MODULUL 24: CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOLOGIE-

Notati cu A (adevarat) au F (fals) urmatoarele afirmatii:

1.Sediul durerii in angina pectorala este in regiunea retrosternala medie sau inferioara, mai rar
precordial sau epigastric.
2.Durerea anginoasa poate iradia in sus pana la nivelul mandibulei, maxilarului, iar in jos pana la
nivelul ombilicului.
3.Pacientul indica sediul durerii anginoase cu un singur deget.
4.Majoritatea pacientilor acuza accesul dureros anginos timp de 20-30 minute.
5.Repausul la pat este indicat pacientilor cu crize anginoase frecvente.
6.Cateterismul cardiac cu ventriculografie si coronarografie reprezinta examinari paraclinice
invazive.
7.Tratamentul anginei pectorale include utilizarea medicamentelor cu efect antianginos si
antiischemic.
8.Principalul factor cauzal al I.M.A. este obstructia coronariana, in peste 95% din cazuri.
9.Forme nedureroase de instalare a infarctului miocardic exista in 15% din cazuri.
10. In infarctul miocardic durerea dispare la administrarea de nitrati.
11. Modificarile biologice aparute in majoritatea cazurilor de infarct miocardic includ si cresterea
enzimelor serice (C.P.K., L.D.H., G.O.T., H.B.D., M.B.)
12. In infarctul miocardic, calmarea durerii se realizeaza prin administrarea de analgetice
opiacee, cu mentiunea ca efectul acestuia este limitat.
13. Radiologia, electrocardiografia, fundul de ochi si probele functionale renale apreciaza gradul
de evolutivitate al hipertensiunii arteriale.
14. In hipertensiunea arteriala dieta va fi bogata in colesterol si in grasimi saturate.
15. Diureticele sunt utilizate in majoritatea hipertensiunilor arteriale, indiferent de stadiul si
severitatea bolii.
II. Asociati termenii din cele 2 coloane:
1.
A B
1. sedativ a. Morfina
2. opiacee b. Heparina
3. antianginos c. Diazepam
4. anticoagulant d. Aspirina
5. antiagregant plachetar e. Nitroglicerina
f. Miofilin
2.
A B
1. Nifedipina a. actiune pe receptorii betaadrenergici
2. Nefrix b. inhibitor al enzimei de conversie
3. Clonidina c. actiune vasodilatatoare
4. Propranolol d. actiune asupra volumului sanguin
5. Captopril e. actiune asupra S.N.C.
f. actiune bronhodilatatoare
3.
A B
1. Dislipidemiile (cresterea lipidelor serice) a. principalul factor cauzal al I.M.A.
2. Infarctul silentios b. se manifesta chiar si 1 luna inainte de I.M.A.
3. Sindrom coronarian intermediar c. manifestare clinica importanta la debutul I.M.A
4. Obstructia coronariana d. factor influentabil pentru aparitia I.M.A.
5. Durerea toracica e. lipsit de manifestarile prodromale
 f. se manifesta cu 2 luni inainte de IMA

Marcati cu X raspunsul corect

1. Medicatia de urgenta in HTA cu valori mari, consta in administrarea de:
a. anticoagulante
b. antiaritmice
c. diuretice
d. antiinflamatoare
2. Medicamentele urmatoare sunt betablocante, cu exceptia:
a. Propranolol
b. Metoprolol
c. Salbutamol
d.Labetolol
3. Complicatiile pacientului cu IMA, determinate de repausul absolut si prelungit, pot fi evitate
prin:
a. administrarea de morfina
b. mobilizarea precoce
c. reluarea plimbarilor in salon dupa 48 de ore.
d. reluarea activitatii dupa 24 ore

4. Principalul factor cauzal al I.M.A., in peste 95% din cazuri, este:

a. obstructia coronariana
b. fumatul
c. sedentarismul
d. alimentatia hiposodata
5. In I.M.A. conduita terapeutica, in spital, presupune efectuarea tratamentului:
a. antibiotic
b. anticoagulant
c. antiinflamator
d. bronhodilatator
6. In tratamentul anginei pectorale sunt utilizate medicamentele:
a. cu efect antianginos si antiischemic
b. antialgice cu actiune retard
c. opiacee si sedative
d. cu efect bronhodilatator
7. Accesul dureros, in angina pectorala la majoritatea pacientilor dureaza:
a. 20-30 minute
b. 3- 5 minute
c. cel putin 2-3 ore
d. 30-60 minute
8. Complicatiile mai frecvente in hipertensiunea arteriala benigna sunt, cu exceptia:
a. trombozei cerebrale
b. glomerulonefritei hipertensive
c. infarctului miocardic
d. cardiopatie ischemica
9. Mobilizarea activa in IMA necomplicat, se recomanda reluarea plimbarilor in salon astfel:
a. la 48-72 ore de la debut
b. la 12-24 de ore de la debut
c. dupa 8-10 zile
d. 2-3 zile
10. Regimul dietetic al bolnavului cu infarct miocardic acut include:
a. preparatele greu digerabile
b. reducerea severa a grasimilor animale
c. condimentele
d. conserve
11. Dieta in angina pectorala va fi:
a. hipercalorica, hiperglucidica
b. hipocalorica, hipolipemianta
c. hipercalorica, hiperlipidica
d. hipercalorica, hiperlipemianta
12. Nitroglicerina administrata in angina pectorala poate provoca uneori efecte neplacute:
a. senzatie de frig in zona cefalica
b. cefalee
c. hipertensiune ortostatica
d. senzatie de somnolenta
13. Circumstantele de aparitie a durerii anginoase sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. expunerea la frig
b. efectuarea de efort fizic
c. hiperglicemiile
d. efortul sexual
14. Circumstantele de disparitie a durerii anginoase sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. stoparea efortului
b. administrarea de nitroglicerina
c. expunerea la frig
d. repaus la pat
15. Conduita de urgenta in angina pectorala presupune:
a. administrarea de Heparina
b. mobilizarea precoce pentru a preveni complicatiile
c. administrarea de Nitroglicerina sublingual
d. administrarea de insulina
16. Cei mai importanti factori de risc pentru I.M.A. sunt:
a. stresul, infectii ale tractului urinar
b. diabetul zaharat, HTA, fumatul
c. hipotensiunea arteriala, infectii ale tractului respirator
d. socul hipovolemic
17. Cateterismul cardiac este:
a. un examen scintigrafic
b. un examen radiologic
c. o metoda invaziva de diagnostic
d. metoda neinvaziva de diagnostic
18. Tratamentul anginei pectorale include medicatie cu efect:
a. antianginos si antiischemic
b. antiinflamator
c. antiviral
d. antiinfectios
19. Simptomul principal in angina pectorala este:
a. durerea
b. insuficienta respiratorie
c. edemul
d. febra
20. In angina pectorala durerea este:
 a. brusca, violenta ca „o lovitura de pumnal”, in etajul abdominal superior
b. localizata in regiunea retrosternala medie sau inferioara
c. localizata in regiunea lombara, unilateral
d. localizata in hipocondrul drept
21. Cefaleea in HTA apare :
a. de obicei dimineata, la trezire
b. spre seara, accentuata de schimbari de pozitie
c. insotita de paloare a fetei
d. schimbarea brusca de pozitie
22. HTA simptomatica de cauza endocrina apare in:
a. feocromocitom
b. glomerulonefrita acuta
c. boli traumatice, tumorale sau inflamatorii ale creierului
d. glomerulonefrita cronica
23. Forma benigna a hipertensiunii arteriale are o evolutie:
a. rapida
b. progresiva
c. cu mortalitate ridicata
d. cu mortalitate scazuta
24. Cauzele hipertensiunii arteriale secundare sunt, cu exceptia:
a. renale
b.endocrine
c. cardiovasculare
d. pulmonare
25. Complicatiile HTA la nivelul aparatului cardiovascular sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. insuficienta cardiaca globala
b. encefalopatie hipertensiva
c. infarct miocardic
d. anevrism de aorta
26. HTA esentiala se caracterizeaza prin:
a. aparitia, de obicei, dupa 30 de ani, cu maxim de frecventa intre 40-50 de ani
b. incidenta este mai mare la barbati
c. formele mai grave apar la femei
d. incidenta mai mare la adolescenti
27. Regimul alimentar in hipertensiunea arteriala trebuie sa fie:
a. hipersodat
b. normosodat
c. hipo sau desodat
d. hipercaloric
28. Regimul de viata in HTA consta in urmatoarele, cu exceptia:
a. limitarea eforturilor fizice
b. respectarea orelor de somn si de masa
c. implicarea in situatii conflictuale
d. respectarea programului de masa
29. Regimul hiposodat contine:
a. mai putin de 0,5 g sare/zi
b. 10-14 g sare/zi
c. 15-20 g sare/zi
d. 2-5 g sare/zi
30. Gradul de evolutivitate al HTA se apreciaza prin:
a. tubajul gastric si duodenal, ex. radiologic
 b. EKG, fundul de ochi si probele functionale renale
c. EKG de efort, ex. Sputei
d. EKG si examen radiologic
31. Pulsul se masoara cel mai frecvent la nivelul, cu exceptia:
a. arterei radiale
b. carotidei
c. venei femurale
d. artera humerala
32. Tahicardia reprezinta:
a. frecventa normala a respiratiei
b. frecventa scazuta a respiratiei
c. accelerarea frecventei pulsatiilor peste 100/min
d. diminuarea frecventei pulsatiilor sub valorile normale
33. Bradicardia reprezinta:
a. accelerarea frecventei pulsatiilor
b. scaderea frecventei pulsatiilor sub 60/min
c. scaderea frecventei respiratiilor
d. cresterea frecventei respiratiei
34. Simptomul principal in angina pectorala este:
a. dispneea
b. insuficienta respiratorie
c. durerea
d. disuria
35. Perioada de deput in IMA dureaza:
a. 10 – 12 zile
b. 7 – 10 zile
c. 1- 2 zile
d. 3-5 zile
36. Durerea precordiala in angina pectorala este localizata:
a. 40-50% din cazuri in fosa iliaca dreapta
b. 10-20% din cazuri in hipocondrul drept
c. 80-90% din cazuri in flancul stang
d. 80 – 90% retrosternal
37. Durerea in IMA poate dura:
a. 15 – 30 de minute si cedeaza la administrarea de nitrati
b. 30 minute pana la cateva ore sau zile si nu cedeaza la administrarea de nitrati
c. 10 – 15 minute si cedeaza la administrarea de tonicardiace
d. 2 - 3 min
38. Infarctul miocardic este produs de:
a. scaderea contractiilor ventriculare
b. diabetul zaharat
c. obliterarea unei ramuri coronoriene, avand drept urmare necroza portiunii respective a
miocardului
d. hipotensiunea arteriala
39. Conduita de urgenta in IMA vizeaza:
a. oprirea hemoragiei
b. intreruperea efortului fizic
c. calmarea durerii si prevenirea mortii subite
d. accentuarea efortului fizic
40. Interventiile medicale cele mai indicate, in primele ore, la un bolnav cu IMA sunt:
a. ameliorarea durerii si reducerea anxietatii
b. supravegherea dietei si tranzitului intestinal
c. asigurarea confortului
d. crearea unui mediu psihologic favorabil
41. Tratamentul cu heparina impune sa se determine:
a. indicele de protrombina
b. creatina
c. colesterolul
d. indicele glicemic
42. Durerea in cardiopatia ischemica are urmatoarele caracteristici:
a. prezinta localizarea retrosternala
b. iradiaza in umarul drept si fata interna a bratului drept
c. apare la efort si cedeaza la administrarea de Mialgin
d. iradiaza in regiunea lombara
43. Febra in IMA apare:
a. 10-12 ore de la debut
b. 2-4 ore de la debut
c. 5-6 ore de la debut
d. 24-48 ore de la debut
44. Tratamentul igieno-dietetic in IMA consta in:
a. regim alimentar hiposodat
b. regim hipercaloric
c. regim hipoglucidic
d. regim hiperzaharat
45. Tratamentul HTA esentiale presupune administrarea:
a. diureticelor, vasodilatatoarelor, blocante ale canalelor de calciu
b. antibioticelor, vasodilatatoare, antispastice
c. tonicardiacelor, antispastice, diuretice
d. tonicardiace si diuretice
46. HTA apare mai frecvent la femei:
a. dupa varsta de 25 ani
b. dupa varsta de 40 ani
c. dupa varsta de 60 ani
d. dupa varsta de 20 ani
47. HTA esentiala se mai numeste:
a. boala hipertensiva
b. hipertensiune permanenta
c. feocromocitom
d. boala hipotensiva
48. Mobilizarea pacientului in IMA se poate face prin miscari active la:
a. 24 – 48 de ore de la debut
b. 12 – 24 de ore de la debut
c. 14 zile de la debut
d. 7 zile de la debut
49. Eficacitatea tratamentului anticoagulant se controleaza prin:
a. ionograma sanguina
b. hemoleucograma
c. probe hepatice
d. probe de coagulare
50. In HTA, factorii de risc sunt:
a. ereditatea, continutul crescut de sodiu din alimentatie, starile de incordare nervoasa, obezitatea
b. ateroscleroza coronoriana
c. umiditatea
d. poluarea atmosferica

SURSA BIBLIOGRAFICA
I. Notati cu A (adevarat) au F (fals)
1 – A – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94
2 – A – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94
3 – F – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94
4 – F – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94
5 – A – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.95
6 – A – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.97
7 – A – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.97
8 – A – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.103
9 – A – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.104
10 – F – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.105
11 – A – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.107
12 – A – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.109
13 – A – Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406
14 – F – Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 407
15 – A – Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 411

II. Asociati termenii din cele 2 coloane

1. Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.109
1 – c; 2 – a; 3 – e; 4 – b; 5 – d

2. Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408, 409

1 – c; 2 – d; 3 – e; 4 – a; 5 – b
3. Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.103, 104
1 – d; 2 – e; 3 – b; 4 – a; 5 – c
III. Marcati cu X raspunsul corect
1 – c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408
2 – c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408
3 – b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.110
4 – a - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.103
5 – b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.109
6 – a - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.99
7 – b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94
8 – b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 407
9 – c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.110
10 – b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.112
11 – b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 384
12 – b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 385
13 – c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.95
14 – c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.95
15 – c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.97
16 – b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.103
17 – c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.69
18 – a - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.98
19 – a - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94
20 – b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94
21 – a - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406
22 – a - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 404
23 – b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406
24 – d - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406
25 – b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406
26 – a - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 405
27 – c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408
28 – c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408
29 – d - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408
30 – b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406
31 - a Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.98
32 – c Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.99
33 – b Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.99
34 – c Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 387
35 – d Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 387
36 – d Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 79
37 - b Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 43
38 - c Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 42
39 - c Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 44
40 –a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 45
41 – a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 46
42 - a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 42
43 - d Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 387
44 – a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 46
45 - a Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 407
46 - b Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 405
47 - a Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 405
48 - a Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 390
49 - d Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 390
50 - a Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 405

1. Respiraţia periodică Cheyne-Stokes, caracterizată prin alternanţe de ..... (1)........... (10 - 12") şi
..... (2)........... este o formă specială de dispnee.
Raspuns : (1)- apnee, (2) – polipnee, ( Borundel Corneliu, Medicina interna pentru cadre medii,
Editura All, 2011, pag. 339).
2. Electrocardiografia este o metodă de investigaţie care se ocupă cu studiul fenomenelor .....
(1)........... pe care le produce ..... (2)........... în cursul activităţii sale.
Raspuns : (1)- bioelectrice, (2) – inima, ( Borundel Corneliu, Medicina interna pentru cadre
medii, Editura All, 2011, pag. 346).
3. Prin boli coronariene se înţelege tulburările produse de modificări ..... (1)........... sau.....
(2)........... ale arterelor coronare.
Raspuns : (1)- funcţionale, (2) – organice, ( Borundel Corneliu, Medicina interna pentru cadre
medii, Editura All, 2011, pag. 381)
4. Angina pectorală de efort este o formă clinică a cardiopatiei ischemice, caracterizată prin
crize ......... (1)........... , paroxistice, cu sediu..... (2)........... , care apar la efort sau la emoţii,
durează câteva minute şi dispar la încetarea cauzelor sau la administrarea unor compuşi nitrici.
Raspuns : (1)- dureroase, (2) – retrosternal, ( Borundel Corneliu, Medicina interna pentru cadre
medii, Editura All, 2011, pag. 382).
5. În funcţie de etiologie se deosebesc: hipertensiunea arterială ......... (1)........... , în care nu se
poate evidenţia o cauză organică şi hipertensiunea arterială ..... (2)........... sau simptomatică, în
care este dovedită cauza.
Raspuns : (1)- esenţială, (2) – secundară ( Borundel Corneliu, Medicina interna pentru cadre
medii, Editura All, 2011, pag. 404).
6. Infarctul miocardic acut se caracterizeaza prin a)..................... miocardica, determinata de o
b)....................... coronariana prin tromboza.
„Manual de ingrijiri” L. Titirca, pag. 531. a) necroza; b) obstructie

7. Durerea localizata retrosternal sau in regiunea ……(1)……..cu iradiere in umarul stang, bratul
si antebratul stang (fata interna) si in ultimele 2 degete ale mainii stangi sau la baza gatului, se
defineste ca 2).................... pectorala.
„Urgente medicale”, F. Chiru, S. Simion, C. Marcean, E. Iancu, vol. I, ed. RCR Print, Bucuresti,
pag 93 a) precordiala, 2)angina
1. Precizati 5 manifestari de dependenta prezente in infarctul miocardic acut:
Raspuns corect:
a) durere anginoasa, intensa (atroce, violenta, insuportabila si socogena );
b) nu cedeaza la nitroglicerina sau repaus;
c) dureaza peste 30 minute.
d) Poate fi tipica (localizata retrosternal cu sau fara iradieri, instalata brusc si de intensitate
mare) sau atipica (regiunea gastrica).
e) dispnee,
f) anxietate marcata,
g) transpiratii reci,
h) sughit,
i) greturi, varsaturi,
- stare de slabiciune,
- ameteli,
- H.T.A.,
- se poate ajunge la colaps,
- hipertermie ( dupa 24-48 h ).
(Titirca Lucretia ,Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali , Editura
Viata Medicala Romaneasca, 2008, pag. 54-55).
2. Enumerati 5 probleme de dependenta ale pacientului cu infarct miocardic acut:
Raspuns corect:
- disconfort,
- anxietate,
- scaderea debitului cardiac,
- alterarea perfuziei tisulare,
- deficit de autoingrijire, intoleranta la efort,
- potential de complicatii.
(Titirca Lucretia, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali , Editura
Viata Medicala Romaneasca, 2008, pag. 55).
3. Enumeraţi 5 cauze determinante ale anginei pectorale de efort:
RĂSPUNS: C.Borundel, Medicina interna pentru cadre medii, Editura All, 2011, pag. 382
ü Ateroscleroza coronariana
ü Valvulopatiile aortice
ü Anemia
ü Tahicardiile paroxistice
ü Hipertiroidismul
4.Denumiţi 5 simptome specifice ale bronhopneumoniei la copil:
RĂSPUNS: C. Marcean, Puericultura si pediatrie, ed. RCR Print, 2004, pag. 238
ü Febra ridicata 40oC
ü Dispnee (marcata)
ü Polipnee
ü Tiraj intercostal
ü Tuse
ü Cianoza perinazala
ü Batai ale aripilor nasului
ü Stare generala alterata
ü Anorexie, coma hipoxica, tahicardie
ü Edeme periferice

5.Enumeraţi 5 complicatii ale bronhopneumoniei la copil:

RĂSPUNS: C. Marcean, Puericultura si pediatrie, ed. RCR Print, 2004, pag. 239
ü Insuficienta cardiaca
ü Convulsii febrile
ü Meningita bacteriana
ü Diaree
ü Varsaturi
ü Deces
8.Enumerati 5 simptome ce insotesc hemoptizia:
Raspuns: „Urgente medico-chirurgicale”, Titirca L., ed. Medicala, 2007, p.29
a)Senzatie de gadilare a laringelui
b) Caldura retrosternala
c)Gust de sange in gura
d) Tuse iritativa
e)Sange expectorat rosu aprins, aerat, spumos
f) Sange amestecat cu un continut mucos sau mucopurulent
g) Paloare, anxietate, transpiratii,
h) Tahipnee, tahicardie
i) Scaderea T.A.
9.Numiti 5 interventii de urgenta folosite in hemoptizie:
Raspuns: „Urgente medico-chirurgicale”, Titirca L., ed. Medicala, 2007, p.29 - 31
a)Repaus absolut in pozitie semisezand
b) Repaus vocal absolut
c)Administrare de lichide reci in cantitati mici
d) Punga cu gheata pe regiunea retrosternala
e)Combaterea acceselor de tuse
f) Schimbarea lengeriei de corp a pacientului
g) Tratament hemostatic
h) Tratament chirurgical de urgenta