0x08 graphic: StrangeNoGraphicData

CUPRINS
CAPITOLUL II
Notiuni de anatomie si fiziologie a aparatului respirator. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6
.CAPITOLUL III
Prezentarea bronsitei acute
Definitie, etiologie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..22
Simptomatologia. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Simptome subiective. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .26
Simptome obiective. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..27
Metode de investigate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
Evolutie complicatii
prognostic. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .29
Diagnostic diferential. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ...31
Examene de laborator. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..32
Tratamentul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Profilaxia. . . . . . ..
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .37
Interventii pentru mobilizarea
secretiilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..38
1

CAPITOLUL IV Proces de nursing

Cazul
I. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Cazul
II. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Cazul
III. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

CAPITOLUL V
Concluzii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Bibliografie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
0x08 graphic: StrangeNoGraphicData
CAPITOLUL II
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI RESPIRATOR
Aparatul respirator este alcatuit din totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor dintre
oxigenul din aerul atmosferic si bioxidul de carbon rezultat din procesele metabolice din organism.
Aparatul respirator este format din caile respiratorii si cei doi plamani drept si stang.
Caile respiratorii sunt reprezentate de un sistem de conducte prin
care aerul patrunde in plamni diferentiindu-se :
-caile respiratorii superioare(cavitatea nazala );
-caile respiratorii inferioare(faringe ,laringe ,trahee, bronhii);

fig.1
0x01 graphic: StrangeNoGraphicData
Caile respiratorii :
Cavitatea nazala cuprinde doua etaje:
-unul superior ,olfactiv invelit de mucoasa olfactiva
-unul inferior ,respirator,invelit de mucoasa nazala de tip respirator.
Faringele,al doilea organ al cailor respiratorii,este un organ cu dubla functie,respiratorie si digestiva.
Laringele,este situat in partea anterioara a gatului, sub osul hyoid,deasupra traheei,predominnd sub
piele.Are un schelet cartilaginos,format din trei cartilaje
neperechi (cartilajul tiroid ,cricoid,epiglotic)si trei perechi (cartilajele aritonoide,
corniculate,si cuneiforme).
Traheea este un organ al cailor respiratorii inferioare si are forma unui conduct cilindric in lungime de
10-12cm. Peretele traheei poseda un schelet format din 1520 inele cartilaginoase in forma de potcoava.
Peretele traheei este format din 2 tunici:
-externa-se afla tesutul conjuctiv
-interna-se afla mucoasa traheala formata dintr-un epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat, avand si
celule care secreta mucus.
Bronhiile principale (primare) sunt ultimele segmente ale cailor respiratorii inferioare. Sunt
reprezentate prin doua ramuri care provin din bifurcatia traheei si se intind de la pintenele traheal, pana
la hil,ul plamanilor, ele fac parte din pediculul pulmonar.
3

Cele doua ramuri, dreapta si stanga, sunt inegale ca lungime si calibru.

Bronhia principala dreapta:
Se indreapta spe hilul plamanului drpt,este mai scurta decat cea stanga, are o lungime de 2-3 cm, fiind
formata din 4-7 inele cartilaginoase si un calibru mai mare si traiectul ei spre plaman este mai apropiat
de verticala.
Corpii straini patrunsi accidental in caile respiratorii intra mai frecvent in bronhia dreapta.
Bronhia principala stanga :
Se indreapta spre hilul plamanului stang si este mai lunga avand o lungime de 4-5 cm cu un numar de
7-13 inele. Iar calibrul sau este mai mic si traiectul ei spre plaman este mai apropiat de orizontala.
Bronhiile principale intra in componenta pediculului pulmonar.
Bronhiile au raporturi cu vasele mari de la baza inimii.La nivelul pedicului pulmonar ele vin in raport cu
artera pulmonara ,cu venele pulmonare ,cu vasele bronsice si cu nervii care formeaza plexul pulmonar.
Tinand seama de faptul ca bronhiile fac parte din pediculul pulmonar,vom deosebi doua feluri de
raporturi:commune cu pediculul si proprii fiecarei bronhii.
1Raporturile commune:vor fi urmarite in afara hilului si in hil.
-in afara hilului:bronhilile deci si pediculul pulmonar sunt in raport cu artera pulmonara,venele
pulmonare ,arterele bronsice. -in hil :trunchiurile bronsice din plamanul drept sunt insotite de trei ramuri
alearterei pulmonaresi de venele pulmonare ,formand trei perechi de pediculi secundari(lobari).
2Raporturile proprii fiecarei bronhii: se refera numai la organelle din vecinatatea acestora,facand
abstractie de elementele pediculului pulmonar.
Bronhia dreapta vine in raport: in partea anterioara, cu vena cava superioara, posterior, cu marea vena
azigos; superior, cu carja mare vene azigos; inferior, cu pericardul si atriul drept.
Bronhia stanga vine in raport: in partea anterioara, cu elementele pedicului pulmonar, posterior, cu
aorta, esofagul si cu nervulvag stang; superior, cu carja aortei si nervul recurrent stang;inferior cu
pericardul si atriul stang.
Vascularizatie:Bronhiile sunt vascularizate de arterele bronsiceale aortei toracice.Venele sunt
reprezentate prin venele bronsice,care se varsa in marea si mica vena azygos. Limfaticele merg la
ganglionii traheobronsici.
Inervatia:este realizata de firisoare nervoase provenite din plexul pulmonar posterior.Fibrele
excitatoare(bronhoconstrictoare)ale muschilor de la acest nivel provin de la vag x ,iar cele
inhibitoare(bronhodilatatoare)de la simpatic.

 0x01 graphic: StrangeNoGraphicData

Fig.2
Arborele bronsic reprezinta totalitatea bronhiilor pulmonare care rezulta din ramificarea bronhiilor
principale.
Bronhiile principale se ramifica in:
5

Bronhii lobare - care se distribuie la lobii pulmonari

Bronhii segmentare - care se distribuie la segmentele pulmonare

Bronhiolele terminale
Bronhiolele respiratorii
Ductele alveolare terminate cu alveole
Bronhiolele respiratorii impreuna cu formatiuni derivate din ele , formeaza
acini pulmonari.Acinul pulmonar este unitatea morfofunctionala a plamanului.
Arborele bronsic drept
Bronhia principala dreapta(de gradul I)se imparte in doua ramuri (resprezinta bronhii de gradul II):
Bronchia lobara superioara patrunde in lobul superior si se distribuie celor 3 segmente pulmonare
alcatuind trei bronhii segmentare (bronhii de gradul III)
[1.]

Trunchiul bronhic intermediar -da nastere la doua bronhii lobare .

1.
Bronhia lobara mijlocie care se imparte in doua bronhii
segmentare repartizate segmentelor corespunzatoare ale lobului mijlociu ;
Bronhia lobara inferioara care se imparte in cinci bronhii
segmentare , repartizate segmentelor pulmonare ale lobului inferior
Arborele bronsic stang
Bronhia principala stanga se imparte in doua ramuri lobare(gradul II):
[1.]

Bronhia lobara inferioara

Bronhia lobara superioara

Bronhia lobara superioara se imparte in :

1.
2.
Trunchiul superior (culminal )care se termina prin trei bronhii
in segmentele :apical, posterior si anterior .
Trunchiul anterior se termina cu doua bronhii in segmentele

lingual : superior si inferior.

Fircare bronhie segmentara( de gradul III) da ramnificatii din ce in ce mai subtiri (gradul IV) ajungand
la dimesiuni foarte reduse 1/10mm in ultima instanta, se formeaza bronhiile intralobulare , bonhiile
terminale si bronhiile repiratorii care se termina cu acini pulmonari .
Ramurile terminale ale arborelui bronsic au pereti alcatuiti de la exterior la interior din urmatoarele
formatiuni :
O teaca fibroconjunctiva ce acopera o patura de fibre musculare
netede asezate oblic, sub aceste se afla un star subtire de fibre conjunctive .
In interior se gaseste un epiteliu unistratificat(tunica mucoasa)
formata din celule ciliare, la acest nivel nu mai exista glande secretorii bronsice.
Aceasta structura da posibilitatea bronhiilor sa se dilate mai mult si sa primeasca aerul inspirator.
Spre deosebire de ramurile bronhiale (terminale ), celelalte ramuri ale arborelui bronsic , bronhiile
lobare segmentare si ramnificatiile acestora pana la bronhiile intralobulare au in structura peretelui si un
tesut cartilaginos cuprins in prima teaca , formand teaca fibrocatilaginoasa .
Ramnificatiile arborelui bronsic se pot grupa din punct de vedere structural in bronhii cu tesut
cartilaginous in peretii lor si in bronhia fara tesut cartilaginos numite si bronhiole .
Plamanii
Alcatuiesc organele repiratorii propiu- zise,care au loc schimburile de gaze dintre organism si aerul
atmosferic .Ei sunt in numar de doi, unul stang si altul drept , asezati in cavitatea toracica avand fiecare
o cavitate pleurala proprie.Ocupa aproape intreaga cavitate toracica cu exceptia partii mijlocii, numita
mediastin .

 0x01 graphic: StrangeNoGraphicData

Fig.3
Mediastinul este o regiune a toracelui cuprinsa intre stern (anterior) , coloana vertebrala toracala
(posterior si pleurele mediastinale ).
Pleura prezinta o foita parietala care adera la peretii viscelui si o foita viscerala care adera la plaman.Ele
delimiteaza o cavitate pleurala , in care se gaseste lichid pleural , secretat de celulele epiteliului pleural
.Acest lichid are lor in mecanica inspiratiei . Greutatea plamanului reprenzinta, indiferent de varsta , a
cinzecea parte din greutatea corpului , plamanul drept fiind mai greu decat cel stang .La adulti ,
plamanul drept are medie 700 g iar cel stang 600 g .
Forma plamanilor este asemanatoare unui trunchi de con cu baza spre diafragm.
8

Capacitatea totala , exprimata prin volumul de aer pe care il contin cei doi plamani , este de aproximativ,
4500 -5000 cm cubi .Culoarea plamanului difera cu varsta . Ea este roza-pala la copii iar la adulti , din
cauza depunerii in spatiul perii lobulari a particulelor de praf si carbune din aerul inspirat , culoarea
devine alba cenusie , cu mici pete negricioase .
Configuratia externa :unui plaman i se descriu : -un varf
-o baza
-trei fete
-trei muchii

Varful plamanului : se gaseste la limita superioara a cutiei toracice

depasind cu 5 cm coasta I si cu 2,5 cm clavicula.
Baza palmanului : este mai larguta si mai concava, sprijinandu-se pe
burta diafragmului , dupa care se muleaza.Prin aceasta vine in raport indirect cu organele
abdominale:ficatul la dreapta , stomacul si splina la stanga si rinichiul in parte posterioara.
Fata costala :este in raport cu coastele
Fata mediala (mediastinala) :priveste spre celalalt plaman spre
mediastin .
Fata diafragmatica :corespunde bazei si se gaseste in raport cu fata superioara a diafragmului
Marginea anterioara : este mai scutita si cuprinde la plamanul stang
incizura cardiaca( patul inimii) , sub care se gaseste o prelungire ca o limba , lingura .
Marginea posterioara :este mai rotunjita si vine in raport cu lantul toracal .
Marginea inferioara :reprezinta circumferinta bazei plamanului
Constitutia anatomica a plamanului
Pe fetele costale sunt niste santuri profunde , scizuri , care impart
plamanul in lobi.
Plamanul drept are doua scizuri :una oblica si alta orizontala , care
9

detrmina trei lobi : superior, mijlociu si inferior; iar plamanul stang are numai o scizura , scizura oblica ;
care il imparte in doi lobi , superior si inferior .
Fiecare lob are un pedicul format din bronhia lobara , ramura lobara a arterei pulmonare , ramurile
lobare ale venelor pulmonare , vasele bronsice , limfatice si nervii proprii .
Imaprtirea in lobi a plamanului nu mai da astazi satisfactia in clinica si de aceea sa introdus alaturi de
notiune de lob , ca si la ficat si notiune de segment au zona pulmonara , care se bazeaza pe autonomie
anatomica , bronsica, vasculara si nervoasa.
Segmentele pulmonare : reprinza unitatea anatomica si functionala clinica (patalogica si chirurgical)
care formeza lobul pulmonari .
Fiecare segment are un pedicul segmentar , format din bronhia
segmentara vase si nervi ai segmentului respectiv.
La plamanul drept :
Lobul superior, are cinci segmente :apical , posteror sau apico posterior , caci au un trunchi
bronsic de origine comun ; anterior ; lingular superior; lingular inferior .Ultimile doua
segmente corespund lobului mijlociu al plamanului drept .
Lobul inferior , are patru segmente : apical al lobului inferior ; antero-bazal ; latero-bazal ,
postero-bazal.
La acest lob comparativ cu plamanul drept lipseste in peste 60% din cazuri
segmentul medio-bazal , care corespunde, pe fata mediastinala, impresiunii cardiace care este mai
adanca la plamanul stang din cauza pozitiei inimii .
Fig :
Lobul pulmonar este unitatea anatomica si functionala a plamanului care intra in constitutia
segmentelor pulmonare .lobulii pulmonar sunt saci plini cu aer , care spatial au si ei , ca si segmentele ,
o forma piramidala , cu varful catre bronhia lobulara si baza spre suprafata plamanului .
Baza lor are forma poligonala .
Lobulii pulmonari sunt separate incomplet intre ei prin septuri format din tesut conjunctiv lax , denumite
septuri intracelulare .In aceste septuri , pe langa celulele conjunctive , fibrele colagene si fibrele elastice
se gasesc vase limfatice mari si reteua de vene colectoare , care , in traiectul lor spre hil vor forma
venele pulmonare .Dintre cellule conjunctive ,unele , denumite macrophage sunt cele care inglobeaza
particulele de praf si carbine din aerul inspirat ,.
Lobul pulmonari este format la randul sau din acini pulmonar, iar acinii din alveoli pulmonare dupa cum
urmeaza:
10

Bronhia intralobulara numita si bronhiola , ea nu mai poseada in perete sau tesut cartilaginous si glande
, cu un diametru 0,200- 1 mm, se ramnifica , in lob inca de 3-4 ori dand nastere, ca ultime ramnificatii ,
bronhiolelor terminale . Ele se numesc bronhiole terminale , pentru ca sunt considerate ultimile
ramnificatii ale arborelui bronsic , cu rol de conducere a aerului.De la ele mai departe incepe componeta
respiratorie a arborelui bronsic .
Bronhiolele terminale dau nastere in lobul bronhiolelor respiratorii sau acinoase , care prezinta din loc
in loc ,la nivelul peretelui lor , alveoli pulmonare .
Un acin pulmonar este format din toatalitatea bronhiolelor respiratorii si a canalelor alveolare care
provin dintr-o bronhiola terminala plus alveolele corespunzatoare .
Peretele sacilor alveolar este perforat de orificii microscopice, ostiolele alveolare.
In numar de trui sute de milioane , alveolele reprezinta o suprafata totala evaluata in medie la sapte zeci
de m patrati , corespunzand unui volum de aproximativ 4 l .
Vascularizatia si inervatia plamanului :
Plamanul are o dubla vascularizatie : -una functionala
-alta nutritiva
Vascularizatia functionala , pusa in slujba schimburilor gazoase dintre aer si sange , formeaza ceea ce
se numeste mica circulatie a organismului . Acesta incepe cu artera pulmonara , care pleaca din
ventriculul drept al inimii. Artera pulmonara aduce de la inima sange venos, incarcat cu CO2 .
Dupa realizarea schimbului gazos , sangele oxigenat pleaca din reteaua capilara a alveolei prin vene ,
care in drumul lor spre hilul pulmonar formeaza trunchiuri tot mai mari si in ultima instanta cate doua
vene pulmonare (superioara si inferioara )pentru fiecare plaman.
Acestea dupa ce strabat pediculul pulmonar , ajung la baza inimii unde se deschid in atriul stang .
Vascularizatia nutritiv:apartine marii circulatiei a aorganismului si este formata de arterele si venele
bronsice . Arterele bronsice pleaca din partea superioara a aortei descendente toarcice si obisnuit, sunt
doua pentru plamanul stang si una pentru cel drept ,Ele se capilarizeaza in peretii bronhiilor pana la
nivelul bronhiolelor respiratorii carora le aduc sange oxigenat si substante nutritive creand ramuri pentru
peretii vaselor pulmonare .
Limfaticile plamanului incep printr- o retea de capilare limfatice care insotesc bronhiolele respiratorii si
ramurile arterei pulmonare .
Spre hil (locul unde bronhiile patrund in plaman) , limfa este adunata de trunchiru colectoare , care merg
la ganglionii bronho pulmonari , ai hilului si ai bifurcatiei traheobronsice iar de aici la ganglion
paratraheali .
De la acest nivel , limfa este drenata de la ganglionii mediastinali anteriori si varsata in canalul toracica
in stanga , iar prin ganglionii bronho-mediastinali , in trunchiul limfatic drept .
11

Inervatia pulmonului :
Este realizata de sistemul nervos vegetativ printr-un plex pulmonar anterior si altul posterior .
Ramurile vegetative parasimpatice ale acetor provin din nervul vag iar cele simpatice din ganglioni
simpatico-toracali si din nervii cardiaci.
Plamanul este alcatuit din doua formatiuni anatomice distinse:arborele bronsic si alveolele pulmonare .
Alveolele pulmonare :au forma unor saculeti cu peretii subtiri adaptati schimburilor gazoase.Epiteliul
alveolar are dubla funcie, fagocitara si respiaratorii.Suprafata toatala a acestei este de 20 m patrati . In
jurul alveolelor se gaseste o bogata retea de capilare .
Notiuni de fiziologie
Respiratia : este un fenomen vital prin care se asigura eliminarea bioxidului de carbon si aportului de
oxigen catre celulele organismlui.Centrul respirator se gaseste in bulbul rahidian .Daca organismul
poate rezista mai mulct de 30 de zile fara harana , 3-4 zile lipsit de apa nu poate fi lipsit de oxigen mai
mult de cateva minunte . Acesta functie cuprinde trei timpi :pulmonar , saguin si hisular.
Timpul pulmonar: realizeaza primul moment al schimburilor gazoase.
La nivelul membranei alveolo-capilare , O2 trece din aerrul alveolar in sange iar CO2 in sens invers .
Timpul sanguin:realizeaza transportul gazelor intre plamani-organ de aport si eliminare si
tesuturi care consuma O2 si elibereaza CO2 .
Timpul hisular : reprezinta al doilea moment al schimburilor gazoase respiratia interna.
La nivelul tesuturior oxigenul patrunde in cellule iar CO2 produsul rezidula al catabolismului este
eliminate
Frecventa normal a respiratiei este de 12-16 resp/min .
Masurarea respiratiei unui bolnav se face prin numarearea cutii toracice in inspir sau expir
Ventilatia : este o succesiune de miscari alternative de inspiratie si expriratie care reprezinta deplasarea
unui volum de aer .
In timpul inspiratiei se adduce la nivelul alveolei aer atmostferic bogat
in O2 si practic lipsit de CO2 .
In timpul expiratiei se elimina aerul pulmonar sarac in O2 si bogat in

12

Co2.
Inspiratia: est un process activ care consta in marirea brusca a cutiei toracice datorita contractiei
muschilor inspiratori . Diametrul longitudinal se mareste prin contractia portiunii centrale a diafragmei
care coboara bolta diafragmatica cu 1-7 cm, coborarea cu un cm a cupolei diafragmatice mareste
dimensiunea cutiei toracice .
Expiratia : este un process pasiv in conditii obisnuite , toracele revenind la dimensiunile sale de repaus
, nu datorita contratiei anumitor muschi , ci din cauza relaxarii musculaturii inspiratorii.
Dimensiunile toracelui se micsoreaza iar plamanii care nu mai sunt in stare de tensiune se retracta .
In mod normal prin inspir patrund in plamani aproximativ 500 ml aer bogat in O2 si acelas volum de aer
paraseste plamanul prin expir .
Simptome functionale
Principalele tulburari functionale provocate de o afectiune pulmonara sunt:
Dispneea
Durerea toracica
Tusea
Expectoratia
Hemoptizia
Junghiuri toracice
Sughitul
Disfonia
Vomica
Dispneea reprezinta dificultatea de a respira , daca respiratia normal
aeste involuntara, respiratia dispneica constienta voluntara , penibila , bolnavul simte nevoia de aer ,
setea de aer pe de o parte iar pe de alta efortul respirator pe care-l face este insufiecient .
Se strie ca in stare normala miscarile respiratorii sunt ritmice si cu aceasi amplitudine , in situatii
patologice aceste caractere se modifica.
Deosebim astfel:
Dispneea permanta (insuficinta cardiaca, pneumotoras)
13

 Dispnee de efort (in procese pleura-pulmonare )

Dispnee de decubit
Dispnee paroxistica (asm bronsic si edem pulmonar acut )
Dupa ritmul respirator :
Bradipnee( ritm rar) =10 resp/min
Tahipnee(polipnee) =22 resp/min
Dupa timpul respiratiei :
Dispnee insiratorie datorita unor obstacole pe caile aeriene
mari , laringe , trahee, bronhii ,(in edemul glutei sau Quenke , corpi straini in laringe )
Dispnee expiratorie -expiratia se face cu dificultate ca in
asmul bronsic efizemo-pulmonar
Dispneea mixta- se intalneste in unele boli pleuro-pulmonare (pneumonii ,pleurezii ,tuberculoza
pulmonara )
In unele afectiuni pulmonare pot aparea tulburari ale ritmului respirator
Ex:
Respiratia Cheyne Stoks este o respiratie caracterizata prin
alternante primn polopnee si apnee, respiratia creste in amplitudini si frecvente , atinge un apogeu apoi
descreste pana inceteaza-apneea de aproximativ 10-20 sec , dupa care ciclul reancepe .Se intalneste in
insuficienta cardiaaca stanga , ateroscleroza accidente vasculare , tumori cerebrale , uremii .
Respiratie de tip kussmaul este o respiratie in patru timpi
inspiri pauza-expir-pauza.Miscarile respiratorii sunt ample , profunde , zgomotoase, se intalneste in
coma diabetica
Respiratie de tip Biot este respiratia intalnita in agonie , se
14

caracterizeaza prin cicluri de respiratii intrerupte , de perioade de apnee cu durata de 5-20 sec .
In practica curenta dispneea este expresia unei afecttiuni a apartaului respirator sau cardio-vascular .
Durerea toracica poate sugera deseori diagnosticul, dar nu orice durere toracica exprima o boala a
aparatului respirator.
Se disting urmatoarele tipuri de dureri :
Dureri pleurale(pleurezii)
Durere parenchimatoasa ( pneumonii )
Dureri parietale(fracturi costale ,boli reumatismale ,TBC vertebral,zona Zoster)
Durerea toracica (de origine cardiovasculara)
Junghiul toracic (pneumonii acute)
Principalele cauze ale junghiulor toracice :
Origine pleurala: -pneumotorax
-pleurezie
-pneumapatie sau bronhopneumonie acuta
-sechele pleurale
Origine musculara: -miozita
-o ruptura provocata de o miscare violenta
Origine cardiovasculara coromanita
-pericadita
-disectia aortica
Origine costala fractura
Origine nurologica dureri inercostale-zona Zoster
-sindrom Pancoast
Tusea
este un act reflex sau voluntar care are
drept rezulatat expulzarea violenta a aerului si in unele cazauri a corpilor straini din caile respiratorii.
15

Mecanismul tusei : -este o faza inspiratorie in care aerul patrunde in plamani , o

faza de compresiune prin inchiderea glutei si o faza de expluzie brusca a aerului prin contractia muschilor abdominali , ridicarea violenta a diafragmului si deschiderea fortata a glotei .
-in timpul celei de a treia faze in coloaa de aer sunt proectate
afara si expectoratia , mucozitatile sau corpurile starine, aceste trei faze reprezinta o secusa de tuse.
Tusea
poate
fi
:
[1.] [a.]
Uscata fara expectoratie apare inplurezii si in faza initiala a bronsitelorUmeda in bronsite cornice si supuratii pulmonareSeaca foarte obositoare,
este preambulul unei infecti ipulmonare
Alte

tipuri
[a.]

de

tuse

Tusea cvintoasa-convulsivaTusea bitonalaTusea latratoare in laringiteTusea scurta

infundataTusea emetizanta urmata de varsaturi alimentare

Asistenta

medicala

trebuie:

sa

urmareasca

si

sa

interpreteze
tusea
-sa linisteasca tusea
-sa asigure o pozitie favorabila eliminarii expectoratiei
- sa efectueze educatie sanitara (folosirea batistei personale, evitarea fumatului)
-la nevoie sa faca aspiratie bronsica

Expectoratia : este procesul prin care se elimina produsi formati prin caile respiratorii inferioare dar si de secretii provenind din regiunea subglotica accumulate apoi aruncate la exterior .Este
un material pathologic periculos fapt pentru care trebuie luate masuri de asepsie riguroasa(dezinfectia
scuipatorilor, folosirea batistei si depozitarera lor in containare special, tusitul cu mana la gua)
Expectoratia
are
valoare
diagnostic
daca
urmarim
:
(b)
(a)
(c)
5.
4.
3.
2.
1.
Aspectul(hemoptoic sanguinolent )
Cantitatea (vomica )
Culoarea (galben verzuie)
Mirosul (abces pulmonar)
16

Rolul

asistentei

Educatia sanitara-informeaza bolnavul :cum trebuie sa

expectoreze,
este
poztia
Masuri

sa
foloseasca
scuipatorile,
favorabila
expectorari
,
de
protectie
pentru

sa
explice
pacientului
dezinfectia
scuipatorilor.
asistenta
medicala:

care

Spalarea pe maini foarte bine dupa dezinfectarea scuipatorilor

Folosirea manusilor
Purtarea echipamentului de protectie
Hemoptiza :reprezinta eliminarea pe gura a unei cantitati de sange
provenita
din
caile
aeriene
inferioare
.
Diagnosticul diferential se face cu hemoragii, epistaxis, gingivoragii si hematemeza .
Hematemeza: hemoragii de la nivelul stomacului , apare dupa greata , este inchis la culoare , abundant , uneori cu resturi alimentare .Eliminarea se face brusc , dupa
care bolnavul acuza dureri epigastrice , iar a doua zi prezinta melena(scaun negru )
Epitastaxis :este hemoragia nazala care apare in cadrul unor afectiuni locale sau generale
Gingivoragii
sange
de
la
nivelul
gingiilor
Semnele
pentru
hemoptizie
:
sangele este proaspat , aerat, apare dupa tuse, deschis la culoare
poate sa apara pe neasteptate dar de obicei hemoptizia este precedata
de o senzatie de caldura retrosternala , gust metalic sarat , galitura faringiana, toate aceste preced tusea .
-eliminarea sangelui se face brusc , bolnavul prezinta o crize de tuse incursul careia elimina sange curat , aerat , spumos, cantitatea variind intre 100-300 ml
Semne
generale:
paloare, transpiratie , dispnee , tarhicardie,
hemoptizia se poate repeta dupa cateva ore sau zile, cand apar in
sputa

,cheaguri

de

sange

care

17

pot

fi

negricoiase

 de obicei bolnavul nu mai prezinta decat spute hemoptoice care

persista

cateva

zile

pot aparea si hemoptizii massive fulgeratoare (TBC pulmonar)

cand de obicei bolnavul eliminna o cantitate mare de sange si moare prin asfixie
Cauzele
hemoptiziei
cele
mai
frecvente:
TBC pulmonar
Cancer pulmonar
Dilatatia bronhiilor si chisturi aeriene
Infarctul pulmonar
Alte

cauze

desi

numeroase

sunt

totusi

rare:

Supuratii traheo-bronsice, micozele

Asm, bronsite alergice
Traumatisme toracice
Pneumoconioze
Tratamentul
Rolul

propriu

hemoptiziei

al

medicale

asistentei

Reapus absolut la pat in pozitii semisezande daca este

posibil

pe

partea

lezata

Repaus vocal absolut

Alimentarea in primele ore , exclusive lichide reci (apa ,
zeama

de

compot

sucuri

bucati

Punga cu gheata pe hemitoracele bolnavului sau pe stern

18

de

gheata

 Sa linisteasca psihic pacientul , sa-l ajute la

dezbracat/dezbracat
Sa-i asigure conditii de mediu adecvate (camera linistita,
temperatuara

moderata

semi

lumina)

Supravegheaza pacientul sa nu tuseasca , sa respire lent si profund

Curate caitatea bucala de cheacuri sau comprese
Ii ofera apa rece de clatit gura si bucati de gheata pentru
inghitit
Rolul

delegat

al

asisitentei

medicale:

Medicatie hemostatica Vitamina C, Venostat, Vitamina

K,

Adrenostalzin,

Clorura

de

calciu

I.V.

In hemoragii massive efectueaza mici tranfunzii de sange ,

are

rol

de

opri

hemoragia

Oxigen endo-nazal (sonda endo-nazala)

Sughitul
:este
contractia
muschiului
a o cauza anume sau a inghitirii
Cauze
patologice:
Tumori cerebrale
Pleurezii
Iritatii gastrice din sarcina
Peritonite
Meningite
19

diafragmului
,
poate
aparea
fara
alimentelor cu o cantitate de aer

Cum

se

trataeza:

Empiric prin gargara prelungita

-oprirea
-provocarea
-

tusei
presiunea

respiratiei
si
globilor

stranutului
oculari

Prin procedee medicale: -ingestie de bicarbonate de sodiu +apa calda

-administrare

(foarte
Tulburarea
Apare

de Plegomazin I.M sau I.V

eficace
=atispastic)-eficient
-perfuzii venoase cu seruri glucozate cu Algocalmin sau Mialgin
vocii
sau
disfonia
sub
urmatoarele
forme
:

Voce ragusita , strainsa, laringita acuta sau cronica

Voce nazonata (fose nazale infundate)
Voce bitonata in leziunile nervului recurent stang
Vomica :eliminarea masiva de
respiratorii ce provin dintr-un

colectii de puroi sau exudat prin

abces pulmonar sau chist hidatic.

caile

CAPITOLUL III
BRONSITA ACUTA

Definitie :
Bronsita acuta este o o inflamtie acuta a mucoasei bronsice , interesand de obicei bronhiile mari si
mijlocii si frecvent traheea (traheo-bronsita).
20

ETIOLOGIE
Dupa natura lor factorii etiologici ai bronsitei acute pot fi impartiti in :
Infectiosi
Fizico-chimici
Alergici
Rolul principal revine factorilor infectiosi reprezentati in 80% din cazuri de virusi .
Au fost identificate peste 100 tipuri diferite de virusi dupa cum
urmeaza:
Infectia virala:
[1.]

Adenovirusuri -31 serotipuri

Reovirusuri -3 serotipuri

Picornavirusuri:

a.rinovirusuri.
b .enterovirusuri:-polivirusuri
-coxsackie A
-coxackie B
4.Mixovirusuri:
a.virusul gripal Ao , A1 , A2 , B SI C
b.virusul gripal , virusul rujeolei
c.scintial respirator(afecteaza copii si persoanele tinere)
5.Coronavirusuri

1.
2.
3.

In ceea ce priveste infectii bacteriene , acestea sunt reprezentate in primul rand de:
1.Pneumococi;
2.Streptococi
3Haemophilus influenzae si mai rar:- stafilococi
21

-Micrococcus catarhalis
-ciuperci
- unele spirocheze
Factorii fizico chimici sunt reprezentati indeosebi de:

1.Gaze toxice:clor , fosgen , dioxid de sulf:

2.Vapori de acizi tari : clorhidric , sulfuric , acetic ;
3.Oxizi de azot;
4.Aspiratia de suc gastric si aspiratia de apa de mare;
5.Fumul in (conditii climatice necorespunzatoare amestec cuceata intalnit in zonele puternic
industrializate ) , fumul de tutun.
6.Formol
7.Vapori de ammoniac
8.Particole fin pulverizate
9.Acetona
10.Hidrogen sulfurat.
Factorii alergici :variate substante organice si anorganice , diferit microorganism.
Alti factori care declanseaza bronsita acuta poate fi:
Termenul general favorizant este reprezentat prin :
-varsta (copii, varstnici);
-predispozitie ereditara
-lipsa de antrenare a vasomotricitatii la schimbarile de microclimat
-teren alergic spasmogen
Principalii factori care favorizeaza instalarea bolii sunt :
-frigul
-alterarea barierei glotice si a refluxului de tuse
-imunitatea de suprafata;
-bolile cornice bronhopulmonare;
22

-infectiile repetate rinofaringiene;

-modificarile cutiei toracice ;
-sclerozele pulmonare ;
-emfizemul pulmonar ;
Actiunea frigului apare la : - inhalarea de aer rece
-expunerea peretilor toracici la frig
-ingestia de lichide sau alimente foarte reci
Prin efectul lui vasoconstrictor , frigul produce la nivelul mucoasei bronsice , reducerea miscarii cililor
vibratili si reducerea diapedezei leucocitare ,creand conditii de inmultire a virusurilor si bacteriilor in
mucoasa traheobronsica.
Virusurile afecteaza intai functia si apoi structura aparatului ciliar , iar prin dezgolirea terminatiilor
nervoase si coborarea pragului de excitabilitate , excitatii neinsemnate , sbliminare dau nastere unor
reactii deosebit de intense.
Introducerea inflamatiei traheobronsice intervin atat tulburari locale ,cat si maecanisme reflexe ,in care
ramul aferent este reprezentat de nervul vag. Actiunea substantelor chimice se datoreaza faptului ca
acestea se dizolva in pelicula de mucus , determinand in mod direct procesul inflamator acut si semnele
obisnuite ale bronsitei acute.
Majoritatea alergenilor inhalati odata cu atmosfera poluata pot determina inflamatia traheobronsica prin
intermediul reactiei alergice de tip I. In bronsita acuta procesele inflamatorii intereseaza atat mucoasa
traheei si bronhiilor mari , cat si cea a bronhiilor mici de unde si denumirea preferata de unii autorii de
traheobronsita acuta.Mucoasa traheei si bronhiilor mari prezinta la examenul bronhoscopic o ingrosare
variabila , prin edem si infiltrare celulara in submucoasa.Lumenul cailor aeriene se reduce , iar mucoasa
are tendinta sa lunece , sa prezinta pliuri , cand bolnavul face un efort de tuse.Biopsiile bronsice
evidentiaza prezenta in corionul mucoasei a unei infiltratii cu granulocite , limfocite si macrophage care
de astfel intereseaza toate straturile peretelui bronsic.
De retinut ca si epiteliul apare adesea cu infiltrate intercellulara , alcatuit mai ales din granulocite , iar
intregul proces determina o denudare a stratului de celule bazale pe intinderi variabile .
Fig.4

23

 0x01 graphic: StrangeNoGraphicData

SIMPTOMATOLOGIA
24

SIMPTOME SUBIECTIVE

Tuse uscata in faza de cruditate

Expectoratie mucopurulenta in faza de coctiune
Eventual dispnee
Catarul concomitent al cailor superioare respiratorii
In bronsita alergica bruschetea cu care apare adesea noaptea
Gadilitura faring-laringiana, coriza ; tuse ; presiune respiratorie eructatii ;
prurit ;dispnee
Obisnuit boala incepe cu :
Frison, senzatie de frig , stare generala de rau ; dureri musculare
difuze ;cefalee; uneori dureri oculare ; lacrimare ; stranut ; rinoree ; stare subfebrila; senzatie de
gadilitura ; arsuri pe fundul gatului .
Afectarea traheei si a bronhiilor mari este semnalizata prin aparitia unei arsuri retrosternale insotita de
tuse , fara expectoratie .
Tusea se insoteste deseori cu accentuarea durerilor toracice retrosternale , a cefaleei , de vorbire , de
efort respirator minim schimbarea temperaturii atmosferice .La unii bolnavi , tusea este atat de rebela si
chinuitoare incat impedica somnul si epuizeaza bolnavul , motiv pentru care ea trebuie combatuta .
Cand procesul inflamator cuprinde si laringe apare raguseala , tusea este numita de cruditate urmata la
cateva zile de o alta , caracterizata prin aparitia expectoratiei .
Tusea mai poate fi neproductiva , atunci cand in etilogia bronsitei acute intra si infectia microbiana , ea
devine purulenta , uneori cu striuri de sange .
Ulterior sputa creste cantitativ de la o zi la alta , capatand caracter purulent mucoprulent si devine mai
fluida si mai usor de eliminate de aceea a fost numita faza de coctiune.Odata cu aparitia si eliminarea ei ,
starea generala se imbunatateste . Cand peste infectia virala se suprapune cea bacteriana , situatie
frecvent intalnita , starea febrile persista , iar gradul purulentei sputei este in functiune de cantitatea
polinucleare . Temperatura revine la normal dupa 4-5 zile , tusea se reduce ca intensitate , sputa scade
progresiv .
SIMPTOME OBIECTIVE
25

Examenul fizic.La ascultatie inflamatia traheei poate ramane muta sau poate da nastere catorva raluri
perceptibile parasternal .Cand procesul inflamator cuprinde bronhii in generatia 3-4 ascultatia pune in
evident raluri ronflante si sibilante , deseminate bilateral.Afectarea bronhiilor mai mici se exprima clinic
prin raluri subcrepitante , de diferite marimi .
Inhalarea de vapori si gaze toxice , ca si aparitia de la suc gastric sau apa de mare provoaca un tablou
clinic cu un debut , mult mai dramatic , cu edem glotic sau cu grave tulburari respiratorii deosebit de
severe .
Bronsita alergica insoteste adesea o rinita sau sinuzita alergica in care tusea are un caracter spastic ,
astmatiform , cu respiratie suieratoare , iar sputa este bogata eozinofile .
Din ziua a doua apare sindromul fizic bronsic (in bronsiolita) expirul este prelungit si apar valuri
constant cu cianoza .
Flora microbiana din sputa este cea care o intalnim obisnuit in caile respiratorii superioare .
Expectoratia la inceput mucoasa devine apoi treptat mucopurelenta de culoare galbena , abundenta ,
eliminandu-se mai usor .Se aud zgomote punand urechea pe pieptul bolnavului , produse prin vibratia
secretiilor bronsice la trecerea aerului prin bronhii in inspiratie si expiratie .
Laringi-traheo bronsita obstructiva:
Este provocata de prezenta edemului glotic si de bronsiolita capilara .Ea se manifesta prin alterarea
profunda ventilatiei plamanului , cu hipoventilatie alveolara .Zone de hiperinflatie realizate prin efect de
capcana altereaza cu teritorii atelectatice , ceea ce perturba schimburile gazoase.
Temperatura creste rapid, dispneea este severa cu polipnee , cianoza a mucoaselor , bataia aripilor
nasului , facies toxic , stare de agitatie trahicardie , hipotensiune arteriala si tendinte de colaps .La
varstnici instalarea acestor semen este mai lenta fara sau stare subfebrila .
La examenul fizic , pe langa ralurile bronsice mari uneori apar raluri subcrepitante si crepitante pe
ambele arii pulmonare.
METODE DE INVESTIGATIE
Examen clinic :Bronsitele acute datorate virozelor se intalnesc cu precadere in anotimpurile reci si
umede si acesta datorita faptului ca unele virusuri se multiplica preferential la temperaturi mai scazute .
Boala incepe cu :
Frison , senzatie de frig , stare generala de rau , dureri musculare
difuze , cefalee , lacrimare , stranut , arsuri in fundul gatului .
Acesta prima faza pe care vechii clinicieni au numit-o de cruditate umana la cateva zile de o alta
caracteristica prin :
26

 Aparitia expectoratiei ;
Sputa creste , devine fluida si mai usor de eliminat , de aceea a fost
numita coctiune .
Temperatura revine la normal , dupa 4-5 zile tusea se reduce ca intensitate , sputa scade progresiv .
Dupa 8-10 zile bolnavul se considera vindecat , desi tusea si expectoratia mai pot persista , uneori chiar
2-3 saptamani .
La fumatori , persoanele in varsta , elitici , bolnavii cu pneumopatii cronice , cardiaci , evolutia este mai
prelungita .
Imaginea radiologica a plamanului este normala , dar acest examen trebuie facut totdeauna pentru a nu
trece neobservata existenta unei pneumonii .
Diagnostic microbiologic :
Cautarea indirect a unei viroze prin masurarea titrului anticorpilor specifici nu prezinta interes clinic
practic deoarece seroconversia nu este afirmata decat la a doua prelucrare .
Acesta cercetare este intersata in cadrul supravegherii epidemiologice a propagarii unei epidemii de
gripa , de exemplu .Sunt in studio noi tehnici de indentificare care nu mai vizeaza anticorpii specifici ci
antigenul insusi .
Cercetarea bacteriilor se efectueaza in mod curent prin examnul direct si cultura produselor
expectoratiei .Acesta tehnica nu are in general decat o valoare diagnostica foate scazuta .In cavitatea
bucala , exista , in mod normal , sute de specii de bacterii diferite ,avand statut de comensualitate .
Pneumococul , in special , se gaseste pe caile aeriene superioare la 30% din populatie .Examenul
bacteriologic al sputelor furnizeaza , in aceste conditii , rezultate care sunt de pe o parte putin interesate
, pe de alta parte inselatoare , daca se practica pe germenii astfel izolati o antibiograma si se prescrie pe
baza acesteia un tratament cu AB.
Examenul sputelor poate avea o mare fiabilitate daca este coborat cu numaratoarea celulelor epiteliale
bucale si cu cea a polinucleare neutrofile
Valoarea examenului bacteriologic al sputelor .
Foarte scazuta in general , numerosi germeni comensuali in cavitatea bucala, orientare diagnostica
inselatoare .
Mai buna daca:
Se clateste gura expectoratie dirijata ;
Se face numarearea celulelor epiteiale si polinucleare ;

27

 Se face numarearea germenilor .

Valabil pentru noncomensuali
Alte semen biologice
Hemograma pledeaza pentru o infectie virala daca arata o leucopenia cu
limfocitoza relativa
Pentru o afectare de natura bacteriana daca se gaseste o heperleucocitoza cu
polinucleoza neutrofila
Sindromul infamator atesta evolutivitatea procesului infectios .
EVOLUTIE ,COMPLICATII ,PROGNOSTIC

Bronsita acuta primitiva nespecifica , care poate aparea in adevarate

epidemii , fiind determinate de agentii virali sau bacterieni si favorizata de frig , umezeala are o
evolutie scurta durata , favorabila si benigna .
Evolueaza in trei faze:
Faza coriza sau angina , care dureaza 1-3 zile (usoara ascensiune termica , jena de deglutitie ,
arsura sau infundare a nasului )
O faza de cruditate care dureaza 2-3 zile(cu tuse uscataspasmodica ,cu o foarte mica expectoratie
mucoasa, durere vie retrosternala , uneori febra moderata si voce ragusita );Ascultatoriu avem
raluri ronflante si sibilante diseminata pe toata aria pulmonara.
Faza de coctiune , dureaza 4-6 zile (cu tuse insotita de expectoratie mucoasa sau mocupurulenta
si valuri difuze).Ascultatoriu avem raluri bronsice uneori Wheezing,precum si aparitia de raluri
subcrepitante la baza toracelui. Recidivele sunt posibile, ele fiind declansate de virozele cailor
aeriene superioare si favorizate de conditiile meteorologice.
COMPLICATII

28

Rareori boala se cronicizeaza de regula dupa mai multe recidive .La persoanele in varsta , cu rezistenta
scazuta , bronsita se poate complica cu bronhopneumonie , congestii pulmonare , pleurezii, nefrite
parcelare .
Complicatiile pot surveni in trei circumstante particulare
[1.]

La sugarul infectat de virusul respirator scintial , cu dezvoltarea unei

bronhiole acute si a unei detrese respiratorii;

[1.]

La insuficientul respirator cronic , la care infectia virala sau bacteriana

reprezinta o cauza majora de decompensare ;

[1.]

In cadrul unui sindrom gripal , cu constituirea unui tablou de gripa maligna

la subiectul fara vreun antecedent pulmonar particular .

Acest tablou consta intr-o detresa respiratorie acuta , cu hipoxemie profunda,
putin ameliorate , de oxigenoterapie legata de edem pulmonar lezional.
Majoritatea persoanelor nu dezvolta complicatii.
In cazul in care acestea apar ele pot fi:
1.
pneumonia: atunci cand simptomele se modifica (oboseala marcata,
febra inalta, durere in piept, respiratie ingreunata) este semn ca s-a instalat pneumonia;
recurenta bronsitei: aceste recurente apar de obicei la persoanele
fumatoare, la cei cu imunitatea scazuta (bolnavii de SIDA, fibroza chistica sau cancer).
Bronsita acuta poate de asemenea sa determine distrugeri ale peretilor bronhiilor (bronsiectazii).
La persoanele care au boli respiratorii cronice, ca astm, bronsita acuta poate determina inrautatirea tusei
si a wheezing-ului.
Copiii si pesoanele in varsta au risc mai mare de dezvoltare a complicatiilor.
Copiii cu episoade repetate de bronsita acuta se investigeaza suplimentar
pentru existenta de corpuri straine in caile aeriene sau alte probleme ale tractului respirator ca:
- fibroza chistica, o boala genetica ce este caracterizata prin prezenta de mucus gros in caile aeriene;
- bronsiectazii, o boala in care caile aeriene sunt afectate (acestea sunt largite si se infecteaza frecvent);
- alergii, reactii ale sistemului imun la substante prezente in mod obisnuit in atmosfera; simptomele
includ tuse si respiratie ingreunata (rinita alergica este o manifestare frecventa a alergiilor);
- sinuzita, o infectie a mucoaselor care acopera nasul si sinusurile faciale, se
manifesta prin: durere la apasarea sinusurilor si tuse productiva;
29

- amigdalita, inflamatia amigdalelor, mici formatiuni aflate in partea posterioara a nasului si gatului.
O complicatie secundara frecventa este reprezentata de suprainfectia bacteriana a unei infectii vitale ,
datorita diminuarii mijloacelor de aparare ale aparatului respirator .Acesta eventulitate solicita aplicarea
unui tratament antibiotic.
Acesta complicatie este foarte des intalnita in cursul unui sindrom gripal cu o
evolutie in doi timpi .
Germenul responsabil este adesea Hemophilus influenzae care astfel isi trage
numele influenza din faptul ca mult timp s-a considerat ca reprezinta agentul cauzal al gripei , iar nu
un germen de suprainfectie.
La distanta bronsitele acute repetate pot constitui terenul unei tulburari
obiective respiratorii cornice .
Reprezinta mai ales o sursa majora a bronsictaziilor .
Antibioterapia este o mainera excesiva , are meritul important de a fi redus
astazi in mod considerabil frecventa acestora din urma afectiunii.
Prognosticul este rezervat sau grav in bronsitele recidivante , complicate si in
bronsiolita capilara difuza , care poate duce la insuficienta respiratorie acuta .
Diagnosticul diferential
Se face cu pneumoniile virale sau bacteriene,bolile infectioase virale ce debuteaza cu sindrom cataral si
bronsitic:rujeola,varicela, gripa,bronsita acuta obstructuctiva necesita diferentiere de un debut de astm
bronsic.
EXAMENE DE LABORATOR

VSH-normal
Leucograma normala, sau usoara , leucopenia cu predominenta imfocitelor si monocitelor ,sau
leucocitoza(cresc leucocitele).
Sputa evidentiaza streptococi ; stafilococi
Viteza de sedimentare a hematiilor in bronsita acuta se consta uneorio accelerare .
Pentru a determina VSH sunt necesare urmatoarele materiale:
Seringa de 2 ml serial , ace sterile ;
30

 Solutie serial citrat de natriu 3,8%;

Tub Westergreen cu stativ metallic ;
Vata , comprese sterile ;
Substante dezinfectante-alcool .
Se anunta bolnavul cu o seara inainte ca in dimineata recoltarii sa nu manance , se recolteaza cu o
seringa de 2 ml sterile prin punctie venoasa.
In seringa se aspira 0,4 ml citrate de natriu 3,8 si pana la 2 ml se completeaza sange .
VSH
barbati :
1-10 mm/h;
7-15/h.
Femei
-2-13 mm/h;
12-17mm /h.
Leucograma in bronsita acuta este normal sau usoara leucopenia cu
predominenta limfocitelor si monocitelor .
Se recolteaza 2 ml sange dimineata pe nemancate prin punctie
venoasa pe anticoagulant EDTA
Se agita bine ;
Eticheteaza(numele , prenumele, salon , sectia)
Transport la laborator

31

Inteparea pulpei degetului se face de asistenta medicala de laborator care se deplaseaza la patul
bolnavului si sunt necesare :
Ace sterile, eter, alcool, lame de sticla foarte bine degresate ; pipette; hartie filtru .
Valorile normale polinucleare :
-neutrofile 65%;
-eozinofile 2-3%;
-bazofile 0,5-1%
-limfocite 25-28%;
-monocite 6-7%;
-plasmocite se gasesc numai patologic.
EXAMENUL SPUTEI
Asistenta medicala detine un rol important , trebuind sa pregateasca bolnavul si sa raspunda de toate
operatiile legate de recoltare si de transport .Pentru acesta va urmari ca bolnavul inaintea recoltarii sa-si
spele mainile cavitatea bucala cu musetel sau apa calduta si sa evite amestecul sputei cu saliva .
Asistenta va pregati materialele necesare spalate , sterile , uscate , fara substanta dezinfectanta
Pahar conic ;
Cutie Petri sau scuipatoare speciala;
Eticheta.
Pregatirea bolnavului
Se anunta bolnavul sa nu manace ;
Se instruieste bolnavul sa nu inghita sputa , sa nu o imprastie sau
sa scuipe in batista , servetele de hartie ;
Sa expectoreze numai in vasul pe care il primeste in acest scop ;
Sa nu introduca in vasul de colectare si saliva .
Efectuarea tehnicii :
Se invita bolnavul inainte de a expectora , sa-si clateasca gura si faringele
32

cu apa sau ceai de musetel ;

Se ofera bolnavului vasul de colectare si se cere sa expectoreze dupa un efort de tuse ;
Se colecteaza sputa matinala sau sputa din 24 ore ;
La copii se recolteaza prin tubaj gastric ;
Spalarea pe maini .
Pregatirea produsului pentru laborator :
Se acopera vasul in care s-a efectuat recoltarea ; se eticheteaza vasul ;
Se completeaza buletinul de analiza ;
Se noteaza in foaia de observatie :data , numele celui care a efectuat
recoltarea .
Expectoratia mucoasa si vascosa ( perioada de cruditate a bolii) este la
imceput absenta , apoi devine de culoare galben verzuie(perioada de conctiune)
Examenul microscopic al sputei poate pune in evident existent elementelor
celulare a fibrelor elastice, a cristalelor , a parazitiilor si a germenilor patogeni .El se poate face direct pe
lama din material proaspat , depunand o particular d esputa in care se pot pune in evident in cazuri de
chist hidatic , carlige echinococ.
Uneori exmenul se face dupa colorare cu albastru de metilen .Pot fi puse in
evident epitelii , leucocite , eritrocite.
Examenul etiologic si bacteriologic al sputei poate da informatii relative la
natura si etiologia procesului inflamator .Prezenta eazinofile intr-un numar mai mare in sputa este
inlatnit mai frecvent un bronsitele alergice.
Examenul bacteriologic al expectoratiei are o valoare ma redusa , ascesta
fiind contaminate de flora bucofatingiana si de aceea atunci cand este cazul se prefer examanul
bacteriologic al secretiei recoltate prin aspiratia bronsica cu ajutorul bronhoscopului .
TRATAMENTUL
Tratamentul igienic
In bronsitele acute usoare , tratamentul este nuantat dupa severitatea clinica si forma acesteia.In cazurile
usoare este insuficient repausul fizic si vocal in incaperi igienice (acasa sau spital ) care poate fi relativ
33

sau la pat , la caldura , intr-un mediu cu temperatura constanta si umiditate corespunzatoare .In acest
scop se aplica pe calorifer sau sursa de caldura folosita , servetele umede sau intr-un vas cu apa clocotita
cateva picaturi de tinctura de eucalipt.
Se dau ceaiuri calde , de obicei de flori de tei , revulsie toracica , comprese cu alcool pe piept peste
noapte .
Se pot adauga diferite procedee inhalatorii a caror eficienta desi discutabila este fixata de traditie .Este
interzis fumatul.
In cazuri cu transpiratii abundente se schimba lenjeria , se inlocuiesc
lichidele pierdute prin ceaiuri calde, regim hidrozaharat .Sunt indicate proceduri
fizioterapeutice(frictiuni , ventuze)
Tratamentul bronsitei acute
Se efectueaza in functie de forma si stadiul evolutiei bronsitei si consta in:
Regim igieno- dietetic repaus la pat 3-4 zile in camera incalzita si cu atmosfera umezita.
Dieta va fi hidrica: ceaiuri calde, supe, lapte
Treptat se trece la o alimentatie normala cu excluderea alimentelor greu digerabile
Antitermice
ASPIRINA 2-3 comprimate pe zi asociata cu ALGOCALMIN 2-3 tablete pe zi dupa masa + Pansament
gastric(DICARBOCALM, CIMETIDIN).
Calmante ale tusei
In perioada de cruditate se vor administra CODEINA FOSFATICA cu actiune sedativa asupra
centrului tusei de CODENAL (CODEINA + FENOBARBITAL) 3 COMPRIMATE pe zi.
CALMOTUSIN solutie 15 picaturi de 3-4 ori pe zi.
TUSAN 50mg, 2 comprimate pe zi la adulti.
TRECID 5-6 picaturi pe zi.
Expectorante
SIROP EXPECTORANT 3 linguri pe zi

34

 SIROGAL 3 linguri pe zi
Tablet expectorante 6 comprimate
Se pot administra bauturi calde cu efect emoliant pentru mucoasa gatului buco- faringial (ceai,
lapte, infuzii plante-tei)
Antialergice
Pentru combatarea alergiei se administreaza:
FENIRAMIN 2-3 comprimate pe zi
CLARITINE-TAVEGYI , NILFAN
HEMILSUCCINAT cazuri grave
Antibiotice si chimioterapeutice
In formele severe si la bolnavii debilitati (copii, batrani, gravide) sau pentru prevenirea
suprainfectiei bacteriene si in formele mixte de traheobronsite :
Se administreaza :
PENICILINA 6,800000-100000 mg/6h.
AMPICILINA 500-1000 mg/6h
BISEPTOL 2 comprimate/24h dupa masa efect iritativ gastric.
Tratament cortizonic si miofilina
Indicate in formele cu hipersecretie accentuate sau insotite de spasm bronsic, pe durata scurta 3-4
zile tratament.
Pacientul cu bronsita acuta:
Va intrerupe fumatul
La externare va evita mediul cu pulberi
Va efectua inhalatii cu musetel si uleiuri volatile pentru a favoriza scaderea edemului mucoasei
cailor respiratorii si vindecarea acestuia.
35

TRATAMENTUL PREVENTIV
VACCINAREA ANTIGRIPALA
Trebuie reinoita in fiecare an,caci compozitia genomului viral se schimba,facand necesara ajustarea
compozitiei vaccinului.
Vaccinarea reduce cu 60% pana la 90% morbiditatea imputabila gripei.
Rata de acoperire nu era decat de 17% la subiectii mai tineri de 70 ani.
Beneficiaza de gratuitatea vaccinarii si subiectii atinsi de una dintre cele 8 afectiuni de lunga
durata,diabet,accident vascular cerebral,nefropatie cronica,atingere neuromusculara
grava,mucoviscidoza,cardiopatie congenital,insuficienta cardiac,respiratorie cronica grava.
VACCINAREA ANTIPNEUMOCOCICA
Are o eficacitate de ordinul 60%.Sinteza de anticorpi protector pare a fi mai buna la subiectul de varsta
medie,comparativ cu cel de peste 70 ani.
Aceasta vaccinare este,pentru moment,destul de rar prescrisa,desi ar merita sa fie mai frecvent utilizata.
VACCINURILE ANTIBRONSITICE
Primele disponibile au fost preparatele vaccinale continand un amestec al surselor cel mai frecvent
implicate in suprainfectiile bronsiticului cronic.
Acestea tind sa fie inlocuite actualmente de vaccinuri elaborate plecand de la glioproteinele unor
bacterii (Biostin, Ribomung,Inour) care au drept scop o intarire nespecifica a imunitatii antiinfectioase.
Acestea se prescriu in cure secventiale,in timpul toamnei si al iernii.
PROFILAXIA
Masurile profilactice vor tine cont de factorii mentionati la etiopatogeneza.In afara masurilor generale
luate pentru evitarea rinitelor,laringitelor si care sunt la fel de importante in profilaxia bronsitelor,aici
mai sunt importante unele masuri in privinta factorilor profesionali.Astfel,vor fi de cea mai mare
importanta masurile de protective in industriile in care lucratorii inhaleaza pulberi de carbune,siliciu,ca
si in cele cu gaze toxice.
Se vor sfatui abandonarea fumatului,care,prin actiunea in timp,poate conduce la bronsita cronica.Se vor
depista factorii alergizanti si se vor lua masuri consecutive.
Profilaxia se realizeaza prin calirea organismului si cresterea rezistentei biologice la agentii
infectiosi,prin evitarea sau tratarea factorilor etiologici si favorizanti mentionati,iar in cazul instalarii
unui catar nazofaringian prin tratarea acestuia cu repaus.
Aspirina (0,5 x 2-3/zi) sau Fenilbutazona (2-3 drajeuri/zi)

36

 sunt recomandate curele helio-marine pentru aerosoli naturali.

Inerventii pentru mobilizarea secretiilor

Hidratarea
Este eficace pentru functionarea sistemului mucociliar
La un pacient cu o hidratare adecvata , o tuse slaba poate usor
disloca secretiile
Se recomanda aproximativ 200 ml lichide/ zi
Umidificarea
Consta in adaugarea vaporilor de apa la aerul inspirat
Pastreaza caile aeriene umede si permite debarasarea pe o fusrsa
de caldura
Nebulizarea
Consta in adaos de umiditate sau medicamente la aerul inspirat
Se realizeaza prin pulverizare(folosind atomizorul ) sau cu
ajutorul aerosolilor egal un amestec de gaz cu medicament dispersat in particule sferice de ordinal
micronilor(antibiotic, aantialergice, brohodilatatoare , expectorante)
Tapotament
Consta in lovirea peretelui toracelui , cu mana , ritmic , pe toata
suprafata timp de 1-2 min.
37

 Inchietura mainii trebuie sa fie relaxata , iar cotul in flexie

Pacientul este rugat sa respire lent si adanc
Toracele pacientului trebuie sa fie aoperit
Este contra indicat la pacientii cu osteoporoza sau coaste fracturate si la cei cu probleme si
probleme de sangerare
Vibratia
Pacientul este rugat sa inspire adanc pe gura sis a expire lent pe
nas
In timpul expiratiei se aplica cu mana pe peretele toracic o
presiune usoara si oscilatorie
Dupa cinci expiratii pacientul este incurajat sa tuseasca si sa
expectoreze
Este contraindicat la sugari si la copii mici

Drenajul postural
Este un procedeu positional care permite eliminarea secretiilor
Pozitia pacinetului se schimba la 20-30 min :
Decubit ventral cu perna sub abdomen
Decubit ventral cu pattul inclinat la 200
Decubitdorsal
Decubit lateral drept
Decubit lateral stang
38

 Poziti sezand
La sfarsitul fiecarei pozitii pacientul este rugat sa respire profund .
Sa renunte la pozitiile in care pacientul prezinta disconfort sau dipsnee
Este contra indicat la pacientii cu leziuni ale maduvei spinarii sau cu hiepertensiune intracraniana.
Aspiratia traheobronsica
Scop:
Prevenirea obstructiei cailor aeriene respiratiorii prin stagnarea
secretiilor
Prevenirea pulmonare determinata tot de stagnarea secretiilor
Material necesare :
Dispozitiv de aspiratie
Sonde sterile
Manusi sterile
Prosop
Solutie sterile pentru umectarea sondei
Comprese sterile
Interventii :
Asigurarea intimitatii
Pregatirea psihica a pacientului- pozitie semisezand , daca nu este
contraindicata
Asamblarea echipamentului de aspiratie
39

 Umectarea sondei ce urmeaza a fi introdusa prin canula

Introducerea sondei cu miscari blande prin orificil canulei
Aspiratia secretiilor timp de cel mult 1sec(pentru a nu produce
hipoxie)
Se repeta aspirarea dupa oxigenarea pacientului
Dupa terminarea temperaturi se curata canula de traheostomie
Bronhoscopia
- explorarea vizuala a cailor respiratorii
Bronhoscopia este o procedura terapeutica ce permite doctorului sa vada interiorul cailor respiratorii cu
ajutorul unui instrument subtire numit bronhoscop. In timpul bronhoscopiei doctorul va vizualiza gatul,
laringele, traheea si caile respiratorii inferioare.
Bronhoscopia poate diagnostica diversele afectiuni ale cailor respiratorii sau sa indeparteze obiecte sau
tumori de la acest nivel. Procedura se poate efectua cu pacientul intins pe spate pe o masa, cu umerii si
gatul sprijiniti pe o perna speciala, sau pe un scaun foarte asemanator cu cel de la dentist.
Pacientul va fi sedat pentru a fi ajutat astfel sa se relaxeze. I se va prinde si o linie venoasa. Pacientul va
ramane treaz dar somnoros tot timpul procedurii.

Generalitati
Bronhoscopia poate diagnostica diversele afectiuni ale cailor respiratorii sau sa indeparteze obiecte sau
tumori de la acest nivel.
Exista doua tipuri de bronhoscopie:
-bronhoscopie cu bronhoscop flexibil - un tub lung, subtire, prevazut cu o camera ce se introduce la
nivelul cailor respiratorii. Acesta este mult mai mult folosit decat cel rigid deoarece, in mod normal, nu
necesita anestezie generala, este mult mai confortabil pentru pacient si ofera o mai buna imagine a cailor
respiratorii inferioare. De asemenea permite medicului sa ia biopsii in timpul investigatiei
-bronhoscopia cu bronhoscopul rigid - se realizeaza de obicei cu anestezie generala si utilizeaza un
tub metalic, drept. Se foloseste atunci cand:
-exista hemoragie la nivelul cailor respiratorii superioare care ar putea bloca imaginea bronhoscopului
flexibil
-pentru prelevarea de zone mari de tesut pentru biopsie
40

-pentru curatarea cailor aeriene de diferite obiecte (cum ar fi bucati de mancare) ce nu pot fi indepartate
cu cel flexibil
Proceduri speciale, cum ar fi dilatarea cailor respiratorii sau extirparea unor tumori cu ajutorul laserului,
se realizeaza cu bronhoscopul rigid.

Scopul investigatiei
Bronhoscopia poate fi folositoare in urmatoarele cazuri:
-identificarea diverselor cauze ale unor afectiuni respiratorii, cum ar fi sangerarile, dispneea, inflamatia
sau alte afectiuni ale plamanilor
-prelevarea de tesuturi, cand alte examinari, cum ar fi radiologia sau tomografia computerizata, arata
zone de la nivelul cailor aeriene care prezinta modificari patologice
-diagnosticarea afectiunilor pulmonare prin colectarea de sputa pentru a fi analizata microscopic
-extragerea de corpi straini de la nivelul cailor respiratorii
-diagnosticarea extensiei cancerului pulmonar
-evaluarea si tratarea tumorilor din caile respiratorii
-controlul hemoragiilor (hemoptzie)

Capitolul IV
CAZUL I

Date de identificare nume: M

-prenume: M
-varsta :64 ani
-sex :feminin
-nationalitate: romana
-domiciliul :mediul urban , Roman
Data internarii: 1.03.2009, spitalul Roman , sectia pneumologie F.O. 44
Data externarii:10.03.2009
Diagnostic de internare :bronsita acuta
Situatie familiara si sociala: pensionara, fosta croitoreasa
41

Motivele internarii: pacienta se interneaza pentru tuse cu expectoratie

sero-mucoasa , dispnee de efort , transpiratie, dureri retrosternale, apetit diminuat , febra astenie marcata
.
A.P(Antencedente personale): ulcer duodenal- confirmat in urma cu 10 ani
A.H.C.(Antencedente hetero-colaterale): mama cu cardiopatie ischemica , fara
imprortanta nesemnificativa,
Conditii de viata: bune, apartament cu doua camera, cu CT
Obisnuinte de viata :normale
Istoricul bolii: bolnava fara antecedente , patologice , deosebite relateaza ca
de trei zile prezinta dureri retrosternale , greutate in respiratie, subfebrilitate , tuse uscata .
Observare initiala:pacienta anxioasa , prezinta transpiratii, ameteli , febra 38grade
C,oboseala marcata , sete , dificultate de a se odihni, starea generala inrautatindu-se progresiv ,
respiratie tahipneica-30resp/min, T.A 180/90 mm col Hg , puls 90 p/min ,
Nu prezinta alergii medicamentoase
L=160 cm , G= 80 kg, Gr.Sang.AII
Explorari paraclinice .VSH=35mm/h (V.N= 2-8/h),
L=5100 mm c(leucocite =4000-8000 mm c)
Hb=13,9 gr%(hemoglobina=13-14 gr%)
Ht =40% (Ht = 42-44%)
Glicemie 100 mg%(V.N=80-100 mg%)
Fibrogen 250 mg%(V.N=200-400 mg%)
Aslo= 120 u /l(V.N=< 200 u/l)
TGP= 25 u/l (V .N=1-40u/L)
TGO=28 u /l (V.N=1-39u/L)
Creatinina 0,78 mg/dl
Uree 12 mg/dl(V.N=20-40 mg /dl)
Bilirubina - N
Ex.urina albumina =urme foarte fine
-Ox Ca -relativ frecvent
-L-rare
- H-foarte rare
Ex .radioscopic accentuare hilare si inflahilara bilaterala, sinusuri libere bronhii
42

dilatate
Aprecierea nevoilor fundamentale alterate
[1.]

Nevoia de a respira si de a avea o circulatie normala. Nevoia de a mentine temperatura

corpului in limite normale.Nevoia de a evita pericolele.Nevoia de a fi curat si de a-si proteja

tegumentele si mucoasele . Nevoia de a comunica . Nevoia de a invata cum sa-si pastreze
sanatatea .

[1.]

Nevoia de a respira si de a avea o circulatie adecvata

P1==alterarea

respiratiei

E1=proces
S1

inflamatic

=dipsneea

P2

insotita

de

traheo-bronsitic.
tuse,

rinoree

disfonie

,resp=25resp/min

=tahicardie.

E2

=febra

S2

=puls

Obiective

proces

inflamator

90/min,

traheo-bronsic

TA-140/10m
:

1.
6.
5.
4.
3.
2.
Normalizarea circulatiei si a respiratiei .
Pacientul sa aiba confort fizic si psihic .
Interventii:
[a.]

Propii -repaus la pat .

43

Hg.

-confort
termic
.
-atmosfera
umeda.
-oferim pacientului lenjerie uscata si de corp si de pat .
-il
ajutam
sa
adopte
pozitii
facile
respiratiei.
-incurajam
pacientul
sa
respire
profund
,
rar.
-aplicam
comprese
calde
pe
stern
sau
torace.
-oferim
lichide
din
abundenta
.
-regim
hidrozaharat
dar
si
supe
de
zarzavat
pentru
fluidificarea
secretiilor
bronsice
.
-recomand repaus vocal
[a.]

Delegate : -administram O2 cu debit recomandat de medic

-recoltez
sange
pentru
analize
de
laborator
-conduc pacientul la serviciul radiologie sau radiografie pulmonara
-administrez
madicatia
recomandata:

1.
ANTITERMICE- ASPIRINA 2-3 conpr/zi
-ALGOCALMIN
2-3
tab
/zi
-Pansament gastric Cinetadin+Dicarbocalm
ANTITUSIVE

-CODENAL(CODEINA+FENOBARBITAL3compr/zi )
-TUSAN 50mg 2 compr/zi adulti
-CALMOTUSIN 1,5 pic/ 3-4 ori pe zi
-TRECID- 5-6 pic/zi

ANTIALERGICEFENIRAMIN
-CLARITIN
ANTIBIOTICE si CHIMIOTERAPIE CEFALOSPORINE
-CEFALOTOXIN
EXPECTORANTE-BRONHEXIM 3ling/zi
44

TAVEGY

 SEDATIVE-CODEINAFOSFATICA
-CODENAL

compr/zi,

perfuzie

glucoza
EVALUARE:

Dispneea se amelioreaza-19 reps/min

Puls 60-70 min
Pacientul prezinta confort fizic si psihic
Persista tusea, ricoreea, disfonia raguseala

[1.]

Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale

P1=hipertermia
E
=proces
inflamator
traheo-bronsic
S = t =39grade C (tegumente rosii si extremitati palide reci, transpiratii moderate , discomfort )
Obiective
:
1.
Normalizarea temperaturii corpului
Pacientul sa aiba tegumente uscate
Interventii

:
[a.] [a.]

Propii masor temperatura corpului si notesc in F.O

-mentin repaus la pat in camera aerisita curata, normalizez incalzirea 18-19grade C

-umezesc aerul din incapere cu apa alcoolizata
-aplicam comprese reci pe fruntea pacientului
-sterg tegumentele transpirate cu un prosop umezit
-asigur lenjerie curata, uscata pentru corp si pat
45

-asigur dieta hidrica cu un aport suficient de lichide

[a.] [a.]

Delegate- administrez medicatia recomandata de medic

(a) ANTITERMICE- ALGOCALMIN

-VITAMINE

B1,B6

rol

glucoza

perfuzabila
Evaluare :

Temperature scade la 37 grade C in primele ore de la medicatie

Confort fizic si psihic

[1.]

Nevoia de a evita pericolele

P1=dureri
E
S

in
=process

=pacientul

gat
inflamator

are

dureri

iritativ

retro-sternal

P2=
E
S
P3=risc
E

si

retrosternale
pe

accentuate

cai

respiratorii

la

tuse

spital

si

expectoratie

anxietate
=neadaptare
=ingrijorat,
de
=evoluitie

la

mediul
agitat

complicatii
drenanta

din
,
si
,
46

prezinta
infectii
mediu

dispneea
insomnia
nosocomiale
spitalicesc

posibila

=posibilitatea

agravare
unor

semne

simptomelor
,a

unei

(persistenta
inflatii

febrei
contactate

transpiratii
din

spital

Obiective
1.
Calmarea durerii
Linistesc pacientul si-l incurajez
Previn complicatiile
Combaterea infectiei nosocomiale
Interventii
[a.]

Propii - repaus la pat , pozitie semisezanda

-aplicarea unui termofol pe stern , efect calmant al durerii
-administrez lichide , caldute dulci bogate in vitamine , proteine,minerale
-umezesc
aerul
din
incapere
cu
vaporizatoare
-recomand
pacinetului
gargara
cu
produse
anti
-septice
-incurajez pacientul si recomand respiratii profunde pentru o buna
oxigenare a tesuturilor si inlaturarea senzatiilor de lipsa de aer
-recomand evitarea schimbarilor bruste de temperatura

[a.]

Delegate -administrez medicatia recomandata de medic

1.
Urmarim efectul medicamentelor si reactiile pacientului

Evaluare
Durerea diminuata pana la dispozitie
Pacientul este echilibrat psihic

47

 Pacientul nu a facut complicatii

Pacientul nu a contactat infectii nozocomiale
Pacientul prezinta confort fizic si psihic

[1.]
P=risc

Nevoia de a fi curat si de-si proteja tegumentele si mucoasele

de

E=slabiciune
S=

alterare

fizica,
tegumente

Obiective

autoingrijirii

usor

umede

dezinteres
miros

dezagreabil

:
1.
Pacientul sa fie curat cu aspect decent
Sa nu devina sursa de infectii nozocomiale

Interventii
[a.]

Propii igienizarea cavitatii bucale, igienizarea intregului organism

-lenjerie

curate-uscata

-igienizez
fanerele
,
folosirea
-imbracam
pacientul
curat,
-implicam
familia
in
mentinerea
-constientizez
bolnavul
in
a-si
porala
pentru
a
nu
deveni
48

batistelor
nazale
igienizat
curateniei
corporale
mentine
igiena
corsursa
de
infectii

-explic
si

pacientului
mucoaselor

in

importanta
prevenirea

igienii
tegumentelor
imbolnavirilor

[a.] Delegate informam pacientul cum sa-si pastreze sanatatea si de a fi curat cu aspect
decent
-asiguram

lenjerie

curata

si

uscata
Evaluare

1.
Aspect ingrijit
Nu este sursa de infectii nozo-comiale
Pacientul prezinta tegumente si mucoase uscate
[1.]

Nevoia de a comunica

P1=comunicarea
=afectarea

ineficienta
E
mucoasei
S
=voce
P2=comunicarea
ineficienta
E
=anxietate
inadaptare
S
=disconfort
,
Obiective

la
laringiene

nivel
(corzi
ragusita
nivel
mediul

la
la
nu

motor
vocale)
motor
spitalicesc
comunica

1.
Pacientul sa comunice verbal in cel mai scurt timp
Pacientul sa comunice eficient sa-si exprime emotiile , sentimentele
Interventii
[a.]

Proprii linistesc bolnavul si explic ca disfonia este trecatoare

49

-incurajez
-asigur
-pun
in
-facilitam
cu
alti

pacientul,

il familiarizez cu mediu ambiant

mediu
securizant
valoare
realizarile
anterioare
ale
bolnavului
intalnirea
pacientului
cu
familia
sau
bolnavi
care
au
un
tonus
fizic
bun

[a.]
Delegate administram medicatia dezinfectanta pentru mucoasa cailor respiratorii
(anxiolitic) recomandate de medic
Evaluare
1.
Pacientul isi amelioreaza disfonia
Pacientul reuseste sa stabileasca relatii cu alti bolnavi
Prezinta optimism
[1.]

Nevoia de a invata

P=deficit

de

cunostinte

E=ignoranta
S=cunostinte insuficinte despre boala, despre prevenirea inbolnavirilor , despre importanta tratamentului ,
despre metode de recapatarea sanatatii
Obiective
1.
Pacientul sa fie informat cum sa-si pastreze sanatatea
Pacientul sa dobandeasca obiceiuri noi privind pastrarea sanatatii
Inteventii
[a.]
Proprii informam pacientul asupra semnelor bolilor ,cauzelor si metodelor de
tratament , despre alimente necorespunzatoare , despre mediul toxic

50

1.
Informam pacientul asupra igienizarii organismului
Recomand prezentarea la medic la primele semne de boala
Respectarea tratamentului si a regimului dietetic
Respectarea regulilor de igiena privind tusea ,expectoratia cailor organismului , expunerea la soare , practicarea unui sport
Reluarea treptata a activitatii scolara, profesiei
Evaluare
Pacientul a acumulat cunostinte necesare pastrarii sanatatii
A renuntat la obiceiuri daunatoare sanatatii (fumat , alcool)
EVALUARE

FINALA

Respiratia si circulatia normalizate

Pacientul este afebril
Pacientul nu prezinta dureri toracice
Pacientul are tonus fizic corespunzator
Pacientul nu a facut complicatii sau infectii nozocomiale
Pacientul prezinta tegumente si mucoase integre
Pacientul comunica eficient
51

 Pacientul a invatat cum sa-si pastreze sanatatea

Cazul II
Date de identificare : nume - L
Prenume -M
Sex -masculin
Nationalitate -romana
Domiciliul -mediul rural , Barticesti

Data internarii :17.01.2009, spitalul Roman , sectia pneumologie, F.O. 102

Data externarii :24.01.2009
Diagnostic de internare BRONSITA ACUTA DIFUZA ,
Situatie familiara si sociala : casatorit , pensionar , fost agricultor
Motivele internarii: dispnee accentuata, tuse obositoare , dureri toracice ,
oboseala , ameteala , febra , stare generala alterata ,
tahicardie
A.P-(antecedente personale)- doua pneumonii pentru care a fost interna in sectia pneumologie , nu
poate preciza perioada . A.H.C.- (hetero colaterale)- in familie nu sunt persoane cu boli cronice
Conditii de viata - medii(locuieste la tara , intr-o casa cu patru camere,
fara apa curenta, fara incalzire centrala)
Obisnuinte de viata : fumator , consumator de alcool ocazional
Istoircul bolii : se simte slabit de mai multe zile .In ziua precedenta a
facut febra 38 grade C , tuseste de cateva zile si prezinta
dificultate in respiratie , dificultate ce se accentueaza
progresiv cu alterarea starii generale , motive pentru
52

care se prezinta la internare .

Observare initiala: pacient anxios , palid , dispnee , tegumente umede,
transpiratii , tuseste fara expectoratie , iritanta uscata,
obositoare, acuza dureri toracice retrosternale ,
respiratii tahipneeica =30 resp / min
T.A= 19/90 mm col Hg , puls =94 p / min
Temp 38 grade C
Nu prezinta alergii
L=176 cm , G =82 kg , Gr .Sang =AB IV
Explorari paraclinice :VSH=42 mm/1h
(V.N=2-8 mm/1h)
L=9800 /mm c
(L=4000-8000 /mm c)
Hb=12 g%
(Hb=13-14 g%)
Ht=40%
(Ht=42-44%)
Glicemie = 95 mg% (V.N=80-100 mg%)
Fibrinogen = 320 mg% (V.N= 200-400 mg %)
Also = 150 u/l
(V.N= < 200 u/l )
Tymol =4 U.M.L.
(V.N=2-4 U.M.L)
Uree =20-40 g%
Ex .radiologic
-desen hilar accentuat ,bronhii dilatate , desen
peribronhic , vascular accentuat
Nevoi fundamentale alterate:
[1.]

Nevoia de a respira si de a avea o circulatie normala.Nevoia de a mentine temperatura

corpului in limite normale.Nevoia de a evita pericolele.Nevoia de a fi curat si de a-si proteja

tegumentele si mucoasele .Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea

[1.]

Nevoia de a respira si de a avea o circulatie normala.

53

P1=respiratie
E

inadecvata
=

proces

S
=dispnee
marcata
zatie
de
lipsa
de

inflamator

cu
aer

P2=circulatie

tahipnee
,
Resp
=30
,
mucoase
uscate
,

sanguina

E
=cianoza

peribucala

si

la

resp/min
,
sentuse
iritativa

inadecvata

=respiratie

bronhiolitic

deficitara
nivelul

unghiilor

extremitati

reci

palide

T.A= 170/90 mm Hg , puls =4p/min

Obiective:
1.
5.
4.
3.
2.
Restabilirea respiratiei si circulatiei sanguine
Interventii

proprii:

Asigur repaus la pat , in poziti semisezanda , confort termic si

atmosfera

umezita
Interzic fumatul
Aplic compresii calde , acoolizate pe pieptul bolnavului (au rol calmant al durerii si ajuta la
fluidificarea secretiilor bronsice)
Recomand pacientului repaus vocal , pentru protejarea mucoaselor

tractului

respirator,

dj

inflamate

si

pentru

conservarea

Recoltez sange pentru analize de laborator si il ajut sa efectueze

radiografia

pulmonara
Ofer pacientului un regim hidrozaharat , lichide calde(ceai , lapte,
54

energiei

compot,
sucuri
ciente
pentru
a

de
fructe
)
si-l
preveni
deshidratarea

incurajez
sa
consume
lichide
prin
transpiratii
,
polipnee.

sufi-

Recomand pacientului sa faca gargara cu solutii antiseptice(infuzie de

musetel , tintura de propolis) pentru calmarea durerilor de gat si dezinfectia mucoaselor
Recomand excercitii respiratorii pentru eliminarea senzatiei de lipsa
de

aer

Recomand sa tuseasca cu gura inchisa si sa foloseasca batiste de unica

folosinta

pentru

expectoratie

.
Interventii delegate

Administrez O2 prin sonda endo-nazala (O2 umidificat la recomandarea medicului )

Supraveghez functiile vitale ,
Administrez medicatia prescrisa:
antitermice :Agocalmin -3 cp/zi cu Aspirina

apoi

siropuri

-calmante
ale
tusei
Codenal
-3
cp/zi
-bronhodilatatoare Miofilin 2 f/zi I.V., primele trei zile ,
Miofilin
tb
=2tb/zi
-antibiotice
:Pencilina
G
=1000000
ui
la
6
h
-expectorante din a patra , a cincea zi sub forma de
:Sirogal
,
Expectorant=
3
ling
/zi
-antihistoaminic: Nilfan 3 cp/zi
-anxiolitic :Xanax 25 mg , 1,2 cp/zi
Evaluare :
dispneea a diminuat (Respiratia =25 resp/min)
nu prezinta cianoza
,respiratie si circulatie sanguine ameliorate, T.A=150/70 mm Hg , puls =78 p/min
55

 persista tusea , expectoratie redusa

[1.]

Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale

P=
E=proces
S=
temeratura
tremitati
reci
Obiective

hipertermie
inflamator
=38,6
grade
C
,
,
transpiratii
,
sete
:

bronsiolitic
tegumente
fierbinti
,
,
limba
rosie
.

ex-

1.
Scaderea febrei
Sa nu prezinte dezhidratare
Pacientul sa prezinte confort fizic si psihic
Interventii

proprii:

Repaus la pat , pozitie sezanda , camera aerisita , cu atmosfera umezita

Comprese reci pe frunte
Imbracaminte lejera uscata
Sterg tegumentele cu prosoape umede la temperatura camerei
Incalzesc extremitatile , masez degetele
Ofer lichide caldute pacientului si il incurajez sa consume
suficiente
Interventii

cantitati
delegate:

Administrez medicatia prescrisa si urmaresc efectul acesteia(curba termica, functiile vitale

, aspectul tegumentelor)
Evaluare

Febra scade inca din primele ore de tratament

56

 Pacientul nu prezinta semne de deshidratare

Confort fizic si psihic usor ameliorat
[1.]

Nevoia de a evita pericolele

P1=dureri
toracice
E
=
proces
inflamator
traheo-bronsic
,
tuse
S =pacientul acuza dureri cu caracter de arsura retrosternale (la nivelul
traheei
)
,
accentuate
la
tuse
P2
=
anxietate
E
=insuficienta
respiratorie
S = speriat , ingrijorat , sta in pozitie sezanda , ii este frica sa adoarma
P3=
risc
de
complicatii
si
infectii
nosocomiale
E
=
evolutie
trenanta
,
organism
tarat
S
=
posibile
complicatii
infectioase
pulmonare
,
posibile
complicatii
circulatorii
,
persistent
febrei
,
tusei
.
Obiective:
1.
Calmarea durerii
Diminuarea anxietatii
Abolirea infectiilor nosocomiale
Prevenirea complicatiilor
Inerventii

proprii

Repaus la pat, confort termic ,camera aerisita , atmosfera umezita

Comprese calde , alcoolizate pe piept
Asigur un aport suficient de lichide , calde dulci , bogate in
vitamine,

proteine,

minerale

recomand gargara cu solutii antiseptice pentru calmarea durerilor din

57

gat

si

dezinfectia

mucoaselor

ajut pacientul sa efectueze inhalatii , aerosoli , cu substante dezinfectante, bronhodilatatoare , antimicrobiene si trofice ale mucoasei traheobronsice (ex:aerosoli cu Kanamicina,
Efedrina , Dexametazona 1 f +1f ser fiziologic)
linistesc pacientul si recomand exerciti respiratorii pentru inlaturarea senzatei de lipsa de
aer si pentru o oxigenare a tesuturilor
ajut pacientul sa-si faca ingiena corporala sau igiena ambientala in vederea prevenirii altor
imbolnaviri
respect regurile de asepsie in efectuarea oricarei tehnici medicale (interventii)
recoamnd evitarea expunerii la frig , umezeala si mai ales a schimbarilor bruste de temperatura
Interventii

delegate:

administrez medicatia prescrisa:

antialgice(Algocalmin 2 tb/zi , Piafen 1 supoz/zi )
antibiotice( Pencilina G = 1000000 U.I la 6 h )
antiinflamatori(Refen =100 U.I 1 f / I.M /zi
dezinfectante ale mucosei buco-faringiene
Evaluare

pacientul nu mai prezinta dureri toracice

dispneea , tusea au diminuat mult
pacientul expectoreaza , respectand regulire de asepsie
nu prezinta axietate
nu prezinta complicatii si nici infectii nosocomiale
[1.]

Nevoia de a fi curat si ingrijit

58

P
=alterarea
E
=slabiciune
S
=tegumente
umede,
Obiective

autoingrijirii
fizica
,dezinteres
miros
dezagrebil
,
halena
:

fetida

1.
Pacientul sa fie curat ,
Sa nu devina sursa de infectii nosocomiale
Sa aiba o stare de bine , fizica si psihica
Interventii

Ajut pacientul sa si efectueze baia zilnica , sa-si ingrijeasca parul , unghiile ,

ii ofer lenjerie curate aspectoasa si sosete.
Ii recomand sa-si efectueze toaleta cavitatii bucale de mai multe ori pe zi (avand in vedere
faptul ca expectoreaza) si sa efecuteze solutii dezinfectante pentru gura
Il ajut sa-si mentina in curatenie patul noptiera si spatiul din jur
Aerisesc salonul de mai multe ori pe zi
Ii recomand sa tuseasca cu gura inchisa , sa folosesca batiste de unica
folosinta si sa le depoziteze intr-un container special ce va fi dus la crematoriu
Constientizez pacientul asupa importantei tinutei vestimentare , in relatiile interpersonale si
pentru indetificarea personalitatii
Reliefez faptul ca ingrijirile igienice reprezinta conditia primordiala in prevenirea inbolnavirii
Evaluare

Pacientul are aspect curat, ingrijit , decent

Nu este sursa de infectii nosocomiale
Prezinta confort fizic si psihic
59

[1.]

Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea

P=ignoranta
E
=
dezinteres
,
S=
cunostinte
ineficiente
despre
metodele
de
prevenire
a
bolilor
si
Obiective
:

lipsa
informatiei
imbolnaviri
si
recapatarea
sanatatii
.

despre

1.
Pacietul sa acumuleze cunostintele necesare recapatarii si pastrarii sanatatii .
Interventii

Deci pacientul a mai fost internat pentru probleme de sanatate , a ignorant sfaturile privind
masurile ce pot luate pentru dobandirea independentei
Explic pacientului conditiile si sursele care pot fi cauza imbolnavirii aparatului respirator:igiena precara , imbracaminte inadecvata , expunere la frig , umezeala , alimentatie
necorespunzatoare , mediu infectant , stres ,consum de tutun, droguri , etc.
Ii recomand pacientului evitarea consumului de alcool si tutun , nocive ce pot scadea rezistenta organismului
Sugerez dezinfectia periodica a locuintei , aerisirea de mai multe ori pe zi , igienizarea
zilnica .
Recomand petrecerea timpului liber in aer curat si miscare
Subliniez necesitatea controalelor periodice in serviciile de specialitate si curele anuale in
statiuni de profil .
Continuarea tratamentului la domiciliul , completat de o dieta corespunzatoare bogata in
viatamine , minerale , si lichide din abundenta .
Evitarea alglomerarilor si a mediilor cu praf,pulberi
Reluarea activitatii fizice in functie de toleranta la efort
Evaluare

Pacientul a acumulat cunostindetele necesare pentru recapatarea si pastrarea sanatatii

60

Evaluare

finala

Pacientul reechilibrat respirator si circulator

Afebril
Tegumente si mucoase ingrijite , integre
Respecta dieta , tratamentul ,
A invatat sa-si pastreze sanatatea si este interesat de acumularea de informatii privind
sanatatea , viata echilibrata .

Cazul III
Date de identificare: Nume: I
Prenume: E
Varsta: 60 ani
Sex: masculin
Nationalitate: romana
Domiciliul: mediu urban, Roman
Data internarii: 16 IV 2009, Spital Roman, sectia Pneumologie F.O. 205
Data externarii; 24 IV 2009
Diagnostic de internare: bronsita acuta difuza
Situatie familiara si sociala: casatorit, pensionar, fost muncitor la S.C MITTAL STEEL S.A.
Motivele internarii: pacientul se interneaza pentru dispnee de efort, transpiratii, febra, tuse cu expectoratie
A.P(antecedente personale): B.P.O.C.

61

A.H.C(antecedente heterocolaterale): fara importanta, nesemnificative

Conditii de viata: bune,
apartament 3 camere cu C.T
Obisnuinte de viata: fumator, neaga consumul de alcool
Istoricul bolii: bolnavul se simte slabit de 2 zile, a facut febra (380 C), tuse uscata,
dificultate de a respira, stare generala alterata.
Observare initiala: pacient anxios, prezinta transpiratii, tegumente umede.
tuse uscata chinuitoare
Respiratie tahipneica=32 respiratii/ minut
TA=180/90 mm Hg, puls=95 p/minut, temperatura 380 C
Nu prezinta alergii
L= 168 cm, G=75 Kg, Gr sang=0,1
Explorari paraclinice: VSH=45 mm/1h
L=10000 mm3 (V.N=4000-8000 mm3)

(V.N=2-8 mm/1h)
Hb=13 gr%

(V.N=13-14 gr%)
Ht=43%
(V.N=43-44%)
Glicemie=100 mg%
(V.N=80-100 mg%)
Fibrinogen=250 mg
(V.N=200-400 mg%)
Aslo=130 u/l
(V.N=<200 u/l)
Timol= 3 UML
(V.N=2-4 UML)
Uree= 30mg%
(V.N=20-40 mg%)
Examenul radiologic: desen hilar accentuat, bronhii dilatate, desen peribronhic vascular accentuat.
Nevoi fundametale alterate
[1.]

Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie

corpului in limite normale

mucoasele integre curate

Nevoia de a evita pericolele

Nevoia de a mentine temperatura

Nevoia de a mentine tegumentele si

Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea

comunica

62

Nevoia de a

[1.]

Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

P1 =respiratie inadecvata
E=proces inflamator bronsiolitic
S=senzatie de lipsa de aer, anxietate, dispnee cu tahipnee
P2 =alterarea circulatiei
E=dispnee
S=cianoza peribucala la niveul unghiilor, extremitati reci, palide, tahicardie
Obiective:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Restabilirea respiratiei si a circulatiei sanguine

Interventii proprii:
Linistim fizic si psihic pacientul
Repaus la pat
Confort termic si atmosfera umezita
Recomand pacientului sa inspire adanc pe gura si sa aspire lent pe nas
In timpul expiratie se aplica cu mana pe peretele toracic o presiune usoara si oscilatorie, dupa 5
expiratii pacientul este incurajat sa tuseasca si sa expectoreze

63

 Aplicam comprese pe stern sau torace

Oferim pacientului un regim hidro-zaharat: lichide calde(ceai, lapte, compot, sucuri de fructe), si-l
incurajam sa consume lichide suficiente pentru a preveni deshidratarea prin transpiratii, polipnee.
Recomand pacientului sa faca gargara cu solutii antiseptice

Interventii delegate:
Administram oxigen prin sonda endonazala
Supraveghez functiile vitale
Administrez medicatia prescrisa:

Antitermice: ALGOCALMIN 3 comp/zi cu ASPIRINA

Calmante ale tusei: CODENAL 3 comp/zi
Bronhodilatatoare; MIOFILIN 2 fiole/zi intravenos primele 3 zile, apoi
MIOFILIN tableta 2 comp/zi
Antibiotice: PENICILINA G=1000000 ui la 6 ore
Expetorante: din a 4-5 zi sub forma de siropuri:SIROGAL,
EXPECTORANT=3 linguri
Antihistaminic; NILFAN 2 comp/zi
Anxiolitice: XANAX 25 mg,1-2 comp/zi

64

Evaluare
Dispnee a diminuat ( Resp = 24 resp/min)
Nu prezinta cianoza
S-a ameliorat circulatia si respiratia sanguina(TA=150 mm Hg, P=80p/min)
Tusea persista, expectoratie redusa.
2 Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale

P=
E=proces
S=
temeratura
tremitati
reci
Obiective

hipertermie
inflamator
=38,6
grade
C
,
,
transpiratii
,
sete
:

bronsiolitic
tegumente
fierbinti
,
,
limba
rosie
.

Scaderea febrei
Sa nu prezinte dezhidratare
Pacientul sa prezinte confort fizic si psihic
Interventii

proprii:

Repaus la pat , pozitie sezanda , camera aerisita , cu atmosfera umezita

Comprese reci pe frunte
Imbracaminte lejera uscata
Sterg tegumentele cu prosoape umede la temperatura camerei
Incalzesc extremitatile , masez degetele
Ofer lichide caldute pacientului si il incurajez sa consume
65

ex-

suficiente

cantitati

Interventii

delegate:

Administrez medicatia prescrisa si urmaresc efectul acesteia(curba termica, functiile vitale

, aspectul tegumentelor)
Evaluare

Febra scade inca din primele ore de tratament

Pacientul nu prezinta semne de deshidratare
Confort fizic si psihic usor ameliorat
3Nevoia

de

evita

pericolele

P1=dureri
toracice
E
=
proces
inflamator
traheo-bronsic
,
tuse
S =pacientul acuza dureri cu caracter de arsura retrosternale (la nivelul
traheei
)
,
accentuate
la
tuse
P2
=
anxietate
E
=insuficienta
respiratorie
S = speriat , ingrijorat , sta in pozitie sezanda , ii este frica sa adoarma
P3=
risc
de
complicatii
si
infectii
nosocomiale
E
=
evolutie
trenanta
,
organism
tarat
S
=
posibile
complicatii
infectioase
pulmonare
,
posibile
complicatii
circulatorii
,
persistent
febrei
,
tusei
.
Obiective:
Calmarea durerii
Diminuarea anxietatii
Abolirea infectiilor nosocomiale
Prevenirea complicatiilor
Inerventii

proprii

:
66

 Repaus la pat, confort termic ,camera aerisita , atmosfera umezita

Comprese calde , alcoolizate pe piept
Asigur un aport suficient de lichide , calde dulci , bogate in
vitamine,

proteine,

minerale

recomand gargara cu solutii antiseptice pentru calmarea durerilor din

gat

si

dezinfectia

mucoaselor

ajut pacientul sa efectueze inhalatii , aerosoli , cu substante dezinfectante, bronhodilatatoare , antimicrobiene si trofice ale mucoasei traheobronsice (ex:aerosoli cu Kanamicina,
Efedrina , Dexametazona 1 f +1f ser fiziologic)
linistesc pacientul si recomand exerciti respiratorii pentru inlaturarea senzatei de lipsa de
aer si pentru o oxigenare a tesuturilor
ajut pacientul sa-si faca ingiena corporala sau igiena ambientala in vederea prevenirii altor
imbolnaviri
respect regurile de asepsie in efectuarea oricarei tehnici medicale (interventii)
recoamnd evitarea expunerii la frig , umezeala si mai ales a schimbarilor bruste de temperatura
Interventii

delegate:

administrez medicatia prescrisa:

antialgice(Algocalmin 2 tb/zi , Piafen 1 supoz/zi )
antibiotice( Pencilina G = 1000000 U.I la 6 h )
antiinflamatori(Refen =100 U.I 1 f / I.M /zi
dezinfectante ale mucosei buco-faringiene
Evaluare

pacientul nu mai prezinta dureri toracice

67

 dispneea , tusea au diminuat mult

pacientul expectoreaza , respectand regulire de asepsie
nu prezinta axietate
nu prezinta complicatii si nici infectii nosocomiale
4Nevoia
de
a
fi
curat
si
ingrijit
P
=alterarea
autoingrijirii
E
=slabiciune
fizica
,dezinteres
S
=tegumente
umede,
miros
dezagrebil
,
halena
Obiective
:

fetida

Pacientul sa fie curat ,

Sa nu devina sursa de infectii nosocomiale
Sa aiba o stare de bine , fizica si psihica
Interventii

Ajut pacientul sa si efectueze baia zilnica , sa-si ingrijeasca parul , unghiile ,

ii ofer lenjerie curate aspectoasa si sosete.
Ii recomand sa-si efectueze toaleta cavitatii bucale de mai multe ori pe zi (avand in vedere
faptul ca expectoreaza) si sa efecuteze solutii dezinfectante pentru gura
Il ajut sa-si mentina in curatenie patul noptiera si spatiul din jur
Aerisesc salonul de mai multe ori pe zi
Ii recomand sa tuseasca cu gura inchisa , sa folosesca batiste de unica
folosinta si sa le depoziteze intr-un container special ce va fi dus la crematoriu
Constientizez pacientul asupa importantei tinutei vestimentare , in relatiile interpersonale si
pentru indetificarea personalitatii
Reliefez faptul ca ingrijirile igienice reprezinta conditia primordiala in prevenirea inbolnavirii
68

Evaluare

Pacientul are aspect curat, ingrijit , decent

Nu este sursa de infectii nosocomiale
Prezinta confort fizic si psihic
5Nevoia
de
a
invata
cum
sa-si
pastreze
sanatatea
P=ignoranta
E
=
dezinteres
,
lipsa
informatiei
S=
cunostinte
ineficiente
despre
imbolnaviri
si
metodele
de
prevenire
a
bolilor
si
recapatarea
sanatatii
.
Obiective
:

despre

Pacietul sa acumuleze cunostintele necesare recapatarii si pastrarii sanatatii .

Interventii

Deci pacientul a mai fost internat pentru probleme de sanatate , a ignorant sfaturile privind
masurile ce pot luate pentru dobandirea independentei
Explic pacientului conditiile si sursele care pot fi cauza imbolnavirii aparatului respirator:igiena precara , imbracaminte inadecvata , expunere la frig , umezeala , alimentatie
necorespunzatoare , mediu infectant , stres ,consum de tutun, droguri , etc.
Ii recomand pacientului evitarea consumului de alcool si tutun , nocive ce pot scadea rezistenta organismului
Sugerez dezinfectia periodica a locuintei , aerisirea de mai multe ori pe zi , igienizarea
zilnica .
Recomand petrecerea timpului liber in aer curat si miscare
Subliniez necesitatea controalelor periodice in serviciile de specialitate si curele anuale in
statiuni de profil .
Continuarea tratamentului la domiciliul , completat de o dieta corespunzatoare bogata in
vitamine , minerale , si lichide din abundenta .
Evitarea alglomerarilor si a mediilor cu praf,pulberi
69

 Reluarea activitatii fizice in functie de toleranta la efort

Evaluare

Pacientul a acumulat cunostindetele necesare pentru recapatarea si pastrarea sanatatii

Evaluare

finala

Pacientul reechilibrat respirator si circulator

Afebril
Tegumente si mucoase ingrijite , integre
Respecta dieta , tratamentul ,
A invatat sa-si pastreze sanatatea si este interesat de acumularea de informatii privind
sanatatea , viata echilibrata .

6Nevoia

de

P1=comunicarea
=afectarea

ineficienta
E
mucoasei
S
=voce
P2=comunicarea
ineficienta
E
=anxietate
inadaptare
S
=disconfort
,
Obiective

comunica
la
laringiene

nivel
(corzi
ragusita
nivel
mediul

la
la
nu

motor
vocale)
afectiv
spitalicesc
comunica

Pacientul sa comunice verbal in cel mai scurt timp

Pacientul sa comunice eficient sa-si exprime emotiile , sentimentele
Interventii
[a.]

Proprii linistesc bolnavul si explic ca disfonia este trecatoare

70

-incurajez
-asigur
-pun
in
-facilitam
cu
alti

pacientul,

il familiarizez cu mediu ambiant

mediu
securizant
valoare
realizarile
anterioare
ale
bolnavului
intalnirea
pacientului
cu
familia
sau
bolnavi
care
au
un
tonus
fizic
bun

[a.]
Delegate administram medicatia dezinfectanta pentru mucoasa cailor respiratorii
(anxiolitic) recomandate de medic
Evaluare
1.
Pacientul isi amelioreaza disfonia
Pacientul reuseste sa stabileasca relatii cu alti bolnavi
Prezinta optimism
Evaluare

finala

Pacientul reechilibrat respirator si circulator

Afebril
Tegumente si mucoase ingrijite , integre
Respecta dieta , tratamentul ,
A invatat sa-si pastreze sanatatea si este interesat de acumularea de informatii privind
sanatatea , viata echilibrata .

CAPITOLUL V
Concluzii desprinse din particularitatile de ingrijire a celor trei cazuri
71

Cazul I Pacienta are o evolutie buna ,manifesta receptivitate ,interes,accepta rolul de bolnav si boala.A
acumulat cunostiinte noi privind boala si factorii favorizanti.Se imbraca adecvat si evita trecerea brusca
de la o temperature la alta.
Cazul II Pacientul are un confort psihic si fizic , a invatat cum sa si pastreze sanatatea ,a inteles sa se
prezinte la medic de la primele semne de boala.A dobandit obiceiuri si deprinderi noi pentru pastrarea
sanatatii,nu mai fumeaza ,evita consumul de alcool.
Cazul III Pacientul si a recapatat sanatatea,a inteles ca trebuie sa urmeze tratamentul prescris de medic,
a acumulat cunostinte noi privind sanatatea. Nu a facut complicatii si nici nu a fost sursa de infectii
nosocomiale.Nu mai fumeaza ,evita consumul de alcool si expunerea la noxe.
BIBLIOGRAFIE
1 Corneliu Borundel-Manual de medicina interna pentru cadre medii-Editura Medicala2.G.Bouvenot,B.Delvulder, L.Guillevin, A. Scaeffer-Patologie medicala-Pneumologie -1996
3.L ucretia Titirca-Nursing-Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali-Editura Viata
Medicala Romaneasca-1997
4.Lucretia Titirca-Ghid de nursing-Editura Viata Medicala Romaneasca Bucuresti 2007
5 .Lucretia Titirca U rgente medico chirurgicale - Editura Medicala-2004
6 .Teodorescu Exarcu,Ileana . Gh .Ciuhat , Silvia Gherghescu, Maria Soigan-Biologie Anatomie si
fiziologia omului- Editura Didactica si Pedagogica R.A,Bucuresti,1994
7.F.O .44 Spitalul Roman sectia Pneumologie
8.F.O.102 Spitalul Roman sectia Pneumologie
9.F.O.205 Spitalul Roman sectia Pneumologie
10 .FL. Marin-Boli interne pentru cadre medii Editura Medicala ,Bucuresti-1980
11.Radu Rizescu-AGENDA Medicala Editura Medicala ,Bucuresti-1995
12..Simon PuriceClinica Medicala-Analize si sinteze-vol.I-Editura Stiintifica si Enciclopedica,B
ucuresti-1989
13.Virginia Henderson-Principii fundamentale ale ingrijirii bolnavului-1999
14.Voiculescu Marin Medicina pentru familie Editura Medicala,Bucuresti,1986
15 .Vlaicu Radu Practica Urgentelor Medicale Editura Dacia 1998

67
72