BRONȘITA ACUTĂ Niculescu

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ
DROBETA TURNU SEVERIN

JUDETUL MEHEDINTI
CALIFICAREA PROFESIONALĂ: ASISTENT MEDICAL GENERALIST
PROIECT
INDRUMATOR PROIECT:
PROF.CĂPITĂNESCU CAMELIA
ELISABETA
CANDIDAT:
NICULESCU MIHAELA
2021
1
ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ
DROBETA TURNU SEVERIN
JUDETUL MEHEDINTI
CALIFICAREA PROFESIONALĂ: ASISTENT MEDICAL GENERALIST
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
CU BRONSITA ACUTA
INDRUMATOR PROIECT:
PROF.CĂPITĂNESCU CAMELIA
ELISABETA
CANDIDAT:
NICULESCU MIHAELA
2021
2
Motto:
”Pentru a fi desăvârșită
arta și meșteșugul medicinii trebuie
să izvorască din dragoste.” .
Paracelsius.
Scopul și motivația
Lucrarea de faţă am întocmit-o pe baza cunoştinţelor acumulate în timpul stagiilor şi din

literatura de specialitate.
Am ales să expun în această lucrare subiectul în cauză, având ca suport următoarele
motive:
• primul motiv constă în împlinirea dorinței de informare personală corectă, bazându-se și

pe sintagma: “un om informat este un om prevenit !” . De aceea doresc să știu exact simptomele,
modurile de tratament și profilaxia bolii;
• al doilea motiv este faptul că direct sau indirect, foarte mulți oameni au fost afectați de
această boală și orice individ trebuie să fie conștient că datorită viciilor, neglijenței sau
indiferenței contribuie la agravarea bolii și implicit la prelungirea duratei de vindecare și a
perioadei de convalescență;
• ultimul motiv ar fi acela al informării societății, iar lucrul acesta poate reuși doar în
măsura disponibilității celorlalți de a afla cât mai multe despre boală.
3
CUPRINS
CAPITOLUL I
Noțiuni de anatomie și fiziologie a aparatului respirator.
CAPITOLUL II
Prezentarea bronșitei acute
Definiție, etiologie
Simptomatologia
Simptome subiective
Simptome obiective
Metode de investigație
Evoluție, complicații ,prognostic
Diagnostic diferențial
Examene de laborator
Tratamentul
Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacienților cu bronșită acută
CAPITOLUL III
Proces de nursing
Cazul I
Cazul II
Cazul III
CAPITOLUL VI
Concluzii
Bibliografie
4
CAPITOLUL I
NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE
A APARATULUI RESPIRATOR
Aparatul respirator este alcătuit din totalitatea organelor care contribuie la realizarea
schimburilor dintre oxigenul din aerul atmosferic și bioxidul de carbon, rezultat din procesele
metabolice din organism. Aparatul respirator este format din căile respiratorii și cei doi plămâni,
drept și stang. Căile respiratorii sunt reprezentate de un sistem de conducte prin care aerul
pătrunde în plămâni diferențiindu-se :
 a-căile respiratorii superioare(cavitatea nazală);
 b-căile respiratorii inferioare(faringe, laringe, trahee, bronhii);
fig.1Aparatul respirator
5
Căile respiratorii :
Cavitatea nazală cuprinde două etaje:
Fig. 2 Cavitatea nazală
-unul superior, olfactiv, învelit de mucoasa olfactivă;

-unul inferior, respirator, învelit de mucoasa nazală de tip respirator;
Fig. 3 Faringele
Faringele, al doilea organ al căilor respiratorii, este un organ cu dublă funcție, respiratorie
și digestivă.
Fig. 4 Laringele
6
Laringele, este situat în partea anterioară a gâtului, sub osul hioid, deasupra traheei,
predominând sub piele.
Are un schelet cartilaginos, format din trei cartilaje neperechi (cartilajul tiroid, cricoid,
epiglotic) și trei perechi (cartilajele aritonoide, corniculate și cuneiforme).
Fig. 5 Traheea
Traheea, este un organ al căilor respiratorii inferioare și are forma unui conduct cilindric
în lungime de 10-12 cm. Peretele traheei posedă un schelet format din 15-20 inele cartilaginoase,
în formă de potcoavă.
Peretele traheei este format din 2 tunici:
- externă - se află țesutul conjuctiv
- interna - se află mucoasa traheală, formată dintr-un epiteliu pseudostratificat
cilindric ciliat, având și celule care secretă mucus.
Bronhiile principale (primare), sunt ultimele segmente ale căilor respiratorii inferioare.
Sunt reprezentate prin două ramuri care provin din bifurcația traheei și se întind de la pintenele
traheal până la hilul plămânilor, ele fac parte din pediculul pulmonar.
Cele două ramuri, dreapta și stânga, sunt inegale ca lungime și calibru.
Bronhia principală dreaptă
Se îndreaptă spe hilul plămânului drept, este mai scurtă decât cea stângă, are o lungime de
2-3 cm, fiind formată din 4-7 inele cartilaginoase și un calibru mai mare, iar traiectul ei spre
plămân este mai apropiat de verticală.
Corpii străini pătrunși accidental în căile respiratorii intră mai frecvent în bronhia dreaptă.
Bronhia principală stângă
Se indreaptă spre hilul plămânului stâng și este mai lungă, având o lungime de 4-5 cm, cu
un număr de 7-13 inele, calibrul său este mai mic, iar traiectul ei spre plămân este mai apropiat de
orizontală.
7
Bronhiile principale intră în componența pediculului pulmonar:
Bronhiile au raporturi cu vasele mari de la baza inimii.

La nivelul pediculului pulmonar ele vin în raport cu artera pulmonară, cu venele
pulmonare, cu vasele bronșice și cu nervii care formează plexul pulmonar.
Ținând seama de faptul că bronhiile fac parte din pediculul pulmonar, vom deosebi două
feluri de raporturi:
 comune cu pediculul ;
 proprii fiecărei bronhii.
1. - Raporturile comune: vor fi urmărite în afara hilului și în hil.
- în afara hilului: bronhiile deci și pediculul pulmonar sunt în raport cu artera
pulmonară, venele pulmonare, arterele bronșice.
- în hil : trunchiurile bronșice din plămânul drept sunt însoțite de trei ramuri ale
arterei pulmonare și de venele pulmonare, formând trei perechi de pediculi secundari(lobari).
2. - Raporturile proprii fiecărei bronhii: se referă numai la organele din vecinătatea
acestora, făcând abstracție de elementele pediculului pulmonar.
Bronhia dreaptă vine în raport:
- în partea anterioară, cu vena cavă superioară;

- posterior, cu marea venă azygos;
- superior, cu cârja mare a venei azygos;
- inferior, cu pericardul și atriul drept.
Bronhia stanga vine in raport:
- în partea anterioară, cu elementele pedicului pulmonar;

- posterior, cu aorta, esofagul și cu nervul vag stâng;
- superior, cu cârja aortei și nervul recurent stâng;
- inferior cu pericardul și atriul stâng.
Vascularizație: Bronhiile sunt vascularizate de arterele bronșice ale aortei toracice.

Venele sunt reprezentate prin venele bronsice, care se varsă în marea și mica venă azygos.
Limfaticele merg la ganglionii traheobronsici.
Inervatia: este realizată de firișoare nervoase, provenite din plexul pulmonar posterior.
Fibrele excitatoare(bronhoconstrictoare)ale mușchilor de la acest nivel provin de la nervul
vag 10, iar cele inhibitoare (bronhodilatatoare) de la simpatic.
8
Fig.6 Traheea și Bronhiile
Arborele bronșic reprezintă totalitatea bronhiilor pulmonare care rezultă din ramificarea
bronhiilor principale.
Fig.7 Arborele bronșic
Bronhiile principale se ramifică în:

• Bronhii lobare - care se distribuie la lobii pulmonari
• Bronhii segmentare - care se distribuie la segmentele pulmonare;
• Bronhiolele terminale;
• Bronhiolele respiratorii;
• Ductele alveolare terminate cu alveole;
Bronhiolele respiratorii împreună cu formațiuni derivate din ele formează acini
pulmonari.
Acinul pulmonar este unitatea morfofuncțională a plămânului.
9
Arborele bronșic drept
Bronhia principală dreaptă (de gradul I) se împarte în două ramuri (reprezintă bronhii de
gradul II):
Bronhia lobară superioară – pătrunde în lobul superior și se distribuie celor 3 segmente
pulmonare, alcătuind trei bronhii segmentare (bronhii de gradul III).
Trunchiul bronhic intermediar - dă naștere la două bronhii lobare .
Bronhia lobară mijlocie, care se împarte în două bronhii segmentare, repartizate
segmentelor corespunzătoare ale lobului mijlociu ;
Bronhia lobară inferioară – care se împarte în cinci bronhii segmentare, repartizate
segmentelor pulmonare ale lobului inferior.
Arborele bronșic stâng
Bronhia principală stanga se împarte în două ramuri lobare(gradul II):

Bronhia lobară inferioară;
Bronhia lobară superioară;
Bronhia lobară superioară se împarte în :
1. Trunchiul superior (culminal ), care se termină prin trei bronhii în segmentele: apical,
posterior și anterior .
2. Trunchiul anterior, care se termină cu două bronhii în segmentele: lingual, superior și
inferior.
Fiecare bronhie segmentară (de gradul III), dă ramnificații din ce în ce mai subțiri (gradul
IV), ajungând la dimesiuni foarte reduse, 1/10 mm în ultimă instanță, se formează bronhiile
intralobulare, bonhiile terminale și bronhiile repiratorii, care se termină cu acini pulmonari .
Ramurile terminale ale arborelui bronșic au pereți alcătuiți de la exterior la interior din
următoarele formațiuni:
• O teaca fibroconjunctivă, ce acoperă o pătură de fibre musculare netede, așezate oblic;
sub acestea se află un strat subțire de fibre conjunctive .
• În interior se găsește un epiteliu unistratificat (tunica mucoasă) formată din celule
ciliare; la acest nivel nu mai există glande secretorii bronșice.
Această structură dă posibilitatea bronhiilor să se dilate mai mult și să primească aerul
inspirator.
Spre deosebire de ramurile bronhiale (terminale), celelalte ramuri ale arborelui bronșic,
bronhiile lobare segmentare și ramificațiile acestora până la bronhiile intralobulare, au în
structura peretelui și un țesut cartilaginos cuprins în prima teacă, formând teaca fibrocatilaginoasă
.
Ramificațiile arborelui bronșic se pot grupa din punct de vedere structural în bronhii cu
țesut cartilaginos, în pereții lor și în bronhia fără țesut cartilaginos, numite și bronhiole .
10
Plămânii
Alcătuiesc organele repiratorii propiu-zise, unde au loc schimburile de gaze dintre

organism și aerul atmosferic . Ei sunt în număr de doi, unul stâng și altul drept, așezați în
cavitatea toracică, având fiecare o cavitate pleurală proprie.
Ocupă aproape intreaga cavitate toracică, cu excepția părții mijlocii, numită mediastin.
Mediastinul, este o regiune a toracelui, cuprinsă între stern (anterior), coloana vertebrală
toracală posterior și pleurele mediastinale.
Pleura prezintă o foiță parietală, care aderă la pereții viscerelui și o foiță viscerală care
aderă la plămân. Ele delimiteaza o cavitate pleurală, în care se găsește lichid pleural, secretat de
celulele epiteliului pleural. Acest lichid are rol în mecanica inspirației. Greutatea plămânului
reprenzintă, indiferent de vârstă , a cinzecea parte din greutatea corpului, plămânul drept fiind
mai greu decât cel stâng.
La adulți, plămânul drept are medie 700 g iar cel stâng 600 g. Forma plămânilor este
asemănătoare unui trunchi de con cu baza spre diafragmă.
Fig.8 Plămânii
Capacitatea totală, exprimată prin volumul de aer pe care îl conțin cei doi plămâni, este de
aproximativ, 4500-5000 cm3. Culoarea plămânului diferă cu vârsta .
Ea este roz-pal, la copii iar la adulți, din cauza depunerii în spațiul periilor lobulari a
particulelor de praf și cărbune din aerul inspirat, culoarea devine albă –cenușie, cu mici pete
negricioase.
Configurația externă: unui plămân i se descriu:
 un vârf
 baza
 trei fețe
 trei muchii
11
Vârful plămânului: se găsește la limita superioară a cutiei toracice, depășind cu 5 cm
coasta I și cu 2,5 cm clavicula.
Baza plămânului: este mai largă și mai concavă, sprijinindu-se pe burta diafragmului ,
după care se mulează.
Prin aceasta vine în raport indirect cu organele abdominale:
ficatul la dreapta, stomacul și splina la stânga și rinichiul în parte posterioară.
• Fața costală: este în raport cu coastele.
• Fața medială (mediastinală): privește spre celălalt plămân, spre mediastin.
• Fața diafragmatică: corespunde bazei și se găsește în raport cu fața superioară a
diafragmului.
• Marginea anterioară: este mai ascuțită și cuprinde, la plămânul stâng, incizura
cardiacă( patul inimii), sub care se găsește o prelungire ca o limbă, lingura.
• Marginea posterioară: este mai rotunjită și vine în raport cu lanțul toracal.
• Marginea inferioară: reprezintă circumferința bazei plămânului.
Constituția anatomică a plămânului, pe fețele costale sunt niște șanțuri profunde, scizuri,
care împart plămânul în lobi.
Plămânul drept are două scizuri: una oblică și alta orizontală, care determină trei lobi:
superior, mijlociu și inferior;
Plămânul stâng are numai o scizură, scizură oblică, care îl împarte în doi lobi, superior și
inferior.
Fiecare lob are un pedicul format din bronhia lobară, ramura lobară a arterei pulmonare,
ramurile lobare ale venelor pulmonare, vasele bronșice, limfatice și nervii proprii.
Împărțirea în lobi a plămânului nu mai dă astăzi satisfacție în clinică și de aceea s-a
introdus alături de noțiunea de lob, ca și la ficat și notiunea de segment sau zonă pulmonară, care
se bazează pe autonomie anatomică, bronșică, vasculară și nervoasă.
Segmentele pulmonare, reprezintă unitatea anatomică și funcțională clinică (patalogică și
chirurgical) care formează lobul pulmonar.
Fiecare segment are un pedicul segmentar, format din bronhia segmentară, vase și nervi ai
segmentului respectiv.
12
Structura plămânului drept :
• Lobul superior, are cinci segmente: apical, posterior sau apico-posterior, căci au un
trunchi bronșic de origine comun; anterior; lingular–superior; lingular–inferior . Ultimile două
segmente corespund lobului mijlociu al plămânului drept.
• Lobul inferior are patru segmente: apical al lobului inferior; antero-bazal; latero-bazal,
postero-bazal.
La acest lob, comparativ cu plămânul stâng, lipsește în peste 60% din cazuri, segmentul
medio-bazal, care corespunde, pe fața mediastinală, impresiunii cardiace, care este mai adâncă la
plămânul stâng, din cauza poziției inimii.
Lobul pulmonar este unitatea anatomica și functională a plămânului care intră în
constituția segmentelor pulmonare. Lobulii pulmonari sunt saci plini cu aer, care spațial au și ei
ca și segmentele, o formă piramidală, cu vârful către bronhia lobulară și baza spre suprafața
plămânului. Baza lor are formă poligonală .
Lobulii pulmonari sunt separați incomplet între ei prin septuri, formați din țesut
conjunctiv lax, denumite septuri intracelulare. În aceste septuri, pe lângă celulele conjunctive,
fibrele colagene și fibrele elastice se găsesc vase limfatice mari și rețeua de vene colectoare, care,
în traiectul lor spre hil vor forma venele pulmonare.
Dintre celulele conjunctive, unele denumite macrophage sunt cele care înglobează
particulele de praf și cărbune din aerul inspirat. Lobul pulmonar este format la rândul său din
acini pulmonari, iar acinii din alveole pulmonare, după cum urmează:
Bronhia intralobulară, numită și bronhiolă, ea mai posedă un perete sau țesut
cartilaginos și glande, cu un diametru de 0,200-1 mm, se ramifică, în lob încă de 3-4 ori, dând
naștere, ca ultime ramificații, bronhiolelor terminale. Ele se numesc bronhiole terminale pentru
că sunt considerate ultimile ramificații ale arborelui bronșic, cu rol de conducere a aerului. De la
nivelul lor pleacă componenta respiratorie a arborelui bronșic .
Bronhiolele terminale dau naștere în lobul bronhiolelor respiratorii sau acinoase, care
prezintă din loc în loc, la nivelul peretelui lor, alveole pulmonare.
Un acin pulmonar este format din toatalitatea bronhiolelor respiratorii și a canalelor

alveolare, care provin dintr-o bronhiolă terminală, plus alveolele corespunzatoare. Peretele sacilor
alveolari este perforat de orificii microscopice, ostiolele alveolare.
În număr de trei sute de milioane, alveolele reprezintă o suprafață totală evaluată în medie
la 70 m2, corespunzând unui volum de aproximativ 4 l.
13
Vascularizația și inervația plămânului
Plămânul are o dublă vascularizație :

- una funcțională;
- alta nutritivă.
Vascularizația funcțională: pusă în slujba schimburilor gazoase dintre aer și sânge,

formează ceea ce se numește mica circulație a organismului . Acesta începe cu artera pulmonară,
care pleacă din ventriculul drept al inimii. Artera pulmonară aduce de la inimă sânge venos,
încărcat cu oxigen.
După realizarea schimbului gazos, sângele oxigenat pleacă din rețeaua capilară a alveolei
prin vene, care în drumul lor spre hilul pulmonar, formează trunchiuri tot mai mari și în ultimă
instanță câte două vene pulmonare (superioară și inferioară )pentru fiecare plămân. Acestea după
ce străbat pediculul pulmonar, ajung la baza inimii unde se deschid în atriul stâng.
Vascularizația nutritivă: aparține marii circulații a organismului și este formată de

arterele și venele bronșice. Arterele bronșice pleacă din partea superioară a aortei descendente
toracice și obișnuit, sunt două pentru plămânul stâng și una pentru cel drept .
Ele se capilarizează în pereții bronhiilor până la nivelul bronhiolelor respiratorii, cărora le
aduc sânge oxigenat și substanțe nutritive, creând ramuri pentru pereții vaselor pulmonare.
Limfaticile plămânului încep printr-o rețea de capilare limfatice care însoțesc bronhiolele
respiratorii și ramurile arterei pulmonare.
Spre hil (locul unde bronhiile pătrund în plămân), limfa este adunată de trunchiuri
colectoare, care merg la ganglionii bronho pulmonari, ai hilului și ai bifurcației traheobronșice iar
de aici la ganglionii paratraheali.
De la acest nivel, limfa este drenată de la ganglionii mediastinali anteriori și vărsată în
canalul toracic în stânga, iar prin ganglionii bronho-mediastinali, în trunchiul limfatic drept.
14
Inervația plămânului
Este realizată de sistemul nervos vegetativ printr-un plex pulmonar anterior și altul
posterior.
Ramurile vegetative parasimpatice ale acestora provin din nervul vag iar cele simpatice
din ganglioni simpatico-toracali și din nervii cardiaci.
Plămânul este alcătuit din două formațiuni anatomice distinse: arborele bronșic și
alveolele pulmonare.
Alveolele pulmonare: au forma unor săculeți cu pereții subțiri adaptați schimburilor
gazoase. Epiteliul alveolar are dublă funcție, fagocitară și respiaratorie. Suprafața totală a
acestora este de 20 m2.
În jurul alveolelor se găsește o bogată rețea de capilare.
Respirația
Este un fenomen vital prin care se asigură eliminarea bioxidului de carbon și aportului de
oxigen către celulele organismlui. Centrul respirator se găsește în bulbul rahidian. Dacă
organismul poate rezista mai mult de 30 de zile fără hrană, 3-4 zile lipsit de apă, nu poate fi lipsit
de oxigen mai mult de câteva minunte.
Această funcție cuprinde trei timpi: pulmonar, saguin și hisular.
• Timpul pulmonar: realizează primul moment al schimburilor gazoase. La nivelul
membranei alveolo-capilare, O2 trece din aerul alveolar în sânge iar CO2 în sens invers;
• Timpul sanguin: realizează transportul gazelor între plămâni-organ de aport și eliminare
și țesuturi care consumă O2 și eliberează CO2 ;
• Timpul hisular: reprezintă al doilea moment al schimburilor gazoase, respirația internă.
La nivelul țesuturior oxigenul pătrunde în celule iar CO2 produsul rezidual al
catabolismului este eliminat.
Frecvența normală a respiratiei este de 12-16 resp/min .
Măsurarea respirației unui bolnav se face prin numărarea expansionării cutiei toracice in
inspir și expir.
Ventilația
15
Este o succesiune de mișcări alternative de inspirație și exprirație care reprezintă
deplasarea unui volum de aer.
• În timpul inspirației se aduce la nivelul alveolei aer atmosferic bogat în O2 și practic
lipsit de CO2 .
• În timpul expirației se elimină aerul pulmonar sărac în O2 și bogat în Co2.
Inspirația
Este un proces activ care constă în mărirea bruscă a cutiei toracice datorită contracției
mușchilor inspiratori.
Diametrul longitudinal se mărește prin contracția porțiunii centrale a diafragmei care
coboară bolta diafragmatică cu 1-7 cm, coborârea cu un cm a cupolei diafragmatice mărește
dimensiunea cutiei toracice.
Expirația
Este un process pasiv în condiții obișnuite, toracele revenind la dimensiunile sale de

repaus, nu datorită contracției anumitor mușchi, ci din cauza relaxării musculaturii inspiratorii.
Dimensiunile toracelui se micșorează iar plămânii care nu mai sunt în stare de tensiune se
retractă .
În mod normal prin inspirație pătrund în plămâni aproximativ 500 ml aer bogat în O2 și
același volum de aer părăsește plămânul prin expirație.
CAPITOLUL II
16
BRONȘITA ACUTĂ
Definiție
Bronșita acută este o inflamație acută a mucoasei bronșice interesând de obicei bronhiile mari
și mijlocii și frecvent traheea (traheo-bronșita).
Etiologie
După natura lor, factorii etiologici ai bronșitei acute pot fi împărțiți în :
• Infecțioși
• Fizico-chimici
• Alergici
Rolul principal revine factorilor infecțioși reprezentați în 80% din cazuri de virusuri.
Au fost identificate peste 100 tipuri diferite de virusuri, după cum urmează:
 Infecția virală:
Adenovirusuri - 31 serotipuri;
Reovirusuri - 3 serotipuri;
 Picornavirusuri:
a. rinovirusuri.
b. enterovirusuri: -polivirusuri
- coxsackie A
- coxackie B
 Mixovirusuri:
17
a. virusul gripal Ao , A1 , A2 , B și C
b. virusul gripal , virusul rujeolei
c. scințial respirator(afectează copii și persoanele tinere)
 Coronavirusuri:
În ceea ce privește infecțiile bacteriene, acestea sunt reprezentate cu frecvență crescută de
către:
 Pneumococi;
 Streptococi;
 Haemophilus;
 Stafilococi;
 Micrococcus catarhalis;
 Ciuperci;
 Unele Spirochete.
Factorii fizico – chimici sunt reprezentați îndeosebi de:
 Gaze toxice: clor, oxid de sulf;
 Vapori de acizi tari: clorhidric, sulfuric, acetic;
 Oxizi de azot;
 Aspirația de suc gastric și aspirația de apă de mare;
 Fumul, în (condiții climatice necorespunzătoare, amestec cu ceață întâlnit în zonele
puternic industrializate), fumul de tutun;
 Formol;
 Vapori de amoniac;
 Particule fin pulverizate;
 Acetona;
 Hidrogen sulfurat.
Factorii alergici: variate substanțe organice și anorganice, diferite microorganisme.
Alți factori care declanșează bronșita acută pot fi:
• Termenul general favorizant, care este reprezentat prin :
- vârstă (copii, vârstnici);
- predispoziție ereditară;
- lipsa de antrenare a vasomotricității, la schimbările de microclimat;
- teren alergic spasmogen;
• Principalii factori care favorizează instalarea bolii sunt :
- frigul
- alterarea barierei glotice și a refluxului de tuse
- imunitatea de suprafață;
- bolile cornice bronhopulmonare;
- infecțiile repetate rinofaringiene;
- modificările cutiei toracice;
- sclerozele pulmonare;
- emfizemul pulmonar;
Acțiunea frigului apare la:

18
- inhalarea de aer rece;
- expunerea pereților toracici la frig;
- ingestia de lichide sau alimente foarte reci.
Prin efectul lui vasoconstrictor, frigul produce la nivelul mucoasei bronșice, reducerea
mișcării cililor vibratili și reducerea diapedezei leucocitare, ceea ce duce la condiții de înmulțire a
virusurilor și bacteriilor în mucoasa traheobronșică.
Virusurile afectează întâi funcția și apoi structura aparatului ciliar, iar prin dezgolirea
terminațiilor nervoase și coborârea pragului de excitabilitate, excitațiile neînsemnate,
subliminare, dau naștere unor reacții deosebit de intense.
În producerea inflamației traheobronșice intervin atât tulburări locale cât și mecanisme
reflexe, în care ramul aferent este reprezentat de nervul vag.
Acțiunea substanțelor chimice se datorează faptului că acestea se dizolvă în pelicula de
mucus, determinând, în mod direct, procesul inflamator acut și semnele obișnuite ale bronșitei
acute.
Majoritatea alergenilor inhalați odată cu atmosfera poluată pot determina inflamația
traheobronșică prin intermediul reacției alergice de tip I.
În bronșita acută procesele inflamatorii interesează atât mucoasa traheei și bronhiilor
mari, cât și cea a bronhiilor mici, de unde și denumirea preferată de unii autorii, de traheobronșită
acută.
Mucoasa traheei și bronhiilor mari prezintă la examenul bronhoscopic o îngroșare
variabilă, prin edem și infiltrare celulară în submucoasă.
Lumenul căilor aeriene se reduce, iar mucoasa are tendința să lunece, să prezinte pliuri,
când bolnavul face un efort de tuse.
Biopsiile bronșice evidențiază prezența în corionul mucoasei, a unei infiltrații cu
granulocite, limfocite și macrofage, care de altfel intersectează toate straturile peretelui bronșic.
De reținut că și epiteliul apare adesea cu infiltrații intercelulare, alcatuit mai ales din
granulocite, iar întregul proces determină o denudare a stratului de celule bazale pe întinderi
variabile.
19
Bronșită
Simptomatologia
SIMPTOME SUBIECTIVE
 Tuse uscată în fază de cruditate;
 Expectorație mucopurulentă în fază de cocțiune;
 Eventual dispnee;
 Catarul concomitent al căilor superioare respiratorii.
 În bronșita alergică, bruschețea cu care apare adesea noaptea, este caracteristică.
 Gâdilitură faringo-laringiană, coriza, tusea, presiunea respiratorie, eructațiile,
dispnee.
Obișnuit boala începe cu:
Frison, senzație de frig, stare generală de rău, dureri musculare difuze, cefalee, uneori
dureri oculare, lăcrimare, strănut, rinoree, stare subfebrilă, senzație de jenă laringo-fariangiană,
arsuri pe fundul gatului.
Afectarea traheei și a bronhiilor mari este semnalată prin apariția unei arsuri retrosternale,
însoțită de tuse, fără expectorație.
Tusea se însoțește deseori cu accentuarea durerilor toracice retrosternale, a cefaleei, de
efort respirator minim, la schimbarea temperaturii atmosferice.
20
La unii bolnavi, tusea este atât de rebelă și chinuitoare încât împiedică somnul și
epuizează bolnavul, motiv pentru care ea trebuie combătută.
Când procesul inflamator cuprinde și laringele, apare răgușeala, tusea fiind numită de
cruditate, urmată la câteva zile de o alta, caracterizată prin apariția expectorației.
Tusea mai poate fi neproductivă, atunci când în etilogia bronșitei acute intră și infecția
microbiană, ea devine purulentă, uneori cu striuri de sânge.
Ulterior sputa crește cantitativ de la o zi la alta, căpătând caracter purulent mucoprulent și
devine mai fluidă și mai ușor de eliminat, de aceea a fost numită faza de cocțiune. Odată cu
apariția și eliminarea ei, starea generală se îmbunătățește. Când peste infecția virală se suprapune
cea bacteriană, situație frecvent întâlnită, starea febrilă persistă, iar gradul purulenței sputei este
în funcțiune de cantitatea polinuclearelor. Temperatura revine la normal după 4-5 zile, tusea se
reduce ca intensitate, iar sputa scade progresiv.
SIMPTOME OBIECTIVE
Examenul fizic:
La ascultație inflamația traheei poate rămâne mută sau poate da naștere câtorva raluri
perceptibile parasternal.
Când procesul inflamator cuprinde bronhii în generația 3-4 ascultația pune în evidență
raluri ronflante și sibilante, deseminate bilateral. Afectarea bronhiilor mai mici se exprimă clinic
prin raluri subcrepitante, de diferite mărimi. Inhalarea de vapori și gaze toxice, ca și apariția de la
suc gastric sau apă de mare, provoacă un tablou clinic cu un debut, mult mai dramatic, cu edem
glotic sau cu grave tulburări respiratorii deosebit de severe.
Bronșita alergică însoțește adesea o rinită sau sinuzită alergică, în care tusea are un
caracter spastic, astmatiform, cu respirație șuierătoare, iar sputa este bogată în eozinofile.
Flora microbiana din spută este cea care o întâlnim obișnuit în căile respiratorii
superioare.
Expectorația, la început este mucoasă, devenind apoi treptat mucopurelentă, de culoare
galbenă, abundentă, eliminându-se mai ușor. Se aud zgomote punând urechea pe pieptul
bolnavului, produse prin vibrația secrețiilor bronșice, la trecerea aerului prin bronhii, în inspirație
și expirație.
Laringo-traheo bronșita obstructivă:

Este provocată de prezența edemului glotic și de bronșiolita capilară. Ea se manifestă prin
alterarea profundă a ventilației plămânului, cu hipoventilație alveolară. Zone de hiperinflație
realizate prin efect de capcană alterează cu teritorii atelectatice, ceea ce perturbă schimburile
gazoase.
Temperatura crește rapid, dispneea este severă cu polipnee, cianoză a mucoaselor, bătaia
aripilor nasului, facies toxic, stare de agitație, tahicardie, hipotensiune arterială și tendințe de
colaps. La vârstnici instalarea acestor semne este mai lentă.
La examenul fizic, pe lângă ralurile bronșice mari uneori apar raluri subcrepitante și
crepitante, pe ambele arii pulmonare.
21
Metode de investigație
Examen clinic: Bronșitele acute, datorate virozelor, se întâlnesc cu precădere în

anotimpurile reci și umede, datorită faptului că unele virusuri se multiplică preferențial, la
temperaturi mai scăzute.
Examene paraclinice.
 Examen bacteriologic.
• Se face identificarea germenilor pentru a depista bacteriile patogene incriminate
în inflamația căilor aeriene inferioare.
Examene hematologice.
• Hemoleucograma pledează pentru o infecție virală, dacă arată leucopenie cu
limfocitoză relativă;
• Pentru o afectare de natura bacteriană, dacă se găsește o hiperleucocitoză cu
polinucleoză neutrofilă.
Sindromul inflamator atestă evoluția procesului infecțios.
Evoluție, Complicații, Prognostic
Bronșita acută primitivă nespecifică, care poate apărea în adevărate “epidemii”, fiind
determinată de agenții virali sau bacterieni și favorizată de frig, umezeală.
Are o evoluție de scurtă durată, favorabilă și benignă.
Evoluează în trei faze:
• Faza de coriză sau de angină , care durează 1-3 zile (ușoara ascensiune termică, jenă la
deglutiție, arsură sau înfundare a nasului);
• Faza de cruditate, care durează 2-3 zile (cu tuse uscată spasmodica, cu o foarte mică
expectorație mucoasă, durere vie retrosternală, uneori febră moderată și voce răgușită);
Ascultatoriu avem raluri ronflante și sibilante, diseminate pe toata aria pulmonară.
• Faza de cocțiune, durează 4-6 zile (cu tuse însoțită de expectorație mucoasă sau
mocupurulentă și valuri difuze).
Ascultatoriu avem raluri bronșice,uneori wheezing, precum și apariția de raluri
subcrepitante la baza toracelui. Recidivele sunt posibile, ele fiind declanșate de virozele căilor
aeriene superioare și favorizate de condițiile meteorologice.
Complicații
Rareori boala se cronicizează, de regulă, după mai multe recidive. La persoanele în vârstă,
cu rezistență scăzută, bronșita se poate complica cu bronhopneumonie, congestii pulmonare,
pleurezii, nefrite parcelare.
Complicațiile pot surveni în trei circumstanțe particulare:
- La sugarul infectat de virusul respirator scințial, cu dezvoltarea unei bronșite acute și a
unei detrese respiratorii;
- La insuficientul respirator cronic, la care infecția virală sau bacteriană reprezintă o cauză
majoră de decompensare;
- În cadrul unui sindrom gripal, cu constituirea unui tablou de gripă malignă la subiectul
fără vreun antecedent pulmonar particular.
Majoritatea persoanelor nu dezvoltă complicații.
22
În cazul în care acestea apar, ele pot fi:
 pneumonia: atunci când simptomele se modifică (oboseala marcată, febra înaltă, durere în
piept, respirație îngreunată), este semn că s-a instalat pneumonia;
 recurența bronșitei: aceste recurențe apar de obicei la persoanele fumătoare, la cei cu
imunitatea scăzută (bolnavii de SIDA, fibroză chistică sau cancer).
Bronșita acută poate de asemenea să determine distrugeri ale pereților bronhiilor
(bronșiectazii).
La persoanele care au boli respiratorii cronice, ca astm, bronșita acută poate determina
înrăutățirea tusei și a wheezing-ului.
Copiii și pesoanele în vârstă au risc mai mare de dezvoltare a complicațiilor.
Copiii cu episoade repetate de bronșită acută se investighează suplimentar, pentru a
depista existența altor probleme ale tractului respirator ca:
- fibroză chistică, o boală genetică, ce este caracterizată prin prezența de mucus gros în
căile aeriene;
- bronșiectazii, o boală în care căile aeriene sunt afectate (acestea sunt lărgite și se
infectează frecvent);
- alergii, reacții ale sistemului imun la substanțe prezente în mod obișnuit în atmosferă;
simptomele includ tuse și respirație îngreunată (rinita alergică este o manifestare frecventă a
alergiilor);
- sinuzita, o infecție a mucoaselor care acoperă nasul și sinusurile faciale, care se
manifestă prin: durere la apăsarea sinusurilor și tuse productivă;
- amigdalita, care reprezintă inflamația amigdalelor, care sunt mici formatiuni, aflate în
partea posterioară a nasului și gâtului.
O complicație secundară frecventă este reprezentată de suprainfecția bacteriană a unei
infecții virale, datorită diminuării mijloacelor de apărare ale aparatului respirator.
Această eventualitate solicită aplicarea unui tratament cu antibiotice, fiind des întâlnită în
cursul unui sindrom gripal, cu o evoluție în doi timpi.
Germenul responsabil este adesea Hemophilus influenzae, care astfel își trage numele
“influenza” din faptul că mult timp s-a considerat că reprezintă agentul cauzal al gripei și nu un
germen de suprainfecție.
La distanță, bronșitele acute repetate pot constitui terenul unei tulburări obiective
respiratorii cronice, reprezentând mai ales o sursă majoră a bronșictaziilor.
Antibioterapia are meritul important de a fi redus astăzi în mod considerabil frecvența
acestora din urma afecțiunii.
Prognosticul este rezervat sau grav în bronșitele recidivante, complicate și în bronșiolita
capilară difuză, care poate duce la insuficiența respiratorie acută.
Diagnosticul diferențial
Se face cu pneumoniile virale sau bacteriene, bolile infecțioase virale ce debutează cu
sindrom cataral și bronșitic: rujeolă, varicelă, gripă, bronșita acută obstructuctivă, care necesită
diferențiere de un debut de astm bronșic.
23
Tratamentul
Tratamentul igienic
În bronșitele acute usoare, tratamentul este nuanțat după severitatea clinică și forma
acesteia. În cazurile ușoare este insuficient repausul fizic și vocal în încăperi igienice (acasă sau la
spital), la căldură, într-un mediu cu temperatură constantă și umiditate corespunzatoare. În acest
scop se aplica pe calorifer sau sursa de caldură folosită, șervețele umede sau într-un vas cu apă
clocotită câteva picături de tinctură de eucalipt. Se beau ceaiuri calde, de obicei de flori de tei, se
aplică comprese cu alcool pe piept peste noapte.
Se pot adăuga diferite procedee inhalatorii, a căror eficiență, deși discutabilă, este fixată
de tradiție. Este interzis fumatul.
În cazuri cu transpirații abundente se schimbă lenjeria, se înlocuiesc lichidele pierdute
prin ceaiuri calde, regim hidrozaharat.
Sunt indicate proceduri fizioterapeutice (fricțiuni, ventuze).
Tratamentul bronșitei acute

Se efectuează în funcție de forma și stadiul evoluției bronșitei și constă în:
• Regim igieno-dietetic – repaus la pat 3-4 zile în cameră încălzită și cu atmosferă
umezită.
• Dieta va fi hidrică: ceaiuri calde, supe, lapte.
• Treptat se trece la o alimentație normală, cu excluderea alimentelor greu digerabile.
Antitermice
ASPIRINĂ, 2-3 comprimate pe zi asociată cu ALGOCALMIN 2-3 tablete pe zi după
masă + Pansament gastric(DICARBOCALM, CIMETIDIN).
Calmante ale tusei
• În perioada de cruditate se vor administra CODEINA FOSFATICĂ, cu acțiune sedativă
asupra centrului tusei de CODENAL (CODEINĂ + FENOBARBITAL), 3 COMPRIMATE pe zi.
• CALMOTUSIN – soluție, 15 picături de 3-4 ori pe zi.
• TUSAN – 50mg, 2 comprimate pe zi la adulți.
• TRECID 5-6 picături pe zi.
Expectorante
• SIROP EXPECTORANT 3 linguri pe zi.
• SIROGAL 3 linguri pe zi.
• Tablete expectorante 6 comprimate pe zi.
• Se pot administra băuturi calde cu efect emoliant pentru mucoasa gâtului buco-faringial
(ceai, lapte, infuzii de plante -tei).
• Antialergice
Pentru combatarea alergiei se administrează:
• FENIRAMIN, 2-3 comprimate pe zi.
• CLARITINE-TAVEGYL , NILFAN.
• HEMISUCCINAT DE HIDROCORTIZON– cazuri grave.
Antibiotice și chimioterapice
• În formele severe și la bolnavii debilitați (copii, batrâni, gravide) sau pentru prevenirea
suprainfecției bacteriene și în formele mixte de traheobronșite:
Se administrează :
• AMPICILINĂ 500-1000 mg/6h
24
• BISEPTOL 2 comprimate/24h după masă, pentru efect iritativ gastric.
• Tratament cortizonic și miofilin.
• Indicate în formele cu hipersecreție accentuate sau însoțite de spasm bronșic, pe durată
scurtă, 3-4 zile de tratament.
Pacientul cu bronșită acută:

• Va întrerupe fumatul
• La externare va evita mediul cu pulberi
• Va efectua inhalații cu mușețel și uleiuri volatile, pentru a favoriza scăderea edemului
mucoasei căilor respiratorii și vindecarea acestuia.
Tratamentul preventiv
Vaccinarea antigripală
Trebuie reînnoită în fiecare an, căci compoziția genomului viral se schimbă de la un sezon
la altul.
Vaccinarea reduce cu 60% până la 90% morbiditatea imputabilă gripei.
Rata de acoperire nu era decât de 17% la subiecții mai tineri de 70 ani.
Beneficiază de gratuitatea vaccinării și subiecții atinși de una dintre cele 8 afecțiuni de
lungă durată:diabet, accident vascular cerebral, nefropatie cronică, atingere neuromusculară
gravă, mucoviscidoza, cardiopatie congenitală, insuficiență cardiacă, insuficiență respiratorie
cronică gravă.
Vaccinarea antipneumococică
Are o eficacitate de aproximativ 60%. Sinteza de anticorpi protectori pare a fi mai bună la
subiectul de vârstă medie, comparativ cu cel de peste 70 ani.
Această vaccinare este, pentru moment, destul de rar prescrisă, deși ar merita să fie mai
frecvent utilizată.
Vaccinurile antibronșitice
Primele disponibile au fost preparatele vaccinale conținând un amestec al surselor, cel mai
frecvent implicate în suprainfecțiile bronșiticului cronic.
Acestea tind să fie înlocuite actualmente de vaccinuri elaborate, plecând de la
glioproteinele unor bacterii (Biostin, Ribomung, Inour), care au drept scop o întărire nespecifică a
imunității antiinfecțioase.
Acestea se prescriu în cure secvențiale, în timpul toamnei și al iernii.
25
Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacienților cu bronșită acută
Educația pacientului
Educaţia terapeutică sau învăţământul terapeutic reprezintă una dintre cele mai noi direcţii
adoptate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în ceea ce priveşte preocuparea pentru educaţia şi
pentru creşterea calităţii vieţii pacienţilor cronici. Educaţia terapeutică a pacientului urmăreşte ca
acesta să dobândească şi să menţină capacităţi şi competenţe care să îl ajute să îşi trăiască optim
viaţa, incluzând boala de care suferă.
Pacientul trebuie să fie informat despre măsurile igieno-dietetice necesare pentru
prevenirea bronșitei sau cronicizarea ei:
- alimentație echilibrată, evitarea expunerii la rece;
- vaccinarea antigripală în sezonul rece, în special, a vârstnicilor, copiilor și a tinerilor ce
sufera de mucoviscedoză.
- Internarea pe secție
Internarea bolnavului cu bronșită acută se face în clinică, de când acesta ia primul contact
cu spitalul. Acest prim contact constituie un eveniment important în viata bolnavului, deoarece el
se desparte de mediul său obișnuit și este nevoit să recurgă la ajutorul oamenilor străini.
Internarea în spital a bolnavului se face pe baza buletinului de identitate, a biletului de
trimitere eliberat de: cabinetul medical individual care recomandă internarea, de medicul din
ambulatoriu de specialitate sau pe baza biletului de transfer eliberat de către un alt spital. La
internarea unor persoane găsite pe stradă, în vederea identificarii lor, asistenta de serviciu va
anunța imediat organele de poliție.
Cazurile grave vor fi primite fără bilet de transfer sau trimitere, bolnavii internați fiind
înscriși în registrul de urgență. Acolo se completează foaia de observație cu datele de identitate
ale bolnavului și datele anamnestice, culese de la bolnav sau însoțitori.
În vederea examinării bolnavului de către medic, asistenta va ajuta bolnavul să se
dezbrace și va asigura condițiile necesare bunei desfășurări a acestei activități.
Examinarea clinică poate fi completată cu prelevări de produse biologice și patologice,
precum și de un examen psihologic.
După stabilirea diagnosticului, înainte de a ajunge în secția cu paturi, bolnavul trece prin
serviciul de internare unde:
-va fi îmbăiat și dacă e cazul și deparazitat;
- hainele și obiectele personale vor fi înregistrate, în vederea înmagazinării,
pe perioada internării;
-după terminarea băii, bolnavul va fi îmbrăcat cu pijama sau cămașă de
noapte, ciorapi și papuci;
Bolnavul, astfel pregătit, va fi dirijat pe secție, unde se prezintă la asistenta șefă sau la
registratorul medical, în vederea internării.
De reținut este faptul că o primire adecvată în secție diminuează stresul suferit de bolnav
la internare și ușurează adaptarea lui la mediul spitalicesc. Asistenta de salon introduce bolnavul
în salonul indicat, îi face cunoștință cu ceilalți bolnavi, îl ajută să-și aranjeze obiectele personale
în noptieră, îl conduce pentru a cunoaște secția, prezentându-i cabinetul asistentelor, sala de
mese, grupul sanitar și îi aduce la cunoștință regulamentul de ordine interioară.
Pentru că bolnavii stau majoritatea timpului spitalizării în pat, acesta trebuie să aibă
anumite calități: să fie comod, să prezinte dimensiuni potrivite care să satisfacă atât cerințele de
confort ale bolnavului, cât și ale personalului de îngrijire, să-i permită bolnavului să se poată
mișca în voie, să nu-i limiteze mișcările. De asemenea, se va asigura schimbarea lenjeriei de pat
ori de câte ori este nevoie.
26
În sala de mese trebuie să se asigure condiții igienice de mediu, să se aerisească
permanent; se vor aranja estetic mesele, în vederea creșterii apetitului.
- Observarea poziției pacientului

La majoritatea afecțiunilor de bază cea mai convenabilă poziție pentru bolnav este cea
semișezândă. Acest lucru nu trebuie forțat și dacă starea bolnavului nu contrazice, alegerea
poziției trebuie lăsată la latitudinea lui. În toate cazurile însă el va fi îndemnat să-și schimbe
poziția cât mai des pentru a evita complicațiile hipostatice. De asemenea bolnavului i se explică
faptul că poziția șezând la marginea patului, cu toracele împins înainte, cu mâinile pe lângă corp,
favorizează o bună oxigenare.
- Rolul asistentei medicale în drenarea secrețiilor traheo-bronșice
Rolul asistentei medicale este în primul rând acela de a comunica cu pacienții, deoarece
comunicarea cu pacienții este un instrument modern de management pentru o instituție medicală,
indispensabil atunci când prețuiești sănătatea bolnavilor. Asistenta medicală, prin drenarea
secrețiilor traheobronșice previne apariția infecțiilor supraadăugate.
- Indicațiile pe care le dă asistenta medicala la externare
Asistenta medicală va spune spune bolnavului să vină la control. Să facă controlul
periodic prescris de medic. Să ia medicamentele la orele indicate, conform rețetei prescrise de
doctor, să aibe o alimentație corespunzătoare. Să se ferească de curent și de alte surse care îi pot
afecta starea de sănătate. Să păstreze biletul de ieșire din spital și să-l prezinte atunci când vine la
control.
- Profilaxia
Măsurile profilactice vor ține cont de factorii menționați la etiopatogeneză. În afara
măsurilor generale luate pentru evitarea rinitelor, laringitelor și care sunt la fel de importante în
profilaxia bronșitelor, aici mai sunt importante unele măsuri în privința factorilor profesionali.
Astfel, vor fi de cea mai mare importanță măsurile de protecție în industriile în care lucrătorii
inhalează pulberi de carbune, siliciu, ca și în cele cu gaze toxice.
Se va sfătui abandonarea fumatului, care, prin acțiunea în timp, poate conduce la bronșita
cronică. Se vor depista factorii alergizanți și se vor lua măsuri pentru combatere.
Profilaxia se realizează prin călirea organismului și creșterea rezistenței biologice la
agenții infecțioși, prin evitarea sau tratarea factorilor etiologici și favorizanți menționați, iar în
cazul instalării unui catar nazofaringian ,prin tratarea acestuia, fiind recomandate curele helio-
marine pentru aerosoli naturali.
Intervenții pentru mobilizarea secrețiilor

• Hidratarea corespunzătoare ținându-se cont de bilantul ingestie-excreție, anotimp,
vârstă, fiind eficace pentru funcționarea sistemului mucociliar; la un pacient cu o hidratare
adecvată , o tuse slabă poate usor disloca secrețiile;
Se recomandă aproximativ 2000 ml lichide/ zi.
• Umidificarea, constă în adăugarea vaporilor de apă la aerul inspirat, cu rolul de a păstra
căile aeriene umede.
Nebulizarea
• Constă în adaos de umiditate sau medicamente la aerul inspirat.
• Se realizează prin pulverizare (folosind atomizorul) sau cu ajutorul aerosolilor ,egal un
27
amestec de gaz cu medicament dispersat în particule sferice de ordinul micronilor (antibiotic,
antialergice, brohodilatatoare, expectorante).
Tapotament
• Constă în lovirea peretelui toracelui, cu mâna, ritmic, pe toată suprafața, timp de 1-2
min;
• Încheietura mâinii trebuie să fie relaxată, iar cotul în flexie;
• Pacientul este rugat să respire lent și adanc;
• Toracele pacientului trebuie să fie acoperit;
• Este contraindicat la pacienții cu osteoporoză sau coaste fracturale și la cei cu probleme
de coagulare.
Vibrația
• Pacientul este rugat să inspire adânc pe gura și să expire lent pe nas;
• În timpul expirației se aplică cu mâna pe peretele toracic o presiune ușoară și oscilatorie;
• După cinci expirații pacientul este încurajat să tușească și să expectoreze;
• Este contraindicat la sugari și la copii mici.
Drenajul postural
• Este un procedeu pozițional care permite eliminarea secrețiilor.
• Poziția pacientului se schimbă la 20-30 min:
– Decubit ventral cu pernă sub abdomen;
– Decubit ventral cu patul înclinat la 200;
– Decubit dorsal;
– Decubit lateral drept;
– Decubit lateral stâng;
- Poziția șezând.
• La sfârșitul fiecărei poziționari pacientul este rugat să respire profund;
• Se renunța la pozițiile în care pacientul prezintă disconfort sau dispnee;
• Este contraindicat la pacienții cu leziuni ale măduvei spinării sau cu hipertensiune
intracraniană.
28
Fișă tehnologica
Aspirația traheobronșică
Scop:
• Prevenirea obstrucției căilor aeriene respiratorii prin stagnarea secrețiilor;
• Prevenirea pulmonară determinată tot de stagnarea secrețiilor.
Materiale necesare :
• Dispozitiv de aspirație;
• Sonde sterile;
• Mănuși sterile;
• Prosop;
• Soluții sterile pentru umectarea sondei;
• Comprese sterile.
Intervenții :
• Asigurarea intimității;
• Pregătirea psihică a pacientului-poziție semișezând, dacă nu este contraindicată;
• Asamblarea echipamentului de aspirație;
• Umectarea sondei ce urmează a fi introdusă prin canulă;
• Introducerea sondei cu mișcări blânde prin orificiul canulei;
•Aspirația secrețiilor timp de cel mult 1sec (pentru a nu produce hipoxie);
• Se repetă aspirarea după oxigenarea pacientului;
•După terminarea tehnicii se curăță canula de traheostomie.
29
PLAN GENERAL NURSING
Alterarea respirației din cauza procesului de boală manifestat prin

DIAGNOSTIC
tuse seacă sâcâietoare, oboseală la efort susținut
NURSING
Pacientul să prezinte funcție respiratorie nealterată, să poată

OBIECTIV efectua efort fără a resimți tulburare respiratorie.
-asigurăm repaus la pat al pacientului în perioada de acutizare

-hidratăm corespunzător pacientul pentru a asigura fluidificarea
1
secrețiilor
-aplicăm măsuri de mobilizare a secrețiilor prin drenaj postural și
INTERVENȚII
tapotament toracic
-învățăm pacientul să expectoreze în scuipătoare
-indicăm pacientului să își dozeze efortul fizic pentru a preveni
oboseala
În urma măsurilor aplicate pacientul afirmă că starea sa s-a

EVALUARE
îmbunătățit
DIAGNOSTIC Alterarea alimentației prin deficit din cauza procesului de boală
NURSING manifestată prin inapetență, disfagie.
Pacientul să se poată alimenta în 1-2 zile fără a mai resimți
OBIECTIV
disfagie și aversiune față de alimente.
-încurajez pacientul să consume alimente care ii fac placere
2
-amendez disfagia, procesul de boală prin administrarea de
INTERVENȚII medicamente prescrise de către medic
-recomand consumul de alimente care să asigure pacientului
principiile alimentare de care acesta are nevoie
EVALUARE Pacientul consumă alimente în special fructe proaspete
3 DIAGNOSTIC Eliminări inadecvate din cauza procesului de boală manifestate

NURSING prin tuse însoțită de expectorație mucoasă.
OBIECTIV Pacientul să prezinte în decurs de 1-2 săptămâni, lipsa tusei și
30
expectorației.
-asigurăm repaus la pat al pacientului în perioada de acutizare

-hidratăm corespunzător pacientul pentru a asigura fluidificarea
secrețiilor
INTERVENȚII -aplicăm măsuri de mobilizare a secrețiilor prin drenaj postural

și tapotament toracic
-învățăm pacientul să expectoreze în scuipătoare
-indicăm pacientului să își dozeze efortul fizic pentru a preveni
oboseala
În urma măsurilor aplicate pacientul pacientul prezintă lipsa

EVALUARE expectorației la sfârșitul primei săptămâni, după instituirea
tratamentului medicamentos.
DIAGNOSTIC Alterarea termoreglării din cauza procesului de boală

NURSING manifestată prin febră moderată.
Pacientul să prezinte în decurs de 2-4 ore temperatură corporală

OBIECTIV
în limite normale.
-administrez antitermice la indicația medicului

4 -încurajez pacientul să se hidrateze corespunzător
INTERVENȚII -monitorizez temperatura corporală, masurând-o cu ajutorul
termometrului gradat la nivelul axilei și o notez în foaia de
observație a pacientului;
-identific semnele deshidratării
După aproximativ două ore pacientul prezintă temperatura

EVALUARE
corporală în limite normale.
5 DIAGNOSTIC Alterarea somnului din cauza tusei nocturne manifestată prin

NURSING oboseală diurna.
Pacientul să aibă un somn cu durata de 7-8 ore noaptea, să fie

OBIECTIV
odihnitor, liniștitor.
INTERVENȚII -aplic măsuri de combatere a tusei:drenaj postural, ingestie de
31
lichide calde ,ușor îndulcite
-administrez antitusive la indicația medicului
-asigur condiții de microclimat adecvate somnului și odihnei
La sfârșitul primei săptămâni pacientul se odihnește 6-7 ore

EVALUARE
noaptea.
DIAGNOSTIC Risc potential de apariție a complicațiilor din cauza evoluției

NURSING nefavorabile a bolii manifestată prin noi semne și simptome.
Pacientul să respecte tratamentul prescris și recomandările

OBIECTIV
personalului medical pentru o evoluție spre vindecare.
-indic pacientului respectarea indicațiilor medicale
6 -educ pacientul să evite factorii de risc: umezeala, frigul, tutunul,

INTERVENȚII mediul poluat ,cu praf și substanțe toxice.
-educ pacientul să se prezinte la medic în cazul apariției altor

focare de infecție pentru a fi asanate
Pacientul prezintă lipsa simptomatologiei după 10-14 zile de

EVALUARE
tratament.
7 DIAGNOSTIC Neputință din cauza afecțiunii manifestată prin sentiment de

NURSING inutilitate față de familie.
Pacientul să fie încrezător în revenirea la starea de sănătate

OBIECTIV
anterioară.
-încurajăm pacientul să respecte tratamentul asigurându-l că-și

poate relua activitatea după 14-21 zile
INTERVENȚII
-încurajăm familia să îl sprijine și să îi demonstreze că se pot
descuraca financiar pe perioada cât pacientul se află în tratament
EVALUARE Pacientul este optimist și încrezător cu privire la evoluția

32
favorabilă a stării sale de sănătate și inserția reintegrării cât mai
curând la locul de muncă.
PLAN DE ÎNGRIJIRE
Cazul I
DATE DE IDENTITATE
NUME: V PRENUME: C
VÂRSTA: 46 ani SEXUL: F DOMICILIUL: Dr.Tr.Severin
STRADA:Crisan NR.:5
DATE DESPRE SPITALIZARE
MOTIVELE INTERNĂRII Pacienta se internează în Camera de garda, fiind adusă de

către ambulanță pentru următoarele semne și simptome:
-tuse însoțită de expectorație mucoasă
-senzație de arsură retrosternală
- voce răgușită
DIAGNOSTICUL LA INTERNARE: Bronșită acută
SITUATIA FAMILIALA SI SOCIALA
SITUATIA FAMILIALA: Căsătorită
SITUATIA SOCIALA: Salariată- profesia croitoreasă
33
CONDITII DE LOCUIT: Relativ bune, locuiește la casă împreună cu soțul
ANTECEDENTE
HEREDO-COLATERALE: Nesemnificative
PERSONALE-FIZIOLOGICE: Menarha la 14 ani
Nașteri 2 normale
Avorturi 0
PERSONALE-PATOLOGICE: Apendicectomie la 12 ani
FACTORI DE RISC LEGATI DE MODUL DE VIATA:
-Lucrează într-o hală mare, unde nu există sursă de furnizare a căldurii ambientale
ISTORICUL BOLII EXTRAS DIN
EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE
Pacienta în vârstă de 46 ani, se prezintă în Camera de garda, acuzând următoarele: tuse

sâcâitoare de aproximativ 5 zile, însoțită de expectorație mucoasă, senzație de arsură
retrosternală, accentuată în momentul efortului de tuse și disfonie.
Pacienta afirmă că simptomatologia a debutat la o zi , după ce la locul de muncă, timp de

8 ore a stat la temperaturi scăzute, neexistând sursă de căldură.
34
Examenul clinic pe aparate evidențiază:
 Aparat respirator:torace normal conformat, murmur vezicular prezent bilateral, raluri

bronșice absente.
 Aparat circulator: bătăi cardiace ritmice, puls periferic prezent, ritmic, TA -125/75
mm Hg, puls 72 bătăi/minut
 Aparat renal: loje renale libere, micțiuni fiziologice.
 Aparat digestiv: abdomen suplu, nedureros la palpare.
PRESCRIPȚII MEDICALE LA INTERNARE
TRATAMENTUL LA INTERNARE:
-Glucoză 5 % 500 ml
-No-spa 1 fiolă
-Algocalmin 1 fiolă
-HHC 200 mg
TRATAMENT AMBULATOR PRESCRIS LA EXTERNARE:
-Ampicilină 1 gr./12 h
-Tusomag 20 picături/3 ori/zi
-Fluimucil 600 mg/zi/doză unică
35
EXAMINĂRI:
-Radiografie toracică
-Recoltare sânge venos pentru analize de laborator
-Electrocardiogramă
-Examen clinic boli interne
REGIMUL:
- Hiposodat pe perioada administrării hemisuccinatului de hidrocortizon

- Fructe și legume proaspete pe perioada administrării tratamentului în ambulator
și în perioada de recuperare
OBSERVAREA INIȚIALĂ A
NEVOILOR FUNDAMENTALE
SITUAȚIA LA INTERNARE: Î-168 cm G-64 Kg T.A.-125/75 mmHg
P-72 b/min. T0 -37,2 0C R-18 r/min. VAZ- bun AUZ-bun
NEVOI FUNDAMENTALE
01.A RESPIRA ȘI A AVEA O BUNĂ CIRCULAȚIE:torace normal
conformat, simetric bilateral cu respirația, murmur vezicular prezent bilateral,

zgomote cardiace ritmice, puls regulat, funcții vitale în limite normale
02.A MANCA, A BEA:pacienta afirmă că de aproximativ trei zile prezintă

inapetență
03.A ELIMINA:prezintă diureză normală cantitativ și calitativ, scaun unu-două pe

zi de consistență normală;prezintă tuse însoțită de expectorație mucoasă
04.A TE MISCA: prezintă aparat locomotor integru structural și morfologic, se

deplasează fără ajutor
36
05.A DORMI, A TE ODIHNI: afirmă că de aproximativ trei nopți nu se odihnește
corespunzător din cauza tusei
06.A TE IMBRACA, A TE DEZBRACA: prezintă haine curate adecvate mediului

spitalicesc, se îmbracă fără ajutor
07.A-TI MENTINE TEMPERATURA IN LIMITE NORMALE:
pacienta prezintă temperatură corporală în limite normale, aceasta afirmă că nici în

zilele anterioare nu a prezentat frisoane sau febră
08.A FI CURAT, A-TI PROTEJA TEGUMENTELE:pacienta prezintă tegumente și

mucoase integre, curate, îngrijite, pijamale curate,
unghii tăiate scurt, ingrijite
09.A EVITA PERICOLELE:pacienta prezintă risc de apariție a complicațiilor în cazul

nerespectării indicațiilor și a recomandărilor personalului medical precum și în cazul
instituirii unui tratament greșit
10.A COMUNICA:comunică cu ușurință cu personalul medical și colegele de salon
11.A TE RECREEA:se relaxează când calcă rufe sau privește telenovelele preferate la
televizor
37
12.A FI UTIL:se simte neputincioasă față de familie și își dorește să ajungă cât mai
curând acasă la copii
13.A INVATA: pacienta este receptiva la recomandările personalului medical
14.A-TI PRACTICA RELIGIA:pacienta este creștin ortodoxa, merge destul de rar la

biserică
ALERGIC LA: nu se știe alergică
ASPECTE PSIHOLOGICE
STAREA DE CONSTIENTA: păstrată
COMPORTAMENT: orientată temporo-spațial
MODUL DE INTERNARE- adusă de către ambulanță
PARTICULARITATI: nu prezintă
ASPECTE SOCIOLOGICE
MOD DE VIATA- căsătorită
MEDIUL (HABITAT)- rural
OCUPATII (HOBBY): să privească la televizor telenovele
38
PROBLEME SOCIALE: insuficientul câștig financiar ,care nu acoperă nevoile familiei
INTERPRETAREA DATELOR
A MANCA, A BEA: Alterarea alimentației prin deficit din cauza procesului de

boală manifestata prin inapetență.
A ELIMINA: Eliminări inadecvate din cauza procesului de boală manifestate prin

tuse însoțită de expectorație mucoasă.
A DORMI: Alterarea somnului din cauza tusei nocturne manifestată prin oboseală
diurna.
A EVITA PERICOLELE:Risc potențial de apariție a complicațiilor din cauza

evoluției nefavorabile a bolii manifestat prin noi semne și simptome.
POSIBILITĂȚI DE EVOLUȚIE
VINDECARE: Da
STABILIZARE, AMELIORARE: Da
AGRAVARE: Da, în condițiile nerespectării indicațiilor primite.
DECES: Nu
COMPORTAMENT AȘTEPTAT, ÎN CE INTERVAL
Pacienta să prezinte înlăturarea simptomatologiei.
39
MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZĂRII
Ora 830 –internarea în sectie
Ora 900 –efectuarea consultului de specialitate
Ora 930 –efectuarea electrocardiogramei
Ora 945 –recoltarea sângelui venos pentru analize de laborator
Ora 1000-efectuarea radiografiei toracice
Ora 1030-administrarea tratamentului prescris
Ora 1700-externarea din spital
OBIECTIVUL GLOBAL
Pacienta să prezinte în decurs de 1-2 săptămâni lipsa simptomatologiei în special a

tusei și expectorației.
ALIMENTAȚIA
ALIMENTE PERMISE:
Pacienta poate consuma sărace în sare, fructe și legume proaspete.
40
ALIMENTE INTERZISE:
Îi sunt interzise mezelurile, conserve, alimentele grase.
PREFERINȚE ALIMENTARE:
Îi plac cartofii prăjiți și costițele afumate.
TRATAMENT PE TIMPUL SPITALIZĂRII
Prescripții Indicații
-Ampicilină Antibiotic
-Glucoză 5 % Furnizează energia necesară funcționării normale a

celulelor
-No-spa Antispastic
-Algocalmin Antialgic, antitermic
EXAMENE PARACLINICE
EXAMENE CERUTE REZULTATUL
- efectuarea radiografiei toracice -fără leziuni pulmonare active
-electrocardiogramei - normal, fără modificări
-consult clinic de specialitate -se confirmă Bronșita acută

boli interne
41
EXAMENE BIOLOGICE
VALORI VALORI REFERINTA

EXAMENE CERUTE
OBTINUTE LABORATOR
Numar de leucocite 6800 4.1–8.1 mii
Numar de eritrocite 3.34 4,2-5,6 mil. g/dl
Hemoglobina 12.5 12-16 mg/dl
Hematocrit 38 % 42%–52%
Număr de trombocite 260.000 150.000-400.000mm3
Granulocite 58 % 50%–62%
Limfocite 32 % 25%–40%
Bazofile 1% 0%–1%
Monocite 5% 3%–7%
Eozinofile 1% 0%–3%
Glicemie 111 70-120 mg/dl
TGO 25 UI < 37 UI
TGP 20 UI < 45 UI
Uree 20 mg /dl 20 – 45 mg /dl
Creatinină 0.9 mg/dl 0,70- 1,4 mg/dl
VSH 15 6-13 mm/1h
Sumar urină Rare celule Rare epiteliale, rare

epiteliale, leucocite
rare
leucocite,
42
rare hematii
PARAMETRII FIZIOLOGICI
ORA TEMP PULS RESP T.A. DIUREZA SCAUN
0
C b/min r/min. mmHg ml/24h Nr./zi
800 37,2 72 18 125/75
900 37,2 72 17 125/75

Micțiuni
spontane Scaun
1200 37,1 70 17 120/70
normal
1500 37,1 72 17 120/70
1700 37,1 70 18 120/70
CONCLUZII GENERALE
Evolutia nevoilor fundamentale,tratamentul si efectele, evolutia
valorilor examenelor medicale.
43
Pacienta în vârstă de 46 ani, se prezintă în Camera de garda, adusă de către ambulanță,
acuzând tuse sâcâietoare de aproximativ 5 zile, însoțită de expectorație mucoasă, senzația
de arsură retrosternală acccentuată în momentul efortului de tuse și disfonie.
Din anamneză reiese că simptomele au debutat în urmă cu aproximativ o săptămână,

când la locul de muncă, a lucrat opt ore în frig , neexistând sursă de căldură.
În timpul scurs până la prezentarea în Serviciul de urgență, pacienta s-a tratat acasă fără a
fi investigată de către un medic, administrându-și Nurofen comprimate și ceaiuri antitusive.
În urma examenului clinic și a investigațiilor efectuate se pune diagnosticul de IACRS

Bronșită acută și se administrează tratament medicamentos.
Pacienta se externează urmând tratamentul la domiciliu, starea fiind vizibil îmbunătățită.
RECOMANDĂRI LA EXTERNARE
EXPLICAREA ACESTORA
La externare pacientei i se recomandă:
- respectarea tratamentului medicamentos prescris
-control medical peste șapte zile la medicul de familie
-respectă regimul alimentar hiposodat pe durata tratamentului cu HHC
- evită expunerea la frig, umezeala, substanțele iritante,fumul tutunul,eforturile vocale
-în cazul evoluției nefavorabile se prezintă la medic
FIȘA TEHNOLGICĂ 1
EFECTUAREA PUNCȚIEI VENOASE
Definiţie – puncția venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într-o venă prin
intermediul unui ac de puncție.
44
 Explorator
- recoltarea sângelui petru examenele de laborator precum
cele biochimice,hematologice, serologice si bacteriologice
 Terapeutic
-administrarea unor medicamente sub forma injecției si a
Scop perfuziei intravenoase
-recoltarea sângelui în vederea transfuzării sale
-executarea tranfuziei de sânge sau derivate ale sângelui
sângerare in cantitate de 30-500 ml în edemul pulmonar acut,
hipertensiune arteriala
-venele de la pliul cotului(cefalica si bazilica),în locul unde se

formează un "M" prin anastomozarea lor
-venele antebrațului
-venele de pe fața dorsală a mâinii
-venele subclaviculare
Locul puncției -venele femurale

-venele maleolare interne
-venele jugulara si epicraniene (de regulă se execută la sugar si
copilul mic)
Pentru protecție se foloseste o pernă elastică pentru

sprijinirea brațului, mușama si aleză.Pentru a dezinfecta locul
Materiale unde va fi executată puncția se folosește alcool medicinal si
necesare tampoane.
Se utilizează ace de 25-30 mm,diamentrul 6/10, 7/10, sau 10/10
(în fucție de scop), seringi de capacitate corespunzătoare,
pense, mănuși chirurgicale.Toate aceste materiale sunt de unică
folosință.
Pacientul se așeaază într-o poziție confortabilă atât pentru el cât
și pentru cel care execută puncția (în decubit dorsal).
Se examinează calitatea și starea venelor având grijă ca
hainele să nu impiedice circulația de întoarcere la nivelul
45
brațului.Brațul pacientului se așează pe pernița si mușama în
abducție și extensie maximă, se dezinfectează tegumentele și se
aplică garoul la distanța de 7-8 cm deasupra locului unde se va
Materiale
executa puncția, strângându-l astfel încât să oprească circulația
necesare
venoasă fără a comprima artera.
Este recomdat ca pacientul să strângă pumnul, venele devenind
astfel devenind turgescente.
Asistentul medical îmbracă mănușile sterile și se așează vizavi

de pacient.
Se fixează vena cu policele mâinii stângi, la 4-5 cm sub locul
puncției, exercitând o ușoară compresiune și tracțiune în jos
asupra țesuturilor vecine.Se fixează seringa, gradațiile fiind în
sus, acul atașat cu bizoul în sus, în mâna dreaptă, între police si
restul degetelor.
Se pătrunde cu acul traversând, în ordine tegumentul - în
direcție oblică,unghiul să fie de 30 de grade, apoi peretele
venos - învingându-se o rezistență elastică până când acul
Executia
înainteaza în gol.
punctiei
În lumenul venei, se schimbă direcția acului 1-2 cm, și se
controlează pătrunderea acului în venă prin aspirație cu seringa.
Se continuă tehnica în funcție de scopul puncției venoase -
precum injectarea medicamentelor, recoltarea sângelui sau
perfuzie.
După executarea puncției se ăndepartează staza venoasă prin
desfacerea garoului și a pumnului. Se aplică tamponul îmbibat
în soluție dezinfectantă la locul de pătrundere a acului și se
retrage brusc acul din venă.Se comprimă locul puncției timp de
3-5 minute, brațul fiind în poziție verticală.
46
În timpul puncției pot apărea câteva efecte adverse sau se pot
declanșa accidente
 Hematom datorită infiltrării sângelui în țesutul
perivenos.Asistentul trebuie să intervină și să retragă
Accidente acul, apoi să comprime locul puncției timp 1-3 minute

 Străpungerea venei prin perforarea peretului opus al
acesteia, motiv pentru care asistentul medical retrage
acul în lumenul venei
 Amețeli, paloare, lipotimie
47
Cazul II
DATE DE IDENTITATE
NUME: I PRENUME: S
VARSTA: 28 ani SEXUL: F
MOTIVELE INTERNARII Pacienta se prezintă în UPU acuzând următoarele semne și

simptome de aproximativ două zile:
-jenă la deglutiție
-catar nazal însoțit de arsură a mucoasei
- tuse uscată spasmodică
-durere vie retrosternală ce însoțește efortul de tuse
SITUAȚIA FAMILIALĂ ȘI SOCIALĂ
SITUATIA SOCIALA: Salariată- profesia vânzătoare
CONDITII DE LOCUIT: Relativ bune, locuiește la casă împreună cu soțul și copilul
ANTECEDENTE
HEREDO-COLATERALE: Fără importanță
48
PERSONALE-FIZIOLOGICE: Menarha la 12 ani
Nașteri 1 normală
Avorturi 0
PERSONALE-PATOLOGICE: Apendicectomie la 7 ani
Amigdalectomie la 17 ani
-Lucrează ca vânzătoare, într-o hală unde tranșează și vinde carne de porc. În marea
majoritate a timpului stă cu mâinile în apă la temperaturi scăzute.
ISTORICUL BOLII EXTRAS DIN
Pacienta în vârstă de 28 ani, se prezintă în serviciul primire urgență a Spitalului Județean,

acuzând disfagie, ușoară creștere a temperaturii corporale, 38,6 0C, inflamație amucoasei
nazale, însoțită de arsură și rinoree, tuse spasmodică accentuată de durere vie retrosternală.
Din anamneză reiese că pacienta lucrează într-o hală de carne unde tranșează și vinde
carne. Condițiile de lucru sunt neadecvate, deoarece pacienta lucrează la temperaturi
scăzute.
Pacienta afirmă că de aproximativ 3-4 zile prezintă inapetență.
49
-No-spa 1 fiolă
-HHC 200 mg
-Amoxacilină 500 mg./ 8 h
-Stodhal 5 granule/3 ori/zi
-Calmotusin 1 cpr./ 3ori/ zi
EXAMINARI:
REGIMUL:

50
SITUATIA LA INTERNARE: Î-168 cm G-64 Kg T.A.-125/75 mmHg
NEVOI FUNDAMENTALE
conformat, simetric bilateral cu respirația, raluri bronșice ronflante și sibilante difuze

prezente bilateral,tuse, zgomote cardiace ritmice, puls regulat, cord normal,funcții
vitale în limite normale
02.A MANCA, A BEA:pacienta afirmă că de aproximativ 3-4 zile prezintă

inapetență, disfagie


deplasează fără ajutor, reflexe osteotendinoase prezente bilateral
05.A DORMI, A TE ODIHNI: afirmă că de aproximativ 3-4 nopți tusea o

deranjează și o trezește de câteva ori pe noapte

pacienta prezintă temperatură corporală peste limitele normale, respectiv 38,60C
51
08.A FI CURAT, A-TI PROTEJA TEGUMENTELE:pacienta prezintă tegumente și

09.A EVITA PERICOLELE:pacienta prezintă risc de apariție a complicațiilor în cazul

nerespectării indicațiilor și a recomandărilor personalului medical precum și în cazul
instituirii unui tratament greșit
10.A COMUNICA:comunică cu ușurință cu personalul medical și colegele de salon
11.A TE RECREEA: îi place să citească romane de dragoste
12.A FI UTIL: își dorește să se refacă cât mai curând pentru a se putea întoarce la
muncă
13.A INVATA: cere informații legate de afecțiunea sa, își dorește să revină la starea de
sănătate anterioară îmbolnăvirii cât mai curând
14.A-TI PRACTICA RELIGIA:pacienta este creștin ortodox merge destul de rar la

biserică
52
ASPECTE PSIHOLOGICE
COMPORTAMENT: orientată temporo-spațial
MODUL DE INTERNARE- s-a prezentat singură
ASPECTE SOCIOLOGICE
MEDIUL (HABITAT)- urban
OCUPATII (HOBBY): să citească
PROBLEME SOCIALE: veniturile financiare mici comparative cu necesitățile
A RESPIRA ȘI A AVEA O BUNĂ CIRCULAȚIE: Alterarea respirației din cauza

procesului de boală manifestată prin tuse seacă, sâcâietoare, oboseală la efort susținut
A MÂNCA, A BEA:Deficit alimentar din cauza procesului de boală manifestat prin

disfagie, inapetență.
A –ȚI MENȚINE TEMPERATURA: Alterarea termoreglării din cauza procesului
53
de boală manifestată prin febră moderată.
diurnal.

evoluției nefavorabile a afecțiunii manifestat prin noi semne și simptome.
VINDECARE: Da
AGRAVARE: Da, în cazul nerespectării indicațiilor primate și a tratamentului

medicamentos.
DECES: Nu
Pacienta să prezinte o evoluție favorabilă, astfel încât să-și recapete starea de sănătate
anterioară îmbolnăvirii.
Ora 1000 –internarea în UPU
54
Ora 1230-efectuarea radiografiei toracice
Ora 1600-externarea din UPU
OBIECTIVUL GLOBAL
Pacienta să respecte tratamentul medicamentos prescris pentru a-și recăpăta stare de

sănătate și a preveni apariția evoluției nefavorabile a bolii.
ALIMENTAȚIA
ALIMENTE PERMISE:
ALIMENTE INTERZISE:
Îi plac ardeii umpluți cu carne.
55

celulelor
-No-spa Antispastic
EXAMENE PARACLINICE

boli interne
EXAMENE BIOLOGICE
56
EXAMENE CERUTE
OBTINUTE LABORATOR
Bazofile 1% 0%–1%
Monocite 5% 3%–7%
TGO 18 UI < 37 UI
TGP 20 UI < 45 UI
VSH 18 6-13 mm/1h

rare
leucocite
57
0
1115 38,6 72 18 115/70
1200 37,3 72 17 115/70

Micțiuni
spontane Scaun
1300 37,8 70 17 115/70
normal
1500 37,6 72 17 115/70
1600 37,4 70 18 115/70
CONCLUZII GENERALE
Pacienta în vârstă de 28 ani, se prezintă în UPU , acuzând jenă la deglutiție,

respectiv, disfagie, febră moderată, catar nazal resimțit de către paacientă ca o arsură a
mucoasei, tuse uscată spasmodică ce o trezește noaptea din somn, durere vie
retrosternală acutizată în timpul accesului de tuse și oboseală în respirație la efort fizic
susținut.
Pacienta afirmă că semnele și simptomele au debutat în urmă cu 3-4 zile, ca urmare a

temperaturii ambientale scăzute de la locul de muncă.
În urma examenului clinic și a investigațiilor efectuate se pune diagnosticul de

Bronșită acută, instituindu-se tratament medicamentos în serviciul de urgență.
Pacienta se externează la cerere în data de 04.04.2021 ora 1600 cu recomandarea de a

urma tratament la domiciliu cu Amoxacilină 500 mg/8 ore, Stodhal sirop, Calmotusin,
58
Algocalmin la nevoie.
RECOMANDĂRI LA EXTERNARE
EXPLICAREA ACESTORA
FIȘA TEHNOLOGICĂ
EFECTUAREA INJECȚIEI INTRAMUSCULARE
Definiție: Injecția intramusculară constituie introducerea unor soluții

izotonice,uleioase sau a unei substanțe coloidale în stratul muscular prin
intermediulunui unui ac atașat la seringa.
Scop: introducerea în organism a unor substanțe medicamentoase.
Locuri de elecție: Regiunea superoexternă fesieră, deasupra marelui trochanter;

fața externă a coapsei, în treimea mijlocie; fața externă a brațului în mușchiul deltoid.
PREGĂTIREA
MATERIALELOR Tăvița medicală care să conțină
 mușama și aleză,
 tăvița renală, casoleta cu tampoane sterile de
vata sau comprese din tifon;
 seringi sterile de mărime corespunzătoare
cantității substanței de administrat;
 medicamentul de injectat (soluții apoase,
uleioase, pulberi uscate solubile în apă
59
distilată sau ser fiziologic) în flacoane închise;
 substanțe dezinfectante ca alcool, tinctura de
iod; cel putin trei ace de mărimi diferite;
 medicamente pentru eventualele accidente ca
șocul anafilactic
Se pregătesc materialele și instrumentele necesare

și se transportă lângă bolnav (cu tava sau măsuța).
Asitenta mediicală stabilește locului efectuării
injecției
Se anunță bolnavul și i se explică necesitatea
tehnicii
Se așează bolavul în decubit ventral, lateral,
șezând sau în picioare în funcție de locul ales pentru
PREGĂTIREA
efectuarea tehnicii
PACIENTULUI
Se descoperă locul de elecție
Pentru injecție în regiunea fesieră, se reperează

următoarele puncte:
LOCURILE DE ELECȚIE – punctul Smarnov, la un lat de
deget deasupra marelui trochanter și înapoia lui.
– punctul Bertlhelemey, la
unirea treimii externe cu cele două treimi interne ale
liniei care unește spina iliacă antero-posterioară cu
extremitatea superioară a șantului interfesier.
– zona situată deasupara liniei
care unește spina iliacă posterioară cu marele
trochanter.
Pentru pozitia sezând, injecția se efectuează în
toată regiunea fesieră, deasupra punctului de sprijin.
60
 Spălare pe mâini cu apă curentă și săpun;
 Dezinfectarea mâinilor cu alcool;
 Se montează seringa în condiții de asepsie
perfectă
 Se verifică fiola, se încarcă seringa cu
substanța de injectat, se elimină bulele de aer
 Se schimbă acul, îndepartându-l pe cel cu care
a fost aspirată substanța și se adaptează un ac
EFECTUAREA potrivit pentru injecție
PROCEDURII:
 Se degresează locul injecției cu un tampon de
vată cu alcool medicinal și se dezinfectează cu
alt tampon cu alcool
 Se invită bolnavul să-și relaxeze musculatura
și să stea liniștit.
 Se întinde pielea între policele și indexul sau
mediul mâinii stângi.
 Se înțeapă perpendicular pielea, pătrunzând (4
– 7 cm) cu rapiditate și siguranță cu acul
montată la seringă.
61
 Se verifică poziția acului prin aspirare.
 Se injectează lent lichidul.
 După injectare se scoate acul cu seringa,
acoperind locul cu un tampon cu alcool.
 Se masează locul cu tamponul cu alcool,
pentru a disocia planurile țesuturilor
străpunse, activând circulația pentru a
EFECTUAREA  favoriza absorbția.

PROCEDURII:  Se așează bolnavul în poziție comodă unde va
sta în repaus fizic timp de 5 – 10 minute.
 Spălarea pe mâini cu apă curentă și săpun.
 se aruncă la coș deșeurile de injecție (fiole

golite, tampoane de vată).
 se spală imediat seringa, acele folosite, cu
apa și detergenți.
REORGANIZAREA
LOCULUI DE MUNCĂ  se dezinfectează după o clătire abundentă și se
pregătește pentru sterilizare
62
 durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a
unei ramuri a acestuia.
 Se impune retragerea acului și efectuarea
injecției în altă regiune.
 paralizie prin lezarea nervului sciatic
 hematom prin ințeparea unui vas.
 supurație aseptică datorată unor substanțe care
ACCIDENTE ȘI
nu sunt resorbite.
INCIDENTE
 ruperea acului se extrage pe cale chirurgicală
 embolie prin introducerea accidentală într-un
vas de sânge a unei substanțe uleioase sau în
suspensie.
Cazul III
DATE DE IDENTITATE
NUME: R PRENUME: C
VARSTA: 41 ani SEXUL: M DOMICILIUL: DR.TR Severin
STRADA: Crinului NR.:38
MOTIVELE INTERNARII Pacientul se prezintă în UPU, acuzând următoarele semne și

simptome de aproximativ de 3-4 zile:
63
-voce răgușită
-oboseală la efort fizic susținut
- tuse uscată
-durere retrosternală ce însoțește efortul de tuse
SITUAȚIA FAMILIALĂ ȘI SOCIALĂ
SITUATIA SOCIALA: Salariată- profesia vânzătoare
CONDITII DE LOCUIT: Relativ bune, locuiește la casă împreună cu soția și copilul
ANTECEDENTE
HEREDO-COLATERALE: Fără importanță
PERSONALE-PATOLOGICE: Infecții repetate de tract respirator superior
-Lucrează în mediu deschis, fiind constructor
64
ISTORICUL BOLII. EXTRAS DIN
Pacientul în vârstă de 41 ani, se prezintă în serviciul primire urgență a Spitalului

Județean, acuzând de aproximativ 3-4 zile disfonie,tuse uscată, durere retrosternală și
oboseală la efort fizic susținut.
Pacientul afirmă că simptomatologia a debutat cu rinoree și senzația de arsură a mucoasei

nazale semne care îi crează disconfort.
-HHC 200 mg
-Amoxacilină 500 mg./ 8 h
-Calmotusin 1 cpr./ 3ori/ zi
PRESCRIPTII MEDICALE LA INTERNARE
EXAMINARI:
65
REGIMUL:

ASPECTE PSIHOLOGICE
COMPORTAMENT: orientat temporo-spațial
MODUL DE INTERNARE- s-a prezentat singur
ASPECTE SOCIOLOGICE
MEDIUL (HABITAT)- urban
OCUPATII (HOBBY): privitul la meciurile de fotbal
PROBLEME SOCIALE: veniturile financiare mici comparative cu necesitățile
66
SITUATIA LA INTERNARE: Î-168 cm G-92 Kg T.A.-130/75 mmHg
NEVOI FUNDAMENTALE
conformat, simetric bilateral cu respirația,tuse, zgomote cardiace ritmice, puls

regulat, cord normal,funcții vitale în limite normale
02.A MANCA, A BEA:pacienta afirmă că de aproximativ 3-4 zile prezintă

inapetență, disfagie


deplasează fără ajutor, reflexe osteotendinoase prezente bilateral
05.A DORMI, A TE ODIHNI: afirmă că de aproximativ 3-4 nopți tusea îl

deranjează și îl trezește de câteva ori pe noapte

67
pacientul prezintă temperatură corporală în limite normale
08.A FI CURAT, A-TI PROTEJA TEGUMENTELE:pacientul prezintă tegumente și

09.A EVITA PERICOLELE:pacientul prezintă risc de apariție a complicațiilor în

cazul nerespectării indicațiilor și a recomandărilor personalului medical precum și în
cazul instituirii unui tratament greșit
10.A COMUNICA:comunică cu ușurință cu personalul medical și colegii de salon
11.A TE RECREEA: îi place să privească meciuri de fotbal la televizor
12.A FI UTIL: își dorește să se refacă cât mai curând pentru a se putea întoarce la
muncă, este sursa de venit a familiei
68
13.A INVATA: cere informații legate de afecțiunea sa, își dorește să revină la starea de
sănătate anterioară îmbolnăvirii cât mai curând
14.A-TI PRACTICA RELIGIA:pacientul este creștin ortodox merge destul de rar la

biserică
A MANCA, A BEA: Alterarea alimentației prin defict din cauza procesului de boală
manifesta prin inapetență, disfagie.
A ELIMINA: Eliminări inadecvate din cauza procesului de boală manifestat print

use însoțită de expectorație mucoasă.
diurnă.

evoluției nefavorabile bolii manifestat prin noi semne și simptome.
VINDECARE: Da
AGRAVARE: Da, în cazul nerespectării indicațiilor primate și a tratamentului

medicamentos.
69
DECES: Nu
Pacientul să prezinte o evoluție favorabilă, astfel încât să-și recapete starea de sănătate
anterioară îmbolnăvirii.
Ora 1100 –internarea în UPU
Ora 1330-însoțirea pacientului la radiologie pentru efectuarea radiografiei toracice
Ora 1800-externarea din UPU
OBIECTIVUL GLOBAL
Pacientul să prezinte în decurs de 1-2 săptămâni o stare de sănătate satisfăcătoare prin

lipsa simptomatologiei.
70
ALIMENTAȚIA
ALIMENTE PERMISE:
ALIMENTE INTERZISE:
Îi place ceafa de porc la grătar.

celulelor
EXAMENE PARACLINICE
71
boli interne
0
1115 37,6 72 18 135/70
1200 37,6 72 17 135/70

Micțiuni
spontane Scaun
1400 37,6 70 17 135/70
normal
1600 37,6 72 17 135/70
1800 37,4 70 18 135/70
EXAMENE BIOLOGICE

EXAMENE CERUTE
OBTINUTE LABORATOR
72
Bazofile 1% 0%–1%
Monocite 5% 3%–7%
TGO 23 UI < 37 UI
TGP 27 UI < 45 UI
VSH 14 6-13 mm/1h

rare
leucocite
CONCLUZII GENERALE
Pacientul în vârstă de 41 ani, se prezintă în UPU , acuzând disfonie, tuse uscată

care deranjează spmnul, durere retrosternală acutizată în timpul efortului de tuse și
73
oboseală marcantă la efort fizic susținut.
Pacienta afirmă că semnele și simptomele au debutat în urmă cu 3-4 zile cu rinoree și

senzația de arsură a mucoasei nazale.
Din anamneză reiese să pacientul lucrează în mediu deschis, în curent, frig, umezeală
și uneori chiar în mediu cu praf sau cu diferite mirosuri date de diferite substanțe.
În urma examenului clinic și a investigațiilor efectuate se pune diagnosticul de

Bronșită acută, instituindu-se tratament medicamentos în serviciul de urgență.
Pacientul se externează cu recomandarea de a urma tratament la domiciliu , starea

accestuia fiind vizibil îmbunătățită.
RECOMANDARI LA EXTERNARE
EXPLICAREA ACESTORA
74
BIBLIOGRAFIE
1- Corneliu Borundel-Manual de medicină internă pentru cadre medii - Editura Medicală;

2 - G.Bouvenot, B.Delvulder, L.Guillevin, A. Scaeffer-Patologie medicală- Pneumologie -1996;
3 – Lucreția Titircă-Nursing-Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenții medicali -
Editura Viața Medicală Românească-1997;
4 – Lucreția Titircă-Ghid de nursing-Editura Viața Medicală Românească București 2007;
5 – Lucreția Titircă Urgențe medico chirurgicale - Editura Medicală-2004;
6 - Teodorescu Exarcu, Ileana . Gh .Ciuhat , Silvia Gherghescu, Maria Soigan -Biologie
Anatomie și fiziologia omului - Editura Didactică și Pedagogică R.A, București, 1994;
7 - FL. Marin-Boli interne pentru cadre medii Editura Medicală, București-1980;
8 - Radu Rizescu-AGENDA Medicală-Editura Medicală ,București-1995;
9 - Simon Purice—Clinica Medicală- Analize și sinteze-vol.I-Editura Științifică și Enciclopedică,
București -1989;
10 - Virginia Henderson -Principii fundamentale ale îngrijirii bolnavului -1999;
11 - Voiculescu Marin- Medicina pentru familie - Editura Medicală, București,1986;
12 - Vlaicu Radu –Practica Urgențelor Medicale-Editura Dacia 1998;
75
76

BRONȘITA ACUTĂ Niculescu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BRONȘITA ACUTĂ Niculescu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ

DROBETA TURNU SEVERIN

CALIFICAREA PROFESIONALĂ: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

CALIFICAREA PROFESIONALĂ: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

Lucrarea de faţă am întocmit-o pe baza cunoştinţelor acumulate în timpul stagiilor şi din

• primul motiv constă în împlinirea dorinței de informare personală corectă, bazându-se și

-unul superior, olfactiv, învelit de mucoasa olfactivă;

Bronhia principală dreaptă

Bronhia principală stângă

Bronhiile au raporturi cu vasele mari de la baza inimii.

Bronhia dreaptă vine în raport:

- în partea anterioară, cu vena cavă superioară;

Bronhia stanga vine in raport:

- în partea anterioară, cu elementele pedicului pulmonar;

Vascularizație: Bronhiile sunt vascularizate de arterele bronșice ale aortei toracice.

Fig.7 Arborele bronșic

Bronhiile principale se ramiﬁcă în:

Arborele bronșic stâng

Bronhia principală stanga se împarte în două ramuri lobare(gradul II):

Alcătuiesc organele repiratorii propiu-zise, unde au loc schimburile de gaze dintre

Un acin pulmonar este format din toatalitatea bronhiolelor respiratorii și a canalelor

Plămânul are o dublă vascularizație :

Vascularizația funcțională: pusă în slujba schimburilor gazoase dintre aer și sânge,

Vascularizația nutritivă: aparține marii circulații a organismului și este formată de

Este un process pasiv în condiții obișnuite, toracele revenind la dimensiunile sale de

Acțiunea frigului apare la:

Laringo-traheo bronșita obstructivă:

Examen clinic: Bronșitele acute, datorate virozelor, se întâlnesc cu precădere în

Evoluție, Complicații, Prognostic

Tratamentul bronșitei acute

Pacientul cu bronșită acută:

- Observarea poziției pacientului

Intervenții pentru mobilizarea secrețiilor

Alterarea respirației din cauza procesului de boală manifestat prin

Pacientul să prezinte funcție respiratorie nealterată, să poată

-asigurăm repaus la pat al pacientului în perioada de acutizare

În urma măsurilor aplicate pacientul afirmă că starea sa s-a

3 DIAGNOSTIC Eliminări inadecvate din cauza procesului de boală manifestate

OBIECTIV Pacientul să prezinte în decurs de 1-2 săptămâni, lipsa tusei și

-asigurăm repaus la pat al pacientului în perioada de acutizare

INTERVENȚII -aplicăm măsuri de mobilizare a secrețiilor prin drenaj postural

În urma măsurilor aplicate pacientul pacientul prezintă lipsa

DIAGNOSTIC Alterarea termoreglării din cauza procesului de boală

Pacientul să prezinte în decurs de 2-4 ore temperatură corporală

-administrez antitermice la indicația medicului

După aproximativ două ore pacientul prezintă temperatura

5 DIAGNOSTIC Alterarea somnului din cauza tusei nocturne manifestată prin

Pacientul să aibă un somn cu durata de 7-8 ore noaptea, să fie

INTERVENȚII -aplic măsuri de combatere a tusei:drenaj postural, ingestie de

-administrez antitusive la indicația medicului

-asigur condiții de microclimat adecvate somnului și odihnei

La sfârșitul primei săptămâni pacientul se odihnește 6-7 ore

DIAGNOSTIC Risc potential de apariție a complicațiilor din cauza evoluției

Pacientul să respecte tratamentul prescris și recomandările

-indic pacientului respectarea indicațiilor medicale

6 -educ pacientul să evite factorii de risc: umezeala, frigul, tutunul,

-educ pacientul să se prezinte la medic în cazul apariției altor

Pacientul prezintă lipsa simptomatologiei după 10-14 zile de

7 DIAGNOSTIC Neputință din cauza afecțiunii manifestată prin sentiment de

Pacientul să fie încrezător în revenirea la starea de sănătate

-încurajăm pacientul să respecte tratamentul asigurându-l că-și

EVALUARE Pacientul este optimist și încrezător cu privire la evoluția

VÂRSTA: 46 ani SEXUL: F DOMICILIUL: Dr.Tr.Severin