SCOALA POSTLICEALA SANITARA

F.E.G.EDUCATION
FILIALA MANGALIA

PROIECT DE ABSOLVIRE

NDRUMTOR:
ABSOLVENT:
AS.PR.MOLAOMER MONICA
ANGHEL NUTA

2014

INGRIJIREA PACIENTULUI CU
BRONSITA

CUPRINS:
-MOTTO
-ARGUMENT
-NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A
APARATULUI NRESPIRATOR
-NOTIUNI DE SEMIOLOGIE RESPIRATORIE
-INVESTIGATII PARACLINICE UTILE IN
AFECTIUNILE RESPIRATORII
-BRONSITA:-CAUZE,TRATAMENT,PREVENIRE
-CAZ I
-CAZ II
-CAZ III
-MASURAREA SI NOTAREA RESPIRATIEI
-MASURAREA SI NOTAREA PULSULUI
-PERFUZIA INTRAVENOASA
-BIBLIOGRAFIE

MOTTO:
Multumesc pentru respiratie. Pentru ca nu mi-ai
luat-o.
Gavriil Stiharul despre Recunostinta)

ARGUMENT
S iubim profesia aceasta minunat de asistent medical generalist, a
ac u m s p u n e a i Vic t o r B a b e I u b e t e i p r o f e s i u n e a i s o c o t
e t e - o c e a m a i frumoas dintre toate, i astfel izbnda va fi deplin.Rolul
esenial al asistentei medicale, const n a ajuta persoana bolnav sau
sntoas s-i redobndeasc independena ct mai repede posibil.Pornind
de la principiile Virginiei Henderson, c n u e x i s t b o l i c i numai
bolnavi, ngrijirea n nursing pune n centrul ateniei nu boala
ci bolnavul i mai ales
omul: mit i legend, aceast main vie care este un
tot din care se ramific asemenea unui arbore sentimen
t e , p a s i u n i , comportamente fiziologice, ocupaionale, atitudini, cu
alte cuvinte cele 14 nevoi ale fiinei umane:
1.Nevoia de a respira i de a avea o bun circulaie;
2.Nevoia de a bea i de a mnca;
3.Nevoia de a elimina;
4.Nevoia de a se mica i de a menine o bun postur;
5.Nevoia de a dormi i de a se odihni;
6 . N e v o i a d e a s e mb r c a i d e a s e d e z b r c a ;
7.Nevoia de a menine temperatura corpului n limite fiziologice;
8.Nevoia de a fi curat i de a-i proteja tegumentele;
9.Nevoia de a evita pericolele;
10. Nevoia de a comunica;
11. Nevoia de a aciona dup credinele i valorile sale;
12. Nevoia de a fi util, de a se realiza;

13. Nevoia de a se recrea;

14. Nevoia de a nva.
M i - a m d or i t d i n t o t d e a u n a s - i p o t a j u t a p e c e i a f l a i n
s u f e r i n , s v i n n sprijinul celor fr sprijin, s aduc zmbetul pe
buzele celor triti, pentru c omul cu a d e v r a t f e r i c i t e s t e
acel a ca re poat e face pe altul fer icit. Ar fi bin e s fim
nconjurai numai de oameni sntoi, dar nu este aa.
F i e c a r e p e r s o a n a r e problemele sale, boal i afeciunea sa mai mult
sau mai puin grav.Mam orientat aspra acestei lucrri, datorit faptului c a
m c o n s t a t a t o inciden crescut a bronitelor n ultima perioad
n secia Medical unde mi-am satisfcut practica att n anul I ct i n
anul II de studiu.Un alt factor determinant, a fost suferina prin care trecea
un unchi de-al meu internat de multiple ori cu diagnosticul de bronit
cronic acutizat.Voi f i n t o t d e a u n a a p r o a p e d e c e i a f l a i n
s u f e r i n c u s u f l e t u l i t o a t priceperea mea pentru a
ajuta persoanele bolnave i sntoase s-i menin sau s- i r e c t i g e
s n t a t e a p r i n s u p l i n i r e a s a r c i n i l or p e c ar e l e- a r f i n d e p l i ni t
s i n g u r i , dac ar fi avut fora, voina sau cunotinele necesare.

I. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI

RESPIRATOR
Aparatul respirator este alctuit din cile respiratorii (aeriene) si plmni.
CILE RESPIRATORII sunt conducte prin care aerul atmosferic este
introdus n plmni, iar cel expirat este eliminat n mediul extern. Se
deosebesc urmatoarele segmente:
fosele nazale, faringele, laringele, traheea si bronhiile.
Fosele nazale reprezint segmentul iniial al cilor respiratorii si totodat
segmentul periferic al analizatorului olfactiv. Comunic cu exteriorul prin
narine, iar cu rinofaringele prin coane. Cavitatea nazal este mprit n cele
dou fose de ctre septul nazal o lam vertical osteo-cartilaginoas. Pe
peretele lateral al fosei se afl cornetele nazale, 3 lame osoase nvelite in
esut bogat vascularizat. Fosele sunt tapetate de mucoasa nazal (pituitara).
Principalele funcii ale foselor sunt:
- funcia respiratorie realiznd nclzirea, purificarea si umidifierea aerului
inspirat.
- funcia olfactiv
- funcia de aprare antiinfectioas se realizeaz prin covorul muco-ciliar si
mucusul ce cura mucoasa, reflexul de strnut ce expulzeaz impuritaile
ptrunse odat cu aerul si prin secreia de imunglobuline, lizozim, interferon,
etc.
- funcia fonatorie fosele sunt o cavitate rezonatoare pentru sunetul
fundamental emis de laringe.
Sinusurile sunt cavitati anexe ale foselor nazale, tapetate de o continuare a

mucoasei acestora. Sunt patru perechi: sinusuri maxilare, frontale, etmoidale

si sfenoidale. Comunic cu fosele nazale prin intermediul unor canale ce se
deschid pe peretele lateral al fosei.
Faringele este segmentul comun cilor respiratorii si digestive. Este asezat
posterior de fosele nazale si cavitatea bucal si se continu cu laringele si
esofagul. Are 3 poriuni:
- rinofaringele comunic cu fosele nazale prin coane si cu urechea medie
prin trompa lui Eustachio; pe peretele superior se afla amigdala faringian.
- orofaringele comunic cu cavitatea bucal prin istmul gtului; pe pereii
laterali gazduieste amigdalele palatine.
- hipofaringele este segmentul inferior ce comunica anterior cu laringele si
posterior cu esofagul.
Peretele faringian este alctuit din 4 tunici: adventicea, tunica muscular cu
muschii ridicatori si constrictori ai faringelui, tunica fibroas (scheletul
faringelui) si tunica mucoas ce este continuarea mucoasei bucale.
Laringele este un organ cu dublu rol respirator si fonator, asezat ntre
faringe si trahee, situat pe linia median n regiunea cervical anterioara. Ca
structur, laringele are un schelet cartilaginos format din 3 cartilaje
neperechi: tiroid, cricoid si epiglota si 3 cartilaje perechi: aritenoizii,
cartilajele corniculate si cuneiforme, unite ntre ele prin articulaii,
ligamente si membrane. Pe acest schelet se insera musculatura laringelui.
Cavitatea laringian are forma de clepsidr, este acoperit de mucoas de tip
respirator fiind mparit de corzile vocale n 3 etaje:
- etajul supraglotic: epiglota si benzile ventriculare (falsele corzi vocale)
- etajul glotic: spaiul cuprins ntre corzile vocale
- etajul subglotic: aflat sub corzile vocale, ce se continu cu traheea.
Funciile laringelui:

- funcia respiratorie
- funcia fonatorie: laringele produce sunetul fundamental al vorbirii.
- funcia de aprare a cilor respiratorii se realizeaz prin reflexul de tuse si
prin nchiderea laringelui in timpul deglutiei.
- funcia de fixare toracic util n eforturile fizice.
- funcia reflex: lezarea chimic sau mecanic a laringelui declanseaz
bradicardie, aritmii si chiar stop cardiac.
Traheea este un conduct fibro-cartilaginos, alctuit din 20 de inele
cartilaginoase incomplete unite intre ele, acoperite de mucoas la interior.
Are 2 segmente: cervical si toracic. Ea continu laringele, si se bifurc dnd
nastere bronhiilor principale. Se situeaz in mediastinul anterior n faa
esofagului.
Bronhiile principale au aceeasi structura ca si traheea si se ntind pn la
nivelul hilului plmnilor unde se ramific n bronhii lobare.
PLMNII sunt organele principale ale aparatului respirator, realiznd
schimbul de gaze (O2 si CO2) ntre aerul atmosferic si snge. Sunt asezai n
cavitatea toracic, fiind separai de mediastin spaiu ce gzduieste inima,
vasele mari, traheea, esofagul, timusul, canalul toracic, nervii vagi si frenici.
Fiecrui plmn i se descriu:
- vrful aflat n dreptul fosei supraclaviculare, depsind clavicula si prima
coast;
- baza este larg si se sprijin pe diafragm;
- faa costala ce este n raport cu peretele toracic si
- faa mediastinal ce gazduieste hilul plmnului, locul pe unde trec:
bronhia principal, artera si cele 2 vene pulmonare, artera si vena bronsic,
vase limfatice si nervi.
Plmnul drept este mai mare dect stngul, prezentnd 2 scizuri: oblic si

orizontal, ce mpart in 3 lobi: superior, mijlociu si inferior. Plmnul stng

are o scizur oblic ce mparte cei 2 lobi: superior si inferior.
Lobii se mpart n segmente ce sunt unitaile anatomice si funcionale ale
plmnului.
Structura plmnului
Cile aeriene intrapulmonare sau arborele bronsic rezult din ramificarea
bronhiilor principale dup intrarea n hil. Primele ramuri sunt bronhiile
lobare ce se divid n bronhii segmentare apoi n bronhii lobulare urmate de
bronhii terminale. Ultimele segmente sunt bronhiolele respiratorii, de la care
pornesc canalele alveolare ce se termin cu mici vezicule alveolele
pulmonare. In peretele alveolei se afl capilarele sangvine la nivelul caror
se efectueaz schimburile gazoase. Acest complex ce ncepe cu bronhiola
respiratorie se numeste acin pulmonar.
Parenchimul pulmonar este esutul conjunctiv aflat ntre lobulii si acinii
pulmonari, ce asigur elasticitatea plmnului.
Vascularizatia plmnului
Circulaia funcional (mica circulaie) este reprezentat de artera
pulmonar ce aduce snge neoxigenat din ventriculul drept. Ramurile arterei
urmresc ramurile bronhiilor, la nivelul acinilor aflndu-se capilarele
alveolare. De aici iau nastere venele pulmonare ce transport sngele
oxigenat spre atriul stng.
Circulaia nutritiv aparine marii circulaii. Artera bronsic ia nastere din
aorta toracic, aducnd snge oxigenat pentru nutriia bronhiilor si a
parenchimului pulmonar. Vena bronsic transport sngele uzat spre atriul
drept, vrsndu-se in venele azygos.
PLEURA este o membran seroas ce nveleste plmnii. Are 2 foie:
visceral n contact cu plmnul si parietal n contact cu peretele toracic.

nntre cele 2 foie se delimiteaz un spaiu virtual, cavitatea pleural n care

se afl o lam de lichid ce asigur aderena si alunecarea foielor pleurale n
timpul miscarilor respiratorii.

RESPIRAIA este un fenomen vital ce asigur eliminarea CO2 si aportul

de O2 n organism. Ventilaia pulmonar este o succesiune de miscri
alternative de inspir si expir.
Inspirul este un proces activ prin care aerul atmosferic ajunge la nivelul
alveolelor pulmonare. Se realizeaz prin contracia muschilor respiratori ce
determin cresterea diametrelor cutiei toracice. Expirul este un proces pasiv
ce are loc atunci cnd nceteaz contracia muschilor respiratori prin care
aerul din plmni este eliminat.
Frecvena respiratorie normal este de 16-18 respiraii pe minut. Miscrile
respiratorii au frecven constant, ritm regulat si amplitudine egal.
Respiraia are 3 timpi principali:
- schimbul gazos la nivelul membranei alveolo-capilare prin care O2 trece
din aerul alveolar n snge iar CO2 din sngele capilar n alveole.
- transportul gazelor de la plmn la esuturi si invers cu ajutorul
hemoglobinei din eritrocite.
- schimbul gazos la nivelul esuturilor: O2 trece n esuturi iar CO2 n snge.
Capaciti si volume pulmonare
n timpul respiraiei normale si forate sunt introduse respectiv expulzate n
si din plmni cantitai specifice de aer ce pot fi msurate prin spirometrie.

Volumul curent (VC) este volumul de aer inspirat n repaus, aproximativ 500
de mililitri.
Volumul inspirator de rezerva (VIR) este volumul de aer introdus n plmni
n timpul unui inspir forat.Este de apoximativ 3 litri.
Volumul expirator de rezerv (VER) este volumul de aer eliminat din
plmni printr-un expir forat ce urmeaz unui inspir normal. Cantitatea fiind
de aproximativ 1 litru.
Capacitatea vital (CV) este cantitatea maxim de aer ce poate patrunde n
plmni
dup un inspir forat ce urmeaz unui expir forat. Este totalul dintre CV,
VER si VIR, fiind aproximativ 4,5-5 litri.
Volumul rezidual este aerul ce rmne in plmn dup expirul forat,
aproximativ 1,2 litri.
Capacitatea pulmonar total este suma CV si VR.

II.NOIUNI DE SEMIOLOGIE RESPIRATORIE

DUREREA TORACIC
Durerea tipic pentru afeciunile respiratorii este junghiul toracic. Acesta are
urmtoarele caractere: debut brusc, intensitate mare, localizare
ubmamelomar sau dorsal, se accentueaz n inspir profund, tuse, strnut,
produce imobilizare antalgic a hemitoracelui respectiv si respiraie
superficial. Apare n special n pneumonii si pleurezii. n pneumotorax,
durerea e descris ca ,,lovitur de pumnalce iradiaz n umr si abdomen, n
embolia pulmonar este intens, brusc, nsotit de dispnee, cianoz si tuse
cu sput hemoptoic. n traheobronsita acut durerea este perceput ca o
arsur retrosternal. n cancerul bronhopulmonar durerea este progresiv si
permanent, aprnd tardiv .
DISPNEEA este respiraia dificil perceput de bolnav ca lips de aer.
Tahipneea este accelerarea frecvenei respiratorii si apare n pleurezii
abundente, pneumotorax, pneumonii, bronhopneumonii, TBC.
Bradipneea este scderea frecvenei respiratorii sub 16 pe minut si se
datoreaz obstruciei cilor respiratorii.
Bradipneea inspiratorie e caracterizat prin inspir profund, rar, prelungit,
dificil si apare n cazul obstruciei cilor respiratorii superioare (laringe,
trahee, bronhii principale) prin cancere, edem alergic sau inflamator, corpi
strini. Se nsoeste de ortopnee, tiraj (retracia spaiilor intercostale,
supraclaviculare, suprasternale) si cornaj (zgomot caracteristic).
Bradipneea expiratorie e caracterizeaz prin expir prelungit, forat, activ si
apare prin obstructia cilor aeriene inferioare n astm bronsic, emfizem

pulmonar. E asociat cu ortopneea si wheezingul (suier expirator).

Dispneea mixt afecteaz expirul si inspirul si apare n afectiuni grave:
pneumonii severe, bronhopneumonii, miliar TBC.
TUSEA este un act reflex sau voluntar ce realizeaz expulzarea rapid si
sonor a aerului din plmni, odat cu secreiile patologice sau corpii straini
din cile respiratorii.
Poate fi uscat, neproductiv (fr expectoraie) sau umed, productiv (cu
expectoraie).
Dup caracterul su se descriu:
- tuse convulsiv n reprize scurte si rapide, nsoit de cianoz, dispnee si
vrsturi.
- tusea ltrtoare apare n caz de edem laringian, obstrucie traheobronsic
prin tumori sau compresiuni.
- tusea bitonal apare n paralizia corzilor vocale.
EXPECTORAIA reprezint eliminarea secreiilor cilor respiratorii prin
tuse, avnd ca rezultat sputa.
n funcie de cantitate sputa poate fi:
- moderat 50- 100 ml in bronsite, astm bronsic, pneumonii.
- abundent 100- 300 ml n bronsiectazii, TBC.
- vomica (peste 300 ml) apare in abcesul pulmonar si const n evacuarea
brusc a unei cantiti mari de puroi dup un acces de tuse. Este nsoit de
dureri toracice violente, dispnee sever, cianoz.
n funcie de aspect sputa este:
- seroas: rozie si aerat n edemul pulmonar sau clar ca apa n chistul
hidatic;
- mucoas: incolor si vscoas n traheobronsite, astm bronsic;
- muco-purulent: galben verzuie n bronsita cronic, TBC;

- purulent n abces pulmonar;

- sero-muco-purulent caracteristic bronsiectaziei se sedimenteaz n 4
straturi: spumos, seros, mucopurulent, purulent;
- sangvinolent sau hemoptoic: ruginie n pneumonia lobar, ,,jeleu de
coacze n cancerul pulmonar, ,, zeam de prune n gangrena pulmonar,
neagr in infarctul pulmonar.
HEMOPTIZIA reprezint eliminarea de snge rosu, aerat, provenit din
cile aeriene prin cavitatea bucal, n cursul unui acces de tuse. Apare n
TBC, cancer pulmonar, traumatisme toracice, etc.
EPISTAXISUL reprezint sngerare la nivelul foselor nazale ce se
datoreaz leziunilor locale sau HTA, afeciunilor hepatice, renale, etc.
DISFONIA este alterarea timbrului vocii ce poate deveni aspr sau stins.
Apare n cursul afeciunilor laringiene (laringite, cancere, paralizii).

III. INVESTIGAII PARACLINICE UTILE N

AFECIUNILE RESPIRATORII
I. EXPLORARI IMAGISTICE ALE APARATULUI RESPIRATOR
1. Radiografia pulmonar permite diagnosticul unor afeciuni respiratorii n
funcie de imaginile radiologice:
Opacitile sunt determinate de prezenta lichidului n alveole (pneumonii,
edem pulmonar) sau n cavitatea pleural (pleurezii), tumori, fibroze,
calcificri, corpi strini.
Pentru opacitai se descriu: localizarea, forma (rotund, ovalar),
dimensiumea, intensitatea(costal, subcostal, supracostal), conturul (net
sau difuz), structura (omogen sau neomogen).
Hipertransparenele sunt determinate de cresterea cantitaii de aer din
plmn (astm bronsic n criz, emfizem pulmonar, abces evacuat, caverna)
sau pleur (pneumotorax).
Imaginile hidroaerice apar n abces pulmonar sau chist hidatic parial
evacuat, gangren pulmonar, hidropneumotorax.
2. Radioscopia pulmonar permite examinarea n dinamic a aparatului
respirator.

3. Microradiofotografia este o metod de examinare n mas (screening) ce

permite depistarea TBC, a bolilor profesionale.
4. Tomografia (radiografia unui singur plan) permite diagnosticul tumorilor,
adenopatiilor etc.
5. Bronhografia este radiografia efectuat dup introducerea unei substane
de contrast la nivelul arborelui bronsic, permind diagnosticarea
bronsiectaziilor.
6. Tomografia computerizat(CT) este o metod modern ce permite
vizualizarea fidel a leziunilor pleuropulmonare, mediastinale cu precizarea
localizrii exacte si a rapoartelor lor. n cazul tumorilor permite orientarea
diagnosticului benign/ malign si stabileste gradul de invazie n tesuturile
vecine.
7. Rezonanta magnetic nuclear(RMN) premite diagnosticarea leziunilor
vasculare, tumorilor, metastazelor.
II. SCINTIGRAFIA PULMONAR este o explorare izotopic permind
diagnosticarea afeciunilor ce afecteaz ventilaia pulmonar (emfizem,
atelectazii) si vascularizatia (tumori, embolii).
III. INVESTIGAII ENDOSCOPICE ALE APARATULUI
RESPIRATOR
1. Traheo-bronhoscopia permite vizualizarea direct a leziunilor arborelui
traheobronsic pn la nivelul bronhiilor lobare cu bronhoscopul rigid si a
bronhiilor subsegmentare cu fibrobronhoscopul, ct si prelevarea de material
pentru biopsii si examen cito-bacteriologic. Este util pentru diagnosticul
cancerelor bronsice, al supuratiilor, al hemoragiilor, al corpilor strini
traheobronsici. Permite si efectuarea unor manopere terapeutice (extragerea

corpilor straini, hemostaza, cauterizarea sau ablaia unor leziuni).

2. Pleuroscopia este examinarea cavitii pleurale cu ajutorul unui fibroscop
introdus printr-un trocar intercostal, vizualiznd leziunile. Permite
prelevarea de material bioptic si pentru examenul cito-bacteriologic.
3. Mediastinoscopia este explorarea endoscopic a mediastinului ce are ca
scop biopsierea ganglionilor limfatici de la acest nivel.
IV. BIOPSIA
Biopsia const n prelevarea unui fragment de esut n scopul efecturii
examenului histopatologic. Este singura metoda de diagnostic de certitudine
n cazul tumorilor maligne,dar permite si diagnosticarea altor afeciuni cum
ar fi TBC, sarcoidoza, tumorile benigne. Se efectueaz n timpul examinarii
endoscopice a arborelui traheobronsic, cavitaii pleurale,
mediastinului sau prin incizie (toracotomii minime).
V. EXAMENUL CITOBACTERIOLOGIC SI BACTERIOLOGIC
A. EXAMENUL SPUTEI
1. Examenul citobacteriologic al sputei este examinarea microscopic a
frotiului de sput prelucrat n diferite coloraii, ce permite identificarea
celulelor imunocompetente sau tumorale, bacteriilor, fungilor, paraziilor
cristalelor, fibrelor. Precizeaz diagnosticul TBC, pneumoniilor, supuraiilor,
micozelor si parazitozelor pulmonare, cancerelor si orienteaz
diagnosticul n astm si bronsite.
2. Examenul bacteriologic-antibiograma se efectueaz prin nsmntarea
sputei pe medii de cultur uzuale sau speciale, permitnd identificarea
agentului patogen si testarea sensibilitii acestuia la antibiotice. Se
utilizeaz n diagnosticul TBC, al pneumoniilor si supuraiilor pulmonare,
micozelor.

B. EXAMENUL LICHIDULUI PLEURAL

1. Examenul macroscopic
- lichid clar n pleurezia seroas
- lichid serofibrinos glbui n pleurezia TBC
- lichid purulent n empiemul pleural
- lichid sangvinolent n pleurezia neoplazic, infarct pulmonar.
- lichid lptos n chilotorax.
2. Examenul chimic al lichidului pleural
Const n efectuarea reaciei Rivalta ce diferentiaz lichidul n transudat
(lichid incolor, cu densitate sub 1015, proteine sub 3 g/l, citologie srac, si
Rivalta negativ) si exudat (lichid citrin, cu densitate peste 1018, proteine
peste 3g/l, citologie bogat, Rivaltam pozitiv, specific inflamaiilor).
n plus se dozeaz proteinele, glucoza, amilazele, LDH, colesterolul.
3. Examenul citologic permite orientarea diagnosticului pleureziilor n
funcie de predominena unui anumit tip de celule:
- limfocite n TBC
- neutrofile n infecii bacteriene
- eozinofile n parazitoze si alergii
- hematii n pleurezia neoplazic
- celule tumorale n cancere pleurale.
4. Examenul bacteriologic permite identificarea agentului patogen si testarea
sensibilitii acestuia la antibiotice. Se realizeaz prin nsmnarea
lichidului pe medii de cultur.
VI. SPIROMETRIA reprezint inregistrarea volumelor si a capacitilor
pulmonare.
VC normal este 0,5 litri. Scade n tahipnee si creste n insuficiena
respiratorie.

VIR normal este 1,5-2 litri. Scade n emfizemul pulmonar si tumori

pulmonare.
VER normal este 1-1,5 litri. Scade n emfizemul pulmonar.
VR normal este 1-1,5 litri. Creste n emfizemul pulmonar, criza de astm,
obstrucii bronsice.
CV normal este 3,5-4,5 litri. Scade n pneumonii, TBC, tumori pulmonare,
pleurezii abundente.
CPT normal este 4,5-6,5 litri.
Volumul expirator maxim pe secund (VEMS) este cantitatea maxim de aer
expirat n prima secund a unui expir forat ce urmeaz unui inspir forat.
Valoarea normal este 2,5-4 litri, reprezentnd 75-80 %CV. Scderea sa sub
70 % CV apare n tulburrile obstructive(astm bronsic, BPOC) si mixte
(TBC).
Indicele Tiffneau (indicele de permeabilitate bronsic- IPB) reprezint
raportul VEMS/CVx100. Valoarea normal este 70-80%. Scderea sa apare
n tulburri obstructive.
VII. TESTE FARMACOLOGICE RESPIRATORII
1. Teste de provocare bronsic sunt utilizate n diagnosticul hiperreactivitii
bronsice din astmul bronsic.Se administreaz substane pe cale inhalatorie,
msurndu-se VEMS nainte si dup administrare. Este pozitiv cnd VEMS
scade cu mai mult de 20%. Poate identifica si substanta ce produce
bronhoconstricie.
2. Teste de bronhodilataie se utilizeaz tot n diagnosticul astmului. Se
administreaz substante ce produc bronhodilataie, testul fiind pozitiv la
cresteri peste 20% ale VEMS

BRONSITA

Bronsita este o inflamatie a pasajelor bronsice, caile respiratorii care

conecteaza traheea la plamani.
Interiorul fiecarui pasaj bronsic este captusit cu o mucoasa umeda, ale carei
celule sunt ciliate. Cilii se misca de jos in sus, antrenand astfel impuritatile
spre exterior.
Desi mucusul si firele de par din fosele nazale opresc trecerea prafului si a
altor impuritati care se pot afla in aerul inspirat, se poate ca agenti patogeni
sau noxe sa treaca, mergand spre plamani. Tusea este reactia naturala a
corpului la aceasta invazie.
Agentii patogeni sau noxele provoaca inflamarea cailor bronsice iar ca
raspuns la inflamatie, mucusul este produs in exces. Inflamatia si producerea
de substanta mocoasa in exces pot distruge cilii responsabili cu curatarea
cailor respiratorii. Cilii deteriorati isi pierd capacitatea de a functiona,
mucusul obstructioneaza caile respiratorii, ceea ce face dificila respirat, deci
aportul de oxigen scade. Mucusul se poate infecta cu bacterii, ceea ce poate
duce la alte tipuri de boli pulmonare, cum ar fi pneumonia.
Exista doua tipuri de bronsita :
-bronsita acuta, care dureaza mai putin de sase saptamani
-bronsita cronica, care este recurenta si apare frecvent de-a lungul a doi sau
mai multi ani

Bronsita acuta, initial, se reprezinta ca o strangere in zona pieptului, urmata

de o tuse. Cu cat substanta mucoasa se acumuleaza in plamani, bolnavul va
incepe sa elimine flegma galbena sau verde. Bronsita acuta poate fi, de
asemenea, caracterizata prin :
-o usoara febra
-dificultati de respiratie
-durere in plamani
-respiratie suieratoare
Bronsita cronica are aceleasi simptome ca bronsita acuta. In bronsita
cronica, tusea va produce constant flegma galbena, verde sau alba. Bronsita
cronica este o forma de boala pulmonara obstructiva.

Bronsita - cauze
Din punct de vedere al cauzei bronsita poate fi :
-bronsita infectioasa : bronsita infectioasa este cauzata de agenti patogeni virusuri, bacterii
-bronsita iritativa : bronsita iritativa este urmarea expunerii la vapori toxici
sau praf
Bronsita acuta apare cel mai frecvent in legatura cu infectiile pulmonare. 90

% din infectiile pulmonare sunt virale (produse de virusi) iar 10 % sunt

bacteriene (produse de bacterii).
Fumatul poate contribui, de asemenea, la bronsita. Fumatul paralizeaza cilii
din plamani, care sunt responsabili de curatarea cailor respiratorii. Fara
curatarea corespunzatoare, substanta mucoasa se poate forma si acumula in
plamani, ceea ce poate contribui in cele din urma la bronsita.
Fumatul este principala cauza de aparitia simptomelor de bronsita cronica.
Fumatul sau expunerea la fumul de tigara (fumatul pasiv) timp indelungat
irita tuburile bronsice si afecteaza cilii. Aceasta situatie apare dupa mai multi
ani - bronsita cronica este de obicei diagnosticata la fumatori, dupa varsta de
patruzeci de ani. Bronsita cronica de la fumat nu este contagioasa si
simptomele pot fi mai putin severe decat in cazurile acute.
Astmul poate fi o alta cauza a existentei simptomelor aparente de bronsita
cronica la copii si adolescenti. Astmul cronic sever poate provoca obstructia
permanenta a cailor respiratorii, rezultatul fiind bronsita astmatica. Bronsita
astmatica are multe simptome ca si bronsita cronica.
Bronsita cronica poate fi, de asemenea, cauzata de aparitia repetata a
bronsitei acute. Plamanii, slabiti cu fiecare caz de bronsita acuta, devin mai
sensibili ajungandu-se la bronsita cronica.
Bronsita - diagnostic si tratament
Medicul specialist pneumolog va va examina pentru a stabili cauza tusei. El
va asculta inima si plamanii pentru a determina daca aveti respiratie
suieratoare sau daca inima ta bate prea tare, ambele simptome putand indica
faptul ca organismul nu primeste suficient oxigen. Bronsita poate provoca,
de asemenea, o crestere a tensiunii arteriale.
Stabilirea unui diagnostic medical de bronsita cronica este un proces de
eliminare. Alte posibile boli pulmonare trebuie sa fie excluse pentru a ajunge

la diagnosticul de bronsita. In majoritatea cazurilor de bronsita cronica,

simptome de emfizem sunt, de asemenea, descoperite in timpul
diagnosticului medical. Cand ambele boli co-exista, conditia este mentionata
ca BPOC (bronhopneumopatia cronica obstructiva).
Bronsita cronica persistenta este o problema grava. Aceasta boala poate
afecta permanent caile bronsice si poate duce la boli pulmonare obstructive
cronice, o stare medicala grava in care plamanii sunt deteriorati iremediabil,
determinand scaderea capacitatii respiratorii, progresiv si iremediabil.
Testul de spirometrie
Testul de spirometrie masoara functia pulmonara. In timpul unui test de
spirometrie respiratia este monitorizata in timp ce respira intr-un tub atasat la
un spirometru. Spirometrul masoara volumul pulmonar si cat de usor trece
aerul prin plamani. In cazul in care rezultatele testului de spirometrie si
examenul fizic o cer, pot fi recomandate teste suplimentare, de exemplu o
radiografie pentru a stabili cat de afectati sunt plamanii de boala.

Bronsita - tratament
Bronsita acuta apare frecvent atat la copii cat si la adulti. De multe ori acesta
va dispare intr-o perioada relativa de sase saptamani de la debut si nu
necesita neaparat asistenta medicilor sau medicatie. Tratamentul recomandat
include cat mai mult repaus la pat, consumul de cat mai mult lichid si
folosirea unui sirop de tuse (lucru care nu necesita o prescriptie medicala).
Tratamentul pentru bronsita cronica include adesea antibiotice pe baza de
recomandare medicala. In timp ce aceste antibiotice nu pot vindeca bronsita,
ele pot contribui la evitarea aparitiei unei infectii secundare. De asemenea,
poate fi recomandat un vaccin antigripal pentru a va proteja impotriva altor
afectiuni pulmonare. Medicatia fara recomandarea medicului nu este

recomandata.
Pentru ameliorarea simptomelor, va fi nevoie sa beti multe lichide pentru a
subtia mucusul din plamani. Puteti primi, de asemenea, o reteta pentru un
bronhodilatator. Acesta este un medicament pentru inhalare care va reduce
inflamatia si va ajuta sa respirati mai usor.
In cazul in care caile respiratorii au fost expuse la bacterii sau virusi, poate
apare bronsita infectioasa. Bronsita infectioasa de natura virala NU se
trateaza cu antibiotice. NUMAI in cazul in care bronsita infectioasa este
cauzata de bacterii se prescriu antibiotice pentru a elimina infectia.
Pentru a usura simptomele, medicul poate recomanda :
-odihna, cel putin opt ore pe zi
-in cazul in care caile respiratorii sunt foarte inflamate, utilizarea unui
medicament bronhodilatator care ajuta la reducerea inflamatiei si reducerea
tusei
daca fumati, renuntarea la fumat
daca nu puteti dormi din cauza tusei, un medicament care contine codeine
-pentru a va ajuta sa va odihniti daca tusea este seaca, un antitusiv;
-daca tusea este productiva, un expectorant, pentru a elimina mucusul
-folosirea unui umidificator pentru a evita uscarea tractului respirator

Bronsita - prevenire
Daca lucrati intr-o zona in care sunteti expus la praf sau alte tipuri de
substante iritante, purtati o masca de praf
Daca se poate, sa evitati contactul cu oameni care au raceli sau alte boli
respiratorii
Daca locuiti intr-o zona care are un nivel ridicat de poluare a aerului, este
mai bine sa stati in interior in perioada in care poluarea atinge cota maxima;

poluarea aerului provoaca bronsita

Uneori, oamenii dezvolta bronsita datorita unul reflux acid gastro esogafian
(acizii din stomac ajung inapoi in esofag); daca vi se confrunta cu crize
frecvente de reflux acid, faceti o programare la un medic specialist
gastroenterolog pentru a rezolva problema
Oamenii care au alergii pot fi, de asemenea, predispusi la bronsita;
persoanele care au alergii trebuie sa evite intrarea in contact cu substante
care va provoca o reactie alergica
Spalati-va mainile cu apa calda si sapun pe tot parcursul zilei pentru a
distruge agentii patogeni
Renuntati la fumat
Fumatorii si cei expusi la poluarea industriala trebuie sa ia masuri
suplimentare de precautie pentru a evita aparitia bolii.

CAZUL I
1. Informaii generale Nume: V Prenume: L
Domiciliu: Mangalia
Vrsta: 35 ani
Sex: Masculin
Naionalitate: Romna
Religie: cretin-ortodox
Ocupaie: salariat

Grup sanguin: AII Rh(+)

Condiii de via: satisfctoare
Stare civil: necstorit
Motivul internrii: tuse iritant, cefalee, dispnee, febr
Data internrii: 20.03.2010
Data externrii: 25.03.2010
Numr de zile de spitalizare: 5 zile
2. Informaii medicale
Antecedente heredocolaterale
: tata - BPOC
Antecedente patologice:
apendicectomie la 14 ani
Alergii: la Penicilin
Medicaie de fond administrat: nu are
Comportamente (fumat, alcool): neag
Diagnostic de internare : bronit acut
Situaie clinic la internare: T.A= 140/70 mmHgAV= 80 pulsaii/minR= 25
respiraii/minT= 38 o
3. Informaii fizice :,Greutatea: 57 kg
Examen obiectiv
Stare general: bun
Stare nutriie : nesatisfctoare
Stare contien : pstrat
CONCLUZII ALE EXAMENULUI FIZIC:FACIES: palid, cianoz
perinazal
TEGUMENTE I MUCOASE: uor palide i umede

SISTEM MUSCULO-ADIPOS: normoton, constituie astenic, sistem

adiposslab reprezentat
SISTEM GANGLIONAR: nepalpabil
SISTEM OSTEO-ARTICULAR: integru, mobil
APARAT RESPIRATOR - torace normal conformat, care particip simetric
la micrile respiratorii cu o frecven respiratorie de 25 respiraii/min, la
auscultaie sunt prezente ralurisibilante difuze, tahipnee.
APARAT C. VASCULAR:
cord n limite normale;
zgomote cardiace ritmice, accelerate;
A.V. = 80pulsaii/min
oc apexian n spaiul V intercostal stng;
T.A. = 140/70 mm Hg.;APARAT DIGESTIV:
apetit redus;
tranzit intestinal prezent ;
ficat i splin n limite normale.
APARAT URO-GENITAL:
miciuni prezente
loje renale nedureroase la palpare i percuie
SISTEMUL NERVOS:
orientare temporo-spaial bun
reflexe osteo-tendinoase prezente bilateral
ISTORICUL BOLII:
Pacient n vrst de 35 ani se prezint la spital cu dispnee, tuse
iritativ,febr, cefalee, afirmnd c tusea dureaz de aproximativ 36 de ore,
timp ncare a aprut cefaleea i febra. Pacientul afirm c a urmat un
tratament acas mpotriva febrei (Paracetamol) i a tusei (Paxeladine

capsule). Pacientul maiafirm c, cu toate acestea febra nu a sczut, ci a

oscilat ntre 37.8C i 38C.

Nevoia de a
Alterarea
respira i de
respiraiei
a avea o bun
circulaie
datorit
dispneei i tusei
iritative

pacientul s
prezinte o bun
respiraie i ci
respiratorii
permeabile

- asigur repaus la pat

pacientul prezint

- aez pacientul n poziie

tuse iritativ, dispneea

semieznd pentru a-i favoriza

nc persist, iar

respiraia

cefaleea s-a mai

- aerisesc salonul

diminuat

- umidific aerul din salonaeznd

un recipient cu ap pe calorifer i
asigur o temperatur optim de 2022C
-msor functiile vitale: TA, P,R, T
o
-T.A=140/70mmHg- AV=80
puls/min
-R=25resp/min
- T= 38C
-supravegez pacientul pentru a
observa caracteristicile tusei, le

notez pentru a anuna mediculcu

privire la orar, frecven
- recoltez produse biologice pentru
examene de laborator, la
recomandarea medicului: snge
pentru Ht, Hb, VSH, TGP,TGO,
uree, creatinin, acid uric
- am notat valorile n foaia de
temperatur:
T.A=140/70mmHg
AV=80 puls/min
R=25resp/min
T= 38
- am administrat la indicaia
medicului:- Klacid 1fiol la 12h
i.m
- Eurespal 80mg 3tb/zi
- Acetilcistein 200mg 1tbde 3

ori/zi
Nevoia de ai menine
temperatura
corpului
nlimite
normale

Febr moderat

pacientul s
prezinte
temperatura
corpului n limite
normale

- Nurofen 200mg 1tb de 3ori/zi

- pregtesc pacientul pentru
examenul radiologic
- fac testare pacientului la
antibiotic, deoarece acesta este
alergic la Penicilin
- administrez medicaia prescris
de medic:
- antibiotice: Klacid
- antitusive i antiinflamatoare:
Eurespal
- antitermice: Nurofen
- mucolitice: ACC
- urmresc curba termic cu
nregistrri de mai multe ori pe zi
i notez valorile n foaia de
temperatur
- aplic pacientului comprese reci
pe frunte
- educ pacientul s schimbe
lenjeria, de pat i de corp, oride
cte ori este nevoie
- menin tegumentele pacientului
curate i uscate
- monitorizez funciile vitale ile

testarea la antibiotic a
ieit negativ
- curba termic se
meninen
subfebrilatate
T=37.8C

Nevoia de a
dormi i a se
odihni

Somn
neodihinior
datorit tusei i
dispneei

pacientul s

notez n foaia de temperatur

- asigur un aport suficient de

beneficieze de un

lichide pe 24 de ore, hidratnd

somn odihnitor

pacientul cu lichide per os,

ncantitti mici, la intervale
regulate de timp
- supravegez permanent pacientul
-calculez bilanul ingesta-excreta i
l notez n foaia de temperatur
- asigur un mediu ambiant
corespunztor, care s favorizeze
odihna pacientului:
semiobscuritate i linite perfect
- asigur un climat confortabil
- aerisesc salonul, asigur
temperatura i umiditatea acestuia
- schimb lenjeria de pat i decorp
pentru a reduce disconfortul

- somnul pacientului
este agitat datorit
factorilor perturbatori:
tuse, cefalee,dispnee
- factorii perturbatori
nu au putut fi
eliminai ci doar
calmai

- urmresc somnul pacientului

- urmresc funciile vitale fra
deranja pacientul
- i administrez ceaiuri cldue(ceai
de tei)
- pacientul coopereaz cu cadrele
pacientul s

medicale
- educ pacientul s respecte un

dobndeasc

regim alimentar hipercaloric pentru unele cunotine

cunotine despre

combaterea deficitului ponderal

despre afeciunea

afeciunea

afeciunea

- ncurajez pacientul s respecte

pulmonar de care

pulmonar

pulmonar

is aplice n continuare dup

sufer

externare tratamentul indicat de

- pacientul

medic

contientizeaz

- educ pacientul:

factorii care-i pot

- s respecte regimul alimentar

duna sntii

Nevoia de a
Lipsa
nva cum
cunotinelor
s-i pstreze
sntatea
despre

- s vin la controalele stabilitede

medic

- pacientul i-a nsuit

- s evite frigul, poluarea

- s evite aglomeraiile
- s respecte msurile de
igiencorporal i a spaiului de
locuit
- s evite consumul de lichide ide
alimente reci n limite normale

EPICRIZA
Pacientul V.L n vrst de 35 de ani, cu domiciliul n Mangalia, s-a prezentat
la spitalul Municipal Mangalia, unde n urma anamnezei i a examenelor
clinice s-a decis internarea sa n secia Interne , cu diagnosticul clinic de
bronit acut, prezentnd urmtoarele manifestri de dependen:- febr;dispnee;- tuse iritativ;- cefalee.Dup investigaiile efectuate i s-a
administrat tratament medicamentos constnd n:- antibiotice: Klacidantitusive i antiinflamatoare: Eurespal- antitermice: Nurofen- mucolitice:
ACC
Starea pacientului s-a mbuntit, temperatura corpului a revenit n limite
normale, anxietatea s-a diminuat, cefaleea, tusea i expectoraia s-a remis.

CAZUL II
Nume: S.M:
Varsta: 56 ani
Sex: masculin
Religie: ortodoxa
Nationalitate: roman
Limba vorbita: limba romana
Domiciliu: 23 August
Nivel de instruire: angajat
Datele spitalizarii:Data internarii: 15.10.2006Data externarii: 25.10.2006
Conditii de viata: Pacientul locuieste,23 August , intr-o casa cu 3 camere,
impreuna cu sotia si cei 6 copii, fara incalzire centralizata.Conditii socioeconomice precare, deoarece din venitul lui trebuie sa intretina familia si
gospodaria.Diagnostic medical: Bronista acuta
Durata spitalizarii: 10 zile
Motivul internarii:tuse productiv
- durere in peretele toracal la tuse si inpiratie
- febra
- frisoane
- dispnee
- tahipnee
- axietate
- fatigabilitate

- stare generala alterata.

Istoricul bolii: Pacientul, s-a prezentat la serviciul de urgen, cu tuse
productiva cu sonoritate de raluri bronsice romflante, care a debutat in urma
cu o luna, puseuri febrile frecvente, neregulate insotite de frisoane, durere in
peretele toracic accentuata la tuse si inspiratie, fatigabilitate, anxietate si
stare generala alterata, fapt pentru care se interneaza in sectie.
Investigatii:Anamneza, examen fizic, examen radiologicTratament:Virolex,
pulbere pentru solutie injectbila 250 mg/ fl ,2x1/ zi, 1-0-1ACC 600
1/zi(seara)
S-a constatat ca pacientul este dependent de urmatoarele nevoi:
1. nevoia de a respire si a avea o buna circulatie
2. nevoia de a dormi si a se odihni
3. nevoia de a fi curat, ingirijit, de a proteje tegumentele
4. nevoia de a elimina
5. nevoia de a bea si a manca
6. nevoia de a comunica
7. nevoia de a evita pericolele
8. nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea

Nevoia afectata

Diagnosticul de
nursing

Obiective

Interventii autonome si delegate

Evaluare

Nevoia de a

- Dificultate in
eliberarea cailor
respiratorii
- Dificultate in
a respira
-lipsa
cunoasterii
mijloacelor
eficace de
degajare a
expectoratiei
-durere
-anxietate
-intoleranta la
efort fizic
-prezenta
secretiilor
-dispnee

-sa expectoreze
secretiile
-sa tuseasca in
modeficace
-sa-si elibereze
caile respiratorii
cu minimum de
dificultate
-sa aiba un ritm
respirator regulat
-indepartarea
secretiilor nazale

In urma ingrijirilor

Dificultate in a
se odihni

Sa aiba un somn
eficient

-umezesc aerul din incapere

-asigur un raport sufficientde
lichide pe 24 ore
-educ pacientul sa foloseasca
batista individual, de unica
folosinta
-educ pacientul pentru aevita
imprastierea secretiilor nazale
-invat pacientul sa evite
schimbarile bruste de temperatur
si de asemenea aglomeratiile
-invat pacientul sa tuseasca,sa
expectoreze sis acolecteze sputa
-invat pacientul sa faca gimnastica
respiratorie
-Invat pacientul, sa renunte la
consumul de tutun, sa aiba
alimentatie bogata in fructe,
zarzavaturi
-Administrez medicatia prescrisa
-Urmaresc efectulmedicamentelor
-invat pacientul sa aiba o buna
igiena corporala
-asigur o lenjerie de pat curata si
uscata

respira si a
avea o buna
circulatie

Nevoia de a
dormi si a se
odihni

efectuate, pacienta
respira cu usurinta, a
invatat sa-si
expectoreze
secretiile,tuseste in
mod eficace, isi
elibereaza caile
respiratorii in mod
eficace siare un ritm
respirator regulat.

In urma ingrijitilor
acordate pacienta isi
face si este, a inceput

-asigur o temperatura adecvata in

sa efectueze activitati
salon
de destindere dupa
-invat pacientul activitati zilnice de
relaxare
bunul plac,exprima si
-aerisesc salonul
demonstreaza o stare
Nevoia de a fi Atingerea
curat,ingrijit, integritatii
de a-si proteja tegumentelor
tegumentele

Nevoia de a
elimina

Imposibilitatea
eliberarii cailor
respiratorii de
secretii

sa prezinte
tegumente intacte
-sa prezinte
mucoase curate,
ingrijite

Eliminarea sputei
din caile
respiratorii
-pacientul sa nu
devina surasa de
infectii
nosocomiale

-ajut pacientul, in functie de starea

generala, sa isi faca baie sau dus,
sau ii efectuez toaleta pe regiuni
-pregatesc materialele pentru baie
-pregatesc cada
-asigur temperatura camarei si a
apei
-iau masuri de prevenire a
infectiilor nosocomiale
-educ pacientul cum sa
expectoreze, sa tuseasca cu gura
inchisa, il invat sa nu inghita sputa
sa colecteze sputa in
scuipatoare(dezinfectata cu solutie
de lizol, fenol 3%)
-sa nu stropeasca in jur
-sa nu arunce corpuri straine in
scuipatoare
-curat mucoasa bucala si dintii cu

de bine.
In urma ingrijirilor
efectuate paceinta
prezinta tegumente si
mucoase
curate,ingrijite.
In urma ingrijirilor
efectuate ,pacientul
elimina fara problema
sputa din caile
respiratorii, si tuseste
eficient.

Nevoia de a

Alimentatie
insuficienta
bea si a manca
cantitativ si
calitativ

Nevoia de a
mentine
temperatura
corpului in
limite normale

Hipertermie

Sa aiba o
alimentatie
corespunzatoare
varstei

Sa prezinte o
temperatura in
limite normale

tampoane
-golesc si curat scuipatoarele, dupa
ce au fost dezinfectate
-manuiesc scuipatoarele cu
prudenta, ma spal, si ma
dezinfectez
-alimentez pacientul parenteral,
instituind perfuzii cu glucoza de
10%;hidrolizate cu proteine si
amestecuri de aminoacizi,vitamine
si electrolii, dupa indicatia
medicului.
-calculez numarul de calorii adaug
13% pentru fiecare grad de
temperature peste 37%
-explorez gusturile si obiceiurile
alimentare ale pacientului
-constientizez pacientul asupra
importantei regimului alimentar
-aerisesc incaperea
-asigur imbracaminte lejera
-aplic comprese reci,impachetari
reci, punga cu gheata, frictiuni
-incalzesc pacientul in caz de
frisoane
-administrez medicatia

In urma ingrijirilor
efectuate, pacientul
este echilibrat
hidroelectrolitic,si a
inteles necesitatea
consumului ridicat de
lichide.

In urma ingrilor
efectuate,temperatura
corpului pacientei este
in limite normale.

Nevoia de a
comunica

comunicare
ineficace la
nivel afectiv
-anxietate-stress

sa comunice cu
alte persoane in
mod eficace
-sa-si exprime
emotiile
-sa-si exprime
nevoile

recomandata de medic
-calculez bilantul ingesta-excreta
pe 24 ore
-servesc pacientul cucantitati mari
de lichide
-schimb des lenjeria de pat si de
corp
-mentin igiena tegumentelor
-pregatesc psihic pacientul,inainte
tehnicilor de recoltare si examinare
-pun in valoare
In urma ingrijirilor
capacitatille,talentele si realizarile

acordate, pacienta

anterioare ale bolnavului

comunica eficient cu

-dau posibilitateta pacientului sa-si

alte personae, isi

exprime nevoile, sentimentele,

exprima emotiile si

ideile si dorintele sale

nevoile cu minim

-dau posibiliatatea pacientului sa ia efort.

singur decizii
-invat bolnava: tehnici de afirmare
de sine, de comunicare, de relaxare
-ajut bolnavul sa identifice

posibilitatiile sale de a asculta, de a

schimba idei cu altii, de a crea
legaturi semnificative
-antrenez pacineta in diferite
activitati care sa-i dea sentimentul
de utilitate
Ajut bolnava sa identifice factorii

Nevoia de a
evita
pericolele

Dificultate/inca sa urmeze
pacitate de a-si tratmentul prescris
care-i altereaza capacitatea de a-si
pastra sanatatea -sa-si ia medicatia
regulta
conserva sanatatea;

In urma ingrijitilor
acordate pacienta a
inteles cum sa-si

- Fac un plan zilnic de mentinere a

pastreze

sanatatii, cu bolnava:

sanatatea,accepta sa

alimentatia,ingrjiri de baza,

se conformeze

exercitii,eliminare etc.

tratamentului,anxietat

- Explic toate tratamentele viitoare

ea a fost diminuata la

si masurile de luat;

nivel minim, iar in

- Furnizez informatii simple in

urma respecatrii

raport cu nivelul de intelegere al

tratamentului

persoanei;

medicamentos durerea

- Limitez atentia acordata

este absenta.

gandurilor triste
- Furnizez explicatii scurte,
precise, asupra ingrijirilor
programate

Nevoia de a

dificultate de a

invata cum sa- invata

Sa inteleaga
boala,cauzele si
tratamentul

- explorez nevoile de cunoastere

In urma ingrijirilor

ale pacientului;

acordate pacienta a

si pastreze

- lipsa de

- elaborez obiective de studiu cu

inteles informatiile

sanatatea

cunostinte

pacienta;

referitoare la boala,

-anxietate

- informez cu privire la mijloacele

,tratament,ingrijiri

-lipsa de

si resursele pe care le poate

necesare,evitarea

motivatie

asigura: brosuri, carti, pliante,

factorilor derisc,

reviste etc.

masuri de

inaccesibiliateal

- sustin motivarea pacientei fata de

imbolnavire.

a informatie

cunostintele care urmeaza sa le

dobandeasca

. CAZUL III
- Nume: R
- Prenume: F
- Sexul: Feminin
- Varsta: 67 ani
- Starea civila: casatorita, 2 copii
- Greutate : 70 kg
- Inaltime : 1,69 m
- Grup sangvin:AII , Rh(+)
- Ocupatia: pensionara
- Religia: ortodoxa.
- Domiciliul: Limanu
- Data internarii: 5.02..2010.
2. Anamneza
2.1. Antecedente heredo-colaterale: neimportante, parintii decedati.
2.2. Antecedente personale:
a) fiziologice
- Menarha: la 13 ani, ciclu cu flux normal, 2 sarcini, 1 avort.
- Traumatisme: nu a avut.
- Alergii medicamentoase: nu prezinta alergii medicamentoase
- Utilizarea de tratamente empirice: nu a urmat tratamente empirice
b) patologice
- bolile copilariei: bolile infecto contagioase ale copilariei.
- spitalizari: a fost internata de mai multe ori pe diferite sectii.
- interventii chirurgicale: la varsta de 18 ani a fost operata de apendicita
acuta.
.Conditii de viata si de munca

- locuieste cu sotul si cu familia baiatului, la casa, in conditii bune;

- conditiile de mediu in care traieste sunt normale.
- se mai ocupa de treburi in gopodarie.
Comportare fata de mediu
- nu fumeaza
- nu consuma alcool
- consuma in medie 2 cafele pe zi
- alimentatie normala, fara excese, ii plac prajelile, carnea, prajiturile,
portocalele si bananele
- somn: cu dese intreruperi (perioade de veghe), cand are crize de astm nu
poate dormi.
- Nu efectueaza exercitii fizice.
Profilil psiho-social si cultural:
- Limba vorbita: romana
- Etnia: romana
- Echilibrata psihic
- Relatii normale cu familia si anturajul
Motivele internarii
-dispnee de tip expirator;
- tuse cu expectoratie mucopurulenta;
-cefalee, ameteli, palpitatii.
Istoricul bolii
Bolanava relateaza ca e cunoscuta cu astm bronsic de mai multi ani. Se
intreneaza cu criza de dispnee de tip expirator, tuse cu expectoratie
mucopurulenta, cefalee cu ameteli care se agraveaza si se intensifica cu
palpitatii pentru care se interneaza in sectia interne pentru tratament de
specialitate.

Diagnostic medical la internare:

- Astm bronsic in criza.
Evaluarea celor 14 nevoi fundamentale la internare
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie:
Pacienta prezinta aparitia unei obstructiei bronsice manifestata prin accese
de dispnee paroxistica si tuse cu expectoratie mucopurulenta.
Ii este afectata si circulatorii datorita palpitatiilor si nelinistii manifestate
prin HTA.
Tegumentele sunt calde, prezinta o coloratie violacee. Pacienta prezinta
oboseala la mers.
2. Nevoia de a se alimenta si a se hidrata:
Bolnava serveste mesele , de obicei cu un orar regulat. Prezinta mucoase de
culoare roza, fara ulceratii, gingiile sunt aderente la dinti. Masticatia este
usoara, digestia lenta si nestingherita.
Ii plac prajelile, prajiturile, fursecurile si portocalele, consuma zilnic aproape
1500-1800 ml lichide, prin consum de cafea, supe, apa minerala, etc.
Nu prezinta alergii alimentare.Stare de nutritie normala.
Pacienta are o greutate de 70 kg, la o inaltime de 1,69 m.
3. Nevoia de a elimina:
Pacienta prezinta mictiuni spontane, nedureroase, cu o frecventa de 2-3/zi,
avand culoarea galbena cu aspect clar-transparent si o diureza de 1200-1300
ml pe 24 de ore.
Tranzitul intestinal este normal, 1 scaun la 1-2 zile. Nu prezinta constipatie,
nu prezinta greturi,varsaturi, nu foloseste laxative. Ciclu cu flux normal, fara
dureri, 4-5 zile. Transpiratie usoara in ultima perioada.
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

Mers echilibrat, nu prezinta tremuraturi, dar crizele nu ii permit sa adopte o

pozitie normala si relaxanta.
5. Nevoia de a dormi si a se odihni
Alternanta somn-veghe, datorita imposibilitatii de a respira normal, avand o
neliniste manifestata prin insomnie.
Pentru a se putea odihni si pentru atenuarea crizelor urmeaza medicatia
prescrisa si adopta pozitii semisezande in pat.
6. Nevoia de a se imbraca si a se dezbraca
Pacienta afirma ca ii place sa poarte vestimentatie normala, nu se machiaza.
Se imbraca adecvat mediului ambiant si al mediului social. In spital are
vestimentatie proprie.
Nu necesita ajutor, se imbraca si se dezbraca singura, cu o mai mare greutate
de la aparitia crizelor tot mai frecvente de astm.
7. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele.
Tegumente curate, normale, fara leziuni.
Este o persoana curata, ingrijita, face dus zilnic, este foarte preocupata de
aspectul ei fizic. Unghiile sunt curate. Prezinta interes pentru aspectul
tegumentelor si mucoaselor.
8. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale
Pacienta prezinta tegumente caldute cu usoare transpiratii. Afirma ca cel mai
mult ii place anotimpul de primavara
Nu suporta temperaturi scazute in mediul ambiant.
Temperatura ei normala se incadreaza intre valorile 36,5 - 36,9
9. Nevoia de a evita pericolele
Traieste in conditii de viata normale.
Stie sa evite pe cat posibil situatiile conflictuale ce pot surveni.
Se adapteaza usor unor situatii noi.

10. Nevoia de a comunica

Doamna R.F. este o persoana usor sociabila, vorbeste cu placere despre ea,
despre familia ei, despre satul ei natal si despre actualii vecini.
Comunica usor cu personalul medical si colegii de salon.
Este interesata de evolutia favorabila a bolii de care sufera.
11. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori, de a
practica religia
Nu se lasa asa de usor convinsa in luarea unor decizii.
Este de religie ortodoxa, este o persoana cu frica lui Dumnezeu. Se roaga
zilnic pentru sanatatea ei si a familiei sale. Doreste mult ca boala sa stagneze
si sa aiba crize tot mai rare sau deloc.
12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii
Din cele relatate de pacvienta reiese ca este multumita de ceea ce a realizat
pana la momentul actual in viata ei, pe plan personal, fiind mai mult
interesata de realizarea copiilor si nepotilor dumneai in momentul actual.
13. Nevoia de a se recrea
Ii plac emisiunile informative de la TV, dintre telenovele are putine
preferinte. Stie sa gateasca bine. Urmareste cu nerabdare emisiunea Nora
pentru mama.
14. Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatatea
Pacienta se intereseaza permanent de boala ei, se adreseaza cu incredere,
pentru informatii personalului medical care se ocupa de ingrijirea sa.
Respecta tratamentul prescris si este consecventa in respectarea indicatiilor
si sfaturilor primate de la echipa meduicala care o ingrijeste.
II . ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
Nevoi prioritare alterate
- alterarea functiei respiratorii

- alterarea functiei circulatorii

- imposibilitatea de a se odihni
- incapacitatea de a-si acorda ingrijiri igienice corporale.

Diagnostic de ingrijire (nursing), obiective, interventii si evaluare

2.Diagnostic de ingrijire

3.Obiective

4. Interventii

5.Evaluare

(nursing)
1.Alterarea functiei respiratorii

Pacienta sa

Invat pacienta sa tuseasca

Pacienta raspunde

datorita aparitiei obstructiei

prezinte o

sa expectoreze si sa

bine la tratamentul

bronsice manifestata

respiratie

colecteze sputa in recipeent,

astmatic si se linisteste;

prin accese de dispnee

buna si cai

administrez O2 la nevoie. Asigur Starea de anexitate

paroxistica si tuse

respiratorii

aerisirea salonului, asigur pozitia a bolnavului se

cu expectoratie

permeabile.

semisezand (ortopnee) care

amelioreaza; Pacienta

favorizeaza o respiratie mai

colaboreaza si

buna.

raspunde la intrebari.

mucopurulenta.

Fac educatie sanitara pt

prevenirea infectiei bronsice.
Administrez tratamentul
prescris de medic cu
expectorante, bronhodilatatoare
si descongestionante ale

mucoasei traheobronsice.
Linistesc pacientul psihic in
vederea imbunatatiri starii
generale.
Invat pacienta sa evite consumul

Pacienta prezinta o

circulatorii datorita palpitatiilor sa prezinte

excesiv de grasimi

TA in limite normale,

si nelinistii manifesta prin HTA o circulatie

si sa consume alimente bogate in Raspunde pozitiv la

2.Alterarea functiei

Pacienta

adecvata.

vitamine,zarzavaturi si fructe.

tratamentul medica-

Administrez medicatia prescrisa

-mentos si evita

de medic:

efortul fizic.

cardiotonice,vasodilatatoare
antiaritmice,diuretice,hipotensoa
re.
Urmaresc efectul
medicamentelor Administrez si
aplic aplic tehnici de favorizare a
circulatiei,
efectuez exercitii pasive si

active, masaj al extremitatilor.

Sfatuiesc pacienta sa continue
tratamentul medicamentos atata
timp cat e necesar.
Calmez tusea si dispneea prin
adm. de medicamente prescrise
de medic. Invat pacienta tehnici
Pacienta sa

de relaxare, exercitii respiratorii

3.Imposibilitatea de a

beneficieze

inainte de culcare. Sfatuiec

se odihni datorita

de un somn

pacienta sa consume o bautura

nelinistii manifestata

odihnitor atat

calda inainte de culcare (ceai

prin insomnie.

calitativ, cat

sau lapte).

si cantitativ.

Psihoterapie-calmez si linistesc

Pacienta prezinta
un somn
odihnitor, tonus
muscular prezent
echilibrata psihic

Bolnava.
Asigur un mediu ambiant
4.Incapacitatea de a-si

Pacienta sa

linistitor, fara zgomote.

Combat starea de liniste a

acorda ingrijirii

prezinte o

pacientei care a provocat

Dupa efectuarea
uei bai bolnava

transpiratiile. Asigur o stare de

curatenie perfecta a corpului
pentru a preveni aparitia

igienice corporale
datorita alternarii starii

stare de bine

generale manifestata

si sa isi

prin cefalee, ameteli

pastreze

tuse, dispnee de tip

tegumentele

expirator, wheezing,

intacte.

HTA, palpitatii.

complicatiilor. Sterg pacientul

de transpiratii si schimb lenjeria
de corp de cate ori este nevoie.
Asigur un aport important de
lichide pentri reechilibrare
hidroeteclorlitica explicandu-i
pacientului necesitatea acestora
in vederea pastrarii elasticitatii
Pielii.

Evaluarea celor 14 nevoi fundamentale la externare

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie:
Pacienta nu mai prezinta probleme privind respiratia si circulatia, cunoscand
si aplicand acum mijloacele eficace de degajare si expectoratie, reusind sa
mentina un ritm respirator regulat, sa prezinte un puls periferic bine batut, sa
mearga singura fara sa se oboseasca la fel de repede ca inainte de internare.
2. Nevoia de a se alimenta si a se hidrata:
Bolnava serveste mesele , de obicei cu un orar regulat. Prezinta mucoase de
culoare roza, fara ulceratii, gingiile sunt aderente la dinti. Masticatia este
usoara, digestia lenta si nestingherita.
Ii plac prajelile, prajiturile, fursecurile si portocalele, consuma zilnic aproape
1500-1800 ml lichide, prin consum de cafea, supe, apa minerala, etc.
Nu prezinta alergii alimentare.Stare de nutritie normala.
Pacienta are o greutate de 70 kg, la o inaltime de 1,69 m.
3. Nevoia de a elimina:
Pacienta prezinta mictiuni spontane, nedureroase, cu o frecventa de 2-3/zi,
avand culoarea galbena cu aspect clar-transparent si o diureza de 1200-1300
ml pe 24 de ore.
Tranzitul intestinal este normal, 1 scaun la 1-2 zile. Nu prezinta constipatie,
nu prezinta greturi,varsaturi, nu foloseste laxative. Ciclu cu flux normal, fara
dureri, 4-5 zile. Transpiratie usoara in ultima perioada.
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
Mers echilibrat, nu prezinta tremuraturi, dar crizele nu ii permit sa adopte o
pozitie normala si relaxanta.
5. Nevoia de a dormi si a se odihni
Pacienta apliuca cu success mijloacele de destidere care o ajuta sa isi

exprime o0 stare de bine si pe timpul noptii, reuseste sa doarma cate 3-4 ore
fara intrerupere
6. Nevoia de a se imbraca si a se dezbraca
Pacienta afirma ca ii place sa poarte vestimentatie normala, nu se machiaza.
Se imbraca adecvat mediului ambiant si al mediului social. In spital are
vestimentatie proprie.
Nu necesita ajutor, se imbraca si se dezbraca singura, cu o mai mare greutate
de la aparitia crizelor tot mai frecvente de astm.
7. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele.
Tegumente curate, normale, fara leziuni.
Este o persoana curata, ingrijita, face dus zilnic, este foarte preocupata de
aspectul ei fizic. Unghiile sunt curate. Prezinta interes pentru aspectul
tegumentelor si mucoaselor.
8. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale
Pacienta prezinta tegumente caldute cu usoare transpiratii. Afirma ca cel mai
mult ii place anotimpul de primavara
Nu suporta temperaturi scazute in mediul ambiant.
Temperatura ei normala se incadreaza intre valorile 36,5 - 36,9

9. Nevoia de a evita pericolele

Traieste in conditii de viata normale. Stie sa evite pe cat posibil situatiile
conflictuale ce pot surveni. Se adapteaza usor unor situatii noi.
10. Nevoia de a comunica
Doamna R.F. este o persoana usor sociabila, vorbeste cu placere despre ea,
despre familia ei, despre satul ei natal si despre actualii vecini.
Comunica usor cu personalul medical si colegii de salon.
Este interesata de evolutia favorabila a bolii de care sufera.
11. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori, de a

practica religia
Nu se lasa asa de usor convinsa in luarea unor decizii.
Este de religie ortodoxa, este o persoana cu frica lui Dumnezeu. Se roaga
zilnic pentru sanatatea ei si a familiei sale. Doreste mult ca boala sa stagneze
si sa aiba crize tot mai rare sau deloc.
12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii
Din cele relatate de pacvienta reiese ca este multumita de ceea ce a realizat
pana la momentul actual in viata ei, pe plan personal, fiind mai mult
interesata de realizarea copiilor si nepotilor dumneai in momentul actual.
13. Nevoia de a se recrea
Ii plac emisiunile informative de la TV, dintre telenovele are putine
preferinte. Stie sa gateasca bine. Urmareste cu nerabdare emisiunea Nora
pentru mama.
14. Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatatea
Pacienta se intereseaza permanent de boala ei, se adreseaza cu incredere,
pentru informatii personalului medical care se ocupa de ingrijirea sa.
Respecta tratamentul prescris si este consecventa in respectarea indicatiilor
si sfaturilor primate de la echipa meduicala care o ingrijeste.

Masurarea si notarea respiratiei

Scop:evaluarea funciei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al al evoluiei , al
apariiei unor complicaii i al prognosticului
Elemente de apreciat
Tipul respiraiei
Amplitudinea micrilor respiratorii
Ritmul
Frecven
Materiale necesare
Ceas cu secundar
Creion de culoare verde / pix cu past verde
Interveniile asistentei
Aeaz pacientul n decubit dorsal , fr a explica tehnica ce urmeaz a fi efectuat
Plasarea minii, cu faa palmar pe suprafaa toracelui
Numrarea inspiraiilor timp de un minut
Consemnarea valorii obinute printr-un punct pe foaia de temperatur (fiecare linie
orizontal a foii reprezint o respiraie)
Unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioar pentru obinerea curbei in alte
documente medicale se poate nota cifric valoarea obinut, ct i caracteristicile
respiraiei:
Ex. Rs = 20 resp/min
Rd = 18 resp/min de amplitudine medie, corespunztoare, ritm regulat
- Aprecierea celorlalte elemente ale funciei respiratorii se face prin simpla observare a
micrilor respiratorii

Masurarea si notarea pulsului

Pulsul reprezint expansiunea ritmic a arterelor ce se comprim pe un plan dur, osos i este
sincron cu sistola ventricular.
Scop: evaluarea funciei cardiovasculare.
Se apreciaz:
Ritmul
Amplitudine
frecvena
Celeritatea
Loc de msurare: oricare arter accesibil palprii i care poate fi comprimat pe un plan
osos:
a.temporal_superficial (la copii)

a.carotid
regiunea apical (vrful inimii)
a.humeral

a.radial
a.femural
la nivelul regiunii poplitee(n spatele genunchiului)
a.tibial
a.pedioas
Materiale necesare:
pix culoare roie
ceas cu secundar
Tehnica
pregtirea psihic
se asigur repaus fizic i psihic 10-15 minute
reperarea arterei
fixarea degetelor index, medius i inelar pe traiectul arterei
se exercit o uoar presiune cu vrful degetelor asupra peretelui arterial pn la perceperea
zvcniturilor pline ale pulsului
se numr pulsaiile timp de 1 minut
Consemnarea valorii obinute se face printr-un punct pe foaia de temperatur, innd cont
c fiecare linie orizontal reprezint 4 pulsaii.i se unete valoarea prezent cu cea
anterioar cu o linie, pentru obinerea curbei. n unele documente se noteaz cifric.
Interpretare
Ritmul pauzele dintre pulsaii sunt egale, pulsul este ritmic.
modificri de ritm al pulsului:
puls aritmic = pauze inegale ntre pulsaii
puls dicrot = se percep dou pulsaii, una puternic i alta slab, urmat de pauz

Amplitudinea (volumul)este determinat de cantitatea de snge existent n vase

este mai mare cu ct vasele sunt mai aproape de inim la arterele simetrice, volumul
pulsului este egal
modificri de amplitudine a pulsului
puls filiform, cu volum redus, abia perceptibil
puls asimetric volum diferit al pulsului la artere simetrice
Frecvena
n.n. 130-140 p/m
copil mic 100-120 p/m
la 10 ani 90-100 p/m
adult 60-80 p/m
vrstnic >80-90 p/m
modificri de frecven a pulsului
tahicardie = creterea frecvenei pulsului
bradicardie = scderea frecvenei pulsului
Celeritatea reprezint viteza de ridicare i coborre a undei pulsatile.

PERFUZIA INTRAVENOASA
Definiie: reprezint introducerea pe cale parenteral pictur cu pictur a unor
substane medicamentoase pentru reechilibrarea hidroelectrolitic i volemic a
organismului.
Scop:
-hidratarea i mineralizarea organismului;
-administrarea medicamentelor la care se urmrete efectul prelungit;
-depurativ, dilund i favoriznd excreia din organism a produilor toxici;
-completarea proteinelor sau a unor componente sanguine cale parenterala.
-alimentarea pe cale parenterala
Pregatirea materialelor
- tava medicala
- trusa pentru perfuzat
-solutii prescrisa
- garou
- tavita renala;
- stativ prevazut cu bratari cu cleme pentru fixarea flacoanelor;
- 1 - 2 seringi
- o perna musama;
- o pensa hemostatica;
- comprese sterile;
- antiseptic pentru tegument
- romplast;
- foarfece;
Pregatirea echipamentului:
-se verifica data de expirare a solutiilor de administrat, volumul si tipul solutiilor
-se verifica aspectul lor( sa nu fie tulburi, precipitate etc)

-se agata solutia in stativ

-se inlatura capacul sau dopul protector si se dezinfecteaza cu un pad alcoolizat
portiunea unde va fi introdus perfuzorul
- se introduce cu seringa sterila un alt medicament in solutia perfuzabila daca acest
lucru este indicat si se va eticheta flaconul specificand medicatia introdusa
- se desface perfuzorul si se introduce in solutie avand grija sa nu atingem capatul
sau de nimic pentru a-l pastra steril
- se clampeaza perfuzorul si apoi se preseaza camera de umplere pana se umple
jumatate
- se declampeaza perfuzorul si se goleste de aer lasand lichidul sa curga in tavita
pana cand nu mai este nici o bula de aer
- daca solutia este in flacon de sticla va trebui sa se deschida filtrul de aer pentru ca
ea sa curga. Daca este in punga de plastic nu este nevoie
- se detaseaza capacul protector al celuilalt capat al perfuzorului si se ataseaza
perfuzorul la ac/branula
- se eticheteaza flaconul de solutie cu data si ora administrarii

Pregatirea psihica si fizica a bolnavului.-I se explica bolnavului necesitatea

tehnicii.
-Se aseaza bolnavul pe pat, in decubit dorsal, cat mai comod, cu antebratul in
extensie si pronatie.
Efectuarea perfuziei
-Spalarea pe maini cu apa si sapun,manusi

-Se examineaza calitatea venelor.

-Se aplica garoul de cauciuc la nivelul bratului.
-Se aseptzeaza plica cotului cu alcool.
-Se cere bolnavului sa inchida pumnul
-se efectueaza punctia venei alese.
-Se verifica pozitia acului in vena
-se indeparteaza garoul si se adapteaza amboul aparatului de perfuzie la ac.
-Se deschide prestubul, pentru a permite scurgerea lichidului in vena si se regleaza
viteza de scurgere a lichidului de perfuzat, cu ajutorul prestubului, in functie de
necesitate.
-Se fixeaza cu leucoplast amboul acului si portiunea tubului invecinat acestuia, de
piele bolnavului
-Se supravegheaza permanent starea bolnavului si functionarea aparatului.
Daca este necesar se pregateste cel de-al II-lea flacon cu substanta
medicamentoasa, incalzindu-l la temperatura corpului.
Inainte ca flaconul sa se goleasca complet, se inchide prestubul pentru a impiedica
patrunderea aerului in perfuzor si se racordeaza aparatul de perfuzie la noul flacon.
Se deschide prestubul, pentru a permite lichidului sa curga; operatia de schimbare
trebuia sa se petreaca cat mai repede, pentru a nu se coagula sangele refulat din ac
si se regleaza din nou viteza de perfuzat a lichidului de perfuzat.
Inainte de golirea flaconului se inchide prestubul, se exercita o persiune asupra
venei punctionate cu un tampon imbibat in solutie dezinfectanta si printr-o miscare
brusca, in directia axului vasului, se extrage axul din vena.
Se dezinfecteaza locul punctiei , se aplica un pansament steril si se fixeaza cu
romplast.
Calculul ritmului de administrare a solutiilor perfuzabile (rata de flux)
- Formula 1: total solutie/total ore=ml/ora
- Formula 2: ml/ora x factor picurator=picaturi/ora

- Formula 3: total solutie x factor picurator/nr.ore x 60min=picaturi/min

Unde factor picurator:
Picurator copii=micro=60pic/ml
Picurator adulti-macro-15pic/ml
Picurator sange=10picaturi/ml
Ingrijirea bolnavului dupa tehnica
-Se aseaza bolnavul confortabil in patul sau.
-Se administreaza bolnavului lichide caldute ( daca este permis).
-Se supravegheaza bolnavul.
Reorganizarea locului de munca
-se noteaza in foaia de observatie data, cantitatea de lichid perfuzat, cine a efectuat
perfuzia.
Incidente,accidente
-hiperhidratarea prin perfuzie in exces, la cardiaci, poate determina edem
pulmonar acut: tuse, expectoratie, polipnee, cresterea T.A. se reduce ritmul
perfuziei sau chiar se intrerupe complet, se injecteaza cardiotonice.
-embolie pulmonara prin patrunderea aerului in curentul circulator. Se previne
prin: eliminarea aerului din tub inainte de instalarea perfuziei, intreruperea ei
inainte de golirea completa a flaconului
-nerespectarea regulilor de asepsie poate determina infectarea si aparitia de frisoane
-coagularea sangelui pe ac sau canula-se previne prin introducerea pe lumen a
solutiei de heparina
-revarsarea

lichidului

perivenos-flebita-durere,creste

temperatura

tegumentului,eritem de-a lungul venei-se anunta medicul

-lichidul nu se scurge desi acul este in vene-se verifica pozitia acului,se
mobilizeaza putin,se verifica presiunea lichidulu
Consideratii speciale:
- terapia intravenoasa produce de cele mai multe ori anxietate bolnavului.

- pentru a-i reduce teama si a ne asigura de cooperarea sa, procedura trebuie

explicata pacientului in detaliu.
- astfel, se va explica pacientului ca va ramane la locul punctionarii un cateter de
plastic la care se va atasa un perfuzor pentru perfuzarea diferitelor solutii indicate
de medic sau o seringa pentru adminstrarea antibioticelor sau altor substante
prescrise.
-se va explica pacientului ca aceasta il scuteste de inteparea repetata pentru
adminstrarea tramentului
-i se va explica, de asemenea, ca durata si tipul tratamentulu vor fi indicate de
medic
-se aduce la cunostinta pacientului orice modificare survenita in schema de
tratament
-de-a lungul tratamentului pacientul trebuie invatat sa anunte orice modificare in
rata de administrare potrivita de asistenta( daca perfuzia se opreste sau merge mult
mai rapid), daca incepe sa-l doara .
-de asemenea, i se va preciza ca nu va trebui sa loveasca sau sa bruscheze locul
unde branula este inserata
-se va explica tehnica indepartarii branulei, cat timp se va tine compresie la locul de
insertie cat si faptul ca va fi apt sa isi foloseasca mana respectiva la fel de bine ca
inainte de montarea branulei
Insertia unui cateter de vena periferica presupune selectarea unui cateter
adecvat, a unui loc de punctionare si a unei vene potrivite, aplicarea de garou,
dezinfecatrea locului ales, punctionarea venei si introducerea cateterului.Selectarea
cateterului si a locului de insertie se va face in functie de tipul, durata si frecventa
tratamentului pe care pacientul le are prescrise, accesibilitatea patului venos al
pacientului, varsta si constitutia fizica a pacientului.
Daca este posibil, se va alege o vena la bratul sau mana nondominanta. Locurile
preferate de punctionare venoasa sunt vena cefalica si basilica a bratului si cele de

pe partea dorsala a mainii. Se pot aborda si venele de la nivelul piciorului , dar

creste riscul de tromboflebita.
Un cateter periferic permite adminstrarea de solutii lichide, sange si derivate din
sange, si mentine accesul venos permanent. Insertia unui cateter periferic este
contraindicata la bratul sau mana care prezinta leziuni, edeme, arsuri, la bratul sau
mana corespunzatoare plagii operatorii la pacientele mastectomizate.
De obicei, daca o vena este lezata ( hematom , echimoza etc) se va alege un nou loc
de punctionare intotdeauna deasupra zonei lezate, niciodata sub zona lezata.
Materiale necesare:
- paduri alcoolizate
- manusi
- garou
- cateter pentru vena periferica
- solutiile de administrat
- perfuzor
- stativ
- fixator transparent pentru cateter
- comprese

BIBLIOGRAFIE
Gheorghe Mogos, Mica enciclopedie de boli interne, Ed. Stiintifica si
encilopedica, Bucuresti, 1986
Mihai Negulescu, Medicina interna, vol. I, Ed. Aius, Craiova, 1996
Marin Voiculescu, Medicina pentru familie, Ed. Medicala, Bucuresti, 1986
Agenda medicala 2013
Miron Bogdan si colab.,Pneumologie,2008
G.Bouvenot,B.Devulder,L.Guillevin si colab,Pneumologie 1998