Faringita Acuta

MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE
INSPECTORATUL SCOLAR JUDETEAN TULCEA

SCOALA POSTLICEALA SANITARA SF. LUCA
-TULCEA-
PROIECT
INGRIJIREA BOLNAVULUI CU FARINGITA ACUTA
DOMENIUL:
CALIFICAREA:
SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA

ASISTENT MEDICAL GENERALIST
INDRUMATOR: OLTEANU MARILENA
TULCEA-2016
ABSOLVENT: GUZENCU RAMONA
MOTTO
,,Sanatatea e comoara cea mai pretioasa si cea mai usor de pierdut; totusi, cel
mai prost pazita.
E.Augier
MOTIVAIA
Rolul esenial al asistentei medicale const n a ajuta persoanele bolnave,

sntoase i s rectige sntatea sau s-l ajute pn n ultimele sale clipe, prin
ndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi ndeplinit singur, dac ar fi avut voin, putere
i cunotinele necesare s ndeplineasc aceste funcii, astfel nct acesta s-i
recapete independena ct mai repede posibil.
Asistenta medical ajut bolnavul s respecte prescripiile terapeutice ale
medicului. Ea este contiina celui lipsit de contiin, dorina de a tri pentru cel ce a
gndit la suicid, membru pentru cel cruia i-a fost amputat, ochi pentru cel ce a orbit
de curnd, mijloc de locomoie pentru copilul mic, ncrederea pentru tnra mam,
vocea celor slabi pentru a se putea exprima.
Virginia Henderson
CUPRINS
Lucrare de diploma ,,Ingrijirea pacientului cu laringita......................pag.1

MOTTO.................................................................................................pag.2
Motivatia................................................................................................pag.3
Educatie pentru sanatate........................................................................pag.5
CAP.I Notiuni de anatomie si fiziologie............................................pag.7
-anatomia laringelui; fiziologia laringelui
CAP.II- Notiuni generale despre boala.................................................pag.9

-Definitie, etiologie, clasificare
CAP.III- Manifestari de dependenta. Semne si simptome....................pag.12
CAP.IV- Examene clinice si paraclinice...............................................pag.15

-Interogatoriu; Examen obiectiv; Examen de laborator
CAP. V- Tratament................................................................................pag 18
CAP. VI- Evolutie. Complicatii.............................................................pag.19
CAP. VII- Ingrijirea pacientului cu laringita acuta................................pag.22
CAP. VIII-Cazuri...................................................................................pag. 23
-
Caz nursing I
Caz nursing III
Caz nursing II
CAP. IX- Concluzii.................................................................................pag.58
CAP. X- Anexe........................................................................................pag. 60
-Tehnici de nursing
BIBLIOGRAFIE......................................................................................pag.66
EDUCATIE PENTRU SANATATE

Asistenta medical i ndreapt atenia asupra bolnavilor, ele au
responsabilitatea de a crea un mijloc psihic, social i spiritual favorabil vindecrii i se
strduiesc prin pregtire i exemple s previn bolile i s promoveze sntatea.
Asistentele sunt n serviciul sntii individului, al familiei i al societii, ele
coordonndu-i aciunile mpreun cu membrii altor profesii din echipa sanitar.
A servi umanitatea este funcia esenial a asistentelor i motivul profesiei lor.
Exerciiul profesiei este bazat pe nevoile omului, n consecin el nu poate fi
limitat nici de consideraie naional, de ras, de credin, de culoare i nici de
consideraii de ordin politic sau social.
Principiile fundamentale sunt credina n libertile eseniale ale omului i
respectul pentru viaa uman. Profesia recunoate c un cod internaional nu poate s
ia n consideraie, n detaliu tot ceea ce nseamn comportamentul individual i social
al asistentelor condiionat n caz cert de convingeri i preri personale.
Asistenta are trei responsabiliti principale:
pstrarea vieii;
alinarea suferinei;
promovarea sntii.
n atenia pe care ea o acord i n exerciiul profesiei sale, asistenta trebuie ca
n tot acest timp s menin cel mai nalt grad calitativ. Trebuie s vegheze constant la
meninerea unui nivel ridicat al cunoaterii sale teoretice i tehnice.
Contient de ntinderea responsabilitilor sale, asistenta n cunotina
limitelor, nu recomand i nu execut un tratament fr prescripie medical, iar n caz
urgent i ntr-o eventualitate face raport medicului pn la cel mai mic detaliu.
-Asistenta are obligaia de a executa prescripiile medicului cu inteligen i

loialitate.
-Asistenta trebuie s stimuleze i s ncurajeze ncrederea fa de medic i de

ceilali membrii ai echipei sanitare.
-Ea trebuie s coopereze cu colegii si i s menin cu ei relaii armonioase.
-Asistenta trebuie s fac dovada unei moraliti care s onoreze profesia sa.
Asistenta mparte resposabilitile i se altur aciunii concetenilor i altor
membrii ai echipei sanitare n vederea de a rspunde nevoilor publicului n domiciliul
sntii pe plan local, naional i international
APARATUL RESPIRATOR
Aparatul respirator este alcatuit din totalitatea organelor care asigura
mecanismul respiratiei: al ventilatiei pulmonare, ca si al schimburilor de gaze de la
nivelul alveolelor pulmonare - hematoza. Acestea sunt: caile respiratorii superioare
(cavitatile nazale si faringele), cele inferioare (laringele, trahee si bronhii) si plamanii,
ca organe principale ale actului respirator.
Nasul si cavitatea nazala formeaza primul segment al acestui aparat. Nasul,
formatiunea mediofaciala cu caracteristici specifice fiecarui individ si cu dublu rol
functional (respirator si olfactiv) imbraca forma unei piramide cu fata in jos
Fosele nazale comunica cu exteriorul prin doua orificii, numite narine, iar cu
faringle, prin doua orificii largi, meaturi nazofaringiene. Sinusurile frontale nazale
sunt captusite de o mucoasa foarte bogat vascularizata si impartita functional in doua
regiuni: una in treimea superioara, mucoasa olfactiva, si una in partea inferioara,
mucoasa respiratorie.
Faringele reprezinta locul de incrucisare a caii respiratorii cu cea digestiva, la
care va fi deschis.
Laringele, alcatuit dintr-un schelet cartilaginos, indeplineste functional rolul de
a proteja calea respiratorie, ca si rolul unui organ al fonatiei. Calitatile sunetului:
intensitatea, inaltimea, timbrul, sunt in raport de amplitudinea si numarul vibratiilor ca
si de integritatea aparatului de rezonanta, format de cavitatile din jur: vestibul
laringian, faringele, cavitatea bucala, cavitatea nazala, ca si sinusurile paranazale.
Traheea este un tub fibrocartilaginos care continua in jos laringele si se intinde
pana la nivelul vertebrei a IV-a, a V-a toracala, cu o lungime de 11-13 cm si cu un
diametru de circa 2 cm. Ca structura traheea este alcatuita dintr-o tunica
fibromusculocartilaginoasa, in grosimea careia se gasesc 6-20 semiinele
cartilaginoase, legate intre ele prin ligamente inelare. Posterior, unind cele doua capete
ale potcoavei cartilaginoase, se afla membrana traheeala, in grosimea careia se afla
muschiul traheal.
Plamanii reprezinta organele principale ale actului respirator. Ei ocupa aproape
in intregime cavitatea toracica, fiind fiecare situati in cate o cavitate pleurala - dreapta
si stanga, separate pe linia mediana de catre mediastinul thoracic
Capitolul I
NOIUNI DE ANATOMIE I FIZIOLOGIE
Anatomia laringelui
Organ impar i median situat vertical n regiunea anterioar a gtului, laringele
este poriunea iniial, diferenial a conductului laringo-traheo-bronic i se constituie
punctul de unire al cilor aeriene superioare cu cele inferioare.
Proiectat pe coloana cervical, la nivelul vertebrei 3-6 (mai sus la nou-nscut) i
avnd forma unui trunchi de piramid triunghiular, cu baza n sus, ctre faringe,
continundu-se cu traheea, laringele este constituit dintr-un schelet vibro-cartilaginos
acoperit cu muchi i cptuit cu o membran mucoas.
Scheletul laringian este constituit din cartilajele:
cricoid;
tiroid;
aritenoide;
epiglota;
cartilaje accesorii Santorini i Wrisberg.

Cartilajele sunt unite ntre ele de ligamente i membrane laringiene.
Membranele principale ale laringelui sunt:
membrana tirahioidian;
membrana crico-tiroidian;
mpreun cu cartilajele ele confer laringelui forma de tub.
Ligamentul cricotraheal este cel mai important ligament al laringelui.
Coarda vocal cuprinde ligamentul vocal, muchiul vocal i mucoasa care le
acoper. Lungimea corzii vocale este de 0,7 cm la nou-nscut, 1,62 cm la femei, 22,4 cm la brbai.
Spaiul determinat de cele dou corzi vocale se numete GLOTA.
GLOTA are dou poriuni:
glota membranoas sau poriunea anterioar a glotei;
glota cartilaginoas sau posterioar cuprins ntre cele
dou cartilaje aritenoide.

Limita superioar a laringelui este format de:
marginea liber a epiglotei;
rapliul ari-epiglotic;
spaiul inter aritehoidian.
La acest nivel se determin hipofaringele i se afl ncruciarea cilor

aerodigestive superioare. Limita inferioar a laringelui este la nivelul marginii
inferioare a cricoidului.
De la acest nivel n jos ncepe traheea.
Muchii laringelui formeaz dou grupe, una extrinsec i alta intrinsec, care
din punct de vedere funcional reprezint o singur unitate.
Muchii laringelui funcioneaz sinergic sau ontogonic pentru nchiderea glotei
i pentru punerea n tensiune a corzii vocale.
Un singur muchi asigur deschiderea glotei (abducia). Acesta este muchiul
crico-aritenoidian posterior.
Trei muchi asigur nchiderea glotei:
-muchiul cricoaritenoidian;
-muchiul interaritenoidian;
-muchiul tiroaritenoidian (fascicolul extern).
Inervaia musculaturii laringiene provine din ramura extern a nervului
laringian superior care provine din pneumagastru.
Nervul laringian superior are o ramur intern care inerveaz endolaringele i o
ramur extern motorie care enerveaz muchiul cricotiroidian.
Nervul recurent asigur inervaia motorie a tuturor muchilor laringieni
intrinseci i a muchiului interaritenoidian. Din punct de vedere senzitiv asigur
inervaia mucoasei laringiene subglotice.
Vascularizarea laringelui are dou teritorii distincte:
supraglotic prin artera laringian superioar, ramura din carotida extern;

subglotic din trunchiul arterial al arterei laringelui inferior ramura din
trunchiul tirocervical al arterei subclaviculare.
Drenajul limfatic al laringelui se face n ganglionii limfatici jugulari profunzi,

superiori i inferiori.
1.
2.
3.
4.
5.
FIZIOLOGIA LARINGELUI
FUNCIILE LARINGELUI:
1.funcia de fonaie;
2.funcia respiratorie;
3.funcia de protecie a cilor respiratorii inferioare; nchiderea epilaringelui,
nchiderea glotei, oprirea reflex a respiraiei, reflexul de tuse;
4.funcia sfincterian;
5.funcia reflex.
Funcia fonatorie:
Sunetul de baz, format n timpul fonaiei poart numele de tonalitate.
Tonul produs de laringe este modificat de traversarea cavitii faringiene,
cavitii bucale i buze. Cavitatea nazal i anexele acestora adaug tonului de baz
timbrul i rezonana vocii.
8
Funcia respiratorie:
n timpul inspirului glota se deschide prin ndeprtarea corzilor vocale.
nchiderea i deschiderea glotei este un act reflex dependent de schimbul gazos i
echilibrul acido-bazic.
Funcia de protecie a cilor aeriene inferioare:
n timpul deglutiiei baza limbii, peretele posterior al faringelui, vlul palatin,
pilierii anteriori i posterioari sub controlul gloso faringianului, asigur propulsia
bolului alimentar oprirea respiraiei, contractarea repliurilor ari-epiglotice, a benzilor
vestibulare, nchiderea glotei i acoperirea corzilor vocale de ctre epiglot.
Contractarea simultan a muchilor suprahiodieni cu tragerea laringelui n sus i
nainte asigur dirijarea bolului alimentar spre esofag i feresc perfect traheea i
arborele de ptrunderea alimentelor.
Dac totui ptrund particule alimentare n laringe i trahee se declaneaz
reflexul de tuse. Inspiraia profund cu deschiderea glotei, apoi nchiderea acesteia cu
creterea presiunii intra-toracice, deschiderea rapid a glotei cu o expiraie explosiv
care elimin corpul strin.
Funcia reflex:
Laringele este receptorul unor reflexe vagovagale. Iritarea mecanic a feei
interne a laringelui poate declana aritmie, bradicardie, stop cardiac. Reflexul vagal
poate fi blocat prin atropin, el este foarte puternic la fumtori.
Capitolul II
NOIUNI GENERALE DESPRE BOALA RESPECTIV
Definiie
Laringitele acute sunt inflamaii ale mucoasei laringiene, au o etiologie
poliform i un aspect simptomatic variabil, survin rareori izolat, de obicei integreaz
ntr-un tablou inflamator mai larg rino-faringo-laringo-traheobronic.
Etiologie:
Etiologia variaz n funcie de formele antomo-chimice ale laringitelor acute.
O clasificare a factorilor etiologiei cuprinde:
1. Factorii favorizani.
2. Factorii predispozani.
3. Cauze determinante.
Laringita cataral acut:

Este o inflamaie banal a mucoasei laringelui.
1. Factorii favorizani sunt:
frigul, umeazeala;
expunerea la curenii de aer rece;
factorii nocivi de microclimat din locuine; aerul aupranclzit i uscat;
vaporii sau gazele iritante, pulberile.

Obstrucia nazal care oblig respiraia pe gur.
boli generale: - afeciuni renale;
afeciuni endocrine;
boli locale: - rinite;
sinuzite;
boli ale faringelui: amigdalite.

2.Factorii predispozani:
slbirea rezistenei organismului dup afeciunile: hepatice, renale.
oboseal;
supraeforturile fizice i intelectuale;
ematiile;
vrsta;
sexul.
3.Cauze determinante:
Flora saprofit a cilor aeriene superioare format din stafilococul alb,
streptococul, pneumococ.
Acetia se gsesc ca saprofii pe mucoasa laringelui i devin patogeni atunci cnd
rezistena laringelui este mai sczut.
Laringita acut subglotic la copii:
Este o inflamaie a mucoasei laringiene al crei simptom principal este
dispneea.
1.Factori favorizani:
sezonul rece;
rinofaringitele acute;
alimentaia artificial;
carene vitaminice.
2.Factorii predispozani:
-oboseala;
-rezistena sczut a organismului.
10
3.Cauzele determinante:
-flora saprofit a cilor respiratorii superioare;
-streptococul nehemolitic;
-pneumococul.
Laringita edematoas a adultului
Este caracterizat prin edem al submucoasei laringiene. Este o form
dispneizant.
1.Factori favorizani:
-starea general alterat: diabet, avitaminoze;
-boli infecioase: gripa, scarlatina, erezipal;
-boli locale: rinosinuzita, rinofaringita;
-umezeala, frigul;
-tulburri endocrine, metabolice.
2.Factori predispozani:
- surmenajul, efortul, TBC, leziuni traumatice.
3.Cauze determinante:
-streptococul i stafilococul; pneumococul.

Laringita striduloas (falsul crup):
Este o afeciune caracterizat prin spasme laringiene nocturne, instalndu-se la
copii ntre 3-6 ani.
Cauzele determinante:
-hipocalcemia
-carene vitaminice
CLASIFICARE
Varietatea laringitelor acute face dificil clasificarea lor dup un criteriu strict.
Cele principale se descriu n urmtoarea succesiune:
laringita acut a copilului;
laringita cataral;
edemul laringian acut;
laringita flegmonoas;
laringitele acute din bolile infuzo-contagioase virale i generale i
laringitele din unele boli generale;
laringita cronic cataral;
11
laringita cronic profesional;

laringita pahidermic roie;
laringita cronic pahidermic alb;
laringita cronic atropic uscat;
laringita cronic a copilului.
CAP.III
MANIFESTRI DE DEPENDEN. SEMNE, SIMPTOME

Tabloul clinic al laringitei acute este realizat de mbinarea simptomelor de
infecie general cu simptome de afectare laringian. Aceasta difer n funcie de
forma clinic de laringita acut avnd unele caractere particulare la copil i adult.
Laringita acuta la adult se manifesta prin:
- disfonie (raguseala), ce poate evolua pana la afonie (pierderea vocii),
asociata in unele cazuri cu dispnee (dificultati in respiratie).
- pacientii acuza dureri in gat si simt constant nevoia sa tuseasca.
- atunci cand alte simptome insotesc laringita(febra, dureri generalizatecauza este adesea de origine virala sau bacteriana
- un alt tip de simptome este reprezentat de edemul laringian, de natura
alergica sau inflamatorie, sau rar, consecinta unei insuficiente renale.
La copil, laringita acuta se caracterizeaza prin:

-tuse seaca, cresterea temperaturii in cele mai multe cazuri,
-alterarea sau chiar pierderea vocii (afonie),
-apoi, prin episoade din ce in ce mai intense de dispnee (dificultati
respiratorii).
Dispneea poate evolua in stridor (respiratie suieratoare), insotit uneori de cianoza

coloratia albastra a pielii, ce traduce oxigenarea insuficienta a sangelui.
La un pacient din doi, boala se vindeca in mod spontan in termen de 2 4 zile.
Rar, exista si forme grave, ce necesita spitalizare.
Tabloul clinic al laringitei catarale variaz n funcie cu vrsta i cu leziunile
anatomopatologice, fiind n general mai accentuat la sugar i copilul mic.
Debutul bolii este de obicei brusc n plin stare de sntate (pn s fi prezentat
vreun semn premonitoriu, sau fiind de 2-3 zile subfebril i cu nasul obstruat), copilul
sau adultul se scoal de diminea rguit sau n cazul sugarului se trezete noaptea
sufocat.
La aceste simptome se adaug o tuse iritativ precum i senzaia de uscaciune i
de corp strin n fundul gtului. Laringoscopia indirect i direct pune n eviden o
12
congestie difuz a mucoasei cu corzile vocale, turgescene acoperite de secreie

mucopurulent.
sa apara secundar unor boli neurologice sau in leziunile atrofice ale mucoasei.
Paresteziile pot fi secundare inflamatiilor acute sau cronice de la nivel faringolaringian, aparute adesea pe un fond nevrotic. Se manifesta sub forma senzatilor de
constrictie sau arsuri locale, senzatia de corp strain.
Durerea laringiana prezinta o intensitate variabila in functie de gradul
DISPNEEI, se face in doua faze:
1. Tabloul clinic al laringitei edemantoas subglotice.
Este caracteristic, boala debutnd de cele mai multe ori brusc, de obicei n timpul
nopii cu dispnee inspiratorie accentuat nsoit de tiraj i cornaj i cu stare de agitaie
i cianoz.
Alteori, se instaleaz treptat la un copil care cu cteva zile nainte prezentase
fenomen de rinoadenoidit acut. Accesele de dispnee la nceput paroxistie pot deveni
subintrante, starea copilului continund s se agraveze. Copilul prezint o tuse
ltrtoare.
Febra poate fi moderat sau foarte ridicat dup natura agentului patogen n
cauz.
n formele grave de laringit virotic copilul poate avea 40-41C, la care se
asociaz o stare general profund alterat cu facies toxic, agitaie extrem,
deshidratare i uneori epistaxuri repetate.
n laringita edemantoas simptomele se descriu:
-starea general alterat, febr ridicat, nsoit de frisoane care apar brusc
sau progresiv.
-vocea este puin alterat, dac articulaiile crico-aritenoidiene sunt indemne

sau dac spaiul suprafeei nu este ngust. Se constat rgueal sau chiar
afonie complet atunci cnd edemul este accentuat.
-se adaug senzaia de tensiune la nivelul laringelui i la baza gtului.

Durerile sunt accentuate i continue.
-tusea uscat spasmatic exacerbeaz jen dureroas.
-bolnavul este anxios agitat, are sete de aer.

Laringita striduloas debuteaz brusc n timpul nopii cu o criz de dispnee nsoit
de tiraj i cornaj, tuse ltrtoare, agitaie intens i cianoz.
Laringoscopia direct va arta n regiunea subglotic o congestie a mucoasei care
apare acoperit de secreie.
Laringita cronic cataral
Semnele subiective i funcionale sunt: rgueala i oboseala vocal. Iniial vocea este
discret detrimbrat i se valeaz repede. Ulterior rgueala se intensific i apare
oboseala ori de cte ori bolnavul este nevoit s vorbeasc mai mult.
13
Ca simptome, bolnavul acuz senzaii neplcute de picturi, gdilturi, arsuri,

uscciune i nepturi.
Laringita cronic profesional
Simptomatologie. Disfonia.
Laringita cronic pahidermic roie
Bolnavul acuz 3 simptome principale:
- disfonia,
- durere laringian,
- hemaj repetat.
Afeciunea este mai frecvent la brbaii fumtori care abuzeaz de voce.
Laringita cronic atopic (uscat)
- senzaii de uscaciune i de iritaie permanent a mucoaselor gtului,
- tuse i disfonie cu predominan matinal i care se amelioreaz odat cu
expectoraia unor cruste galbene, verzi sau negricioase adesea ptate cu
snge i urt mirositoare.
Laringita cronic a copilului
Rgueala este simptomul principal care alarmeaz aparintorii.Persista
mai mult de o saptamana si reapare periodic.
Aceasta afectiune antreneaza in unele cazuri modificari permanente ale
mucoasei, ceea ce explica crizele repetate de larinigita acuta.
Modificarile mucoasei sunt uneori rezultatul expunerii repetate la fumul de
tigara, la praf, aer uscat sau alte substante iritante. deformant si stenozant (TBC,
SCLEROM, LUES SINDROMUL FONATOR ) este caracterizat de o modificare
patologica a sunetului fundamental emis de corzile vocale, cu aparitia disfoniei sau a
raguselii.
Disfonia poate avea un caracter permanent sau intermitent, conditionata de
afectiuni acute sau cronice laringiene de pareze sau paralizii ale corzilor vocale,
posttraumatic dupa arsuri locale, corpi straini, tumori benigne sau maligne,
malformatii.
Disfonia poate prezenta cateva caracteristici reprezentate de fonastenie
(oboseala la vorbit),rezastenie (oboseala la cintat). Mai rar se poate intilni afonia
(pierderea completa a tonalitatii vocale), care poate fi functionala (in cadrul crizei
isterice), sau obiectiva(in cadrul paraliziei recurentiale bilaterale in abductie).Vocea
bitonala este caracteristica paraliziilor recurentiala unilaterale. Disfonia poate avea un
caracter tranzitoriu la varsta pubertatii si se numeste mutatia vocii sau vocea
eunucoida.
14
II. TUSEA -; poate fi seaca sau uscata in lc ute (debutul), in laringitele cronice
hipertrofice, in laringitele cronice atrofice. Tusea poate fi umeda, productiva in
laringo-traheo-bronhico acute sau cronice.Tusea poate fi latratoare in laringitele
edematoare subglotice, virotice sau difterice, tuse chintoase in tusea convulsiva.
III. DISPNEEA LARINGIANA este definita ca o reducere a debitului inspirator
sau expirator, este conditionata de diferite leziuni laringiene cu caracter stenozant.
Dispneea laringiana mai este cunoscuta sub denumirea de insuficienta
respiratorie de tiruct- Inflamatii acute virotice si).
- Reducerea calibreeeeeeeeedului laringian posttraumatic imediat sau
tardiv (prin stenoze).
- capcap Arsurile laringelui fizice sau chimice insotite de edem si stenoze.
- Edemele QUINQUE, alergice sau postendoscopice.
- Tumorile benigne (polipi, papiloame)sau maligne (cancere) , corpii straini
laringieni.
- Malformatile congenitale
CAP. IV
EXAMENE CLINICE I PARACLINICE
La fiecare organ n parte examenul cuprinde interogatoriul asupra tulburrii
subiective, examenul fizic i funcional i o serie de examene de laborator.
INTEROGATORIUL
Examenul laringelui va ncepe prin interogatoriul (n cazul copilului a prinilor
acestora) asupra tulburrii subiective i funcionale pe care le poate manifesta acest
organ, rgueala (disfonie), dispnee, tuse, disfagie, precum i asupra modului n care
au aprut i evoluat aceste tulburri
EXAMENUL OBIECTIV al organului fonator cuprinde: inspecia, palpare i
examenul endocavitar (laringoscopia indirect i direct) completate cu controlul
funciilor laringelui.
INSPECIA are un rol important n stabilirea modului cum se efectueaz
micrile active ale laringelui, tiindu-se c n mod normal laringele se ridic n timpul
inspiraiei, coborrea lui n acest moment fiziologic va indica prezena unui obstacol
endolaringian.
PALPAREA este important pentru depistarea unei laringopatii cu ajutorul
cruia se pune n eviden prezena sau absena micrilor pasive ale laringelui; n mod
15
normal laringele, fixat ntre policele i indexul examinatorului se poate mobiliza uor
n plan transversal producndu-se un sunet caracteristic.
LARINGOSCOPIA
Acest examen se poate efectua fie cu ajutorul oglinzii laringiene (laringoscopia
indirect) fie cu ajutorul unui tub rectiliniu care deprim puternic baza limbii i face
posibil inspecia direct a laringelui (laringoscopia direct).
Laringoscopia indirect
Examenul cu oglinda laringoscopic este investigaia cea mai simpl i mai uor
suportat de ctre bolnavi. La aceasta sunt necesare:
un reflector frontal;
surs luminoas;
oglinda laringoscopic
un vas cu ap cald;
comprese sterile.
Bolnavul n poziie eznd cu corpul uor aplecat nainte i cu capul n uoar
extensie. Se cere bolnavului s deschid larg gura i s scoat limba al crei vrf
nvelit cu o compres se va trage uor de ctre examinator cu mna stng. n felul
acesta se mrete vizibilitatea asupra laringelui. n mna dreapt examinatorul ine
oglinda laringoscopic pe care o introduce n orofaringe.
Dac pacientul respir linitit i nu i contract muchii laringelui n oglind va
aprea imaginea rsturnat a coroanei laringiene cu toate elementele ei: epiglota,
aritenoizi.
Laringoscopia forat
Aceast metod se practic cu un apstor de limb special care are captul ndoit
i bilobat prevzut cu dou croete butonate.
Laringoscopia direct: directoscopia se practic cu o aparatur i un instrument
special:
- tubul spatul a lui Chevallier-Jackson;
- spatule laringiene ce se adapteaz la transformator.
Laringoscopia direct este metoda cu ajutorul creia putem observa direct aspectele
cavitii laringiene. Se folosete ndeosebi la copiii sub 5 ani.
Poziia: culcat pentru copii, eznd pentru aduli.
Copilul este culcat n decubit dorsal cu umerii imobilizai, alt ajutor inndu-i capul
n hiperextensie. Examinatorul introduce n gura copilului spatula, cu care va apsa
16
limba i va pune n eviden epiglota pe care o va ncrca pe spatul descoperind

lungimea laringelui.
Ca accidente ale laringoscopiei direct, ruperea incisivilor, lezarea buzei superioare,
a mucoasei de la baza limbii. De asemenea tulburri asfixice, sincope respiratorii sau
cardiace.
EXAMENUL FUNCIONAL
Prin examenul funcional se va face o analiz fin a vocii cntate i a vorbirii
controlnd urmtorii factori: micarea respiratorie, micarea corzii vocale prin
laringostroboscopie.
Stroboscoapele permit sincronizri sau diferenieri de faz micrile corzilor
vocale ale cror vibraie sunt recepionate de un microfon pus n legtur cu
stroboscopul.
Alt medic are rolul de a poziiona corect bolnavul n timpul acestor investigaii,
de a ajuta medicul servindu-l cu materiale necesare i susinnd pacientul n poziia
corespunztoare.
EXAMENUL DE LABORATOR
Examenul microbiologic i imunologic
a)Prezena unei secreii nazale, a unui exudat faringian sau laringo-traheobronic impune examenul bacteriologic. Examenul virusologic al secreiei laringotraheo-bronic va fi trimis la laboratoare specializate.
Necesare sunt i examenele serologice (reaciile Bordet-Waserman, ASLO i
reaciile de neutralizare fa de diferiii virusuri), intradermoreaciile (la tuberculina
sau la diveri alergeni r. Shick) i cercetarea diferitelor deficiene imunitare prin
examenul histoimunologic, precum i dozarea de imuniglobuline.
b) Examenele hematologice sunt de extrem importan i uneori de urgen;
leucograma pentru depistarea i controlul unui focar supurativ profund, hemograma,
determinarea numrului de trombocite, timpul de coagulare i sngerare, VSH.
Examenul biochimic al sngelui utile n unele cazuri sunt glicemia pentru
depistarea unui diabet decompensat, calcemia, fosfataza alcalin, colesterolomia,
probele hepatice, electroforeza.
c) Examenul radiologic: - radioscopii, radiografii, arteriografia, limfografia,
radioscopia pulmonar. Se pot practica n diferite incidente, simple sau cu substan de
contrast.
d) Examenul histopatologic
Dac exist leziuni infiltrative vegetante a cror origine nu poate fi precizat
chimic trebuie practicat biopsia regiunii respective cu o pens adecvat dup o
prealabil anestezie cu soluie de xilin 1-2%.
17
n cazul n care caracterul hemoragic al esutului infiltrativ nu permite

biopsierea lui, examenul histopatologic se va efectua prin producerea biopunciei.
e) Alte examene:
- examenul de urin;
- examenul copraparazitologic;
- EKG;
- scintigrafie.
CAP.V
TRATAMENTUL
Tratamentul laringitei acute variaz n funcie de formele clinice ale acestora.
Tratamentul general al laringitei acute catarale va avea ca obiect s combat

durerea, tusea, s fluidifice i s favorizeze expulzarea secreiilor i diminuarea lor
cantitativ.
-
Pentru a combate durerea se poate prescrie tinctura de aconit n doze de

25-50 pic/zi nglobate ntr-o infuzie de ceai expectorant.
mpotriva rguelii se va recomanda o inhalaie cu flori de nalbe i tei,
cteva nghiituri de zeam de lmie i cte 2- picturi de soluie alcoolic de
rdcin de aconit ntr-o infuzie de ceai de tei cldu.
Tratamentul local const din recomandarea unei revulsii cutanate prin
aplicarea de prinie alcoolizate calde prelaringiene. Se vor prescrie inhalaii
neiritante cu substane volatile (acidul fenic 5-10 picturi n 250 ml ap) sau
substane balsamice. Se va evita mentolul. Vaporizanii sau aerosoli la
temperatura corpului cu un AB cu spectru larg, asociai cu hidrocortizon.
Cura de tcere este una din cele mai bune metode terapeutice. La ea se
adaug repausul n camer nclzit, buturi calde (infuzie de ceai). Se va
interzice fumatul, buturile alcoolice i alimentaia condimentat.
Tratamentul laringitei acute edemantoase subglotice a sugarului i a copilului mic

are dou obiective:
restabilirea respiraiei
stimularea forelor de aprare a organismului contra agentului patogen.

Primul obiectiv trebuie s fie realizat prin permeabilizarea laringelui cu mijloace
conservatoare ce const n: revulsie laringian prin comprese calde n jurul gtuluii
bi fierbini la picioare, drenarea secreiilor care obtureaz spaiul glotic prin aspiraie,
decongestionare prin inhalaii de 2-3 ori/zi cu soluii balsamice, aerosoli i inhalaii cu
18
soluie de efedrin 1-2% dup vrst, i prin corticoterapie (acetat de hidrocortizon n

aerosoli) sau general (HHC - IV) i administrarea de clorur de Calciu i Romergan.
Acest tratament se va aplica asigurndu-se copilului o poziie corect, cu capul i
trunchiul ridicate.
Dac mijloacele terapeutice nu mai au timp s acioneze asupra edemului mucoasei
din cauza iminentei de asfixie n care este adus copilul la clinic se va efectua
permeabilizarea cilor aeriene inferioare prin introducerea sondei de intubaie sau
participarea de urgen a traheostomiei.
n aceste cazuri la tratament conservator se vor aduga pansamentele traheostomice
i aspiraia secreiilor.
Important este i combaterea infeciilor, care se face prin administrarea de
antibiotice: Penicilina G, Polidin, Eritromicin.
Tratamentul laringitei edematoase vizeaz:
- -n primul rnd combaterea tulburrilor respective, care prin agravarea lor pot
amenina n orice moment viaa bolnavilor. Deoarece acest fapt este subestimat,
se recomand spitalizarea acestor cazuri, traheostomia devenind necesar atunci
cnd edemul progreseaz repede.
- -Dac dispneea este moderat se va administra HHC, la care se asociaz Calciu,
vitamina C.
- -Bolnavul stnd n poziie eznd i se aplic comprese fierbini n jurul gtului.
n apropierea lui se fac vaporizri medicamentoase, iar local se aplic aerosole
sau instalaii repetate cu soluie de adrenalin cu 1/10.000 sau efedrin 3%.
- -Pentru a calma anxietatea, durerile i tusea spasmatic se administreaz
barbiturice i sedative.
- -Alimentaia va fi lichid sau semisolid.
- -Se mai administreaz antiinflamatoare, antihistamatice i se restrnge aportul
de sare
CAP.VI
EVOLUIE. COMPLICAII
Evoluia laringitei acute difer de la o form clinic la alta.
Astfel, evoluia laringitei catarale este de obicei benign fenomenele
funcionale i fizice retrocednd n 4-5 zile. Chiar dac procesul cataral se poate
extinde i la arborele traheobronic, dnd o traheobronit descendent, prognosticul
rmne favorabil, acest uoar complicaie vindecndu-se dup cteva zile. Mai
neplcut este ns cronicizarea laringitei determinat de persistena factorilor
etologici favorizani.
19
Evoluia laringitei acute edematoase este variabil n raport cu precocitatea

diagnosticului i a tratamentului, cu virulena agentului patogen i cu puterea de
rezisten a organismului individului. Ea poate varia de la 5 la 7 zile terminndu-se
prin vindecare n cazurile precoce i corect tratate, sau se poate prelungi sptmni sau
chiar luni de zile dac masivitatea infeciei, tratamentul insuficient i lipsa de aprare a
organismului au permis extinderea procesului edematos la ntregul arbore
traheobronic i instalarea unor complicaii grave ca bronhopneumonia.
Evoluia laringitei striduloase este tipic.
Dup debutul zgomotos foarte alarmat pentru familie, accesul de sufocare tratat
sau chiar netratat cedeaz n mai puin de o or i copilul ostenit din criza prin care a
trecut, adoarme linitit dar uorul sforit care i nsoete somnul dovedete prezena
obstruciei care nerezolvat mai poate s favorizeze n nopile urmtoare reapariia
unor crize similare.
Evolutia laringitei cronice cataral evolueaz lent cu perioade de ameliorare
prin tratament adecvat pe toat durata vieii.Este aadar odat constituit cvasiincurabil i prognosticul este descurajator n special pentru cntre.
Complicatii
Complicaiile laringitei acute apar ca urmare a netratrii acestora la timp sau
tratamentul incorect dar i a lipsei de aprare a organismului supus infeciilor repetate
determinate de ageni patogeni.
Locale se pot produce infectarea altor organe din vecinatate (bronsite,
pneumonii, otite,sinuzite, meningite)
- -se pot produce insamantari la distanta cu streptococi (streptococul ramane
cantonat la nivelul amigdalelor si elimina toxine, care afecteaza aparatul renalglomerulonefrita post-streptococica, afecteaza endocardul, miocardul,
pericardul - reumatism, sau poliartrite reumatoide - R.A.A.)
Complicatiile in laringita cataral complicaiile apar la boli cu o stare general
alterat sau dup boli infecioase - febra tifoida, tifos exantematic.
Ele sunt produse prin extinderea inflamaiilor n straturile submucoase unde
determin edeme, abcese, flegmon. De obicei acestea sunt determinate de infeciile
streptocoase.
La copii apare un edem subglotic.
20
Complicaiile laringitei edematoase acute

bronhopneumonia, care este frecvent semnalat i comport un pronostic
sever;
laringo-traheobronita membranoas care dei se ntlnete rareori este ns
foarte grav, bolnavii care au necesitat traheostomie prezentnd uneori
cicatrici stinozate.
Complicaiile generale sunt urmarea extinderii procesului toxiinfeciilor la alte

organe.
Se pot ntlni suprarenalite, miocardite ce determin decompensri cardiace sau
edem pulmonar alteori toxiinfecioase, hepatice i renale, paralizii.
Prognosticul este rezervat n laringita acut, el este variabil n funcie de:
forma clinic;
stadiul de dezvoltare;
starea anterioar a organismului;
complicaiile ce apar n timpul evoluiei;
vrsta bolnavului prognosticul cel mai grav este la copii sub 2 ani de
asemenea n cazurile cu fenomene toxice, generale (gripa) i n cele n care
intervine suprainfecia sau stafilococul patogen.
Prognosticul grav mai ales la sugar si copilul mic se ntlnete i n stadii naintate
de faringit distructiv cnd se instaleaz o perturbare grav a funciilor centrilor
nervoi ca urmare a hipoxiei.
Exitusul survine n primul acces dispneic care este egal moarte precoce reflex ct i
tardiv prin expulzarea posibilitilor reacionale dup cteva ore de lupt intens sau
sincop.
Crizele de spasm laringian ce apar cu ocazia acceselor de tuse, cu cianoza
copilului sunt fenomene grave ce impun interventia rapida a medicului.
Febra, paloarea, tahicardia, uneori pulsul filiform, alteori starea de prostratie,
adinamia copilului epuizat ce lupta sa invinga obstacolul respirator laringian
completeaza tabloul acestei laringite dramatice.
Internarea de urgenta a copilului in spital este obligatorie, antibioticele fiind
asociate cu administrarea de preparate de cortizon, sedative, antispastice, aerosoli,
oxigen.
La nevoie, intubatia orotraheala sau operatia de traheotomie sunt necesare
pentru salvarea vietii copilului pana la cedarea leziuniior edematoase din zona
subglotica.
21
CAP .VII
INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA
ACUTA
Asigurarea condiiilor de spitalizare
Mucoasa laringelui este mai sensibil la factori nocivi de mediu extern, de aceea
aerul din camera bolnavului trebuie s fie proaspt i curat, umed i prea cald.
Temperatura aerului cea mai potrivit pentru cei cu afeciuni laringiene este de
18-20C, iar umiditatea 50%.
Asistenta va asigura aerisirea care poate fi continu, dac temperatura permite
sau mprospteaz aerul de mai multe ori pe zi prin deschiderea ferestrelor, timp n
care pacienii vor fi bine nvelii.
Bolnavii ce prezint boli cu caracter infecios vor fi amplasai separat, evitnduse mai ales asocierea cu persoanele care mai au i alte boli.
Asigurarea repausului fizic i psihic
Repausul fizic este obligatoriu i indispensabil n perioada acut apoi alterneaz
cu un efort dozat n funcie de stadiul bolii i starea bolnavului.
Alimentarea
Va fi adaptat perioadei de evoluie a bolii.
n perioada febril regimul hidro-zaharat, iar cnd fenomenele acute dispar se
va trece la o alimentaie echilibrat.
n perioada febril regimul va fi compus din lichide (ceaiuri, lapte, suc de
fructe) sau alimente lichide (sup de legume cu orez i gri).
Supravegherea funciilor vitale i vegetative
Temperatura se urmrete cu atenie. Se msoar dimineaa i seara i se

noteaz n funcie de temperatur.
Febra se combate cu antipiretice. Se aplic comprese sau mpachetri reci.
Pulsul se msoar de 2-3 ori/zi.

nainte ca pulsul s fie msurat pacientul va sta n repaus timp de 15 minute.
Valoarea va fi n funcie de vrst, stri patologice i fiziologice
Tensiunea arterial valoarea depinde de vrst.
Respiraia se msoar numrnd micrile de expansiune a toracelui prin
inspecie sau se aeaz palma pe peretele toracic.
Se mai urmresc eliminrile de materii fecale i urin. Bolnavul trebuie s
aib scaune i diurez normale. n caz de constipaie se efectueaz clisme
uleioase, se administreaz purgative.
22
Bolnavul va trebui s aib miciuni fiziologice, diureza s fie n funcie de

vrst, de cantitatea de lichide ingerate, de starea de nutriie.
Recoltarea produselor biologice i patologice
Se recolteaz n mod steril snge venos i capilar, n vederea cercetrii:
calcemiei, glicemiei, VSH, hemoleucogram, probele
hepatice.
Seringile i acele trebuie s fie sterile, iar recipientele n care s-a
fcut recoltarea trebuie s fie curate.
La indicaia medicului se administreaza tratament de urgen.
CAP. VIII
CAZURI
PREZENTAREA CAZULUI I
CULEGEREA DATELOR:
Sursa de informaii: -direct - aparintorii (mama)
-indirect - dosarul medical
-membrii echipei de ngrijire
DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI:
Nume si prenume: D.C.C.
Varsta: 8 ani
Sex: masculin
Domiciliul: com.Ceamurilia de Jos , jud.Tulcea
Ocupatie: elev, clsasa a II-a
Naionalitate: romn
Mediul: rural
Numele i prenumele tatlui: D.C.
Numele i prenumele mamei: D.A.
CONDITII DE LOCUIT:
Locuin salubr la cas compus din 4 camere n care locuiesc 3
persoane.
Mod de alimentaie: corespunztoare vrstei, masticaie uoar, eficient.
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:
Neag afeciuni acute sau cronice n familie
ANTECEDENTE MEDICALE PERSONALE:
Afeciuni respiratorii i digestive tratate prin ambulatoriu i prin medicul de

familie
23
DATE ANTROPOMETICE:
Greutate: 22 kg.
nlime: 101 cm.

GRUP SANGUIN: A(II),Rh( + )
ALERGII: Nu se tie alergic la medicamente sau la alimente
MOTIVELE INTERNRII:
Febr ridicat;
Dureri n gt cu disfagie;
Agitaie;
Ganglionii inflamai la nivelul gtului
Dispnee, senzaie de sufocare

DATA INTERNRII: 10.02.2014 ora 12:45
ISTORICUL BOLII
Boala a debutat n urm cu 2-3 zile. Pacientul este adus la Unitatea de Primiri
Urgene a Spitalului Judeean de Urgena Tulcea cu febr ridicat, dureri In gat cu
disfagie, agitaie, gangiloni inflamai la nivelul gtului, dispnee cu senzaie de
sufocare i a fost examinat de medicul primar O.R.L.
EXAMENUL CLINIC GENERAL:
- Stare general modificat, febril (temperatur 39C )
- Facies: uoar paloare
- Tegumente i mucoase: - palide - pavilioane normal conformate, canal auditiv
extern normal;
- esut conjunctiv-adipos: - bine reprezentat
- Sistem osteo-articular:- integru morfo-funcional.
- membre fr semne particulare
- pacientul prezint mers normal.
- articulaii mobile nedureroase
- Sistem ganglionar:- ganglioni palpabili
- Aparat respirator: - micri respiratorii ample
- torace normal reprezentat
- dispnee, respiraie ineficient
- AV - 120 p/min.
- frecvena respiraiei: 15 respiraii / minut
- Aparat cardio-vascular: - matitate cardiac normal
- oc apexian n spaiul V intercostal stng.
- puls: 75 bti / minut
- Aparat digestiv: - dentiie incomplet cu gingii aderente dinilor
- durere la deglutiie
- apetit diminuat, cu consum redus de proteine i crescut de glucide
- abdomen elastic, suplu, nedureros la palpare, mobil n micrile respiratorii
- tranzit intestinal normal (un scaun pe zi de aspect normal)
24
Ficat, ci biliare, splin: - n limite fiziologice

Aparat uro-genital: - miciuni fiziologice ( 4-5 miciuni pe zi )
loj renale libere, nedureroase
Sistem nervos: - ROT prezente
reflex pupilar prezent
echilibrat, reacii senzoriale normale
fr semne de iritaie meningeal
EXAMENE RADIOLOGICE:
- Radiografie pulmonar care nu sugereaz nimic activ pulmonar.
DIAGNOSTICUL LA INTERNARE:
Faringit acut
TRATAMENT:
Penicilin: 1 milion./12 h.
Metronidazol: 3 cp./zi
Algocalmin: 1 fiol./12h.
Glucoza 5% soluie perfuzabil: 1 flacon /12 h.
Vitamina C: 3 tb ./zi
SATISFACEREA NEVOILOR FUNDAMENTALE
1.
NEVOIA DEA RESPIRA I A AVEA O BUN CIRCULAIE:
>
Pacientul are o respiraie ineficiet cu dispnee, micri respiratorii de
amplitudine normal, de tip abdominal, torace normal reprezentat, simetric, frecvena
respiratorie 15 respiraii / minut.
>
Pacientul prezint matitate cardiac normal, puls: 75 bti / minut, regulat.
2.
NEVOIA DE A BEA I A MNCA :
>
Pacientul prezint disfagie, inapeten, ( aport nutriional crescut n glucide i
redus n proteine, legume i fructe ), hidratare ineficient, dentiie incomplet cu gingii
aderente dinilor.
3.
NEVOIA DE A ELIMINA:
>
Stare confortabil de a elimina normal, tranzit intestinal normal, nevoia este
satisfcut, pacientul este independent n satisfacerea nevoii.
4.
NEVOIA DE A SE MICA I A AVEA O BUN POSTUR:
^ Pacientul este bine orientat temporo-spaial, cu mobilitate normal, nevoia este
satisfcut, pacientul este independent n satisfacerea nevoii.
5.
NEVOIA DE A DORMI I A SE ODIHNI:
>
Pacientul prezint transpiraii nocturne, somn ineficient i insuficient prin
incapacitatea de a adormi, incomoditate i disconfort, oboseal, incapacitate de a se
odihni corespunztor.
25
6.
NEVOIA DE A SE MBRCA I DEZBRCA:
> Pacientul are hainele comode, curate. Nevoia este satisfcut, pacientul este
independent n satisfacerea nevoii, mbrcndu-se i dezbrcndu-se singur fr
ajutorul personalului medical.
7.
NEVOIA DE A MENINE TEMPERATURA CORPULUI N LIMITE
NORMALE:
Pacientul prezint febr ( temperatura corpului fiind de 39C ) iar tegumentele sale
sunt calde i umede
8.
NEVOIA DE A FI CURAT, NGRIJIT, DE A PROTEJA TEGUMENTELE I
MUCOASELE:
> Pacientul are prul i unghiile curate, nasul prezint o mucoas umed cu fose
nazale libere, tegumentele sunt curate. Nevoia este satisfcut, pacientul este
independent n satisfacerea nevoii, i face singur toaleta.
9.
NEVOIA DE A ELIMINA PERICOLELE:
> Pacientul s-a adaptat mediului spitalicesc i a neles s evite potenialele pericole.
Nevoia este satisfcut, pacientul este independent n satisfacerea nevoii.
10. NEVOIA DE A COMUNICA:
>
Pacientul cu comunicare ineficient dialogul purtndu-se prin intermediul
mamei.
11. NEVOIA DE A ACIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI l VALORI,
DE A PRACTICA RELIGIA:
> Pacientul este de religie ortodox. Nevoia este satisfcut, pacientul este
independent n satisfacerea nevoii.
12. NEVOIA DE A FI PREOCUPAT N VEDEREA REALIZRII:
> Pacientul este o persoan dinamic care dorete s se plimbe, s se joace, s
deseneze. Nevoia este satisfcut, pacientul este independent n satisfacerea nevoii.
13. NEVOIA DE A SE RECREA:
>
Pacientul se uit la televizor, se joac, deseneaz i coloreaz. Nevoia este
sarisfcut, pacientul este independent n satisfacerea nevoii.
14. NEVOIA DE A NVA CUM S-I PSTREZE SNTATEA:
>
Pacientul ascult de sfaturile mediclui i ale personalului medical, accept
izolarea n spital pentru a face un bun tratament i pentru rezolvarea sau ameliorarea
problemei sale de sntate.
1.
2.
3.
4.
5.
In urma investigaiilor pacientul are urmtoarele nevoi afectate:

Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie
Nevoia de a bea i a mnca
Nevoia de a dormi i a se odihni
Nevoia de a-i menine temperatura corpului n limite normale
Nevoia de a comunica
26
Nevoia
Ziua I. 10.02.2014
NEVOIA DE A
RESPIRA SI A
AVEA O BUNA
CIRCULATIE
Diagnostic de nursing
P.Respiratie inadecvata prin

deficit
E.Procesul inflamator
datorat afectiunii
S.Dispnee si senzatie de
sufocare
Obiective
1.Pacientul sa
prezinte caile
respiratorii
permeabile si o
buna respiratie
2.Pacientul sa
prezinte
mucoase
umede si
integre
Interventii
AUTONOME:
*Pacientul
urmeaza
*Am aerisit salonul
recomandarile
si am asigurat un
facute
mediu ambiant
*Respiratia scorespunzator
a ameliorat
*Linistesc
pacientul prin
discutii si sfaturi in
ceea ce priveste
starea sa
*Masor respiratia
pacientului , TA si
pulsul si notez
valorile in foaia de
temperatura
*Asez pacientul in
pozitie
semisezanda
pentru a facilita
respiratia
*Pregatesc psihic
pacientul in
vederea efectuarii
oricarei tehnici
DELEGATE:
*Recoltez sange
pentru examenele
de laborator
*Recoltez exudatul
faringian la
solicitarea
medicului
*Insotesc
pacientul la
Radiologie pentru
efectuarea Rx-ului
pulmonar
*Administrez
medicatia
prescrisa de medic
Penicilina G 1mil.
La 24 de ore in
solutie perfuzabila
de Glucoza 5% I.V.
27
Evaluare
Vitamina C - 3
comprimate pe zi
Metronidazol - 3
comprimate pe zi
NEVOIA DE A
BEA SI A
MANCA
P.Alimentare si hidratare
inadecvata prin deficit
datorat afectiunii
S.Disfagie, hidratare
ineficienta, inapetenta
1.Pacientul sa
respecte
regimul
alimentar
hipercaloric si
bogat in fructe
si legume
impus pe toata
durata
spitalizarii
2.Pacientul sa
se hidrateze
corespunzator
AUTONOME:
*Explic pacientului
ca este necesara
respectarea
regimului
alimentar pentru
vindecarea bolii
*Sfatuiesc familia
pacientului sa-I
aduca alimente
conform regimului
*Pacientul s-a
alimentat
consumand
tot ce i s-a
oferit la masa
*Pacientul s-a
hidratat
corespunzator
*Pacientul a
inteles
recomandarile
facute si
respecta
regimul
alimentar
impus
*Pacientul nu
este inca
echilibrat din
punct de
vedere
nutritional
NEVOIA DE A
DORMI SI A SE
ODIHNI
P.Somn ineficient si
insuficient
datorat afectiunii
S.Transpiratii nocturne,
somn ineficient si
insuficient prin
incapacitatea de a adormi,
incomoditate si discomfort,
oboseala
1.Pacientul sa
aiba un somn
linistit si
eficient
cantitativ si
calitativ
2.Pacientul sa
prezinte o
stare de bine
fizic si psihic
AUTONOME:
*Observ si notez
calitatea si orarul
somnului
*Pacientul si-a
imbunatatit
calitativ
somnul nu, nu
s-a mai trezit
in timpul
noptii
*Faciesul
pacientului
este mult mai
bun, mai
odihnit
*Asigur conditii de
microclimat
adecvat prin
aerisirea salonului,
liniste,
temperatura
optima si
respectarea
orarului de
administrare a
medicatiei
*Antrenez
pacientul in mici
activitati zilnice
pentru a se putea
odihni pe timpul
noptii
28
*Observ daca
pacientul doarme
pe timpul zilei si
notez numarul de
ore
*Supraveghez
somnul nocturn si
observ daca
pacientul este
agitat sau prezinta
insomnii
NEVOIA DE ASI MENTINE

TEMPERATURA
CORPULUI IN
LIMITE
NORMALE
P.Dificultatea de a-si
mentine temperatura
corpului in limite normale
datorat afectiunii
S.Febra, tegumente calde si
umede
1.Pacientul sa
aiba
temperatura
corpului in
limite
fiziologice in
decurs de 24
de ore
2.Pacientul sa
aiba o stare de
confort si o
stare de bine
fizic si psihic
*Invat pacientul
tehnici de
relaxare, exercitii
respiratorii
AUTONOME:
*Recomand
pacientului sa stea
in repaus la pat cat
mai mult posibil, in
special pe
perioada febrila
*Recomand
pacientului sa
consume cat mai
multe lichide
pentru a-i scadea
temperatura
*Schimb lenjeria
de corp si de pat
ori de cate ori este
nevoie si ii asigur
igiena
corespunzatoare
*Recomand
familiei sa ii aduca
lenjerie de corp
lejera si o schimb
de cate ori este
nevoie
*Aplic pe fruntea
pacientului
comprese cu apa
rece
29
*Pacientul
transpira in
continuare,
iar
temperatura
corpului a
scazut
apropiindu-se
de limita
normala
*Pacientul a
consumat 1
litru de lichide
si a eliminat
350 ml. de
urina
*Transpiratiile
pacientului sau mai redus
desi
tegumentele
si mucoasele
sunt in
continuare
usor umede
*Incalzesc
pacientul in caz de
frisoane prin
acoperirea sa cu
doua paturi
*Aerisesc salonul
de 2 ori pe zi
NEVOIA DE A
COMUNICA
P.Dificultatea de a
comunica la un nivel
satisfactor
E.Varsta si
procesul inflamator datorat
afectiunii
S.Comunicare ineficienta,
anxietate si neliniste,
tendinta la izolare
1.Pacientul sa
beneficieze de
mijloace de
comunicare
adecvate
capacitatilor
sale
*Masor
temperatura si o
notez in foaia de
temperatura
AUTONOME:
*Explorez
posibilitatile de
comunicare ale
pacientului si prin
intermediul
mamei obtin
informatii cu
privire la starea sa
*Familiarizez
pacientul cu
mediul de spital si
asigur o stare de
securitate si liniste
*Incerc sa linistesc
pacientul
vorbindu-I calm,
fara a-l contrazice
sa a ridica tonul
*Pacientul
incepe sa
comunice cu
ceilalti copii
din salon cu
toate ca
disfagia este
inca prezenta
*Cere familiei
jucarii,
creioane
colorate,
hartie si
plastilina si
incepe sa se
joace
*Asigur mijloace
de comunicare
conform
posibilitatilor
pacientului
Nevoia
Ziua II. - 12.02.2014
NEVOIA DE A
RESPIRA SI A
AVEA O BUNA
CIRCULATIE

deficit
datorat afectiunii
sufocare
Obiective
1.Pacientul sa
prezinte caile
respiratorii
permeabile si o
buna respiratie
2.Pacientul sa
prezinte
mucoase
umede si
integre
30
Interventii
AUTONOME:
*Am aerisit salonul
si am asigurat un
mediu ambiant
corespunzator
*Masor respiratia
pacientului , TA si
pulsul si notez
temperatura
Evaluare
*Pacientul se
simte mult
mai bine este
mai relaxat
*Respiratia sa ameliorat
DELEGATE:
*Administrez
medicatia
prescrisa de medic
Penicilina G 1mil.
La 24 de ore in
solutie perfuzabila
de Glucoza 5% I.V.
Vitamina C - 3
comprimate pe zi
NEVOIA DE A
BEA SI A
MANCA

TEMPERATURA
CORPULUI IN
LIMITE
NORMALE
datorat afectiunii
S.Disfagie, hidratare
ineficienta, inapetenta
mentine temperatura
datorat afectiunii
umede
1 Pacientul sa
respecte
regimul
alimentar
hipercaloric si
bogat in fructe
si legume
impus pe toata
durata
spitalizarii
2.Pacientul sa
se hidrateze
corespunzator
1.Pacientul sa
aiba
temperatura
corpului in
limite
fiziologice in
decurs de 24
de ore
2.Pacientul sa
aiba o stare de
confort si o
stare de bine
fizic si psihic
Metronidazol - 3
comprimate pe zi
AUTONOME:
*Urmaresc ca
pacientul sa
consume toate
alimentele
indicate fara a se
abate de la
regimul impus (
fara a consuma
bauturi
carbogazoase gen
Coca-Cola)
*Sfatuiesc mama
sa-i aduca cat mai
multe fructe,
sucuri si
compoturi
AUTONOME:
*Recomand
pacientului sa stea
special pe
perioada febrila
*Schimb lenjeria
de corp si de pat
ori de cate ori este
nevoie si ii asigur
igiena
corespunzatoare
*Masor
temperatura si o
notez in foaia de
temperatura
31
*Pacientul se
alimenteaza si
se hidrateaza
corespunzator
*Pacientul a
inteles
recomandarile
si respecta
regimul
alimentar
impus
*Disfagia s-a
ameliorat
*Pacientul a
consumat 1
litru de lichide
si a eliminat
500 ml. de
urina
*Transpiratiile
pacientului sau redus,
tegumentele
si mucoasele
sunt uscate
DELEGATE:
*Administrez
medicatia
prescrisa de medic
Algocalmin 1 fiola
I.M. la 12 ore
Nevoia
Ziua III. - 14.02.2014
NEVOIA DE A
RESPIRA SI A
AVEA O BUNA
CIRCULATIE

deficit
datorat afectiunii
S.Dispnee usoara
Obiective
1.Pacientul sa
prezinte caile
respiratorii
permeabile si o
buna respiratie
2.Pacientul sa
prezinte
mucoase
umede si
integre
Interventii
AUTONOME:
*Am aerisit salonul
si am asigurat un
mediu ambiant
corespunzator
*Linistesc
pacientul prin
ceea ce priveste
starea sa
*Masor respiratia
pacientului , TA si
pulsul si notez
temperatura
Evaluare
*Pacientul se
alimenteaza si
se hidrateaza
corespunzator
*Pacientul a
inteles
recomandarile
facute si
respecta
regimul
alimentar
impus
DELEGATE:
*Administrez
medicatia
prescrisa de medic
Penicilina G 1mil.
La 24 de ore in
solutie perfuzabila
de Glucoza 5% I.V.
Vitamina C - 3
comprimate pe zi
NEVOIA DE A
BEA SI A
MANCA
datorat afectiunii
S.Inapetenta
1.Pacientul sa
respecte
regimul
alimentar
hipercaloric si
bogat in fructe
impus pe toata
durata
spitalizarii
2.Pacientul sa
consume , sa se
32
Metronidazol - 3
comprimate pe zi
AUTONOME:
*Explic pacientului
ca este necesara
respectarea unui
regim alimentar
specific dupa
externarea sa din
spital si va trebui
sa evite bauturile
carbogazoase si
inghetata
*Pacientul se
alimenteaza si
se hidrateaza
corespunzator
*Pacientul a
inteles
recomandarile
facute si
respecta
regimul
alimentar
impus
hidrateze
corespunzator
*Informez familia
asupra regimului
ulterior pe care
pacientul va trebui
sa-l urmeze dupa
externare
EVALUARE FINALA: Evoluie favorabil. Pacientul a respectat cu strictee

tratamentul, participnd activ la toate ngrijirile primite, avnd o conduit n deplin
concordan cu obiectivele stabilite n planul de ngrijiri i prezint la externare
redresare clinic. Respiraia este n limitele fiziologice vrstei. Disfagia s-a remis.
Faringele prezint coloraie normal.
DATA EXTERNRII: 15.02.2014 ora 13:00
STAREA LA EXTERNARE: Ameliorat.
Se externeaz cu recomandrile de a urma tratament cu Ospen 500mg. I
comprimat la 12 ore timp de 14 zile, Vitamina C - 3 comprimate pe zi si antipiretice n
caz de nevoie. Va reveni la control dup 14 zile.
Va repeta exudatul faringian dup 3 luni.
PREZENTAREA CAZULUI II
CULEGEREA DATELOR
Sursa de infomaii:
Direct Bolnavul
Indirect - Dosarul medical
Membrii echipei de ngrijire
Nume i prenume: M.M.
Sex: Masculin
Varsta: 26 de ani
Ocupaie: maistru auto, SC UGIRA Tulcea
Naionalitate: Romn
Domiciliu: Municipiul Tulcea
Mediul: Urban
Numele i prenumele tatlui: M.C.
Numele i prenumele mamei: M.A.

CONDIII DE LOCUIT
Locuina: Locuiete cu prinii ntr-un apartament de dou camere.

OBICEIURI DE VIA
Are um program de lucru de 12 ore pe zi, smbta 6 ore i duminica liber. Se

odihnete dup orele de lucru. Lucreaz n mediu stresant, n condiii
climaterice diferite, fiind de cele mai multe ori expus la frig i umezeal
33
(toamna, iarna i primvara) sau la cldur mare ( vara). Fumeaz circa 8

igri pe zi. Consum ocazional alcool.
ANTECEDENTE HEREDO-COLA TERALE:
Neag afeciuni acute sau cronice n familie

Afectiuni digestive uoare, bolile copilriei, bronhopneumonie n urm cu 7 ani
vaccinri efectuate.
DATE ANTROPOM ETICE:
Greutate: 72 kg.
nlime: 174 cm.

GRUP SANGUIN: AB ( IV ), Rh ( + )
ALERGII: Nu se tie alergic la medicamente sau la alimente
MOTIVELE INTERNRII:
Febr ridicat;
Disfagie intens;
Inapeten;
Dispnee uoar
ISTORICUL BOLII
Boala a debutat n urm cu dou sptmni cu urmtoarele simptome: febr
ridicat, disfagie, dispnee, inapeten. Pacientul s-a prezentat la medicul de familie
unde a primit tratament cu Amoxicilin 2 capsule la 6 ore. n urma tratamentului
simptomele s-au ameliorat dar, dup circa o sptmn simptomele au revenit mult
mai intense, motiv pentru care se prezint la Unitatea de Primiri Urgene a Spitalului
Judeean de Urgen Tulcea de unde este internat pe secia ORL.
Stare general modificat, febril (temperatur 39C )
Facies: uoar paloare
Tegumente i mucoase: palide

pavilioane normal conformate, canal auditiv
extern normal;
piramida nazal de aspect i conformaie
normal, sim
olfactiv dezvoltat, fose nazale permeabile
esut conjunctiv-adipos: - bine reprezentat
Sistem osteo-articular: integru morfo-llincional.

membre fara semne particulare
pacientul prezint mers normal.
articulaii mobile nedureroase
Sistem ganglionar:- ganglioni palpabili
Aparat respirator: cord in limite normale

torace normal reprezentat
34
dispnee. respiraie ineficient

Aparat cardio-vascular: cord in limite normale
TA - 120 / 70 mmHg
puls: 80 bti / minut, ritmic, bine btut
AV ~ 70 p/min.
Aparat digestiv: cavitate bucal cu aspect normal, bine ngrijit
mucoas bucal i gingival de aspect normal
limba umed, curat, fr depozite \
durere la deglutiie
apetit diminuat
abdomen elastic, suplu, nedureros la palpare, mobil n

micrile respiratorii
tranzit intestinal normal

Ficat, cai biliare, splina: - n limite fiziologice
Aparat uro-genital: loje renale libere, nedureroase
miciuni fiziologice normale
Sistem nervos:
ROT prezente
reflex pupilar prezent
echilibrat, reacii senzoriale normale
far semne de iritaie meningeal
EXAMENE DE LABORATOR
VALORI OBTINUTE
VALORI NORMALE
HEMOLEUCOGRAMA
HEMOLEUCOGRAMA
Hemoglobina: 13.59g%
Hemoglobina: 13g%
Leucocite: 7900/mm
Leucocite: 8800/mm
Trombocite: 320000/mm
Creatinina: 0.91mg.%
Creatinina: 0.6-1.20mg.%
Uree: 0.24%
Uree: 0.20-0.40%
VSH: 5mm/h
VSH: 1-10mm/h
Exudat faringian: Examen bacteriologic

STREPTOCOC BETA HEMOLITIC - ABSENT
Faringit acut
TRATAMENT:
Gentamicin 1 fiol./12 h.
35
Metronidazol: 3 cp./zi
Algocalmin: 1 fiol./ 12h.
Glucoz 5% soluie perfuzabil: 1 flacon /12 h.
Vitamina C: 3 tb ./zi
Bioparox: 3 pufuri./zi

1.
NEVOIA DE A RESPIRA I A A VEA O BUN CIRCULA IE.
>
Pacientul are o respiraie ritmic, o uoar dispnee, amplitudine normal de tip
costal inferior, torace simetric, pus regulat, frecvena respiratorie 15 respiraii / minut.
>
Pacientul prezint matitate cardiac normal, puls: 80 bti / minut, ritmic,
bine btut.
2.
NEVOIA DE A BEA I A MNCA:
>
Pacientul prezint disfagie, inapeten, hidratare ineficient, aport nutriional
sczut.
3.
NEVOIA DE A ELIMINA .
> Stare confortabil de a elimina normal, tranzit intestinal normal, pacientul rezint
ns transpiraii.
4.
NEVOIA DE A SE MICA I A AVEA O BUN POSTUR:
>
Pacientul este bine orientat temporo-spaial, cu mobilitate normal, nevoia este
satisfcut, pacientul este independent n satisfacerea nevoii..
5.
NEVOIA DE A DORMI I A SE ODIHNI:
>
Pacientul prezint transpiraii nocturne, somn insuficient, incomoditate i
disconfort, oboseal.
6.
NEVOIA DE A SE MBRCA I DEZBRCA:
>
Pacientul are hainele comode, curate. Nevoia este satisfcut, pacientul este
independent n satisfacerea nevoii, mbrcndu-se i dezbrcndu-se singur fr
7. NEVOIA DE A MENINE TEMPERATURA CORPULUI N LIMITE
NORMALE:
> Pacientul prezinta febr ( temperatura corpului fiind de 39C ) iar tegumentele sale
sunt calde i umede.
8. NEVOIA DE A FI CURAT, NGRIJIT, DE A PROTEJA TEGUMENTELE l
MUCOASELE:
> Pacientul are parul si unghiile curate, nasul prezint o mucoas umed cu fose
nazale libere, tegumentele sunt curate. Nevoia este satisfcut, pacientul este
independent n satisfacerea nevoii, i face singur toaleta.
9. NEVOIA DE A ELIMINA PERICOLELE:
> Pacientul s-a adaptat mediului spitalicesc. Nevoia este satisfcut, pacientul este
36
10.
NEVOIA DEA COMUNICA:
>
Pacientul cu comunicare ineficient, anxios.
11. NEVOIA DE A ACIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI I
VALORI, DE A PRACTICA RELIGIA:
> Pacientul este de religie ortodox. Nevoia este satisfcut, pacientul este
12. NEVOIA DE A FI PREOCUPAT N VEDEREA REALIZRII:
> Pacientul este o persoan dinamic. Nevoia este satisfcut, pacientul este
> Pacientul se uit la televizor, citete, dezleag rebus. Nevoia este sarisfcut,
pacientul este independent n satisfacerea nevoii.
14. NEVOIA DEA NVA CUM S-I PSTREZE SNTATEA:
>
Pacientul ascult de sfaturile medicului i ale personalului medical, accept
izolarea n spital pentru a face un bun tratament i pentru rezolvarea sau ameliorarea
problemei sale de sntate.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
In urma investigaiilor pacientul are urmtoarele nevoi afectate:

Nevoia de a elimina
Nevoia de a nva cum s-i pstreze sntatea
Nevoia
Ziua I. 10.02.2014
NEVOIA DE A
RESPIRA SI A
AVEA O BUNA
CIRCULATIE
P.Respiratie inadecvata
prin deficit
datorat afectiunii
sufocare
Obiective
1.Pacientul sa
prezinte o
buna respiratie
37
Interventii
Evaluare
AUTONOME:
*Pacientul
urmeaza
*Am aerisit salonul
recomandarile
si am asigurat un
facute
mediu ambiant
a ameliorat
*Linistesc
pacientul prin
ceea ce priveste
starea sa
*Masor respiratia
pacientului , TA si
pulsul si notez
temperatura
*Asez pacientul in
pozitie
semisezanda
pentru a facilita
respiratia
*Pregatesc psihic
pacientul in
vederea efectuarii
oricarei tehnici
DELEGATE:
*Recoltez sange
pentru examenele
de laborator
*Recoltez exudatul
faringian la
solicitarea
medicului
*Administrez
medicatia
prescrisa de medic
Gentamicina 1
fiola la 12 ore in
solutie perfuzabila
de Glucoza 5% I.V.
NEVOIA DE A
BEA SI A
MANCA
datorat afectiunii
1.Pacientul sa
respecte
regimul
alimentar
38
Vitamina C - 3
comprimate pe zi
Metronidazol - 3
comprimate pe zi
Bioparox 3 pufuri
pe zi
AUTONOME:
*Explic pacientului
ca este necesara
respectarea
*Pacientul s-a
alimentat
consumand
tot ce i s-a
S.Disfagie intensa, hidratare

ineficienta, inapetenta,
aport nutritional scazut
hipercaloric si
bogat in fructe
si legume
impus pe toata
durata
spitalizarii
2.Pacientul sa
se hidrateze
corespunzator
regimului
alimentar pentru
vindecarea bolii
*Sfatuiesc familia
pacientului sa-I
aduca alimente
conform regimului
oferit la masa
*Pacientul s-a
hidratat
corespunzator
*Pacientul a
inteles
recomandarile
facute si
respecta
regimul
alimentar
impus
*Pacientul nu
este inca
echilibrat din
punct de
vedere
nutritional
*Pacientul
prezinta in
continuare
disfagie
NEVOIA DE A
ELIMINA
P.Eliminare inadecvata
datorat afectiunii
S.Tegumente umede si reci
1. Pacientul sa
prezinte o
stare de
confort fara
transpiratii
AUTONOME:
*Schimb lenjeria
de pat ori de cate
ori este nevoie si
explic pacientului
ca transpiratiile
sunt datorate
afectiunii sale
*Pacientul
prezinta in
continuare
tegumente
umede
NEVOIA DE A
DORMI SI A SE
ODIHNI
insuficient
datorat afectiunii
S.Somn insuficient,
incomoditate si disconfort,
oboseala
1.Pacientul sa
aiba un somn
linistit si
eficient
cantitativ si
calitativ
2.Pacientul sa
prezinte o
stare de bine
fizic si psihic
AUTONOME:
*Observ si notez
calitatea si orarul
somnului
*Pacientul si-a
imbunatatit
calitativ
somnul, nu sa mai trezit in
timpul noptii
*Faciesul
pacientului
este mult mai
bun, dar
acesta afirma
ca este in
continuare
obosit
39
*Asigur conditii de
microclimat
adecvat prin
liniste,
temperatura
optima si
respectarea
orarului de
administrare a
medicatiei
*Antrenez
pacientul in mici
activitati zilnice
pentru a se putea
odihni pe timpul
noptii
*Observ daca
pacientul doarme
pe timpul zilei si
notez numarul de
ore
*Supraveghez
somnul nocturn si
observ daca
pacientul este
agitat sau prezinta
insomnii

TEMPERATURA
CORPULUI IN
LIMITE
NORMALE
mentine temperatura
datorat afectiunii
umede, transpiratii
nocturne
1.Pacientul sa
aiba
temperatura
corpului in
limite
fiziologice in
decurs de 24
de ore
2.Pacientul sa
aiba o stare de
confort si o
stare de bine
fizic si psihic
*Invat pacientul
tehnici de
relaxare, exercitii
respiratorii
AUTONOME:
*Recomand
pacientului sa stea
special pe
perioada febrila
*Recomand
pacientului sa
consume cat mai
multe lichide
pentru a-i scadea
temperatura
*Recomand
familiei sa ii aduca
lenjerie de corp
lejera si o schimb
de cate ori este
nevoie
*Aerisesc salonul
de 2 ori pe zi
*Masor
temperatura si o
notez in foaia de
temperatura
40
*Temperatura
corpului
pacientului a
scazut
apropiindu-se
de limita
normala
*Pacientul a
consumat 1
litru de lichide
si a eliminat
350 ml. de
urina
*Transpiratiile
pacientului sau mai redus
desi
tegumentele
si mucoasele
sunt in
continuare
usor umede
DELEGATE:
*Administrez
medicatia
prescrisa de medic
NEVOIA DE A
COMUNICA
P.Comunicare ineficienta la
nivel afectiv
E.Teama de prognosticul si
evolutia bolii
anxietate
1.Pacientul sa
beneficieze de
mijloace de
comunicare
adecvate
capacitatilor
sale
2.Pacientul sa
isi poata
exprima
sentimentele,
ideile si opiniile
41
Algocalmin 1 fiola
I.M. la 12 ore
AUTONOME:
*Explorez
posibilitatile de
comunicare ale
pacientului
*Familiarizez
pacientul cu
mediul de spital si
asigur o stare de
*Pun intrebari
simple pacientului
pentru a observa
orientarea
acestuia temporospatiala si cu
privire la propria
persoana
pacientul
vorbindu-I calm,
fara a-l contrazice
sau a ridica tonul
*Asigur mijloace
de comunicare
*Sfatuiesc familia
sa-I aduca reviste,
ziare, integrame,
carti
*Pacientul
incepe sa
comunice cu
ceilalti
pacienti din
salon cu toate
ca disfagia
este inca
prezenta
*Cere familiei
carti, reviste,
ziare,
integrame
*Pacientul se
simte mai
linistit in urma
comunicarii cu
personalul
medical de
ingrijire
NEVOIA DE A
INVATA CUM
SA-SI
PASTREZE
SANATATEA
Nevoia
P.Deficit de cunostinte
E.Informatii insuficiente
privind starea sa si lipsa de
pregatire medicala
S.Lipsa de interes,
interpretare gresita a
informatiei referitoare la
boala
Ziua II. - 12.02.2014
NEVOIA DE A
RESPIRA SI A
AVEA O BUNA
CIRCULATIE

deficit
datorat afectiunii
S.Dispnee usoara
1.Pacientul sa
beneficieze de
informatii cu
privire la boala
sa
2.Pacientul sa
fie
constientizat in
ceea ce
priveste
afectiunea sa si
cu privire la
masurile pe
care trebuie sa
le ia pentru a-si
pastra
sanatatea
AUTONOME:
*Explic pacientului
necesitatea de a
renunta la fumat
pentru a-si pastra
sanatatea
*Stimulez dorinta
de cunoastere a
pacientului in ceea
ce priveste starea
sa
*Constientizez
pacientul asupra
propriei
responsabilitati
privind starea sa
*Incurajez si ajut
pacientul la
dobandirea de noi
cunostinte cu
privire la boala sa
*Efectuez ore de
educatie sanitara
privind boala sa
*Verific daca
pacientul a inteles
corect informatiile
primite
*Pacientul a
acumulat
informatii
privind starea
sa si perioada
de spitalizare
*Pacientul
beneficiaza de
educatie
sanitara
pentru o
evolutie mai
buna a starii
generale si
este receptiv
la informatie
Obiective
Interventii
Evaluare
1.Pacientul sa
prezinte o
buna respiratie
42
AUTONOME:
*Pacientul
urmeaza
*Am aerisit salonul
recomandarile
si am asigurat un
facute
mediu ambiant
a ameliorat
*Masor respiratia
pacientului , TA si
pulsul si notez
temperatura
*Asez pecientul in
pozitie
semisezanda
pentru a facilita
respiratia
DELEGATE:
*Administrez
medicatia
prescrisa de medic
Penicilina G 1mil.
La 24 de ore in
solutie perfuzabila
de Glucoza 5% I.V.
Vitamina C - 3
comprimate pe zi
Metronidazol - 3
comprimate pe zi
Bioparox 3 pufuri
pe zi
NEVOIA DE A
BEA SI A
MANCA
datorat afectiunii
S.Disfagie, inapetenta
1 Pacientul sa
respecte
regimul
alimentar
hipercaloric si
bogat in fructe
si legume
impus pe toata
durata
spitalizarii
2.Pacientul sa
se hidrateze
corespunzator
AUTONOME:
*Explic pacientului
ca este necesara
respectarea in
continuare a
regimului
alimentar impus
pentru vindecarea
bolii
*Pacientul s-a
alimentat si
hidratat
corespunzator
*Pacientul nu
este inca
echilibrat din
punct de
vedere
nutritional
*Pacientul
prezinta in
continuare
disfagie
usoara
NEVOIA DE A
DORMI SI A SE
ODIHNI
insuficient
datorat afectiunii
S.Somn insuficient,
oboseala
1.Pacientul sa
aiba un somn
linistit si
eficient
cantitativ si
calitativ
2.Pacientul sa
prezinte o
stare de bine
fizic si psihic
AUTONOME:
*Asigur conditii de
microclimat
adecvat prin
liniste,
temperatura
optima si
respectarea
orarului de
administrare a
medicatiei
*Pacientul si-a
imbunatatit
calitativ
somnul
*Faciesul este
bun
*Observ daca
pacientul doarme
pe timpul zilei si
notez numarul de
ore
43

TEMPERATURA
CORPULUI IN
LIMITE
NORMALE
mentine temperatura
datorat afectiunii
umede
1.Pacientul sa
aiba
temperatura
corpului in
limite
fiziologice in
decurs de 24
de ore
2.Pacientul sa
aiba o stare de
confort si o
stare de bine
fizic si psihic
*Supraveghez
somnul nocturn si
observ daca
pacientul este
agitat sau prezinta
insomnii
AUTONOME:
*Recomand
pacientului sa stea
special pe
perioada febrila
*Recomand
pacientului sa-si
schimbe lenjeria
de corp
*Aerisesc salonul
de 2 ori pe zi
*Pacientul a
consumat 1
litru de lichide
si a eliminat
500 ml. de
urina
*Transpiratiile
pacientului sau redus,
tegumentele
si mucoasele
sunt uscate
Masor
temperatura si o
notez in foaia de
temperatura
DELEGATE:
*Administrez
medicatia
prescrisa de medic
Algocalmin 1 fiola
I.M. la 12 ore
Nevoia
Ziua III. - 14.02.2014
NEVOIA DE A
RESPIRA SI A
AVEA O BUNA
CIRCULATIE

deficit
datorat afectiunii
S.Obstructie nazala
Obiective
1.Pacientul sa
prezinte o
buna respiratie
Interventii
AUTONOME:
*Pacientul
urmeaza
*Am aerisit salonul
recomandarile
si am asigurat o
facute
umiditate
*Respiratia
scorespunzatoare
a ameliorat
*Masor respiratia
*Obstructia
pacientului , TA si
nazala s-a
pulsul si notez
remis
temperatura
DELEGATE:
*Administrez
medicatia
prescrisa de medic
44
Evaluare
Gentamicina 1
fiola la 12 ore in
solutie perfuzabila
de Glucoza 5% I.V.
Vitamina C - 3
comprimate pe zi
Metronidazol - 3
comprimate pe zi
NEVOIA DE A
BEA SI A
MANCA
datorat afectiunii
S.Disfagie
1.Pacientul sa
se hidrateze
corespunzator
Bioparox 3 pufuri
pe zi
Rinofug 2 picaturi
la 6 ore in fiecare
nara
AUTONOME:
Explic pacientului
ca este necesara
hidratarea pentru
evolutia favorabila
a afectiunii sale
*Pacientul s-a
hidratat
corespunzator
*Disfagia s-a
remis,
pacientul
prezentand o
stare de
confort
EVALUARE FINAL: Evoluie favorabila. Pacientul prezinta la externare

redresare clinica. Respiraia este n Iimite normale. Disfagia s-a remis. Faringele
prezinta coloratie normala.
STAREA LA EXTERNARE: Ameliorat. Se externeaz cu recomandrile de a
urma tratament cu Ospen lOOOmg. 1 comprimat la 12 ore timp de 7 zile, Vitamina C
- 3 comprimate pe zi i antipiretice in caz de nevoie. Se recomand renunarea la
fumat i evitarea frigului, a umezelii i a schimbrilor brute de temperatura. Va reveni
la control dup 7 zile. Va repeta exudatul faringian dup 3 luni.
PREZENTAREA CAZULUI III

CULEGEREA DATELOR
Sursa de infomaii:
Direct - Bolnava
Indirect - Dosarul medical
Membrii echipei de ngrijire

Nume i prenume: C.A.
Sex: Feminin
Varsta: 32 de ani
Ocupaie: educatoare, Grdinia nr.3 Tulcea
45
Naionalitate: Romn
Domiciliu: Municipiul Tulcea
Mediul: Urban
Numele si prenumele tatalui: P.S.
Numele si prenumele mamei: P.D.
CONDIII DE LOCUIT:
Locuina: Locuiete cu sotul si doi copii intr-un apartament de doua camere.

OBICEIURI DE VIATA:
Are un program de lucru de 8 ore pe zi, 5 zile pe saptamana rareori cu

activitate sambata. Programul este stresant, presupune efort vocal si
intelectual. Fumeaza circa 8-10 tigari pe zi. Nu consum alcool.
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:
Neag afeciuni acute sau cronice in familie.

Menarha la 14 ani . Ciclu menstrual cu flux normal. Doua nasteri. Neaga

avorturi.
Gastrit acut n urm cu 4 ani.

DATE ANTROPOMETICE:
Greutate: 68 kg.
nlime: 163 cm.

GRUP SANGUIN: 0(1), Rh( + )
ALERGII: Nu se tie alergica la medicamente sau alimente
MOTIVELE INTERNRII:
Febr ridicat;
Disfagie intens;
Voce alterat;
Inapeten;
Dispnee intens la efort;
Facies crispat
Tahipnee;
Nelinite;
Transpiraii abundente
Frisoane.
ISTORICUL BOLII
Boala a debutat n urm cu cteva zile cu febr ridicat, disfagie intens, disfonie,
dispnee la efort, inapeten, transpiraii abundente i frisoane. Pacienta a luat timp de
dou zile antitermice ( Paracetamol 4 tablete pe zi) dar simptomele nu s-au ameliorat
motiv pentru care se prezint la Unitatea de Primiri Urgente a Spitalului Judetean de
Urgenta Tulcea, unde este internat pe secia ORL.
46
Stare general modificat, febril , (temperatur 39,2C )
Facies: crispat
Tegumente si mucoase: - palide

- pavilioane normal conformate, canal auditiv extern normal;
- piramida nazal de aspect si conformaie normal, sim olfactiv dezvoltat, fose
nazale permeabile.
esut conjunctiv-adipos: - bine reprezentat
Sistem osteo-articular: - integru morfo-funcional.

- membre fr semne particulare
- pacienta prezint mers normal.
- articulaii mobile nedureroase
Sistem ganglionar:- ganglioni palpabili
Aparat respirator: - micri respiratorii ample

- torace normal reprezentat
- dispnee, respiraie ineficient
- frecvena respiraiei: 22 respiraii / minut
Aparat cardio-vascular: - cord n limite normale

- TA - 145 /850 mmHg - puls: 82 bti / minut, ritmic, bine btut - AV - 74
p/min.
Aparat digestiv: - cavitate bucal cu aspect normal, bine ngrijit

- mucoas bucal i gingival de aspect normal
- limba umed, curat, tar depozite
- durere la deglutiie
- apetit diminuat
- abdomen elastic, suplu, nedureros la palpare, mobil n micrile respiratorii
- tranzit intestinal normal
Ficat, ci biliare, splin: - n limite fiziologice .
Aparat uro-genital: - loje renale libere, nedureroase

- miciuni fiziologice normale
- nasteri prin cezariana
Sistem nervos: - ROT prezente

- reflex pupilar prezent
- echilibrat, reactii senzoriale normale
- fara semne de iritatie meningeala
47
EXAMENE DE LABORATOR
VALORI OBTINUTE
VALORI NORMALE
Leucocite: 9000/mm
Leucocite: 8800/mm
Creatinina: 0.88mg.%
Creatinina: 0.6-1.20mg.%
HEMOLEUCOGRAMA
HEMOLEUCOGRAMA
Hemoglobina: 13.22g%
Hemoglobina: 13g%
Uree: 0.32%
Uree: 0.20-0.40%
VSH: 12mm/h
VSH: 1-10mm/h
Exudat faringian: Examen bacteriologic

STREPTOCOC BETA HEMOLITIC - ABSENT
Faringit acut
TRATAMENT:
Cefatox 1g.f. x 2 ori / zi (1 g.la l2ore I.M.)
Refen f 1x2 ori/zi I.M.
Tussin 3 tb ./zi per os
No-Spa f.1x3 ori/zi I.M.
Fenobarbital tb. 1 x2 /zi per os
Famotidin 40mg. tb. 3 tb ./zi per os

1. NEVOIA DE A RESPIRA I A AVEA O BUN CIRCULAIE.
> Pacienta are o respiraie ritmic, tahipnee, dispnee intens la efort, amplitudine
normal de tip costal superior, torace simetric, puls regulat, frecvena respiratorie 22
respiraii / minut.
>
Pacienta prezint matitate cardiac normal, puls 82 bti / minut, ritmic, bine
btut.
2. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA:
>
Pacienta prezinta disfagie intensa, disfonie, inapetenta, hidratare ineficienta,
aport nutritional scazut.
3.
NEVOIA DE A ELIMINA:
>
Stare confortabila de a elimina normal, tranzit intestinal normal. Nevoia este
satisfacuta, pacienta este independenta in satisfacerea nevoii.
48
4.
NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA:
>
Pacienta este bine orientata temporo-spatial, cu mobilitate normala, nevoia este
satisfacuta, pacienta este independenta in satisfacerea nevoii.
5.
NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI:
>
Pacienta prezlnt transpiratii nocturne, somn insuficient, incomoditate si
disconfort.
6.
NEVOIA DE A IMBRACA SI DEZBRACA:
>
Pacienta are hainele comode, curate. Nevoia este satisfacuta, pacienta este
independenta in satisfacerea nevoii, imbracandu-se si dezbracandu-se singura, fara
7. NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI N LIMITE
NORMALE:
> Pacienta prezint febr ( temperatura corpului fiind de 39,2C ), frisoane iar
tegumentele sale sunt calde i umede.
8. NEVOIA DE A FI CURAT , INGRIJIT, DE A PROTEJA TEGUMENTELE SI
MUCOASELE:
> Pacienta are prul i unghiile curate, nasul prezint o mucoas umed cu fose nazale
libere, tegumentele sunt curate. Nevoia este satisfcut, pacienta este independent n
satisfacerea nevoii, i face singur toaleta.
9.
NEVOIA DE A ELIMINA PERICOLELE:
> Pacienta s-a adaptat mediului spitalicesc. Nevoia este satisfcut, pacienta este
independent n satisfacerea nevoii
10.
NEVOIA DEA COMUNICA:
>
Pacient apatic, anxioas, comunic puin, este nchis n sine.
11.
NEVOIA DE A ACIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI I
VALORI, DE A PRACTICA RELIGIA:
> Pacienta este de religie ortodox. Nevoia este satisfcut, pacienta este
independenta n satisfacerea nevoii.
12. NEVOIA DE A FI PREOCUPAT N VEDEREA REALIZARII:
> Pacienta este o persoana dinamica. Nevoia este satisfacuta, pacienta este
independenta in satisfacerea nevoii.
> Pacienta asculta muzica si stiri la castile telefonului, citeste. Nevoia este satisfacuta,
pacienta este independenta in satisfacerea nevoii.
14. NEVOIA DE A INVATA CUM SA-SI PASTREZE SANATATEA:
> Pacienta asculta de sfaturile medicului si ale personalului medical, accepta izolarea
in spital pentru a face un bun tratament si pentru rezolvarea sau ameliorarea problemei
de sanatate.
49
1.
2.
3.
4
5.
In urma investigaiilor pacienta are urmtoarele nevoi afectate:

Nevoia
Ziua I. 05.03.2014
NEVOIA DE A
RESPIRA SI A
AVEA O BUNA
CIRCULATIE
P.Respiratie inadecvata
prin deficit
datorat afectiunii
S.Dispnee intensa la effort,
tahipnee, disfonie
Obiective
1.Pacientul sa
prezinte o
buna respiratie
Interventii
*Masor respiratia
pacientului , TA si
pulsul si notez
temperatura
*Asez pacienta in
pozitie
semisezanda
pentru a facilita
respiratia
*Pregatesc psihic
pacientul in
vederea efectuarii
oricarei tehnici
DELEGATE:
*Recoltez sange
pentru examenele
de laborator
*Recoltez exudatul
faringian
*Administrez
medicatia
prescrisa de medic
*Cefatox 1gr. 1x2
ori pe zi ( 1 fiola la
12 ore I.M. )
*Tussin 3 tb./zi per

os
50
Evaluare
AUTONOME:
*Pacienta
urmeaza
*Am aerisit salonul
si am asigurat un recomandarile
facute
mediu ambiant
*Tahipneea scorespunzator
a remis,
*Linistesc pacienta respiratia s-a
prin discutii si
ameliorat
sfaturi in ceea ce
priveste starea sa
NEVOIA DE A
BEA SI A
MANCA
datorat afectiunii
S.Disfagie intensa, hidratare
ineficienta, inapetenta,
1.Pacienta sa
respecte
regimul
alimentar
impus pe toata
durata
spitalizarii
2.Pacienta sa
se hidrateze
corespunzator
3.Pacienta sa
prezinte
confort gastric
AUTONOME:
*Explic pacientei
ca este necesara
respectarea
regimului
alimentar pentru
vindecarea bolii
*Sfatuiesc sotul
pacientei sa-I
aduca alimente
conform regimului
*Pacientul s-a
hidratat si
alimentat
corespunzator
*Pacientul a
inteles
recomandarile
facute si
respecta
regimul
alimentar
impus
*Pacienta nu
este inca
echilibrata din
punct de
vedere
nutritional
*Pacienta
prezinta in
continuare
disfagie, desi
aceasta s-a
remis simtitor
NEVOIA DE A
DORMI SI A SE
ODIHNI
insuficient
datorat afectiunii
S.Somn insuficient,
incomoditate si disconfort
1.Pacientul sa
aiba un somn
linistit si
eficient
cantitativ si
calitativ
2.Pacientul sa
prezinte o
stare de bine
fizic si psihic
AUTONOME:
*Asigur conditii de
microclimat
adecvat prin
liniste,
temperatura
optima si
respectarea
orarului de
administrare a
medicatiei
*Pacienta si-a
imbunatatit
calitativ
timpul noptii
*Faciesul
pacientei este
mult mai bun,
dar acesta
afirma ca este
in continuare
obosita
*Antrenez
pacienta in mici
activitati zilnice
pentru a se putea
odihni pe timpul
noptii
*Observ daca
pacientul doarme
pe timpul zilei si
notez numarul de
ore
51
*Supraveghez
somnul nocturn si
observ daca
pacientul este
agitat sau prezinta
insomnii
*Invat pacienta
tehnici de
relaxare, exercitii
respiratorii

TEMPERATURA
CORPULUI IN
LIMITE
NORMALE
mentine temperatura
datorat afectiunii
S.Hipertermie, tegumente
calde si umede, frisoane,
transpiratii nocturne
1.Pacienta sa
aiba
temperatura
corpului in
limite
fiziologice in
decurs de 24
de ore
2.Pacienta sa
aiba o stare de
confort si o
stare de bine
fizic si psihic
DELEGATE:
*Administrez
medicatia
prescrisa de medic
Fenobarbital
tb.1x2/zi per os
AUTONOME:
Recomand
pacientei sa stea
special pe
perioada febrila
Recomand
pacientei sa
consume cat mai
multe lichide
pentru a-i scadea
temperatura
Recomand familiei
sa ii aduca lenjerie
de corp lejera si o
schimb de cate ori
este nevoie
Aerisesc salonul de
2 ori pe zi
Masor
temperatura si o
notez in foaia de
temperatura
DELEGATE:
*Administrez
medicatia
prescrisa de medic
Refen 1 fiola I.M.
la 12 ore
52
*Temperatura
corpului
pacientei a
scazut
apropiindu-se
de limita
normala
*Pacienta
inteles
importanta
hidratarii si
consuma
lichide in
cantitati
suficiente
*Transpiratiile
pacientei s-au
mai redus desi
tegumentele
si mucoasele
sunt in
continuare
usor umede
*Pacienta nu
mai prezinta
frisoane
NEVOIA DE A
COMUNICA
Nevoia
P.Comunicare ineficienta la
nivel afectiv
E.Teama de prognosticul si
evolutia bolii
apatie, inchidere in sine,
tristete si anxietate
Ziua II. - 08.03.2014
NEVOIA DE A
RESPIRA SI A
AVEA O BUNA
CIRCULATIE

deficit
datorat afectiunii
S.Dispnee usoara, disfonie
1.Pacienta sa
beneficieze de
mijloace de
comunicare
adecvate
capacitatilor
sale
2.Pacienta sa
isi poata
exprima
sentimentele,
ideile si opiniile
3.Pacienta sa
prezinte o
stare de
confort psihic
Obiective
1.Pacienta sa
prezinte o
buna respiratie
53
AUTONOME:
*Explorez
posibilitatile de
comunicare ale
pacientei
*Obtin informatii
cu privire la starea
sa, la modul cum
aceasta priveste
boala
*Familiarizez
pacientul cu
mediul de spital si
asigur o stare de
*Pun intrebari
simple pacientei
pentru a observa
orientarea
acestuia temporospatiala si cu
privire la propria
persoana
pacienta vorbindui calm, fara a o
contrazice sau a
ridica tonul
*Astept ca
pacienta sa-mi
raspunda la
intrebari
*Sfatuiesc familia
sa-I aduca reviste,
ziare, integrame,
carti
Interventii
*Pacientul
incepe sa
comunice cu
ceilalti
pacienti din
salon cu toate
ca disfagia
este inca
prezenta
*Cere familiei
carti, reviste,
ziare,
integrame
*Pacientul se
simte mai
linistit in urma
comunicarii cu
personalul
medical de
ingrijire
Evaluare
AUTONOME:
*Pacienta
urmeaza
*Am aerisit salonul
recomandarile
si am asigurat un
facute
mediu ambiant
*Masor respiratia
pacientului , TA si
pulsul si notez
temperatura
*Asez pecienta in
pozitie
semisezanda
pentru a facilita
respiratia
a ameliorat,
desi mai
persista o
usoara
dispnee
DELEGATE:
*Administrez
medicatia
prescrisa de medic
Cefatox 1gr. 1x2
ori pe zi (1 fiola la
12 ore I.M.)
NEVOIA DE A
BEA SI A
MANCA
datorat afectiunii
S.Disfagie, inapetenta,
1 Pacienta sa
respecte
regimul
alimentar
impus pe toata
durata
spitalizarii
2.Pacienta sa
prezinte
confort gastric
Tusin 3 tb./zi per

os
AUTONOME:
*Urmaresc ca
pacienta sa
respecte regimul
alimentar impus
*Sfatuiesc
pacienta sa se
hraneasca pentru
ca afectiunea sa se
remita
DELEGATE:
*Administrez
medicatia
prescrisa de medic
:
NO-SPA
f.1x3 ori/zi I.M.
Famotidina
40mg.tb. 3 tb./zi
per os
54
*Pacienta s-a
alimentat si
hidratat
corespunzator
*Pacienta a
inteles
recomandarile
facute si
respecta
regimul
alimentar
impus
*Pacienta nu
este inca
echilibrata din
punct de
vedere
nutritional
*Pacienta
prezinta in
continuare
disfagie, desi
s-a remis
simtitor
NEVOIA DE A
DORMI SI A SE
ODIHNI
insuficient
datorat afectiunii
S.Somn insuficient,
oboseala
1.Pacienta sa
aiba un somn
linistit si
eficient
cantitativ si
calitativ
2.Pacienta sa
prezinte o
stare de bine
fizic si psihic
AUTONOME:
*Asigur conditii de
microclimat
adecvat prin
liniste,
temperatura
optima si
respectarea
orarului de
administrare a
medicatiei
*Pacienta si-a
imbunatatit
calitativ
timpul noptii
*Faciesul este
mult mai bun,
dar aceasta
afirma ca este
in continuare
obosita
*Observ daca
pacientul doarme
pe timpul zilei si
notez numarul de
ore
*Supraveghez
somnul nocturn si
observ daca
pacientul este
agitat sau prezinta
insomnii
DELEGATE:
*Administrez
medicatia
prescrisa de medic
Fenobarbital
tb.1x2/zi per os
TEMPERATURA
CORPULUI IN
LIMITE
NORMALE
mentine temperatura
datorat afectiunii
S.Tegumente calde si
umede, transpiratii
nocturne
1.Pacienta sa
aiba
temperatura
corpului in
limite
fiziologice in
decurs de 24
de ore
2.Pacienta sa
aiba o stare de
confort si o
stare de bine
fizic si psihic
55
AUTONOME:
*Ajut pacienta sasi schimbe lenjeria
de corp de cate ori
este nevoie
*Schimb lenjeria
de pat de cate ori
este nevoie
*Aerisesc salonul
de 2 ori pe zi
Masor
temperatura si o
notez in foaia de
temperatura
*Temperatura
corpului
pacientei a
scazut
apropiindu-se
de limita
normala
*Pacienta a
inteles
importanta
hidratarii si
consuma
lichide in
cantitati
suficiente
*Tegumentele
si mucoasele
sunt in
continuare
usor umede
DELEGATE:
*Administrez
medicatia
prescrisa de medic
Algocalmin 1 fiola
I.M. la 12 ore
Nevoia
Ziua III. - 11.03.2014
NEVOIA DE A
RESPIRA SI A
AVEA O BUNA
CIRCULATIE

deficit
datorat afectiunii
S.Disfonie usoara
Obiective
1.Pacienta sa
prezinte o
buna respiratie
Interventii
DELEGATE:
*Administrez
medicatia
prescrisa de medic
Cefatox 1gr.1x2 ori

pe zi ( 1 fiola la 12
ore I.M.)
Tussin 3tb./zi per
os
56
Evaluare
AUTONOME:
*Pacienta
urmeaza
*Am aerisit salonul
recomandarile
si am asigurat o
facute
umiditate
*Respiratia scorespunzatoare
a imbunatatit
*Masor respiratia
simtitor desi
pacientului , TA si
inca prezinta
pulsul si notez
o usoara
disfonie
temperatura
NEVOIA DE A
BEA SI A
MANCA
datorat afectiunii
S.Inapetenta
1.Pacienta sa
respecte
regimul
alimentar
impus
2.Pacienta sa
se alimenteze
corespunzator

TEMPERATURA
CORPULUI IN
LIMITE
NORMALE
mentine temperatura
datorat afectiunii
S.Tegumente calde si
umede, transpiratii
nocturne
1.Pacienta sa
aiba o stare de
confort si o
stare de bine
fizic si psihic
AUTONOME:
*Urmaresc ca
pacienta sa
respecte regimul
alimentar impus
*Sfatuiesc
pacienta sa
consume fructe si
legume pentru a
avea un aport
suficient de
vitamine si
minerale pentru ca
inapetenta sa se
remita
DELEGATE:
*Administrez
medicatia
prescrisa de
medic:
NOSPA f.1x3 ori /zi
I.M.
Famotidina 40mg.
tb./zi per os
AUTONOME:
*Schimb lenjeria
de pat de cate ori
este nevoie
*Aerisesc salonul
de 2 ori pe zi
Masor
temperatura si o
notez in foaia de
temperatura
DELEGATE:
*Administrez
medicatia
prescrisa de medic
Refen 1 fiola I.M.
la 12 ore
*Pacienta s-a
alimentat si
hidratat
corespunzator
*Pacienta a
inteles
recomandarile
facute si
respecta
regimul
alimentar
impus
*Temperatura
corpului
pacientei a
scazut
apropiindu-se
de limita
normala
*Tegumentele
si mucoasele
prezinta
coloratie
normala si
sunt uscate
EVALUARE FINAL: Evoluie favorabila. Pacienta prezinta la externare

redresare clinica. Respiraia este n limite normale. Disfagia si disfonia s-a remis.
Faringele prezinta coloratie normala.
57
STAREA LA EXTERNARE: Ameliorat. Se externeaz cu recomandrile de a

urma tratament cu Ospen lOOOmg. 1 comprimat la 12 ore timp de 7 zile, Vitamina C
- 3 comprimate pe zi, Famotidina 40mg 3 tablete pe zi i antipiretice in caz de nevoie.
Se recomand renunarea la fumat i evitarea frigului, a umezelii i a schimbrilor
brute de temperatura. Va reveni la control dup 7 zile. Va repeta exudatul faringian
dup 3 luni.
Capitolul IX
CONCLUZII
Evoluia laringitei acute depinde de o serie de factori care in de virulena
germenilor i masivitatea infeciei ct i de rezistena organismului pacientului. Cel
mai important factor l constituie precocitatea diagnosticului i instituirea unui
tratament igieno-dietic medicamentos corect i prompt.
Cei trei pacieni :
E.R. n vrst de 5 ani de sex masculin;
D.C. n vrst de 38 ani de sex feminin;
R.I. n vrst de 25 ani de sex masculin.
Aceti pacieni au avut urmtoarele nevoi afectate:
Nevoia de a avea o bun respiraie i circulaie;
Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale;
Nevoia de a bea i a mnca;
Nevoia de a elimina;
Nevoia de a dormi i a se odihni;
Nevoia de a comunica;
Nevoia de a se mbrca i dezbrca;
Nevoia de a se recrea;
Nevoia de a nva;
Nevoia de a fi curat, de a-i proteja tegumentele i mucoasele.

Pe baza acestor nevoi s-au stabilit urmtoarele probleme:
-respiraie i circulaie inadecvate;
-obstrucia cilor respiratorii;
-hipertermie;
-alternarea vocii;
-dificultatea de a se alimenta;
-somn inadecvat;
-stare de disconfort.
Pe baza problemelor s-au stabilit urmtoarele obiective:
-pacientul s prezinte respiraie i circulaie n limite normale;
-s prezinte tuse diminuat n intensitate;

58
-pacientul s prezinte temperatur n limite fiziologice;

-s fie alimentat cantitativ i calitativ corespunztor vrstei;
-s prezinte somn linitit, odihnitor corespunztor vrstei;
-s prezinte stare de confort psihic;
-s fie ferit de infecii nosocomiale.
Interveniile autonome:
-S-a instalat pacientul ntr-un salon linitit, curat, aerisit, suficient de nclzit
cu umiditate normal;
-Pacientul a fost ajutat s se aeze ntr-o poziie comod care s-i favorizeze
respiraia;
-S-au aplicat comprese calde n jurul gtului;
-S-au efectuat vaporizri medicamentoase n apropierea pacientului;
-Pentru restabilirea permeabilitii nazale s-au efectuat instilaii nazale;
-S-a administrat oxigen;
-S-au pregtit materialele necesare recoltrii;
-I s-au supravegheat funciile vitale;
-S-a combtut febra prin aplicarea de comprese umede pe frunte i torace.
-S-a asigurat pacientului regimul alimentar corespunztor vrstei i stadiului
evolutiv al bolii;
-S-a inut cont de starea febril n care s-a administrat ceaiuri calde cu
linguria;
-Regimul alimentar a fost administrat n condiii de igien;
-I s-a asigurat pacientului un mediu ambiant linitit, plcut, odihnitor, cu o
temperatur constant ntre 18-20C;
-I s-a asigurat o igien riguroas tegumentar, vestimentar i a lenjeriei de
pat.
S-a instituit tratament cu:

Antibiotice, antitermice, expectorante, sedative, antiinflamatorii, adic: Ampicilin,
Calciu gluconic, Hemisuccinat de hidrocortizon (HHC), Romergan, Ambroxol,
Vitamina C, Vitamina A, Paracetamol, Algocalmin, Aspirin, Polidin.
n urma tratamentului instituit i a interveniilor autonome cei trei pacieni au avut
o evoluie favorabil, externndu-se cu o stare general bun.
59
CAP. X
ANEXE
EFECTUAREA INJECIEI INTRAMUSCULARE
Injecia intramuscular constituie introducerea unor soluii izotonice,

uleioase sau a unei substane coloidale n stratul muscular prin intermediul unui ac
ataat la sering.
Scop : introducerea n organism a unor substane medicamentoase.
Locuri de elecie - regiunea superextern fesier, deasupra marelui trohanter;
faa extern a coapsei, n treimea mijlocie, faa extern a braului n muchiul deltoid.
Materiale necesare:
Tvi renal
Casolet cu tampoane sterile sau comprese de tifon, alcool
Seringi de unic folosin de mrime corespunztoare cantitii substanei de
administrat
2 3 ace de unic folosin
pile de metal pentru deschiderea fiolelor
fiole cu substane de administrat.
Tehnica:
asistenta i spal minile
pregtirea psihic a bolnavului
se aeaz bolnavul n decubit ventral, lateral, poziie seznd sau n picioare
se degreseaz locul injeciei cu un tampon de vat cu eter i se dezinfecteaz

cu un alt tampon cu alcool
se invit bolnavul s-i relaxeze musculatura i s se neap perpendicular

pielea cu rapiditate i siguran, cu acul montat la sering
se verific acul, poziia acului prin aspirare
se injecteaz lent soluia
se retrage brusc acul cu seringa i se dezinfecteaz locul
se maseaz uor locul injeciei pentru a activa circulaia favoriznd rezoria
dup injecie bolnavul se aeaz n poziie comod, rmnnd n repaus fizic

5-10 minute.
Incidente i accidente
durere vie, prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale
paralizie prin lezarea nervului sciatic
hematom prin lezarea unui vas : - ruperea acului , supuraia septic

60
embolie, prin injectarea accidental ntr-un vas de snge n suspensie
Intervenii
Retragerea acului, efectuarea injeciei n alt zon (se evit prin respectarea zonelor
de elecie )
extragerea manual sau chirurgical
se previne prin folosirea unor ace suficient de mici pentru a ptrunde n

masa musculatur
se verific prin verificarea poziiei acului

INJECIA INTRAVENOAS
Injeciea intravenoas = introducerea unei soluii medicamentoase n ciculaia
venoas. Pe aceast cale se introduc soluii izotermice i hipertronice care nu sunt
caustice pentru testul muscular sau subcutanat.
Nu se introduc soluii uleioase produc embolii grsoase i consecutiv moartea.
Injecia intravenoas se efectueaz prin puncia venoas i injectarea
medicamentului intravenos.
Locul de elecie venele de la plica cotului.
Materiale necesare
2-3 ace de 25 mm.diametru, de 6/10, 7/10
fiole, flacoane cu substane de administrat
1-2 seringi de unic folosin
tampon cu alcool
garou.
Tehnica :
asistenta i spal minile
se aeaz bolnavul n decubit dorsal, cu braul n extensie, pe o mic pern

protejat de muama, alez sau prosop
se alege locul punciei
se dezinfecteaz locul punciei
se leag garoul
se leag puncia venoas
se controleaz dac acul este n ven
se ndeprteaz staza venoas prin desfacerea uoar a garoului
se injecteaz lent, innd seringa n mna stng, iar cu policele minii

drepte se apas pe piston
se verific, periodic, dac acul este n ven

61
se retrage brusc acul, cnd injecia s-a terminat, la locul punciei se aplic
tamponul mbibat in alcool, compresiv
se menine compresiunea la locul punciei cteva minute
se supravegheaz n continuare starea general .
Incidente i accidente
injectarea soluiei n esutul perivenos, manifestat prin tumefierea

esuturilor, durere
flebalgia produs prin injectarea rapid a soluiei sau a unor substane

iritante
valuri de caldur, senzaia de uscciune n faringe
hematom prin strpungerea venei
ameeli, lipotomie, colaps.

Intervenii
se ncearc ptrunderea acului n cumenul vasului, continundu-se injecia

sau se ncearc alt ac
injectarea lent , se ntrerupe injecia

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR SOLIDE PE CALE ORAL
Definiie calea oral este calea natural de administrare a medicamentelor,
acestea putndu-se resorbi la nivelul mucoasei bucale i a intestinului subire sau gros.
Scop
Obinerea efectelor locale sau generale ale medicamentelor:
- -efecte locale: - favorizeaz cicatrizarea ulceraiilor mucoasei
- digestive
- -protejeaz mucoasa gastrointestinal
- -nlocuiete fermenii digestivi,secreia gastic
- n cazul lipsei acestora
- -dezinfecteaz tubul digestiv
- -efecte generale: - medicamentele administrate pe cale oral se
- resorb la nivelul mucoasei digestive,ptrund n snge i apoi acioneaz
asupra unor organe sisteme,aparate.
OBSERVAREA SI NOTAREA RESPIRATIEI
Respiratia este functia organismului prin care se realizeaza aportul de oxigen
necesar proceselor vitale, in paralel cu eliminarea in atmosfera a dioxidului de carbon
rezultat din acestea.
Prima etapa a respiratiei este ventilatia pulmonara (circulatia aerului prin plamani)
care se realizeaza prin cele 2 miscari ventilatorii de sens opus, inspiratia si expiratia in
care volumul cutiei toracice creste respectiv descreste.
62
Scopul constituie un indiciu pentru stabilirea diagnosticului, aprecierea evolutiei

bolii, recunoasterea complicatiilor, prognosticul bolii.
Materiale necesare: ceas cu secundar central, F.O. stilou, creion sau pix de culoare
verde
Tehnica
Pregatirea bolnavului:
- se aseaza bolnavul in decubit dorsal;
- nu se anunta bolnavul, astfel se modifica ritmul respirator si obtinem valori
eronate, de aceea se prefera perioada de somn a bolnavului;
Efectuarea tehnicii:
- se numara frecventa respiratiilor prin inspectie (cand bolnavul este treaz,
constient sau cand doarme);
- se aseaza usor mana cu fata palmara pe suprafata toracelui bolnavului;
- se numara inspiratiile (miscarile de ridicare a peretelui toracelui) timp de 1 min;
Notarea grafica:
se noteaza grafic in foaia de temperatura, cu un punct de culoare albastra si se
uneste cu o linie cu valoarea anterioara;
pentru fiecare linie orizontala a foii se socotesc 2 respiratii;
Interpretarea rezultatelor:
frecventa miscarilor respiratorii variaza in functie de sex, varsta, pozitie,
temperatura mediului ambiant, starea de veghe sau de somn;
in stare fiziologica, curba respiratorie merge paralel cu cea a temperaturii si a
pulsului;
patologic, se instaleaza respiratia dificila (sete de aer):
dispnee cu accelerarea ritmului respirator: tahipnee (polipnee);
dispnee cu rarirea ritmului respirator (bradipnee - 12,10,8 r/min);
dispnee cu perturbarea ritmica si periodica a respiratiei:
Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr-o vena prin
intermediul unui ac de punctie.
Scop- Explorator
recoltarea sangelui petru examenele de laborator precum cele
biochimice,hematologice, serologice si bacteriologice
Terapeutic
-administrarea unor medicamente sub forma injectiei si a perfuziei intravenoase
-recoltarea sangelui in vederea transfuzarii sale
-executarea tranfuziei de sange sau derivate ale sangelui
-sangerare in cantitate de 30-500 ml in edemul pulmonar acut, hiperteniune
arterial
63
Locul punctiei
venele de la pliul cotului(cefalica si bazilica),in locul unde se formeaza un "M"
prin anastomozarea lor
venele antebratului
venele de pe fata dorsala a mainii
venele subclaviculare
venele femurale
venele maleolare interne
venele jugularei si epicraniene (de regula se executa la sugar si copil mic)
Materiale necesare
- pentru protectie - se foloseste o perna elastica pentru sprijinirea bratului,
musama si aleza pentru a dezinfecta locul unde va fi executata punctia se
foloseste alcool medicinal si tampoane - sterile - se utilizeaza ace de 25-300
mm,diamentrul 6/10, 7/10, sau 10/10 (in fuctie de scop), seringi de capacitate,
pense, manusi chirurgicale.
- Pacientul se asaza intr-o pozitie confortabila atat pentru el cat si pentru cel care
executa punctia venoasa (decubut dorsal)
- Se examineaza calitatea si starea venelor, avand grija ca hainele sa nu impiedice
circulatia de intoarcere la nivelul bratului.
- Bratul pacientului se asaza pe pernita si musama in abductie si extensie
maxima, se dezinfecteaza tegumentele si se aplica garoul la distanta de 7-8 cm
deasupra locului unde se va executa punctia, strangandu-l astefel incat sa
opreasca circulatia venoasa fara sa comprime artera.
- Este recomdat ca pacientul sa stranga pumnul, venele devenind astfel devind
turgescente.
Executia punctiei
- Asistentul medical imbraca manusile sterile si se asaza vizavi de bolnav.
- Se fixeaza vena cu policele mainii stangi, la 4-5 cm sub locul punctiei,
exercitand o usoara compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine.Se
fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus, acul atasat cu bizoul in sus, in mana
dreapta, intre police si restul degetelor.
- Se patrunde acul traversand, in ordine tegumentul - in directie oblica,unghiul sa
fie de 30 de grade, apoi peretele venos - invingandu-se o rezistenta pana cand
acul inainteaza in gol.
- In lumenul venei, se schimba directia acului 1-2 cm, si se controleaza
patrunderea in vena prin aspirare cu seringa
- Se continua tehnica in functie de scopul punctiei venoase - precum injectarea
medicamentelor, recoltarea sangelui sau perfuzie
- -In caz de sangerare, se prelungeste acul de punctie cu un tub din polietilena
care se introduce in vasul colector, garoul ramanand legat de brat
64
- -Dupa executarea punctiei se indeparteaza staza venoasa prin desfacerea

- garoului si a pumnului
- -Se aplica tamponul imbibat in solutie dezinfectanta la locul de patrundere a
acului si se retrage brusc acul din vena.
- -Se comprima locul punctiei timp de 10 3 minute, bratul fiind in pozitie
verticala.
Accidente
In timpul punctiei pot aparea cateva efecte adverse sau se pot declansa accidente:
Hematom (infiltrarea sangelui in tesutul perivenos).Asistentul trebuie sa

intrevina si sa retraga acul, apoi sa comprime locul punctiei timp 1-3 minute
Strapungerea venei (perforarea peretului opus).Se retrage acul in lumenul

venei
Ameteli, paloare, lipotimie
65
BIBLIOGRAFIE
1.
Elemente de semiologie si patologie O.R.L Prof. Univ. Dr.Marioara

Poenaru, Timisoara 2006
2.
R.Anghelide, Sbenghe-Tetu ,,Oto-Rino-Laringologica-Editia Medicala
3.
C.Mozes-,,Tehnici de ingrijiri generale ale bolnavului-Editia Medicala
4.
Corneliu Borundel-,,Medicina Interna pentru cadre medii-Editura ALL

Bucuresti
5.
6.
7.
Curs de Otorinolaringologie, N.Ionescu, Editia a 2-a, Editura Almatea

Lucretia Titirica- ,,Ghid de Nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri
corespunzatoare Nevoilor fundamentale-Editura Viata Medical Romaneasca
Internet Explorer
66

Faringita Acuta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Faringita Acuta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE

INSPECTORATUL SCOLAR JUDETEAN TULCEA

SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA

INDRUMATOR: OLTEANU MARILENA

ABSOLVENT: GUZENCU RAMONA

Rolul esenial al asistentei medicale const n a ajuta persoanele bolnave,

Lucrare de diploma ,,Ingrijirea pacientului cu laringita......................pag.1

CAP.II- Notiuni generale despre boala.................................................pag.9

CAP.III- Manifestari de dependenta. Semne si simptome....................pag.12

CAP.IV- Examene clinice si paraclinice...............................................pag.15

CAP. VI- Evolutie. Complicatii.............................................................pag.19

CAP. VII- Ingrijirea pacientului cu laringita acuta................................pag.22

Caz nursing III

CAP. IX- Concluzii.................................................................................pag.58

EDUCATIE PENTRU SANATATE

-Asistenta are obligaia de a executa prescripiile medicului cu inteligen i

-Asistenta trebuie s stimuleze i s ncurajeze ncrederea fa de medic i de

-Ea trebuie s coopereze cu colegii si i s menin cu ei relaii armonioase.

cartilaje accesorii Santorini i Wrisberg.

glota membranoas sau poriunea anterioar a glotei;

glota cartilaginoas sau posterioar cuprins ntre cele

dou cartilaje aritenoide.

marginea liber a epiglotei;

spaiul inter aritehoidian.

La acest nivel se determin hipofaringele i se afl ncruciarea cilor

supraglotic prin artera laringian superioar, ramura din carotida extern;

Drenajul limfatic al laringelui se face n ganglionii limfatici jugulari profunzi,

Laringita cataral acut:

expunerea la curenii de aer rece;

factorii nocivi de microclimat din locuine; aerul aupranclzit i uscat;

vaporii sau gazele iritante, pulberile.

boli generale: - afeciuni renale;

boli locale: - rinite;

boli ale faringelui: amigdalite.

slbirea rezistenei organismului dup afeciunile: hepatice, renale.

supraeforturile fizice i intelectuale;

-rezistena sczut a organismului.

-flora saprofit a cilor respiratorii superioare;

-streptococul i stafilococul; pneumococul.

laringita cronic profesional;

MANIFESTRI DE DEPENDEN. SEMNE, SIMPTOME

La copil, laringita acuta se caracterizeaza prin:

Dispneea poate evolua in stridor (respiratie suieratoare), insotit uneori de cianoza

congestie difuz a mucoasei cu corzile vocale, turgescene acoperite de secreie

-vocea este puin alterat, dac articulaiile crico-aritenoidiene sunt indemne

-se adaug senzaia de tensiune la nivelul laringelui i la baza gtului.

-tusea uscat spasmatic exacerbeaz jen dureroas.

-bolnavul este anxios agitat, are sete de aer.

Ca simptome, bolnavul acuz senzaii neplcute de picturi, gdilturi, arsuri,

limba i va pune n eviden epiglota pe care o va ncrca pe spatul descoperind

n cazul n care caracterul hemoragic al esutului infiltrativ nu permite

Tratamentul general al laringitei acute catarale va avea ca obiect s combat

Pentru a combate durerea se poate prescrie tinctura de aconit n doze de

Tratamentul laringitei acute edemantoase subglotice a sugarului i a copilului mic

stimularea forelor de aprare a organismului contra agentului patogen.

soluie de efedrin 1-2% dup vrst, i prin corticoterapie (acetat de hidrocortizon n

Evoluia laringitei acute edematoase este variabil n raport cu precocitatea

Complicaiile laringitei edematoase acute

Complicaiile generale sunt urmarea extinderii procesului toxiinfeciilor la alte

starea anterioar a organismului;

complicaiile ce apar n timpul evoluiei;

Temperatura se urmrete cu atenie. Se msoar dimineaa i seara i se

Pulsul se msoar de 2-3 ori/zi.