutanate de la nivelul penisului

Obiective Pacientul sa prezinte o stare de bine ,fara scurgeri peniene Pacientul sa fie echilibrat psihic

Interventii proprii Asistenta: -asigura un microclimate corespunzator, -face toaleta organelor genital(a penisului), -curata si usuca regiunea peniana dupa fiecare mictiune, -protejaza patul cu musama si aleza, -serveste pacientul cu basinet, -schimba lenjeria de corp si de pat de cate ori este nevoie, -asigura repaus la pat, -da dovada ca intelege pacientul si ca efectueaza tehnicile cu multa rabdare, -incurajeaza pacientul ca sa-si exprime sentimentele legate de boala,

Interventii delegate -la indicatia medicului pregateste si administreaza tratamentul medicamentos -recolteaza secretie peniana pentru examene de laborator,

Evaluare Pacientul prezinta o stare de bine ,scurgerile peniene s-au diminuat cantitativ, Pacientul urineaza fiziologic si nu mai prezinta jena de a cere ajutor

20

Nevoia de a bea si a manca

Alimentatie inadecvata prin dificultate de a se alimenta datorita disfagiei

Pacientul sa prezinte o stare de bine prin ameliorarea disfagiei Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic si nutritional

Asistenta : -asigura microclimate adecvat exploreaza gusturile pacientului, -aseaza pacientul in pozitie sezanda , -constientizeaza pacientul asupra importantei regimului alimentar in mentinerea sanatatii -serveste pacientul cu alimente la o temperature moderata, la ore regulate si prezentate atragator -pacientul este ajutat sa manance la pat -lasa pacientul sa aleaga alimentele dupa gusturile sale, respectand regimul alimentar -incurajeaza pacientul -hidrateaza pacientul corespunzator -face bilantul lichidelor ingeratae si eliminate, -incurajeaza pacientul

-la indicatia medicului va pregati si va administra tratamentul medicamentos: ,vitamine, sedative

Pacientul prezinta o stare de bine , este echilibrat hidroelectrolitic si nutritional Pacientul sealimenteaza fara dificultate

21

Nevoia de a mentine temperature corpului in limite normale

Hipertermie manifestata prin febra ridicata (T=39,5*)

Pacientul sa prezinte tempertura corpului in limite normale, Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic

Asistenta : -asigura microclimate corespunzator, -asigura imbracaminte lejera, -schimba lenjeria de pat si de corp de cate ori este nevoie, -serveste pacientul cu cantitati mari de lichide, -aplica comprese reci,impachetarisi la nevoie efectueaza frictionari, -mentine igiena tegumentelor, -calculeaza zilnic bilantul hidric

-la indicatia medicului pregateste si administreaza tratamentul medicamentos -antibiotic (Penicilina administrate intramuscular) si antipiretice

Pacientul prezinta temperature corpului in limite normale dupa prima zi

Nevoia de a actiona dupa propiile convingeri si valori, de a practica religia

Culpabilitate prin intelegerea bolii ca pe o pedeapsa

Pacientul sa fie echilibrat psihic sis a-si pastreze imaginea de sine

Asistenta: -incurajeaza pacientul sa-si exprime sentimentele in legatura cu boala sa, -faciliteaza satisfacerea convingerilor sale, -asigura conditii pentru a-si face rugaciunile, -faciliteaza intilnirea

-la indicatia medicului pregateste si administreaza medicatie antidepresiva,

Pacientul este echilibrat pshic si si-a castigat stima de sine

22

cupersoanele apropiate, -actioneaza pentrurecastigarea stimei de sine, -planifica impreuna cu pacientul activitati care sa-i dea sentimental de utilitatii, -asigura microclimate corespunzator,

Nevoia de a fi curat,ingrijit de a proteja tegumentele si mucoasele

Alterarea tegumentelor si a mucoaselor datorita leziunilor peniene. Carente de igiena manifestate prin insuficiente cunostinte legate de igiena intima.

Ameliorarea leziunilor peniene in cel mai scurt timp Pacientul sa prezinte tegumente si mucoase curate si ingrijite.

Asistenta: -explica necesitatea efectuarii toaletei organelor genital, -pregateste materialele pentru baie, -asigura temperaturi optime pentru camera si apa, -protejeaza patul cu musama si aleza, -asigura intimitatea pacientului folosind paravanul, -ajuta pacientul sa-si efecueze toaleta si sa se imbrace, sa si

-la indicatia medicului pregateste si administreaza medicatia prescrisa ( Penicilina administrata intramuscular)

Pacientul prezinta tegumente si mucoase curate ,iar leziunile peniene se cicatrizeaza.

23

taie unghiile,sa se pieptene, -ajuta pacientul sa-si schimbe atitudinea fata de ingrijirile igienice mai ales asupra igienei intime, -incurajaza pacientul in permanenta .

24

CAZUL II Numele si prenumele:B.F. Sex: feminin Varsta: 48 ani Domiciliul:urban Diagnostic la internare SIFILIS- Boala cu transmitere sexuala Diagnosticul la externare:SIFILIS -TERTIAR Antecedente personale patologice: sifilis primar diagnosticat in urma cu 3 ani ,neglijat. Motivele internarii:oboseala, ulceratii la nivelul organelor genitale(vulva, col uterin) ,ulceratii la nivelul palmelor,buzelor, disfonie,febra ridicata,stare generala alterata,insomnia. Istoricul bolii: Pacienta cunoscuta si diagnosticata cu sifilis revine pentru internare in urma regresiei simptomatologiei, este cunoscuta ca fiind o pacienta dezinteresata de boala si tratament.Se reinterneaza in sectia de Boli Dermato-venerice pentru investigatii si tratament de specialitate. Din analiza datelor reiese ca pacienta este dependenta si ca are nevoie de ajutorul asistentei medicale in vederea satisfacerii nevoilor prioritare : Nevoia de a se misca si a avea o buna postura. Nevoia de a comunica. Nevoia de a dormi si a se odihni. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele.

25

Nevoi nesatisfacute Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

Diagnostic de nursig Alterarea mobilitatii datorita prezentei leziunilor ulceroase

Obiective Pacienta sa si recapete tonusul si forta musculara. Pacienta sa-si mentina integritatea tegumentelor si a mucoaselor.

Interventii proprii

Interventii delegate -la indicatia medicului va pregati si va administra tratamentul medicamentos

Evaluare

Asistenta : planifica un program de exercitii fizice in functie de capacitatea pacientei, invata pacienta care este postura adecvata, pregateste psihic pacienta pentru tehnicile de ingrijire, suplineste pacienta in satisfacerea nevoilor sale si o serveste la pat cu cele necesare, -reda increderea pacientei ca imobilitatea sa este trecatoare.

Pacienta prezinta o mobilitate normala.

Nevoia de a comunica

Dificultate a in a comunica legata de jena fata de

Pacienta sa-si exprime sentimentele si temerile legate de boala sa

Asistenta: -discuta cu pacienta si ii castiga increderea, -da posibilitatea pacientei sa-si exprime nevoile si

Pacienta este echilibrata psihic si detine

26

boala contactata

Pacienta sa comunice cu indrazneala.

dorintele sale, -invata pacienta tehnici de comunicare si relaxare, -informeaza pacienta asupra regimului de viata pe care trebuie sa-l urmeze pentru a grabi vindecarea si evitarea transmiterii infectiei, -explica pacientei cat este de important sa urmeze sfaturile medicale pentru a se vindeca mai repede si ca vindecarea in mare parte depinde de ea, Asistenta : -asigura microclimat corespunzator, -observa somnul,calitatea acestuia,raportul dintre starea de veghe si somn, -intocmeste un program de odihna corespunzator organismului, -face psihoterapie pacienei -la indicatia medicului pregateste si administraza tratamentul medicamentos: sedative: diazepam, fenobarbital, antialgice

informatii suficiente despre boala sa si despre procesul de vindecare Pacienta comunica cu indrazneala.

Nevoia de a dormi si a se odihni

Insomnia Pacienta sa manifestata beneficieze de prin apatie un somn odihnitor si normal din punct de vedere calitativ si cantitativ.

Pacienta nu mai prezinta insomnia , si beneficiaza de un somn corespunzat or cantitativ si calitativ

27

si noteaza toate schimbarile ce survin in starea acesteia in foaia de observatie , - monitorizeaza functiile vitale si le noteaza in foaia de temperatura,

Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale

Cresterea temperaturi i datorita prezentei leziunilor ulceroase

Pacienta sa prezinte temperatura corpului in limite normale.

Asistenta: - asigura paciente imbracaminte lejera, -schimba lenjeria de pat si de corp de cate ori este nevoie, -aplica comprese reci,impachetari reci dupa caz, -serveste pacienta cu cantitati mari de lichide, -asigura un microclimate corespunzator, -mentine igiena tegumentelor, -explica pacientei necesitatea tehnicilor,

-la indicatia medicului pregateste si administreaza tratamentul medicamentos:antia lgic, antipiretic.

Pacienta prezinta temperatura corpului in limite normale.

28

Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele

Alterarea tegumentel or si mucoaselor prin prezenta leziunilor ulceroase

Ameliorarea si disparitia leziunilor ulceroase in cel mai scurt timp Pacienta sa prezinte tegumente si mucoase curate si ingrijite.

Asistenta: -constientizeaza pacienta in legatura cu importanta si necesitatea efectuarii toaletei organelor genital si a intregului organism, -pregateste materialele pentru baie, -protejeaza patul cu musama si aleza; -asigura temperature optime pentru camera si apa, asigura intimitatea pacientei prin folosirea paravanului, ajuta pacienta sa-si efectueze toaleta unde nu se descurca, -ajuta pacienta sa-si schimbe atitudinea fata de aspectul sau fizic si fata de ingrijirile igienice, -incurajaza pacienta in permanenta, -explica pacientei necesitatea interventiilor.

-la indicatia medicului pregateste si administreaza medicatia (Penicilina administrate intramuscular)

Pacienta prezinta tegumente si mucoase curate ,ingrijite iar leziunile ulceroase se cicatrizeaza.

29

CAZUL III

Nume : C Prenume : D Domiciliul: rural Varsta: 33 ani Diagnosticul de internare:Boala cu transmitere sexuala-Sifilis Diagnosticul la externare:Sifilis primar Antecedente personale patologice:-gastrita acuta Conditii de viata si munca: fumator-zilnic fumeaza un pachet de tigari, consumator de cafea 2-3 pe zi,nu consuma alcool Istoricul bolii: Pacient in varsta de 33 ani se prezinta la medicul de familie deoarece in urma cu o zi a observat scurgere peniana pe lenjeria intima , a prezentat febra ,cefalee,disfagie ,oboseala .In urma anamnezei reiese ca pacientul in urma cu 3 saptamani a intretinut un contact sexual neprotejat cu o persoana necunoscuta . Din analiza datelor culese si a examenelor clinice efectuate, rezulta ca pacientul este partial dependent si necesita ajutorul nursei pentru satisfacerea urmatoarelor nevoi fundamentale : Nevoia de a fi curat,ingrijit, de a ptoteja tegumentele si mucoasele Nevoia de a-ti mentine temperature corpului in limite normale Nevoia de a evita pericolele Nevoia de a se odihni si a dormi Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii

30

Nevoi nesatisfacute Nevoia de a elimina

Diagnostic de nursing Eliminare inadecvata datorata prezentei eruptiilor cutanate de la nivelul penisului

Obiective Pacientul sa prezinte o stare de bine ,fara scurgeri peniene Pacientul sa fie echilibrat psihic

Interventii proprii Asistenta: -asigura un microclimate corespunzator, -face toaleta organelor genital(a penisului), -curata si usuca regiunea peniana dupa fiecare mictiune, -protejaza patul cu musama si aleza, -serveste pacientul cu basinet, -schimba lenjeria de corp si de pat de cate ori este nevoie, -asigura repaus la pat, -da dovada ca intelege pacientul si ca efectueaza tehnicile cu multa rabdare, -incurajeaza pacientul ca sa-si exprime sentimentele legate de boala, -explica pacientului necesitatea recoltarii de probe biologice,

Interventii delegate -la indicatia medicului pregateste si administreaza tratamentul medicamentos -recolteaza secretie peniana pentru examene de laborator,

Evaluare Pacientul prezinta o stare de bine ,scurgerile peniene s-au diminuat cantitativ, Pacientul urineaza fiziologic si nu mai prezinta jena de a cere ajutor

31

Nevoia de a bea si a manca

Alimentatie inadecvata prin dificultate de a se alimenta datorita disfagiei

Pacientul sa prezinte o stare de bine prin ameliorarea disfagiei Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic si nutritional

Asistenta : -asigura microclimate adecvat exploreaza gusturile pacientului, -aseaza pacientul in pozitie sezanda , -constientizeaza pacientul asupra importantei regimului alimentar in mentinerea sanatatii -serveste pacientul cu alimente la o temperature moderata, la ore regulate si prezentate atragator -pacientul este ajutat sa manance la pat -lasa pacientul sa aleaga alimentele dupa gusturile sale, respectand regimul alimentar -incurajeaza pacientul -hidrateaza pacientul corespunzator -face bilantul lichidelor ingeratae si eliminate, -incurajeaza pacientul prin

-la indicatia medicului va pregati si va administra tratamentul medicamentos: ,vitamine, sedative

Pacientul prezinta o stare de bine , este echilibrat hidroelectrolitic si nutritional Pacientul sealimenteaza fara dificultate

32

Nevoia de a mentine temperature corpului in limite normale

Hipertermie manifestata prin febra ridicat (T=39,5*)

Pacientul sa prezinte tempertura corpului in limite normale, Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic

psihoterapie, Asistenta : -asigura microclimate corespunzator, -asigura imbracaminte lejera, -schimba lenjeria de pat si de corp de cate ori este nevoie, -serveste pacientul cu cantitati mari de lichide, -aplica comprese reci,impachetarisi la nevoie efectueaza frictionari, -mentine igiena tegumentelor, -calculeaza zilnic bilantul hidric

-la indicatia medicului pregateste si administreaza tratamentul medicamentos -antibiotic (Penicilina administrate intramuscular) si antipiretice

Pacientul prezinta temperature corpului in limite normale dupa prima zi

Nevoia de a actiona dupa propiile convingeri si valori, de a practica religia

Culpabilitate prin intelegerea bolii ca pe o pedeapsa

Pacientul sa fie echilibrat psihic sis a-si pastreze imaginea de sine

Asistenta: -incurajeaza pacientul sa-si exprime sentimentele in legatura cu boala sa, -faciliteaza satisfacerea convingerilor sale, -asigura conditii pentru a-si face rugaciunile,

-la indicatia medicului pregateste si administreaza medicatie antidepresiva,

Pacientul este echilibrat pshic si si-a castigat stima de sine

33

-faciliteaza intilnirea cupersoanele apropiate, -actioneaza pentrurecastigarea stimei de sine, -planifica impreuna cu pacientul activitati care sa-i dea sentimental de utilitatii, -asigura microclimate corespunzator,

Nevoia de a fi curat,ingrijit de a proteja tegumentele si mucoasele

Alterarea tegumentelor si a mucoaselor datorita leziunilor peniene. Carente de igiena manifestate prin insuficiente cunostinte legate de igiena intima.

Ameliorarea leziunilor peniene in cel mai scurt timp Pacientul sa prezinte tegumente si mucoase curate si ingrijite.

Asistenta: -explica necesitatea efectuarii toaletei organelor genital, -pregateste materialele pentru baie, -asigura temperaturi optime pentru camera si apa, -protejeaza patul cu musama si aleza, -asigura intimitatea pacientului folosind paravanul, -ajuta pacientul sa-si efecueze

-la indicatia medicului pregateste si administreaza medicatia prescrisa ( Penicilina administrata intramuscular)

Pacientul prezinta tegumente si mucoase curate ,iar leziunile peniene se cicatrizeaza.

34

toaleta si sa se imbrace, sa si taie unghiile,sa se pieptene, -ajuta pacientul sa-si schimbe atitudinea fata de ingrijirile igienice mai ales asupra igienei intime, -incurajaza pacientul in permanenta .

35

CONCLUZII Oamenii trebuie pui la locul lor, iar cimentul care s-i uneasc trebuie s fie dragostea. A voi binele celorlali este indispensabil succesului colectiv. Fiecare dintre noi trebuie s ne facem vrednici de a fi iubii. A fost necesar s treac 30 de secole pentru a cunoate ceva din structura omului. Ar trebui o venicie pentru a tii cte ceva despre sufletul su. Nu este nevoie dect de o clip pentru a-1 ucide(Voltaire Homme) Profesiunea trebuie s ne fac s devenim nelepi, s gsim locul i rolul cuvntului plin de buntate. D bolnavului tiina i talentul tu, dar nu uita dragostea i compasiunea. Lipsa de sensibilitate este o infirmitate. Sensibilitatea noastr, ns, nu trebuie s depeasc cugetarea dreapt i munca metodic. A ngriji i un bolnav nseamn s faci totul ca bolnavul s sufere numai din cauza bolii sale i nu de frig sau de cldur, din cauza poziiei incomode, pentru c nu i s-a dat s bea sau pentru c nu a avut scaun. Viaa nu are nici o valoare dac nu poi fi de folos altuia. Boala, sub o fals aparen de localizare, atinge fiina n totalitatea ei. Cel care este atins de boal nu este un fizic standard, ci o fiin care, pe deasupra, poart cu ea iubirile i urile, amrciunile i nelinitile. Observaia direct, experiena proprie, puterea de discernmnt specific fiinei umane au dat sens i valoare luptei cu boala i au rezistat n confruntarea, adeseori dramatic, cu disperarea, cu suferina, bizuindu -se pe ncrederea n actul de tmduire i pe gestul de alinare. Semnificaia lucrului bine fcut n ngrijirea bolnavului implic o bun pregtire teoretic, o temeinic pregtire practic, pe fondul bunului
36

sim care nsumeaz receptivitatea, buntatea, altruismul, implicarea, curiozitatea de a tii, la care. cu timpul se adaug experiena, ca procent care nu trebuie s cunoasc stagnare. Rezultatul lucrului bine fcut se regsete n aprecierea i recunotina bolnavului, aprecierea medicului, satisfacia de a fi participat cu competen i eficien la salvarea unei viei. Relaia bolnav asistent medical are ca punct de plecare cunoaterea nevoilor bolnavului i adaptarea activitii de ngrijire la nevoile lui. Dilemele etice i insatisfaciile c nu pot fi detectate toate nevoile bolnavului, mai ales cele de ordin psihologic, pot s apar n urgene, cnd se impune o anumit ordine a prioritilor, cnd rulajul bolnavilor este mare, lipsa de urmrire continu a bolnavului prin nepredarea corect a grzilor la schimbul turelor, destrmarea spiritului de echipa. Cu toat tehnicizarea actului de ngrijire, cuvntul ce ncurajeaz, gestul ce alin, privirea ce inspir ncredere, dau sens i valoare dragostei fa de oameni, respectul pentru via, mreia profesiei care are privilegiul de a ngriji sntatea corpului, minii i a sufletului oamenilor.

37

BIBLIOGRAFIE

1. Vasile Badea, Ctlin Popescu, Royalia Olsavszky: Infecii cu Transmitere Sexual- Manualul cursantului 2004, pag 15-30. 2. G. Bucur, Dana Angela Opus: Boli Dermato-venerice, Editura Madical Naional 2002, pag.676-670. 3. Al. Coloiu: Tratat de Dermato-Venerice, Editura Medical Bucureti 1986, pag. 29-36. 4. Al. Coloiu:Dermatovenerologie, Editura practic i pedagogic Bucureti 1993. 5. J.D. Diaconu, Nicor Ana, Popescu Mihaela-Anca, Fratea Cornelia-Cristina: Dermato-Venerologie, Editura Didactic i Pedagogic Bucureti 1999, pag. 460 480. 6. J.D. Diaconu, V. Grdin, M. Popescu, V. Badea, M. Ivan, M.E.Petrescu: Bolile trasnmisibile sexual n Romnia n 1999.

38