Sunteți pe pagina 1din 48

INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI SPORTULUI SCOALA POSTLICEALA SANITARA - SLOBOZIA-

INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA CLASIFICARE PROFESIONALA ASISTENT MEDICAL GENERALIST

Coordonator As.medical Paduraru Lucia Elev asistent Oprea Steluta

AUGUST-2012

-1-

MOTTO

,,Sanatatea e comoara cea mai pretioasa si cea mai usor de pierdut; totusi, cel mai prost pazita... E.Augier

MOTIVAIA
2

INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA

Rolul esenial al asistentei medicale const n a ajuta persoanele bolnave, sntoase i s rectige sntatea sau s-l ajute pn n ultimele sale clipe, prin ndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi ndeplinit singur, dac ar fi avut voin, putere i cunotinele necesare s ndeplineasc aceste funcii, astfel nct acesta s-i recapete independena ct mai repede posibil. Asistenta medical ajut bolnavul s respecte prescripiile terapeutice ale medicului. Ea este contiina celui lipsit de contiin, dorina de a tri pentru cel ce a gndit la suicid, membru pentru cel cruia i-a fost amputat, ochi pentru cel ce a orbit de curnd, mijloc de locomoie pentru copilul mic, ncrederea pentru tnra mam, vocea celor slabi pentru a se putea exprima. Virginia Henderson

CUPRINS

Lucrare de diploma ,,Ingrijirea pacientului cu laringita..............................pag.1 MOTTO..................................................................................................pag.2 Motivatia................................................................................................pag.3 Educatie pentru sanatate.........................................................................pag.4 CAP.I Notiuni de anatomie si fiziologie................................................pag.7 -anatomia laringelui; fiziologia laringelui CAP.II- Notiuni generale despre boala..................................................pag.10 -Definitie, etiologie, clasificare CAP.III- Manifestari de dependenta. Semne si simptome.....................pag.13 CAP.IV- Examene clinice si paraclinice................................................pag.16 -Interogatoriu; Examen obiectiv; Examen de laborator CAP. V- Tratament.................................................................................pag 20 CAP. VI- Evolutie. Complicatii.............................................................pag.22 CAP. VII- Ingrijirea pacientului cu laringita acuta.................................pag.25 CAP. VIII-Cazuri..................................................................................pag. 27 - Caz nursing I - Caz nursing II - Caz nursing III CAP. IX- Concluzii.................................................................................pag.40 CAP. X- Anexe......................................................................................pag. 42 -Tehnici de nursing BIBLIOGRAFIE....................................................................................pag.48

EDUCATIE PENTRU SANATATE


Asistenta medical i ndreapt atenia asupra bolnavilor, ele au responsabilitatea de a crea un mijloc psihic, social i spiritual favorabil
4

INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA

vindecrii i se strduiesc prin pregtire i exemple s previn bolile i s promoveze sntatea. Asistentele sunt n serviciul sntii individului, al familiei i al societii, ele coordonndu-i aciunile mpreun cu membrii altor profesii din echipa sanitar. A servi umanitatea este funcia esenial a asistentelor i motivul profesiei lor. Exerciiul profesiei este bazat pe nevoile omului, n consecin el nu poate fi limitat nici de consideraie naional, de ras, de credin, de culoare i nici de consideraii de ordin politic sau social. Principiile fundamentale sunt credina n libertile eseniale ale omului i respectul pentru viaa uman. Profesia recunoate c un cod internaional nu poate s ia n consideraie, n detaliu tot ceea ce nseamn comportamentul individual i social al asistentelor condiionat n caz cert de convingeri i preri personale. Asistenta are trei responsabiliti principale: pstrarea vieii; alinarea suferinei; promovarea sntii. n atenia pe care ea o acord i n exerciiul profesiei sale, asistenta trebuie ca n tot acest timp s menin cel mai nalt grad calitativ. Trebuie s vegheze constant la meninerea unui nivel ridicat al cunoaterii sale teoretice i tehnice. Contient de ntinderea responsabilitilor sale, asistenta n cunotina limitelor, nu recomand i nu execut un tratament fr prescripie medical, iar n caz urgent i ntr-o eventualitate face raport medicului pn la cel mai mic detaliu. -Asistenta are obligaia de a executa prescripiile medicului cu inteligen i loialitate. -Asistenta trebuie s stimuleze i s ncurajeze ncrederea fa de medic i de ceilali membrii ai echipei sanitare. -Ea trebuie s coopereze cu colegii si i s menin cu ei relaii armonioase. -Asistenta trebuie s fac dovada unei moraliti care s onoreze profesia sa. Asistenta mparte resposabilitile i se altur aciunii concetenilor i altor membrii ai echipei sanitare n vederea de a rspunde nevoilor publicului n domiciliul sntii pe plan local, naional i internaional

APARATUL RESPIRATOR

Aparatul respirator este alcatuit din totalitatea organelor care asigura mecanismul respiratiei: al ventilatiei pulmonare, ca si al schimburilor de gaze de la nivelul alveolelor pulmonare hematoza. Acestea sunt: caile respiratorii superioare (cavitatile nazale si faringele), cele inferioare (laringele, trahee si bronhii) si plamanii, ca organe principale ale actului respirator. Nasul si cavitatea nazala formeaza primul segment al acestui aparat. Nasul, formatiunea mediofaciala cu caracteristici specifice fiecarui individ si cu dublu rol functional (respirator si olfactiv) imbraca forma unei piramide cu fata in jos Fosele nazale comunica cu exteriorul prin doua orificii, numite narine, iar cu faringle, prin doua orificii largi, meaturi nazofaringiene. Sinusurile frontale nazale sunt captusite de o mucoasa foarte bogat vascularizata si impartita functional in doua regiuni: una in treimea superioara, mucoasa olfactiva, si una in partea inferioara, mucoasa respiratorie. Faringele reprezinta locul de incrucisare a caii respiratorii cu cea digestiva, la care va fi deschis. Laringele, alcatuit dintr-un schelet cartilaginos, indeplineste functional rolul de a proteja calea respiratorie, ca si rolul unui organ al fonatiei. Calitatile sunetului: intensitatea, inaltimea, timbrul, sunt in raport de amplitudinea si numarul vibratiilor ca si de integritatea aparatului de rezonanta, format de cavitatile din jur: vestibul laringian, faringele, cavitatea bucala, cavitatea nazala, ca si sinusurile paranazale. Traheea este un tub fibrocartilaginos care continua in jos laringele si se intinde pana la nivelul vertebrei a IV-a, a V-a toracala, cu o lungime de 11-13 cm si cu un diametru de circa 2 cm. Ca structura traheea este alcatuita dintr-o tunica fibromusculocartilaginoasa, in grosimea careia se gasesc 6-20 semiinele cartilaginoase, legate intre ele prin ligamente inelare. Posterior, unind cele doua capete ale potcoavei cartilaginoase, se afla membrana traheeala, in grosimea careia se afla muschiul traheal. Plamanii reprezinta organele principale ale actului respirator. Ei ocupa aproape in intregime cavitatea toracica, fiind fiecare situati in cate o cavitate pleurala - dreapta si stanga, separate pe linia mediana de catre mediastinul toracic

Capitolul I
6

INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA

NOIUNI DE ANATOMIE I FIZIOLOGIE

Anatomia laringelui
Organ impar i median situat vertical n regiunea anterioar a gtului, laringele este poriunea iniial, diferenial a conductului laringo-traheo-bronic i se constituie punctul de unire al cilor aeriene superioare cu cele inferioare. Proiectat pe coloana cervical, la nivelul vertebrei 3-6 (mai sus la nounscut) i avnd forma unui trunchi de piramid triunghiular, cu baza n sus, ctre faringe, continundu-se cu traheea, laringele este constituit dintr-un schelet vibro-cartilaginos acoperit cu muchi i cptuit cu o membran mucoas. Scheletul laringian este constituit din cartilajele: cricoid; tiroid; aritenoide; epiglota; cartilaje accesorii Santorini i Wrisberg. Cartilajele sunt unite ntre ele de ligamente i membrane laringiene. Membranele principale ale laringelui sunt: o membrana tirahioidian; o membrana crico-tiroidian; mpreun cu cartilajele ele confer laringelui forma de tub. Ligamentul cricotraheal este cel mai important ligament al laringelui. Coarda vocal cuprinde ligamentul vocal, muchiul vocal i mucoasa care le acoper. Lungimea corzii vocale este de 0,7 cm la nou-nscut, 1,62 cm la femei, 2- 2,4 cm la brbai.

Spaiul determinat de cele dou corzi vocale se numete GLOTA. GLOTA are dou poriuni: glota membranoas sau poriunea anterioar a glotei; glota cartilaginoas sau posterioar cuprins ntre cele dou cartilaje aritenoide. Limita superioar a laringelui este format de: marginea liber a epiglotei; rapliul ari-epiglotic; spaiul inter aritehoidian. La acest nivel se determin hipofaringele i se afl ncruciarea cilor aerodigestive superioare. Limita inferioar a laringelui este la nivelul marginii inferioare a cricoidului. De la acest nivel n jos ncepe traheea. Muchii laringelui formeaz dou grupe, una extrinsec i alta intrinsec, care din punct de vedere funcional reprezint o singur unitate. Muchii laringelui funcioneaz sinergic sau ontogonic pentru nchiderea glotei i pentru punerea n tensiune a corzii vocale. Un singur muchi asigur deschiderea glotei (abducia). Acesta este muchiul crico-aritenoidian posterior. Trei muchi asigur nchiderea glotei: -muchiul cricoaritenoidian; -muchiul interaritenoidian; -muchiul tiroaritenoidian (fascicolul extern). Inervaia musculaturii laringiene provine din ramura extern a nervului laringian superior care provine din pneumagastru. Nervul laringian superior are o ramur intern care inerveaz endolaringele i o ramur extern motorie care enerveaz muchiul cricotiroidian. Nervul recurent asigur inervaia motorie a tuturor muchilor laringieni intrinseci i a muchiului interaritenoidian. Din punct de vedere senzitiv asigur inervaia mucoasei laringiene subglotice. Vascularizarea laringelui are dou teritorii distincte: supraglotic prin artera laringian superioar, ramura din carotida extern; subglotic din trunchiul arterial al arterei laringelui inferior ramura din trunchiul tirocervical al arterei subclaviculare. Drenajul limfatic al laringelui se face n ganglionii limfatici jugulari profunzi, superiori i inferiori. FIZIOLOGIA LARINGELUI FUNCIILE LARINGELUI:
8

INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA

1.funcia de fonaie; 2.funcia respiratorie; 3.funcia de protecie a cilor respiratorii inferioare; nchiderea epilaringelui, nchiderea glotei, oprirea reflex a respiraiei, reflexul de tuse; 4.funcia sfincterian; 5.funcia reflex. Funcia fonatorie: Sunetul de baz, format n timpul fonaiei poart numele de tonalitate. Tonul produs de laringe este modificat de traversarea cavitii faringiene, cavitii bucale i buze. Cavitatea nazal i anexele acestora adaug tonului de baz timbrul i rezonana vocii. Funcia respiratorie: n timpul inspirului glota se deschide prin ndeprtarea corzilor vocale. nchiderea i deschiderea glotei este un act reflex dependent de schimbul gazos i echilibrul acido-bazic. Funcia de protecie a cilor aeriene inferioare: n timpul deglutiiei baza limbii, peretele posterior al faringelui, vlul palatin, pilierii anteriori i posterioari sub controlul gloso faringianului, asigur propulsia bolului alimentar oprirea respiraiei, contractarea repliurilor ariepiglotice, a benzilor vestibulare, nchiderea glotei i acoperirea corzilor vocale de ctre epiglot. Contractarea simultan a muchilor suprahiodieni cu tragerea laringelui n sus i nainte asigur dirijarea bolului alimentar spre esofag i feresc perfect traheea i arborele de ptrunderea alimentelor. Dac totui ptrund particule alimentare n laringe i trahee se declaneaz reflexul de tuse. Inspiraia profund cu deschiderea glotei, apoi nchiderea acesteia cu creterea presiunii intra-toracice, deschiderea rapid a glotei cu o expiraie explosiv care elimin corpul strin. Funcia reflex: Laringele este receptorul unor reflexe vagovagale. Iritarea mecanic a feei interne a laringelui poate declana aritmie, bradicardie, stop cardiac. Reflexul vagal poate fi blocat prin atropin, el este foarte puternic la fumtori.

Capitolul II
NOIUNI GENERALE DESPRE BOALA RESPECTIV
9

Definiie Laringitele acute sunt inflamaii ale mucoasei laringiene, au o etiologie poliform i un aspect simptomatic variabil, survin rareori izolat, de obicei integreaz ntr-un tablou inflamator mai larg rino-faringo-laringo-traheobronic. Etiologie: Etiologia variaz n funcie de formele antomo-chimice ale laringitelor acute. O clasificare a factorilor etiologiei cuprinde: 1. Factorii favorizani. 2. Factorii predispozani. 3. Cauze determinante. Laringita cataral acut: Este o inflamaie banal a mucoasei laringelui. 1. Factorii favorizani sunt: frigul, umeazeala; expunerea la curenii de aer rece; factorii nocivi de microclimat din locuine; aerul aupranclzit i uscat; vaporii sau gazele iritante, pulberile. Obstrucia nazal care oblig respiraia pe gur. boli generale: - afeciuni renale; afeciuni endocrine; boli locale: - rinite; sinuzite; boli ale faringelui: amigdalite. 2.Factorii predispozani: o slbirea rezistenei organismului dup afeciunile: hepatice, renale. o oboseal; o supraeforturile fizice i intelectuale; o ematiile; o vrsta; o sexul.

3.Cauze determinante:
10

INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA

Flora saprofit a cilor aeriene superioare format din stafilococul alb, streptococul, pneumococ. Acetia se gsesc ca saprofii pe mucoasa laringelui i devin patogeni atunci cnd rezistena laringelui este mai sczut. Laringita acut subglotic la copii: Este o inflamaie a mucoasei laringiene al crei simptom principal este dispneea. 1.Factori favorizani: sezonul rece; rinofaringitele acute; alimentaia artificial; carene vitaminice. 2.Factorii predispozani: -oboseala; -rezistena sczut a organismului. 3.Cauzele determinante: -flora saprofit a cilor respiratorii superioare; -streptococul nehemolitic; -pneumococul. Laringita edematoas a adultului Este caracterizat prin edem al submucoasei laringiene. Este o form dispneizant. 1.Factori favorizani: -starea general alterat: diabet, avitaminoze; -boli infecioase: gripa, scarlatina, erezipal; -boli locale: rinosinuzita, rinofaringita; -umezeala, frigul; -tulburri endocrine, metabolice. 2.Factori predispozani: - surmenajul, efortul, TBC, leziuni traumatice. 3.Cauze determinante: -streptococul i stafilococul; pneumococul. Laringita striduloas (falsul crup):
11

Este o afeciune caracterizat prin spasme laringiene nocturne, instalndu-se la copii ntre 3-6 ani. Cauzele determinante: -hipocalcemia - carene vitaminice

CLASIFICARE
Varietatea laringitelor acute face dificil clasificarea lor dup un criteriu strict. Cele principale se descriu n urmtoarea succesiune:

laringita acut a copilului; laringita cataral; edemul laringian acut; laringita flegmonoas; laringitele acute din bolile infuzo-contagioase virale i generale i laringitele din unele boli generale; laringita cronic cataral; laringita cronic profesional; laringita pahidermic roie; laringita cronic pahidermic alb; laringita cronic atropic uscat; laringita cronic a copilului.

12

INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA

CAP.III
MANIFESTRI DE DEPENDEN. SEMNE, SIMPTOME Tabloul clinic al laringitei acute este realizat de mbinarea simptomelor de infecie general cu simptome de afectare laringian. Aceasta difer n funcie de forma clinic de laringita acut avnd unele caractere particulare la copil i adult. Laringita acuta la adult se manifesta prin: -disfonie (raguseala), ce poate evolua pana la afonie (pierderea vocii), asociata in unele cazuri cu dispnee (dificultati in respiratie). - pacientii acuza dureri in gat si simt constant nevoia sa tuseasca. -atunci cand alte simptome insotesc laringita(febra, dureri generalizate-cauza este adesea de origine virala sau bacteriana - un alt tip de simptome este reprezentat de edemul laringian, de natura alergica sau inflamatorie, sau rar, consecinta unei insuficiente renale. La copil, laringita acuta se caracterizeaza prin: -tuse seaca, cresterea temperaturii in cele mai multe cazuri, - alterarea sau chiar pierderea vocii (afonie), -apoi, prin episoade din ce in ce mai intense de dispnee (dificultati respiratorii). Dispneea poate evolua in stridor (respiratie suieratoare), insotit uneori de cianoza coloratia albastra a pielii, ce traduce oxigenarea insuficienta a sangelui. La un pacient din doi, boala se vindeca in mod spontan in termen de 2 4 zile. Rar, exista si forme grave, ce necesita spitalizare.

Tabloul clinic al laringitei catarale variaz n funcie cu vrsta i cu leziunile anatomopatologice, fiind n general mai accentuat la sugar i copilul mic. Debutul bolii este de obicei brusc n plin stare de sntate (pn s fi prezentat vreun semn premonitoriu, sau fiind de 2-3 zile subfebril i cu nasul obstruat), copilul sau adultul se scoal de diminea rguit sau n cazul sugarului se trezete noaptea sufocat. La aceste simptome se adaug o tuse iritativ precum i senzaia de uscaciune i de corp strin n fundul gtului. Laringoscopia indirect i direct pune n eviden o congestie difuz a mucoasei cu corzile vocale, turgescene acoperite de secreie mucopurulent.

13

sa apara secundar unor boli neurologice sau in leziunile atrofice ale mucoasei. Paresteziile pot fi secundare inflamatiilor acute sau cronice de la nivel faringo-laringian, aparute adesea pe un fond nevrotic. Se manifesta sub forma senzatilor de constrictie sau arsuri locale, senzatia de corp strain. Durerea laringiana prezinta o intensitate variabila in functie de gradul DISPNEEI -; se face in doua faze:

1. Tabloul clinic al laringitei edemantoas subglotice. Este caracteristic, boala debutnd de cele mai multe ori brusc, de obicei n timpul nopii cu dispnee inspiratorie accentuat nsoit de tiraj i cornaj i cu stare de agitaie i cianoz. Alteori, se instaleaz treptat la un copil care cu cteva zile nainte prezentase fenomen de rinoadenoidit acut. Accesele de dispnee la nceput paroxistie pot deveni subintrante, starea copilului continund s se agraveze. Copilul prezint o tuse ltrtoare. Febra poate fi moderat sau foarte ridicat dup natura agentului patogen n cauz. n formele grave de laringit virotic copilul poate avea 4041C, la care se asociaz o stare general profund alterat cu facies toxic, agitaie extrem, deshidratare i uneori epistaxuri repetate. n laringita edemantoas simptomele se descriu: -starea general alterat, febr ridicat, nsoit de frisoane care apar brusc sau progresiv. -vocea este puin alterat, dac articulaiile crico-aritenoidiene sunt indemne sau dac spaiul suprafeei nu este ngust. Se constat rgueal sau chiar afonie complet atunci cnd edemul este accentuat. -se adaug senzaia de tensiune la nivelul laringelui i la baza gtului. Durerile sunt accentuate i continue. -tusea uscat spasmatic exacerbeaz jen dureroas. -bolnavul este anxios agitat, are sete de aer. Laringita striduloas debuteaz brusc n timpul nopii cu o criz de dispnee nsoit de tiraj i cornaj, tuse ltrtoare, agitaie intens i cianoz. Laringoscopia direct va arta n regiunea subglotic o congestie a mucoasei care apare acoperit de secreie. Laringita cronic cataral Semnele subiective i funcionale sunt: rgueala i oboseala vocal. Iniial vocea este discret detrimbrat i se valeaz repede. Ulterior rgueala se intensific i apare oboseala ori de cte ori bolnavul este nevoit s vorbeasc mai mult. Ca simptome, bolnavul acuz senzaii neplcute de picturi, gdilturi, arsuri, uscciune i nepturi. Laringita cronic profesional Simptomatologie. Disfonia.

14

INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA

Laringita cronic pahidermic roie Bolnavul acuz 3 simptome principale: - disfonia, - durere laringian, - hemaj repetat. Afeciunea este mai frecvent la brbaii fumtori care abuzeaz de voce. Laringita cronic atopic (uscat) -senzaii de uscaciune i de iritaie permanent a mucoaselor gtului, - tuse i disfonie cu predominan matinal i care se amelioreaz odat cu expectoraia unor cruste galbene, verzi sau negricioase adesea ptate cu snge i urt mirositoare. Laringita cronic a copilului Rgueala este simptomul principal care alarmeaz aparintorii.Persista mai mult de o saptamana si reapare periodic. Aceasta afectiune antreneaza in unele cazuri modificari permanente ale mucoasei, ceea ce explica crizele repetate de larinigita acuta. Modificarile mucoasei sunt uneori rezultatul expunerii repetate la fumul de tigara, la praf, aer uscat sau alte substante iritante. deformant si stenozant (TBC, SCLEROM, LUES
SINDROMUL FONATOR -; este caracterizat de o modificare patologica a sunetului fundamental emis de corzile vocale, cu aparitia disfoniei sau a raguselii. Disfonia poate avea un caracter permanent sau intermitent, conditionata de afectiuni acute sau cronice laringiene de pareze sau paralizii ale corzilor vocale, posttraumatic dupa arsuri locale, corpi straini, tumori benigne sau maligne, malformatii. Disfonia poate prezenta cateva caracteristici reprezentate de fonastenie (oboseala la vorbit),rezastenie (oboseala la cintat). Mai rar se poate intilni afonia (pierderea completa a tonalitatii vocale), care poate fi functionala (in cadrul crizei isterice), sau obiectiva(in cadrul paraliziei recurentiale bilaterale in abductie).Vocea bitonala este caracteristica paraliziilor recurentiala unilaterale. Disfonia poate avea un caracter tranzitoriu la varsta pubertatii si se numeste mutatia vocii sau vocea eunucoida.

II. TUSEA -; poate fi seaca sau uscata in lc ute (debutul), in laringitele cronice hipertrofice, in laringitele cronice atrofice. Tusea poate fi umeda, productiva in laringo-traheo-bronhico acute sau cronice.Tusea poate fi latratoare in laringitele edematoare subglotice, virotice sau difterice, tuse chintoase in tusea convulsiva. III. DISPNEEA LARINGIANA este definita ca o reducere a debitului inspirator sau expirator, este conditionata de diferite leziuni laringiene cu caracter stenozant. Dispneea laringiana mai este cunoscuta sub denumirea de insuficienta

15

respiratorie de tiruct- Inflamatii acute virotice si). - Reducerea calibreeeeeeeeedului laringian posttraumatic imediat sau tardiv (prin stenoze). -capcap Arsurile laringelui fizice sau chimice insotite de edem si stenoze. - Edemele QUINQUE, alergice sau postendoscopice. - Tumorile benigne (polipi, papiloame)sau maligne (cancere) , corpii straini laringieni. - Malformatile congenitale

CAP. IV

EXAMENE CLINICE I PARACLINICE

La fiecare organ n parte examenul cuprinde interogatoriul asupra tulburrii subiective, examenul fizic i funcional i o serie de examene de laborator. INTEROGATORIUL Examenul laringelui va ncepe prin interogatoriul (n cazul copilului a prinilor acestora) asupra tulburrii subiective i funcionale pe care le poate manifesta acest organ, rgueala (disfonie), dispnee, tuse, disfagie, precum i asupra modului n care au aprut i evoluat aceste tulburri EXAMENUL OBIECTIV al organului fonator cuprinde: inspecia, palpare i examenul endocavitar (laringoscopia indirect i direct) completate cu controlul funciilor laringelui. INSPECIA are un rol important n stabilirea modului cum se efectueaz micrile active ale laringelui, tiindu-se c n mod normal laringele se ridic n timpul inspiraiei, coborrea lui n acest moment fiziologic va indica prezena unui obstacol endolaringian. PALPAREA este important pentru depistarea unei laringopatii cu ajutorul cruia se pune n eviden prezena sau absena micrilor pasive ale laringelui; n mod normal laringele, fixat ntre policele i indexul examinatorului se poate mobiliza uor n plan transversal producndu-se un sunet caracteristic.

LARINGOSCOPIA
16

INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA

Acest examen se poate efectua fie cu ajutorul oglinzii laringiene (laringoscopia indirect) fie cu ajutorul unui tub rectiliniu care deprim puternic baza limbii i face posibil inspecia direct a laringelui (laringoscopia direct). Laringoscopia indirect Examenul cu oglinda laringoscopic este investigaia cea mai simpl i mai uor suportat de ctre bolnavi. La aceasta sunt necesare: un reflector frontal; surs luminoas; oglinda laringoscopic un vas cu ap cald; comprese sterile. Bolnavul n poziie eznd cu corpul uor aplecat nainte i cu capul n uoar extensie. Se cere bolnavului s deschid larg gura i s scoat limba al crei vrf nvelit cu o compres se va trage uor de ctre examinator cu mna stng. n felul acesta se mrete vizibilitatea asupra laringelui. n mna dreapt examinatorul ine oglinda laringoscopic pe care o introduce n orofaringe. Dac pacientul respir linitit i nu i contract muchii laringelui n oglind va aprea imaginea rsturnat a coroanei laringiene cu toate elementele ei: epiglota, aritenoizi. Laringoscopia forat Aceast metod se practic cu un apstor de limb special care are captul ndoit i bilobat prevzut cu dou croete butonate. Laringoscopia direct: directoscopia se practic cu o aparatur i un instrument special: - tubul spatul a lui Chevallier-Jackson; - spatule laringiene ce se adapteaz la transformator. Laringoscopia direct este metoda cu ajutorul creia putem observa direct aspectele cavitii laringiene. Se folosete ndeosebi la copiii sub 5 ani. Poziia: culcat pentru copii, eznd pentru aduli. Copilul este culcat n decubit dorsal cu umerii imobilizai, alt ajutor inndu-i capul n hiperextensie. Examinatorul introduce n gura copilului spatula, cu care va apsa limba i va pune n eviden epiglota pe care o va ncrca pe spatul descoperind lungimea laringelui. Ca accidente ale laringoscopiei direct, ruperea incisivilor, lezarea buzei superioare, a mucoasei de la baza limbii. De asemenea tulburri asfixice, sincope respiratorii sau cardiace.
17

EXAMENUL FUNCIONAL Prin examenul funcional se va face o analiz fin a vocii cntate i a vorbirii controlnd urmtorii factori: micarea respiratorie, micarea corzii vocale prin laringostroboscopie. Stroboscoapele permit sincronizri sau diferenieri de faz micrile corzilor vocale ale cror vibraie sunt recepionate de un microfon pus n legtur cu stroboscopul. Alt medic are rolul de a poziiona corect bolnavul n timpul acestor investigaii, de a ajuta medicul servindu-l cu materiale necesare i susinnd pacientul n poziia corespunztoare.

EXAMENUL DE LABORATOR Examenul microbiologic i imunologic a)Prezena unei secreii nazale, a unui exudat faringian sau laringo-traheobronic impune examenul bacteriologic. Examenul virusologic al secreiei laringo-traheo-bronic va fi trimis la laboratoare specializate. Necesare sunt i examenele serologice (reaciile Bordet-Waserman, ASLO i reaciile de neutralizare fa de diferiii virusuri), intradermoreaciile (la tuberculina sau la diveri alergeni r. Shick) i cercetarea diferitelor deficiene imunitare prin examenul histoimunologic, precum i dozarea de imuniglobuline. b) Examenele hematologice sunt de extrem importan i uneori de urgen; leucograma pentru depistarea i controlul unui focar supurativ profund, hemograma, determinarea numrului de trombocite, timpul de coagulare i sngerare, VSH. Examenul biochimic al sngelui utile n unele cazuri sunt glicemia pentru depistarea unui diabet decompensat, calcemia, fosfataza alcalin, colesterolomia, probele hepatice, electroforeza. c) Examenul radiologic: - radioscopii, radiografii, arteriografia, limfografia, radioscopia pulmonar. Se pot practica n diferite incidente, simple sau cu substan de contrast.

d) Examenul histopatologic
18

INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA

Dac exist leziuni infiltrative vegetante a cror origine nu poate fi precizat chimic trebuie practicat biopsia regiunii respective cu o pens adecvat dup o prealabil anestezie cu soluie de xilin 1-2%. n cazul n care caracterul hemoragic al esutului infiltrativ nu permite biopsierea lui, examenul histopatologic se va efectua prin producerea biopunciei. e) Alte examene: - examenul de urin; - examenul copraparazitologic; - EKG; - scintigrafie.

CAP.V TRATAMENTUL
19

Tratamentul laringitei acute variaz n funcie de formele clinice ale acestora. Tratamentul general al laringitei acute catarale va avea ca obiect s combat durerea, tusea, s fluidifice i s favorizeze expulzarea secreiilor i diminuarea lor cantitativ. Pentru a combate durerea se poate prescrie tinctura de aconit n doze de 25-50 pic/zi nglobate ntr-o infuzie de ceai expectorant. mpotriva rguelii se va recomanda o inhalaie cu flori de nalbe i tei, cteva nghiituri de zeam de lmie i cte 2- picturi de soluie alcoolic de rdcin de aconit ntr-o infuzie de ceai de tei cldu. Tratamentul local const din recomandarea unei revulsii cutanate prin aplicarea de prinie alcoolizate calde prelaringiene. Se vor prescrie inhalaii neiritante cu substane volatile (acidul fenic 5-10 picturi n 250 ml ap) sau substane balsamice. Se va evita mentolul. Vaporizanii sau aerosoli la temperatura corpului cu un AB cu spectru larg, asociai cu hidrocortizon. Cura de tcere este una din cele mai bune metode terapeutice. La ea se adaug repausul n camer nclzit, buturi calde (infuzie de ceai). Se va interzice fumatul, buturile alcoolice i alimentaia condimentat. Tratamentul laringitei acute edemantoase subglotice a sugarului i a copilului mic are dou obiective: restabilirea respiraiei stimularea forelor de aprare a organismului contra agentului patogen. Primul obiectiv trebuie s fie realizat prin permeabilizarea laringelui cu mijloace conservatoare ce const n: revulsie laringian prin comprese calde n jurul gtuluii bi fierbini la picioare, drenarea secreiilor care obtureaz spaiul glotic prin aspiraie, decongestionare prin inhalaii de 2-3 ori/zi cu soluii balsamice, aerosoli i inhalaii cu soluie de efedrin 1-2% dup vrst, i prin corticoterapie (acetat de hidrocortizon n aerosoli) sau general (HHC - IV) i administrarea de clorur de Calciu i Romergan. Acest tratament se va aplica asigurndu-se copilului o poziie corect, cu capul i trunchiul ridicate. Dac mijloacele terapeutice nu mai au timp s acioneze asupra edemului mucoasei din cauza iminentei de asfixie n care este adus copilul la clinic se va efectua permeabilizarea cilor aeriene inferioare prin introducerea sondei de intubaie sau participarea de urgen a traheostomiei.
20

INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA

n aceste cazuri la tratament conservator se vor aduga pansamentele traheostomice i aspiraia secreiilor. Important este i combaterea infeciilor, care se face prin administrarea de antibiotice: Penicilina G, Polidin, Eritromicin.

Tratamentul laringitei edematoase vizeaz:


-n primul rnd combaterea tulburrilor respective, care prin agravarea lor pot amenina n orice moment viaa bolnavilor. Deoarece acest fapt este subestimat, se recomand spitalizarea acestor cazuri, traheostomia devenind necesar atunci cnd edemul progreseaz repede. - Dac dispneea este moderat se va administra HHC, la care se asociaz Calciu, vitamina C. -Bolnavul stnd n poziie eznd i se aplic comprese fierbini n jurul gtului. n apropierea lui se fac vaporizri medicamentoase, iar local se aplic aerosole sau instalaii repetate cu soluie de adrenalin cu 1/10.000 sau efedrin 3%. -Pentru a calma anxietatea, durerile i tusea spasmatic se administreaz barbiturice i sedative. - Alimentaia va fi lichid sau semisolid. - Se mai administreaz antiinflamatoare, antihistamatice i se restrnge aportul de sare

21

CAP.VI EVOLUIE. COMPLICAII


Evoluia laringitei acute difer de la o form clinic la alta. Astfel, evoluia laringitei catarale este de obicei benign fenomenele funcionale i fizice retrocednd n 4-5 zile. Chiar dac procesul cataral se poate extinde i la arborele traheobronic, dnd o traheobronit descendent, prognosticul rmne favorabil, acest uoar complicaie vindecndu-se dup cteva zile. Mai neplcut este ns cronicizarea laringitei determinat de persistena factorilor etologici favorizani. Evoluia laringitei acute edematoase este variabil n raport cu precocitatea diagnosticului i a tratamentului, cu virulena agentului patogen i cu puterea de rezisten a organismului individului. Ea poate varia de la 5 la 7 zile terminndu-se prin vindecare n cazurile precoce i corect tratate, sau se poate prelungi sptmni sau chiar luni de zile dac masivitatea infeciei, tratamentul insuficient i lipsa de aprare a organismului au permis extinderea procesului edematos la ntregul arbore traheobronic i instalarea unor complicaii grave ca bronhopneumonia. Evoluia laringitei striduloase este tipic. Dup debutul zgomotos foarte alarmat pentru familie, accesul de sufocare tratat sau chiar netratat cedeaz n mai puin de o or i copilul ostenit din criza prin care a trecut, adoarme linitit dar uorul sforit care i nsoete somnul dovedete prezena obstruciei care nerezolvat mai poate s favorizeze n nopile urmtoare reapariia unor crize similare. Evolutia laringitei cronice cataral evolueaz lent cu perioade de ameliorare prin tratament adecvat pe toat durata vieii.Este aadar odat constituit cvasiincurabil i prognosticul este descurajator n special pentru cntre
22

INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA

Complicatii Complicaiile laringitei acute Apar ca urmare a netratrii acestora la timp sau tratamentul incorect dar i a lipsei de aprare a organismului supus infeciilor repetate determinate de ageni patogeni. Locale se pot produce infectarea altor organe din vecinatate (bronsite, pneumonii, otite,sinuzite, meningite) -se pot produce insamantari la distanta cu streptococi (streptococul ramane cantonat la nivelul amigdalelor si elimina toxine, care afecteaza aparatul renal-glomerulonefrita post-streptococica, afecteaza endocardul, miocardul, pericardul - reumatism, sau poliartrite reumatoide - R.A.A.) Complicatiile in laringita cataral complicaiile apar la boli cu o stare general alterat sau dup boli infecioase - febra tifoida, tifos exantematic. Ele sunt produse prin extinderea inflamaiilor n straturile submucoase unde determin edeme, abcese, flegmon. De obicei acestea sunt determinate de infeciile streptocoase. La copii apare un edem subglotic. Complicaiile laringitei edematoase acute bronhopneumonia, care este frecvent semnalat i comport un pronostic sever; laringo-traheobronita membranoas care dei se ntlnete rareori este ns foarte grav, bolnavii care au necesitat traheostomie prezentnd uneori cicatrici stinozate. Complicaiile generale sunt urmarea extinderii procesului toxiinfeciilor la alte organe. Se pot ntlni suprarenalite, miocardite ce determin decompensri cardiace sau edem pulmonar alteori toxiinfecioase, hepatice i renale, paralizii. Prognosticul este rezervat n laringita acut, el este variabil n funcie de: forma clinic; stadiul de dezvoltare; starea anterioar a organismului; complicaiile ce apar n timpul evoluiei; vrsta bolnavului prognosticul cel mai grav este la copii sub 2 ani de asemenea n cazurile cu fenomene toxice, generale (gripa) i n cele n care intervine suprainfecia sau stafilococul patogen.

23

Prognosticul grav mai ales la sugar si copilul mic se ntlnete i n stadii naintate de faringit distructiv cnd se instaleaz o perturbare grav a funciilor centrilor nervoi ca urmare a hipoxiei. Exitusul survine n primul acces dispneic care este egal moarte precoce reflex ct i tardiv prin expulzarea posibilitilor reacionale dup cteva ore de lupt intens sau sincop. Crizele de spasm laringian ce apar cu ocazia acceselor de tuse, cu cianoza copilului sunt fenomene grave ce impun interventia rapida a medicului. Febra, paloarea, tahicardia, uneori pulsul filiform, alteori starea de prostratie, adinamia copilului epuizat ce lupta sa invinga obstacolul respirator laringian completeaza tabloul acestei laringite dramatice. Internarea de urgenta a copilului in spital este obligatorie, antibioticele fiind asociate cu administrarea de preparate de cortizon, sedative, antispastice, aerosoli, oxigen. La nevoie, intubatia orotraheala sau operatia de traheotomie sunt necesare pentru salvarea vietii copilului pana la cedarea leziuniior edematoase din zona subglotica.

Am laringita traheica acuta

CAP .VII INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA


24

INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA

Asigurarea condiiilor de spitalizare Mucoasa laringelui este mai sensibil la factori nocivi de mediu extern, de aceea aerul din camera bolnavului trebuie s fie proaspt i curat, umed i prea cald. Temperatura aerului cea mai potrivit pentru cei cu afeciuni laringiene este de 18-20C, iar umiditatea 50%. Asistenta va asigura aerisirea care poate fi continu, dac temperatura permite sau mprospteaz aerul de mai multe ori pe zi prin deschiderea ferestrelor, timp n care pacienii vor fi bine nvelii. Bolnavii ce prezint boli cu caracter infecios vor fi amplasai separat, evitndu-se mai ales asocierea cu persoanele care mai au i alte boli. Asigurarea repausului fizic i psihic Repausul fizic este obligatoriu i indispensabil n perioada acut apoi alterneaz cu un efort dozat n funcie de stadiul bolii i starea bolnavului. Alimentarea Va fi adaptat perioadei de evoluie a bolii. n perioada febril regimul hidro-zaharat, iar cnd fenomenele acute dispar se va trece la o alimentaie echilibrat. n perioada febril regimul va fi compus din lichide (ceaiuri, lapte, suc de fructe) sau alimente lichide (sup de legume cu orez i gri). Supravegherea funciilor vitale i vegetative Temperatura se urmrete cu atenie. Se msoar dimineaa i seara i se noteaz n funcie de temperatur. Febra se combate cu antipiretice. Se aplic comprese sau mpachetri reci. Pulsul se msoar de 2-3 ori/zi. nainte ca pulsul s fie msurat pacientul va sta n repaus timp de 15 minute. Valoarea va fi n funcie de vrst, stri patologice i fiziologice . Tensiunea arterial valoarea depinde de vrst. Respiraia se msoar numrnd micrile de expansiune a toracelui prin inspecie sau se aeaz palma pe peretele toracic.

Se mai urmresc eliminrile de materii fecale i urin. Bolnavul trebuie s aib scaune i diurez normale. n caz de constipaie se efectueaz clisme uleioase, se administreaz purgative.
25

Bolnavul va trebui s aib miciuni fiziologice, diureza s fie n funcie de vrst, de cantitatea de lichide ingerate, de starea de nutriie.

Recoltarea produselor biologice i patologice Se recolteaz n mod steril snge venos i capilar, n vederea cercetrii: calcemiei, glicemiei, VSH, hemoleucogram, probele hepatice. Seringile i acele trebuie s fie sterile, iar recipientele n care s-a fcut recoltarea trebuie s fie curate.
La indicaia medicului se administreaza tratament de urgen.

RECOLTARE EXUDAT FARINGIAN

CAP. VIII CAZURI


I. Plan de ngrijire a pacientului C.R. cu laringit acut Culegerea de date:
26

INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA

Sursa de informaii: direct - aparintorii (mama) indirect - dosarul medical membrii echipei de ngrijire Date privind identitatea pacientului: Nume: C.R. Prenume: 3 ani Sex: masculin Domiciliul: comuna Viteti Religia: ortodox Naionalitate: romn Numele i prenumele tatlui: C.E. Numele i prenumele mamei: V.E. Condiii de locuit: Locuin salubr la cas compus din 3 camere n care locuiesc 3 persoane. Mod de alimentaie: corespunztoare vrstei, masticaie uoar, eficient. Starea de sntate anterioar: AHC neag afeciuni acute sau cronice n familie APP afeciuni digestive i respiratorii tratate ambulatoriu Date antropometrice: greutate 20 kg; grupa sanguin 0I; nlime: 70 cm Informaii legate de boal: Data internrii: 22.IX.2003 Motivele internrii: -febr ridicat; -tuse ltrtoare; -dispnee inspiratorie, bradipnee; -agitaie; -cornaj, tiraj; -inapeten; rinoree. Istoricul bolii Boala debuteaz n urm cu 2-3 zile. Pacientul n vrst de 3 ani este adus la camera de gard a seciei ORL cu febr ridicat, tuse ltrtoare, dispnee inspiratorie cu bradipnee, agitaie, inapeten, rinoree unde este internat pentru investigaii i tratament de specialitate.
27

Examenul clinic general Stare general modificat, febril. Tegumente i mucoase palide. esut celular subcutanat bine reprezentant. Sistemul limfoganglionar ganglioni nepalpabili. Sistemul osteo-articular aparent integru morfofuncional, articulaii mobile nedureroase. Aparatul respirator tuse ltrtoare, disfonie, cornaj, AV 120p/min. Aparatul digestiv abdomen elastic, suplu, mobil n micrile respiratorii, R 15 s/min. Aparatul urogenital loje renale libere, nedureroase, miciuni fiziologice. Sistemul nervos fr semne de iritaie meningal. Stare general mediocr. Stare de nutriie bun. Facies palid. Pavilioane normal conformate, canal auditiv extern normal.

Diagnosticul medical Laringit acut subglotic

Nevoia

MD + SD

Obiective

Interventii

Evaluare

28

INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA 13.08 2012 Pacientul in Alterarea decurs de 12 respiratiei din cauza h sa prezinte o respiratie si procesului circulatie inflamator manifestata adecvate varstei prin dispnenee de tip inspirator 13.08 2012 Hipertermie Pacientul in din cauza decurs de 3 procesului zile sa inflamator prezinte si infectios temperatura in limite fiziologice Autonome- asigurare microclimat coresp.aerisire, umidifiere, temp.corespunzatoare -asigurare confort fizic si psihic Delegate la ind. med.-administrare med. -HHC-25 mg.i.v/6h, Ampicilina 1g/12 h, -Ca gluconic 1f/24h, Ambroxol-3x10pic/zi -inhalatii cu sol. Sedative, aerosoli, ser efedrinat de 2-3 ori/zi cu supraveghere -comprese calde in jurul gatului -exercitii respiratorii Autonome- masurarea temperaturii pac. rectal dimineata si seara si notarea in F.O -efectuare impachetari toracice cu apa la temperatura camerei -asigurare alimentatie corespunzatoare (regim hidrozaharat in prima zi-ceaiuri indulcite, sucuri de fructe, compot) Delegate- la indicatia medic. -administrare Algocalmin supozitor la internare -administrare Paracetamol supozitor- 3/zi 14.08 2012 Pacientul prezinta respiratie si circulatie satisfacatoare, persista tusea latratoare si disfonia

Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie

Nevoia de a-si pastra temperatura in limite normale

16.08. 2012 -dupa 3 zile, valori normalizate -Izi-T=39,4 C -IIzi-T=38,3C -IIIziT=36,5C

Nevoia de a dormi si de a avea somn odihnitor

Nevoia de a comunica

13.08.2012 Pacientul sa Somn prezinte somn inadecvat cantitativ si linistit, calitativ din odihnitor, corespunzator cauza varstei in dispneei, decurs de 3 tusei, zile durerii, manifestat prin agitatie, oboseala, neliniste. Comunicare 13.08 2012 verbala Pac. in decurs ineficienta din cauza de 3 zile sa poata inflamatiei manif. prin comunica eficient disfonie

Autonome- asigurare mediu ambiant, linistit, placut, odihnitor -temperatura constanta- 18-20 grade in camera -pacientul sa fie ferit de infectii nasocomiale Delegate- la indicatia medic.-administrare sedativ-Diazepam-0,5 ml. i.m seara

16.08.2012 Pacientul si-a recapatat treptat somnul linistit cantitativ si calitativ in limite fiziologice

Autonome- repaos vocal pana la remiterea edemului laringian si utilizarea unui limbaj prin gesturi, semne, pe intelesul pacientului -administrare lichide caldute, ceaiuri Delegateadministrare tratament medicamentos pentru reducerea inflamatiei

16.08.2012 Pacientul comunica eficientobiectiv indeplinit

II. Plan de ngrijire a pacientului D.C. cu laringit acut


29

Culegere date Date privind identitatea pacientului: Numele i prenumele: D.C. Vrsta: 38 ani Sex: feminin Starea civil: cstorit Ocupaia: contabil Domiciliu: sat Corlteti, comuna Berceni Religia: ortodox Naionalitate: romn Condiii socio-culturale: Relaia cu familia i colectivitatea Bun. Condiii de locuit: Locuiete mpreun cu fiica i soul ntr-o cas compus din 3 camere spaioase salubre. Preferine alimentare: Dentiie bun, bine ngrijit. Mese regulate, prefer s ia o mas n compania familiei. Prefer mncrurile vegetariene i fructele, bea 1-2 cafele pe zi, consum ocazional alcool, bea lichide reci. Obiceiuri de igien: Deprinderi bune de igien. Se spal singur, i place s fie curat. Odihna: nainte de internare dormea 4-5 ore noaptea, iar ziua se odihnea foarte puin. De cnd este internat adoarme, dup care se trezete, somnul relundu-se cu greutate din cauza tusei uscate spasmatice. Starea de sntate anterioar: Date antropometrice Greutate 67 kg nlime 1,64 m Grupa sanguin 0I RH (+) Acuitate vizual, auditiv, tactil normale Nu prezint proteze Nu este alergic Informaii legate de boal: AHC fr importan, pacienta neag TBC n familie APF - la 14 ani, ciclu menstrual flux abundent, durata 5 zile dureros vaccinri efectuate APP uoare afeciuni digestive i respiratorii Data internrii: 22.0 4.2012 Motivele internrii:
30

INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA

-febr ridicat; -disfagie; -tuse uscat, spasmatic, disfonie; -dispnee, cornaj, tiraj; -inapeten. Istoricul bolii Boala debuteaz n urm cu trei zile cu febr ridicat, disfagie, tuse uscat spasmatic, dispnee, cefalee, inapeten. Pacientul a urmat ambulatoriu tratament cu Oxacilina2 cp/6h, n urma cruia simptomele s-au mai ameliorat puin dar dup cteva zile simptomele au revenit, motiv pentru care se prezint la camera de gard . Examenul clinic general Starea general modificat, febr ridicat 39,3C, tegumente i mucoase palide. Aparatul respirator: torace normal conformat, discret disfonie, cornaj, R 15r/min. Aparatul cardio-vascular: cord n limite normale. TA = 120/70 mm Hg, puls bine btut, valoare 80 p/min. Aparatul digestiv cavitate bucal i gingival de aspect normal, limba umed curat fr depozite. Abdomen suplu, nedureros la palpare. Nas i sinusuri piramid nazal de aspect normal, sim olfactiv dezvoltat, fose nazale permeabile. Mucoasa nazal curat, de aspect normal. Buco-faringe-buze, vl palatin de aspect normal, alimentaie corespunztoare vrstei, limb roz, faringe rou edematiat. Mucoasa laringian tumefiat destins, lucioas, de culoare roie cu forme cenuiu roiatice i aspect gelatinos. Corzile vocale sunt congestionate. Pavilioane normal conformate, canal auditiv extern normal.

Diagnosticul medical Laringita acut edematoas subglotic

Nevoia

MD+SD

Obiective
31

Interventii

Evaluare

Autonome- instalare in salon linistit, curat, aerisit, umiditate normala Nevoia de a Respiratie si Pacienta sa -asigurare pozitie care sa favorizeze respira si de a circulatie prezinte respiratie respiratia avea o buna inadecvata. si circulatie in -pregatire materiala pentru examene circulatie datorita limite normale in de laborator(sange, urina, examen procesului decurs de 72 h faringian) infectios si -masurarea functii vitale(respiratie, inflamator, puls, temperatura) manifestata Delegate- la indicatia medic. prin dispnee tratament de urgenta-HHC-2f.i.v inspiratorie, -Ampicilina 1 gr/8h, vitamina C200 bradipnee, 1f/zi iv, Paracetamol 3cp./zi tahicardie -Oxigenotarapie Aport Nevoia de a insuficient se alimenta si alimentar si hidrata lichidian, din cauza disfagiei, manifestata prin inapetenta Febra ridicata din cauza Nevoia de aprocesului si mentine infectios temperatura inflamator in limite manifestata normale prin tegumente calde, transpirate, cefalee Dificultate de a indeplini Nevoia de a activitati se recrea recreative,din cauza bolii, manifestata prin anxietate, stres Autonomeasigurare regim alimentar.corespunzator varstei si Pacienta, indecurs stadiului bolii, in functie si de starea de 3 zile sa febrila(ceaiuri,calde cu lingurita) prezinte stare de -dupa ombaterea durerilor regim nutritie semisolid(supe. gris, orez cu lapte, corespunzatoare piureuri) varstei -dupa ameliorarea fenomenului inflamator, completare cu alimentatie normala Autonome- masurarea si notarea temperaturii in F.O Pacienta, in -aplicare comprese umede cu apa termen de 3 zile sa calda pe frunte si torace prezinte Delegate- la indicatia medicului: temperatura in -administrare Paracetamol 3 limite fiziologice cp/zi,Vitamina C200 3f/zi i.m, Algocalmin 1f/zi i.m 22.04.2012 22.04.2012

22.04.2012

25.04.2012 Pacienta prezinta respiratie in limite normale-18 r/min., tuse diminuata, paloare tegumentara persistenta

25.04.2012 Pacienta si-a recapatat apetitul, primeste bine alimentatie corespunzatoa re varstei

25.04.2012 Temperatura a ajuns in limite normale 37,6 grade C

22.04.2012 Pacienta sa prezinte stare de confort psihic, in decurs de 3 zile

Autonome- informarea pac. cu privire la boala sa, evolutia bolii, durata tratamentului si efectele terapeutice -informam apartinatorii despre faptul ca pac. trebuie incurajata, suport psihic, fara agitatie, discutii care ii fac rau -posibilitate de a citi o carte, revista pentru diminuarea stressului -asigurarea comfortului

25. 04.2012 Pacienta prezinta o stare de bine, diminuarea anxietatii si stressului

ngrijiri acordate la externare


32

INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA

Data externrii- 26.04.2012 Diagnosticul medical la externare: - Laringit acut edematoas subglotic. Starea pacientului la externare: n urma obiectivelor stabilite i a interveniilor autonome i delegate aplicate, pacienta prezint respiraie ampl regulat pe nas cu o frecven de 16r/min, puls ritmic bine btut cu o frecven de 80p/min, temperatur n limite normale, prezint tranzit intestinal fiziologic, miciuni fiziologice, toleran digestiv bun, comunicare eficient, stare de igien corespunztoare. Plan de recuperare: S-a contientizat pacienta asupra modului de via i de munc dup externare, instruind-o cu privire la regulile i condiiile pe care aceasta trebuie s le aplice i s le respecte. Astfel, alimentaia raional n care s se limiteze consumul de condimente i alimente alergizante. S aib un regim de via ordonat, s evite frigul, curenii de aer rece, schimbrile atmosferice brute, au un rol nociv n producerea inflamaiilor cilor aeriene. Trebuie evitat stresul, contactul cu persoanele bolnave. S-a explicat importana continurii tratamentului prescris: - Ampicilin 250 mg 2 cp la 6h/3zile. - Vitamina A 3 cp/zi/10 zile. - Vitamina C 3 cp/zi/10 zile. Revenirea la control peste zece zile

Examene paraclinice ale pacientei


33

Data 22.04.2012 25.04.2012

Examene de laborator

Modul de recoltare Se recolteaz prin puncie venoas cu o VSH sering de 2 ml: - 0,4 citrat de Na 3.8%, plus 1,6 ml snge. Se recolteaz snge capilar Hemoleucograma prin nepare n pulpa degetului. Se recolteaz prin puncie Ureea sanghin venoas 5-6 ml snge simplu, nehemolizat. Se recolteaz prin puncie Glicemia venoas 2 ml snge i 4 mg florur de Na. Se recolteaz Teste de prin puncie disproteinemie venoas 5-6 ml snge simplu.

Valori normale 1h: 2-13 mm 2h: 12-17 mm

Valori obinute 1h: 20 mm 2h: 55 mm

Hb: 13 (+-) 2g% Trombocite: 250000 400000

Hb: 8,28%; Trombocite: 350000

0,20 0,40% 0,38%

0,80 1,20 0,90

Zn SO4: 0-8 Tymol:0-4

Zn SO4: 4,06 Tymol: 4,5

III. Plan de ngrijire a pacientului R.I. cu laringit acut

34

INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA

Culegerea de date: Nume i prenume: R.I. Vrsta: 25 ani Sex: masculin Stare civil: necstorit Naionalitate: romn Domiciliul: Ploieti Cultur: coala profesional auto Ocupaie: manevrare vagoane SNCFR Ploieti Religia: ortodox Condiii socio-culturale: - relaia cu familia i colectivitatea bun. Condiii de locuit: Locuiete mpreun cu prinii ntr-un apartament compus din trei camere. Preferine alimentare: dentiie bun, intact, bine ngrijit. limba umed, roz, fr depozite. -mese regulate, prefer ciorbele, mncrurile cu sos, bea dou cafele pe zi i fumeaz. Ritmul de via: Ca muncitor pacientul are un program de lucru de 12h/zi, cu pauz de 24h, se odihnete dup orele de lucru, lucreaz ntr-un mediu stresant, n condiii climatice diferite, frig, umezeal sau cldur mare. Starea de sntate anterioar: Date antropometrice: -greutate: 70 kg; -nlime: 1,76 m; -grup sanguin: AII, RH (+); -acuitate vizual, auditiv, tactil normale; -nu prezint proteze; -nu este alergic. Informaii legate de boal: AHC fr importan; APF vaccinri efectuate, dezvoltarea psihomotorie normal; APP uoare afeciuni digestive, bolile copilriei, fractur de membru superior drept la 17 ani, bronhopneumonie la 20 ani. Data internrii: 18.02.2012 Motivele internrii: -febr ridicat;
35

-disfagie; -tuse uscat spasmatic; -disfonie; -dispnee, cornaj, tiraj; -dureri laringiene sub form de nepturi; -inapeten. Istoricul bolii: Boala debuteaz n urm cu dou sptmni cu urmtoarele simptome: febr ridicat, disfagie, tuse uscat spasmatic, disfonie, dispnee, dureri laringiene, inapeten. Pacientul a urmat ambulatoriu tratament cu amoxicilin 2 cp/6h, n urma cruia simptomele s-au mai ameliorat puin, dar dup o sptmn simptomele au revenit fiind chiar mai intense, motiv pentru care se prezint la camera de gard a seciei OR2. Examenul clinic general: Starea general modificat, febr ridicat 39,21C. Tegument i mucoase palide. Aparatul respirator tuse seac iritativ, torace normal conformat, discret disfonie, cornaj, R=15s/min. Aparatul cardio-vascular cord n limite normale TA=120/70 mm Hg. Puls ritmic bine btut AV=70p/min. Aparatul digestiv cavitate bucal cu aspect normal, bine ngrijit. Mucoasa bucal i gingival de aspect normal, limba umed curat, fr depozite. Faringe congestiv, abdomen suplu, nedureros, mobil cu micrile respiratorii. Nas i sinusuri: piramida nazal de aspect i conformaie normal, sin olfactiv dezvoltat, fose nazale permeabile. Examen laringe: mucoasa laringian tumefiat distins, lucioas de culoare roie cu forme cenuiu roiatice i aspect gelatinos. Diagnostic medical Laringita cataral acut

Nevoia

MD+SD

Obiective
36

Interventii

Evaluare

INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA Autonome- asigurare conditii de ingrijire, salon curat,aerisit, Nevoia de Respiratie si temperatura moderata, umiditate, a respira si circulatie ventilatie de a avea o inadecvata, datorita -masurare puls, temperatura buna inflamatiei si respiratie si notare in F.O circulatie infectiei laringiene, -pregatire ptr. examene de laboratormanifestata prin VSH, HLG,uree sanguina, glicemie, dispnee te tip teste de disproteinemie inspirator, -Delegate- administrare tratament la bradipnee, paloare indic. medic. respectand doza, ora si modul de administrare -ptr. combaterea starii infectioase si inflamatiei, s-au adm. Codeina 3/zi, sirop expectorant 3 lg/zi, instilatii cu solutii de ulei de pin, inhalatii cu ceai de musetel -adm. Oxigen, Vitamina C 1f/zi, Vitamina A 1f/zi, Aspirina 3 cp/zi, Polidin 3 f/zi Aport alimentar si 18.02. 2012 Autonomein primele 24 h, adm. Pacientul sa se regim Nevoia de lichidian insuficient, din poata alimenta hidrolactat (ceai, lapte); a se si hidrata -dupa calmarea durerilor, regim alimenta si cauza disfagiei, manifestat prin corespunzator semisolid (gris, orez cu lapte, hidrata scadere ponderala varstei piureuri) - dupa 3 zile reluarea regimului normal Risc de 18.02.2012 Autonome- asigurare la pat in complicatii,datorita Pacientul in conditii optime, evitarea frigului, Nevoia de procesului infectios decurs de 72 h curentilor reci, evitara contactului cu a evita si inflamator sa nu mai persoane bolnave, care tusescpericolele prezinte risc de expectoreaza; complicatii -repaos vocal pe perioada procesului inflamator -asigurare igiena tegumentara si vestimentara -pacientul sa respecte toate indicatiile pentru a evita aparitia complicatiilor Nevoia de Incapacitate de a-si 18.02.2012 Autonome- incurajarea pac. pentru a fi curat si acorda ingrijiri igi- Pacientul in efectuarea igienei corporale; ingrijit, de enice, din cauza decurs de 72 h -daca este slabit, ajutarea ptr. a-si proteja bolii, manifestata sa prezinte teefectuarea toaletei, aducerea tegumentul prin teg. transpirate gumente si mu materialelor la pat, schimbarea si mucoase uscate. coase integre lenjeriei de pat, de corp. 18.02 2012 Pacientul in decurs de 3 zile sa prezinte cai respiratorii permeabile, respiratie si circulatie adecvata 21.02.2012 Pacientul prezinta atenuarea respiratiei, persista tusea seaca, paloare redusa

21.02.2012 Pacientul si-a recapatat apetitul, primeste bine alimentatia 21.02.2012 Pacientul prezinta ameliorarea starii de sanatate, fara aparitia complicatiilor

21.02 2012 Pacientul prezinta tegumente si mucoase integre

ngrijiri acordate la externare


37

Data externrii: 22.02.2012 Diagnostic la externare: - Laringit cataral acut. Starea pacientului la externare: Dup administrarea tratamentului de urgen boala a evoluat favorabil, pacientul externndu-se n starea vindecat. n urma obiectivelor stabilite i a interveniilor autonome i delegate aplicate, pacientul nu prezint respiraie ampl, supl, regulat, pe nas, cu o frecven de 16r/min, puls ritmic bine btut cu o frecven de 70p/min, temperatura n limite normale, prezint tranzit intestinal fiziologic, miciuni fiziologice, toleran digestiv bun, comunicare eficient la toate nivelurile, igien corespunztoare. Plan de recuperare: S-a contientizat pacientul asupra modului de via i de munc dup externare, instruindu-l cu privire la regulile i condiiile pe care acesta trebuie s le aplice i s le respecte. Astfel alimentaia raional n care s se limiteze, consumul de condimente i alimente alergizante, consolidarea general prin viaa n aer liber, exerciii fizice care modific structura funcional i mrete capacitatea de aprare as organismului. Pacientul trebuie s aib un regim de via ordonat, s evite frigul, umezeala, curenii de aer rece, schimbrile atmosferice brute, ce au rol nociv n producerea inflamaiilor cilor aeriene. Trebuie s evite stresul, contactul cu persoanele bolnave. De asemenea s-a explicat importana continurii tratamentului prescris de medic. Revenirea la control peste 7 zile.

Examene paraclinice ale pacientului Data Examen de Mod de


38

Valori

Valori

INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA

laborator 19.X.2003

recoltare Se recolteaz prin puncie VSH venoas cu o sering de 2 ml 0,4 citrat de N38% plus 1,6ml snge. Se recolteaz snge capilar Hemoleucograma prin nepare n pulpa degetului. Se recolteaz prin puncie Ureea sanghin venoas 5-6 ml de snge simplu nehemolizat. Se recolteaz prin puncie Glicemia venoas 2 ml snge pe 4 mg florur de Na Teste de Se recolteaz disproteinimie prin puncie venoas 5-6 ml snge simplu nehemolizat.

normale 1h: 2-13 mm 2h: 12-17 mm

obinute 1h: 5 mm 2h: 15 mm

Hb: 13+-2 g % L: 48000/mmc 0,20 0,40 %

Hb: 11,59% L: 7900/mmc

0,24%

0,80-1,20% ZnSO4: 0-8 Tymol: 0-4

0,86% ZnSO4: 8,12 Tymol: 2,82

Capitolul IX CONCLUZII
39

Evoluia laringitei acute depinde de o serie de factori care in de virulena germenilor i masivitatea infeciei ct i de rezistena organismului pacientului. Cel mai important factor l constituie precocitatea diagnosticului i instituirea unui tratament igieno-dietic medicamentos corect i prompt. Cei trei pacieni : C.R. n vrst de 3 ani de sex masculin; D.C. n vrst de 38 ani de sex feminin; R.I. n vrst de 25 ani de sex masculin. Aceti pacieni au avut urmtoarele nevoi afectate: Nevoia de a avea o bun respiraie i circulaie; Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale; Nevoia de a bea i a mnca; Nevoia de a elimina; Nevoia de a dormi i a se odihni; Nevoia de a comunica; Nevoia de a se mbrca i dezbrca; Nevoia de a se recrea; Nevoia de a nva; Nevoia de a fi curat, de a-i proteja tegumentele i mucoasele. Pe baza acestor nevoi s-au stabilit urmtoarele probleme: -respiraie i circulaie inadecvate; -obstrucia cilor respiratorii; -hipertermie; -alternarea vocii; -dificultatea de a se alimenta; -somn inadecvat; -stare de disconfort. Pe baza problemelor s-au stabilit urmtoarele obiective: -pacientul s prezinte respiraie i circulaie n limite normale; -s prezinte tuse diminuat n intensitate; -pacientul s prezinte temperatur n limite fiziologice; -s fie alimentat cantitativ i calitativ corespunztor vrstei; -s prezinte somn linitit, odihnitor corespunztor vrstei; -s prezinte stare de confort psihic; -s fie ferit de infecii nosocomiale.

Interveniile autonome
40

INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA

-S-a instalat pacientul ntr-un salon linitit, curat, aerisit, suficient de nclzit cu umiditate normal; -Pacientul a fost ajutat s se aeze ntr-o poziie comod care s-i favorizeze respiraia; -S-au aplicat comprese calde n jurul gtului; -S-au efectuat vaporizri medicamentoase n apropierea pacientului; -Pentru restabilirea permeabilitii nazale s-au efectuat instilaii nazale; -S-a administrat oxigen; -S-au pregtit materialele necesare recoltrii; -I s-au supravegheat funciile vitale; -S-a combtut febra prin aplicarea de comprese umede pe frunte i torace. -S-a asigurat pacientului regimul alimentar corespunztor vrstei i stadiului evolutiv al bolii; -S-a inut cont de starea febril n care s-a administrat ceaiuri calde cu linguria; -Regimul alimentar a fost administrat n condiii de igien; -I s-a asigurat pacientului un mediu ambiant linitit, plcut, odihnitor, cu o temperatur constant ntre 18-20C; - I s-a asigurat o igien riguroas tegumentar, vestimentar i a lenjeriei de pat. S-a instituit tratament cu: Antibiotice, antitermice, expectorante, sedative, antiinflamatorii, adic: Ampicilin, Calciu gluconic, Hemisuccinat de hidrocortizon (HHC), Romergan, Ambroxol, Vitamina C, Vitamina A, Paracetamol, Algocalmin, Aspirin, Polidin. n urma tratamentului instituit i a interveniilor autonome cei trei pacieni au avut o evoluie favorabil, externndu-se cu o stare general bun.

CAP. X

ANEXE

EFECTUAREA INJECIEI INTRAMUSCULARE


41

Injecia intramuscular constituie introducerea unor soluii izotonice, uleioase sau a unei substane coloidale n stratul muscular prin intermediul unui ac ataat la sering. Scop : introducerea n organism a unor substane medicamentoase. Locuri de elecie - regiunea superextern fesier, deasupra marelui trohanter; faa extern a coapsei, n treimea mijlocie, faa extern a braului n muchiul deltoid. Materiale necesare: Tvi renal Casolet cu tampoane sterile sau comprese de tifon, alcool Seringi de unic folosin de mrime corespunztoare cantitii substanei de administrat 2 3 ace de unic folosin pile de metal pentru deschiderea fiolelor fiole cu substane de administrat. Tehnica: asistenta i spal minile pregtirea psihic a bolnavului se aeaz bolnavul n decubit ventral, lateral, poziie seznd sau n picioare se degreseaz locul injeciei cu un tampon de vat cu eter i se dezinfecteaz cu un alt tampon cu alcool se invit bolnavul s-i relaxeze musculatura i s se neap perpendicular pielea cu rapiditate i siguran, cu acul montat la sering se verific acul, poziia acului prin aspirare se injecteaz lent soluia se retrage brusc acul cu seringa i se dezinfecteaz locul se maseaz uor locul injeciei pentru a activa circulaia favoriznd rezoria dup injecie bolnavul se aeaz n poziie comod, rmnnd n repaus fizic 5-10 minute. Incidente i accidente durere vie, prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale paralizie prin lezarea nervului sciatic hematom prin lezarea unui vas : - ruperea acului , supuraia septic embolie, prin injectarea accidental ntr-un vas de snge n suspensie Intervenii

42

INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA

Retragerea acului, efectuarea injeciei n alt zon (se evit prin respectarea zonelor de elecie ) extragerea manual sau chirurgical se previne prin folosirea unor ace suficient de mici pentru a ptrunde n masa musculatur se verific prin verificarea poziiei acului

INJECIA INTRAVENOAS Injeciea intravenoas = introducerea unei soluii medicamentoase n ciculaia venoas. Pe aceast cale se introduc soluii izotermice i hipertronice care nu sunt caustice pentru testul muscular sau subcutanat. Nu se introduc soluii uleioase produc embolii grsoase i consecutiv moartea. Injecia intravenoas se efectueaz prin puncia venoas i injectarea medicamentului intravenos. Locul de elecie venele de la plica cotului. Materiale necesare 2-3 ace de 25 mm.diametru, de 6/10, 7/10 fiole, flacoane cu substane de administrat 1-2 seringi de unic folosin tampon cu alcool garou. Tehnica : asistenta i spal minile se aeaz bolnavul n decubit dorsal, cu braul n extensie, pe o mic pern protejat de muama, alez sau prosop se alege locul punciei se dezinfecteaz locul punciei se leag garoul se leag puncia venoas se controleaz dac acul este n ven se ndeprteaz staza venoas prin desfacerea uoar a garoului se injecteaz lent, innd seringa n mna stng, iar cu policele minii drepte se apas pe piston se verific, periodic, dac acul este n ven

43

se retrage brusc acul, cnd injecia s-a terminat, la locul punciei se aplic tamponul mbibat in alcool, compresiv se menine compresiunea la locul punciei cteva minute se supravegheaz n continuare starea general . Incidente i accidente injectarea soluiei n esutul perivenos, manifestat prin tumefierea esuturilor, durere flebalgia produs prin injectarea rapid a soluiei sau a unor substane iritante valuri de caldur, senzaia de uscciune n faringe hematom prin strpungerea venei ameeli, lipotomie, colaps. Intervenii se ncearc ptrunderea acului n cumenul vasului, continundu-se injecia sau se ncearc alt ac injectarea lent se ntrerupe injecia

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR SOLIDE PE CALE ORAL

Definiie calea oral este calea natural de administrare a medicamentelor, acestea putndu-se resorbi la nivelul mucoasei bucale i a intestinului subire sau gros. Scop Obinerea efectelor locale sau generale ale medicamentelor: - efecte locale: - favorizeaz cicatrizarea ulceraiilor mucoasei digestive - protejeaz mucoasa gastrointestinal - nlocuiete fermenii digestivi,secreia gastic n cazul lipsei acestora - dezinfecteaz tubul digestiv - efecte generale: - medicamentele administrate pe cale oral se resorb la nivelul mucoasei digestive,ptrund n snge i apoi acioneaz asupra unor organe sisteme,aparate.

44

INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA

OBSERVAREA SI NOTAREA RESPIRATIEI Respiratia este functia organismului prin care se realizeaza aportul de oxigen necesar proceselor vitale, in paralel cu eliminarea in atmosfera a dioxidului de carbon rezultat din acestea. Prima etapa a respiratiei este ventilatia pulmonara (circulatia aerului prin plamani) care se realizeaza prin cele 2 miscari ventilatorii de sens opus, inspiratia si expiratia in care volumul cutiei toracice creste respectiv descreste. Scopul constituie un indiciu pentru stabilirea diagnosticului, aprecierea evolutiei bolii, recunoasterea complicatiilor, prognosticul bolii. Materiale necesare: ceas cu secundar central, F.O. stilou, creion sau pix de culoare verde Tehnica Pregatirea bolnavului: - se aseaza bolnavul in decubit dorsal; - nu se anunta bolnavul, astfel se modifica ritmul respirator si obtinem valori eronate, de aceea se prefera perioada de somn a bolnavului; Efectuarea tehnicii: - se numara frecventa respiratiilor prin inspectie (cand bolnavul este treaz, constient sau cand doarme); - se aseaza usor mana cu fata palmara pe suprafata toracelui bolnavului; - se numara inspiratiile (miscarile de ridicare a peretelui toracelui) timp de 1 min; Notarea grafica: - se noteaza grafic in foaia de temperatura, cu un punct de culoare albastra si se uneste cu o linie cu valoarea anterioara; - pentru fiecare linie orizontala a foii se socotesc 2 respiratii; Interpretarea rezultatelor: - frecventa miscarilor respiratorii variaza in functie de sex, varsta, pozitie, temperatura mediului ambiant, starea de veghe sau de somn; - in stare fiziologica, curba respiratorie merge paralel cu cea a temperaturii si a pulsului; - patologic, se instaleaza respiratia dificila (sete de aer): (a) dispnee cu accelerarea ritmului respirator: tahipnee (polipnee); (b) dispnee cu rarirea ritmului respirator (bradipnee - 12,10,8 r/min); (c) dispnee cu perturbarea ritmica si periodica a respiratiei:

45

PUNCTIA VENOASA

Definitie................. ...... .................................... Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr-o vena prin intermediul unui ac de punctie. Scop Explorator - recoltarea sangelui petru examenele de laborator precum cele biochimice,hematologice, serologice si bacteriologice Terapeutic -administrarea unor medicamente sub forma injectiei si a perfuziei intravenoase -recoltarea sangelui in vederea transfuzarii sale -executarea tranfuziei de sange sau derivate ale sangelui -sangerare in cantitate de 30-500 ml in edemul pulmonar acut, hiperteniune arteriala Locul punctiei venele de la pliul cotului(cefalica si bazilica),in locul unde se formeaza un "M" prin anastomozarea lor venele antebratului venele de pe fata dorsala a mainii venele subclaviculare venele femurale venele maleolare interne venele jugularei si epicraniene (de regula se executa la sugar si copil mic)

Materiale necesare - pentru protectie - se foloseste o perna elastica pentru sprijinirea bratului, musama si aleza pentru a dezinfecta locul unde va fi executata punctia se foloseste alcool medicinal si tampoane. -sterile - se utilizeaza ace de 25-300 mm,diamentrul 6/10, 7/10, sau 10/10 (in fuctie de scop), seringi de capacitate, pense, manusi chirurgicale. - Pacientul se asaza intr-o pozitie confortabila atat pentru el cat si pentru cel care executa punctia venoasa (decubut dorsal)
46

INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA

- Se examineaza calitatea si starea venelor, avand grija ca hainele sa nu impiedice circulatia de intoarcere la nivelul bratului. - Bratul pacientului se asaza pe pernita si musama in abductie si extensie maxima, se dezinfecteaza tegumentele si se aplica garoul la distanta de 7-8 cm deasupra locului unde se va executa punctia, strangandu-l astefel incat sa opreasca circulatia venoasa fara sa comprime artera. - Este recomdat ca pacientul sa stranga pumnul, venele devenind astfel devind turgescente. Executia punctiei - Asistentul medical imbraca manusile sterile si se asaza vizavi de bolnav. Se fixeaza vena cu policele mainii stangi, la 4-5 cm sub locul punctiei, exercitand o usoara compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine.Se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus, acul atasat cu bizoul in sus, in mana dreapta, intre police si restul degetelor. - Se patrunde acul traversand, in ordine tegumentul - in directie oblica,unghiul sa fie de 30 de grade, apoi peretele venos - invingandu-se o rezistenta pana cand acul inainteaza in gol. - In lumenul venei, se schimba directia acului 1-2 cm, si se controleaza patrunderea in vena prin aspirare cu seringa - Se continua tehnica in functie de scopul punctiei venoase - precum injectarea medicamentelor, recoltarea sangelui sau perfuzie...................... -In caz de sangerare, se prelungeste acul de punctie cu un tub din polietilena care se introduce in vasul colector, garoul ramanand legat de brat -Dupa executarea punctiei se indeparteaza staza venoasa prin desfacerea garoului si a pumnului................................................................................. -Se aplica tamponul imbibat in solutie dezinfectanta la locul de patrundere a acului si se retrage brusc acul din vena. -Se comprima locul punctiei timp de 10 3 minute, bratul fiind in pozitie verticala. Accidente In timpul punctiei pot aparea cateva efecte adverse sau se pot declansa accidente: Hematom (infiltrarea sangelui in tesutul perivenos).Asistentul trebuie sa intrevina si sa retraga acul, apoi sa comprime locul punctiei timp 1-3 minute Strapungerea venei (perforarea peretului opus).Se retrage acul in lumenul venei Ameteli, paloare, lipotimie
47

BIBLIOGRAFIE

Elemente de semiologie si patologie O.R.L Prof. Univ. Dr.Marioara Poenaru, Timisoara 2006
R.Anghelide, Sbenghe-Tetu ,,Oto-Rino-Laringologica-Editia Medicala C.Mozes-,,Tehnici de ingrijiri generale ale bolnavului-Editia Medicala

Corneliu Borundel-,,Medicina Interna pentru cadre medii-Editura ALL Bucuresti Curs de Otorinolaringologie, N.Ionescu, Editia a 2-a, Editura Almatea Lucretia Titirica- ,,Ghid de Nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri corespunzatoare Nevoilor fundamentale-Editura Viata Medical Romaneasca
Internet Explorer

48