Sunteți pe pagina 1din 78

Lucrare de diploma medicina - pleurezia serofibrinoasa

(tuberculoasa)
medicina

UNIVERSITATEA
DE VEST „VASILE
GOLDIS” ARAD Search

Facultatea de
Medicina, Farmacie si
Medicina dentara de specialitate

LUCRARE DE DIPLOMA

PLEUREZIA SEROFIBRINOASA

(TUBERCULOASA)

Cap. I. PREZENTAREA PLEUREZIEI

TUBERCULOASE

Notiuni de anatomie si fiziologie a pleurei.


Pleura esete o membrana subtire, umeda, stralucitoare, care
captuseste cavitatea toracica, hemidiafragma si mediastinul, iar la his
se rasfrange peste intreaga suprafata aplamanului, patrunzand intre
lobi.
Pleura viscerala este mai subtire si se compune dintr-un
strat de elemente conjunctive strabatut de capilarele sanguine dar si
de vase limfatice plecate din lobuli corticali si care ajung pe cale
subpleurala la limfoganglioni hilari.
Pleura parietala este mai bogata conjunctivo-vascular decat
cea viscerala, mai groasa, iar pe suprafata interna,libera,este
acoperita de mezotelii.
Intre pleura viscerala si pleura parietala exista o cavitate
inchisa numita cavitate pleurala care in mod normal este virtuala si
care contine o cantitate infima de lichid,care favorizeaza alunecarea.
In conditii patologice cavitatea pleurala poate deveni
reala putand fi umpluta cu:

- Ser(pleurezii serofibrinoase)
- puroi(piotorax)

- sange(hemotorax)

- aer(pneumotorax).

- grasimi(chilotorax)

-transudate lichidiene(hidrotorax)

Cand cantitatea de lichid sau aer este mare,plamanul


respectiv apare turtit spre hil si functia sa respiratorie este nula.

1. Definitie

Pleurezia tuberculoasa este definita ca acumulare de lichid


in cavitatea pleurala ca rezultat al localizarii de leziuni specifice
tuberculoase la acest nivel;ea reprezinta cea mai frecventa
determinare pe seroase a tuberculozei.

2. Etiopatogenie

Frecventa pleureziilor serofibrinoase tuberculoase este in


relatie directa cu starea endemiei tuberculoase. In tarile in care
declinul tuberculozei este evident s-a constatat si scaderea
pleureziilor serofibrinoase tuberculoase ca o consecinta directa a
localizarii bacilului Koch la nivelul pleurei, aratand ca pleureziile pot
apare in cateva saptamani sau luni dupa conversiunea tuberculinica,
deci dupa ce au aparut in prealabil leziuni tuberculoase in organism.

Constatarile clinice, radiologice, pleuroscopice si


anatomo-patologice prin prezenta pleureziilor uscate in contact direct
cu sancrul sau cu adenopatia tuberculozei primare, prezenta
aderentelor pleurale si a leziunilor patologice in direct contact cu
leziunile tuberculozei comune si aspectele nodulare, diseminative,
dispersate pe pleura, sustin, de asemenea, cele doua cai, a contactului
direct si hematogena.

Este cel mai frecvent intalnita la adultul tanar,cand poate


constitui revelatia unei primoinfectii.Frecventa pleureziei
ca manifestare a primoinfectiei tardive este de aproximativ 20%. Cu
cat varsta la care apare pleurezia este mai mare,cu atat etiologia
tuberculoasa este mai putin probabila. Coexistenta cu determinari
pulmonare active sau inactive impune eticheta de pleurezii
tuberculoase „de insotire', apartinand stadiului secundar.

Calea de patrundere a germenilor la nivelul pleurei este


fie hematogena, fie limfatica, fie prin contaminare sau chiar
deversare de continut cazeos de la un focar subpleural.
Studiile anatomopatologice, precum si tomografia
computerizata au demonstrat existenta unor focare cazeoase mici,
subpleurale, in timpul dezvoltarii pleureziei tuberculoase, focare
neevidentiate de catre radiologia conventionala, dar care constituie
foarte probabil prin ruperea lor sursa cea mai frecventa de
bacili pentru cavitatea pleurala.
Leziunile miliariforme de la nivelul pleurei s-ar explica
prin capacitatea structurilor pleurale de a fagocita
bacilii,realizand insamantari multiple, asemanatoare cu cele
determinate de diseminarea hematogena.
Riscul de a face o tuberculoza pulmonara dupa un interval
de 2-5 ani in cazul in care o pleurezie nu a fost tratata corect este
cuprinsa intre 25% si 50%.
Pleurezia care apartine stadiului secundar al ftiziei recunoaste
in special un mecanism de diseminare din aproape in aproape si
eventual deversare de continut cazeos in cavitatea pleurala.

3. Anatomie patologica
Elementul morfopatologic principal este
constituit de foliculul tuberculos, care este insotit de o reactie
inflamatorie pleurala

importanta. Vizualizarea cavitatii pleurale permite


evidentierea a numeroase granulatii gri-albicioase, repartizate
uniform pe toata pleura, cu localizare foarte neta in
santul costovertebral. Frecvent apar bride si aderente. In stadii mai
avansate, modificarile isi pierd din specificitate aparand reactii
inflamatorii congestive,cu depozite fibrinoase importante,uneori
hemoragice. Lichidul din cavitatea pleurala este serocitrin, mai rar
hemoragic.
Microscopic, pleura apare in buna parte denudata, prin
distrugerea stratului mezotelial. Stratul conjunctivo-vascular
submezotelial apare hiperemiat si acoperit cu depozite de fibrina. La
nivelul plamanului, juxtapleural, se pot evidentia leziuni active
tuberculoase. Vindecarea se poate realiza prin resorbtia lichidului,
cuposibilitatea de restitutio ad integrum.
Pahipleuritele constituite influenteaza functia respiratorie
prin tulburarile de distensibilitate pulmonara; ele pot fi de asemenea
cauza dezvoltarii unei fibroze interstitiale parenchimatoase pulmonare
si a bronsiectaziilor.

4. Simptomatologie

Debutul pleureziei tuberculoase este in general acut, dar la


aproximativ 30% din cazuri se intalneste un debut insidios. In aceasta
ultima situatie, simptomatologia se reduce la dureri toracice de
intensitate medie, eventual fatigabilitate, inapetenta, tuse
seaca si scadere in greutate. Debutul subacut sau insidioseste cu
atat mai frecvent cu cat varsta la care apare pleurezia este mai
inaintata.

Manifestarile acute sunt precedate de o perioada


de astenie, subfebrilitate, fatigabilitate, tuse seaca, scadere
in greutate, diminuarea apetitului constand in asa-zisa
„faza de impregnare bacilara”.

Durerea (junghiul), initial puternica, are tendinta la


diminuare odata cu acumularea lichidului; ea are toate caracterele
durerii pleurale: modificare cu respiratia, tusea si pozitia. Pacientii
pot adopta o pozitie antalgica, spre partea bolnava, pentru a
reduce miscarile costale. Pentru aceleasi motive pacientii prefera
sa se culce pe partea bolnava.

Semnele clinice:

Febra, constant intalnita in cazul debutului


acut scade progresiv dupa 2- 3 saptamani sau chiar mai rapid. In
cazul debutului insidios,ascensiunile termice
sunt constante,valorile fiind in general sub 38°.De fapt,evolutia
favorabila a febrei sub tratament tuberculostatic este uneori
unicul sau singurul argument etiologic.

Tusea, in general uscata se exacerbeaza adesea


cu modificarea pozitiei bolnavului.

Dispneea este in relatie directa cu volumul


revarsatului pleural.

Semnele fizice. De obicei hemitoracele de


partea, bolnava are miscari mai reduse, fie datorate durerilor.
Bombarea hemitoracelui de partea bolnava este intalnita la
pacientii cu revarsat pleural in cantitate mare. In aceasta situatie
pot fii prezente deplasarea mediastinului si cordului.

5. Examinarii paraclinice:

Examenul radiologic. Volumul de lichid necesar pentru ca


o pleurezie sa poata determina o opacitate vizibila radiologic variaza
intre 200-400ml. Pleurezia se manifesta radiologic printr-o opacitate
omogena de intensitate costala dispusa pe o curba cu concavitate in
sus. In momnetul punctionarii sau patrunderii aerul prin alte
modalitati in spatiul pleureal opacitatea lichidiana se dispune pe linie
oriozontala deasupra careia se gaseste aer. (curba DAMOISEAU)

Intradermoreactia la tuberculina - a fost apreciata in trecut


ca fiind intens pozitiva in caz de pleurezie tuberculoasa. In prezent,
majoritatea autorilor raporteaza reactii medii sau slabe in primele
doua saptamani la testarea cu 2 u PPD. O proportie cuprinsa intre
10-30% din pleureziile tuberculoase evolueaza cuIDR la
PPD negativa. Retestarea tuberculinica dupa 3-4 saptamani,in cazul
in care IDR a fost negativa, poate confirma etiologia tuberculoasa
daca reactia se pozitiveaza sau, din contra, o poate infirma daca IDR
ramane negativa.

Examenul lichidului pleural. Aspectul lichidului este cel


mai frecvent serocitrin (peste 90% din cazuri) si
rareori hemoragie. Uneori pleurezia tuberculoasa evolueaza cu
lichid purulent (empiem pleural tuberculos), presupunandu-se ca
mecanismul patogenic in aceasta situatie ar fi deversarea de continut
cazeos din leziunile pulmonare subpleurale.

Examenul bacteriologic poate oferi elementul de certitudine


etiologica.

Determinarile biochimice din lichidul pleural nu aduc


elemente de certitudine pentru etiologia tuberculoasa. Dintre probele
biochimice ale lichidului pleural amintim: proteinopleuria (v.n.
30g/l);glicopleuria (v.n.<60mg%); amilazopleuria. Sub
raport citologic, in lichidul pleural,in cazul pleurezieituberculoase,
se constata un procent mare de limfocite (peste 80%).
Examenul morfopatologic al pleurei a devenit elementul
esential al investigatiei pleurei din momentul introducerii punctiei
bioptice in practica curenta.

In cazul pleureziilor tuberculoase se pun in evidenta foliculii


tuberculosi in peste 80% din cazuri.
Daca nici punctia bioptica nu a rezolvat problema
diagnosticului, se poate apela la pleuroscopie sau chiar
latoracotomie.

6. Diagnosticul pozitiv

Diagnosticul pozitiv al pleureziei tuberculoase se bazeaza,


in primul rand, pe confirmarea bacteriologica si histologica, capabile
impreuna sa asigure diagnosticul la peste 85% din cazuri.
Diagnosticul pozitiv necesita coroborarea datelor clinice,
paraclinice contextului epidemiologic si, nu in ultimul rand, evolutia
sub tratament.
Argumentele cele mai importante pentru etiologia
tuberculoasa pot fi astfel rezumate:
- varsta sub 35-40 ani;
- lichid serocitrin cu predominanta de limfocite;
- proteine in lichidul pleural peste 30g/l si glicopleurie
sub 0.80g/l;

- IDR pozitiva la
tuberculina sau care se pozitiveaza dupa 4-6
saptamani de tratament tuberculostatic;

- vindecarea cu sechele;
- evolutie favorabila sub tratament cu tuberculostatice;

7. Diagnosticul diferential

Manifestarile clinico-radiologice nespecifice precum si


informatiile relative pe care le furnizeaza explorarea paraclinica, in
cazul in care nu s-a obtinut confirmarea bacteriologica sau
histologica,reclama un diagnostic diferential foarte riguros.

Debutul pleureziei tuberculoase, mai frecvent insidios la


varsta peste 40 ani,obliga la diferentirea, in primul rand,de pleurezia
neoplazica cu care poate fi adesea confundata. Astfel,pleurezia
neoplazica evolueaza cu o cantitate de lichid mai mare, care se
reface rapid dupa evacuare,nu prezinta febra sau subfebrilitate decat
exceptional,lichidul este frecvent hemoragic iar citologia pune in
evidenta celule neoplazice, tratamentul tuberculostatic este ineficient
si boala merge catre agravare treptata, eventual cu durerii progresive.

Diagnosticul diferential al pleureziei tuberculoase se mai face


cu: • pleureziile infectioase, cele secundare infectiilor cu
Mycoplasma pneumoniae, Chlamidii si Rickettsii intrucat pot evolua
insidios, cu lichid nu prea abundent, si cu predominanta limfocitelor
in lichid.

• pleureziile cardiace prin discretia manifestarilor si caracterele


macroscopice ale lichidului si chiar biochimice si citologice, pot fi
confundate cu pleurezia tuberculoasa.

Diagnosticul diferential al pleureziei tuberculoase include,


in concluzie,

majoritatea pleureziilor cu lichid clar.

8. Evolutie

Pleurezia tuberculoasa poate evolua spontan favorabil, de


obicei lasand sechele de tipul simfizelor sau pahipleuritelor fibroase
sau fibrocalcare. Uneori, sechelele sunt descoperite cu ocazia unui
control radiologic, fara ca pacientul sa poata semnala antecedente
pleurale.
Sub tratament tuberculostatic evolutia este in general
favorabila cu resorbtia totala a lichidului in 2-3 saptamani, dar
sechelele chiar in aceste conditii nu sunt deloc neglijabile.
Pleurezia tuberculoasa netratata,sau tratata incorect,chiar
daca evolueaza favorabil,prezinta un risc fitiziogen remarcabil, intre
25-30% din pacienti facand o tuberculoza pulmonara in urmatorii 2
ani.

9. Tratament
Obiectivele principale ale tratamentului se refera la:
1) resorbtia rapida a lichidului;

2) prevenirea sechelelor si a determinarilo


r tuberculoase
pulmonare sau in alte organe;

3) asigurarea unei functii pulmonare normale;


Mijloacele terapeutice prin care se realizeaza obiectivele
tratamentului sunt: medicatia tuberculostatica, medicatia
antiinflamatoare si kineziterapia.

La noi in tara tratamentul pleureziilor autonome se


efectueaza conform unor norme oficiale emise de Ministerul Sanatatii
care prevad ca pleureziile sa fie tratate cu scheme de
tuberculostatice, in asociatie tripla: rifampicina(R), hidrazida(H),
pirazinamida(Z), primele doua luni, zilnic, urmata de 4 luni
cu asociere RH-in administrare bisaptamanala.

Asocierea pleureziei tuberculoase cu determinari


pulmonare sau in alte organe obliga la aplicarea schemei cu 4
tuberculostatice RHSZ 7/7-21uni, (rifampicina, hidrazida,
streptomicina, pirazinamida) urmata de RH 3/4-4 luni (rifampicina,
hidrazida).
Durata tratamentului de 6 luni este apreciata ca suficienta.
Pe langa tratamentul antiinflamator, de obicei cu
corticosteroizi adesea este nevoie, mai ales in formele de debut acut,
de tratament simptomatic.

Tratamentul antitusiv previne durerea prezenta


in primele fazele de debut a pleureziei pana la instalare lichidului.
Cap. II. SUPRAVEGHEREA BOLNAVULUI DIN
MOMENTUL

INTERNARII SI PANA LA EXTERNARE SI EFECTUAREA


TEHNICILOR IMPUSE DE AFECTIUNE

1. Internarea pacientului in spital.

Internarea bolnavului in spital constituie o etapa deosebita in


viata sa deoarece se realizeaza in scopul vindecarii sale dar se rup
legaturile permanente cu serviciul, familia, prietenii.

In cadrul serviciului de primire bolnavul are prim contact cu


spitalul, acesta avand un rol hotarator pentru a castiga increderea
bolnavului in personalul sanitar. Este foarte important ca personalul de
la serviciul de primire sa stie sa se comporte foarte frumos cu bolnavul
pentru a i se acorda incredere si convingerea ca v-a fi in siguranta, v-a
fi bine ingrijit. Aceasta incredere trebzuie sa o aiba si apartinatorii
bolnavului.
Internarea bolnavului se face pe baza biletelor de trimitere
emise de policlinica sau de dispensar ori prin transfer din alte unitatii
spitalicesti. Cazurile de urgenta nu necesita bilet de trimitere si
internare.
Bolnavul internat este indrumat la serviciul de primire care
este alcatuit din mai multe incaperi, sala de asteptare, birou de
inregistrare a bolnavului, cabinet de consultatii. Acest cabinet va fii
trecut in registrul de internarii, aici se completeaza prima parte a fisei
de observatie cu datele de identitate si adresa exacta. In vederea
examinarii bolavului, asistenta va ajuta la dezbracarea bolnavului cu
atentie in functie de boala bolnavului. Cu datele culese de la bolnav
sau apartinatori, medicul completeaza o parte a fisei de observatii.
Dupa dezbracare, bolnavul va fi condus in camera de baie, unde va
fii ajutat sa se spele. Dupa imbaiere, bolnavul va trece in camera de
imbracare unde va imbraca lenjeria primita din spital sau chiar lenjeria
proprie, apoi va fi condus spre salon la indicatia medicului.
Bolnavii vor fii insotiti spre salon si primiti in primul rand
pe sectie de asistenta sefa, unde ii vor fi inregistrate datele de
observatie in foaia de observatie, in registrul de internari-iesiri, se
mai noteaza numarul de inregistrare in foaia de observatie,
completeaza o anexa la foaia de observatie, pentru ca bolnavul sa
primeasca alimente din ziua internarii, preda bolnavul asistentei de
salon, iar asistenta il v-a primi cu atentie si bunavointa. Repartizarea
in saloane se face in functie de gravitatea bolii.
Asistenta de salon ajuta bolnavul sa-si aranjeze lucrurile in
noptiera si il prezinta celorlati bolnavi din salon, ii va prezenta
regimul de ordine interioara. Asistenta medicala ii va masura
tensiunea arteriala, pulsul, respiratia, temperatura si le va trece in
foaia de observatie si va explica bolnavului ce are de facut in
vederearecoltarii analizelor de laborator.

2. Asigurarea conditiilor de spitalizare.

Saloanele bolnavilor pulmonari trebuie sa fie orientate cu ferestrele


spre nord pentru a primi la luminozitate intensa si permanenta fara
actiunea directa a razelor solare. In saloane temperatura trebuie sa
fie de 19oC si noaptea 14 o-15oC, peretii trebuie sa fie zugraviti in
culori deschise, iar mobilierul din camere sa fie voosit in alb pentru
a crea bolnavului cand este internat in spital un mediu mai
obisnuit. Saloanele trebuie sa aiba o ventilatie buna.

3. Asigurarea conditilor igienice a pacientilor


internati.

 Pregatirea patului si accesorile lui

Este cel mai important mobilier din salon , aici bolnavul isi
petrece majoritatea timpului de boala si convalescenta. Patul
trebuie sa fie comod, usor de manevrat, usor de curatat,
pentru ca ingrijirile, investigatiile si tratamentul aplicat
bolnavului sa nu fie implicat.
Patul bolnabvului este confectionat din tuburi metalice
usoare dar rezistente, in general sunt vopsite in alb.

Partea centrala a patului este confectionata din sarma


inoxidabila si intinsa pe un cadran de fier puternic.

Accesoriile patului sunt urmatoarele: saltea, perinite,


cearceafuri, aleza sau traversa, musama, 2 fete de perna, un
plic de panza pentru patura, 1-2 paturi si doua perne.

 Schimbarea lenjeriei de pat

Se face pentru a reimprospata patul bolnavului care nu se


poate ridica din pat. Daca schimbarea patului se face numai
pentru reimprospatare atunci aceasta se va face dimineata
inainte de curatarea salonului dar dupa masurarea
temperaturii, luarii pulsului si efectuarea toaletei eventual in
timpul acesteia. Se face dupa tehnici diferite in functie de
stara generala si posibilitatile de mobilizare ale
bolnavului. Se foloseste o lenjerie completa de pat, o
musama curata si uscata, o traversa, o matura cu lopatica,
cos pentru rufe murdare.

Intre timp asistenta din partea stanga ruleaza cearceaful


impreuna cu musamaua si aleza murdara pana la spatele
bolnavului, iar pe suprafata descoperita a saltelei deruleaza
lenjeria curata, anterior pregatita, pana la sulul lenjeriei
murdare. Se intinde bine cearceaful si aleza pe jumatatea
libera a patului si apoi prin aceasi manevra se esaloneaza in
sens invers, se intoarce bolnavul cu multa atentie in decubit
dorsal de asistenta din dreapta si mai departe in decubit
lateral stang de asistenta din stanga, aducand -ul pana la
marginea stanga a patului, acoperit deja de lenjerie
curata. Se indeparteaza apoi lenjeria murdara si se intinde
cea curata pe cealalta jumatate a patului dupa ca re se
readuce bolnavul iarasi in decubit dorsal de catre asistenta
din stanga.
Se aranjeaza colturile cearceafului si se introduc marginile
sub saltea, dupa care se aplica patura.

 Asigurarea igienei personale, corporale si


vestimentare a pacientului

Igiena corporala incepe de la internare, cand bolnavul e


imbaiat si la nevoie deparazitat. Toaleta generala trebuie
efectuata atat de frecvent incat sa asigure bolnavului o
infatisare curata sau sa previna orice mirosuri neplacute si
orice forma de iritatie a pieli. Datoria asistentei medicale este de
a pastra pacientul intr-o stare de curatenie, indiferent de varsta
sa, de pozitie, stare fizica sau afectiva.
Prin toaleta zilnica se intelege indepartarea de pe
suprafata pielii, a tesutului cornos descoamat, impregnat de
secretiile glandelor sebacee, praf, resturi de dejectii care
adera la piele. Indepartarea de pe suprafata pielii
favorizeaza circulatia sangvina si deschide orificiul de
secretie al glandelor pielii. Acestii pacientii isi fac de obicei
toaleta singuri.
Toaleta de dimineata invioreaza bolnavul,ii da senzatia de
confort,il linisteste. Toaleta se face in liniste, confort, ordine si
se acorda tuturor bolnavilor.

Ordinea spalarii bolnavului este: fata, gat, membre


superioare, suprafata anterioara a toracelui, regiunea lombara,
organele genitale si regionale. Lenjeria de corp si de pat se
schimba ori de cate ori este necesar.

Toaleta se face in functie de starea bolnavului. Trebuie avut in


vedere faptul ca multi bolnavi pulmonari transpira abundent ceea ce
face ca pielea sa fie foarte fragila, care se lezeaza foarte usor,si
bolnavii fac mai repede escare de decubit. Este bine ca pielea
transpirata sa fie spalata cu alcool mentolat, care invioreaza
circulatia periferica.
Pozitia pacientului in pat.
Bolnavii cu pleurezie tuberculoasa adopta in pat o pozitie
antalgica,spre partea bolnava, pentru a reduce miscarile costale.
Pentru aceleasi motive prefera sa se culce pe partea bolnava.

Observarea facesului, de multe ori fata bolnavului este


congestionata, agitata, cu ochii sclipitori, alteori tradeaza oboseala sau
astenie grava.

4. Supravegherea functiilor vitale si vegetative.

Supravegherea functiilor vitale ale organismului este


obligatorie in cursul oricaror boli, caci modificarea lor reflecta in
mare masura, starea generala a bolnavului, precum si evolutia si
gravitatea bolii de care sufera. Asistenta medicala are obligatia sa
masoare zilnic si sa noteze in foaia de temperatura functiile vitaleale
organismului (temperatura, pulsul, tensiunea arteriala, respiratia) si
functiile vegetative (diureza, scaunul).
Temperatura: masurarea temperaturii se face cu ajutorul
termometrului maximal. Acesta este gradat in scara Celsius, este un
termometru cu scara redusa de la 34,5 - 42. Termometrele in uz sunt
tinute in solutie de cloramina 2%, care trebuie schimbata la 12h, in
borcane pe fundul carora se pune vata. Temperatura normala a omului
variaza intre 36-370C. Se noteaza in foaia de temperatura sub forma de
curba cu pasta albastra, o linie orizontala corespunzand la doua
subdiviziuni de grad. Avem valori patologice atunci cand temperatura
este mai mica de 360C si vorbim de hipotermie iar cand temperatura
este mai mare de 370C vorbim de hipertermie. La pacientii cu
pleurezie este caracteristica „febra in platou'.
Masurarea temperaturii se face in cavitatii inchise: rect,
vagin sau in cavitatii semiinchise: axila, plica inghinala si cavitate
bucala.
Pulsul: cu ocazia sistolei ventriculare sangele este impins in
cavitatile ventriculare ale inimii in arterele mari. Aceasta masa de
sange intalneste in sistemul

arterial o alta masa de sange de care se loveste sub influenta


contractiilor puternice ale muschiului cardiac. Pulsul se masoara in
repaus fizic si psihic. Poate fii masurat pe orice artera ce poate fii
comprimata pe un plan dur{artera radiala, carotida, temporala,
humerala, femurala, pedioasa). Palparea pulsului se face cu
varfuldegetelor index, mediu si inelar de la mana dreapta. Dupa ce s-a
reperat santul se va exercita o usoara presiune asupra peretelui arterial
cu cele trei degete palapatoare, pana la perceperea zvacniturilor pline
ale pulsului. Se numara pulsatiile timp de un minut. Valorile
normale sunt in functie de varsta: -la nou-nascut 130-140/minut; -la
copilul mici 100-120/minut; — la 10 ani 90-100/minut; -la adult 60-
80/minut; -lavarstnic 72-84/minut.

In foaia de temperatura pulsul se noteza cu pix rosu printr-


un punct, tinand cont ca fiecare linie orizontala a foii reprezinta patru
pulsatii.

La bolnavii cu pleurezie pulsul este usor tahicardic.

Atunci cand numarul pulsatiilor depaseste 90


pulsatii pe minut vorbim despre puls tahicardic.
Atunci cand numarul pulsatiilor scade sub 60 pulsatii pe
minut vorbim despre puls bradicardic.
Pulsul se noteaza in foaia de temperatura printr-un punct,
cu pix de culoare rosie, socotindu-se pentru fiecare linie a foii patru
pulsatii
Tensiunea arteriala este presiunea exercitata de sangele
circulant asupra peretilor arteriali. La pacientii cu pleurezie nu apar
modificarii.

Masurarea tensiunii arteriale se face cu aparate speciale


numite tensiometre. Se aseaza tensiometrul pe o noptiera,fara
vizibilitate pentru bolnavi. Se aplica strans manseta pe bratul sprijinit
si in extensie. Cu mana stanga se fixeaza pe artera humerala
stetoscopul,sub marginea inferioara a mansetei. Se introduc olivelein
urechi, cu mana dreapta se pompeaza aer in manseta pneumatica
pana la disparitia zgomotelor pulsatile. Privind manometrul,se
decomprima cu ajutorul ventilului pana ce se aude primul zgomot -
tensiunea maxima (sistolica). Se continua decomprimarea pana
la disparitia ultimei unde pulsatile - tensiunea
minima (diastolica). Se indeparteaza manseta. Notarea tensiunii
arteriale se face cu cifre sau grafic. Valorile normale ale unui adult
sanatos sunt: -tensiunea maxima 115-140 mmHg si tensiunea

minima 75-90 mmHg. La bolnavii cu pleurezie nu apar modificari


in ceea ce priveste valoarea tensiunii arteriale.

Respiratia-urmarirea respiratiei se face in timpul


somnului pentru ca bolnavul sa nu-si modifice ritmul respirator.
Respiratia,in mod normal merge paralel cu frecventa pulsului,
raportul fiind de 1:4. Frecventa respiratiei la un adult este de la 16
respiratii pe minut la barbati si 18 respiratii pe minut la femei.

Urmarirea respiratiei se face prin simpla observare a


miscarii cutiei
toracice. Se va face fara ca bolnavul sa observe, deoarece respiratia
este un act reflex si constient care poate fii supus vointei, bolnavul
putand modifica ritmul. Respiratia se noteaza in foaia de
temperatura cu culoare verde. Fiecare abcisa reprezinta
doua respiratii. La bolnavii cu pleurezie apare dispnee.

Dispneea

Prin dispnee se intelege o respiratie grea dificila. La


pacientii cu

pleurezie dispneea este in relatie directa cu volumul revarsatului


pleural.
Diureza
Reprezinta cantitatea de urina eliminata in 24 ore. Prin urina sunt
eliminate din organism deseurile provenite din metabolismul
proteinelor care devin toxice pentru organism, impreuna cu sarurile
minerale, alte produse de dezasimilatie si apa. Este necesar ca
alaturi de diureza sa se treaca si cantitatea de lichide ingerate
pentru a se putea stabilii raportul dintre lichidele ingerate si cele
eliminate. Diureza se notezeaza zilnic in foaia de temperatura prin
hasurarea cu pix albastru sau creion galben, o linie orizontala
corespunzand la 200ml de urina sau cifric in foaia de temepratura,
valorile fiziologice ale diurezei variaza la femei intre 1000- 1400
ml/24ore, iar la barbati 1200-1800 ml/24 ore. Vorbim de valori
patologice atunci cand avem 3000 ml/24 ore poliurie. Sub 1000
ml/24 ore este vorba de oligurie. Iar anuria este atunci cand urina in
vezica este absenta.
Scaunul
Scaunul (materiile fecale) sunt resturi alimentare supuse procesului
de absorbtie eliminate din organism prin anus, prin actul de fecatie.
Examinarea curenta a scaunului se face fara pregatirea bolnavului.
Scaunele care prezinta modificari patologice sau sunt suspecte vor
fi pastrate pentru vizita. Scaunul pastrat pentru vizita va fi recoltat
intr-un bazinet curat. Omul sanatos are zilnic un scaun. Emisia se
face usor fara eforturi. Scaunul normal este de culoare bruna cu
miros caracteristic de putrefactie, fara gaze. Observarea
caracterelor scaunului si notarea lui in foaia de temperatura.

5. Alimentatia bolnavului

Pentru om alimentatia constituie substratul vietii fiind


realizata prin aportul permanent de substante nutritive. Deoarece prin
alimentatie se mentine energia organismului, ingrijirea bolnavilor are
in vedere atat stabilirea unui regim alimentar echilibrat corespunzator
bolii cat si administrarea lui.

Alimentatia bolnavilor pulmonari trebuie sa


fie adaptata perioadei de evolutie a bolii. In perioadele
febrile,dieta bolnavului trebuie sa fie alcatuita din alimente lichide
si pastoase, bogate in vitamina C. Mai tarziu va primi o
dieta hipercalorica, dar alcatuita din alimente usor digerabile.
Trebuie asigurat si aportul cantitativ de lichide,luand in considerare si
pierderile prin expectoratie, daca aceasta este abundenta.
Supravegherea are o importanata deosebita la bolnavii varstnici
care se deshidrateaza foarte repede. Asistenta medicala se va ingriji de
tranzitul intestinal regulat al bolnavului.

6. Administrarea medicamntelor si hidratarea organismului

Una din sarcinile cele mai importante ale asistentei


medicale este administrarea medicamentelor,care se face la patul
bolnavului cu punctualitate, respectand: calea, modul de administrare
si doza medicamentelor. Medicamentele se administreaza numai la
indicatia medicului.

Asistenta medicala trebuie sa intervina cu oxigenoterapie


inca inainte de sosirea medicului,insa se va abtine de la administrarea
oricarui medicament,in afara celor indicate. In schimb ea trebuie sa
sesizeze efectele secundare ale tuberculostaticelor. Aparitia
ametelilor sau a scaderii auditive in cursultratamentului cu
tuberculostatice se raporteaza imediat medicului.
Ingrijirea bolnavilor pulmonari pretinde si preocuparea fata de
psihicul bolnavului.

Pe langa efectuarea punctuala si constiincioasa a tuturor


sarcinilor de ingrijire, saloanele trebuie transformate in adevarate
camine, cu atmosfera calda, unde bolnavul se simte bine. In unele
institutii, bolnavilor li se recomanda dimineata efectuarea de exercitii
fizice si respiratorii, iar in cursul zilei aeroterapie in gradini.

Toracocenteza

Este un gest terapeutic si trebuie efectuat cat mai


precoce. Cand cantitatea de lichid este mare, se extrage lichid pana
cand pacientul incepe sa tuseasca sau sa prezinte senzatie de
constrictie toracica. Evacuarea peste limita modifica presiunea
pleurala putand sa provoace cresterea ulterioara a lichidului.

Scopul toracocentezei
a) explorator
- punerea in evidenta a prezentei lichidului pleural
-
recoltarea lichidului pentru examinarea sa c
antitativa si
calitativa
b) terapeutic
- evacuarea lichidului

-
administrarea medicamentelor in cavitate
a pleurala
(antibiotice, citostatice) dupa spalarea cavitatii

Indicatii - toracocenteza este indicata in:

- boli inflamatorii sau tumori pulmonare

- insuficienta cardiaca insotita de colectii lichidiene


in cavitatea
pleurala

Contraindicatii -toracocenteza este contraindicata in:

- tulburari de coagulare a sangelui-hemofilie

- tratament cu anticoagulante

Locul punctiei se alege dupa situatia si cantitatea de lichid pleural:

- daca lichidul este in stare libera, punctia se face in


spatiul 7-8
intercostal pe linia axilara posterioara;

- daca lichidul este inchistat,punctia se face in


plina matitate
zona stabilita de medic

- colectiile lichidiene tuberculoase si purulente se


punctioneaza
cat mai aproape de nivelul lor superior pentru a
preintampina
fistularizarea lor

-
punctia se face deasupra marginii superioar
e a coastei
inferioare, indiferent de locul punctiei

Pregatirea punctiei - materiale

- de protectie a patului

- pentru dezinfectia tegumentului


- instrumente si materiale sterile: 2-3 ace de 10
cm lungime, cu
diametrul lmm, 2-3 seringi de 20-50 ml, seringa de
5 ml si ace
pentru anestezie, pense, manusi, camp chirurgical,
tampoane,
comprese

- alte materiale: romplast, eprubete, lampa de


spirt, aparate
aspiratoare (Dieulafoy sau Pontain), recipie
nte pentru
colectarea lichidului, tavita renala;

Medicamente: atropina, morfina, tonice-cardiace, solutii


anestezice;

Materiale pentru efectuarea reactiei Rivalta: pahar conic de 200


ml, 50 ml apa distilata, solutie de acid acetic glacial, pipete;

Pregatirea psihica a pacientului: - se informeaza pacientul cu


privire la scopul punctiei, pozitia in care va sta in timpul punctiei.
Pregatirea fizica a pacientului: - se administreaza cu 30 min.
inaintea punctiei 1 fiola de atropina pentru a prevenii accidentele
(atropina scade excitabilitatea generala si a nervului
pneumogastric). Se aseaza in pozitie sezanda la marginea patului
sau a mesei de examinare cu picioarele sprijinite pe un scaunel,cu
mana de partea bolnava ridicata peste cap pana la urechea opusa sau
cu trunchiul usor aplecat in fata, cu antebratele flectate pe brate ,cu
mainile la ceafa, coatele inainte. Pacientii cu stare buna se aseaza
calare pe un scaun cu spatar, antebratele fiind sprijinite pe spatarul
scaunului. Pacientii in stare grava se aseza in decubit lateral, pe
parteasanatoasa, la marginea patului.
Executia punctiei: - se face de catre medic ajutat de doua
asistente medicale. Se desfasoara in salon sau in sala de tratament.
Asistenta 1 pregateste radiografia pacientului, isi spala mainile si le
dezinfecteaza. Asistenta 2 administreaza 1 fiola de atropina cu 30
minute inaintea punctiei, aseaza musamaua, aleza pe masa de punctie
si dezbraca toracele pacientului. Medicul stabileste locul punctiei.
Asistenta 2 aseaza pacientul in pozitia corespunzatoare locului
ales. Asistenta 1 pregateste locul punctiei, il dezinfecteaza si
serveste seringa cu anestezic.Medicul efectueaza anestezia si
asteapta efectul anesteziei. Asistenta 1 serveste manusile
chirurgicale, apoi campul chirurgical. Asistenta 2 mentine
pacientul,il supravegheaza. Medicul aseaza campul chirurgical in
jurul toracelui sub locul punctiei. Asistenta 1 serveste acul de
punctie adaptat la seringa si dezinfecteaza locul punctiei. Medicul
executa punctia, aspira lichidul. Asistenta 1 preia seringa cu
lichid si il introduce in eprubete, serveste aparatul aspirator.
Asistenta 2 mentine pacientul, il indruma sa-si retina tusea, observa
culoarea fetei si respiratia. Medicul introduce
solutiile medicamentoase in functie de scopul punctiei. Medicul
retrage acul de punctie. Asistenta 1 dezinfecteaza locul si il
comprima cu un tampon steril, aplica pansament uscat fixat cu
romplast, ajuta pacientul cu miscari blande, sa se aseze in pat, ii
ridica membrele inferioare, scoate aleza si musamaua, inveleste
pacientul.

Ingrijirea ulterioara a pacientului: - se asigura repaus la pat pe


o perioada prescrisa de medic. Se supravegheaza functiile vitale,
culoarea tegumentelor, periodic. Se informeaza imediat medicul in
cazul aparitiei cianozei, dispneei, tahicardiei, secretiilor bronsice.
Pregatirea produsului pentru examinare: - examinarea
macroscopica se face imediat, apreciindu-se culoarea, aspectul, si
cantitatea lichidului extras. Lichidul poate fii:
• seros sau serocitrin (este limpede, galben deschis
avand cauze
inflamatorii,sau avand drept cauza o tulburare circulatorie
(insuficienta
cardiaca, cancer pulmonar)
• tulbure (lichidul poate fi purulent sau chilos cu aspect albicios
lactescent)
• hemoragie sau serohemoragic (este roz sau rosu intens in
hemoragiile
pleurale si pleurezia hemoragica). Se masoara cantitatea
lichidului extras.
Examinarea biochimica consta in reactia Rivalta.
Reactia Rivalta-pozitiva confirma diagnosticul. Intr-un pahar
conic se pune 50ml apa distilata si o picatura de acid acetic glacial.
Cu o pipeta se lasa sa cada 1-2 picaturi din lichidul extras prin
toracocenteza.
Reactia Rivalta pozitiva daca picatura se transforma intr-un nor
asemanator cu fumul de tigara. Lichidul esteexsudat rezultat din
procesul inflamator.
Reactia Rivalta negativa daca picatura cade intr-un pahar,fara sa
se modifice aspectul. Solutia ramaneclara, lichidul e transudat -
neinflamator.

7. Recoltarea produselor biologice si patologice.

Examinarile de laborator efectuate produselor biologice si


patologice completeaza simptomatolgia bolilor cu elemente obiective,
exprimand modificarile aparute in morfologia, fiziologia si
biochimia organismului. Aceste elemente confirma sau infirma
diagnosticul clinic, reflecta evolutia bolii si eficacitatea tratamentului,
confirma vindecarea sau semnaleaza aparitia unor complicatii.
Asistenta medicala pe baza planului complex de ingrijire
alcatuit sub indrumarea medicului, va pregati bolnavul pentru
examinarile paraclinice: radioscopie, radiografie toracica,
spirografie. Va explica bolnavului necesitatea recoltarii de sange
pentru efectuarea analizelor. Va avea grija de transportul bolnavului
la serviciile de explorari si tratamente constituind masurile de
reanimare si in timpul transportului.

Utilitatea si obiectivitatea rezultatelor examenelor de


laborator depind de modul de recoltare al produselor care se
analizeaza si modul cum se efectueaza examenul de laborator.
Asistenta medicala recolteaza sange pentru: determinarea V.S.H.,
determinarea hemogramei, determinarea examenelor biochimice.
Asistenta va ajuta medicul la efectuarea toracocentezei,colecteaza
lichidul pleural, il pregateste pentru laborator.

Radioscopia - este metoda cea mai expeditiva de examinare


radiologica. Bolnavul este asezat intre sursa de raze Roentger si
ecran, imaginea fiind citita imediat.

Radiografia - este fixarea imaginii radiologice pe o placa


fotografica. Radiografia este un document obiectiv care poate fii
pastrat pentru comparatii ulterioare.

Spirografia - permite inregistrarea miscarilor respiratorii. Se


pot executa toate masuratorile statice si dinamice. Ea poate fi asociata
cu probe ergometrice.

Alte examinarii care se mai fac in pleurezii:

- Tomografia computerizata (C.T.);

- Examinarea cu ultrasunete;

- Rezonanta magnetica nucleara


(R.M.N.);Biopsia pleurala;
Examenul sputei

Sputa este un produs ce reprezinta totalitatea secretiilor ce


se expulzeaza din caile respiratorii prin tuse.
a) Scopul este explorator - pentru examinarii
macroscopice, citologice,
bacteriologice,parazitologice,in vederea stabilirii
diagnosticului.

b) Pregatirea materialelor necesare:


• materiale sterile:
- cutie Petrii,pahar conic;

- scuipatoare speciala (sterilizata fara substanta


dezinfectanta);

• materiale nesterile:

- pahar cu apa;

- servetele sau batiste de unica intrebuintare ;

c) Pregatirea pacientului:

- se anunta si i se explica necesitatea executarii


examinarii;

- se instruieste sa nu inghita sputa, sa nu o


imprastie;

- se instruieste sa expectoreze numai in


vasul dat si sanu
introduca in vas saliva;

d) Executie:
- i se ofera paharul cu apa sa-si clateasca gura;
- i se ofera vasul de colectare in functie de
examenul cerut;

- se solicita pacientului sa expectoreze dupa un


efort de tuse;

- se colecteaza sputa matinala sau adunata din


24h;
e) Recoltarea sputei se mai poate face prin:

- frotiu faringian si laringian;

- spalatura gastrica;

- spalatura bronsica;

f) Pregatirea produselor pentru laborator:

- recipientele se acopera, se eticheteaza si se trimit


la laborator.
La bolnavii cu pleurezie tuberculoasa examenul sputei
este negativ,

bacilul Koch va fii evidentiat in lichidul pleural.

Intradermoreactia la tuberculina: se executa cu


tuberculina
purificata PPD. Se dezinfecteaza tegumentul in treimea mijloci
e a fetei anterioare a antebratului. Din tuberculina doza I se
injecteaza intrademic 0,1ml pana la aparitia unui edem 'coaja de
portocala' cu diametrul de 5 mm care persista circa 10 minute. Se
citeste la l0minute.
Reactie pozitiva - eritem infiltrat de minimum 5-10mm.
Ea indica o hipersensibilitate fata de toxina bacilului tuberculozei
aflat in organism.
Daca rezultatul este negativ sau dubios se va repeta cu
doza a II-a la 15zile. La bolnavii cu pleurezie tuberculoasa IDR. la
tuberculina este pozitiva.

8. Educatia sanitara. Profilaxia pleureziei tuberculoase.

Trebuie sa aiba ca prim obiectiv mijloace de protectie


fata de infectii incrucisate. Bolnavii trebuie instruiti asupra
modului de prevenire a imprastierii sputei in timpul tusei si
asupra utilizarii scuipatorilor. Asistenta trebuie sa lamureasca
bolnavul asupra efectului daunator al fumatului in bolile bronho -
pulmonare si sa-i atraga atentia asupra rolului fumatului in
imbolnavirile canceroase bronho - pulmonare. Bolnavul fumator
trebuie sa plece din spital lamurit asupra faptului ca tusea lui
'tabagica' de multe ori ascunde debutul unei boli canceroase
a aparatului respirator, care trebuie verificat prin examinarii de
specialitate. Bolnavul cu afectiuni respiratorii trebuie educat in
privinta evitarii:
- mediului poluant
(alergeni, fumul, substantele toxice sunt
iritante pentru mucoasa cailor respiratorii;

- evitarea respiratului pe gura in anotimpul rece si


umed;

-
evitarea contactului cu persoane care pr
ezinta afectiuni
respiratorii;

- evitarea aglomerarilor in epidemiile virale;

- combaterea obezitatii (obezitatea duce la


reducerea expansiunii
cutiei toracice; Obezii sunt receptivi la infectii
respiratorii
deoarece plamanii nu se dilata in intregime si
secretiile nu sunt
mobilizate;

Protectia muncii pe sectia de pneumo-ftiziologie prevede


purtarea mastilor de tifon in cursul unor procedee de
ingrijire:facerea patului, predarea lenjeriei murdare,recoltarea de
sputa si secretie nazofaringiana. Masca trebuie sa acopere atat
cavitatea bucala cat si orificiile nazale. Hainele de protectie se
vor schimba cat mai des,iar inainte de a parasii serviciul,se va face
baie si se va schimba complet imbracamintea. Asistenta din astfel de
servicii este bine sa-si petreaca timpul liber in aer curat,ea se va
prezenta constiincios si regulat la controale sanitare periodice.

Externarea pacientului
Momentul externarii este stabilit de medicul de sectie. In
momentul externarii asistenta medicala are o serie de sarcini:-sa
adune toate documentele bolnavului in vederea formularii epicrizei;
- sa fixeze cu bolnavul ora plecarii pentru a-i
putea asigura
alimentatia si medicatia pana in ultimul moment;
-
va verifica daca hainele cu care a venit
bolnavul sunt
corespunzatoare anotimpului iar daca nu sunt
va anunta
familia;

- de asemenea va anunta familia cu 2-3 zile


asupra datei iesirii
din spital;

- ii va inmana lui sau familiei lui biletul de iesire


din spital;

-
asistenta medicala il va insoti la magazi
a de haine,de
unde,dupa imbracarea bolnavului va prelua
de la
acesta,efectele spitalului;

- i se va explica bolnavului tratamentul pe care


trebuie sa-l
urmeze in continuare;

- va informa bolnavul asupra regimului de viata


si mai ales,
asupra celui alimentar inceput in spital;

- i se va recomanda bolnavului sa urmeze


toate indicatiile
medicului, sa se prezinte la control, la o luna de la
externare,
iar apoi mai rar in functie de evolutia bolii.

Cap. III. PREZENTAREA PLANURILOR DE INGRIJIRE

CAZUL1 CULEGEREA DATELORDate fixe: Numele si


prenumele: S.B. Varsta : 25 ani
Data nasterii: 16.01.1981
Inaltime: 1.80
Greutate: 78kg
Religie: ortodoxa
Sex: masculin
Date variabile: Str. Libertatii, nr.145, loc.Targu-Mures,
jud.Mures Ocupatia: student Echipa de sustinere:familia Conditii
de viata: corespunzatoare Antecedente heredo-colaterale

neaga TBC
Antecedente patologice
personale:

- bolile infectocontagioase ale copilariei

- apendiceectomie in anul 2000


Anamneza bolnavului:

Boala debuteaza acut in urma cu o saptamana, cu


junghi toracic stang, febra 38 o -39°, tratate cu ampicilina
si gentamicina injectabile. Se interneaza in stare generala alterata
pentru investigatii sidiagnosticare.

Motivele internarii:junghi toracic


- -
febra, frisoane
- stare generala alterata
Problemele pacientului:

- dureri toracice.dispnee

- febra, frisoane

- inapetenta, astenie fizica

- constipatie, meteorism abdominal

- anxietate

Diagnostic la internare: Pleurezie stanga de etiologie TBC Data


internarii: 03.04.2006 Data externarii:18.04.2006

DIAGNO INTERVENTI
STIC I
OBIECTIV EVALUARE
E
DE AUTONOME
NURSIN SI
G DELEGATE
data: - inbunatatirea - asigurarea pacientul
3.04.2006- repausului la
04.04 2006 pat
1. Respiratie respiratiei si a prezinta o
inadecata - asigurarea
manifestata schimburilor pozitiei care stare
prin : diminueaza
- dispnee gazoase durerea si generala
datorita faciliteaza o
ventilatie
exudatului mai buna
maxima
masiv care
comprima - ajut pacientul decat la
plamanul sa adopte o
- dureri pozitie venire
toracice initial antalgica, pe
puternice, partea bolnava,
accentuate
la pentru a reduce
miscarea miscarile
toracelui si costale
diminuate
odata cu -
acumularea oxigenoterapie
de lichid la bolnavii
cu dispnee
accentuata

- pentru
combaterea
dispneei este
necesara
efectuarea
toracocentezei
de catre medic

- informez
pacientul cu
privire la
scopul punctiei
si pozitia in
care va sta in
timpul punctiei

- la indicatia
medicului
administrez
o fiola de
atropina cu 30
de
minute inaintea
punctiei pentru
a preveni
accidentele
(atropina scade
excitabilitatea
generala si a
nervului pneum
ogastric)

- in timpul
punctiei il
indrum sa-si
mentina tusea
pentru a
evita accidentel
e

- dupa
efectuarea
punctiei
ajut bolnavul sa
adopte o pozitie
comoda in pat:
supraveghez
functiile vitale
,culoarea
tegumentelor
periodic

- pentru
combaterea
durerii
la indicatia
medicului
administrez ant
ialgice:
Algocalmin,
Mabron,Trama
dol

- explic
pacientului
importanta
gimnastici
respiratorii si il
invat cum sa o
efectueze
data: - asigurarea - asigurarea Temperatura
05.04.2006- repausului la
06.04.2006 unei pat in corporala a
perioadele
2. Hipertermie temperaturi bolnavului se
febrile
din cauza
normale mentine in
- asigur conditii
procesului de confort limite normale.
infectios la termic in salon
nivelul pleurei - asigur lenjerie
manifestat adecvata pe
care o schimb
prin:
dupa fiecare
- frisoane val de

- diaforeza transpiratii

- febra „in - sterg


platou' (39- tegumentele
40°C) pacientului
dupa fiecare
val de
transpiratii si
ori de cate ori
este nevoie

- invat
pacientul sa
poarte sosete
debumbac
absorbante si sa
le
schimbefrecven
t

- combaterea
deshidratarii
prin
administrarea
de lichide sub
forma de
sucuri, ceaiuri

- la indicatia
medicului
administrez
medicatie
antipiretica:
Aspirina,Parac
etamol,
antibiotica si
vitamine din
complexul B
data: - pacientul sa - asigur un Pacientulrespec
07.04.2006- sepoata climat ta
08.04.2006 alimentacore corespunzator regimulaliment
3. spunzator si un anturaj ar si prezinta
Alimentatie corespunzator pofta de
inadecvatama varstei mancare.
nifestata prin: - aerisesc bine
- salonul inaintea
inapetenta fiecareimese
- scadere in - educ bolnavul
greutate in ceea ce
- astenie privesteimporta
fizica nta respectarii
tratamentului
medicamentos
si a regimului
alimentar
- administrarea
medicamentelor
in functie de
orarul mesei
- asigur un
regim alimentar
care va
constitui un
aport suficient
de proteine,
glucide si multe
lichide pentru
hidratarea
organismului.
- prezint
meniul atractiv
pe o
tavaprotejata cu
un servet curat
- dupa
evidentierea
lichidului
pleural inurma
examenului
radiologic, se
va impune un
regim
hiposodat
data:.09.04.200 pacientul - se Pacientul
6-l 0.04.2006 saprezinte administr prezinta un
untranzitin eaza tranzitintesti
4. Absenta testinal multe nalnormal
peristaltismulu normal lichide
i intestinal - se
manifestat recomand
prin: a miscare
- constipatie - se
- meteorism administr
abdominal
eaza
supozitoar
e cu
glicerina
sau
ciocolax
data: pacientul sa - solicit Pacientul
11.04.2006- aiba un pacientului si il se poate
12.04.2006 somnlinistit, ajut sa odihninormal.
5. Dificultate odihnitor pe evite'picotelile,,
in a se odihni perioadainter din cursul
manifestata narii zilei, antrenand
prin: u-l in activitatii
- treziri de relaxare
frecvente
- insomnii - asigur linistea
nocturna si
conditii
deconfort
termic

- aerisesc
incaperea
inaintea
somnului
nocturn

- planific
ingrijiriile si
interventiile
delegate, astfel
incat sa evit
trezirea

pacientului intre
orele 22-6.

- la indicatia
medicului
administrezso
mnifere
data:13.04.200 - pacientul - preiau pacientul din Pacientul
6-14.04.2006 sacomunice momentul internarii si se
6. Comunicare celputin non- ma prezint cu numele, simte in
la nivel verbal cu echipa functia si rolul meu in
afectiv de ingrijire pe echipa de ingrijire siguranta
inadecvata din toata
cauza perioadaspitaliza - realizez un climat
alterarii rii de liniste,calm,asigur deoarece
profunde a and pacientul de sunt
starii - pacientul sa fie intreaga mea
linistit si convins disponibilitate in
generale, prezenta
acordarea ingrijirilor
manifestata - de prezenta in
prin: familiei pe toata - ma adresez calm
- anxietate perioada bolii pacientului si familiei, permanen
asigurandu-l ca echipa ta
- somnolenta de langa
diurna bolnav.
ingrijire va face tot
posibilul
pentru evolutie buna

- asigur familia ca
pacientul nu va avea
dureri si ca voi fi
prezenta in

permanenta langa
bolnav.
FUNCTII VITALE
RECOLTARI DE PRODUSE
T.A.
Data BIOLOGICE SI
mm PULS RESP. TEMP.
PATOLOGICE
Hg
3.04.2006 110/70 100 14 40 V.S.H.

4.04.2006 100/60 82 16 39 VN: 1h 4-6 mm,2h 5-10


mm VB:1h 90mm, 2h 120
mm
5.04.2006 120/75 78 18 38.9
Hemoglobina
6.04.2006 100/70 75 17 38.2
VN: 14-18 g% VB: 10g%
7.04.2006 115/65 69 16 37.9
Hematocrit VN:45
8.04.2006 110/70 72 16 37.9 ±9% VB: 30,1%

Leucocite
9.04.2006 110/60 76 17 37.2
VN: 4-8mil/mm3
10.04.2006 100/75 70 16 37.2
VB: 13 mil/mm3
11.04.2006 100/60 64 16 37
Glicemie

VN: 70-120 mg%

VB: 94mg%

G.O.T.

VN: 2-46 u/l VB: 18 u/l

G.P.T.

VN:2-49u/l VB:9u/l

Fimbrinogen VN:200-
400mgVB: 325 mg
Ex.sputei

VN: negativ VB negativ

Ex. lichidului pleural VN:


pozitiv VB: pozitiv

Glicopleuria

VN: 70-110 mg/dl

VB: 47 mg/dl

Proteinopleuria

VN:6,2 - 8g/dl VB: 5,7 g/dl

Amilaze pleurale

VN: 24 -99 U/l VB: 62 U/l

LDH pleural

VN:230 -460 U/l

VB: 1735 U/l


CAZUL 2

CULEGEREA DATELOR
Date fixe: Numele si prenumele:
A.C. Varsta: 21 ani
Data
nasterii: 3.02.1985 inal
time: 1.72m
Greutate: 57kg
Religie: reformat
Sex: masculin

Date variabile: str. Principala, nr. 44, loc. Gornesti,


jud.Mures
Ocupatia: mecanic Echipa de
sustinere: familia Conditii de viata: corespunzatoare

Antecedente heredo-colaterale:
- neaga T.B.C.

Antecedente patologice- personale:


- bolile infectocontagioase ale copilariei
- amigdalite acute repetate

Anamneza bolnavului:
Bolnavul acuza dureri toracice, febra 38-39°C, tuse
iritativa, scadere ponderala, apetit scazut. Se prezinta la medic care ii
pune diagnosticul de Pleurezie serofibrinoasa a marii cavitati stangi si
este internat la clinica de Pneumoftiziologie din Targu-Mures pentru
confirmarea diagnosticului si tratament.

Motivele internarii:
- junghi in regiunea hemitoracelui stang

- febra neregulata

- tuse seaca

- scadere ponderala

Probelemele pacientului:
- durere

- febra, frison

- scadere ponderala

- anxietate

Diagnostic de internare: Pleurezie serofibrinoasa a marii


cavitati de etiologie T.B.C.

Data internarii: 06.04.2006 Data externarii: 12.05.2006


DIAGNOS INTERVE EVALU
TIC NTII A
OBIECTI
VE
DE AUTONOME SI RE
NURSING DELEGATE
data: 07.04.2006 imbunatati - asigurarea Pacientul
rea repausului la pat
1. Respiratie respiratiei - asigurarea pozitiei prezinta
inadecvata si a care diminueaza o
manifestata prin schimburilo durerea si stare
: r faciliteaza o
ventilatie
- dispnee gazoase maxima generala
datorita
exudatului - ajut pacientul sa mai buna
masiv care adopte o pozitie
comprima antalgica, pe partea decat la
plamanul bolnava,pentru a
- junghi in reduce miscarile venire
regiunea costale
hemitoracelui - oxigenoterapie la
stang bolnavii cu dispnee
accentuata
- pentru combaterea
dispneei este
necesara efectuarea
toracocentezei de
catre medic
- informez pacientul
cu privire la scopul
punctiei si pozitia
in care va sta in
timpul punctiei
- la indicatia
medicului administrez
o
fiola de atropina cu
30 de minute
inaintea punctiei
pentru a preveni
accidentele
(atropina scade
excitabilitatea
generala si a
nervului
pneumogastric)
- in timpul punctiei il
indrum sa-si
mentina tusea
pentru a evita
accidentele
- dupa efectuarea
punctiei ajut bolnavul
sa adopte o pozitie
comoda in pat:
supraveghez
functiile vitale
,culoarea
tegumentelor
periodic
- pentru combaterea
durerii la indicatia
medicului
administrez
antialgice:
Algocalmin,
Mabron, Tramadol
- explic pacientului
importanta
gimnastici
respiratorii si il
invat cum sa
o efectueze
data:08.04.2006- - asigurarea - asigurarea Se
09.04.2006 unei repausului la pat in
2. Hipertermie temperaturi perioadele febrile inregistre
din cauza a
procesului normale - asigur conditii de za o
infectios la confort termic in
nivelul pleurei salon scadere a
manifestat
prin: - asigur lenjerie temperat
adecvata pe care o ur
- frisoane schimb dupa ii in
fiecare val de urma
transpiratii
- diaforeza - sterg tegumentele interventi
pacientului dupa i1
-febra fiecare val de or
neregulata(39.2° transpiratii si ori de aplicate.
C) cate
ori este nevoie
- invat pacientul sa
poarte sosete de
bumbac absorbante
si sa le schimbe
frecvent - combaterea
deshidratarii prin
administrarea de lichide
sub forma
desucuri,ceaiuri - la
indicatia medicului
administrez medicatie
antipiretica:
Aspirina,Paracetamol,
antibiotica si vitamine
dincomplexul B
- pacientul sa - asigur un climat Pacientulrespectareg
4.2006 3.Alimentatie sepoata corespunzator si r
festata prin: - alimentacorespunza un anturaj
- scadere tor corespunzator varstei - Si prezintapofta dem
aerisesc bine salonul
inaintea fiecarei mese -
educ bolnavul in ceea
ce priveste importanta
respectarii
tratamentului
medicamentos si a
regimului alimentar -
administrarea
medicamentelor
in functie de orarul
mesei - asigur un regim
alimentar care
va constitui un aport
suficient de proteine,
glucide si multe lichide
pentru hidratarea
organismului. - prezint
meniul atractiv pe o
tavaprotejata cu un
servet curat - dupa
evidentierea lichidului
pleural in urma
examenului
radiologic,se va impune
un regim hiposodat

-13.04.2006 - pacientul sa - preiau pacientul din Pacientul se simte in


la nivelafectiv comunice cel putin non- momentul internarii si deoarece suntprezen
cauza alterarii verbal cu echipa de ma prezint cu permanent a langa b
i generale, ingrijire pe toata numele,functia si rolul
n: - anxietate - perioada spitalizarii - meu in echipa de
iurna pacientul sa fie linistit ingrijire - • realizez un
si convins - de prezenta climat
familiei pe toata perioada deliniste,calm,asigurand
bolii pacientul de intreaga
mea disponibilitate in
acordarea ingrijirilor -
ma adresez calm
pacientului si
familiei, asigurandu-l ca
echipa de ingrijire
va face tot posibilul
pentru evolutie buna -
asigur familia ca
pacientul nu va
avea dureri si ca voi fii
prezenta inpermanenta
langa bolnav.

6-15.04.2006 - pacientul sa prezinte - se Pacientulprezinta un


un tranzit intestinal administreaza normal
taltismului normal multe lichide - se
estat prin:- recomanda
meteorism miscare - se
administreaza
supozitoare
cu glicerina sau
ciocolax

Masurarea functiilor vitale

Data Ora T.A. Puls Resp. Temp.


mm/Hg
07.04.2006 700 110/70 75 13 39.2°
08.04.2006 700 100/60 84 15 39.2°
09.04.2006 700 120/75 74 18 38.5°
10.04.2006 700 100/70 79 15 37.9°
11.04.2006 700 115/65 69 16 38°
12.04.2006 700 110/70 75 15 37.2°
13.04.2006 700 110/60 72 18 36.8°
14.04.2006 700 100/75 69 15 36.6°
15.04.2006 700 100/60 84 16 37°

Examene de laborator:
EX. CERUT CONDITII VALORILENORMALE VALORILEPACIENT
DE U LUI
RECOLTARE
V.S.H. 1.6 ml sange venos + lh 4-6mm 2h 5-10mm lh95mh 135mm
0.4 ml citrat de sodiu
Hemoglobina 2 ml sange venos + 14 -18g% 16g%
anticoagulant
(heparina)
sauE.D.T.A.
Hematocrit 2 ml sange venos + 45 ± 9% 45%
anticoagulant
(heparina)
sauE.D.T.A.
Leucocite 2 ml sange venos + 4-8mil/mm3 16mil/mm3
anticoagulant
(heparina)
sauE.D.T.A.
Glicemie 2 ml sange venos + 70-120mg% 82mg%
0.4mg florura de natriu
G.O.T 3-4 ml sange venos 2-46 u/l 16 u/l
fara anticoagulant
G.P.T 3-4 ml sange venos 2-49 u/l 9 u/l
fara anticoagulant
Fimbrinogen 4-5 ml sange venos + 200-400 mg 285 mg
0.5ml citrat de
natriu3.8%
Ex.de urina se recolteaza urina de negativ negativ
dimineata in recipiente
curate
Ex.sputei se recolteaza sputa negativ negativ
prin expectoratie in
baloane cu gatul larg
sau in cutii Petri.
inainte de recoltare
bolnavul isi va face
toaleta
bucala,rinofaringiana
si nazala Bolnavul
tuseste si ce se rupe in
urma
tuseiexpectoreaza in
vasul cu gatul larg
steril sau in cutiaPetri,
Ex. -reactia Rivalta pozitiva pozitiva
ichidului
Glicopleurie 70-100 mg% 56 mg%
Amilaze 24-99U/l 78U/1
leurale
LDH pleural 230-460U/l 1849U/1
Proteinopleurie 6.2-8gr/dl 6.8gr/dl

Examinari paraclinice:

- examen radiologic

- intradermoreactia la tuberculina (I.D.R.)

- toracocenteza

- examenul lichidului pleural

- examenul sangelui

- E.K.G.

- sumar de urina
Administrarea medicamentelor:

Denumirea Calea Doza Actiune Efecte secundare


oniazida oral lx300mg bacteriostatic cefalee, ameteli, polinefrita,
convulsii
fampicina oral lx600mg antibiotic-bactericid greata, voma, diaree, anorexie,
cefalee,ameteli, scotom, afectarea
ficatului, hemoliza
azinamida oral lxl500mg antituberculos leziuni hepatice, icter, anorexie,
voma, greata
ednison oral Ix25mg antiinflamator,antialer pirozis, epigastralgii, activare sau
gic,antitoxic,antileuce mic agravareadiabetului, insomnie,
agitatie, glaucom, activarea sau
agravarea ulcerului gastro-
duodenal
ugmentin oral 3x625mg antibiotic diaree, indigestie, candidoze
intestinale
racetamol oral 3x500mg antipireticanalgezic eruptii cutanate alergice,
trombocitopenie,leziuni renale,
agranulocitoza
clofenac oral 2x25mg antiinflamator greturi, varsaturi, insomni,
gastralgii
carbocalm oral Ix6mg antiacid gastric hipersecretie gastrica, insuficienta
renala
denal oral 3x20mg antitusiv constipatie, greata, voma

Alimentatie si hidratare:

In primele zile bolnavului i se recomanda repaus la


pat.Pe cursul spitalizarii bolnavul va urma un regim hiposodat cu
multe proteine si glucide,si multe lichide pentru hidratarea
organismului.

Concluzii generale:
Am urmarit pacientul A.Z., in varsta de 21 ani timp de 6
zile si am constatat o rapida imbunatatire a starii generale a acestuia.

Bolnavul se interneaza in stare grava,i se efectueaza


examene radiologice si de laborator care releva unele modificarii ale
valorilor normale ale analizelor de sange,iar radiografia toracica ne
arata prezenta lichidului in partea stanga a plamanilor.

Ingrijirile acordate si tratamentul efectuat au dus la


imbunatatirea starii bolnavului si a nevoilor deficitare. Nevoia de a
respira este partial satisfacuta dupa efectuarea punctiei. Bolnava nu
mai acuza durerii dupa efectuarea punctiei, febra incepe sa scada dupa
administararea antipireticelor. Bolnavul se alimenteaza
corespunzator,si-a recapatat pofta de mancare si consuma multe
lichide pentru a compensa pierderile suferite in perioada febrila.

Tratamentul a constat in administarea de: Tuberculostatice


(Izoniazida, Pirazinamida); Corticoterapie (Prednison); Antibiotice
dupa antibiograma, vitamine din complexul B. Tratamentul
medicamentos este benefic pe perioada spitalizarii.
CAZUL 3.

CULEGEREA DATELOR
Date fixe: Numele si
prenumele:M.A. Varst
a: 28ani
Data
nasterii: 3.11.1978
Inaltime: 1.72m
Greutate: 57kg
Religie: ortodoxa
Sex: feminin

Date variabile: str. Principala, nr. 44, loc. Santana de


Mures Ocupatia: croitoreasa Echipa de
sustinere: familia Conditii de
viata: corespunzatoare

Antecedente heredo-colaterale:
- neaga T.B.C.

Antecedente patologice - personale:


- bolile infectocontagioase ale copilariei

Anamneza bolnavului:
Doamna F.S. se prezinta la medic acuzand durere toracica,
dispnee, febra, frisoane, transpiratii, indeosebi noaptea. La indicatia
medicului de familie, a urmat un tratament injectabil cu Ampicilina
2x500 mg. Starea pacientei se agraveaza, necesitand spitalizare si
tratament de specialitate.

Motivele internarii:

- durere toracica

- febra,frisoane

- transpiratii

- scadere ponderala

Probelemele pacientului:
- durere

- febra, frison,transpiratii

- inapetenta,scadere ponderala

- anxietate,insomnie,somn nelinistit

Diagnostic de internare: Pleurezie serofibrinoasa d


e etiologie T.B.C.

Data
internarii: 10.05.2006
Data
externarii: 10.06.2006
DIAGNOS OBIECTI INTERVEN EVALU
TIC DE VE TII AUTON ARE
NURSING OME SI
DELEGAT
E
data: 11- - - asigurarea Pacientul
12.05. 2006 imunat repausului la pat - prezinta o
1.Respirati atireares asigurarea pozitiei stare
e piratiei si care generala
inadecvata aschimb diminueazadurerea si mai
manifestat urilorgaz faciliteaza o bunadecat
a prin: - oase ventilatie maxima- la venire
dispnee ajut pacientul sa
datoritaexu adopte o
datului pozitieantalgica, pe
masiv care partea bolnava,pentru
comprima a reduce miscarile
plamanul - costale -
dureri oxigenoterapie la
toracice bolnavii cu
initialputer dispneeaccentuata -
nice, pentru combaterea
accentuate dispneei este
la miscarea necesara efectuarea
toracelui si toracocentezei de
diminuate catre medic -
odata informez pacientul
cuacumula cu privire la
rea de scopulpunctiei si
lichid pozitia in care va sta
in timpul punctiei -
la indicatia
medicului
administrez o fiola de
atropina cu 30 de
minute
inaintea punctiei
pentru a preveni
accidentele (atropina
scade excitabilitatea
generala si a nervului
pneumogastric) - in
timpul punctiei il
indrum sa-si mentina
tusea pentru a evita
accidentele - dupa
efectuarea punctiei
ajut bolnavul
sa adopte o pozitie
comoda in
pat: supraveghez
functiile vitale
,culoarea
tegumentelor
periodic - pentru
combaterea durerii la
indicatia medicului
administrez
antialgice:
Algocalmin,
Mabron,Tramadol-
explic pacientului
importanta
gimnastici respiratori
i si il invat cum sa o
efectueze
data: 12- - - asigurarea Pacientul
13.05.200 asigurar repausului la pat in isi
6 ea unei perioadele febrile - mentine
temperatu asigur conditii de temperat
2. rinormale confort termic in ura
Hiperterm salon - asigur lenjerie in limitele
ie din adecvata pe care o normale
cauza schimb dupa fiecare
procesului val de transpiratii -
infectios sterg tegumentele
la nivelul pacientului dupa
pleurei fiecare val de
manifestat transpiratii si ori de
prin: - cate ori este nevoie -
frisoane invat pacientul sa
- poarte sosete de
diaforez bumbac absorbante si
a - febra sa le schimbe
„in platou' frecvent - combaterea
(39- deshidratarii
40°C) prinadministrarea de
lichide sub forma de
sucuri,ceaiuri - la
indicatia medicului
administrez medicatie
antipiretica:Aspirina,
Paracetamol,
antibiotica si vitamine
din complexul B
data: 14- - - asigur un Pacientulr
15.05.200 pacient climat especta
6 ul sa se corespunzator si
3.Aliment poata un anturaj
atie alimenta corespunzator
inadecvat varstei
a
ma corespun - aerisesc regimulalimentar
nife zator bine salonul
stata inaintea Si prezintapofta
prin fiecareimese demancare.
:- - educ
ina bolnavul in
pete ceea ce
nta privesteimpo
- rtanta
sc respectarii
ader tratamentului
e in medicamento
greu s si a
tate regimului
- alimentar -
ast administrare
enie a
fizic medicamente
a lor in
functie de
orarul
mesei -
asigur un
regim
alimentar
care va
constitui un
aport
suficient de
proteine,gluc
ide si multe
lichide
pentru
hidratarea or
ganismului. -
prezint
meniul
atractiv pe o
tava
protejata cu
un servet
curat - dupa
evidentierea
lichidului
pleural
in urma
examenului
radiologic,se
va impune
un regim
hiposodat
data: - - solicit Pacientul se
16- pacie pacientului poate odihninormal.
17.05.20 ntul sa si il ajut sa
06 aiba un evite'picotel
somn ile,, din
4. linistit, cursul
Dificult odihnito zilei,antren
ate in a r pe andu-l in
se perioad activitatii
odihni ; a de relaxare
manifest internari - asigur
ata i linistea
prin: - nocturna si
treziri conditii
frecvent de confort
e- termic -
insom aerisesc
nii incaperea
inaintea
somnului
nocturn -
planific
ingrijiriile
si
interventiile
delegate,
astfel incat
sa evit
trezireapaci
entului intre
orele22-6. -
la
indicatia
medicului
administrez
somnifere
data: 18- - - preiau Pacientul se
19.05.20 pacientu pacientul din simte insigurantadeoarec
06 l sa momentul esuntprezenta inpermane
comunice internarii nta langabolnav.
5. cel putin sima prezint
Comunic non-verbal cu
are la cu echipa numele,funct
nivel de ia si rolul
afectiv ingrijire pe meu in
inadecva toata echipa de
ta din perioada s ingrijire - •
cauzaalte pitalizarii - realizez un
rarii pacientul climat
profunde sa deliniste,cal
a fie linistit m,asigurand
starii gen si convins pacientul de
erale, de intreaga mea
manifest prezentafa disponibilitat
ata miliei pe e in
prin: - toataperioa acordarea
anxieta da bolii ingrijirilor -
te - ma adresez
somnol calm
enta pacientului
diurna
si
familiei,asig
urandu-l ca
echipa de
ingrijire va
facetot
posibilul
pentru
evolutie
buna -
asigur
familia ca
pacientul nu
va
avea dureri
si ca voi fii
prezenta in
permanenta l
anga bolnav.
Urmarirea functiilor vitale:

Data Ora T.A.mmHg Puls Resp. Temp.

11.05.2006 700 110/70 100 13 39.9°


12.05.2006 700 100/60 82 15 39.9°
13.05.2006 700 120/75 78 18 38.1°
14.05.2006 700 100/70 75 17 37.2°
15.05.2006 700 115/65 69 16 37.9°
16.05.2006 700 110/70 72 16 37.9°
17.05.2006 700 110/60 76 17 37.2°
18.05.2006 700 100/75 70 16 37.2°
19.05.2006 700 100/60 64 16 37°
Examen de laborator:

EX. CON VALORILEN VALORILEP


CERUT DITI ORMALE ACIENTU LUI
I DE
REC
OLT
ARE
V.S.H. 1.6 ml sange lh 4-6mm 2h lh 120mm 2h
venos + 0.4 ml 5-10mm 210mm
citrat de sodiu
Hemoglob 2 ml sange 14-18g% 17g%
ina venos +
anticoagulant
(heparina) sau
E.D.T.A.
Hematocr 2 ml sange 45+/-9% 47%
it venos +
anticoagulant
(heparina) sau
E.D.T.A.
Leucocite 2 ml sange 4-8 mil/mm3 19 mil/mm3
venos +
anticoagulant
(heparina) sau
E.D.T.A.
Glicemie 2 ml sange 70-120 mg% 85mg%
venos + 0.4 mg
florura de natriu
G.O.T 3-4 ml sange 2-46u/l 16u/l
venos fara
anticoagulant
G.P.T 3-4 ml sange 2-49u/l 17u/l
venos fara
anticoagulant
Fimbrino 4-5 ml sange 200-400mg 285mg
gen venos + 0.5 ml
citrat de natriu
3.8%
Ex.de uri se recolteaza - -
na urina de
dimineata in
recipiente
curate
Ex.sputei se recolteaza negativ negativ
sputa prin
expectoratie in
baloane cu
gatul larg sau
in cutii Petri.
Inainte de
recoltare
bolnavul isi
va face toaleta
bucala,rinofari
ngiana si
nazala
Bolnavul tusest
e si ce se rupe
in urma tusei
expectoreaza in
vasul cu gatul
larg steril sau
in cutia Petri,
Ex.lichi reactia Rivalta pozitiva pozitiva
dului
pleural
Amilaze pl 24-99 U/l 58 u/l
eurale
Proteinop 6.2-8gr/dl 7.3gr/dl
leurie
LDH 230-460U/1 1063U/1
pleural
Glicopleu 70-110mg% 53mg%
rie
Examinari paraclinice:
- examen radiologic-ne arata prezenta lichidului
pleural

- intradermoreactia la tuberculina(I.D.R.)-
pozitiva

- toracocenteza

- examenul lichidului pleural

- examenul sangelui

- sumar de urina

Administrarea medicamentelor:

Denumirea Calea Doza Actiune Efecte secundare


zoniazida oral lx300mg bacteriostatic cefalee, ameteli, polinefrita,
convulsii
Rifampicina oral lx600mg antibiotic-bactericid greata, voma, diaree,
anorexie,
cefalee, ameteli, scotom,
afectarea ficatului,
hemoliza
Pirazinamida oral lxl500mg antituberculos leziuni hepatice, icter,
anorexie, voma, greata
Prednison oral 2x25mg antiinflamator,antiale pirozis, epigastralgii,
rgic,antitoxic,antileuc emic activare sau
agravarea diabetului,
insomnie, agitatie, glaucom,
activarea sau agravarea
ulcerului gastro-duodenal
Augmentin oral 3x625mg antibiotic diaree, indigestie, candidoze
intestinale
Paracetamol oral 2x500mg antipiretic,analgezi eruptii cutanate alergice,
c trombocitopenie, leziuni
renale, agranulocitoza
Diclofenac rectal 2x1 sup antiinflamator
Dicarbocalm oral 3x6mg antiacid gastric hipersecretie
gastrica,insuficienta renala
Codenal oral 3x20mg antitusiv constipatie, greata, voma

Alimentatie si hidratare:

In primele zile bolnavei se recomanda repaus la pat. Pe


cursul spitalizarii bolnava va urma un regim hidric,hiposodat cu
multe proteine, glucide si multe vitamine.

Concluzii generale:

Am urmarit pacienta F.S. timp de 8 zile si am constatat o


imbunatatire a starii generale a bolnavei. Bolnavei i s-a recoltat sange
pentru efectuarea analizelor biologice, sange pentru V.S.H.,
hemoleucograma, glicemie, transaminaze, fibrinogen. Valorile
examenelor biologice sunt usor modificate, insa V.S.H.-ul este foarte
ridicat. S-a recoltat urina pentru sumar de urina, ale carui rezultate
sunt bune. De asemenea s-a recoltat sputa si lichid pleural pentru

determinarea bacteriei care a produs infectia. Sputa a iesit


negativa,insa in lichidul pleural s-a evidentiat prezenta bacilului Koch.
Bolnava a fost supusa unei radiografii toracice care arata
prezenta lichidului pleural in cavitatea pleurala.
La internare bolnava prezinta temperatura crescuta
39.9°C care se mentine in platou cateva zile, pulsul a fost putin
crescut, T.A. normala, si respiratia este deficitara.

Tratamentul prescris de medic constadin: Tuberculostatice


(HTN, Pirazinamida, Rifampicina), Corticoterapie (Prednison),
Simptomatice (Paracetamol, Diclofenac, Codenal), Antibiotice
(Augmentin) si vitamine din complexul B.
Tratamentul a fost urmat corespunzator, efectele sale fiind
benefice.

Dupa efectuarea punctiei pleurale (toracocentezei) bolnava


urmeaza un regim alimentar hiposodat, cu continut crescut de proteine
si glucide.

Nevoile deficitare sunt satisfacute in momentul externarii.


Cap.IV. ANALIZA CAZURILOR DE BOALA PREZENTATE
IN

PLANURILE DE INGRIJIRE

Primul caz de boala este al pacientului S.B. in varsta

de 25 ani, domiciliat in Tg-Mures la clinica de


Pneumoftiziologie cu urmatoarele simptome:junghi toracic, febra
ridicata, stare generala alterata, cu diagnosticul de pleurezie stanga de
etiologie TBC. I se efectueaza bolnavului o punctie pleurala pentru
evacuarea lichidului. Cantitatea eliminata este de 800 ml, lichidul
avand aspect serocitrin.
Bolnavul prezinta 6 nevoi fundamentale deficitare:
nevoia de a respira,nevoia de a mentine temperatura in limite
normale,nevoia de a manca, nevoia de a elimina, nevoia de a
comunica, nevoia de a se odihni.

Obiectivele specifice legate de afectiunea de baza avute in


vedere de asistenta medicala sunt: asigurarea conditiilor de
spitalizare,asigurarea unei bune respiratii, asigurarea unui climat
adecvat pentru mentinerea temperaturii constante,asigurarea unui
regim alimentar corespunzator,atat cantitativ cat sicalitativ,
asigurarea igienei corporale adecvate pentru mentinerea
tegumentelor curate si uscate. In functie de nevoile • deficitare
asistenta medicala a efectuat urmatoarele ingrijiri:

- in vederea obtinerii unei bune respiratii asistenta a


asigurat bolnavului
un salon curat si bine aerisit si aseaza bolnavul in pozitie
semisezanda,
decubit dorsal sau lateral pe partea bolnava;

- combaterea durerii se face prin schimbarea pozitiei


bolnavului si prin
administrarea de analgezice;
- in vederea scaderii temperaturii asistenta medicala
asigura un salon
aerisit,combate deshidratarea prin administrarea de
lichide si
administreaza bolnavului medicatie antipiretica;
-

- alimentatia bolnavului va cuprinde multe proteine si


vitamine care sa
ajute la cresterea imunitatii bolnavului;

- asistenta va ajuta bolnavul pentru efectuarea igienei


corporale;lenjeria
bolnavului si cea de pat vor fischimbate cu o lenjerie
curata si uscata.

Valorile normale ale produselor biologice au fost usor


modificate, exceptie facand V.S.H.-ul, care a fost foarte crescuta.
Tratamentul urmat de bolnav a constat din:
Tuberculostatice (Rifampicin, Pirazinamida, Izoniazida);
Corticoterapice (Prednison); Simptomatice (Paracetamol, Codenal,
Diclofenac); Antibiotice pe baza antibiogramei (Augmentin); si
Vitamine din complexul B.
La externare starea bolnavului este buna,bolnavul trebuie sa
urmeze tratamentul prescris la domiciliu, sa se fereasca de frig si
eforturi fizice. Se va prezenta la control la o luna de la externare.

Al doilea caz urmarit este al unei pacient A.C. in varsta


de 21 ani, domiciliata in Gornesti,care se interneaza in Clinica de
Pneumoftiziologie cu urmatoarele acuze: junghi in regiunea
hemitoracelui stang, febra, frisoane, transpiratii, tuse seaca, scadere
ponderala cu diagnosticul de pleurezie serofibrinoasa de etiologie
T.B.C.
Este supusa unei radiografii toracice care evidenteaza
prezenta lichidului pleural in cavitatea pleurala. In urma punctiei
pleurale se extrag 900ml. lichid serocitrin, care examinat releva
prezenta bacilului Koch in lichidul pleural.
Se recolteaza sange pentru investigatii de laborator. Valorile
produselor biologice sunt normale sau foarte putin modificate,iar
V.S.H.-ul este foarte accelerat. Examenul urinii este normal,iar in
sputa nu se evidentiaza bacilul Koch.
Bolnavul prezinta 5 nevoi fundamentale deficitare:
nevoia de a respira,nevoia de a mentine temperatura in limite
normale,nevoia de a manca si a bea,nevoia de a comunica,nevoia de a
elimina.
Obiectivele specifice legate de afectiunea de baza avute in
vedere de asistenta medicala sunt: asigurarea conditiilor de
spitalizare,asigurarea unei bune respiratii,asigurarea unui climat
adecvat pentru mentinerea temperaturii constante,asigurarea unui
regim alimentar corespunzator,atat cantitativ cat sicalitativ,
asigurarea unui somn linistit pe perioada spitalizarii. In functie de
nevoile deficitare asistenta medicala a efectuat urmatoarele ingrijiri:
-
in vederea obtinerii unei bune respiratii asist
enta a asigurat
bolnavului un salon curat si bine aerisit si aseaza
bolnavul in pozitie
semisezanda,decubit dorsal sau lateral pe partea
bolnava. In
situatiile grave va administra O2.

- combaterea durerii se face prin schimbarea pozitiei


bolnavului si

- prin administrarea de analgezice.

-
in vederea scaderii temperaturii,asistenta asig
ura un salon
aerisit,combate deshidratarea prin administrarea de
lichide si
medicatie antipiretica.
-
- alimentatia bolnavului va cuprinde multe proteine si
vitamine care
sa ajute la cresterea imunitatii bolnavului.

Tratamentul urmat de bolnav a constat din:


- Tuberculostatice :Rifampicin,Pirazinamida,Izoniazida

- Corticoterapice: Cortizon
- Simptomatice: Paracetamol, Codenal

- Vitamine: vitamine din complexul B

- Antibiotice dupa antibiograma.

La externare starea bolnavului este buna,bolnavul trebuie sa


urmeze tratamentul prescris la domiciliu,sa se fereasca de frig si
eforturi fizice. Se va prezenta la control la o luna de la externare.

Al treilea caz urmarit este al unei paciente M.A. in varsta


de 28 ani, domiciliata in Santana de Mures, care se interneaza in
Clinica de Pneumoftiziologie cu urmatoarele acuze: durere toracica,
febra, frisoane, transpiratii, inapetenta, scadere ponderala cu
diagnosticul de pleurezie serofibrinoasa de etiologie T.B.C.
Este supusa unei radiografii toracice care evidenteaza
prezenta lichidului pleural in cavitatea pleurala. In urma punctiei
pleurale se extrag 700ml. lichid serocitrin,care examinat releva
prezenta bacilului Koch in lichidul pleural.

Se recolteaza sange pentru investigatii de laborator. Valorile


produselor biologice sunt normale sau foarte putin modificate, iar
V.S.H.-ul este foarte accelerat. Examenul urinii este normal,iar in
sputa nu se evidentiaza bacilul Koch.

Bolnava prezinta 5 nevoi fundamentale deficitare: nevoia


de a respira, nevoia de a mentine temperatura in limite
normale,nevoia de a manca si a bea, nevoia de a comunica, nevoia de
a dormi.

Obiectivele specifice legate de afectiunea de baza avute in


vedere de asistenta medicala sunt: asigurarea conditiilor de
spitalizare, asigurarea unei bune respiratii,asigurarea unui climat
adecvat pentru mentinerea temperaturii constante,asigurarea unui
regim alimentar corespunzator, atat cantitativ cat si
calitativ,asigurarea unui somn linistit pe perioada spitalizarii. In
functie de nevoile deficitare asistenta medicala a efectuat urmatoarele
ingrijiri:

-
in vederea obtinerii unei bune respiratii asistenta
asigura bolnavei
un salon curat si bine aerisit si aseaza bolnava
in pozitie
semisezanda,decubit dorsal sau lateral pe partea
bolnava. In
situatiile grave va administra O2.

- combaterea durerii se face prin schimbarea pozitiei


bolnavei si prin
administrarea de analgezice.

-
in vederea
scaderii temperaturii,asistenta asig
ura un salon
aerisit,combate deshidratarea prin administrarea de
lichide si
medicatie antipiretica.

- alimentatia bolnavei va cuprinde multe proteine si


vitamine care sa
ajute la cresterea imunitatii bolnavei.

Tratamentul urmat de bolnava a constat din:

- Tuberculostatice
:Rifampicin,Pirazinamida,Izoniazida

- Corticoterapice: Cortizon

- Simptomatice: Paracetamol,Codenal
- Vitamine: vitamine din complexul B

- Antibiotice dupa antibiograma.

La externare starea bolnavei este buna,bolnava trebuie sa


urmeze tratamentul prescris la domiciliu, sa se fereasca de frig si
eforturi fizice. Se va prezenta la control la o luna de la externare.

CAP. V. Concluzii generale asupra lucrarii

Lucrarea cu titlul 'Ingrijirea pacientului cu pleurezie


serofibrinoasa de etiologie T.B.C.' cuprinde cinci capitole:
Primul capitol trateaza, probleme legate de structura
aparatului respirator respectiv a pleurei, definitia, etiopatogenia,
anatomia patologica, simptomatologia, semnele clinice, examenele
paraclinice, diagnosticul pozitiv, diagnosticul diferential, evolutia
si tratamentul pleureziei serofibrinoase de etiologie T.B.C.

Al doilea capitol se refera pe larg la atitudinea pe care o


adopta asistenta medicala in acordarea ingrijirilor pe sectia de
pneumoftiziologie la un pacient cu pleurezie serofibrinoasa de
etiologie T.B.C:

-
supravegherea bolnavului din momentul internar
ii si pana la
externare

- asigurarea conditiilor de spitalizare

- asigurarea igienei corporale si generale

- pozitia bolnavului in pat

- urmarirea functiilor vitale si vegetative

- alimentarea bolnavului

- tratamentul medicamentos al bolnavului


- interventiile asistentei medicale in efectuarea
toracocentezei

- efectuarea recoltarilor biologice si patologice

- educatia sanitara

- profilaxaia pleureziei serofibrinoase de etiologie


T.B.C.
- externarea bolnavului.
In al treilea capitol sunt prezentate 3 cazuri de boala prin
intermediul dosarului de ingrijire.

Capitolul patru cuprinde analiza cazurilor de boala


prezentate in planurile de ingrijire.
BIBLIOGRAFIE

1. L. Gherasim

Medicina Interna vol.I Ed. a II-a Bucuresti,2003

2. M. Popescu, I.P. Stoicescu, C. Didilescu Pneumologie


Clinica Ed.Universitatii 'LucianBlaga' Sibiu, 1999

Anatomia si fiziologia omului, Ed.1996

Tehnica ingrijirii bolnavului,Vol.1,II, Ed. 1978

Manual de medicina interna pentru cadre medii, Ed. 1995

Tehnica ingrijirii bolnavului,Vol. I, II, Ed.1978

Ghid de nursing, Ed. 1995


Tratamentul Slăbire Burta ține Arăt cu 15 Bea un Doar 7 10 ani mai
care va pentru de trecut. ani mai pahar pe ZILE și tânără -
vindeca leneșii! Am dat jos tânără! zi și sunt din UȘOR!
varicele în Doar o 42 kg într- Ridurile slăbește nou Doar 20
cel mai ceasca de o lună, dispar a 18 kg într- tânără! Ce de minute
scurt timp. dimineata bând pe doua zi o lună! am făcut? pe zi
Metodă - minus 2 stomacul după Pur și Citește
ușoară kg pe zi! gol 1 folosirea... simplu pe aici!
pahar stomacul
gol

Document Info

Accesari: 4127
Apreciat:
Comenteaza documentul:
Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta

Creaza cont nou

A fost util?
Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.
Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2016 )