INGRIJIREA POSTOPERATORIE

A PACIENTEI CU FIBROM
UTERIN
 NOŢIUNI FUNDAMENTALE DESPRE FIBROMUL
UTERIN

Fibromul uterin este o tumoare benignă format din ţesut muscular

neted de tip miometrial şi din ţesut conjunctiv.
este cea mai comună tumoră benignă umană şi cea mai frecventă;
se dezvoltă din musculatura netedă a peretelui uterin ( miom ), dar prezintă
şi o componentă conjunctivă, de unde şi denumirea de fibrom;
a fost semnalat din cele mai vechi timpuri ca şi „pietre ale uterului”.
 Generalităţi
 Istoric: fibromul uterin a fost semnalat din cele mai
vechi timpuri ca “pietre ale uterului”. Hipocrate
descrie cazul unei femei de 60 de ani, care după ce
a prezentat dureri abdominale a eliminat prin vagin o
“piatră” (fibrom calcifiat)
 Incidenţă: se apreciază că 20% dintre femeile de
peste 35 de ani au fibrom uterin cunoscut. Fibomul
uterin este de trei ori mai frecvent la femeile
negrese datorită unei predispoziţii genetice.
 Numarul fibroamelor este variabil, uneori se
întâlneşte un singur nodul fibromatos în uter, dar
pot fi şi mai mulţi nodule fibromatoşi
(polifibromatoză)
 Etiologia fibromului uterin
 Există mai multe teorii:
 Teoria hormonală: apariţia fibromului datorită tulburărilor hormonale; Nitherspoon
emite teoria hiperfoliculinemiei, stabilind o legătură de cauzalitate între formarea
chistelor ovariene cu secreţie crescută de estrogen şi hiperplazia de endometru cu
care se asociază frecvent fibromul uterin.
 Fibromul uterin se dezvolta cu precădere în perioada de activitate ovariana, creşte
în timpul sarcinii, după tratamente cu Clomifen, contraceptive şi regresează după
menopauză.
 Teoria genetică: existenţa unei gene care prin diverse mutaţii ar duce la constituirea
formaţiunii tumorale.
 Teoria musculară: apariţia fibromului ca o proliferare a ţesutului muscular şi
conjunctiv vascular
 Teoria resturilor embrionare: se considera fibromul ca fiind consecinţa unor resturi
embrionare localizate perivascular, care se multiplică formând aglomerari
concentrice de fibre musculare netede la periferia cărora proliferează ţesutul
conjunctiv.
 Teoria neurofibromatozei: explică apariţia fibromului uterin în cadrul unui proces de
neurofibromatoză generalizată. Fibromul uterin se dezvoltă de obicei între 30-45 de
ani fiind foarte rar întâlnit înainte de 25 de ani. Nu apare niciodată înaite de
pubertate sau după menopauză. În timpul sarcinii fibromul creşte în dimensiuni din
cauza modificărilor hormonale.
Simptomatologie

 Fibromul uterin se manifestă foarte

variat, în funcţie de numărul, mărimea şi
localizarea tumorilor.
  
Fibromul asimptomatic: Evidenţiat de cele
mai multe ori cu ocazia unui examen
ginecologic de rutină sau descoperit în
timpul explorării chirurgicale a pelvisului.
 Hemoragiile uterine
Sângerările uterine reprezintă simptomul cel mai frecvent întâlnit la femeile
cu fibrom uterin. Sângerările uterine se prezintă foarte variat clinic.
Explicaţia lor este dată de vascularizaţia crescută a uterului, mărimea
cavităţii uterine şi de o deficienţă în contracţia musculară pentru a asigura
hemostaza. În ordinea frecvenţei se întâlnesc :
 - Menoragia: hemoragia menstruală – reprezintă cea mai obişnuită şi
caracteristică formă de sângerare la femeile cu fibromiom. Menoragiile nu se
instalează niciodată brusc, menstruaţiile devin progresiv mai abundente,
frecvent cu cheaguri, durează mai mult de o săptămână, sfârşind cu o
serozitate rozacee.
Menometroragiile: sunt sângerări care continuă o menstruaţie abundentă
până la menstruaţia următoare. Se întâlnesc cu o frecvenţă de aproximativ
22% din cazuri.
Metroragiile: Sunt mai rare, întâlnindu-se în 13% din cazuri; ele survin
între menstruaţii, discontinuu, fiind revelatoare mai ales pentru un miom
submucos sau un polip fibros.
 Hidroreea: În perioada menopauzei se întâlnesc hemoragii
continue cu exacerbări. Leucoreea se întâlneşte sub formă
hidroreică. Hidroreea constă într-o pierderede lichid clar,
apos, albicios, al cărei cantitate poate ajunge până la 1 litru/
24h. Pioreea – sau pierderi purulente – pot releva câteodată
un polip fibros pe cale de necrozare. Leucoreea banală nu
este un semn de fibrom. 
Leucoreea:
 - abundentă premenstrual, este un simptom comun; în
fibromul uterin secreţia cervicală este filantă,
translucidă sau murdară când se însoţeşte cu
endocervicită şi/sau endometrită
 - în obstrucţiile canalului cervical pot fi prezente
descărcări intermitente de conţinut seropurulent,
sangvinolent de tip vomică uterină.
 Fibroamele dureroase
Apariţia durerilor avertizează că există ceva mai mult decât un fibromiom banal.
Durerea rezultă din degenerările ce urmează tulburărilor circulatorii, infecţioase,
torsiunii unei tumori pediculate, prin compresiune la nivelul pelvisului sau printr-o
leziune asociată.
 Durerile au caractere diferite :
 - dureri cu caracter colicativ, spasmodic – reflectă contracţiile uterine ce
tind să excludă din cavitatea uterină un nodul submucos sau un polip
fibromatos; uneori durerea ia aspectul dismenoreei particulare, atunci când
fibromiomul constituie un obstacol în evacuarea sângelui menstrual; femeia
acuză o jenă pelviană sau veritabile dureri lombo-abdominale, însoţite de o
sângerare redusă, urmată apoi de cheaguri, care sfârşesc criza dureroasă;
 - dureri intense cu caracter lanciant – însoţite de semne de iritaţie
peritoneală, vîrsături, subocluzie – survin în cazul fibroamelor
intracapsulare;
 - dureri cu caracter de crampe sfâşietoare – iar când se adaugă febră,
frisoane, leucocitoză, se constituie semnul supuraţiei şi abcedării unui
nodul fibromiomatos.
 Tulburări funcţionale ale organelor de vecinătate

 În funcţie de mărimea şi localizarea lui, un fibrom uterin poate avea răsunet

asupra organelor vecine, generând o serie de simptome „de împrumut”.
 Manifestările clinice sunt date de compresiunea tumorii pe căile urinare,
rect, vase.
 Tulburări vezicale:
 - apar tulburări micţionale;
 - polakiuria( micţiuni mai frecvente) cu caracter diurn;
 - retenţia de urină : se întâlneşte mai rar, se manifestă mai ales
premenstrual, rareori ia aspect de retenţie acută.
 Compresiunea colorectală : în general sunt puţine – tensiune, constipaţie,
ocluzie mecanică.
 Compresiunea venoasă :poate fi sursa unui edem al membrelor inferioare.
Asocierea unei infecţii latente în micul bazin şi a unei hipercoagulabilităţi
creează condiţiile apariţiei flebitelor spontane.
 Compresiunea ureterului în fibromul intraligamentar poate produce:
 - hidroureter
 - hidronefroză
 Tratamentul profilactic
 se recomandă combaterea factorilor ce pot determina dereglări hormonale
metabolice. Un scop important este întreţinerea unui echilibru hormonal, cu evitarea
încărcăturilor hormonale şi combaterea sindromului de congestie pelvină. În perioada
de activitate genitală a femeii, măsurile profilactice se realizează treptat. Profilaxia
fibromului uterin constă în :
 la pubertate se supraveghează întreaga dezvoltare a funcţiei genitale a femeii;
 combaterea cauzelor de congestie pelvină şi a disfuncţiilor neuroendocrine;
 atenţie în utilizarea tratamentelor cu estrogeni şi a contraceptivelor;
 stimularea natalităţii la vârstă tânără;
 depistarea tumorilor în fazele incipiente latente, prevenirea dezvoltării şi a
complicaţiilor prin medicaţie decongestivă şi igienă riguroasă;
 evitarea intervenţiilor chirurgicale timpurii şi repetate pe sfera genitală;
 prevenirea recidivelor după operaţii, cauzele favorizante care sunt congestia pelvină
şi încărcăturile hormonale, vor fi combătute;
 pentru o bună profilaxie este necesar consultul periodic şi dispensarizarea cazurilor
cu risc de îmbolnăvire ( femei care au făcut tratamente hormonale, intervenţii
chirurgicale genitale, sterilitatea primară, pubertatea patologică);
 supravegherea tumorilor depistate şi tratate.
Tratamentul curativ
 tratament farmacodinamic cu
decongestionante;
 ca măsură de urgenţă se aplică tratamnt
medicamentos pentru oprirea imediată a
hemoragiilor sau pentru prevenirea
repetării lor;
 tratamentul fibromului uterin este
chirurgical.
 Impactul psihologic al histerectomiei

 Pierderea uterului şi dispariţia menstruaţiei reprezintă pentru unele

femei pierderea vitalităţii şi a încrederii de sine.
 Depresia e cel mai frecvent simptom psihiatric. Posibilitatea de a
apărea probleme psihologice postoperatorii se colrelează cu o serie
de factori în care se include indicaţia pentru histerectomie, starea de
discomfort a femeii preoperator, generată de prezenţa fibromului
uterin, acomodarea şi comfortul marital după operaţie, ca şi dorinţa
de a avea copii.
 Tulburările sexuale pot surveni după histerectomie în funcţie de
efectuarea unei histrerectomii totale sau subtotale.
 S-au făcut câteva observaţii cum ar fi: libidoul nu a fost influenţat
de tipul de interveţie, el diminuându-se la pacientele de peste 45 ani
şi la cele ovarectomizate; orgasmul este redus la grupul cu
histerectomie totală şi a rămas neinfluenţat la cele cu histerectomie
subtotală.
PREZENTARE CAZ

 PACIENTA: M.D.
 VÂRSTA: 42 ani
 DOMICILIUL: Mangalia
 NAŢIONALITATE: română
 RELIGIA: ortodoxă
 OCUPAŢIA: profesoară
 STARE CIVILĂ: căsătorită
  
 DATA INTERNĂRII : 12.01.2019
 DATA EXTERNĂRII : 19.01.2019
  
 MOTIVELE INTERNĂRII: menoragie de 6-7 luni
 DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Fibrom uterin
ISTORICUL BOLII:

 Boala actuală a debutat aproximativ acum

6-7 luni, prin menoragii din ce în ce mai
abundente, motiv pentru care pacienta
solicită un consult de specialitate.
Examenul ecografic evidenţiază formaţiuni
tumorale hipogastrice
 Se internează în sectia Ginecologie
pentru diagnostic şi tratament de
specialitate.
 EXAMEN CLINIC GENERAL
- G = 75 kg, Î = 160 cm;
 - tegumente şi mucoase: palide;
 - ţesut celular subcutanat: normal reprezentat;
 - sistemul ganglionar superficial : nu se palpează;
 - sistem muscular: normoton, normokinetic;
 - sistemul osteo-articular: integru, mobil;
 - aparat renal: micţiuni spontane;
 - aparat cardio-respirator:
 torace normal conformat, simetric, participă la mişcarile respiratorii;
 frecvenţa respiraţiei: 16 respiraţii pe minut;
 puls bine bătut: 78 pulsaţii pe minut
 TA = 120/80 mm Hg;
 EXAMEN DE SPECIALITATE :
 - abdomen sensibil la palpare, elastic
 - organele genitale de multipară, nu pierde sânge în timpul examinării
 - tuşeu vaginal:
 - vulva, vaginul suplu, elastic;
 - col în butaş, orientat spre dreapta;
 - formaţiuni tumorale cât un grapefruit, care fac corp comun cu uterul, contur policiclic, consistenţă fermă,
nedureroasă;
 - anexele nu se palpează.
 - Examen Citologic
 -Babeş Papanicolau: - frotiu de tip II, sunt prezente celule pavimentoase, superficiale, intermediare celule
metapalzice, rare celule de tip ganglionar;
 - Flora bacteriană: coci reduşi;
 - Examen secreţie vaginală: negetiv;
 INTERVENŢII CHIRURGICALE : 12.01.2019
 se face chiuretaj uterin;se pregatesc materialele pentru anestezie generala IOT
 - asistenta pregăteşte medicaţia pentru anestezie, i.v. cu : Esmeron , Fentanyl ,
midazolam, ser fiziologic,propofol, Lystenon;sonde de intubatie- marime 7,5
 - intervenţia a fost bine suportată;
 - se practică histerectomie subtotală, cu anexectomie stângă;
 - intraoperator se indică Paracetamol, Acupan;
 - postoperator se indică : Mialgin 1f., Glucoză 5% 3 x 500ml, Ser fiziologic
500ml, Diazepam 1f.;
 - la deschidere se constată uterul transformat, fibromatos, cât un cap de făt,
ovarul stâng chistic, cât o nucă;
 - se decide şi histerecomie subtotală cu anexectomie stângă;
 - sutura bontului cervical cu fire separate de catgut;
 - se face toaleta cavitătii abdominale şi controlul hemostazei.
 Măsurarea funcţiilor vitale este obligatorie zilnic, urmărindu-se în timpul
operaţiei şi postoperator, deoarece se dau date privind apariţia eventualelor
complicaţii.
ÎNGRIJIRI
POSTOPERATORII
monitorizarea funcţiilor cardio – vasculară ( TA, puls ),
respiratorie (frecvenţa respiratorie, capacitatea),
temperatura, diureza, cantitatea de lichid exteriorizat pe tubul
de dren;
 - se administrează : perfuzii cu Glucoză 10% 2x500ml; ser
fiziologic 500ml; antialgice, Clexane pentru profilaxia
trombozelor;
 - se începe mobilizarea după 48 de ore;
 - după 48 de ore se reinstalează tranzitul intestinal;
 - se suprimă tubul de dren, se reîncepe alimentaţia (supe
strecurate, iaurt, brânză de vaci), se suprimă sonda vezicală;
 - se continuă urmărirea funcţiilor vitale şi controlul plăgii până
când pacienta va fi externată.
 NEVOI AFECTATE
 Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie
 pacienta prezintă torace normal conformat, care participă simetric la mişcările respiratorii;
 frecvenţa respiratorie datorită stării post narcotice este de 23 respiraţii/minut;
 ritmul respiraţiei este regulat;
 amplitudinea respiraţiei este superficială, cu pauze egale între respiraţii;
 ambele hemitorace prezintă aceeaşi mişcare în timpul inspiraţiei şi expiraţiei;
 tipul respirator : costal superior, datorită măririi diametrului antero-posterior în timpul inspiraţiei;
 mucoasa respiratorie este umedă, de culoare roz;
 pacienta are puls de 78 pulsaţii pe minut şi TA = 120/80 mmHg;
 coloraţia tegumentelor este palidă.
 Nevoia de a bea şi a mânca
 - pacienta are o greutate de 75 kg şi168 cm înălţime;
 cavitate bucală integră, nu prezintă edentaţie, mucoasă bucală umedă , de culoare roz, gingiile sunt
aderente la dinţi;
 nu prezintă proteză dentară, masticaţia fiind uşoară şi eficace cu gura închisă;
 reflexul de deglutiţie este prezent, digestia este lentă;
 ororul meselor era de trei mese principale şi două gustări
 preferă lactatele, alimentele de origine animală, brânzeturile, fructele; legumele, pastele făinoase;
 se hidratează normal, 2000 ml/zi prin consum de: sucuri, apă minerală, ciorbe, supe;
 după intervenţia chirurgicală, pacienta prezintă dificultăţi în a se alimenta din cauza stării postoperatorii,
având un uşor drad de dezhidratare, manifestat prin sete datorită pierderii de sânge
 pacienta a fost alimentată permanent timp de trei zile prin perfuzie cu glucoză 5%, în această perioadă
având un regim hidric cu ceai amar;
 după trei zile s-a restabilit tranzitul intestinal şi se începe alimentaţia cu supe strecurate, zeamă de compot,
sucuri de fructe, în cantităţi suficiente, fără a depăşi 1500 ml în 24h; îmbogăţindu-se treptat cu supă de
zarzavaturi, iar după primul scaun se introduce pâine prăjită, brânză de vaci, iaurt, carne fiartă;
 alimentaţia devine apoi variată şi vitaminizantă.
 Nevoia de a elimina
eliminarea urinei se face prin micţiuni spontane, nedureroase, cu o frecvenţă de şase micţiuni pe zi, de
culoare galbenă, cu aspect clar, transparent, diureză fiind cuprinsă între 1600 – 1900 ml/24h;
pacienta a prezentat metroragie în cantitate de 100 ml, din acestă cauză are tegumentele palide,
uscate, pliu cutanat persistent, sete
eliminarea fecalelor este normală, un scaun pe zi, de obicei dimineaţa imediat după trezire, în cantitate
de 100 – 150 g, cu o consistenţă păstoasă, omogenă şi o culoare de obicei brună. 
 Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură
aparat locomotor integru şi mobil, ceea ce îi permite pacientei o independenţă totală în mişcare, atât
ca amplitudine, cât şi ca mobilitate articulară;
din cauza pierderii de sânge, pacienta s-a simţit slăbită;
postoperator capacitatea de efort este redusă, pacienta prezentând oboseală, ameţeli şi slăbiciune
fizică;
după intervenţia chirurgicală s-a mobilizat cu ajutor, apoi singură, motiv pentru care a prezentat un
mers încâlcit, dar echilibrat;
acceptă o poziţie de decubit dorsal cu capul întors într-o parte, genunchii felctaţi cu o patură facută sul
sub genunchi şi îsi schimbă singură poziţia;
postoperator se indică mişcări pasive şi active.
 Nevoia de a dormi şi a se odihni
înainte de internare pacienta avea un somn liniştit, adormea uşor, durata somnului fiind de 7-8 ore pe
noapte;
deprinderi înainte de culcare: ascultarea radioului sau lectura;
în timpul spitalizării, durata somnului s-a redus la 4 ore pe noapte, pacienta adoarmind greu, iar
somnul îi este întrerupt de dureri la nivelul plăgii operatorii.
 Nevoia de a fi curat, îngrijit, a-şi proteja tegumentele şi
mucoasele
pacienta prezintă tegumente curate, netede, elastice, normal
pigmentate;
mucoasa bucală este integră, fosele nazale libere;
pacienta este foarte interesată de a fi curată şi îngrijită, de obicei îşi
efectuează toaleta singură;
după intervenţia chirurgicală, bolnava necesită pansament steril 4
zile, schimbat zilnic;
după 5 zile plaga este curată, iar tegumentele normal colorate;
în fosa iliacă dreaptă are un tub de dren, care s-a menţinut 4 zile. 
 Nevoia de a evita pericolele
pacienta este o persoană prudentă, ştie pe cât posibil să evite
pericolele;
acum persistă o teamă în ceea ce priveşte intervenţia chirurgicală,
uneori plânge şi atunci devine pesimistă.
 CONCLUZII
 În urma elaborării lucrării de faţă, reiese că fibromul uterin este o boală ce pune probleme
majore organismului uman, de aceea, în activitatea noastră, noi, asistentele medicale,
trebuie să dăm dovadă de o conduită corectă în îngrijirea şi educaţia bolnavelor.
 Astfel, responsabilităţile esenţiale ale asistentei medicale sunt de a promova
păstrarea sănătăţii şi înlăturarea suferinţei.
 Respectul de viaţă, de demnitatea umană şi faţă de drepturile omului, fac parte din
îngrijirea medicală, iar aceasta nu trebuie să fie influenţată de considerente privind
naţionalitatea, religia, culoarea, vârsta, sexul, opiniile politice sau statutul social.
 Asistenta medicală acordă îngrijiri pentru sănătatea individului, familiei şi colectivităţii,
coordonându-şi activitatea împreună cu alte persoane ce muncesc în alte discipline din
domeniul sănătăţii.
 Asistenta medicală are rolul de a observa modificările survenite pacientului, modificări
care trebuie raportate medicului, notarea zilnică în foaia de observaţie a parametrilor
fiziologici, recoltarea de produse biologice şi patologice, aplicarea măsurilor de tratament
igieno – dietetic.
 Asistentei medicale îi revine datoria de a asigura condiţii favorabile, aerisirea zilnică a
salonului, schimbarea lenjeriei de pat şi de corp, de câte ori este necesar, întocmirea unui
plan de îngrijire, administrarea tratamentului indicat de medic.
 În studierea cazurilor despre fibromul uterin, m-am folosit de noţiunile teoretice de
specialitate, a planurilor de nursing.