Gripa

Cuprins
Cap.1. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR

1.1 Anatomia Aparatului Respirator
1.2 Fiziologia Aparatului Respirator
Cap.2. Gripa
2.1 Definitie
2.2 Etiopatogenie
2.3 Anatomie Patologica
2.4 Tablou Clinic
2.5 Tablou Paraclinic
2.6 Diagnostic
2.7 Evolutie si Prognostic
2.8 Complicatii
2.9 Forme Clinice
2.10 Tratament
Cap.3.ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN SUPRAVEGHEREA SI INGRIJIREA
PACIENTILOR CU Gripa
3.1 Elaborarea planului de ingrijire a pacientului cu gripa
3.2 Tehnici de ingrijire a pacientului cu gripa
3.3 Educatie pentru sanatate
Cap.4.CAZURI CLINICE
4.1 CAZ 1
4.2 CAZ 2
4.3 CAZ 3
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
Cap1.ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR
Caile respiratorii
Aparatul respirator este alcatuit din :

-
caile respiratorii -organe care au rol in vehicularea aerului ;cavitatea
nazala si faringele formeaza caile respiratorii superioare, iar laringele trahea si bronhiile
- caile respiratorii inferioare.
-
plamanii ,organe la nivelul carora au loc schimbul de gaze (oxigen si dioxid
de carbon).
CAILE RESPIRATORII
CAVITATEA NAZALA primul segment al cailor respiratorii.

Ea este divizata de septul nazal in doua cavitati simetrice numite fose
nazale.Fosele nazale se afla partial in piramida nazala care are rol estetic si de
protectie.
FARINGELE,al doilea organ al cailor respiratorii,este un organ cu dubla

functie, respiratorie si digestiva.
LARINGELE,este
situat
in
partea
anterioara
gatului,sub
osul
hioid,deasupra traheei,proeminand sub piele.Are un schelet cartilaginos,format din trei

cartilaje
neperechi
(cartilajul
tiroid,cricoid,epiglotic)
si
trei
perechi
(cartilajele
aritonoide,corniculate si cuneiforme) unite intre ele prin ligamente sau articulatii.La

interior este captusit de o mucoasa care determina in cavitatea laringelui,patru plici
numite corzi vocale,doua superioare si doua inferioare.
TRAHEEA este un conduct fibro cartilaginos,intins de la marginea anterioara

a laringelui pana la bifurcarea ei in cele doua bronhii principale.Este situata anterior de
esofag.Are doua segmente;cervical si toracal.Inelele bifrocartilaginoase sunt incomplete
posterior,unde se afla o membrana musculabifroelastica care permite dilatarea
esofagului si inaintarea bolului alimentar in timpul deglutitiei.La exterior se afla tesut
conjunctiv,iar la interior mucoasa traheala,formata dintr-un epiteliu pseudostratificat
cilindric ciliat,avand si celule care secreta mucus.
BRONHIILE PRINCIPALE.Sunt doua conducte fibrocartilaginoase,rezultate

din bifurcarea traheei la locul de bifurcare,in interiorul traheei se afla pintenele
traheeal.Bron-hiile principale ajung la lobul pulmonar prin care patrund in plaman
,ramnificandu-se si formand astfel arborele bronsic.Structura bronhiilor este aceiasi cu a
traheei.
PLAMANII
Plamanii reprezinta principalele organe ale aparatului respirator si sunt situati
in cavitatea toracica,deasupra diafragmului.Au forma unor jumatati de con sectionat de
la virf spre baza,masa medie a celor doi plamani este de 1300g.
Plamanii prezinta;baza usor concava asezata pe diafragma si care,prin intermediul difragmului,la dreapta este in raport cu lobul drept al ficatului,iar la stanga cu
lobul stang al ficatului,cu fundul stomacului si cu splina;
varful depaseste prima coasta si ajunge la baza gatului
fata externa (coastele),vine in raport cu coastele si spatiile intercostale si
prezinta la plamanul drept doua fisuri;una oblica si alta orizontala,iar plamanul stang
numai fisura oblica;
-
fata interna mediastinala este plana si prezinta hilul plamanului care este
locul de intrare si iesire al elementelor pediculului pulmonar(adica bronhia

principala,artera si venele pulmonare,arterele si venele bronsice,nervii vegetativi si vase
limfatice).
STRUCTURA PLAMANULUI este cea a unei glande tubuloacinoase, fiind

formate dintr-un sistem de canale aeriene si dintr-o multitudine de saci.
Lobii plamanului drept(superior,mijlociu,inferior)sunt delimitati de doua
fisuri,in timp ce lobii plamanului stang(superior si inferior),sunt delimitati de o
fisura.Fiecare
lob
este
alcatuit
din
segmente,care
reprezinta
unitatiile
anatomice,functionale si clinice ale plamanului.Fiecare segment este format din

lobul,unitatiile morfofunctionale ale plamanilor care au forma piramidei,cu baza spre
suprafata plamanilor,iar varful suspendat de o bronhie supra- lobulara,indreptat spre
hil.In jurul lobului se afla tesut conjunctiv bogat in fibre elastice,celule conjunctive si
celule macrofage.
ARBORELE BRONSIC. Dupa patrunderea bronhiilor principale prin hil in

plaman ele se ramifica in bronhii lobare,care la randul lor se ramifica in bronhii
segmentare.Bronhiile segmentare se divid de mai multe ori si dau nastere la bronhiile
supralobulare care patrund prin varful lobului pulmonar in interiorul lobului,devenind
bronhiile intralobilare.Bronhiile intra lobilare se ramifica,lal randul lor dind nastere
bronhiilor terminale,numite astfel deoarece sunt ultimile ramificatii ale arborelui
bronsic,cu rol de a conduce aerul.Bronhiile terminale dau nastere bronhiilor respiratorii

(acinoase) care se continua cu canalele alveolare,ai caror pereti reprezinta dilatatii in
forma de saci alveolari,in care se deschid alveolele.Totalitatea elementelor care
continua o bronhiala terminala formeaza acinul pulmonar.
Epiteliul alveolar,membrana bazala a alveolei,tesuturile conjunctive de sub ea
,membrana bazala a capilarului si endoteliului capilar formeaza bariera hematoaeriana
care este strabatuta de oxigen si dioxid de carbon.
VASCULARUZATIA PLAMANILOR,plamanul are o dubla vasculariza-tie ;

functionale si nutritive.
VASCULARIZATIA FUNCTIONALA realizeaza schimburile gazoase si

este reprezentata de trunchiul pulmonar si venele pulmonare care alcatuiesc mica
circulatie.
Trunchiul pulmonar incepe cu ventriculul drept,se imparte in artera pulmonara stanga si dreapta care patrund in plamani prin hilul pulmonar.Ajunsa in plamin
artera urmareste ramificatiile arborelui bronsic;patrunzand in lobul pulmonar si se
capilarizeaza in jurul alveolelor pulmonare.La nivelul acestei retele capilare dioxidul de
carbon este cedat alveolelor si din alveole patrunde oxigenul care este preluat de
venele pulmonare.Aceste vene parasesc plaminul prin hilul pulmonar si duc sangele cu
oxigen in atriul stang,de unde va trece in ventriculul stang care il va impinge prin aorta
in tot organismul.
Vascularizatia nutritiva face parte din marea circulatie si este reprezentata de
artarele si venele bronsice.Arterele bronsice provin prin aorta toracala ,iar venele
bronsice se deschid in sistemul azyges.
Pleura este o membrana seroasa formata din doua foite dintre care una
inveleste plamanii la exterior,patrunde in fisuri,iar cealalta captuseste peretii cutiei
toracice.Cele doua foite se continua una cu cealalta la nivelul pediculului pulmonar.Intre

cele doua foite se afla cavitatea pleurala spatiuvirtual,in care exista presiune negativa
cu rol important in mecanica respiratiei.Intre cele doua foite se gaseste foarte putin
lichid seros,care mentine umeda suprafata lor ,usu- rind alunecarea plaminului in timpul
miscarilor respiratorii. Cavitatea pleurala poate devenii reala cand in cazuri de boala
contine aer (pneumotorax) sange (hemotorax) sau puroi (piotorax).
MEDIASTINUL este o regiune topografica limitata lateral de fetele interne ale

celor doi plamani,inferior si diafragm,anterior de stern iar posterior de coloana
vertebrala toracala si de catre extremitatiile posterioare ale coastelor.In mediastine se
gasesc;inima invelita de pericard , vasele mari ; venele cave superioare si
inferioare,cele patru vene pulmonare,artera aorta ,trunchiul pulmo-nar cu ramurile
lui,traheea si cele doua bronhii principale.
RESPIRATIA
RESPIRATIA reprezinta una din functiile esentiale ale organismelor vii in

general,functie prin care se realizeaza raportul de oxigen din aerul ambiant pana la
nivelul celular,in paralel cu eliminarea in atmosfera a dioxidului de carbon,realizat din
metabolismul celular.Aceasta functie complexa se realizeaza cu participarea unor
sisteme
morfofunctionale
in
mai
multe
etape
strans
corelate,intr-o
stricta
succesiune,acestea sunt : ventilatie pulmonara,difuziunea si schimbul de gaze la nivelul

membranei alveolo-capilare,transportul gazelor in sange si respiratie celulara.
VENTILATIA PULMONARA
Este procesul prin care se realizeaza circulatia alternativa a aerului intre

mediu ambiant si alveolele pulmonare,antrenand astfel patrunderea aerului bogat in
oxigen catre alveole si eliminarea dioxidului de carbon catre exterior.
MISCARILE VENTILATORII
Circulatia altrenativa a aerului se realizeaza ca urmare a variatiilor ciclice ale

volumului cutiei toracice urmate fidel de miscarea in acelasi sens a plamanului care
este solidarizat de aceasta prin intermediul foitelor pleurale.Variatiile ciclice ale
volumului aparatului toraco-pulmonar se realizea-za in cursul a doua miscari de sens
opus,definite ca miscarea inspiratorie si miscarea expiratorie.
In timpul miscarii inspiratorii are loc cresterea volumului cutiei toracice si o
crestere a volumului pulmonar.Cresterea volumului cutiei toracice se realizeaza ca o
consecinta a cresterii celor trei diametre ale sale anteroposterior,longitudi-nal si
transversal.
O data cu cresterea volumului cutiei toracice are loc o expansiune a plamanilor,favorizata de bogatia fibrelor elastice din structura parenchimului pulmonar si
determinata de existenta unei aderente functionale intre cutia toracica si plaman.
Expansiunea plamanilor si cresterea volumului lor in cursul inspiratiei au
drept consecinte o scadere a presiunii aerului din interiorul plamanului sub presiune
atmosferica (aproximativ cu 2-3 mm Hg) realizandu-se astfel un gradient de presiune
datorita caruia aerul atmosferic patrunde in interiorul plamanilor.Punerea in miscare a
aparatului toracopulmonar ca fortele ce iau nastere prin contractia muschilor respiratorii
sa depaseasca o serie de forte opozante de sens contrar,generator de insasi
particularitatile structurale ale aparatului toraco-pulmonar. Dintre fortele opozante o
deosebita semnificatie functionala o prezinta fortele elastice,vascoase,inertiale.
Miscarea expiratorie (expiratia) reprezinta miscarea de sens contrar

inspiratiei,in cursul careia are loc revenirea la volumul initial al cutiei toracice si al
plamanului.In conditii de repaus,expiratia este un act pasiv ce nu necesita contractia
musculaturii respiratorii.Revenirea cutiei toracice si a plamanului la volumul initial este
consecinta refractiei tesuturilor elastice ale aparatului toraco-pulmonar care au fost
desprinse in cursul inspiratiei si care elibereaza sub forma de energie cinetica,energia
potentiala
acumulata.Ca
urmare
scaderii
volumului
pulmonar
in
cursul
respiratiei,presiunea aerului va creste peste presiunea atmosferica (cu 2-3 mm

Hg),ceea ce are drept consecinta crearea unui gradient de presiune de-a lungul careia
aerul din plamani iese catre exterior.
VOLUMELE SI CAPACIATIILE PULMONARE
In cursul miscarilor ventilatorii,patrund si ies din plamani cantitati de aer a caror

marime este in functie de talia persoanei de varsta,de sex,de postura,etc. si a caror
cuantificare
poate
pulmonar.Evaluarea
aduce
volumelor
informatii
se
face
asupra
prin
integritatii
spirometrie
aparatului
si
mai
toraco-
ales
prin
spirografie.Spirometria se efectueaza cu ajutorul spirometrelor.Spirometrele sunt de mai

multe feluri : spirometre cu apa si spirometre uscate.
Metoda spirografica utilizeaza spirograful,un aparat care permite inregistrarea grafica a volumelor expirate si efectuarea unor succesiuni de miscari inspiratorii si
expiratorii.In alcatuirea spirografului exista o serie de sisteme:
-
sistemul inscriptor este reprezentat de o pernita care conectata cu
clopotul,per-mite inregistrarea variatiilor de pozitie ale acestuia in functie de variatia

volumului de aer introdus.
-
sistemul de pompe ce dirijeaza aerul in sens unic prin spirograf,permitand
efectuarea succesiva a mai multor miscarii respiratorii,fara ca subiectul sa inspire sau

sa expire atmosfera ambianta.
sistemul de absortie a dioxidului de carbon expirat reprezentat de o
substanta absorbanta a dioxidului de carbon.

In consecinta aerul pe care il respira subiectul va avea o compozitie relativ
constanta evitandu-se acumularea dioxidului de carbon in exces.
-
sistemul de introducere sub clopot al oxigenului cu un debit constant
inlocuind astfel oxigenul consumat.Se poate observa ca drept urmare a ventilatiei

volumului de aer curent,penita sistemului inscriptional va trasa un grafic in linii
ascendente (inspir) si descendente (expir).Prin inspirarea unui volum de aer maximal,la
sfarsitul unei inspiratii de repaus va inregistra volumul de rezerva inspiratorie,iar prin
efectuarea unei expiratii maximale la sfarsitul unei expiratii de repaus vom inregistra
volumul de rezerva expiratorie.
Volumul curent (VT) reprezinta volumul de aer care patrunde in plamani,in

cursul unei inspiratii si unei expiratii de repaus,valoarea lui medie la persoanele adulte
este de 500 ml.
Volumul inspirator de rezerva (VIR),reprezinta volumul maxim de aer ce
poate fi inspirat la sfarsitul unei inspiratii de repaus.
Valoarea lui medie la adulti este de 3000 ml. ceea ce reprezinta 60% din
capacitatea vitala.
Volumul expirator de rezerva (VER) reprezinta volumul maxim de aer care
poate fi expirat la sfarsitul unei expiratii de repaus.Valoarea lui medie la adulti este de
1200ml.,adica aproximativ 25% din capacitatea vitala.
Volumul rezidual (VR) reprezinta volumul de aer care ramane in plaman la
sfarsitul unei expiratii maximale.Valoarea lui medie la adulti este de 1300ml. ceea ce
reprezinta aproximativ 25% din capacitatea vitala.
Capacitatiile pulmonare reprezinta valoarea sumei a doua ori mai multe
volume pulmonare astfel :
capacitatea pulmonara totala (CPT),reprezinta volumul de aer cuprins in
plaman la sfarsitul unei inspiratii maxime,insumand toate volumele pulmonare

mentionate.Valoarea ei variaza in functie de talie sex,varsta,in medie luandu-se in
consideratie o valoare de 6000ml.
Capacitatea vitala (CV) reprezinta volumul de aer ce poate fi scos din plaman
printr-o expiratie fortata efectuata dupa o inspiratie maxima.Ea este egala cu suma a
trei volume pulmonare (VRI) + (VER) +(VT) si are in medie o valoare de aproximativ
4700ml. reprezentand in jur de 75% din CPT;
-
Capacitatea reziduala functionala (CRF) reprezinta volumul de aer care
ramane in plaman la sfarsitul unei expiratii de repaus.Valoarea ei,se poate obtine prin
insumarea VER + VR ,ea reprezentand aproximativ 50% din CPT;
-
Capacitatea inspiratorie (CI) reprezinta volumul de aer ce poate fi introdus
in plaman printr-o inspiratie maxima care incepe la sfarsitul unei expiratii de

repaus.Valoarea ei este echivalenta cu suma dintre VT si VER si reprezinta 50% din
CPT.
DEBITELE VENTILATORII. Daca masurarea volumelor pulmonare confera o
serie de parametrii statici ce caracterizeaza aparatul toraco-pulmonar,pentru obtinerea
unei informatii legate de functia ventilatorie se utilizeaza masura debitelor ventilatorii.
Debitul ventilator de repaus (V) reprezinta cantitatea de aer ventilat in timp de

un minut in conditii de repaus si poate fi obtinut prin produsul dintre volumul curent si
frecventa oscilatiei.
Debitul ventilator maxim (Vmax) reprezinta cantitatea de aer maxima ce
poate fi ventilata ca urmare a cresterii maximale a frecventei si amplitudinii respiratorii,el
poate atinge valori de pana la 1501 /min. la persoanele antrenate.
VENTILATIA ALVEOLARA. La sfarsitul unei respiratii de repaus,in interiorul
plamanilor se afla aproximativ 2500 ml. aer din acestia doar in jur de 2350 ml.participa
la schimbul de gaze,aflindu-se in interiorul alveolelor (aer alveolar) restul de aproximativ

150 ml. este condus in caile respiratorii la nivelul carora nu au loc schimburi de
gaze,fapt pentru care acest spatiu a fost numit spatiu mort anatomic.
Din cei 500 ml. ce patrund in plamani in cursul unei inspiratii de
repaus,150ml. vor primeni aerul din spatiul mort anatomic,iar restul de 350 ml.se
adauga aerului alveolar.Cu alte cuvinte ventilatia alveolara (Va) va exprima cantitatea
de aer care patrunde in plamani dupa scaderea volumului spatiului mort anatomic
(Vsma) in timp de un minut.
Va = V Vsma x f
DIFUZIUNEA SI SCHIMBARILE DE GAZE DE LA NIVELUL MEMBRANEI

ALVEOLO-CAPILARE.
La nivelul plamanului are loc, in permanenta, un schimb de gaze intre aerul

din alveole si gazele dizolvate in sangele venos ce ajunge la acest nivel pe calea
vaselor capilare.Schimbul de gaze se realizeaza la nmivelul membranei alveolo-capilare
prin procesul de difuziune; acest proces defineste tendinta unui gaz de a se deplasa
dintr-o zona in care concentratia lor este mai mare catre o zona in care concentratia
este mai mica, pina in momentul in care concentratia gazului se uniformizeaza in
ambele zone. Viteza cu care are loc procesul de difuziune a dioxidului de carbon si
oxigenului la nivelul plaminului este conditionata de o serie de factori :
-
Gradientul de presiune partiala a gazelor din aerul alveolar si din singele
capilarelor venoase.
Suprafata de difuziune este reprezentata de marimea suprafetei prin care
aerul vine in contact cu membrana alveolo-capilara si este direct proportionala cu viteza

de difuziune.
-
Distanta de difuziune, foarte mica, pe care o au de parcurs gazele
favorizeaza procesul de difuziune crescindu-I viteza.

-
Coeficientul de difuziune este o valoare constanta care depinde de
solubilitatea gazului si de greutatea lui moleculara.
TRANSPORTUL GAZELOR IN SANGE
TRANSPORTUL OXIGENULUI. Oxigenul este transportat in sange sub

doua forme :
-
dizolvat in plasma; desi in cantitatea mica,oxigenul transportat subb
aceasta forma are un rol functional deosebit, reprezentindforma intermediara obligatorie

in transferul de oxigen intre aerul alveolar si hemoglobina din eritrocit sau intre
hemoglobina eritrocitara si celulele catre care oxigenul este eliberat.
-
legat de hemoglobina; reprezinta forma principala de transport a
oxigenului, sub aceasta forma sunt transportati aproximativ 20 ml. oxigen in fiecare ml.
de plasma, fiecare gram de hemoglobina legind 1,34 ml. oxigen. La fiecare atom de Fe
din structura moleculei de hemoglobina se leaga labil cite o molecula de oxigen.
Capacitatea hemoglobinei de a lega oxigenul este conditionata nu numai de
presiunea partiala a oxigenului dizolvat ci si de concentratia ionilor de hidrogen din
plasma si de temperatura.Cresterea temperaturii si a concentratiei ionilor de hidrogen
scade capacitatea hemoglobinei de a lega oxigenul care este cedat tesuturilor.
TRANSPORTUL DIOXIDULUI DE CARBON. Dioxidul de carbon format la
nivelul tesuturilor este transportat in diferite moduri;
dizolvat in plasma, ca si in cazul oxigenului, o parte din dioxidul de carbon,
care difuzeaza dinspre tesuturi prin lichidul interstitial, in singe este transportat dizolvat
in plasma.
-
legat de anumite grupuri ale anumitor proteine o cantitate de aproximativ
de dioxidd de carbon la 100ml.singe se leaga la nivel unor grupari ale proteinelor

plasmatice, inclusiv la nivelul hemoglobinei, fiind transportat sub aceasta forma.
-
sub forma de bicarbonat; sub aceasta forma se transporta restul de dioxid
de carbon din singe.Dioxidul de carbon difuzat de la nivelul tesuturilor in plasma,

patrunde in interiorul eritrocitelor unde sub influienta unor enzime anhidraza carbonica,
se hidrateaza dind nastere acidului carbonic. Acidul carbonic disociaza rapid iar anionul
bicarbonic rezultat difuzeaza din nou, in cea mai mare parte in plasma unde leaga ionul
Na pozitiv cu care formeaza bicarbonatul de sodiu.
RESPIRATIA CELULARA
Suma proceselor prin care oxigenul transportat in singe este cedat la nivelul
capilarelor din tesuturi catre sistemele enzimatice celulare unde este utilizat si prin care
dioxidul de carbon este produs in celula, ca urmare a proceselor metabolice poarta
denumirea de respiratie celulara.
Transportul oxigenului din singele capilar catre intracelulare de utilizare are
loc printr-un proces de difuziune.Difuziunea gazelor prin endoteliul capilar si prin
membranele celulare depinde de aceiasi factori care conditioneaza difuzarea gazelor la nivelul plaminului.
Pentru a se uni cu oxigenul, reactie in urma careia se formeaza apa, ionii de
hidrogen proveniti din degradarea diferitelor substraturi sunt in prealabil activati, proces
care se realizeaza in cursul unui sir
de reactii de ozidoreducere ce se desfasoara in
mitocondrii, cunoscute sub denumirea de lant respirator.In absenta oxigenului reactiile
de oxidoreducere ale lantului respirator nu mai au loc si in consecinta, este anulata si

producerea de energie, ceea ce face ca procesele vitale sa nnu mai poata continua.
Dioxidul de carbon,care trece din tesuturi in sange,provine din reactiile de
degradare a substraturilor (reactii de carbonizare) ,el reprezentand alaturi de apa unul
din produsii finali ai reactiilor metabolice din organism.
Cap.2.Gripa
2.1 Definitie
Gripa este o afectiune comuna, o infectie a cailor respiratorii superioare si/sau
inferioare si este frecvent insotita de febra, cefalee, mialgii siastenie. Este cauzata
de virusul gripal, care face parte din familiaortomyxovirusurilor.
2.1 Etiopatogenie
Cea mai importanta cale de transmitere a virusului gripal este prin aer(prin aerosoli).
Cand o persoana cu gripa tuseste sau stranuta, elimina mici picaturi care contin virusul
gripal. Daca o persoana care nu a avut gripa cu acea tulpina inhaleaza aceste particule,
virusul infecteaza celulele epiteliului respirator si determina astfel simptomele si
semnele caracteristice infectiei virale.
Frecvent este posibila infectarea prin strangerea mainii, contactul cu obiecte
contaminate sau interactiunea directa cu persoana infestata. Cea mai contagioasa
perioada incepe cu 2-3 zile inainte de aparitia simptomelor si corespunde infectiei
acute.
2.3 Anatomie Patologica
Plamnii sunt destinsi, alveolele marite, cu pereti subtiri, ru-pndu-se cu usurinta si
formnd bule. Adesea exista o infectie bronsica. Cordul drept este marit.
2.4 Tablou Clinic

Debutul este insidios, cu tuse, la nceput uscata, apoi cu expetoratie si dispnee de efort
cu caracter expirator. dispneea de repaus apare numai n stadiile avansate. Bronsitele
repetate, care n general apar iarna, constituie prima manifestare clinica. Se nsotesc cu
timpul, de dispnee si de respiratie suieratoare.
In perioada de stare, forta expiratorie este diminuata. n stadiile severe, bolnavii nu

reusesc sa stinga un chibrit aprins la oarecare distanta (5 cm). Aspectul bolnavului este
adeseori caracteristic: fata palida, cu cianoza a buzelor si a pometilor, gtul scurt,
jugularele turgescente si masele musculare cervicale reliefate.
2.5 Tablou Paraclinic

Cat mai precoce, inca de la examinarea fizica, este important ca medicul sa identifice
anumite semne foarte importante, cum ar fi detresa respiratorie, hipoxemia, hipercarbia.
Retractia spatiilor intercostale (denumirea stiintifica pentru aceasta fiind cea de tiraj
intercostal), tahipneea severa si alte semne care certifica nevoia de oxigen a pacientului
trebuie recunoscute, iar suportul respirator trebuie instituit cat mai rapid posibil.
Severitatea dispneei poate fi apreciata si vizual si auscultator, examinatorul trebuind sa
observe doar efortul cu care pacientul respira si sa numere respiratiile complete pe care
acesta le realizeaza in decursul unui minut.
La inspectie se constata ca toracele este globulos, n forma de butoi (cu ambele
diametre marite), coastele orizontalizate si expiratia mult prelungita. Inspiratia este
scurta si expiratia prelunga, suieratoare. Explorarea functiilor respiratorii, arata o
crestere a volumului rezidual, o scadere a debitului respirator maxim prin scadere
V.E.M.S., n principal, si a capacitatii vitale, n secundar (disfunctie ventilatorie
obstructiva).
Percutia toracelui este si ea o etapa importanta a examenului fizic. Uneori, daca la
auscultatie nu se deceleaza nimic patologic
Totusi, pacientului ii vor fi realizate:

- Hemograma completa;
- Culturi bacteriene: sunt recomandate in special daca starea pacientului este foarte
grava, daca pacientul este imunocompromis sau are simptome persistente;

- Coloratie gram a sputei.
2.6 Diagnostic
Se bazeaza pe debutul insidios, cu dispnee si episoade bronsitice periodice, pe
aspectul toracelui fixat n pozitie inspiratorie si pe examenul radiologie.
2.7 Evolutie si Prognostic

Prognosticul bolnavului netratat este prost, deoarece modificarile din structura
parenchimului pulmonar nu regreseaza nici macar in urma tratamentului. Persoanele
care au un deficit congenital al inhibitorului de 1-proteinaza manifesta primele
simptome de emfizem pulmonar in jurul varstei de 30-40 de ani. Prognosticul se
inrautateste daca boala se asociaza cu afectiuni
2.8 Complicatii
Desi pare inofensiva, netratata infectia gripala prezinta o serie de complicatii:

- pneumonia virala, apare sub forma unei gripe acute care nu se vindeca, ci evolueaza
cu febra persistenta, dispnee si uneori cianoza (coloratia in albastru-cenusiu a pielii sau
a mucoaselor);
- pneumonia bacteriana secundara apare dupa o ameliorare a starii de sanatate de 2-
3 zile de la o gripa acuta si se insoteste de febra, tuse, sputa purulenta si semne

radiologice de condensare pulmonara;
- exacerbarea bronsitei si a astmului bronsic;
- Sindromul Reye (hepatita fulminanta si edem cerebral) aparut ca urmare a
administrarii de aspirina in infectia cu virusul gripal;
- afectiuni ale sistemului nervos: encefalita, mielita transversa ;
- agravarea bolilor cardiovasculare, renale, pulmonare;
- complicatii de vecinatate: otite, sinuzite .
.
2.9 Forme Clinice

Evolutia formelor comune de gripa este benigna si autolimitanta, cu disparitia febrei in
5-7 zile. Tusea si astenia pot persista cateva saptamani.
Forma maligna (severa) de gripa este rara si deseori mortala. Ea afecteaza mai ales
batranii, gravidele, bolnavii cu valvulopatii (mai ales stenoza mitrala), BPOC, astm
bronsic, diabet zaharat, ciroza hepatica, etilicii si mult mai rar tinerii sanatosi.
La cateva zile dupa un debut aparent banal se instaleaza un edem pulmonar lezional,
care determina o insuficienta respiratorie acuta severa (dispnee, cianoza, tahipnee) cu
hipoxemie refractara si expectoratie deseori hemoptoica.
Bolnavul prezinta concomitent febra ridicata si stare generala foarte alterata. Pot apare
manifestari extrarespiratorii: miocardita, pericardita, citoliza hepatica, insuficienta renala
functionala, meningoencefalita cu tulburari de constienta pana la coma, convulsii,
reactie meningeana, semne neurologice de focar.
Evolutia este de obicei fatala in pofida tratamentului intensiv si a asistentei respiratorii.
Putinii supravietuitori pot ramane cu sechele respiratorii severe (fibroza pulmonara
difuza). Gripa nu raspunde la antibioticoterapie.
Impreuna cu bronsita cronica si astmul bronsic, emfizemul constituie "bronhopneumopatia cronica obstructiva nespecifica" - concept larg, cele 3 boli avand intricari
numeroase.
2.10 Tratament
Tratamentul simptomatic include:

- antipiretice si antalgice, pentru scaderea temperaturii si ameliorarea durerilor
(Ibuprofen, Paracetamol);
- antitusive (Calmotusin) si expectorante;
- gargara cu ceaiuri naturale sau cu medicamente si instilatii nazale;
- vitamina C cu rol antiinfectios.
Tratamentul igieno-dietetic presupune:
- repaus la pat pe perioada febrei;
- consumul de cantitati mari de lichide, sub forma de ceaiuri, compot, suc de fructe,
supe;
- consumul de alimente bogate in proteine, calciu si vitamine: fructe, legume,
produse lactate, deoarece intaresc sistemul imunitar si ajuta la prevenirea infectiilor de
orice fel;
- evitarea consumului de alcool si a fumatului intrucat distrug depozitele de vitamina
C si anti-oxidanti, necesari organismului in lupta cu infectiile.
Complicatiile bacteriene sunt singurele care beneficiaza de tratament cu antibiotice.
Medicamentele antivirale (Rimantadina si Amantadina) sunt specifice in cazul infectiei
cu virusul gripal A.
Aspirina este contraindicata administrarii copiilor pana la varsta de 18 ani, intrucat
poate determina aparitia Sindromului Reye.
Cap.3.ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN SUPRAVEGHEREA SI INGRIJIREA

PACIENTILOR CU Gripa
3.1 Elaborarea planului de ingrijire a pacientului cu gripa
Procesul de ingrijire reprezinta insasi esenta activitatii de nursing.

El trebuie privit ca o modalitate clinica, rationala si pragmatica de abordare si
solutionare a nevolilor de sanatate si de ingrijire ale pacientului sau comunitatii. Desi
etapele procesului de ingrijire pot fi delimitate teoretic si implicit artificial in variate
moduri, in functie de abordarea conceptuala specifica fiecarei scoli sau traditii de
nursing, in toate modelele elaborate se regasesc elemente comune, care permit
structurarea generala a acestui proces in patru sau cinci etape distincte. Nu trebuie insa
uitat niciun moment faptul ca aceasta delimitare reprezinta numai un artificiu,
succesiunea logica a desfasurarii procesului de ingrijire ramanand in esenta unitara.
In conceptia noastra, componentele fundamentale ale procesului de ingrijire sunt in
numar de patru, incluzand: avaluarea pacientului, elaborarea planului de ingrijire,
realizarea acestuia si evaluarea continua a eficacitatii ingrijirilor.Reprezentarea
schematica a acestor patru etape definitorii ale procesului de ingrijire este ilustrata in
figura 1.
Cele patru componente fundamentale ale procesului de ingrijire sunt urmatoarele:
Evaluarea pacientului/comunitatii;
Elaborarea unui plan logic de ingrijire;
Realizarea planului de ingrijire;
Evaluarea eficacitatii actiunilor de ingrijire.
3.2 Tehnici de ingrijire a pacientului cu emfizem pulmonar
a.Participarea asistentului medical la efectuarea radiografiei pulmonare standard
Este un examen radiologic static care permite vizualizarea prin transparen a

plmnilor, n principal, dar i a conturului inimii precum i a oaselor cutiei toracice
(coaste i clavicul).
Indicaii i Contraindicaii
Indicaii - n caz de simptome pulmonare persistente (tuse, expectoreie);

- hemoptizie;
- bilanul preoperator;
- localizarea exact a punctului pentru toracocentez n caz de pleurezie nchis; - viraj
tuberculinic la Reacia Mantoux. Contraindicaii - gravide.
Principii tehnice
Pentru a reda transparena structurilor pulmonare i bronice, clieele radiografice vor
fi efectuate cu raze X (Roentgen) de intensitate mic. Radiografia pulmonar se face
din dou incidene: din fa, n timpul inspiraiei i apoi din profil n condiii de
obscuritate.
Pregtirea pacientului:
- se dezbrac n regiunea superioar a corpului;
- se ndeprteaz obiectele metalice de la gt care pot da false imagini;
- se explic n mare n ce const procedura, pentru a obine colaborarea pacientului; se cere pacientului s execute comenzile medicului radiolog atunci cnd i se cere (s
inspire profund, s rmn n apnee, s-i schimbe poziia).
Interpretarea rezultatelor
Rezultate normale
Interpretarea clieului este fcut de medic la negatoscop (un panou iluminat electric).
Pe negatoscop, structurile mai puin dense apar colorate n negru, iar structurile dense
(oasele) apar n alb. Se apreciaz: conformaia toracelui, nclinaia i spaiile
intercostale, silueta mediastinal, transparena pulmonar.
Rezultate patologice:
- opaciti (infiltrate) n mas n pneumopatii virale, TBC pulmonar;

- opaciti segmentare n pneumonie, atelectazie; - epanamente (lichide) pleurale
n pleurezii purulente, serofibrinoase, hemotorax; - transparene difuze n emfizemul
pulmonar; - transparene localizate n caverne tuberculoase drenate, n pneumotorax.
b.Participarea asistentului medical la efectuarea bronhofibroscopiei

Este un examen endoscopic ce const n explorarea mucoasei traheei i a bronhiilor cu
ajutorul unui endoscop ce conine fibre optice (bronhofibroscop).
Indicaii i contraindicaii:
Indicaii
- hemoptizie;
- expectoraie prelungit sau sanguinolent;
- corpi strini intrabronici;
- tumori mediastinale.
Contraindicaii:
- alergie la anestezicele locale;
- tratamente anticoagulante n curs.
Incidente i accidente:
- accidente alergice la anestezicele locale;
- agitaia pacientului i ntreruperea examenului prin intoleran la bronhoscop.
Principii generale:
- se utilizeaz bronhoscoape flexibile, de calibru mic, bine tolerate de pacient, care
permit o explorare profund;
- examinarea se face ntr-o camer special dup ce pacientului i s-a efectuat
enestezia local.
Pregtirea materialelor
Se vor pregti materialele respectnd regulile de asepsie:

- bronhoscopul cu anexele sale (pense pentru prelevri de esut, pentru ndeprtarea
corpilor strini) sterile;
- recipiente sterile etichetate cu numele pacientului pentru prelevri de secreii
bronice;
- un vaporizor cu xilin pentru anestezia faringolaringian;
- medicamente pentru intervenie rapid n caz de oc;
- seringi i ace de unic folosin.
- se explic pacientului scopul i derularea procedurii;
- se obine consimmntul informat.
Participarea asistentului medical la efectuarea bronhofibroscopiei
- se cerceteaz testele de coagulare i se administreaz, la indicaia medicului,
anticoagulante pentru a preveni hemoragia n caz de prelevare de esut bronic;
- se instruiete pacientul s rmn jeun i s nu fumeze n dimineaa examinrii;
- se administreaz premedicaia conform indicaiei medicului: antitusive, antisecretorii,
anxiolitice / tranchilizante (cu condiia ca pacientul s nu aib glaucom sau adenom de
prostat, fiindc conin atropin i produc midriaz i retenie de urin);
- se ndeprteaz protezele dentare, dac exist;
- se introduce fibroscopul pe gur (dup anestezia faringo-laringian) sau pe una din
fosele nazale;
- medicul privete pe monitor imaginea intern mrit a cilor respiratorii i dicteaz
modificrile;
- asistentul medical noteaz pe buletinul de analiz modificrile identificate de medic;
- se fac prelevri de secreii pentru examen bacteriologic, citologic, biochimic i de
esut pentru examen anatomopatologic.
ngrijirea pacientului dup procedur:
- Se insist ca pacientul s nu bea nimic 2-3 ore dup examen fiindc exist riscul unei
ci false din cauza anesteziei;
- Se supravegheaz tusea i expectoraia, pentru a surprinde o eventual hemoptizie;
- Se observ culoarea tegumentelor i se msoar frecvena respiraiei i pulsului.
c.Participarea asistentului medical la efectuarea toracocentezei (punc ia pleural)

Toracocenteza este ptrunderea cu un ac steril, printr-un spaiu intercostal, n cavitatea
pleural.
Indicaii i Contraindicaii
Indicaii
- prelevarea i analiza lichidului pleural, care orienteaz medicul spre o maladie
bacterian, viral, inflamatorie, de origine cardiac sau neoplazic;
- evacuarea lichidului pleural n pleureziile masive;
- administrarea de medicamente n situ.
Contraindicaii
- nici una.
Incidente i accidente
- pneumotorax;
- oc pleural.
Pregtirea materialelor
- ac Kuss, lung de 6-8 cm prevzut cu mandren, sau un ac obinuit de aceeai lungime
i cu diametrul de 1 cm;
- materiale i soluii dezinfectante;
- recipiente pentru colectarea lichidului pleural (gradat) i pentru prelevri de laborator;
- materiale pentru Reacia Rivalta n vederea cercetrii naturii lichidului (exudat sau
transudat);
- mnui de unic folosin;

- masc;
- sering de capacitate mare, etan pentru aspirarea lichidului pleural;
- seringi de unic folosin i fiole cu xilin pentru infiltraii locale (anestezie local).
- se explic n ce const procedura i se obine consimmntul informat;
- se administreaz premedicaia (Diazepan i atropina) pentru a diminua anxietatea;
- se aeaz pacientul n decubit lateral pe partea indemn (sntoas) cu braul ridicat
deasupra capului pentru ndeprtarea coastelor i mrirea spaiilor intercostale sau n
poziie eznd, pe marginea patului sau pe un scaun, cu braele sprijinite pe sptarul
acestuia (pe care se aeaz o pern, un material protector).
Participarea asistentului medical la efectuarea toracocentezei

- se dezinfecteaz locul ales pentru puncie;
- se face anestezie local (medicul) dup ce se exclude un istoric de alergie
medicamentoas, prin anamnez;
- medicul introduce acul, n plin matitate, n spaiul 7-8 intercostal pe linia axilar
posterioar, de regul deasupra marginii superioare a coastei inferioare pentru a evita
atingerea nervilor intercostali;
- se cere pacientului s rmn n apnee n timpul introducerii acului n cavitatea
pleural;
- se ndeprteaz mandrenul (dac s-a folosit acul Kuss) pentru a permite lichidului s
fie aspirat cu o sering;
- se adapteaz seringa la ac i se aspir primii mililitri de lichid ce vor fi repartizai n
mai multe eprubete pentru examene biochimice, citobacteriologice i pentru reacia
Rivalta;
- se evacueaz restul de lichid (nu mai mult de 1l chiar n caz de pleurezie mare);
- se extrage acul i se panseaz steril locul punciei;
- se supravegheaz aspectul pacientului, frecvena respiratorie i pulsul.
ngrijirea pacientului dup puncie:

- se ajut pacientul s se mbrace;
- se aeaz n pat pe partea puncionat, dac tolereaz, procliv;
- se supravegheaz activ funciile vitale: frecvena respiraiei, pulsului, T, TA;
- se observ tusea i expectoraia, culoarea i aspectul tegumentelor i mucoaselor;
- se semnaleaz medicului orice modificare aprut n starea pacientului.
d.Participarea asistentului medical la efectuarea spirometriei
Spirometria este o metod neinvaziv i foarte precis de apreciere a funciei
pulmonare. Acest test simplu msoar cantitatea de aer pe care o persoan o poate
inspira sau expira ntr-o unitate de timp.
Indicaii :
- diagnosticarea afeciunilor cronice ale bronhiilor i ale plmnului: astm, bpoc,
pneumopatie interstiial, emfizem; - evaluarea gravitii i evoluiei acestor boli.
Pregtirea materialelor:
- spirometre de dimensiuni i capaciti mari disponibile n laboratoarele de explorri
funcionale i respiratorii;
- spirometre mici, portabile de obicei, calibrate prin sisteme electronice;
- piese bucale de unic folosin;
- spirometrul este racordat la un computer ce nregistreaz rezultatele i le reprezint
grafic (spirograma) i numeric;
- spirometria se efectueaz numai la cabinete medicale i n servicii de explorri
funcionale, iar tehnica este complet diferit de cea folosit pentru msurarea debitului
expirator de vrf
- Psihic - explicarea testului i demonstrarea procedurii corecte;
- obinerea consimmntului informat.
- Fizic
- s nu fumeze i s nu consume buturi alcoolice cu cel puin 4 ore nainte de testare; s nu fac efort fizic important cu cel puin 30 de minute nainte de testare;
- s evite s mnnce copios i s bea buturi acidulate cu cel puin 2 ore nainte de
testare;
- s nu poarte haine care mpiedic expansiunea toracelui/abdomenului.
Efectuarea procedurii
- se ntreab pacientul despre simptome curente, medicaie inhalatorie administrat
recent, dac este fumtor;
- se cere s-i goleasc vezica urinar;
- se msoar greutatea i nlimea pacientului (fr nclminte, cu picioarele
apropiate, capul drept);
- se recomand poziia eznd, ca poziie de siguran;
- se ataeaz clipul nazal pentru pensarea nrilor;
- se cere pacientului s efectueze o inspiraie maximal rapid i complet;
- se introduce piesa bucal n gur, avnd grij ca buzele s fie lipite n jurul tubului, iar
pauza s dureze maxim 1-2 secunde;
- pacientul sufl cu putere prin tub, expirnd tot aerul din plmni; durata minim a
expiraiei forate trebuie s fie de 6 secunde;
- se va ncuraja permanent pacientul s nspire i s expire puternic i prelungit; n tot
acest timp pacientul va respira numai pe gur;
- de obicei sunt necesare minim 3 msurtori corect executate, timpul necesar pentru
spirometrie variind ntre 5 minute i 30-45 minute;
- testarea se poate ncheia prematur dac pacientul nu mai poate continua.
ngrijirea pacientului dup procedur
- este necesar deplasarea cu fotoliul rulant la pat dac este internat, sau cu un mijloc
de transport sigur dac efectueaz testul n ambulatoriu;
- se recomand repaus fizic ntruct spirometria implic efort respirator i unii pacieni
acuz greutate n respiraie i senzaie de oboseal.
e. Participarea asistentului medical la efectuarea oxigenoterapiei

Terapia cu oxigen este o intervenie terapeutic pentru administrarea unei cantiti mai
mari de oxigen dect cea din atmosfer.
Indicaii:
- hipoxemie;
- hipoxii respiratorii i circulatorii;
- anemii; - complicaii postoperatorii;
- infecii severe, etc.
Manifestri de dependen legate de oxigenarea insuficient:
- fatigabilitate, agitaie;
- respiraie superficial (frecven crescut);
- ortopnee ;
- micri ale aripilor nasului;
- cianoza pielii, buzelor i unghiilor;
- cefalee, ameeli, somnolen;
- confuzie, agresivitate.
Materiale necesare:
- sursa de oxigen: priza de perete, dispozitivul portabil, butelia de oxigen concentrat sau
unitatea cu oxigen lichid;
- barbotorul sau umidificatorul pentru umidificarea o2;
- debitmetru un indicator folosit pentru a regla cantitatea de oxigen furnizat
pacientului i care este ataat sursei de oxigen;
- canula nazal care se introduce n nrile pacientului;
- sonda endo-nazal care se introduce pe una din fosele nazale pe o distan egal
cu distana de la aripa nasului pn la tragus;
- ochelari de oxigen, cort de oxigen (mai rar);
- masca buco nazal cu sau fr reinhalarea aerului expirat, utilizat pentru pacienii
care au nevoie de terapie cu oxigen pe termen mai lung.
- psihic se face la cei contieni, i const n informare, explicare, obinerea
consimmntului;
- fizic : - se face dezobstrucia cilor respiratorii superioare;
- se instruiete pacientul s rmn la pat n timpul administrrii i s evite
manipularea unor obiecte gen brichet, pentru c oxigenul este un gaz combustibil care
ntreine arderea;
- se msoar pe obraz distana de la nar la tragus;
- se introduce sonda nazal steril pe distana msurat i se fixeaz cu romplast pe
obraz;
- se aplic masca pe gur i pe nas i se fixeaz cu banda elastic reglabil;
- se regleaz presiunea i debitul de administrare la 4-6l/min. sau n funcie de
recomandarea medicului;
- se supravegheaz comportamentul pacientului n timpul oxigenoterapiei;
- se monitorizeaz funciile vitale : R, P, T.A., saturaia n oxigen a sngelui arterial cu
ajutorul pulsoximetrului.
ngrijirea pacientului dup procedur:
- se asigur igiena bucal i nazal;
- se observ punctele de presiune exercitate de sond, canul sau masc (s nu existe
leziuni).
Educatie pentru sanatate
-Mentinerea igienei corporale
Factorii patogeni se pot transmite atat prin aer (tuse, stranut etc.), cat si prin
intermediul obiectelor pe care le atingem. Virusurile si bacteriile intrate in contact cu
mainile isi pastreaza caracterul contagios pana la 6 ore. Se recomanda spalarea
frecventa a mainilor.
Intarirea sistemului imunitar
Prin alimentatie si suplimente (cure cu polivitamine, vitamina C, oligoelemente etc.). Se

poate apela, de asemenea, la tratamente imunostimulatoare ce se pot efectua la
inceputul perioadei reci sau la solutiile oferite de homeopatie sau fitoterapie.
Mentinerea umiditatii aerului
Aerul uscat din interiorul incaperilor irita mucoasele, cu atat mai mult daca exista in
incapere o sursa de caldura. Pentru a remedia aceasta problema, este suficienta
pastrarea unui vas cu apa pe calorifer. Gradul de umiditate necesar este de 50-60%.
Cap.4.CAZURI CLINICE
Caz 1.
Surse de informare:
-
Familia (mama);
Echipa de ngrijire;
Dosarul anterior;
Literatura de specialitate;
Buletinele de analiz anatomo-patologice.
Date fixe:
-
Nume si prenume: M.B.;
Nationalitate: roman;
Vrsta: 15 ani;
Grupa sanguin: B(III);
Sexul: feminin.
Date variabile:
-
Domiciliu: Craiova, judetul Dolj;
Condiii de locuit: corespunztoare, apartament 3 camere.
Data internrii: 20 03 2013;

Data externrii: 25 03 2013;
Numrul zilelor de spitalizare: 5 zile;
Diagnosticul la internare: Emfizem pulmonary/Gripa
Insuficienta respiratorie cronica
Diagnosticul la externare: Emfizem pulmonar
Motivele
internrii:
obstrucie
alimentaiei, durere toracica.

Anamnez:
AHC: fr importan;
nazal,
tuse
seac,agitaie,
refuzul
Condiii de via bune.Locuin corespunztoare.

Istoricul bolii:
Din afirmaiile mamei, boala a debutat brusc, n urm cu o zi cu obstrucie
nazal, strnut, tuse, refuzul alimentaiei. Pentru aceste motive s-a adresat
medicului i a fost internat pentru investigatii
Antecedente heredo-colaterale: aparintorii neag TBC
-
mama: 58 ani profesoar;
tata: 40 ani analist programator.
Antecedente personale: Traumatism cranio cerebral in urma cu 3 ani in urma

unui accident rutier
Antecedente personale patologice: pneumonii frecvente
Examen clinic obiectiv:
Stare general influenat;
Talie 160 cm;
Greutate: 62 kg;
Stare de nutriie: bun;
Tegumente i mucoase: calde, moderat cianoza;
Pliu cutanat elastic;
esut adipos subcutanat: normal reprezentat;
Sistem ganglionar: nepalpabil;
Sistem osteo-articular: integru morfo-funcional;
Aparat respirator:
obstrucie nazal, tuse seac, tiraj intercostal;
torace normal conformat;
vibbrii vocale diminuat transmise;
respiraie aspr;
ronchusuri bilateral.
Frecvena respiratorie: 25 r/minut.

Aparat cardio-vascular:
-
aria precordial de aspect normal;
mritate cardiac n limite normale;
oc apexian n spaiul VI i.c. stg. pe l.m.c.;
zgomote cardiace ritmice, clare;
nu se percep zgomote supraadugate.Frecvena cardiac = 100 b/min.
Aparat digestiv:
-
hiperemie faringian:
abdomen
suplu,
elastic,
nedureros,
mobil
cu
micrile
respiratorii.Tranzit intestinal prezent.Ficat, splin n limite normale.

Aparat uro-genital:
-
loji renale libere, nedureroase, miciuni spontane;
organe genitale externe de aspect normal;
Otic: normal;
SNC: reflexul MORO prezent;
Anamneza asistentei medicale
1.Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie:
Pacienta prezint
obstrucie nazal, tuse tiraj intercostal. R=25 r/min,
P=100b/min;
2.Nevoia de amnca i a bea:
Pacienta refuz alimentaia din cauza obstruciei nazale, este inapetent.
3.Nevoia de a elimina:
Pacienta nu prezint diureza n limite normale
, prezint 1 scaun pe zi normal.
4.Nevoia de a se mica i a avea o bun postur:
Pacienta prezint stare general alterat, cu diminuarea micrilor active.
5.Nevoia de a dormi i de a se odihni:
Pacienta se trezete din cauz c nu poate respira pe nas, nu prezint un
somn odihnitor.
6.Nevoia de a se mbrca i dezbrca:
Din cauza durerii, pacientaa este ajutat de mam s se mbrace.
7.Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale:
Pacienta prezint febr 38 grade C, tegumentele sunt calde.
8.Nevoia de a pstra tegumentele curate i intacte:
Pacienta prezint hiperemie faringian, tegumentele sunt calde, igiene fiind
asigurat de ctre mam.
9.Nevoia de a evita pericolele:
Datorit durerii si depresiei pacienta este predispus la pericole
10.Nevoia de a comunica:
Pacienta prezint jen fa de personalul medical, este speriat i ca atare

comunic puin.
11.Nevoia de a se realiza:
Din cauza afectiunii va fi ajutat de mam s se realizeze.
12.Nevoia de a aciona conform propriilor credine:
Pacienta este de religie ortodox
13.Nevoia de a se recreea:
Pacienta prezint disconfort din cauza bolii.
14.Nevoia de a nva cum s-i pstreze sntatea:
Cunotine insuficiente ale mamei.
Identificarea datelor:
-
Nevoia de a respira;
Nevoia de a mnca si de a bea;
Nevoia de a-i menine temperatura in limite normale;
Nevoia de a evita pericolul;
Nevoia de a elimina;
Nevoia de a se mica;
Nevoia de a comunica;
Nevoia de a se recrea;
Nevoia de a se odihni;
Nevoia de a nva.
PLAN DE NGRIJIRE
Nume i prenume: M.B.
Diagnostic: emfizem pulmonar

DATA
DIAGNOSTIN
G DE
NURSING
OBIECTIVE
INTERVENII
EVALUARE
20.03.201
3
Imobilitate
Pacienta s
aib tonusul
muscular i
fora muscular
pstrate
-am efectuat un program

de exer-ciii fizice n
funcie de cauza imo-
-mama a neles
impor-
Cauza
Hipertermie
Manifestri
Diminuarea
micrilor
normale
bilizrii i de capacitatea
pacientei
(exerciii fizice de
extensie, flexie,
rotaie, ncruciarea
membrelor superioare i
inferioare, de ridicare i
coborre a copilului n
ezut, apoi culcat pe
spate);
-am schimbat poziia
pacientei la
fiecare 2 ore punnd-o
ntr-o postur adecvat;
-am educat mama ca n
afar de masaj i
exerciii fizice, clirea organizmului este
important pentru
ntrirea rezistenei
lui,realizndu-se cu
ajutorul factorilor
naturali: aer, soare.
tana efecturii
programului de exerciii;
-pacienta ncepe
s aib tonusul
muscular
adecvat, dar nc
mai are nevoie
de ajutor din
partea
personalului
medical dar i al
mamei.
20.03.201
3
Hipertermie
Cauza
Sindrom febril
Pacienta s-i
meni-n
temperatura
cor-
Manifestri
pului n limite
fiziologi-
Tegumente i
mucoa-se uscate,
inapeten,
ce, s fie
echilibrat
facies vultuos
hidroelectrolitic
i s
-am aerisit
ncperea;
Pacienta nc
mai pre-
-am asigurat lenjerie

lejer, a-
zint
febr,valoarea
decvat pentru a
permite schim-
temperaturii
scznd la
burile de cldur cu
mediul exterior;
37,9 grade C.
-am aplicat
comprese reci i
aib o stare de
bine
mpachetri reci;
fizic i psihic.
-am administrat
medicamente
prescrise de medic:
antitermice
i antibiotice;
-am administrat
pacientei canti-tate
mare de lichide
pentru a-i
asigura echilibrul
hidroelectrolitic;
-am schimbat des
lenjeria de
pat i de corp pentru
meninerea
igienei tegumentelor;
-am nregistrat
temperatura n F.O.
20.03.201
3
Eliminare urinar
inadecvat
cantitativ
i calitativ
Cauza
Proces infecios
Manifestri
Urina n cantitate
mic
Pacienta s fie
echili-brat
hidroelectrolitic
i acido-bazic,
s nu prezinte
complicaii
urinare,
diureza s fie
n limite
normale i s
fie echilibrat
psihic.
-am efectuat zilnic

bilanul hidric
-urina pacientei
este de
corectnd
dezechilibrul acido-
culoare
galben,dar
bazic n funcie de
rezerva alcalin, la
indicaia medicului;
cantitatea nu
este n limite
normale.
-am cntrit zilnic

pacienta;
-am asigurat igiena
corporal,
schimbnd lenjeria
de pat i de
corp ori de cte ori
este nevoie;
-am notat diureza n
F.O.
20.03.201
3
Dificultate n
respi-
Pacienta s
respire li-
raie
ber, pe nas; s
pre-
Cauza
prezena secreiilor
nazale i
traheobronice
Manifestri
obstrucie nazal,
rinoree, tuse,
cianoz
perioro-nazal i
puls
zinte mucoase
respiratorii umede
i integre, s nghit
fr dificultate, s
prezinte ci
permeabile i o
bun
respiraie, s
fie bine
hidratat
pentru a i se
-am umezit aerul din

ncpere cu ajutorul
vaselor cu ap puse
pe calorifer sau cu
ap alcooli-zat;
-am administrat
profilactic n prima zi oxigen naintea
sevirii meselor i dup mese;
-am supravegheat n
permanen-
respiraia sugarului
pentru depistarea
unor complicaii respiratorii;
-am dezobstrurat
Pacienta respir
mai
bine, dar nc
mai pre-zint
tuse, rinoree,
se-creii nazale,
tahicardie, iar
ritmul respirator
se apropie de
valori normale.
tahicardic.
fluidifica secre-
cile respirato-
iile, s nu
devin sur-s
de infecie i
s fie
echilibrat
psihic.
rii superioare prin

instilaii nazale cu ser fiziologic;
-am efectuat
pacientei gimnastica respiratorie;
-am instituit PEV
conform indi-catiilor
medicului, pentru a
reali-za hidratarea
copilului;
-am educat mama
pentru a folo-si
batista de unic
folosin pentru evitarea
mprtierii secreiilor nazale.
20.03.201
3
Dificultate de a se
odihni
Cauza
Obstrucie
nazal,tu-se,mediul
spitalicesc.
Manifestri
Calitatea somnului
Somn agitat
Pacienta s
prezinte un
somn
corespunz-tor
cantitativ i
calita-tiv
corespunztor
vrstei
-am aerisit salonul

pentru renprosptarea aerului
nainte de culcare i
am efectuat exercitii
respiratorii;
-am asigurat linitea
i am nlturat sursele
luminoase pe tim-pul
nopii;
-am efectuat
pacientei o baie
cald nainte de
culcare;
-am observat i am
Pacienta are un
somn
linititor,
dormind 4 ore,
dar nc mai
prezint
treziri repetate
n timpul
nopii
notat toate
schimbrile care
survin n starea
pacientei;
-am observat
somnul, calitatea
acestuia, raportul
dintre starea
de veghe i somn.
20.03.201
3
Dificultate n
alimen-taie
Cauza
Lipsa poftei de
mncare, disfagie
Manifestri
Refuz alimentaia
Paicenta s-i
reia a-petitul,
s nghit fr
dificultate i s
fie echilibrat
hidroelectrolitic,
nutriional i
psihic
-am explorat
preferinele pacientei asupra
alimentelor, lsnd-o
s aleag dup
gusturile sale,
respectnd
contraindicaia regimului,n vederea
nlocuirii unui
aliment cu altul;
-am administrat
tratamentul pre-scris
de madic;
-am administrat
regim hidroza-harat;
-am administrat
lichide (ceaiuri) la
temperatura
camerei, n canti-tate
mic, la intervale
egale de
timp;
-am alimentat
pacienta cu linguria,stimulnd-o s
Pacienta a
primit bine
tratamentul i
regimul igienodietetic, dar nc
mai prezint
dificultate n a
se alimenta prin
lipsa poftei de
mncare
mnnce;
-am asigurat
pacientei un climat
cald si confortabil;
-educ mama cum
trebuie s continue
alimentarea
pacientei.
20.03.201
3
Vulnerabilitate
fa de pericole
Cauza
Vrsta mic
Manifestri
Predispoziie la
accidente, rniri,
cderi si infecii.
Pacienta s
benefici-eze de
un mediu de
siguran, fr
acci-dente si
infcii i s fie
echilibrat
psihic.
-am asigurat condiii

de mediu a
decvat pentru a evita
pericolele;
Pacienta este n
siguran, find
supravegheat
permanent de
mam.
-am plasat pacienta

n salon n funcie de
starea sa, afeciune
i
receptivitate;
-am luat msuri
sporite de evitare a transmiterii
infeciilor n ca-zul
mbolnvirilor cu boli
trans-misibile;
-prin izolarea
pacientei respectnd circuitele,
msurile de igie-n
spitaliceti
(sterilizare, curenie, dezinfecie);
-am favorizat
adaptarea pacientului cu noul mediu.
20.03.201
3
Comunicare
inefici-ent
Pcienta s
poat folosi
mijloacele de
-am familiarizat
pacienta cu me-diul
Pacienta nu mai
este speriat, nu
mai prezint
Cauza
comu-
sau ambiant;
Speriat, prezint
tea-m fa de
personalul medical.
nicare
adecvate strii
-am asigurat un
mediu de secu-ritate
linitit;
Manifestri
Comunic puin
i vrstei sale,
s co-munice
ct mai mult cu
personalul
medical
i s fie bine
echilibra-t
psihic si fizic.
-am administrat
de medic;
team fa de
personalul
medical,
devenind prietenoas i
comunic cu
acesta.
-am cercetat
posibilitatea de comunicare cu
pacienta, furnizndu-i mijloacele de
comunicare, avnd o
atitudine
prietenoas,
abordnd-o in diferite
jocuri;
-am nvat mama s
utilizeze mijloacele
de comunicare conform posibilitii
copilului.
20.03.201
3
Dificultate de a
ndeplini activiti
recre-ative
Cauza
Oboseal,slbiciun
e
Manifestri
Inactivitate
Pacienta s
prezinte o
stare de bun
dispozi-ie i
s-i
amelioreze
condiiile fizice.
-am explorat ce
activiti recreative i
produc plcere
pacientei;
-am analizat i am
stabilit dac acestea
sunt n concordan
cu starea sa fizic i
psihic adec-vat
vrstei;
-am organizat
activiti recreati-ve
specifice pacientei
care s nu o
suprasolicite, s nu o
obo-seasc, ci s-i
creeze o stare de
Pacienta s-a
antrenat n
activitile
recreative, buna
dispoziie
revenin-du-i i
captnd
ncrederea n
personalul medical, ct i a
persoanelor din
jurul su.
buna dispoziie;
-am notat reaciile i
manifestrile
pacientei cu referire
la sta-rea de
plictiseal i tristee.
21.03.201
3
Imobilitate
Cauza
Hipertermie
Manifestri
Pacienta s
aib to-nusul
muscular i
for-a
muscular
pstrate
Diminuarea
micrilor normale
-am efectuat un
program de exerciii
fizice n funcie de
cau-za imobilizarii i
de capacitatea
pacientei(exerciii
fizice de ex-tensie
flexie, rotaie,
ncrucia-rea
membrelor
superioare i inferioare, de ridicare
i coborre a
copilului n ezut,
apoi culcat pe
spate);
-mama a neles
importana
efecturii
progra-mului de
exerciii;
-pacienta ncepe
s aib tonusul
muscular i fora
muscular
adecvat.
-am schimbat poziia

pacientei la fiecare
2h punnd-o ntr-o
postur adecvat;
-am educat mama ca
n afar de masaj i
exerciii fizice clirea organismului
este importan-t
pentru ntrirea
rezistenei lui,
realizndu-se cu
ajutorul factorilor
21.03.201
3
Hipertermie
Cauza
Sindrom febril
Pacienta s-i
meni-n
temperatura
cor-
-am aerisit
ncperea;
Pacienta nc
mai pre-

lejer, a-
zint
febr,valoarea
Manifestri
Tegumente i
mucoa-se uscate,
inapeten,
facies vultuos
pului n limite
fiziologi-
decvat pentru a
permite schim-
temperaturii
scznd la
ce, s fie
echilibrat
burile de cldur cu
mediul exterior;
37,8 grade C.
hidroelectrolitic
i s
-am aplicat
comprese reci i
aib o stare de
bine
mpachetri reci;
fizic i psihic.
-am administrat
medicamente
prescrise de medic:
antitermice
i antibiotice;
-am administrat
pacientei cantitate
mare de lichide
pentru a-i
asigura echilibrul
hidroelectrolitic;
-am schimbat des
lenjeria de
meninerea
-am nregistrat
temperatura n F.O.
21.03.201
3
Eliminare
urinar
inadecvat
cantitativ
i calitativ
Pacienta s fie
echili-brat
hidroelectrolitic
i acido-bazic,
s nu prezinte
complicaii
urinare, diureza
-am efectuat zilnic

bilanul hidric
-urina pacientei
este de
corectnd dezechilibrul
acido-
culoare
galben,diureza
fiind la valori
normale.
bazic n funcie de
rezerva alcalin, la
Cauza
s fie
indicaia medicului;
Proces infecios
n limite
normale i s
fie echilibrat
psihic.
-am cntrit zilnic

pacienta;
Manifestri
Urina n
cantitate mic
-am asigurat igiena

corporal,
schimbnd lenjeria de
pat i de
corp ori de cte ori
este nevoie;
-am notat diureza n
F.O.
21.03.201
3
Dificultate n
respiraie
Cauza
prezena
secreiilor
nazale i
traheobronice
Manifestri
obstrucie
nazal, rinoree, tuse,
cianoz
perioro-nazal
i puls
tahicardic.
Pacienta s
respire liber, pe
nas; s pre-

ncpere cu ajutorul
vaselor cu ap puse
zinte mucoase
respi-
pe calorifer sau cu ap
alcooli-zat;
ratorii umede i
inte-
-am administrat
profilactic n pri-
gre, s nghit
fr di-
ma zi oxigen naintea
sevirii me-
ficultate, s
prezinte ci
permeabile i o
selor i dup mese;
bun respiraie,
s fie bine
hidratat pentru
a i se fluidifica
secreiile, s nu
devin sur-s
de infecie i s
fie echilibrat
psihic.
-am supravegheat n
permanen- respiraia
sugarului pentru
depistarea unor
complicaii res-piratorii;
-am dezobstrurat cile
respiratorii superioare prin
-am efectuat pacientei
gimnas-
Pacienta respir
mai
bine, dar nc
mai pre-zint
tuse, secreii
nazale,
tahicardie, iar
ritmul respirator
se apropie de
valori normale.
tica respiratorie;
-am instituit PEV
medicului, pentru a
reali-za hidratarea
copilului;
-am educat mama
pentru a folo-si batista
de unic folosin pentru evitarea mprtierii
secreii-lor nazale.
21.03.201
3
Dificultate de
a se odihni
Obstrucie
nazal,tuse,mediul
spitalicesc.
Pacienta s
prezinte un
somn
corespunz-tor
cantitativ i
calita-tiv
corespunztor
vr-
Manifestri
stei
Cauza
Calitatea
somnului
Somn agitat
-am aerisit salonul

nainte de culcare i
respiratorii;
linititor, dormind
6 ore, dar nc
mai prezint
-am asigurat linitea i

am nl-
treziri repetate n
timpul
turat sursele
nopii;
nopii

o baie cald nainte de
culcare;
-am observat i am
notat toate
schimbrile care survin
n starea
pacientei;
-am administrat
tratamentul indi-cat de
medic, observnd
efectul
acestuia;
Pacienta are un
somn
-am observat somnul,

calitatea acestuia,
raportul dintre starea
de veghe i somn.
21.03.201
3
Dificultate n
alimen-taie
Cauza
Lipsa poftei de
mncare,
disfagie
Manifestri
Refuz
alimentaia
Paicenta s-i
reia a-petitul,
s nghit fr
dificultate i s
fie echilibrat
hidroelectrolitic,
nutriional i
psihic
-am explorat
preferinele pacientei asupra alimentelor,
lsnd-o s aleag
dup gusturile sale,
respectnd
nlocuirii unui
aliment cu altul;
-am administrat
de madic;
-am administrat regim
hidroza-harat;
-am administrat lichide
(ceaiuri) la
temperatura camerei,
n canti-tate mic, la
intervale egale de
timp;
-am alimentat pacienta
cu linguria,stimulnd-o s
mnnce;
-am asigurat pacientei
un climat cald si
confortabil;
-educ mama cum
trebuie s continue
alimentarea pacientei.
Pacienta a primit
bine tratamentul
i regimul igienodietetic i se poate alimenta
calitativ i
cantitativ
corespunztor.
22.03.201
3
Hipertermie
Pacienta s-i
meni-n
temperatura
cor-
-am aerisit ncperea;
Manifestri
pului n limite
fiziologi-
decvat pentru a
permite schim-
Tegumente i
mucoa-se
uscate,
inapeten,
ce, s fie
echilibrat
burile de cldur cu
mediul exterior;
hidroelectrolitic
i s
-am aplicat comprese

reci i
aib o stare de
bine
mpachetri reci;
Cauza
Sindrom febril
facies vultuos
fizic i psihic.

lejer, a-
Pacienta nu mai
prezint febr,
temperatura corpului fiind la
valori nor-male.
-am administrat
medicamente
prescrise de medic:
antitermice
i antibiotice;
-am administrat
mare de lichide pentru
a-i
asigura echilibrul
hidroelectrolitic;
-am schimbat des
lenjeria de
meninerea
-am nregistrat
temperatura n F.O.
22.03.201
3
Dificultate n
respi-
Pacienta s
respire li-
raie
ber, pe nas; s
pre-

ncpere cu ajutorul
vaselor cu ap puse
Pacienta respir
mai bine, dar
nc mai prezint tuse, iar
Cauza
prezena
secreiilor
nazale i
traheobronice
Manifestri
obstrucie
cianoz
perioro-nazal
i puls
tahicardic.
zinte mucoase
respiratorii umede i
integre, s nghit
fr dificultate, s
prezinte ci
permeabile i o
bun respiraie,
s fie bine
hidratat pentru
a i se fluidifica
secreiile, s nu
devin sur-s
de infecie i s
fie echilibrat
psihic.
alcooli-zat;
-am administrat
profilactic n pri-
ritmul res-pirator
se apropie de
valori normale.
-am supravegheat n
permanen- respiraia
sugarului pentru
depistarea unor
gimnastica respiratorie;
-am instituit PEV
medicului, pentru a
reali-za hidratarea
copilului;
-am educat mama
secreii-lor nazale.
22.03.201
3
Dificultate de
a se odihni
Cauza
Obstrucie
nazal,tu-
Pacienta s
prezinte un
somn
corespunz-tor
cantitativ i
calita-tiv
-am aerisit salonul

nainte de culcare i
respiratorii;
Pacienta are un
somn
linititor, dormind
8 ore, dar nc
mai prezint
se,mediul
spitalicesc.
corespunztor
vr-

am nl-
Manifestri
stei
turat sursele
nopii;
Calitatea
somnului
treziri repetate.

culcare;
Somn agitat
-am observat i am
notat toate
n starea
pacientei;
-am administrat
medic, observnd
efectul
acestuia;
calitatea acestuia,
de veghe i somn.
23.03.201
3
Dificultate n
respi-
Pacienta s
respire li-
raie
ber, pe nas; s
pre-
Cauza
prezena
secreiilor
nazale i
traheobronice
Manifestri
obstrucie
zinte mucoase
integre, s nghit
fr dificultate, s
prezinte ci

ncpere cu ajutorul
vaselor cu ap puse
alcooli-zat;
-am administrat
-am supravegheat n
permanen- respiraia
Pacienta respir
mai bine, dar
ritmul res-pirator
se apropie de
valori normale.
nazal, ri-
permeabile i o
noree, tuse,
cianoz
bun respiraie,
s fie bine
hidratat pentru
a i se fluidifica
secre-
perioro-nazal
i puls
tahicardic.
iile, s nu
devin sur-s
de infecie i s
fie echilibrat
psihic.
sugarului pentru
depistarea unor
-am instituit PEV
medicului, pentru a
reali-za hidratarea
copilului;
-am educat mama
secreii-lor nazale.
23.03.201
3
Dificultate de
a se odihni
Obstrucie
nazal,tuse,mediul
spitalicesc.
Pacienta s
prezinte un
somn
corespunz-tor
cantitativ i
calita-tiv
corespunztor
vr-
Manifestri
stei
Cauza
Calitatea
somnului
Somn agitat
-am aerisit salonul

nainte de culcare i
respiratorii;
am nlturat sursele
nopii;
Pacienta are un
somn li-nititor,
fr treziri
repetate.
culcare;
-am observat i am
notat toate
n starea
pacientei;
-am administrat
medic, observnd
efectul
acestuia;
calitatea acestuia,
de veghe i somn.
24.03.201
3
Dificultate n
respi-
Pacienta s
respire li-
raie
ber, pe nas; s
pre-
Cauza
prezena
secreiilor
nazale i
traheobronice
Manifestri
obstrucie
cianoz
perioro-nazal
i puls
tahicardic.
zinte mucoase
integre, s nghit
fr dificultate, s
prezinte ci
permeabile i o
bun respiraie,
s fie bine
hidratat pentru
a i se fluidifica
secre-

ncpere cu ajutorul
vaselor cu ap puse
alcooli-zat;
-am administrat
-am supravegheat n
permanen- respiraia
sugarului pentru
depistarea unor
Pacienta respir
bine,iar ritmul
respirator are valori normale.
iile, s nu
devin sur-s
de infecie i s
fie echilibrat
psihic.

-am instituit PEV
medicului, pentru a
reali-za hidratarea
copilului;
-am educat mama
secreii-lor nazale.
24.03.201
3
Cunotine
insufici-ente
Cauza
Mama s
acumuleze
cunotine
despre
Inaccesibilitate
a la in-formaie
privind boala
boala,
tratament i regim.
Manifestri
lipsa de
cunotine,
cerere de
informaii
-am comunicat mamei

noiunile
despre boal,
tratament medical
(prescris de
medic),ngrijirile necesare,msurile
preventive, re-gimul
igieno-dietetic i
activiti-le
recomandate n
covalescen.
ROLUL DELEGAT
Pacient: M.B.
Diagnostic emfizem pulmonar
Mama
coopereaz i a
acumulat ct mai
multe cunotinte
despre boal,
tratament i
regimul igienodietetic i a neles importana
acordrii unei
atenii deosebite
fa de copil.
Dat
a
20.0
3
200
9
Func;iile vitale
Analize
Reale
120b/
m
35
D:37.9
C
in
r/mi
n
Normale
Alte
investiga
ii
Testarea
2 UI PPD
Tratament
Oxigenoterapie;
Ampicili- n 250mg
i.m.1fl/6ore;
Oxacilin 250mg
i.m.1fl/12ore;Fenobar
bital cp 0.015 lcp/zi;
Glucoz 33% 1 f per
os; Paraceta-mol 125
mg2x1 sup/zi;
S:38.1
C
Bromhexin sol. 5
pic*3/zi;
Ser fiziologic: instilaii
nazale
21.0
3
128b/
m
200
9
in
38
r/mi
n
D:37.6
C
S:37.8
C
Hb=12.86g%
12-15g%
Nt:39%
37-47%
L:8500/mm
40008000/
NS:63%NN:3
%
E:2% M:3%
Ly:29%T=23
0
000/mm
Calcemie:9.1
Ca
ionicVSH:12/
30
mm Examen
de urin:ph
acid
Leucocite:rar
e Celule
mm 5070%
1-3% 14%
4-8%2030%
150000300000/m
m
9-11% 714mm
rare
Radiograf
ie
pulmonar
:
Oxigenoterapie;
Ampicili- n 250mg
i.m.1fl/6ore;
Opaciti
Oxacilin 250mg
Glucoz 33%1 f per
mg 2x1 sup/zi;
interstiial
e
Bromhexin sol. 5
pic*3/zi;
bronhovasculare

nazale
Hipertrofi
e
timic
hilare i
infrahilar
e
epiteliale
:rare
22.0
3
126
40
b/min
r/mi
n
200
9
D:36.6
C
Coproparazit
ar:
S:36.7
C
negativ
negativ
Ampicilin 250mg
i.m. 1fl/6ore;Oxacilin
250mg
i.m.
1fl/12ore;Fenobarbital cp 0.015
1cp/zi;Gluco-z 33%
1f per os;Paracetamol 125 mg
2x1sup/zi;
Bromhexin
sol.5picx3/zi;
Ser fiziologic:instilaii
nazale
22.0
3
120
42
D:36C
b/min
r/mi
n
S:36.4
C
200
9
IDR:0mm
Oxigenoterapie;
Ampicili- n 250mg
i.m.1fl/6ore;
Oxacilin 250mg
Glucoz 33%1 f per
mg 2x1 sup/zi;
Bromhexin sol. 5
pic*3/zi;
nazale
24.3
0
200
9
112
34
b/min
r/mi
n
D:36.5
C
S:36.9
C
Oxigenoterapie;
Ampicili- n 250mg
i.m.1fl/6ore;
Oxacilin 250mg
Glucoz 33%1 f per

mg 2x1 sup/zi;
Bromhexin sol. 5
pic*3/zi;
nazale
Caz 2.
Date pacient:
-
Nume si prenume: C.I.;
Vrsta: 17 ani;
Sexul: feminin.
Date variabile:
-
Domiciliu: BUCURESTI
Condiii de locuit: corespunztoare,
Data internrii: 25 03 2013;

Data externrii: 30 03 2013;
Numrul zilelor de spitalizare: 5 zile;
Diagnosticul la internare: Gripa/ Emfizem pulmonar
Motivele internrii:
obstrucie nazal,
tuse seac,
agitaie,
refuzul alimentaiei.
Anamnez:
AHC: fr importan;
Condiii de via bune.Locuin corespunztoare.

Istoricul bolii:
Din afirmaiile mamei, boala a debutat brusc, n urm cu 3 ZILE
cu
obstrucie nazal, strnut, tuse, refuzul alimentaiei. Pentru aceste motive sa adresat medicului i a fost internat pentru investigatii
Antecedente personale patologice: 2 rinofaringite tratate prin medicul
de familie;
Examen clinic obiectiv:

Stare general influenat;
Talie 155 cm;
Greutate: 48 kg;
Stare de nutriie: bun;
Tegumente i mucoase: calde, moderat cianoza;
Pliu cutanat elastic;
esut adipos subcutanat: normal reprezentat;
Sistem ganglionar: nepalpabil;
Sistem osteo-articular: integru morfo-funcional;
Aparat respirator:
-
obstrucie nazal, tuse seac, tiraj intercostal;
torace normal conformat;
vibbrii vocale diminuat transmise;
respiraie aspr;
ronchusuri bilateral.
Frecvena respiratorie: 20 r/minut.

Aparat cardio-vascular:
-
aria precordial de aspect normal;
mritate cardiac n limite normale;
oc apexian n spaiul VI i.c. stg. pe l.m.c.;
zgomote cardiace ritmice, clare;
nu se percep zgomote supraadugate.Frecvena cardiac = 88 b/min.
Aparat digestiv:
-
hiperemie faringian:
abdomen
suplu,
elastic,
nedureros,
mobil
cu
micrile
respiratorii.Tranzit intestinal prezent.Ficat, splin n limite normale.

Aparat uro-genital:
-
loji renale libere, nedureroase, miciuni spontane;
organe genitale externe de aspect normal;
Otic: normal;
SNC: reflexul MORO prezent;

Pacienta prezint
P=100b/min;
Pacienta refuz alimentaia din cauza obstruciei nazale, este inapetent.
, prezint 1 scaun pe zi normal.
Pacienta prezint stare general alterat, cu diminuarea micrilor active.
Pacienta se trezete din cauz c nu poate respira pe nas, nu prezint un
somn odihnitor.
Pacienta prezint febr 38 grade C, tegumentele sunt calde.
Pacienta prezint hiperemie faringian, tegumentele sunt calde, igiene fiind
asigurat de ctre mam.
comunic puin.

-
Nevoia de a se recrea;
Nevoia de a se odihni;
Nevoia de a nva.
PLAN DE NGRIJIRE
Nume i prenume: C.I.
DATA
DIAGNOSTIN
G DE
NURSING
OBIECTIVE
INTERVENII
EVALUARE
20.03.201
3
Imobilitate
Pacienta s
aib tonusul
muscular i
fora muscular
pstrate

-mama a neles
impor-
Cauza
Hipertermie
Manifestri
Diminuarea
micrilor
normale
pacientei
(exerciii fizice de
extensie, flexie,
rotaie, ncruciarea
spate);
-am schimbat poziia
pacientei la
afar de masaj i
important pentru
ntrirea rezistenei
lui,realizndu-se cu
ajutorul factorilor
tana efecturii
-pacienta ncepe
s aib tonusul
muscular
adecvat, dar nc
mai are nevoie
de ajutor din
partea
personalului
medical dar i al
mamei.
20.03.201
3
Hipertermie
Cauza
Sindrom febril
Pacienta s-i
meni-n
temperatura
cor-
Manifestri
pului n limite
fiziologi-
Tegumente i
mucoa-se uscate,
inapeten,
ce, s fie
echilibrat
facies vultuos
hidroelectrolitic
i s
-am aerisit
ncperea;
Pacienta nc
mai pre-

lejer, a-
zint
febr,valoarea
decvat pentru a
permite schim-
temperaturii
scznd la
burile de cldur cu
mediul exterior;
37,9 grade C.
-am aplicat
comprese reci i
aib o stare de
bine
mpachetri reci;
fizic i psihic.
-am administrat
medicamente
prescrise de medic:
antitermice
i antibiotice;
-am administrat
mare de lichide
pentru a-i
asigura echilibrul
hidroelectrolitic;
-am schimbat des
lenjeria de
meninerea
-am nregistrat
temperatura n F.O.
20.03.201
3
Eliminare urinar
inadecvat
cantitativ
i calitativ
Cauza
Proces infecios
Manifestri
Urina n cantitate
mic
Pacienta s fie
echili-brat
hidroelectrolitic
i acido-bazic,
s nu prezinte
complicaii
urinare,
diureza s fie
n limite
normale i s
fie echilibrat
psihic.
-am efectuat zilnic

bilanul hidric
-urina pacientei
este de
corectnd
culoare
galben,dar
bazic n funcie de
rezerva alcalin, la
indicaia medicului;
cantitatea nu
este n limite
normale.
-am cntrit zilnic

pacienta;
-am asigurat igiena
corporal,
schimbnd lenjeria
de pat i de
corp ori de cte ori
este nevoie;
-am notat diureza n
F.O.
20.03.201
3
Dificultate n
respi-
Pacienta s
respire li-
raie
ber, pe nas; s
pre-
Cauza
prezena secreiilor
nazale i
traheobronice
Manifestri
obstrucie nazal,
rinoree, tuse,
cianoz
perioro-nazal i
puls
zinte mucoase
respiratorii umede
i integre, s nghit
fr dificultate, s
prezinte ci
permeabile i o
bun
respiraie, s
fie bine
hidratat
pentru a i se

ncpere cu ajutorul
vaselor cu ap puse
pe calorifer sau cu
ap alcooli-zat;
-am administrat
-am supravegheat n
permanen-
respiraia sugarului
pentru depistarea
-am dezobstrurat
Pacienta respir
mai
bine, dar nc
mai pre-zint
tuse, rinoree,
se-creii nazale,
tahicardie, iar
ritmul respirator
se apropie de
valori normale.
tahicardic.
fluidifica secre-
cile respirato-
iile, s nu
devin sur-s
de infecie i
s fie
echilibrat
psihic.
rii superioare prin

-am efectuat
-am instituit PEV
medicului, pentru a
reali-za hidratarea
copilului;
-am educat mama
pentru a folo-si
batista de unic
20.03.201
3
Dificultate de a se
odihni
Cauza
Obstrucie
nazal,tu-se,mediul
spitalicesc.
Manifestri
Calitatea somnului
Somn agitat
Pacienta s
prezinte un
somn
corespunz-tor
cantitativ i
calita-tiv
corespunztor
vrstei
-am aerisit salonul

nainte de culcare i
respiratorii;
nopii;
-am efectuat
pacientei o baie
cald nainte de
culcare;
-am observat i am
Pacienta are un
somn
linititor,
dormind 4 ore,
dar nc mai
prezint
treziri repetate
n timpul
nopii
notat toate
schimbrile care
survin n starea
pacientei;
-am observat
somnul, calitatea
acestuia, raportul
dintre starea
de veghe i somn.
20.03.201
3
Dificultate n
alimen-taie
Cauza
Lipsa poftei de
mncare, disfagie
Manifestri
Refuz alimentaia
Paicenta s-i
reia a-petitul,
s nghit fr
dificultate i s
fie echilibrat
hidroelectrolitic,
nutriional i
psihic
-am explorat
alimentelor, lsnd-o
s aleag dup
gusturile sale,
respectnd
nlocuirii unui
aliment cu altul;
-am administrat
de madic;
-am administrat
-am administrat
temperatura
mic, la intervale
egale de
timp;
-am alimentat
Pacienta a
primit bine
tratamentul i
mai prezint
dificultate n a
se alimenta prin
lipsa poftei de
mncare
mnnce;
-am asigurat
pacientei un climat
-educ mama cum
trebuie s continue
alimentarea
pacientei.
20.03.201
3
Vulnerabilitate
fa de pericole
Cauza
Vrsta mic
Manifestri
Predispoziie la
accidente, rniri,
cderi si infecii.
Pacienta s
benefici-eze de
un mediu de
siguran, fr
acci-dente si
infcii i s fie
echilibrat
psihic.

de mediu a
pericolele;
Pacienta este n
siguran, find
supravegheat
permanent de
mam.
-am plasat pacienta

n salon n funcie de
starea sa, afeciune
i
receptivitate;
-am luat msuri
infeciilor n ca-zul
trans-misibile;
-prin izolarea
msurile de igie-n
spitaliceti
-am favorizat
20.03.201
3
Comunicare
inefici-ent
Pcienta s
poat folosi
mijloacele de
-am familiarizat
pacienta cu me-diul
Pacienta nu mai
este speriat, nu
mai prezint
Cauza
comu-
sau ambiant;
Speriat, prezint
tea-m fa de
personalul medical.
nicare
adecvate strii
-am asigurat un
linitit;
Manifestri
Comunic puin
i vrstei sale,
s co-munice
ct mai mult cu
personalul
medical
i s fie bine
echilibra-t
psihic si fizic.
-am administrat
de medic;
team fa de
personalul
medical,
comunic cu
acesta.
-am cercetat
comunicare, avnd o
atitudine
prietenoas,
jocuri;
-am nvat mama s
copilului.
20.03.201
3
Dificultate de a
ndeplini activiti
recre-ative
Cauza
Oboseal,slbiciun
e
Manifestri
Inactivitate
Pacienta s
prezinte o
stare de bun
dispozi-ie i
s-i
amelioreze
condiiile fizice.
-am explorat ce
produc plcere
pacientei;
-am analizat i am
sunt n concordan
psihic adec-vat
vrstei;
-am organizat
specifice pacientei
care s nu o
obo-seasc, ci s-i
creeze o stare de
Pacienta s-a
antrenat n
activitile
recreative, buna
dispoziie
revenin-du-i i
captnd
ncrederea n
persoanelor din
jurul su.
buna dispoziie;
manifestrile
la sta-rea de
21.03.201
3
Imobilitate
Cauza
Hipertermie
Manifestri
Pacienta s
aib to-nusul
muscular i
for-a
muscular
pstrate
Diminuarea
micrilor normale
-am efectuat un
program de exerciii
fizice n funcie de
de capacitatea
pacientei(exerciii
fizice de ex-tensie
flexie, rotaie,
ncrucia-rea
membrelor
i coborre a
copilului n ezut,
apoi culcat pe
spate);
-mama a neles
importana
efecturii
progra-mului de
exerciii;
-pacienta ncepe
s aib tonusul
muscular i fora
muscular
adecvat.
-am schimbat poziia

2h punnd-o ntr-o
postur adecvat;
-am educat mama ca
n afar de masaj i
este importan-t
pentru ntrirea
rezistenei lui,
realizndu-se cu
ajutorul factorilor
21.03.201
3
Hipertermie
Cauza
Sindrom febril
Pacienta s-i
meni-n
temperatura
cor-
-am aerisit
ncperea;
Pacienta nc
mai pre-

lejer, a-
zint
febr,valoarea
Manifestri
Tegumente i
mucoa-se uscate,
inapeten,
facies vultuos
pului n limite
fiziologi-
decvat pentru a
permite schim-
temperaturii
scznd la
ce, s fie
echilibrat
burile de cldur cu
mediul exterior;
37,8 grade C.
hidroelectrolitic
i s
-am aplicat
comprese reci i
aib o stare de
bine
mpachetri reci;
fizic i psihic.
-am administrat
medicamente
prescrise de medic:
antitermice
i antibiotice;
-am administrat
pacientei cantitate
mare de lichide
pentru a-i
asigura echilibrul
hidroelectrolitic;
-am schimbat des
lenjeria de
meninerea
-am nregistrat
temperatura n F.O.
21.03.201
3
Eliminare
urinar
inadecvat
cantitativ
i calitativ
Pacienta s fie
echili-brat
hidroelectrolitic
i acido-bazic,
s nu prezinte
complicaii
urinare, diureza
-am efectuat zilnic

bilanul hidric
-urina pacientei
este de
acido-
culoare
galben,diureza
fiind la valori
normale.
bazic n funcie de
rezerva alcalin, la
Cauza
s fie
indicaia medicului;
Proces infecios
n limite
normale i s
fie echilibrat
psihic.
-am cntrit zilnic

pacienta;
Manifestri
Urina n
cantitate mic
-am asigurat igiena

corporal,
pat i de
corp ori de cte ori
este nevoie;
-am notat diureza n
F.O.
21.03.201
3
Dificultate n
respiraie
Cauza
prezena
secreiilor
nazale i
traheobronice
Manifestri
obstrucie
cianoz
perioro-nazal
i puls
tahicardic.
Pacienta s
respire liber, pe
nas; s pre-

ncpere cu ajutorul
vaselor cu ap puse
zinte mucoase
respi-
alcooli-zat;
ratorii umede i
inte-
-am administrat
profilactic n pri-
gre, s nghit
fr di-
sevirii me-
ficultate, s
prezinte ci
permeabile i o
selor i dup mese;
bun respiraie,
s fie bine
hidratat pentru
a i se fluidifica
secreiile, s nu
devin sur-s
de infecie i s
fie echilibrat
psihic.
-am supravegheat n
permanen- respiraia
sugarului pentru
depistarea unor
gimnas-
Pacienta respir
mai
bine, dar nc
mai pre-zint
tuse, secreii
nazale,
tahicardie, iar
ritmul respirator
se apropie de
valori normale.
tica respiratorie;
-am instituit PEV
medicului, pentru a
reali-za hidratarea
copilului;
-am educat mama
secreii-lor nazale.
21.03.201
3
Dificultate de
a se odihni
Obstrucie
nazal,tuse,mediul
spitalicesc.
Pacienta s
prezinte un
somn
corespunz-tor
cantitativ i
calita-tiv
corespunztor
vr-
Manifestri
stei
Cauza
Calitatea
somnului
Somn agitat
-am aerisit salonul

nainte de culcare i
respiratorii;
linititor, dormind
6 ore, dar nc
mai prezint

am nl-
treziri repetate n
timpul
turat sursele
nopii;
nopii

culcare;
-am observat i am
notat toate
n starea
pacientei;
-am administrat
medic, observnd
efectul
acestuia;
Pacienta are un
somn

calitatea acestuia,
de veghe i somn.
21.03.201
3
Dificultate n
alimen-taie
Cauza
Lipsa poftei de
mncare,
disfagie
Manifestri
Refuz
alimentaia
Paicenta s-i
reia a-petitul,
s nghit fr
dificultate i s
fie echilibrat
hidroelectrolitic,
nutriional i
psihic
-am explorat
lsnd-o s aleag
dup gusturile sale,
respectnd
nlocuirii unui
aliment cu altul;
-am administrat
de madic;
hidroza-harat;
(ceaiuri) la
intervale egale de
timp;
mnnce;
un climat cald si
confortabil;
-educ mama cum
trebuie s continue
Pacienta a primit
bine tratamentul
calitativ i
cantitativ
corespunztor.
22.03.201
3
Hipertermie
Pacienta s-i
meni-n
temperatura
cor-
Manifestri
pului n limite
fiziologi-
decvat pentru a
permite schim-
Tegumente i
mucoa-se
uscate,
inapeten,
ce, s fie
echilibrat
burile de cldur cu
mediul exterior;
hidroelectrolitic
i s

reci i
aib o stare de
bine
mpachetri reci;
Cauza
Sindrom febril
facies vultuos
fizic i psihic.

lejer, a-
Pacienta nu mai
prezint febr,
valori nor-male.
-am administrat
medicamente
prescrise de medic:
antitermice
i antibiotice;
-am administrat
a-i
asigura echilibrul
hidroelectrolitic;
-am schimbat des
lenjeria de
meninerea
-am nregistrat
temperatura n F.O.
22.03.201
3
Dificultate n
respi-
Pacienta s
respire li-
raie
ber, pe nas; s
pre-

ncpere cu ajutorul
vaselor cu ap puse
Pacienta respir
mai bine, dar
Cauza
prezena
secreiilor
nazale i
traheobronice
Manifestri
obstrucie
cianoz
perioro-nazal
i puls
tahicardic.
zinte mucoase
integre, s nghit
fr dificultate, s
prezinte ci
permeabile i o
bun respiraie,
s fie bine
hidratat pentru
a i se fluidifica
secreiile, s nu
devin sur-s
de infecie i s
fie echilibrat
psihic.
alcooli-zat;
-am administrat
profilactic n pri-
ritmul res-pirator
se apropie de
valori normale.
-am supravegheat n
permanen- respiraia
sugarului pentru
depistarea unor
-am instituit PEV
medicului, pentru a
reali-za hidratarea
copilului;
-am educat mama
secreii-lor nazale.
22.03.201
3
Dificultate de
a se odihni
Cauza
Obstrucie
nazal,tu-
Pacienta s
prezinte un
somn
corespunz-tor
cantitativ i
calita-tiv
-am aerisit salonul

nainte de culcare i
respiratorii;
Pacienta are un
somn
linititor, dormind
8 ore, dar nc
mai prezint
se,mediul
spitalicesc.
corespunztor
vr-

am nl-
Manifestri
stei
turat sursele
nopii;
Calitatea
somnului
treziri repetate.

culcare;
Somn agitat
-am observat i am
notat toate
n starea
pacientei;
-am administrat
medic, observnd
efectul
acestuia;
calitatea acestuia,
de veghe i somn.
23.03.201
3
Dificultate n
respi-
Pacienta s
respire li-
raie
ber, pe nas; s
pre-
Cauza
prezena
secreiilor
nazale i
traheobronice
Manifestri
obstrucie
zinte mucoase
integre, s nghit
fr dificultate, s
prezinte ci

ncpere cu ajutorul
vaselor cu ap puse
alcooli-zat;
-am administrat
-am supravegheat n
permanen- respiraia
Pacienta respir
mai bine, dar
ritmul res-pirator
se apropie de
valori normale.
nazal, ri-
permeabile i o
noree, tuse,
cianoz
bun respiraie,
s fie bine
hidratat pentru
a i se fluidifica
secre-
perioro-nazal
i puls
tahicardic.
iile, s nu
devin sur-s
de infecie i s
fie echilibrat
psihic.
sugarului pentru
depistarea unor
-am instituit PEV
medicului, pentru a
reali-za hidratarea
copilului;
-am educat mama
secreii-lor nazale.
23.03.201
3
Dificultate de
a se odihni
Obstrucie
nazal,tuse,mediul
spitalicesc.
Pacienta s
prezinte un
somn
corespunz-tor
cantitativ i
calita-tiv
corespunztor
vr-
Manifestri
stei
Cauza
Calitatea
somnului
Somn agitat
-am aerisit salonul

nainte de culcare i
respiratorii;
am nlturat sursele
nopii;
Pacienta are un
somn li-nititor,
fr treziri
repetate.
culcare;
-am observat i am
notat toate
n starea
pacientei;
-am administrat
medic, observnd
efectul
acestuia;
calitatea acestuia,
de veghe i somn.
24.03.201
3
Dificultate n
respi-
Pacienta s
respire li-
raie
ber, pe nas; s
pre-
Cauza
prezena
secreiilor
nazale i
traheobronice
Manifestri
obstrucie
cianoz
perioro-nazal
i puls
tahicardic.
zinte mucoase
integre, s nghit
fr dificultate, s
prezinte ci
permeabile i o
bun respiraie,
s fie bine
hidratat pentru
a i se fluidifica
secre-

ncpere cu ajutorul
vaselor cu ap puse
alcooli-zat;
-am administrat
-am supravegheat n
permanen- respiraia
sugarului pentru
depistarea unor
Pacienta respir
bine,iar ritmul
iile, s nu
devin sur-s
de infecie i s
fie echilibrat
psihic.

-am instituit PEV
medicului, pentru a
reali-za hidratarea
copilului;
-am educat mama
secreii-lor nazale.
24.03.201
3
Cunotine
insufici-ente
Cauza
Mama s
acumuleze
cunotine
despre
Inaccesibilitate
a la in-formaie
privind boala
boala,
tratament i regim.
Manifestri
lipsa de
cunotine,
cerere de
informaii
-am comunicat mamei

noiunile
despre boal,
tratament medical
(prescris de
igieno-dietetic i
activiti-le
recomandate n
covalescen.
ROLUL DELEGAT
Pacient: M.B.
Mama
coopereaz i a
acumulat ct mai
multe cunotinte
despre boal,
tratament i
acordrii unei
atenii deosebite
fa de copil.
Dat
a
20.0
3
200
9
Func;iile vitale
Analize
Reale
120b/
m
35
D:37.9
C
in
r/mi
n
Normale
Alte
investiga
ii
Testarea
2 UI PPD
Tratament
Oxigenoterapie;
Ampicili- n 250mg
i.m.1fl/6ore;
Oxacilin 250mg
Glucoz 33% 1 f per
mg2x1 sup/zi;
S:38.1
C
Bromhexin sol. 5
pic*3/zi;
nazale
21.0
3
128b/
m
200
9
in
38
r/mi
n
D:37.6
C
S:37.8
C
Hb=12.86g%
12-15g%
Nt:39%
37-47%
L:8500/mm
40008000/
NS:63%NN:3
%
E:2% M:3%
Ly:29%T=23
0
000/mm
Calcemie:9.1
Ca
ionicVSH:12/
30
mm Examen
de urin:ph
acid
Leucocite:rar
e Celule
mm 5070%
1-3% 14%
4-8%2030%
150000300000/m
m
9-11% 714mm
rare
Radiograf
ie
pulmonar
:
Oxigenoterapie;
Ampicili- n 250mg
i.m.1fl/6ore;
Opaciti
Oxacilin 250mg
Glucoz 33%1 f per
mg 2x1 sup/zi;
interstiial
e
Bromhexin sol. 5
pic*3/zi;
bronhovasculare

nazale
Hipertrofi
e
timic
hilare i
infrahilar
e
epiteliale
:rare
22.0
3
126
40
b/min
r/mi
n
200
9
D:36.6
C
Coproparazit
ar:
S:36.7
C
negativ
negativ
Ampicilin 250mg
250mg
i.m.
1cp/zi;Gluco-z 33%
2x1sup/zi;
Bromhexin
sol.5picx3/zi;
nazale
22.0
3
120
42
D:36C
b/min
r/mi
n
S:36.4
C
200
9
IDR:0mm
Oxigenoterapie;
Ampicili- n 250mg
i.m.1fl/6ore;
Oxacilin 250mg
Glucoz 33%1 f per
mg 2x1 sup/zi;
Bromhexin sol. 5
pic*3/zi;
nazale
24.3
0
200
9
112
34
b/min
r/mi
n
D:36.5
C
S:36.9
C
Oxigenoterapie;
Ampicili- n 250mg
i.m.1fl/6ore;
Oxacilin 250mg
Glucoz 33%1 f per

mg 2x1 sup/zi;
Bromhexin sol. 5
pic*3/zi;
nazale
Caz 3.
Date fixe:
-
Nume si prenume: M.S.;
Vrsta: 13 ani;
Sexul: feminin.
Date variabile:
Domiciliu: Iasi
Diagnosticul la internare: Emfizem pulmonar.

.
Motivele
internrii:
obstrucie
nazal,
tuse
seac,agitaie,
refuzul
alimentaiei.
Anamnez:
AHC: fr importan;
Antecedente personale patologice: fara importanta

Pacienta prezint
P=100b/min;
Pacienta refuz alimentaia

Pacienta prezint stare general alterat
Pacienta se trezete din cauz c nu poate respira pe nas
Pacienta prezint febr 38 grade C
Pacienta prezint hiperemie faringian, tegumentele sunt calde
comunic puin.

-
PLAN DE NGRIJIRE
Nume i prenume: M.S.
DATA
DIAGNOSTIN
G DE
NURSING
OBIECTIVE
INTERVENII
EVALUARE
20.03.201
3
Imobilitate
Pacienta s
aib tonusul
muscular i
fora muscular
pstrate

-mama a neles
impor-
Cauza
Hipertermie
Manifestri
Diminuarea
micrilor
normale
pacientei
(exerciii fizice de
extensie, flexie,
rotaie, ncruciarea
spate);
-am schimbat poziia
pacientei la
afar de masaj i
important pentru
ntrirea rezistenei
lui,realizndu-se cu
ajutorul factorilor
tana efecturii
-pacienta ncepe
s aib tonusul
muscular
adecvat, dar nc
mai are nevoie
de ajutor din
partea
personalului
medical dar i al
mamei.
20.03.201
3
Hipertermie
Cauza
Sindrom febril
Pacienta s-i
meni-n
temperatura
cor-
Manifestri
pului n limite
fiziologi-
Tegumente i
mucoa-se uscate,
inapeten,
ce, s fie
echilibrat
facies vultuos
hidroelectrolitic
i s
-am aerisit
ncperea;
Pacienta nc
mai pre-

lejer, a-
zint
febr,valoarea
decvat pentru a
permite schim-
temperaturii
scznd la
burile de cldur cu
mediul exterior;
37,9 grade C.
-am aplicat
comprese reci i
aib o stare de
bine
mpachetri reci;
fizic i psihic.
-am administrat
medicamente
prescrise de medic:
antitermice
i antibiotice;
-am administrat
mare de lichide
pentru a-i
asigura echilibrul
hidroelectrolitic;
-am schimbat des
lenjeria de
meninerea
-am nregistrat
temperatura n F.O.
20.03.201
3
Eliminare urinar
inadecvat
cantitativ
i calitativ
Cauza
Proces infecios
Manifestri
Urina n cantitate
mic
Pacienta s fie
echili-brat
hidroelectrolitic
i acido-bazic,
s nu prezinte
complicaii
urinare,
diureza s fie
n limite
normale i s
fie echilibrat
psihic.
-am efectuat zilnic

bilanul hidric
-urina pacientei
este de
corectnd
culoare
galben,dar
bazic n funcie de
rezerva alcalin, la
indicaia medicului;
cantitatea nu
este n limite
normale.
-am cntrit zilnic

pacienta;
-am asigurat igiena
corporal,
schimbnd lenjeria
de pat i de
corp ori de cte ori
este nevoie;
-am notat diureza n
F.O.
20.03.201
3
Dificultate n
respi-
Pacienta s
respire li-
raie
ber, pe nas; s
pre-
Cauza
prezena secreiilor
nazale i
traheobronice
Manifestri
obstrucie nazal,
rinoree, tuse,
cianoz
perioro-nazal i
puls
zinte mucoase
respiratorii umede
i integre, s nghit
fr dificultate, s
prezinte ci
permeabile i o
bun
respiraie, s
fie bine
hidratat
pentru a i se

ncpere cu ajutorul
vaselor cu ap puse
pe calorifer sau cu
ap alcooli-zat;
-am administrat
-am supravegheat n
permanen-
respiraia sugarului
pentru depistarea
-am dezobstrurat
Pacienta respir
mai
bine, dar nc
mai pre-zint
tuse, rinoree,
se-creii nazale,
tahicardie, iar
ritmul respirator
se apropie de
valori normale.
tahicardic.
fluidifica secre-
cile respirato-
iile, s nu
devin sur-s
de infecie i
s fie
echilibrat
psihic.
rii superioare prin

-am efectuat
-am instituit PEV
medicului, pentru a
reali-za hidratarea
copilului;
-am educat mama
pentru a folo-si
batista de unic
20.03.201
3
Dificultate de a se
odihni
Cauza
Obstrucie
nazal,tu-se,mediul
spitalicesc.
Manifestri
Calitatea somnului
Somn agitat
Pacienta s
prezinte un
somn
corespunz-tor
cantitativ i
calita-tiv
corespunztor
vrstei
-am aerisit salonul

nainte de culcare i
respiratorii;
nopii;
-am efectuat
pacientei o baie
cald nainte de
culcare;
-am observat i am
Pacienta are un
somn
linititor,
dormind 4 ore,
dar nc mai
prezint
treziri repetate
n timpul
nopii
notat toate
schimbrile care
survin n starea
pacientei;
-am observat
somnul, calitatea
acestuia, raportul
dintre starea
de veghe i somn.
20.03.201
3
Dificultate n
alimen-taie
Cauza
Lipsa poftei de
mncare, disfagie
Manifestri
Refuz alimentaia
Paicenta s-i
reia a-petitul,
s nghit fr
dificultate i s
fie echilibrat
hidroelectrolitic,
nutriional i
psihic
-am explorat
alimentelor, lsnd-o
s aleag dup
gusturile sale,
respectnd
nlocuirii unui
aliment cu altul;
-am administrat
de madic;
-am administrat
-am administrat
temperatura
mic, la intervale
egale de
timp;
-am alimentat
Pacienta a
primit bine
tratamentul i
mai prezint
dificultate n a
se alimenta prin
lipsa poftei de
mncare
mnnce;
-am asigurat
pacientei un climat
-educ mama cum
trebuie s continue
alimentarea
pacientei.
20.03.201
3
Vulnerabilitate
fa de pericole
Cauza
Vrsta mic
Manifestri
Predispoziie la
accidente, rniri,
cderi si infecii.
Pacienta s
benefici-eze de
un mediu de
siguran, fr
acci-dente si
infcii i s fie
echilibrat
psihic.

de mediu a
pericolele;
Pacienta este n
siguran, find
supravegheat
permanent de
mam.
-am plasat pacienta

n salon n funcie de
starea sa, afeciune
i
receptivitate;
-am luat msuri
infeciilor n ca-zul
trans-misibile;
-prin izolarea
msurile de igie-n
spitaliceti
-am favorizat
20.03.201
3
Comunicare
inefici-ent
Pcienta s
poat folosi
mijloacele de
-am familiarizat
pacienta cu me-diul
Pacienta nu mai
este speriat, nu
mai prezint
Cauza
comu-
sau ambiant;
Speriat, prezint
tea-m fa de
personalul medical.
nicare
adecvate strii
-am asigurat un
linitit;
Manifestri
Comunic puin
i vrstei sale,
s co-munice
ct mai mult cu
personalul
medical
i s fie bine
echilibra-t
psihic si fizic.
-am administrat
de medic;
team fa de
personalul
medical,
comunic cu
acesta.
-am cercetat
comunicare, avnd o
atitudine
prietenoas,
jocuri;
-am nvat mama s
copilului.
20.03.201
3
Dificultate de a
ndeplini activiti
recre-ative
Cauza
Oboseal,slbiciun
e
Manifestri
Inactivitate
Pacienta s
prezinte o
stare de bun
dispozi-ie i
s-i
amelioreze
condiiile fizice.
-am explorat ce
produc plcere
pacientei;
-am analizat i am
sunt n concordan
psihic adec-vat
vrstei;
-am organizat
specifice pacientei
care s nu o
obo-seasc, ci s-i
creeze o stare de
Pacienta s-a
antrenat n
activitile
recreative, buna
dispoziie
revenin-du-i i
captnd
ncrederea n
persoanelor din
jurul su.
buna dispoziie;
manifestrile
la sta-rea de
21.03.201
3
Imobilitate
Cauza
Hipertermie
Manifestri
Pacienta s
aib to-nusul
muscular i
for-a
muscular
pstrate
Diminuarea
micrilor normale
-am efectuat un
program de exerciii
fizice n funcie de
de capacitatea
pacientei(exerciii
fizice de ex-tensie
flexie, rotaie,
ncrucia-rea
membrelor
i coborre a
copilului n ezut,
apoi culcat pe
spate);
-mama a neles
importana
efecturii
progra-mului de
exerciii;
-pacienta ncepe
s aib tonusul
muscular i fora
muscular
adecvat.
-am schimbat poziia

2h punnd-o ntr-o
postur adecvat;
-am educat mama ca
n afar de masaj i
este importan-t
pentru ntrirea
rezistenei lui,
realizndu-se cu
ajutorul factorilor
21.03.201
3
Hipertermie
Cauza
Sindrom febril
Pacienta s-i
meni-n
temperatura
cor-
-am aerisit
ncperea;
Pacienta nc
mai pre-

lejer, a-
zint
febr,valoarea
Manifestri
Tegumente i
mucoa-se uscate,
inapeten,
facies vultuos
pului n limite
fiziologi-
decvat pentru a
permite schim-
temperaturii
scznd la
ce, s fie
echilibrat
burile de cldur cu
mediul exterior;
37,8 grade C.
hidroelectrolitic
i s
-am aplicat
comprese reci i
aib o stare de
bine
mpachetri reci;
fizic i psihic.
-am administrat
medicamente
prescrise de medic:
antitermice
i antibiotice;
-am administrat
pacientei cantitate
mare de lichide
pentru a-i
asigura echilibrul
hidroelectrolitic;
-am schimbat des
lenjeria de
meninerea
-am nregistrat
temperatura n F.O.
21.03.201
3
Eliminare
urinar
inadecvat
cantitativ
i calitativ
Pacienta s fie
echili-brat
hidroelectrolitic
i acido-bazic,
s nu prezinte
complicaii
urinare, diureza
-am efectuat zilnic

bilanul hidric
-urina pacientei
este de
acido-
culoare
galben,diureza
fiind la valori
normale.
bazic n funcie de
rezerva alcalin, la
Cauza
s fie
indicaia medicului;
Proces infecios
n limite
normale i s
fie echilibrat
psihic.
-am cntrit zilnic

pacienta;
Manifestri
Urina n
cantitate mic
-am asigurat igiena

corporal,
pat i de
corp ori de cte ori
este nevoie;
-am notat diureza n
F.O.
21.03.201
3
Dificultate n
respiraie
Cauza
prezena
secreiilor
nazale i
traheobronice
Manifestri
obstrucie
cianoz
perioro-nazal
i puls
tahicardic.
Pacienta s
respire liber, pe
nas; s pre-

ncpere cu ajutorul
vaselor cu ap puse
zinte mucoase
respi-
alcooli-zat;
ratorii umede i
inte-
-am administrat
profilactic n pri-
gre, s nghit
fr di-
sevirii me-
ficultate, s
prezinte ci
permeabile i o
selor i dup mese;
bun respiraie,
s fie bine
hidratat pentru
a i se fluidifica
secreiile, s nu
devin sur-s
de infecie i s
fie echilibrat
psihic.
-am supravegheat n
permanen- respiraia
sugarului pentru
depistarea unor
gimnas-
Pacienta respir
mai
bine, dar nc
mai pre-zint
tuse, secreii
nazale,
tahicardie, iar
ritmul respirator
se apropie de
valori normale.
tica respiratorie;
-am instituit PEV
medicului, pentru a
reali-za hidratarea
copilului;
-am educat mama
secreii-lor nazale.
21.03.201
3
Dificultate de
a se odihni
Obstrucie
nazal,tuse,mediul
spitalicesc.
Pacienta s
prezinte un
somn
corespunz-tor
cantitativ i
calita-tiv
corespunztor
vr-
Manifestri
stei
Cauza
Calitatea
somnului
Somn agitat
-am aerisit salonul

nainte de culcare i
respiratorii;
linititor, dormind
6 ore, dar nc
mai prezint

am nl-
treziri repetate n
timpul
turat sursele
nopii;
nopii

culcare;
-am observat i am
notat toate
n starea
pacientei;
-am administrat
medic, observnd
efectul
acestuia;
Pacienta are un
somn

calitatea acestuia,
de veghe i somn.
21.03.201
3
Dificultate n
alimen-taie
Cauza
Lipsa poftei de
mncare,
disfagie
Manifestri
Refuz
alimentaia
Paicenta s-i
reia a-petitul,
s nghit fr
dificultate i s
fie echilibrat
hidroelectrolitic,
nutriional i
psihic
-am explorat
lsnd-o s aleag
dup gusturile sale,
respectnd
nlocuirii unui
aliment cu altul;
-am administrat
de madic;
hidroza-harat;
(ceaiuri) la
intervale egale de
timp;
mnnce;
un climat cald si
confortabil;
-educ mama cum
trebuie s continue
Pacienta a primit
bine tratamentul
calitativ i
cantitativ
corespunztor.
22.03.201
3
Hipertermie
Pacienta s-i
meni-n
temperatura
cor-
Manifestri
pului n limite
fiziologi-
decvat pentru a
permite schim-
Tegumente i
mucoa-se
uscate,
inapeten,
ce, s fie
echilibrat
burile de cldur cu
mediul exterior;
hidroelectrolitic
i s

reci i
aib o stare de
bine
mpachetri reci;
Cauza
Sindrom febril
facies vultuos
fizic i psihic.

lejer, a-
Pacienta nu mai
prezint febr,
valori nor-male.
-am administrat
medicamente
prescrise de medic:
antitermice
i antibiotice;
-am administrat
a-i
asigura echilibrul
hidroelectrolitic;
-am schimbat des
lenjeria de
meninerea
-am nregistrat
temperatura n F.O.
22.03.201
3
Dificultate n
respi-
Pacienta s
respire li-
raie
ber, pe nas; s
pre-

ncpere cu ajutorul
vaselor cu ap puse
Pacienta respir
mai bine, dar
Cauza
prezena
secreiilor
nazale i
traheobronice
Manifestri
obstrucie
cianoz
perioro-nazal
i puls
tahicardic.
zinte mucoase
integre, s nghit
fr dificultate, s
prezinte ci
permeabile i o
bun respiraie,
s fie bine
hidratat pentru
a i se fluidifica
secreiile, s nu
devin sur-s
de infecie i s
fie echilibrat
psihic.
alcooli-zat;
-am administrat
profilactic n pri-
ritmul res-pirator
se apropie de
valori normale.
-am supravegheat n
permanen- respiraia
sugarului pentru
depistarea unor
-am instituit PEV
medicului, pentru a
reali-za hidratarea
copilului;
-am educat mama
secreii-lor nazale.
22.03.201
3
Dificultate de
a se odihni
Cauza
Obstrucie
nazal,tu-
Pacienta s
prezinte un
somn
corespunz-tor
cantitativ i
calita-tiv
-am aerisit salonul

nainte de culcare i
respiratorii;
Pacienta are un
somn
linititor, dormind
8 ore, dar nc
mai prezint
se,mediul
spitalicesc.
corespunztor
vr-

am nl-
Manifestri
stei
turat sursele
nopii;
Calitatea
somnului
treziri repetate.

culcare;
Somn agitat
-am observat i am
notat toate
n starea
pacientei;
-am administrat
medic, observnd
efectul
acestuia;
calitatea acestuia,
de veghe i somn.
23.03.201
3
Dificultate n
respi-
Pacienta s
respire li-
raie
ber, pe nas; s
pre-
Cauza
prezena
secreiilor
nazale i
traheobronice
Manifestri
obstrucie
zinte mucoase
integre, s nghit
fr dificultate, s
prezinte ci

ncpere cu ajutorul
vaselor cu ap puse
alcooli-zat;
-am administrat
-am supravegheat n
permanen- respiraia
Pacienta respir
mai bine, dar
ritmul res-pirator
se apropie de
valori normale.
nazal, ri-
permeabile i o
noree, tuse,
cianoz
bun respiraie,
s fie bine
hidratat pentru
a i se fluidifica
secre-
perioro-nazal
i puls
tahicardic.
iile, s nu
devin sur-s
de infecie i s
fie echilibrat
psihic.
sugarului pentru
depistarea unor
-am instituit PEV
medicului, pentru a
reali-za hidratarea
copilului;
-am educat mama
secreii-lor nazale.
23.03.201
3
Dificultate de
a se odihni
Obstrucie
nazal,tuse,mediul
spitalicesc.
Pacienta s
prezinte un
somn
corespunz-tor
cantitativ i
calita-tiv
corespunztor
vr-
Manifestri
stei
Cauza
Calitatea
somnului
Somn agitat
-am aerisit salonul

nainte de culcare i
respiratorii;
am nlturat sursele
nopii;
Pacienta are un
somn li-nititor,
fr treziri
repetate.
culcare;
-am observat i am
notat toate
n starea
pacientei;
-am administrat
medic, observnd
efectul
acestuia;
calitatea acestuia,
de veghe i somn.
24.03.201
3
Dificultate n
respi-
Pacienta s
respire li-
raie
ber, pe nas; s
pre-
Cauza
prezena
secreiilor
nazale i
traheobronice
Manifestri
obstrucie
cianoz
perioro-nazal
i puls
tahicardic.
zinte mucoase
integre, s nghit
fr dificultate, s
prezinte ci
permeabile i o
bun respiraie,
s fie bine
hidratat pentru
a i se fluidifica
secre-

ncpere cu ajutorul
vaselor cu ap puse
alcooli-zat;
-am administrat
-am supravegheat n
permanen- respiraia
sugarului pentru
depistarea unor
Pacienta respir
bine,iar ritmul
iile, s nu
devin sur-s
de infecie i s
fie echilibrat
psihic.

-am instituit PEV
medicului, pentru a
reali-za hidratarea
copilului;
-am educat mama
secreii-lor nazale.
24.03.201
3
Cunotine
insufici-ente
Cauza
Mama s
acumuleze
cunotine
despre
Inaccesibilitate
a la in-formaie
privind boala
boala,
tratament i regim.
Manifestri
lipsa de
cunotine,
cerere de
informaii
-am comunicat mamei

noiunile
despre boal,
tratament medical
(prescris de
igieno-dietetic i
activiti-le
recomandate n
covalescen.
ROLUL DELEGAT
Pacient: M.B.
Mama
coopereaz i a
acumulat ct mai
multe cunotinte
despre boal,
tratament i
acordrii unei
atenii deosebite
fa de copil.
Dat
a
20.0
3
200
9
Func;iile vitale
Analize
Reale
120b/
m
35
D:37.9
C
in
r/mi
n
Normale
Alte
investiga
ii
Testarea
2 UI PPD
Tratament
Oxigenoterapie;
Ampicili- n 250mg
i.m.1fl/6ore;
Oxacilin 250mg
Glucoz 33% 1 f per
mg2x1 sup/zi;
S:38.1
C
Bromhexin sol. 5
pic*3/zi;
nazale
21.0
3
128b/
m
200
9
in
38
r/mi
n
D:37.6
C
S:37.8
C
Hb=12.86g%
12-15g%
Nt:39%
37-47%
L:8500/mm
40008000/
NS:63%NN:3
%
E:2% M:3%
Ly:29%T=23
0
000/mm
Calcemie:9.1
Ca
ionicVSH:12/
30
mm Examen
de urin:ph
acid
Leucocite:rar
e Celule
mm 5070%
1-3% 14%
4-8%2030%
150000300000/m
m
9-11% 714mm
rare
Radiograf
ie
pulmonar
:
Oxigenoterapie;
Ampicili- n 250mg
i.m.1fl/6ore;
Opaciti
Oxacilin 250mg
Glucoz 33%1 f per
mg 2x1 sup/zi;
interstiial
e
Bromhexin sol. 5
pic*3/zi;
bronhovasculare

nazale
Hipertrofi
e
timic
hilare i
infrahilar
e
epiteliale
:rare
22.0
3
126
40
b/min
r/mi
n
200
9
D:36.6
C
Coproparazit
ar:
S:36.7
C
negativ
negativ
Ampicilin 250mg
250mg
i.m.
1cp/zi;Gluco-z 33%
2x1sup/zi;
Bromhexin
sol.5picx3/zi;
nazale
22.0
3
120
42
D:36C
b/min
r/mi
n
S:36.4
C
200
9
IDR:0mm
Oxigenoterapie;
Ampicili- n 250mg
i.m.1fl/6ore;
Oxacilin 250mg
Glucoz 33%1 f per
mg 2x1 sup/zi;
Bromhexin sol. 5
pic*3/zi;
nazale
24.3
0
200
9
112
34
b/min
r/mi
n
D:36.5
C
S:36.9
C
Oxigenoterapie;
Ampicili- n 250mg
i.m.1fl/6ore;
Oxacilin 250mg
Glucoz 33%1 f per

mg 2x1 sup/zi;
Bromhexin sol. 5
pic*3/zi;
nazale
Concluzii
Obiectivele referitoare la procesul de ngrijire asigurat de catre asistenul

medical pentru un pacient cu gripa se refera la:
1.Dimensiunea medical, ce se refer la ngrijiri i
tratament,constnd n:
-cunoaterea corect a manevrelor de executare,de administrare a
medicamentelor
-recoltri pentru examene de laborator
-clisme
-sondaje
-splturi
-toalet pe regiuni
-nregistrarea valorilor TA,puls,temperatura,respiraie
-nregistrarea diurezei i a scaunelor
-administrarea de perfuzii
-pregtirea fizic a pacientului pentru:punctii,explorri clinice i paraclinice
-supravegherea strii de veghe,a somnului,a alimentaiei
2.Dimensiunea psihologic cuprinde:

-informarea despre bolnav,despre starea lui fizic,psihic,sociologic,spiritual
i cultural
-asigurarea climatului favorabil
-atitudine de interes fa de ceea ce spune bolnavul
-atitudine de respect,demnitate,nelegere fa de persoan n suferin
3.Dimensiunea uman - este o calitate ce ine de capacitatea asistentului

medical de a prinde modul n care pacientul se exteriorizeaz,se exprim
-lista cu datele necesare ingrjirii,care se mai numete i profilul pacientului
-planul de ngrijiri c support scris al procesului de ngrijiri
Documente de observare i evaluare
Tema lucrrii este ngrijirea bolnavului cu Gripa.

Am acordat tehnici de ingrijire pentru trei bolnavi cu Gripa pe secia de
Pneumologie.
Toi pacienii se interneaz pentru investigaii i tratament de specialitate.
Motivele internrii pentru care pacientii s-au internat,sunt urmtoarele:

-scderea forei musculare, febra, tuse, durere toracica.
Bibliografie selectiv
1.BJENARU O., POPESCU C.D., TIU C., MARINESCU D., IANA GH. Ghid de
diagnostic si tratament infectii respiratorii RevistaRomn
2.IFRIM M. et al. Atlas de anatomie uman Vol III, Sistemul nervos organele
de simt.
Editura Stiintific si Enciclopedic, Bucuresti 1985
3.R.ALBU Anatomia si fiziologia omului,Editura Corint-Bucuresti 1998
4.C.BORUNDEL-Manual de medicina interna,Editura Corint-Bucuresti 1996
5.FL.CHIRU SI COLAB.-Ingrijirea omului sanatos si bolnav,Editura CisonBucuresti 2001
6.L.MORARIU SI COLAB.-Bazele teoretice si practice ale omului sanatos si

bolnav,Editura Universul-2002

Gripa

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Gripa

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cuprins

Cap.1. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR

Cap1.ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR

Aparatul respirator este alcatuit din :

caile respiratorii -organe care au rol in vehicularea aerului ;cavitatea

plamanii ,organe la nivelul carora au loc schimbul de gaze (oxigen si dioxid

CAVITATEA NAZALA primul segment al cailor respiratorii.

FARINGELE,al doilea organ al cailor respiratorii,este un organ cu dubla

hioid,deasupra traheei,proeminand sub piele.Are un schelet cartilaginos,format din trei

aritonoide,corniculate si cuneiforme) unite intre ele prin ligamente sau articulatii.La

TRAHEEA este un conduct fibro cartilaginos,intins de la marginea anterioara

BRONHIILE PRINCIPALE.Sunt doua conducte fibrocartilaginoase,rezultate

varful depaseste prima coasta si ajunge la baza gatului

fata externa (coastele),vine in raport cu coastele si spatiile intercostale si

locul de intrare si iesire al elementelor pediculului pulmonar(adica bronhia

STRUCTURA PLAMANULUI este cea a unei glande tubuloacinoase, fiind

anatomice,functionale si clinice ale plamanului.Fiecare segment este format din

ARBORELE BRONSIC. Dupa patrunderea bronhiilor principale prin hil in

bronsic,cu rol de a conduce aerul.Bronhiile terminale dau nastere bronhiilor respiratorii

VASCULARUZATIA PLAMANILOR,plamanul are o dubla vasculariza-tie ;

VASCULARIZATIA FUNCTIONALA realizeaza schimburile gazoase si

toracice.Cele doua foite se continua una cu cealalta la nivelul pediculului pulmonar.Intre

MEDIASTINUL este o regiune topografica limitata lateral de fetele interne ale

RESPIRATIA reprezinta una din functiile esentiale ale organismelor vii in

succesiune,acestea sunt : ventilatie pulmonara,difuziunea si schimbul de gaze la nivelul

Este procesul prin care se realizeaza circulatia alternativa a aerului intre

Circulatia altrenativa a aerului se realizeaza ca urmare a variatiilor ciclice ale

Miscarea expiratorie (expiratia) reprezinta miscarea de sens contrar

respiratiei,presiunea aerului va creste peste presiunea atmosferica (cu 2-3 mm

VOLUMELE SI CAPACIATIILE PULMONARE

In cursul miscarilor ventilatorii,patrund si ies din plamani cantitati de aer a caror

spirografie.Spirometria se efectueaza cu ajutorul spirometrelor.Spirometrele sunt de mai

sistemul inscriptor este reprezentat de o pernita care conectata cu

clopotul,per-mite inregistrarea variatiilor de pozitie ale acestuia in functie de variatia

sistemul de pompe ce dirijeaza aerul in sens unic prin spirograf,permitand

efectuarea succesiva a mai multor miscarii respiratorii,fara ca subiectul sa inspire sau

sistemul de absortie a dioxidului de carbon expirat reprezentat de o

substanta absorbanta a dioxidului de carbon.

sistemul de introducere sub clopot al oxigenului cu un debit constant

inlocuind astfel oxigenul consumat.Se poate observa ca drept urmare a ventilatiei

Volumul curent (VT) reprezinta volumul de aer care patrunde in plamani,in

capacitatea pulmonara totala (CPT),reprezinta volumul de aer cuprins in

plaman la sfarsitul unei inspiratii maxime,insumand toate volumele pulmonare

Capacitatea reziduala functionala (CRF) reprezinta volumul de aer care

Capacitatea inspiratorie (CI) reprezinta volumul de aer ce poate fi introdus

in plaman printr-o inspiratie maxima care incepe la sfarsitul unei expiratii de

Debitul ventilator de repaus (V) reprezinta cantitatea de aer ventilat in timp de

la schimbul de gaze,aflindu-se in interiorul alveolelor (aer alveolar) restul de aproximativ

DIFUZIUNEA SI SCHIMBARILE DE GAZE DE LA NIVELUL MEMBRANEI

La nivelul plamanului are loc, in permanenta, un schimb de gaze intre aerul

Gradientul de presiune partiala a gazelor din aerul alveolar si din singele

Suprafata de difuziune este reprezentata de marimea suprafetei prin care

aerul vine in contact cu membrana alveolo-capilara si este direct proportionala cu viteza

Distanta de difuziune, foarte mica, pe care o au de parcurs gazele

favorizeaza procesul de difuziune crescindu-I viteza.

Coeficientul de difuziune este o valoare constanta care depinde de

solubilitatea gazului si de greutatea lui moleculara.

TRANSPORTUL GAZELOR IN SANGE

TRANSPORTUL OXIGENULUI. Oxigenul este transportat in sange sub

dizolvat in plasma; desi in cantitatea mica,oxigenul transportat subb

aceasta forma are un rol functional deosebit, reprezentindforma intermediara obligatorie

legat de hemoglobina; reprezinta forma principala de transport a

dizolvat in plasma, ca si in cazul oxigenului, o parte din dioxidul de carbon,

legat de anumite grupuri ale anumitor proteine o cantitate de aproximativ