Pancreatita Acuta

VASCULARIZATIA ARTERIALA
Pancreasul are trei surse arteriale:
a)
doua din trunchiul celiac; artera hepatica comuna si artera lienala.
una din artera mezenterica superioara.

Arterele supraduodenale superioare - au ramuri pancreatice si ramuri
duodenale. Ele corespund clasic artrei pancreatico-duodenale superioare si sunt
ramuri ale arterei gastro-duodenale, care vine din artera hepatica comuna.
b)
Arterele retro-duodenale - sunt tot ramuri din artera gastro-duodenala cu

originea posterior de prima portiune a duodenului. Una dintre ele, de calibru mai
mare, merge pe fata posterioara a capului pancreasului avand raporturi stranse cu
coledocul, in partea sa retro-pancreatic.
c)
Arterele pancreatico-duodenale inferioare - sunt arterele ce iau nastere din

artera mezenterica superioara in portiunea sa retropancreatica sau in dreptul
marginii inferioare a corpului pancreasului. Ele sunt in numar de doua si au
originea separata sau prin trunchi comun.
Arterele corpului si cozii pancreasului - sunt ramuri ale arterei splenice (lienale):
1.
Artera pancreatica dorsala - ia nastere din artera splenica in apropierea

originii acesteia din trunchiul celiac, in majoritatea cazurilor. Uneori poate avea
originea in artera hepatica comuna, nu departe de emergenta ei din trunchiul
celiac sau in artera mezenterica superioara. Aceasta artera a mai fost numita si
artera procesului uncinat al pancreasului.
2.
Artera pancreatica inferioara - se indreapta catre marginea inferioara a

corpului si merge posterior in lungul acestei margini pana la coada pancreasului
unde se anastomozeaza cu artera cozii pancreasului.
3.
Artera pancreatica mare - este o ramura de calibru mai mare a arterei lienale
destinata partii stangii a corpului pancreasului. Originea ei din lienala este la
unirea a 2/3 drepte cu 1/3 stanga a pancreasului.
4.
Artera cozii pancreasului - are originea in hilul splinei intr-una din ramurile
terminale ale arterei lienale. Are traiect recurent, patrunde in coada pancreasului
si merge spre marginea inferioara a cozii anastomozandu-se cu capatul terminal al
arterei pancreatice inferioare.
5.
Artera lienala - in traiectul ei, in lungul cozii si corpului pancreasului, dar si

alte ramuri pancreatice de calibru mai mic. Ramurile pancreatice mici iau nastere
si din artera hepatica comuna.
VENELE
Retropancreatic, organul are bogate raporturi cu venele extrinseci. La acest nivel se

formeaza vena porta din vena mezenterica superioara si vena mezenterica si vena lienala.
Venele intrinseci ale pancreasului sunt aferenti care indirect duc sangele in ficat prin vena
porta.
1.
Venele pancreatico-duodenale corespund arterelor pancretico-duodenale

inferioare si supraduodenale superioare. Superior duc sangele in zona gastroepiploica dreapta, care se varsa in vena mezenterica superioara, are afluent de
varsare, in vena colica dreapta.
2.
Venele pancreatice sunt mai multe vene de calibru mai mic care dreneaza
sangele venos de la nivelul corpului si cozii pancreasului, in vena lienala.
LIMFATICELE
Drenajul limfatic al pancreasului se realizeaza prin vase care pleaca din reteaua limfatica
perilobulara si prin colectare de calibru crescand, formeaza vasele aferente ale ganglionilor mai
multor grupuri ganglionare.
1.4.
NERVII PANCREASULUI
Inervatia pancreasului este asigurata de sistemul nervos autonom si este de mare importanta
in fiziologia, chirurgia pancreasului.
Interceptorii sunt reprezentati de terminatii nervoase libere si de corpusculi WALTERPACINI care sunt abundenti in tesutul conjunctiv al pancreasului.
Fibrele simpatice si parasimpatice provin din ganglionii celiaci si din plexul mezenteric
superior. Exista si fibre parasimpatice care provin din trunchiul Vagal atat pentru cap, cat si
pentru corpul si coada pancreasului.
Ele asigura inervatia excito-secretorie a pancreasului, cu actiune asupra acinilor glandulari
si insulelor pancreatice.
1.5.
STRUCTURA SI ULTRASTRUCTURA PANCREASULUI
Pancreasul este invelit de o capsula fibro-conjunctiva, laxa ce contine corpusculi de tip

KRAUS si WALTER PACINI. Din capsula se desprind trame subtiri ce acompaniaza parendicul
pancreatic in lobuli.
Perendicul pancreatic este format din doua tipuri de elemente secretoare: exocrine si
endocrine.
PANCREASUL EXOCRIN: este alcatuit din acini secretori care reprezinta unitatea
morfofunctionala a pancreasului. Fiecare acin are un perete propriu subtire si doua tipuri de
celule: celule acinoase si celule acino-centrale.
Celulele acinoase sunt inalte, piramidale.
Celule centro-acinoase sunt situate in interiorul acinilor si reprezinta, de fapt,
portiunile initiale ale ductelor intercalare.
Ele au o citoplasma clara si omogena dispusa continuu.
Produsul de secretie este vehiculat spre duoden printr-un sistem de canale colectoare.
Aceste canale, dupa morfologia si propritatile lor fiziologice, sunt:
1. canale intercalare, de la acini, la canale interlobulare;
2. canale interlobulare, situate in lobulii glandulari care formeaza canale interlobulare;
3. canale interlobulare sau canale colectare situate in intervalul care separa lobulii.
Canalul colector principal (Wirsung) strabate glanda pe toata lungimea ei. Exista si un
canal colector accesor, SANTORINI.
Care se varsa in duoden prin papila mica. Canalul colector principal, WIRSUNG, contine
in peretele sau abundente fibre musculare netede, in tunica sa conjunctiva. Se deschide in duoden
la nivelul papilei mari. La nivelul orificiului de deschidere se gaseste SFINCTERUL ODDI.
PANCREASUL ENDOCRIN este format din INSULELE LANGHERHANS, reduse ca

numar la nivelul cozii si numeroase in corpul si capul pancreasului.
Ele sunt formate din cordoane de celule prismatice, anastormozate intre ele si inconjurata
de o bogata retea capilara.
Cordoanele sunt formate din doua tipuri de principale celule si . Celulele secreta
hormonul numit insulina; iar celulele secreta glaucagonul.
Insulele Langherhans nu poseda canale de excretie, ci isi varsa produsul direct in sange.
ULTRASTRUCTURA PANCREASULUI
ORGANIZAREA ACINULUI
Celulele ancinoase si centro-ancinoase din acelasi acin sunt separate prin doua membrane
foarte osmiofile si un spatiu intercelular.
1.6.
FIZIOLOGIA PANCREASULUI
A. PANCREASUL EXOCRIN acesta este alcatuit din lobulii. Lobulii sunt alcatuiti din
acini glandulari si ducturi. Este glanda digestiva fundamentala pentru procesele de digestie si
absorbtie.
Prin continutul sau bogat in bicarbonat, sucul pancreatic contribuie impreuna cu bila si cu
secretiile intestinale, la neutralizarea aciditatii chimului gastric, prevenind lezarea celulelor
mucoasei intestinale.
Secretia glandei este reglata pe cale umerala si vagala. Cea mai importanta este reglarea
umorala, prin doi hormoni duodenali: secretina si pancreozimina. Secretina este produsa sub
forma de prosecretina si activata de HCL.
Enzimele elaborate de pancreas sunt cele proteolitice: tripsina si chimotripsina, cu rol
important in digestia proteinelor, alaturi de proteaze, pancreasul, secreta amilaze, lipaze,
fosfolipaze, nucleaze si elastaze, toate elaborate, ca percursori inactivi, activate in duoden in
contact cu sucul euteric.
AMILAZA este o enzima glicolitica sintetizata in ribozomi si transferata in vezicule
microzaniale.
Actiunea hidrolitica a amilazei este foarte rapida si foarte puternica. Amilaza se elimina pe
cale urinara.
Cresteri exprimate ale amilazei serice de cinci ori peste valoarea normala se constata in
pancreatita acuta si in uremie (perturbarea eliminarii pe cale urinara).
Cresteri moderate sunt in cancerul de cap de pancreas si in afectiuni abdominale acute, de
exemplu: ulcer perforat, ocluzie intestinala, colecistita acuta, sarcina extrauterina, de asemenea
in afectiuni ale glandelor salivare: parotidita si calculii salivari.
Cresteri trecatoare se pot observa dupa administrarea de morfina sau in intoxicatii cu
alcool.
Cresteri ale activitatii amilazice ale serului se constata in afectiunea macroamilazemie,
caracterizata prin molecule anormal de mari ale amilazei care nu pot fi excretate de rinichi. Ea
transforma amidonul in maltoza si care va fi transformata de maltoza in glucoza.
LIPAZA intervine in saponificarea grasimilor.
Sucul pancreatic contine lipazii, enzima care catalizeaza reactia de scindare hidrolitica a
grasimilor neutre in glicerol si acizi grasi in prezenta bilei.
Lipaza pancreatica este cea mai activa enzima lipolitica din tractul digestiv. In absenta ei,
grasimile trec nedigerate in fecale.
ENZIMELE PROTEOLITICE din sucul pancreatic sunt reprezentate de doua proteinoze
distincte.
TRIPSINA
ambele sunt ENDOPEPTIDAZE
CHIMOTRIPSINA
Trispina este secretata sub forma inactiva tripsinogen.
Chimotripsina se gaseste sub forma inactiva de chimotripsinogen si este activata de
tripsina.
Poseda si propritatea de a coagula laptele.
Ambele enzime sunt activate la un pH = 8.
Tripsina are o puternica si rapida actiune proteolitica.
PEPTIDAZELE din sucul pancreatic sunt EXOPEPTIDAZE.
Celulele pancreatice contin: polinucreotidaze, ribonucleaze, dezoxiribonucleaze care trec in
sucul pancreatic.
Aceste peptidaze sunt: - carboxipeptidaza
- aminopeptidaza
- depeptidaza.
Primele au proprietatea de a transforma polipeptidele in dipeptide eliberand in acelasi timp

si o seama de aminoacizi. Dipeptidaza actioneaza asupra dipeptidelor, scindeaza in aminoacizi,
din care sunt alcatuite.
B. PANCREASUL ENDOCRIN: este format din insulele lui Langherhans. Acestea
reprezinta la om aproximativ 1-2% din greutatea totala a pancreasului.
Ele sunt diseminate in intreg pancreasul, dar reduse la nivelul cozii si numeroase la capul si
corpul pancreasului.
INSULINA este un hormon deosedit de important secretat de celulele pancreatice ale

insulelor Langherhans.
Insulina este implicata intr-o serie de etape importante ale metabolismului intracelular.
REGLAREA SECRETIEI DE INSULINA
Glucoza reprezinta agentul insulinotrop cel mai important. O usoara hiperglicemie
constituie nucleul pentru sinteza si eliberarea de insulina.
Descarcarea insulinica accelereaza tranzitul de glucoza din compartimentul extracelular in
tesuturile insulino-dependente.
INSULINA actioneaza asupra metabolismului glucidic.
-
La nivelul ficatului, unde creste sinteza de glicogen si diminueaza glicogeneza.
La nivelul muschiului, unde glucoza este transformata in energie, sau depozitata

sub forma de glicogen.
La nivelul tesutului adipos, unde glucoza este transformata in acizi grasi si este
depusa sub forma de trigliceride de rezerva.
Insulina stimuleaza atat transportul de aminoacizi in celula, cat si incorporarea lor in

proteine, ambele actiuni fiind independente fata de efectele asupra transportului de glucoza.
Muschiul este principalul loc de actiune al insulinei nu numai pentru utilizarea glucidelor,
dar si pentru metabolismul proteic. Insulina este principalul hormon care provoaca stocajul
energetic in tesutul adipos si in alte tesuturi.
Ea creste formarea de acizi grasi si glicerol in celula grasa adipoasa.
GLUCAGONUL: este un hormon polipeptidic format dintr-un sant de 29 reziduuri de
aminoacizi. Are actiune antagonica cu a insulinei. Secretia lui este declansata de hipoglicemie.
REGLAREA SECRETIEI DE GLUCAGON: se realizeaza de catre nivelul glicemic in
mod normal existand un raport invers intre eliberarea de lucagon si concentratia plasmatica a
glucozei, in sensul ca hiperglicemia o mareste.
Este efectul inhibator al hiperglicemiei asupra secretiei de glaucon, necesita prezenta
insulinei dovedind ca celulele sunt tesuturi insulino-dependente.
El intervine in mecanismul homeostaziei glicemice, prin stimularea glicogen-fosforilaza din
ficat, astfel ca intreaga secventa de reactii de la glucogen hepatic la glucoza este accelerata si
creste afluxul hepatic de glucoza.
CAPITOLUL II
PANCREATITA ACUTA
2.1. DEFINITIE
Pancreatita acuta este o afectiune caracterizata anatomo-patologic prin inflamatii acute
necroticohemoragice si/sau edematoase ale pancreasului.
Se caracterizeaza clinic prin marea drama pancreatica TRIADA DIEULAFAY: contractura
- durere
- hiperestezie.
2.2. ETIOLOGIE
Pancreatitele acute sunt frecvent asociate cu litiaza biliara.
Pancreatitele acute sunt generate, mai ales, de leziunile distale ale cailor biliare.
Etilismul este al doilea factor cauzal major, intoxicatia acuta cu alcool producand necroza
hemoragica pancreatica, iar etilismul cronic fibroza pancreatica.
In etiologie mai sunt incriminate:
-
hiperlipemia
hiperparatiroidismul
diabetul zaharat
sarcina
medicamente ca: cortizon, izoniazida, anticoagulantele.
unele infectii virotice (paratiroida urliana, hepatita epidemica).
factorii vasculari, ereditari
interventii chirurgicale
traumatisme abdominale
Doua sunt dereglarile principale care declanseaza pancreatita acuta:

a)extravazarea sucului pancreatic
b) activarea enzimelor (proteolitice si lipolitice) in urma agresiunii factorilor etiologici

Alti factori favorizanti:
-
ateroscleroza
obezitatea
abuzul alimentar
Teren favorizant:
-
litiaza biliara
alcoolismul
2.3. PATOGENIE
Pancreatitele acute pot fi nesupurate, supurate si hemoragice.
PANCREATITA NESUPURATA: este forma cea mai atenuata si insuficient cunoscuta din
punct de vedere anatomo-patologic, deoarece se vindeca in general, poate aparea atat pe cale
ascendenta cat si hematogena (in cursul febrei tifoide, difterie si mai ales in cursul paratiroidei
epidemice, cand exista o explicatie prin similitudinea histologica dintre parotida si pancreas).
PANCREATITA EDEMATOASA: este frecventa, benigna si se remite in cateva zile.
Pe langa edem, exista un exudat inflamator, prolifereaza fibroblastii, se depune colagen in
spatiile interlobulare si interacinoase, in interstitial apare o infiltratie limfaciera si granulocitara.
Leziunile de necroza lipsesc.
PANCREATITA SUPURATA: poate fi intalnita de asemenea in ambele modalitati
patogenice. Se pot observa abcese instalate in cursul unor septicemii si pioemii, infectiile
canaliculare sunt insa mai frecvente, deoarece prima portiune a canalului Wirsung care se
deschide in duoden, este infectata de microbii aerobi si anaerobi din intestin.
Organul se apara contra infectiei prin scurgerea lichidului de secretie si prin mucusul care
acopera peretii canalului. Existenta unui obstacol (bride, calculi) provoaca staza si instalarea
canaliculitei.
Euteritele, gastritele, ulcerele gastrice si duodenale se insotesc adesea de pancreatite, forma
supurata are loc fie pe o glanda cu leziuni vechi care fac mai putin rezistent organul respectiv,
sau este vorba de o exaltarea a virulentei microbilor, mai ales prin asocierile care au loc in aceste
imprejurari.
TEORII PATOGENICE:
1. Teoria caniculara: reflux de bila in pancreas.
2. Teoria vasculara: arterite mezenterice.
3. Teoria nervoasa: excitatia splahnicului stang (nervul simpatic).
4. Teoria alergica: sirul histaminic.
PANCREATITA HEMORAGICA: este o necroza acuta a pancreasului, realizand clinic
sindromul de abdomen acut cu debut brusc, uneori in plina sanatate.
Este vorba de o autodugesti, ca urmare a enzimelor activate in interiorul organismului.
Viscerul este marit, indurat, cu zone mari de ramoliment, uneori sub forma de chisturi de culoare
rosie, alteori pancreasul apare cenusiu, marmorat, cu pete de stetonecroza, cu eliberarea de acizi
grasi si formarea de sapunuri (pete albicioase cunoscute sub denumitea de "pete de spermantet")
reprezentand procesul de citosteatonecroza a pancreasului si hemoragii mai mult sau mai putin
intinse. Acinii, strama, vasele si canaliculii prezinta necroza difuza, dilatari ancinoase si
caniculare, obstructii de canaliculi prin dopuri (calcuri, metaplazii de mucoasa.)
Elastaza (enzima proteolitica) actioneaza asupra mediei arteriorale si venulare si produce
tromboze vasculare, astfel incat ischemia exacerbeaza necroza. Pete albicioase se pot observa si
in afara organismului, pe peritoneu fiind vorba de o difuziune a enzimelor ca urmare a unei
permeabilizari excesive, situatie ce apare prin deschiderea structurilor caniculare ale organului.
Ca patogeneza:
a)
Reflux biliar prin obstructii realizate de calculi in ampula Vater, bila activeaza sucul
pancreatic inauntrul organului.
b) Hipersecretia - obstructie.
c)Alterari ale vaselor sanguine, cand prezenta hematiilor activeaza sucul pancreatic, ca si
bila.
d) Reflux duodenal, cand bacteriile ajunse in canalicule activeaza enzimele pancreatice.
e)Rolul alcoolului (pancreatita alcoolica) pare sa fie un factor important.
MICROSCOPIC: se constata alterari distrofice proteice, infiltrat inflamator, necrozele pot
fi focare izolate, uneori confluente, intereseaza pancreasul excesiv si cel endocrin.
Precipitatele opace (sapunurile) apar datorita faptului ca prin lipoliza, glicerolul este
absorbit, iar acizii grasi se combina cu CA (saponificare), formand saruri insolubile.
Peritoneul este alterat: apar si aici depuneri de sapunuri, prin supraadaugare bacteriana se
poate instala o peritonita supurata.
Forma supra acuta este grevata de o mare mortalitate prin severitatea socului si a toxemiei.
Pancreatita acuta recidivanta cu crize repetate de intensitate variabila, separate de perioade
asimptomatice.
Pancreatita postoperatorie este, de obicei, edematoasa si adesea nediagnosticata.
2.4.
ANATOMIE PATOLOGICA
Leziunile constatate in pancreas sunt: edemul, hemoragiile, zonele de citosteatonecroza, se

mai poate intalni supuratii sau cangrena.
Pancreasul este marit, indurat, hiperemiat si edematiat.
De obicei, exista doua tipuri de leziuni: edemul si necroza hemoragica. In realitate acestea
reprezinta doua stadii cu gravitate crescanda. Edemul apare in formele cu gravitate mai redusa,
iar necroza in formele severe. Citosteatonecroza apare in formele cele mai grave.
2.5.
FIZIOPATOLOGIE
Pancreatita acuta se manifesta prin:

-
dureri epigatrice iradiate posterior;
intoleranta alimentara (sindrom dispeptic);
pierderi digestive (sindrom dispeptic);
pleurezia stanga;
tumora palpabila supraombilical.
Mecanismul durerii este incomplet clarificat. Una din cauzele durerii aici, ar fi obstructia
ductala (dopuri, calculi, stricturi), cu ocazia meselor abundente ori a consumului de alcool,
secretia pancreatica creste masiv, dar ducturile obstruate nu permit drenajul ei si apare durerea.
In sprijinul acestei pareri se inscrie ameliorarea durerii la sistearea alcoolului si la
administrarea de extracte pancreatice orale, care inhiba secretia pancreatica prin raspunsul
negativ asigurat de excesul de proteaze din intestinul proximal.
In geneza durerii ar putea intervenii, afectarea de vecinatate a peritoneului ori a duodenului,
eventual obstructia duodenului sau a coledocului prin inflamatie si fibroza cefalica. Se sustine ca
sursa durerii ar fi inflamatia perineurala sau/si fibroza nervilor intrapancreatici. Inflamatia
perineurala duce la distrugerea barierei perinervului, permitand influxul de mediatori inflamatori
sau enzime pancreatice active.
Uneori durerea dispare numai la pancreatectomie. In schimb, alteori durerea dispare mai
curand la distrugerea progresiva a pancreasului ("autocombustie") pe parcursul bolii, decat la
rejectia pancreatica.
MALABSORBTIA apare cand distrugerea masei exocrine a pancreasului depaseste 90%.

La aceasta etapa durerea se accentueaza sau dispare, secretia de lipaze si proteaze scade la un
prag care explica maldigestia lipidelor si proteinelor cu creatoree, streatoree, pierdere ponderala.
Deficitul de lipaze se constituie mult mai repede decat cel de proteaze. De aceea prima care
apare este maldigestia lipidelor cu steatoree.
DIABETUL apare prin scaderea masei endocrine, el se insoteste de scaderea paralela a
glucagonului, deoarece insulele pancreatice sunt in totalitate distruse prin fibroza.
Deficitul de glaucon explica anumite caracteristici ale diabetului in pancreatite, raspunsul
hipolicemic prelungit, insensibilitate frecventa la antidiabetice orale, frecvente atacuri
hipoglicemice, necesar de insulina mai mic.
2.6.
SIMPTOMATOLOGIA PANCREATITELOR ACUTE
PANCREATITELE ACUTE sunt frecvente atat la barbati, cat si la femei. Debutul bolii este
in medie in jur de 45 de ani, adesea dupa un exces alimentar sau alcoolic, la persoane obeze sau
gurmande sau la vechi biliari, dupa o colica biliara sau angiocolita.
Boala se manifesta prin:
-
durere
tulburari dispeptice
uneori icter
soc pancreatic
Simptomatologia pancreatitelor acute este foarte dramatica. Debutul este in plina sanatate,
cu durere epigastrica foarte violenta. Bolnavul este in stare de agitatie, anxios, cu facies
contorsionat, cu buze livide.
Durerea epigastrica este prezenta, insuportanila, aduce bolnavul la medic. Este de mare
intensitate si tenace (rebela la analigezicele uzuale), iradiaza de partea stanga: hipocondru, baza
hemitoracelui, umar. Este comparata cu un "pumnal", o "torsiune", o "compresiune violenta",

mai rar ca o arsura.
Varsaturile preceda sau survin concomitent cu durerea si pot fi alimentare, bilicase,
negricioase, hemoragice sau poracee, spoliind organismul de lichide si electroliti.
La examenul fizic, destul de sarac, se constata uneori icter.
Durerea foarte intensa la palpare, coincide cu sediul descris de bolnav. La percutie
matitatea hepatica este prezenta.
Abdomenul este balonat, mai pronuntat in etajul superior, si prezinta sau nu, o usoara
apasare musculara. La palpare se constata sensibilitatea epigastrica sau sensibilitate in
hipocrondrul stang.
Initial se instaleaza o retentie de fecale si gaze, pentru ca mai tarziu sa apara un ileus cu
peritonita.
Uneori, putem descoperii revarsat peritoneal, iar in lichidul extras, amilaza de gaseste in
concentratie crescuta.
Temperatura creste moderat (in afara starii de soc). Petele echimotice periombilicale
(semnul CULLEN), sau pe flancuri, mai ales in stanga (semnul GREY-TURNER), sunt rar gasite
si de obicei tardive, (dupa 5-7 zile).
Frecvent, in cazurile severe se instaleaza dupa debut o insuficienta circulatorie acuta, care
ulterior se transforma in soc clar exprimat prin dezechilibru electrolitic, toxemie enzimatica si
iritatie neurovegetativa.
Bolnavul are facies tras, ochi incercanati, nas subtiat, transpiratii reci, puls mic si rapid,
scaderea tensiunii arteriale (maxim sub 90 mm Hg), agitatie si confuzie. Mai pot aparea tulburari
de tranzit, dispnee si tahipnee.
Tulburarile metabolismului glucidic pot imbraca fie forma hiperinsulinismului (ameteli,

lipotimii, transpiratii reci, senzatii de foame), fie a hipoinsulininismului.
Simptomatologie determinata de suferinta organelor vecine, sindrom solar de dureri
permanente sau in crize, varsaturi, tendinta la sincopa, stari de colaps, icter mecanic, staza
duodenala, hipertensiune portala, simptome vasculare sau pulmonare.
2.7.
FORME CLINICE
Forma edematoasa - frecventa, benigna si se remite in cateva zile.
Forma necrotica - prezenta in leziuni necrotice.
Forma hemoragica - tromboze vasculare, viscer marit si indurat.
Forma supraacuta (mixta) - grevata de o mare mortalitate.
Pancreatita supurata sechelara.
Pancreatita cronica - cu diabet.

2.8.
DIAGNOSTIC
Nu este posibil un diagnostic precoce al pancreatitei, deoarece testele folosite pentru

diagnosticare devin pozitive intr-o etapa cand modificarile morfologice sunt avansate si uneori
ireversibile.
Diagnosticul pozitiv - se bazeaza pe: durere violenta cu sediul si iradierile descrise,
varsaturi, meteorism, stare de soc (in absenta contractiilor abdominale). Prezenta exudatelor
bogate in amilaza constituie un argument important.
Confirmarea o dau investigatiile de laborator.
O propunere de abordare in trepte a diagnosticului de pancreatita, forme cu durere, a fost
adoptata dupa propunerea sugerata de STEINBERG.
Treapta I
-
se efectueaza o radiografie abdominala simpla postanterioara si de profil si o

ecografie, pentru depistarea calcificarilor pancreatice.
Treapta II
-
se apreciaza tripsinogenul seric
se evalueaza produsii proteici si lipidici din scaun
se practica timp de o luna terapie de proba enzime pancreatice oral. Daca durerea
dispare, ori se amelioreaza, se considera durere de origine pancreatica.
Treapta III
-
daca probele 1,2 nu au permis diagnosticul si durerea nu dispare se practica

tomografie computerizata, CPRE si/sau testul la secretina, secretina colecistochinina, ori testul LANDH, apoi biopsia pancreatica sub ghidare
ecografica ori T.C.
Diagnosticul diferential
1.Desi contractura abdominala lipseste, este obligatoriu sa eliminam abdomenul acut
chirurgical produs prin:
a)Ulcer gastro-duodenal perforat, in care exista pneumo-peritoneu clinic (disparitia matitatii
hepatice) si radiologic (aer subdiagragmatic).
b) Ocluzia intestinala, caz in care durerile au caracter colicativ, intermitent, iar radiologic se
descopera niveluri hidroaerice.
c)Obstructia arteriala mezenterica aparuta in fond aterosclerotic si mai rar prin embolie, ca si
infarctul venos (post operator, in inflamatii sau tumori abdominale) sunt mai greu de
diferentiat de pancreatita hemoragica.
d) Colecistita acuta se poate asocia cu pancreatita.

e)Apendicita acuta, chiar cand apendicele este situat subhepatic, se confrunta rar cu o
pancreatita acuta: sediul durerii este diferit, iar apararea musculara clar exprimata.
f) Sarcina tubara rupta asemanatoare cu debut brutal si a starii de soc.
g)Porfira acuta, uneori mai greu de recunoscut (in special in forma abdominala pura) poate fi
confundata cu o pancreatita.
2.
In al doilea rand trebuie eliminat un infarct miocardic acut, deoarece intre aceasta
afectiune si pancreatita acuta exista asemanari:
-
Socul,
durerea precardiala (iradiata de la pancreas) si epigastrica (iradiata de la un

infarct diafragmatic) ca si unele semne ischemice miocardice.
Diferentierea se sprijina pe determinarile enzimatice si evolutia in timp a traseului

electrocardiografic.
2.Hernia diafragmatica incarcerata este recunoscuta foarte rar (atunci cand nu se
efectueaza examen radiologic).
Problemele pot ridica si acele situatii care afecteaza intestinul subtire proximal. Pentru
trasare se impune uneori biopsia jejunala prin sonda orala.
Diagnosticul diferential al unor manifestari mai rare sau al unor complicatii poate ridica
numeroase probleme. Asa este diagnosticul icterului, diagnosticul ascitei ori al pleureziei
pancreatice, diagnosticul paniculitei, diagnosticul arteritelor.
COMPLICATII
Complicatiile cele mai frecvente ale pancreatitei acute sunt de natura infectioasa: abcese
pancreatice, abcese subfrenetice, peritonita purulenta.
In formele mai prelungite se pot ivi colectii sangviolente (hematocel pancreatic) si

pseudochisturi pancreatice. Se mai pot intalni si un icter prin ocluzie. Obstructia coledociana
cronica prin inflamarea cronica comporta nise de colangita si de aciroza biliara secundara.
Procesele inflamatorii si fibrozante pancreatice pot determina obstructie duodenala,
constructia antrului ori a colonului transvers. Exista o frecventa crescuta a ulcerului peptic, prin
deficitul de secretie de bicarbonati pancreatici, ceea ce permite ca agresiunea clorhidropeptica sa
se exercite in duoden
Nu este o raritate tromboza de vena splenica (explicata de inflamatia de vecinatate a cozii
pancreasului) cu varice gastrice secundare ce pot explica o hemoragie digestiva superioara.
Diabetul secundat din pancreatita poate genera complicatiile vasculare, retinopatie
vasculara diabetica, nefropatie, neutropatie, ceea ce invita la explorari pentru depistarea unui
diabet concomitent cu pancreatita acuta sau cronica.
Incidenta cancerului pancreatic, este crescuta la cei cu calcificare pancreatica.
EVOLUTIE. PROGNOSTIC
Dupa o evolutie progresiva (12-72 ore) semnele si simptomele incep sa retrocedeze lent (in
7-8 zile) deoarece sucul pancreatic bogat in enzime proteolitice nu mai difuzeaza in tesutul din
jur.
In unele cazuri insa, prin complicatiile care apar:
-
insuficienta circulatorie;
insuficienta respiratorie;
insuficienta hepatica;
hemoragii digestive;
stare septica.
Se prelungeste procesul agresiv (forma subacuta) suferintele bolnavului dureaza mai mult
de 72 de ore, persista un fel de tumoare chistica hemoragica.
In forma supraacuta evolutia este mortala, prin sincopa in primele sase ore. In forma acuta
grava, evolutia decurge in trei faze: faza de debut brutal, apoi dupa 6-12 ore faza de ileus
paralitic, faza a treia cu infectie si necroza care se termina letal in 24-48 ore sau dupa 7-8 zile,
prin peritonita si stare de colaps.
Prognosticul este sever in forma hemoragica. Mortalitatea pana la 50% depinzand de
antecedentele bolnavului: varsta, obezitatea.
Severitatea procesului este data de varsaturi, stare de soc, hipertermie, chimozele peretelui
abdominal hiperleucocitoza, hipocalcemie accentuata.
Socul constituie cauza principala a deceselor care survin in primele zile. Ulterior, bolnavii
pot muri prin dezechilibru electrolitic sau prin complicatii.
Bolnavii de pancreatita cronica acuta pot ramane cu sechele ca:

-
pancreatita cronica
chisturi pancreatice
supuratii pancreatice
diabet secundar.
TRATAMENT
Tratamentul igieno-dietetic consta in: combaterea obezitatii si alcoolismului, evitarea

pranzurilor copioase, a excesului de bauturi alcoolice, a bauturilor reci, tratamentul infectiilor
cailor biliare, a liziazei biliare, al bolilor gastro-duodenale (ulcer, diverticuli), tratamentul
infectiilor biliare acute sau cronice pancreato-trope.
Episoadele acute se trateaza cu: internare urgenta in spital, oprirea alimentatiei orale pentru
punerea pancreasului "in repaus", aport de lichide intravenos (care trebuie sa contina necesarul
caloric de glucide, aminoacizi, electroliti).
Tratamentul medicamentos: tratamentul modern este in principal medical, urmarind
calmarea durerii, combaterea socului, corectarea dezechilibrelor volumice si hidroelectrolitice,
inhibarea secretiei pancreatice, neutralizarea actiunii enzimelor proteolitice si a excesului de
histamina, reducerea inflamatiei organului si prevenirea suprainfectiilor.
Acest tratament se face in spital in sectiile de terapie intensiva, fiind un tratament complex.
Astfel:
1. Medicatia durerii - antialgica:
-
se face cu analgetice:
Mialgin - 100 mg./6 ore I.M./S.C.
Novocaina - 200-400 mg.

Xilina - in perfuzie, asociata cu atropina sulfurica (0,5 mg.) sau Scobutil (100 mg.) la 4-6 ore.
2. Combaterea socului:
-
prin refacerea volemiei:
Glucoza 5-10% solutii fiziologice, dextran pana la 3000 de ml. in perfuzie endovenoasa.
1000 ml. sange total sau albumina umana (are actiune antihipsinica).
HHC (200-400 mg.) care se recomanda in socul foarte sever.
-
insuficienta respiratorie si hipoxia: oxigenoterapie pe sonda endonazala si chiar prin

intubatie in formele grave.
insuficienta renala acuta: prin mentinerea volemiei, dopamina si diuretice.
reechilibrarea hidroelectrolitica si metabolica: glucoza tamponata cu insulina, Ca si

Mg., perfuzii i.v.
3. Inhibarea secretiei pancreatice: aspiratia gastrica permite controlul pierderilor
de lichide si compensarea acestora si previne aparitia ulcerului de stres. Repausul pancreatic

este obligatoriu, alimentatia pe gura fiind total interzisa, aspiratia gastrica, eventual asociata cu
spalatura gastrica cu trisilicat de Mg.
4. Terapia antienzimatica: de blocare se face cu - Trasylol, (inactivatori de tripsina
si kalikreina) - 1 f.=100.000 U.I./zi, in perfuzie endovenoasa continua in primele 48 ore.
5. Prostaglandinele: administrate i.v. au rol protector celular.
6.
Antibioterapia: previne angiocolita si aparitia pancreatitei acute supurate,
suprainfectia. Se folosesc antibioticele cu spectru larg: Ampicilina 2-6 g./zi.
Odata obtinuta ameliorarea, se opreste aspiratia gastrica si se administreaza oral la fiecare

60 min.: trisilicat de Mg, iar ulterior de 72-96 de ore se incepe prudent alimentatia: cu regim
hidrozaharat cu suc de fructe, glucide usor hidrolizabile, apoi gris cu lapte, paste fainose, orez
fiert, supa de morcovi, paine alba prajita.
Alcalinizarea medicamentoasa continua.
In covalescenta (dupa 7-10 zile) se adauga treptat proteine usor digerabile cum ar fi: lapte
degresat, derivate lactate proaspete, albus de ou, carne slaba fiarta etc. Numai dupa trei
saptamani pot fi permise grasimile: (unt, galbenus de ou, smantana, untdelemn) progresiv, dupa
toleranta.
7. Tratament chirurgical: este de multe ori impus de semnele de peritonita, ocluzie
sau hemoragie, de litiaza biliara, litiaza Wirsungiana care indica laparotania de urgenta.
In aceasta situatie se procedeaza in modul urmator:
a)
evacuarea colectiilor hematoamelor si degajarea pancreasului destins prin

capsulatomie, aspiratia secretiilor din peritoneu si drenajul larg al lojii pancreatice si
dinglusului.
b)
colecistotanie sau coledocotomie pentru suprimarea tensiunii din calea biliara

principala, eventual extragerea calculilor din colecist sau coledoc.
c)
extirparea sechestrelor de necroza pancreatica
d)
afectiunile biliare asociate se trateaza dupa iesirea bolnavului din faza acuta de
pancreatita dupa 2-3 luni, pentru a evita aparitia recidivelor.
e)
pseudochistul de pancreas se trateaza prin chisto-gastro-anastamoza, chistoduodeno sau jejuno-duodeno sau jejuno-anastamoza.
f)
dupa desocare, la minimum 5 zile de la debut, se pune indicatia operatorie pentru un

icter persistent, supuratii, hematom perirenal compresiv. Mai rar este necesara
calmarea durerii prin splahnicectomie stang si/sau papilotamie.
Aceasta face parte din tratamentul complicatiilor.
CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE
3.1.
IN PROFILAXIE SI EDUCATIA SANITARA
Asitenta medicala este un cadru tehnic specializat in munca medico-sanitara, situata pe cea
mai inalta trapta a cadrelor medii sanitare.
Asistenta medicala a carei sarcina de baza este asigurarea conditiilor de ingrijire a
bolnavilor are atributii: de ingrijire igienico-sanitara, de ingrijire medicala propriu-zisa, atributii
organizatorice, educative, gospodaresti.
Assitenta medicala este un cadru care se afla in permanenta langa bolnav, ea are legatura
directa si cea mai calificata dintre medic si omul suferind. Ramanand mai mult timp decat
medicul langa bolnav, ingrijindu-l, asistand la felul cu acesta se alimenteaza, sau ajutandu-l sa
manance, administrandu-i medicatia zilnica, controlandu-i temperatura si pulsul, tensiunea
arteriala, observand cantitatea de urina pe care o elimina, caracteristicile urinei si ale scaunelor,
felul cum umbla, cum se odihneste, cum vorbeste, cum reactioneaza si cum rationeaza, asistenta
medicala poate sa-si faca o imagine asupra evolutiei bolii.
Asistenta medicala trebuie sa dea dovada de mare constiinciozitate profesionala, sa fie
apropiata, comunicativa, prietenoasa cu bolnavii, sa inspire incredere bolnavilor.
Asistenta trebuie sa aiba cunostinte temeinice de specialitate pe care sa le perfectioneze in
permanenta.
Asistenta medicala cunoaste tehnicile curente ale examinarilor complementare necesare
stabilirii diagnosticului. Ea executa recoltarile de produse biologice si patologice, sondaje etc. si
pregateste bolnavii pentru examinarile: radiologice, endoscopice, explorari functionale.
Se stie ca pacientul are pe toata durata bolii un moral si o psihologie deformate.
Asistentei ii revine sarcina sa-l ajute pe bolnav cu tact, intelegere, delicatete, atentie.
Asistenta medicala trebuie sa manifeste solicitudine fata de toti bolnavii, incurajandu-i pe
cei tristi, descurajati sau grav bolnavi.
Trebuie sa-si pastreze intotdeauna demnitatea, sa manifeste fermitate fata de bolnavi in
indeplinirea prescriptiilor, in respectarea disciplinei in spital.
Asistenta trebuie sa-si cunoasca si sa-si indeplineasca obligatiile si fata de apartinatorii
bolnavilor. Trebuie sa fie atenta, binevoitoare fata de acestia, sa-i informeze despre boala si ceea
ce trebuie facut pentru a contribui la recapatarea sanatatii pacientului, dar sa-si scurteze vizitele
obositoare.
Secretul profesional constituie o alta obligatie fundamentala a asistentei medicale.
Respectarea secretului profesional este o datorie morala, o obligatie, chiar daca bolnavul nu a
cerut-o.
Bolnavii suporta, de obicei, greu regimul de viata al spitalului.
Internarea este un prilej de a reeduca ritmul si felul de viata al bolnavului, de a-l dezobisnui
de anumite deprinderi daunatoare, in special de alimentatie.
Bolnavii trebuie sa-si insuseasca si sa se obisnuiasca cu igiena.
Regimul de viata trebuie sa fie ordonat, echilibrat, dar individualizat dupa natura bolii si
starea bolnavului si intotdeauna hotarat de medic, si pentru ca toate acestea sa duca la
recuperarea starii de sanatate a bolnavului, asistenta medicala trebuie sa-si indeplineasca rolul
sau.
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN ASIGURAREA CONDITIILOR DE MEDIU
Asistenta medicala are un rol important in asigurarea conditiilor de mediu favorabile, in
salonul bolnavului.
Astfel:
va aerisi camera, temperatura optima in salon fiind cea de 18-220 C
va urmari ca lenjeria de corp si de pat sa fie curate
va avea grija ca bolnavul sa aiba o igiena corporala buna
va urmari curatenia in salon, acesta sa fie si bine luminat.
In vederea efectuarii vizitei, asistenta medicala va aerisi camera inaintea vizitei, va avea
grija ca toate foile de observatie sa fie la patul bolnavului, bolnavul sa se afle la pat, sa aiba
lenjerie de pat si de corp curate. Toate urinarele si toate bazinetele aflate in salon vor fi curate
inainte de sosirea medicului.
In timpul vizitei asistenta medicala va urmari si nota, toate recomandarile medicului.
Dupa efectuarea recoltarilor de produsi biologici si patologici, asistenta medicala va
strange materialele folosite, va aerisi camera si va asigura bolnavului o pozitie comoda.
Va nota in foaia de observatie, medicatia prescrisa si examenele de laborator si radiologice
ceruta de medic.
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIRILE ACORDATE SI CONDUITA
TERAPEUTICA
Asistenta medicala va acorda ingrijiri in functie de simptomele intalnite la bolnav:
- greata, varsaturile:
Varsatura reprezinta eliminarea continutului gastric prin actul reflex de voma, prin cavitatea
bucala.
Voma este un act reflex cu centrul in bulbul rahidian si reprezinta o modalitate de aparare a
organismului fata de un continut daunator.
Varsaturile sunt alimentare, apoi biliare, dar nu fecaloide.
In timpul varsaturii, asistenta medicala trebuie sa protejeze fizic si psihic bolnavul. Va

aseza bolnavul in pozitie sezand la marginea patului il va sprijini in timpul varsaturii, ii va oferi o
tavita renala in care sa vomeze.
Daca pozitia bolnavului este culcat in pat il va aseza cu capul intr-o parte, pentru ca acesta
sa nu se inece cu voma. Dupa incetarea varsaturii, asistenta medicala va oferi bolnavului un
pahar cu apa ca sa-si clateasca gura si la indicatia medicului va administra medicatie antiemetica.
-
durerea este intensa, atroce, chiar sincopala si rezistenta la analgetice.
Bolnavii cauta o pozitie antalgica. Sediul durerii este epigastrul, hipocondrul drept,
periombilical si iradierea este "in bara" sau "semicentura", catre hipocondrul stang si loluba
stanga.
Durerea va fi calmata la indicatia medicului cu analgezice, iar rolul asistentei medicale va
fi de a linisti din punct de vedere psihic.
-
constipatia este caracterizata prin scaune rare, ura la doua zile sau mai rar
Asistenta medicala va administra la indicatia medicului laxative sau va efectua clisma

evacuatoare.
Durerea va fi calmata la indicatia medicului cu analgezice sau opiacee.
Atentie la opiacee pentru ca pot determina dependenta daca sunt folosite timp indelungat.
Starea generala a bolnavului este alterata, semnele sunt impresionate si se datoreaza
toxemiei enzimatice:
-
encefalopatia pancreatica se manifesta prin stari confuze, anxietate si chiar delir,
tahicardia care poate sa duca la pulsul filiform, prabusirea tensiunii arteriale
dispneea si hahipneea
semenele de insuficienta hepato-renala si anume: icter, oligoamurie
eritemul pometilor fetei contrasteaza cu colapsul general al circulatiei sanguine.
Aceasta boala reprezinta o urgenta din punct de vedere medical si chirurgical.

In aceasta situatie asistenta medicala va lua tensiunea arteriala, va masura pulsul si
respiratia pacientului. Il va aseza in pat intr-o pozitie care sa-i mai diminueze din dureri, salonul
va fi bine luminat si aerisit, asternuturile si lenjeria de corp curate.
Va observa si va nota, pentru a-i raporta medicului toate schimbarile pe care le suferea
bolnavul pe parcursul bolii, pentru a se putea interveni la timp.
O mare atentie se va acorda varsaturilor, pacientul este pozitionat sezand sau decubit
ventral cu capul usor ridicat pentru a impiedica aspirarea varsaturilor.
-
se efectueaza toaleta bucala;
nu se administreaza pacientului cu varsaturi, medicamente, alimente pe cale orala;
se comunica de urgenta medicului aparitia varsaturilor sangviolente;
lichidul de varsatura se pastreaza si se transporta la laborator pentru investigatii.
Fiecare varsatura se noteaza in foaia de observatie, data si ora la care s-a produs:
-
cu culoare albastra varsaturile alimentare;
cu culoare verde varsaturile bilioase;
cu culoare rosie varsaturile sangviolente.
Asistenta medicala efectueaza la indicatia medicului bilantul hidric si administreaza pentru

corectarea tulburarilor electrolitice, parenteral, solutiile perfuzabile, electrolitii sau cantitatea de
sange prescrisa (in cazul hemmoragiilor).
Asistenta medicala urmareste ca pacientul sa nu prezinte semne de deshidratare, sa nu aiba

glob vezical, sa elimine urina, sa capteze, sa determine cantitatea de urina, sa inregistreze
diureza.
Asistenta medicala observa, interpreteaza si noteaza eliminarea materiilor fecale, pacientul
urmand sa aiba un scaun fara dificultate, sa-si amelioreze disconfortul anal.
Metode folosite: spalaturi (lavaj peritoneal), clisme evacuatoare si terapeutica, drenaj.
Examinarea si controlul tegumentelor si mucoselor pacientului, au rol de a descoperii
modificari patologice care trebuie aduse la cunostinta medicului.
In cazul pancreatitei acute, cu tratament chirurgical, asistenta medicala va acorda atat
ingrijiri preoperatorii, cat si ingrijiri postoperatorii pacientului
Ingrijirile preoperatorii
Definitie: reprezinta masurile de examinare, supraveghere, tratament, efectuate pentru a preveni
eventualele accidente in timpul sau imediat dupa operatie
Planul de interventii preoperatorii:
-
masuri generale sau uzuale
masuri speciale
masuri de urgenta
In cadrul masurilor generale:

- pregatirea psihica a pacientului
Pacientii care necesita interventii chirurgicale au teama, sunt agitati, pentru aceasta, asistenta
medicala are responsabilitatea si obligatia sa castige increderea pacientului, sa-i inlature teama si
starea de anxietate
- igiena generala: pacientul va fi supravegheat zilnic in ceea ce priveste igiena sa: toaleta
corporala, toaleta gurii, pieptanatul parului, curatenia patului si a lenjeriei de corp, curatenia
salonului
- supravegherea: asistenta medicala observa zilnic:
functiile vitale (tensiune, puls, respiratie, temperatura)
scaune si urina, greutate si talie, leziuni ale tegumentelor
dezechilibre hidro-electrolotice
depistarea afectiunilor cronice diabet, HTA (contribuie la tratarea lor si usureaza actul
operator)
- alimentatia preoperatorie:
In cazul pancreatitei acute, alimentatia pe gura este oprita, este indicat repausul digestiv,
iar alimentatia se face pe cale parenterala la indicatia medicului
- examene de laborator
HLG, glicemie, uree, creatinina, TGP, TGO, urocultura, antibiograma din puroi
abdominal, examenul genital - in sectia de ginecologie, amilazemie, laparotomie
- examen de specialitate
exploratoare, Rg. Pulmonara, Rg. Abdominala, Irigografie, EKG
Pregatirea pacientului din seara precedenta:
-
evacuarea intestinului si a vezicii urinare
igiena corporala si depilarea zonei de interventie cu dezinfectare speciala
administrarea de medicamentatie preanestezica
asezarea pacientului pe masa de operatie
dezinfectarea campului operator cu tinctura de iod pentru a impiedica diseminarea

florei cutanate
Ingrijiri postoperatorii
Definitie: supravegherea si ingrijirea postoperatorie reprezinta ansamblul de masuri si interventii
efectuate pentru tratarea pacientului pana la vindecarea definitiva.
Pacientul este preluat din sala de operatii, dupa terminarea actului oprator si transportat in
serviciu de reanimare. Este asezat in pat si este supravegheat permanent pentru depistarea
eventualelor complicatii de anestezie si interventia chirurgicala.
Pacientul este observat pentru parametrii functiilor respiratorie si cardio-vasculara,
sangerare, durere, stare de confuzie, asfixie, soc operator, etc. De asemenea, asistenta medicala
supravegheaza pansamentul plagii.
PARAMETRII FIZIOLOGICI
Tensiunea arteriala: se masoara ori de cate ori este nevoie in primele ore din 15 in 15
minute, in urmatoarele 6 ore din 30 in 30 de minute, iar pentru urmatoarele 16 ore din ora in ora.
Pulsul: se ia la 10-15 minute si se urmareste frecventa, ritmicitatea, amplitudinea, in caz de
bradicardie sau tahicardie este anuntat medicul.
Respiratia: se masoara frecventa, amplitudinea, ritmicitatea, tusea si expectoratia.
Temperatura: se masoara dimineata si seara.
Urina: se urmareste emisia de urina, se masoara cantitatea, se urmareste aspectul in caz de
anurie, se efectueaza sondajul vezical la recomandarea medicului.
Scaunul: in mod normal se reia la 2-3 zile precedat de eliminarea de gaze. Daca nu are
scaun se face o clisma evacuatoare.
Varsaturile: se noteaza cantitatea si aspectul bilios, alimentar sau sangvinolent.

Transpiratiile: daca apar se noteaza, pentru ca produc deshidratari speciale.
Alte semne: privitor la starea abdomenului cu balonare, cu instalarea unui tranzit normal.
Foaia de temperatura: se completeaza de catre asistenta medicala cu functiile vitale si
vegetative.
Foaia de reanimare: completeaza foaia de temperatura si da posibilitatea de a urmari
bilantul lichidian din zilele postoperatorii pana la reluarea tranzitului digestiv si a alimentatiei
normale.
In paralel cu ingrijirea corporala si a celorlalte masuri se reiau activitatile de mobilizare ale
pacientului, constituie forme de prevenire a complicatiilor.
Mobilizarea pacientului nu trebuie sa afecteze pansamentul plagii operatorii.
DESCRIEREA MEDICAMENTELOR ADMINISTRATE IN PANCREATITA

ACUTA
ALGOCALMIN
Prezentare:
Comprimate continand neramidopirin metan, sulfurat de sodiu 500 mg.
Supozitoare: 1 g. sau 300 g.
Fiole: a 2 ml. solutie apoasa injectabila
Actiune:
Analgezic, antipiretic, antiinflamator, slab antispastic
Indicatii:
Cefalee, nevralgii, lumbago, dureri reumatismale, articulare si musculare, stari febrile,
colici (biliare, uretrale).
Mod de administrare:
1 comprimat, 1 supozitor sau o fiola i.m. sau i.v. lent la nevoie.
DEBRIDAT
Prezentare:
Comprimate continand trimebutina moleat 100 mg.
Actiune:
Antiseptic, musculotrop si modificator al motricitatii digestive.

Indicatii:
Tratamentul simptomatic al alergiilor, tulburarilor functionale la nivelul tubului digestiv si
a cailor biliare.
Peros, 1 comprimat pe zi.
Reactii adverse:
Rar, reactii cutanate.
FAMOTIDINA
Prezentare:
Tablete a 20 mg., 40 mg. de famotidina
Fiole 20 mg., fiola solvent (5 ml.) contine 0,9 % clorura de sodiu.
Cutii a 28 tablete.
Actiune:
Asimileaza secretia de suc gastric prin antagonizarea receptorilor de H 2 a celulelor parietale
din mucoasa gastrica.
Dupa administrarea orala efectul apare dupa 1 ora si diureza 10-12 ore.
Dupa administrarea i.v. efectul maxim apare la 30 min.
Indicatii:
Ulcer gastric si duodenal, reflux gastro-esofagian si alte stari de hipersecretie.

Contraindicatii:
Hipersensibilitate la substanta activa, sarcina, alaptare, la copii.
In ulcer gastric si duodenal, 1 data pe zi 40 mg. Sau de 2 ori pe zi cate 20 mg.
Durata tratamentului este de 4-8 saptamani.
Reactii adverse:
In cazuri rare pot aparea dureri de cap, icter colestatic, oboseala, diaree sau constipatii,
greata, voma, uscaciunea gurii.
PANSCEBIL
Prezentare:
Drajeuri continand complex de enzime pancreatice 0,20 g.
Actiune:
Aport de fermenti digestivi pancreatici, celuloze si acizi biliari
Indicatii:
Insuficienta secretorie digestiva pancreatica in pancreatita cronica, fibroza chistica
pancreatica, intoleranta la grasimi.
Oral, cate 1-2 drajeuri de 3 ori pe zi.
Contraindicatii:
Boli hepatice grave cu hiperbilirubinemie, icter mecanic.
TRIFERMENT
Prezentare:
Drajeuri continand tripsina 18 u.w., lipaza 6 u.w. si amilaza
Actiune:
Preparat enzimatic digestiv, cuprinde fermenti pancreatici, proteolitici, lipolitici si
amilolitici.
Indicatii:
Pancreatita cronica, fibroza chistica pancreatica, tulburari digestive prin exces alimentar,
tulburari digestive in cursul tratamentului cu antibiotice sau salfamide.
Cate 1-4 drajeuri dupa mesele principale.
SCOBUTIL
Prezentare:
Comprimate continind butilscopolamina bruna, 10 mg.
Supozitoare continand butilscopolamin, 10 mg.
Fiole a 1 ml. solutie apoasa injectabila.
Actiune:
Antispastic digestiv si genitourinar prin actiune parasimpatolica si slab ganglioplegica,

antisecretor gastric.
Indicatii:
Colici intestinale, biliare, uretrale, spaspirolic sau de cardia, ulcer gastro-duodenal, colita.
Cate 1-2 comprimate sau supozitoare de 3-5 ori/zi i.m. sau i.v. lent..
Reactii adverse:
Uscaciunea gurii, tulburari de vedere, tahicardie, constipatie, dificultate in urinare, injectare
i.v. tahicardie
Contraindicatii:
Glaucom, adenom de prostata cu retentie urinara, ileus paralitic, megaclon, obstacol
mecanic la nivelul tubului digestiv.
NO-SPA
Prezentare:
Comprimate continind no-spa 40 mg.
Fiole 1-2 ml solutie apoasa.
Actiune:
Vasodilatator si antispastic prin actiune directa asupra muculaturii natede, efectul se
mentine 2 ore dupa administrarea orala si 20 minute dupa injectare i.m. sau i.v.
Indicatii:
Tulburari circulatorii cerebrale de natura spastica sau aterosclerotica, rinopatii, migrena,
sindrom Meniere, sindrom angios, stare postinfarct, spasm piloric, dischinezie biliara hipertona.
Administrare:
Oral, 1 comprimat 40 mg., la nevoie 3-5 comprimate pe zi, injectie intramusculara sau
perfizie intravenoasa lenta 40-200 mg. odata.
Reactii adverse:
Introducerea intravenoasa poate provoca aritmie bloc, colaps, deprimare respiratorie,
dozele mari pot provoca somnolenta, constipatie, ameteli, cefalee, sudoratie.
Contraindicatii:
Forma injectabila este contraindicata in caz de hipertensiune intracraniana si bloc atrioventricular, prudenta, in glaucon si la bolnavii de hipertrofie de prostata.
Nu se asociaza cu medicamente la stimulente beta-andrenergezice.
ZANTAC
Prezentare:
Comprimate: 15 mg - 300 mg.
Actiune si indicatii:
Antiulceros, inhiba marcat secretia gastrica acida a histaminei.
Oral, dimineata si seara o tableta.
Reactii adverse:
Leucopenie, cefalee.
METOCLOPRAMID
Prezentare:
Cutii cu flacoane a 40 de comprimate, fiole 5 ml. in cutii.
Actiune:
Stimuleaza motilitatea tractului gastrio-intestinal, creste tonusul si amplitudinea
contractiilor gastrice, accentueaza golirea stomacului si tranzitul intestinal, antiemetic,
antivertiginos.
Indicatii:
Esofagita, dupa interventii chirurgicale, greturi, varsaturi de diferite cauze, suhit persistent.
Contraindicatii:
Hemoragii gastrointestinale, epilepsie.
Oral, inainte de masa si seara la culcare 10 mg. x 4 ori/zi.
Parenteral:
In simptome severe, in doze 10 x 4 mg. ori mg./zi i.m. sau i.v.
Reactii adverse:
Somnolenta, oboseala, vertij, cefalee.
CEFOBID
Prezentare:
Flacoane continand 1 si 2 g. de cefaperazena sodica.
Actiune:
Batericida.
Indicatii:
In tratamentul infectiilor intraabdominale, peritonite, colicistite, colangite.
Contraindicatii:
Este contraindicat la pacientii cu alergii cunoscute la antibioticele din clasa
cefalosporidelor.
Injectii intramusculare sau intravenoase lent.
Reactii adverse:
Hipersensibilizare, scadere usoara a neutrofilelor, cresteri usoare ale TGP si TGO, tulburari
de tranzit intestinal, diaree.
HIDROCORTIZON
Prezentare:
Flacon cu substanta uscata 100 mg. cortizolan.
O fiola de dizolvant de 2 ml. 0,9 % alcool benzilic.
Actiune:
Puternic metabolica antiinflamatoare si antialergica. Se instaleaza dupa 12 ore dupa

injectarea intramusculara sai intravenoasa.
Indicatii:
Insuficienta acuta suprarenala, reactii acute de hipersensibilizare, infectii grave, terapia
socului.
Se poate aplica in i.v., perfuzii i.v., i.m..
Reactii adverse:
Retentie de sodiu si de apa, edeme si pierderi de potasiu.
Contraindicatii:
T.B.C., herpes simplex, psihoze acute, HTA, insuficienta cardiaca, osteopotoza.
HEPARINA
Prezentare:
Preparate injectabile pana la 1 ml.
Actiune:
Anticoagulant, antitranhinic, se elimina prin urina, nu se absoarbe pe cale orala sau rectala.
Indicatii:
Profilaxia si terapia tromboflebitelor si trombozelor venoase si arteriale:
Hemofilie, HRA severa, plagi deschise.
Reactii adverse:
Sangerari usor de controlat, rareori sensibilizare.
VITAMINA B1, B2
Prezentare:
Comprimate, fiole.
Actiune:
Tulburari nervoase, parestezii, pierderi in greutate, in mtabolismul aminoacizilor,
grasimilor si hidrocarbonatilor.
Oral sau parenteral.
Contraindicatii:
Nu are.
VITAMINA C
Prezentare:
Comprimate, fiole.
Actiune:
Participa
la
formarea
si
mentinerea
substantei
intercelulare,
este
antitoxica,
antiinflamatorie, antialergica, antihemoragica

VITAMINA E
Prezentare:
Capsule uleioase.
Actiune:
Puternic agent de oxidoreducere cu actiune directa asupra metabolismului musculaturii
striate si tesutului conjunctiv, rol in procesele respiratorii.
Oral.
PIAFEN
Prezentare:
Comprimate.
Fiole 5 ml.
Supozitoare.
Actiune:
Antispastic, musculotrop, anticolinergic.
Oral 1-2 comprimate x 3 ori/zi.
I.v. lent sau i.m. profund 1-4 ori/zi supozitoare: rectal 1-3/zi.
TRASYLOL
Farmacodinamica:
Inhiba enzimele proteolitice, chimotripsina, tripsina, kallikreina.
Inhiba activatorii plasmogenului avand actiune antifibrinolitica.
Indicatii:
Pancreatita acuta, sindroame hemoragice prin fibrinoliza accentuata, postoperator si
posttraumatic, pentru prevenirea necrozei pancreatice, emboliilor pulmonare, hemoragiilor prin
hiperhibrinoliza
Reactii adverse:
Greturi, vome, diaree, mialgii, eruptii, bronhospasm, tahicardie, dispnee, transpiratii difuze,
tromboflebita locala.
Mod de prezentare:
Solutie injectabila 500 000 UIK/50 ml., cutii x 5 fiole.
Intravenos lent sau in perfuzie.
ROCEPHIN
Antibiotic de semisinteza, bactericid cu spectru larg. Eliminare renala.
Farmacodinamica:
Activ pe gonococ, meningococ, stafilococ, salmonella, shigella,
Indicatii:
Infectii grave cu germeni sensibili, meningite, infectii urinare si respiratorii severe, mai ales
cu gramnegativi.
Injectii i.v. lent (2-4 minute).
Dilutie minima 1 g./10ml., perfuzie (5-15 minute) cu 2 grame, intramuscular profund. Se
dizolva in continutul unei fiole cu solvent (lidocaina 1%)
Reactii adverse:
Alergie, tulburari digestive minore, leucopenie, trombopenie, crestere transaminazelor.
MONITORIZAREA FUNCTIILOR VITALE

TENSIUNE ARTERIALA
Definitie:presiunea exercitata de masa sanguina circulanta asupra peretilor arteriali.
Tesiunea arteriala sistolica - tensiunea maxima.
Tesiunea arteriala diastolica - tensiunea minima.
Se masoara cu aparatul de tensiune.
Valori normale: - difera in functie de sex, varsta, ocupatie, obiceiuri alimentare.
Adultul are tensiunea maxima: 115 -150 mm Hg si cea minima 75-90 mm Hg.
Graficul tensiunii arteriale este notat cu culoare albastra.
Hipertensiunea arteriala - reprezinta cresterea valorilor tensionale peste 140 mm Hg pentru
tensiunea sistolica si peste 90 mm Hg pentru tensiunea diastolica.
Hipotensiunea arteriala - reprezinta scaderea valorilor tensionale sub 100 mm Hg pentru
tensiunea sistolica si sub 65 mm Hg pentru tensiunea diastolica.
Tehnica masurarii tensiunii arteriale:
-
aplicam brasarda pneumatica a tensiometrului pe bratul pacientului, aflat in extensie si

sprijinit, deasupra plicii cotului.
pozitia pacientului poate fi decubit dorsal sau sezand
fixam membrana stetoscopului la nivelul arterei humerale
inchidem supapa de la para de cauciuc si pompam aer pana la disparitia zgomotelor

pulsatile
reducem progresiv presiunea aerului in brasarda prin deschiderea cu ajutorul ventilului

a supapei reglabile
primul zgomot arterial perceput prin stetoscop si miscarea acului pe manometru

reprezinta tensiunea arteriala minima sau ultimul zgomot arterial decomprimarea totala
indepartam brasarda de pe bratul pacientului
inregistram valorile obtinute pe foaia de temperatura.

PULSUL
Definitie: unda de soc prezenta la palparea arterelor comprimate pe suprafete rezistente.

Scop:
-
evaluarea functiei cardiace
ecaluarea sistemului circulator arterial.
Factori de evaluat:
-
frecventa - reprezinta numarul pulsatiilor pe minut. Variaza fiziologic in raport cu:

sexul, varsta, inaltimea, starea emotiva, efort fizic/psihic, pozitia adoptata.
la adult 60-80 b/min.
ritmicitate - reprezinta cursivitatea, regularitatea pulsatiilor si a pauzelor dintre ele.
Pulsul poate fi: ritmic si aritmic.

Puls ritmic - undele pulsatile au intensitatea si pauzele dintre pulsatii si a pauzelor dintre
ele.
Puls aritmic - undele pulsatile nu sunt umiforme, iar pauzele dintre pulsatii egale.
aplitudinea sau volumul - depinde de locul unde masuram, pulsul fiind mai redus cu cat
ne indepartam de inima
tensiunea - este reprezentata prin puls dur sau puls moale determinat de gradul fortei de
contractie a inimii
celeritatea - reprezinta rapiditatea de efectuare a undei pulsatile prin aparitie si

disparitie:
- celert
- tard
Locul de masurare: - reprezinta artera ce poate fi palpata si comprimata pe plan osos.

-
artera radiala
artera humerala
artera femurala
artera carotida
artera temporala superficiala
artera pedioasa.
Puls tahicardic - tahicardia - numarul pulsatiilor pe minut, depasesc valorile de 100-150200

Puls bradicardic - bradicardia - numarul pulsatiilor pe minut scade sub valoarea de 60-40.
Pulsul se noteaza in foaia de temperatura cu culoare rosie (4 diviziuni pe o linie orizontala.)
RESPIRATIA
Definitie: functia si capacitatea vitala a organismului de a asigura oxigenul necesar

metabolismului celular si eliminarea dioxidului de carbon rezultat din acest metabolism.
Generalitati: respiratia se realizeaza in trei etape succesive:
-
etapa pulmonara - reprezinta schimbul de gaze intre sange si mediul extern, proces
care poarta numele de hematoza
etapa sanguina - asigura transportul oxigenului intre plamani si tesuturi si a dioxidului

de carbon de la tesuturi la alveolele pulmonare pentru eliminare
etapa tisulara - reprezinta schimbul de gaze dintre sange si tesuturi.
Miscarile respiratorii cuprind doua acte:

-
expiratie (act pasiv)
inspiratie (act activ)
Se masoara cand bolnavul doarme, in pozitie decubit dorsal, in regiunea sternala.

Respiratie:
- la femei este: tip costal superior
- la barbati: tip costal inferior
- la copii si batrani: tip costal abdominal
Se urmareste:
-
frecventa: 16-18 resp./min.
simetria: respiratie cu ambii plamani
amplitudinea.
Graficul respirator este notat in foaia de temperatura cu culoare verde. Pe foaia de temperatura
fiecare linie orizontala hasurata mai intens, reprezinta valorile de 10, 15, 20, 25, 30, 35 ale
respiratiei.
Tahipnee: respiratie cu cresterea frecventei miscarilor respiratorii peste 40 pe minut,
amplitudine scazuta, respiratie superficiala si ritmica.
Bradipnee: respiratie cu ritm respirator rar, frecventa respiratorie crescuta, 8-12
resp./min., amplitudinea crescuta, inspiratiile sunt profunde, insotite de tiraj si cornaj.
Dispnee: este un act reflex constient, voluntar in care subiectiv pacientul simte "sete de
aer", iar obiectiv miscarile respiratorii sunt fortate cu modificarea frecventei respiratorii,
aplitudinii si ritmului respirator.
Apnee: lipsa respiratiei.
TEMPERATURA
Definitie: este rezultatul proceselor oxidative din organism, generatoare de caldura.

Termogeneza: producerea de caldura este rezultatul: activitatii fizice si contractiei musculare,
aport de alimente, aport hormonal, variatiei temperaturii mediului inconjurator.
Termoliza - eliminare de caldura.
Masurarea temperaturii: in mod obisnuit, masuram temperatura corpului pacientului
dimineata, temperatura matinala si dupa-amiaza temperatura vesperala.
Valoarea exacta a temperaturii este masurata cu termometrul.
Valori normale: la adult - 360 - 370 C

Temperatura normala - 360 - 370 C
Temperatura subfebrila - 370 - 380 C
Temperatura moderata - 380 - 390 C
Febra ridicata - 390 - 410 C
Hiperpirexie - 410 - 420 C
Se masoara cu termometrul maximal.
Loc de masurare:
-
cavitati inchise
cavitati deschise
In vagin temperatura este mai ridicata in perioada ovulatiei.

Termometrele dupa utilizare se spala sub jet de apa dupa care timp de doua ore le mentinem
in solutie de cloramina 0,5 %.
Valorile tepmeraturii sunt inregistrate sub forma de grafice sau curbe termice in foaia de
temperatura.
Termometrizarea se face timp de 5 minute, timp in care se sta langa pacient.
Termometrul se sterge cu un tampon cu alcool dupa fiecare folosire.

EXAMENE PARACLINICE SI DE LABORATOR
Explorarile evidentiaza perturbari ale testelor serice (biologice), anomaliile morfologice ale
pancreasului si apreciaza functia pancreatica exocrina.
Explorari biologice:
-
examenul sangelui:
Glicemia
Bilirubina
Colesterol
Ionograma TQ si TH
Urocultura
HLG, VSH
Uree, creatinina
Amilaza
TGO, TGP
Sumar de urina
La examenul sangelui se constata hiperleucocitoza cu valori cuprinse intre 10.000 si

20.000, cu neutrofilie, hiperglicemie (mai ales in primele 24 de ore), hipercolesterolemie,
hipocalcemie (sub 8,5 mg%)
Utile diagnosticului sunt dozarile enzimelor pancreatice care cresc de 5 ori mai mult fata de
valorile normale.
Amilaza serica: in pancreatite, amilaza sanguina este crescuta in primele ore (pana la 3648 de ore) pana la valori de 800-100 u. Wolilgemuth sau pana la 500 u. Smogyi, iar in zilele
urmatoare scade, de obicei dupa 3 zile, cu exceptia cazurilor in care evolutia pancreatitei
continua sau apar complicatiile amilazemia revine mai greu la normal.
Lipaza serica: seterminarea lipazemiei are valoare de diagnostificare mai mare deoarece
cresterea acesteia este mai specifica si de durata mai lunga (aprox. 15 zile).
Scaderea tripsinogenului seric: este specifica pentru insuficienta pancreatica exocrina.
Imunoreactivitatea serica tripsion-like: este normala sau scazuta.
Polipeptidul pancreatic scade in ser. Acesta este produs in pancreas proportional cu
productia de enzime. Ele se masoara dupa stimulare prin alimente, secretina sau CCK.
Toleranta la glucoza: este scazuta. Uneori exista hiperglicemie "a jeun". Testul de
toleranta la glucoza facut de toti bolnavii suferinzi de pancreatita. Un diabet asociat cu o durere
abdominala ridica posibilitatea unei pancreatite sau a unui neoplasm pancreatic.
Fosfataza alcalina: poate creste in cadrul colestazei. La fel bilirubina serica.
Explorari radiologice:
-
ecografiile
radiografia abdominala (distensie abdominala) pe gol
radiografie gastrointestinala (edem pncreatic)
radiografie toracica (pleurezie, in special stanga, tot enzimatica)
tomografie
EKG: modificari ischemice
Examenul radiologic este util pentru a exclude boli cu simptome si semne similare
(abdomen acut prin perforatie, ocluzie intestinala, boli oleuro-pulmonare).
Radiografia simpla: evidentiaza calcificari intrapancreatice, prezenta acestora permitand
diagnosticarea. Calcificarile care exprima prezenta calciului in ducturile pancreatice (nu in
parenchim) pot fi putine si cu greu vizibile sau pot fi masive, ocupand intreg pancreasul.
Calcificarile se cauta si pe radiografia din profil, care releva si calcificarile ce se suprapun peste
coloana vertebrala pe o radiografie postero-anterioara, calcificarile constituie uneori rapid in
numai cateva saptamani, alteori lent in timp de ani.
Radiografia gastrointestinala: cu substanta de contrast poate evidentia cand volumul
pancreatic creste, largirea potcoavei duodenale si cresterea spatiului, retrogastric (distanta dintre
coloana vertebrala si stomac, depaseste diametrul anteroposterior al uni corp vertebral). Uneori
duodenul este deformat prin compresia bulbului de catre endemul pancreatic sau de catre
cicatrici sau adeziuni.
Ecografia: evidentiaza marimea pancreasului (edemul), neregularitati ale conturului
pancreatic, pseudochistul, dilatarile ductale si eventual calcificarile, cu o sensibilitate de 60-70 %
si o specificitate de 80-90%
Tomografia computerizata: poate evidentia calcificari minore care nu au fost vizualizate
radiologic, dilatari ale canalelor pancreatice, masele intra-pancreatice, cu o sensibilitate de 7590% si o specificitate de 85%.
Biopsia pancreatica: percutanta sub ghidaj tomografic computerizat sau ecografic pune
diagnosticul de cancer cand este pozitiva in acest sens.
TESTE PENTRU APRECIEREA FUNCTIEI PANCREATICE EXOCRINE
Teste de simulare a pancreasului exocrin.
Teste de secretina: secretina stimuleaza direct secretia pancreatica atat ca volum, cat si ca
debit al bicarbonatului in sucul pancreatic.
Testul devine pozitiv cand este distrus cel putin 60% din pancreasul exocrin, dar inainte sa
apara steatorea.
Testul combinat la secretina colecistokininat (CCK):
Celureina sau CCK determina o secretie crescuta de enzime pancreatice care se masoara in
sucul duodenal. Celereina creste concentratia serica a polipeptidului pancreatic.
Testul are valoare orientativa in diagnosticul diferential dintre pancreatite si cancerul de
pancreas.
Testul Lundh: stimuleaza pancreatita printr-un pranz lichid, continand lipide, glucide,
proteine, care determina eliberare de colecistokininat si astfel cresterea tripsinei in sucul
duodenal.
TESTE PENTRU EVACUAREA DIGESTIEI IN LUMENUL INTESTINULUI
Aprecierea digestiei fibrelor din carme si a grasimilor, teste de digestie, are o sensibilitate
redusa.
Cresterea cantitatii de grasimi in scaun, se apreciaza prin coloratiile SUDAN, in pancreatita
acuta, au valori peste normalul de 7 g/24 ore la un oral de 100 g. de lipide in 24 ore.
Pierderea de grasimi exprima insuficienta pancreatica exocrina, dar poate aparea si in
malabsorbtie. Daca eliminarea fecala de grasimi scade la administrarea orala de enzime
pancreatice, se sustine originea ei pancreatica.
Cresterea azotului fecal (azotee), la peste 2,5 g. in 24 ore poate rezulta din maldigestia
proteica prin lipsa de enzime proteolitice.
CLISMA EVACUATOARE
Definitie: clisma reprezinta prin tuburi de cauciuc sau material plastic a diferitelor lichide in
intestinul gros prin anus.
Scop: evacuator
Evacuarea continutului gros.
Se face clisma atunci cand celelalte metode nu au dat rezultate.
Materiale necesare:
-
materiale de protectie: musama, aleza, invelitoare, paravan
materiale nesterile: irigator Maxicco, Esmarch de capacitate 500-2000 ml., tub de

cauciuc sau material plastic de 1,5-2 m si 10 mm diametru, apa incalzita la 22-30 0 C,
0.75-1.5 l. Pentru o clisma la adult, manusi, plosca
Pentru accentuarea efectului clismelor se pot adauga in apa:
sare, 1 lingurita pentru o clisma
ulei, 1 lingura lubrifiant
sapun faramitat 1-2 lingurite
glicerina 2-3 linguri
materiale sterile: canula rectala prevazuta la capul proximal cu orificii laterale sau
orificiu central pentru irigare, robinet si dispozitiv de jonctiune la capul distal, gel
lubrifiant pentru ungerea canulei, comprese.
Pregatirea psihica a pacientului:
Informam pacientul si ii explicam tehnica, educam pacientul pentru mentinerea pozitiei in

timpul clismei si in special pentru momentele introducerii canulei in rect.
Pregatirea fizica a pacientului:
Asistenta medicala va insoti bolnavul la sala de pansamente unde se va efectua si il va ruga
sa se aseze in pozitia decubit lateral stang cu membrul inferior stang intins, iar cel drept usor
flexat.
Patrunderea lichidului in colon este mult favorizata de pozitia genupectorala.
Tehica:
-
musamaua si aleza vor fi asezate sub bolnav, care va fi pozitionat in decubit lateral
stang
se fixeaza canula la tubul irigatorului si se va inchide robinetul
se verifica temperatura apei sau a solutiei medicamentoase
se umple irigatorul
se evacueaza aerul si prima coloana de apa
se lubrefiaza canula cu o compresa de tifon
de fixeaza irigatorul pe stativ
asistenta medicala se spala pe maini si se dezinfecteaza
indeparteaza fesele pacientului cu mana stanga
introduce canula in rect aproximativ 8-10 cm. prin anus
irigatorul va fi ridicat la 60 cm deauspra capului
- bolnavul va fi rugat sa respire adanc, sa retina solutia 7-10 minute, apoi va merge la
toaleta.
Strangerea materialelor folosite se va face rapid, canula daca este de unica folosinta se pune
in containere speciale pentru incinerare, celelalte materiale se spala, se decomtamineaua si se
sterilizeaza.
Incidente si accidente:
-
lezarea mucoasei rectale datorita introducerii canulei brusc si nelubrifierea acesteia
bolnavul sa nu poata sa tina apa in rect dupa scoaterea canulei si murdarirea locului
unde se efectueaza tehnica. De aceea trebuie sa avem aproape o plosca.
Asistenta medicala recolteaza urmatoarele analize:

-
hemoleucograma si hemocultura
VSH
glicemia
colesterol
uree si creatinina
transaminaze TGO, TGP
T.Q., T.H., T.P., I.N.R.
urocultura
sumar de urina
examenul materiilor fecale
O parte a analizelor care se vor recolta, se recolteaza prin punctie venoasa.

PUNCTIA VENOASA
Definitie: punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr-o vena prin intermediul unui
de punctie.
Scop:
-
explorator - recoltarea sangelui pentru examenele de laborator: biochimice,

hematologice, serologice si bacteriologice.
terapeutic - administrarea unor medicamente sub forma injectiei ti perfuziei

intravenoase
- executarea transfuziei de sange sau derivate ale sangelui
Loc de electie:
-
venele de la plica cotului: bazilica si cefalica
venela antebratului
venele de pe fata dorsala a mainii
venele subclaviculare
Principii de respectat:
-
se respecta strict regulile de asepsie, folosindu-se seringi, ace de unica folosinta
Materiale necesare:
-
holder
ac in carcasa sa protectoare; verificam integritatea benzii de siguranta si valabilitatea

termenului de utilizare;
garou elastic;
solutie dezinfectanta;
tampoane de vata, comprese sterile, pansament adeziv;
tuburi Vacutainer pentru analizele indicate de medic;

In functie de codul de culoare al dopului przentam tuburile Vacutainer:
rosu - Vacutainer pentru chimie clinica
verde - Vacutainer cu litiu heparina pentru analizele biochimice
galben - Vacutainer S.S.T.T pentru chimia clinica
mov - Vacutainer E.T.A. - K3 pentru analize hematologice
albastru - Vacutainer pentru determinari de coagulare
negru - Seditainer pentru determinari V.S.H.
Ordinea prelevarii in tuburi este:

-
flacoane de hemocultura;
tuburi fara aditivi
tuburi pentru determinari pentru coagulare - citrat Na, DIATUBE-H;
tuburi cu aditivi = E.D.T.A., heparina, trombina.
Montare holder - ac:
tinem acul cu ambele maini

efectuam o miscare de rasucire dintr-o parte spre cealalta avand loc astfel ruperea
benzii de siguranta
indepartam carcasa protectoare de culoare alba
se desurubeaza capatul liber al acului in holder
ATENTIE: este interzis sa scoatem carcasa colorata de pe celalalt cap al acului.
Punctia venoasa:
in timpul lucrului ne pozitionam vis--vis de pacient;
alegem locul punctiei si il dezinfectam, interzis a palpa vena pentru dezinfectare;
mentinem bratul pacientului inclinat in jos cu pumnul strans;
intindem pielea pentru imobilizarea venei si facilitarea penetrarii acului prin

cuprinderea extremelor in mana stanga in asa fel incat policele sa fie situat la 4-5 cm sub
locul punctiei exercitand miscarea de tractiune si compresiune in jos asupra tesututilor
vecine;
holderul trebuie sa formeze cu bratul pacientului un unghi de 150;
detasam carcasa colorata a acului;
introducem acul in vena cel putin 1 cm.
Efectuarea recoltarii in tuburi
introducem tubul in holder apucand aripioarele laterale ale holderului cu indexul si

mediusul, iar cu policele impingem tubul
presiunea de impingere se efectueaza numai asupra holderului nu si asupra acului

aflat in vena
capatul captusit al acului insurubat in holder strapunge diafragma gumata a

capacului tubului Vacutainer, iar sangele va fi aspirat in tub
cand sangele nu mai curge in tub acesta va fi scos din holder printr-o usoara
impingere a policelui asupra aripioarelor
holderul este mentinut stabil
in timpul recoltarii cu un tub nou, tubul deja umplut nu se agita puternic deoarece
provoaca hemolizarea probei, pur si simplu il rasturnam de cateva ori pentru a de
amesteca sangele cu aditivul din tub
daca se recolteaza in canula venoasa sau cateter montat pacientului, primii milimetrii
de sange ii aruncam deoarece rezultatul analizelor poate fi modificat de reziduurile
solutiilor injectate sau perfuzabile
calea venoasa o curatam dupa recoltare prin injectare a 10-20 ml de NaCl 0,9%
acul utilizat, carcasele sunt puse in recipientul pentru deseuri
in cazul in care holderul este contaminat din greseala va fi aruncat
este interzis sa punem carcasa protectoare cu mana pe acul deja utilizat - risc de
contaminare prin intepare
dupa recoltare comprimam locul punctiei 3-5 minute cu un tampon steril imbibat in
solutie antiseptica (atentie la solutiile antiseptice care provoaca senzatie de arsura), iar
la pacientii cu tratament anticoagulant sau antiagregante plachetare durata compresiei
trebuie marita si aplicam pansament adeziv.
Complicatii posibile:
daca sangele nu este aspirat in tub, controlam ca acesta sa fie corect impins in holder
daca sangele nu curge, nu am punctionat corect vena si il impingem sau il retragem

fara a-l scoate din vena
atat timp cat acul se gaseste sub piele, tubul este vidat, iar sangele va fi aspirat
imediat ce am punctionat corect vena.
Nota:
in cazul punctiei venoase cu ajutorul unui ac steril atasat la seringa sterila aspirarea
sangelui se face prin retragerea lenta a pistonului pana la extragerea cantitatii
necesare.
HEMOLEUCOGRAMA
Definitie: analiza morfologica a sangelui care cerceteaza elementele figurate ale sangelui: seria
rosie (hematiile, trombocitele, hematocritul, hemoglobina) si seria alba (formula leucocitara).
Scopul: de a urmari schimbarile care se produc de la nivelul elementelor figurate ale sangelui
Tehnica de lucru:
- recoltarea se face prin puctie venoasa
- dupa recoltare tubul deja umplut este agitat usor fara sa se faca spuma (il rasturnam de cateva
ori pentru a se amesteca sangele cu aditivul din tub)
Valori normale:
Leucocite
4,0 - 10,0 mii/ul
Eritrocite
3,9 - 5,7 mii/ul
Hemoglobina (Hb)
12,1 - 17,2 g/dl
Hematocrit
37 - 50,3 %
Volumul eritrocitar mediu (VEM)
83 - 103 fl
Hemoglobina eritrocitara medie (HEM)
25,8 - 35,5 pg
Concentratie medie a Hb/eritrocite (CHEM)
30,6 - 38,6 g/dl
Numar trombocite
150 - 450 mii/ul
Neutrofil
50 - 75 %
Limfocit
25 - 40 %
Monocit
2 - 10 %
Eozinofil
1-4%
Bazofil
0-2 %
VITEZA DE SEDIMENTARE A HEMATIILOR - V.S.H.
- masurarea si supravegherea VSH-ului permite urmarirea unor boli infectioase, inflamatoare sau
evolutia unei infectii
- sangele este recoltat prin punctie venoasa cu ajutorul sistemului VENOJECT
- anticoagulatul folosit este trisodium citrat
Valori normale:
LA 1 ORA
LA 2 ORE
Barbat - 3-8 mm
Barbat - 8-15 mm
Femeie - 5-12 mm
Femeie - 10-20 mm
BILIRUBINA:
Definitie: prin descompunerea normala a hemoglobinei se naste bilirubina.
- se recolteaza prin punctie venoasa - fara substanta anticoagulanta.
Valori normale:
Bilirubina directa (neconjugata): 0,1 - 0,4 mg/dl
Bilirubina totala (conjugata): 0,2 - 1,0 mg/dl
COLESTEROLUL:
Definitie: substanta organica care se regaseste in protoplasma celulelor, in special a celulelor din
creier, celule care regleaza permeabilitatea fata de lichide a membranelor celulare
Valori normale
< 200 mg/dl - risc scazut in boli coronariene

200 - 239 mg/dl - risc moderat
> 240 mg/dl - risc crescut
TRANSAMINAZELE: TGO - TGP

Alaninaminotransferaza GTP/ALAT/ALT
- enzima localizata in celulele hepatice, in cantitati mai reduse in musculatura striata, miocard,
rinichi si pancreas
Valori normale:
B: 21-72 u/l
F: 9-52 u/l
Aspartataminotransferaza GOT/ASAT/AST
- enzima localizata la nivelul ficatului, in cantitati reduse de enzima se gasesc in rinichi, pancreas
si plamani
Valori normale:
B: 17-59 u/l
F: 14-36 u/l
UREE
Definitie: substanta organica alb cristalizata formata in organism in urina omului.

Valori normale:
B: 19,3-42,8 mg/dl
F: 14,9-36,4 mg/dl
CREATININA
Definitie: este produsul final de metabolism a creatininei endogene.
Valori normale:
B: 75-110 mg/dl
F: 65-105 mg/dl
TIMP QUICK
TIMP HOWELL
Definitie: indici de coagularea sangelui
- se recolteaza prin punctie venoasa - anticoagulantul folosit este trisodium citrate 3,8%
- recoltarea de face cu staza si fara spuma la rasturnarea eprubetelor pentru omogenizare
- verificarea si controlarea valorilor probelor de coagulare sunt utile in:
- profilaxia diagnosticului si tratamentul afectiunilor tromboembolice
- supravegherea tratamentului cu anticoagulante
Valori normale Timp Quick:

10,7 - 13,0 sec.
IONOGRAMA: minerale din compozitia plasmei, prin concentratia constanta a acelor ioni sau
minerale, se asigura presiunea osmotica normala a sangelui.
Calcemia: se recolteaza prin punctie venoasa - fara substanta anticoagulanta.
Valori normale:
B: 9-11 mg/dl
F: 8,4-10,2 mg/dl
AMILAZA
Definitie: enzima secretata de pancreas.
- are rolul de a digera amidonul din alimente.
- cantitati mici de enzima se gasesc in sange si urina.
- se recolteaza prin punctie venoasa - fara substanta anticoagulanta
- permite confirmarea unei parotide sau a unei afectiuni a glandelor salivare
- este utila in cazul durerilor abdominale pentru detectarea patologiilor pancreatice
- permite urmarirea evolutiei unei pancreatite acute
FOFATAZA ALCALINA
Definitie: este o enzima prezenta in celulele osoase, ficat, de un de trece o cantitate mica de
sange
- are rol in metabolizarea calciului si a fosforului
- se recolteaza prin punctie venoasa - fara substanta anticoagulanta

EXAMENUL DE URINA
Fiind un lichid excretat de rinichi, examenul constantelor fizice si chimice ale urinii
informeaza asupra starii functionale a rinichilor, cat si a intregului organism.
Un element important in scopul recoltarii corecte de urina este pregatirea si educatia
pacientului pentru:
-
toaleta locala, utilizarea corecta a vaselor colectoare, sa urineze fara defecatie
sa colecteze urina imediat dupa emisie in vasul colector
pentru femei sa evite recoltarea in perioada menstruala
sa nu arunce din urina, sa nu urineze in timpul toaletei efectuate pe plosca
examen fizic - se determina: cantitatea, culoarea, mirosul, pH-ul, densitatea;

cantitatea - variaza in functie de sex si varsta - la nou-nascut 50-300 ml/24 h, la copii 500-1200
ml/zi, la adult 1200-1400-1800 ml/zi;
culoarea urinei
incolora sau aproape incolora in diabetul insipid, diabetul zaharat, scleroza renala, faza
poliurica a insuficientei renale acute
galben-inchis dupa afectiuni febrile acute, transpiratii profunde
galben-verzui in afectiunile hepato-colecistice
rosu brun in prezenta eritrocitelor, hemoglobinei, methemoglobinei sau a mioglobinei,
dupa ingestia de medicamente, coloranti.
brun inchis in ictere
albastru dupa ingestie de albastru de metilen.
mirosul - amoniacal in fermentatia alcalina intravezicala sau aromatic;
pH-ul - este usor acid, variaza intre 4,5-7,5;
variaza in functie de regimul alimentar (alimentatia carnata scade ph-ul, pe cand cea
vegetariana il creste), de timpul in care se recolteaza (dimineata este mai acida), de modul
de recolteaza etc.
puternic acida in cazul diabetului, insuficientei renale grave

alcalina in infectii urinare, dupa varsaturi etc.
densitatea - 1010-1025 la temperatura de 150 C;
examenul biochimic - se cerceteaza albumina, glucoza, puroiul, urobilinogen, pigmenti biliari,
amilaza, ionograma, etc.
Se adauga si examenul sedimentului urinar.
Interpretarea rezultatelor
Valori fiziologice normale la urina:
la femeie = 1000 - 1400 ml/24 h
la barbat = 1200 - 1800 ml/24 h
Valori patologice:
poliurie - peste 2500 ml/24 h
oligurie - sub 800 ml/24 h
anurie - absenta urinii in vezica.
Calitatea urinii:
culoarea - normal -
galben deschis - urina diluata

galben inchis - urina concentrata
patologic - crem inchis - (si spuma) in icter

rosie deschisa pana la rosie bruna
urina cu sange (hematurie)
fiziologic - albastru verde - tratament cu albastru cu metilen
cafeniu-rosu-brun - tratament cu chinina sau acid salicilic
miros - caracteristic amoniacal (in fermentatie) alcalina intravezicala; aromatic - de
fructe, in diabet
aspectul - normal - dar transparent

- patologic - tulbure (saruri, puroi, microbi, calculi)
UROCULTURA
Cerceteaza prezenta bacteriilor in urina. Se impune ca recoltarea urinei pentru urocultura
sa se realizeze in conditiile de perfecta asepsie, intr-o eprubeta sterila cu dop de vata. Are deci un
scop explorator pentru depistarea bacilului Koch, tific, cocobacilului, etc.
Recoltarea urinei pentru urocultura se poate executa direct, din mijlocul jetului urinar (1020 ml), intr-o eprubeta sterila cu dop de vata prin sondaj vezical dupa ce se arunca primele
picaturi de urina, prin sonda se introduc 10-20 ml urina in eprubeta sterila
EXAMENE RADIOLOGICE
RADIOGRAFIA SIMPLA
Definitie: reprezinta un examen radiologic prin care se pot evidentia eventualele calcificari
intrapancreatice, fara folosirea unei substante de contrast.
Scopul: stabilirea unui diagnostic.
In aproximativ 30 % din cazuri din pancreatite apar aceste calcificari in ducturile
pancreatice, cu greu vizibile sau masive ocupand intreg pancreasul.
Pregatirea psihica a bolnavului: asistenta medicala linisteste bolnavul, explicandu-i despre
radiografie.
Pregatirea fizica a bolnavului: asistenta medicala urmareste igiena corporala a bolnavului si
insoteste la cabinetul radiologic pe aceasta cu foaia de observatie.
Calcificarile prezinta niste contraste radiologice, in comparatie cu celelalte intestine care au
putere de absorbtie fata de razele roentgen si nu apar vizibile pe radiografie.
RADIOGRAFIA GASTRO-INTESTINALA
CU SUBSTANTA DE CONTRAST - ABDOMINALA
Definitie: evidentierea stomacului si a intestinelor cu ajutorul substantei de contrast.

Scopul: diagnostic.
Principii de respectat: asistenta medicala va intrerupe cu 2-3 zile inaintea efectuarii
examenului, administrarea medicamentelor cu continut de bismut, fier, iod, calciu.
Pregatirea psihica a bolnavului:
- asistenta medicala administreaza cu 1-2 zile inaintea examinarii, un regim alimentar
neflatulent
- seara dinaintea examinarii se efectueaza o clisma evacuatoare
In ziua examenului, dimineata pacientul nu mananca,
nu fumeaza si este condus la
serviciul de radiologie.
Pregatirea fizica a bolnavului:
- se explica pacientului importanta tehnicii.
Materiale necesare:
-
sulfat de bariu
cana
prosop
Tehnica de lucru: se foloseste substanta de contrast, sulfat de bariu care nu este toxic.
Suspensia de bariu: 150 gr. de sulfat de bariu si se adauga o cantitate de apa calda, se
amesteca, se completeaza cu apa pana la 230-300 gr.
Daca apar greturi, asistenta medicala sfatuieste bolnavul sa respire adanc de cateva ori.
Bolnavul intra sub ecran si inghite la indicatia medicului exact cantitatea necesara
Bolnavul se va prezenta la cabinetul radiologic la 2-8-24 ore pentru a se urmarii tot ciclul
bariului.
Reintors in salon, se va alimenta dupa 2 ore.
Strangerea materialelor folosite. Asistenta medicala va strange, clati cu apa abundenta vasele si
linguritele si apoi vor fi decontaminate.
Ingrijirea pacientului dupa tehnica:
- se administreaza un purgativ (ulei de parafina) dupa terminarea examinarii
- pacientul va fi informat ca va avea scaunul alb decolorat
Incidente - Accidente:
- aparitia greturilor, varsaturilor
ECOGRAFIA
Definitie: metoda de investigatie in vederea diagnosticarii prin formarea imaginii cu ajutorul
ultrasunetelor.
Scopul: diagnostic.
Pregatirea psihica a bolnavului: este minimala, se recomanda un regim usor digerat, neflatulent
Pregatirea fizica a bolnavului: asistenta medicala linisteste bolnvul in legatura cu examenul
care trebuie efectuat
Tehnica de lucru: examinare se face in serviciile de ecografie.
E.K.G.
Definitie: electrocardiograma reprezinta inregistrarea grafica a activitatii bioelectrice a

miocardului in timpul unui ciclu cardiac.
Scopul: depistarea unor tulburari ale activitatii miocardului.
OXIGENOTERAPIA
Definitie: reprezinta administrarea de oxigen pe cale inhalatorie, in scopul imbogatirii aerului
expirat cu oxigen, in concentratii diferite putandu-se ajunge pana la 100%.
Scopul: restabilirea nevoilor de oxigen pentru a mentine pragul de saturatie arteriala in limite
fiziologice 95-96 % si a combate hipoxia determinata de alterarea urmatorilor factori:
-
presiunea partiala a oxigenului in amestecul respirat
coeficientul de solubilitatea al oxigenului
cantitatea de hemoglobina existenta
starea parenchimului pulmonar
starea peretelui alveolar
statie centrala de oxigen
microstatie
butelie de oxigen
Surse de oxigen:
Mod de administrare a oxigenului:

-
sonda nazala: metoda simpla, comoda, care consta in

introducerea unei sonde de cauciuc sau plastic prevazuta cu
orificii la extremitatea pe care o introducem in nara
cateter nazal sau naso-faringian: este confectionat din

plastic sau cauciuc si prezinta numeroase orificii laterale
ochelari pentru oxigen: un mod eficace de administrarea a

oxigenului mai ales la pacientii agitati sau copii.
masca: masca simpla: nu poate fi utilizata din cauza

imposibilitatii eliminarii de dioxid de carbon
cortul de oxigen.
introducerea sondei in faringe permite patrunderea oxigenului
in esofag si stomac, rezultand distensia abdominala

-
oxigenul patrunde si se infiltreaza la baza gatului, rezultand

emfizemul subcutanat, iar pacientul se sufoca
administrarea de oxigen timp indelungat sau prea concentrat

duce la agravarea hipoxemiei pana la coma
EXPLORARI FUNCTIONALE ALE PANCREASULUI

Explorarea functionala a pancreasului se face prin analiza materiilor fecale, dozarea
fermentilor pancreatici in fecale, sange, urina.
Amilaza materiilor fecale: se face dupa regimul Schimidt.
SCAUNUL
Definitie: eliminarea prin actul defecatiei a resturilor alimentare ce provin in urma digestiri.
Scop: explorator - diagnostic.
Principii de respectat:
-
timp de trei zile se va administra un regim compus strict din

alimente albe ca: lactate, orez, fainoase.
recoltarea se face in recipienti sterili, fara urme de detergenti

sau alte substante chimice
Tehnica: asistenta va recolta cu spatula din 3 parti ale masei fecaloide si va pune in recipient
cantitatea recoltata, impreuna cu buletinul de analize pe care va fi scris numele, prenumele
bolnavului, sectia si salonul, analiza ceruta.
DOZAREA FERMENTILOR PANCREATICI DIN SANGE SAU URINA
Dintre fermentii pancreatici din sange si urina, mai frecvent se dozeaza amilaza.
Pentru amilazemie se recolteaza, pe nemancate, 5-6 ml. sange simplu..
Pentru amilazemie se trimit la laborator circa 50 ml. urina de preferinta prima emisie de
dimineata.
Scaderea valorilor amilazei din fecale si suc pancreatic, paralel cu valorile din sange si
urina, arata diminuarea sau suprimarea secretiei pancreatice. Dar insa, pe langa valori diminuate
din fecale amilazemia si amilazmia sunt crescute, acestea indica obstructia canalului Wirsung sau
necroza pancreasului.
Din acest motiv, paralel cu celelalte explorari ale functiei pancreatice, trebuie cercetat si
metabolismul glucidic, care poate fi de asemenea modificat.
Insulele Langerhans impreuna cu suprarenalele, hipofiza, tiroida, ficatul si centri nervosi
vegetativi glicoreglatori, fac parte dintr-un sistem functional care dirijeaza metabolismul
glucidic.
Dozarea glucozei in sange se cerceteaza prin glicemie. Valorile care depasesc la
determinari repetare 1,35 g/1000 ml sange ridica banuiala de diabet.
DETERMINAREA GLUCOZEI IN URINA:
Urina in conditii normale nu contine glucoza, fiind retinuta in sange de pragul renal.
Glucoza apare in urina daca la nivelul ei in sange se ridica peste nivelul normal, in jurul
valorii de 180 mg/100 ml. Determinarea glucozei in sange se face cu reactivul Fehling sau
Mzlander. Determinarea cantitativa a urinei se face prin polarimetrie.
Polarimetrul este un aparat optic.
Determinarea corpilor cetonici in urina se efectueaza in toate cazurile de glicozurie.
Proba Legal-Imbut se foloseste pentru determinarea acetonei
PROBA HIPERGLICEMIEI PROVOCATE
Definitie: prin acesta metoda pot fi depistate cazuri latente, cu diabet cu valori normale de
glicemie. Proba poate fi facuta prin administrarea glucozei per os sau intravenos.
Tehnica de lucru: bolnavului i se da sa ingere dimineata pe nemancate 1 gr. glucoza/kilocorp,

dizolvata in apa sau ceai.
In acelasi timp se recolteaza sange pentru dozarea glucozei. La fiecare recoltare de sange,
bolnavul va urina pentru determinarea glicozuriei, la indivizi cu metabolism glucidic normal,
apare la scurt timp dupa ingerarea glucozei o crestere a valorilor glicemiei, atingand valori
maxime intr-o ora. Aceasta hiperglicemie alimentara, nu depaseste 150 - 180 mg.. Dupa 2 ore,
glicemia revine la normal, datorita stimularii secretiei insulare, astfel, dupa 3 ore, glicemia scade
sub valorile initiale. Zaharul nu apare in urina.
La diabetici, valorile initiale de glicemie dupa ingerarea de glucoza, se ridica la valori mult
mai inalte, care continua sa urce si dupa 2 ore. Revenirea la nivelul initial de face cu mare
intarziere, iar glucoza apare si in urina.
Perfuzia - introducerea pe cale parenterala (intravenoasa) picatura cu picatura a solutiilor
medicamentoase pentru reechilibrarea hidroelectrolitica si volemica a organismului.
Scop - hidratarea si mineralizarea organismului, administrarea de medicamente la care se
urmareste un efect prelungit, curativ diluand si favorizand excretia produsilor toxici din
organism, alimentatie pe cale parenterala.
Materiale necesare
pansamente adezive tip folie sau plasa, solutii dezinfectante
camp steril, manusi sterile
tampoane de vata, comprese sterile
garou elastic, masca
musama, aleza
tavita renala, foarfece
pensa hemostatica
romplast, fesa
solutie perfuzabila
perfuzor, piese intermediare (robinete)

stativ, canula i.v., fluturas
seringi si ace de diferite dimensiuni, sterile
Solutia de perfuzat
inainte si dupa efectuarea perfuziilor este obligatoriu spalarea cu apa curenta si sapun a
mainilor si folosirea solutiilor dezinfectante
controlam ca:
-
solutia sa fie cea prescrisa de medic
aspectul solutiei sa fie limpede si sa nu prezinte particule solide in suspensie
etanseitatea sacului prin comprimarea acestuia
incadrarea in termenul de valabilitate
sacii de P.V.C. sau flacoanele al caror continut nu a fost epuizat la prima administrare
sau cele cu dopul perforat nu se refolosesc.
solutiile perfuzabile indiferent de prezentare, flacoanele, sacii PVC sunt sterile,

apirogene, dar trebuiesc administrate numai daca sunt usor incalzite sau la temperatura
corpului, cu exceptia solutiei hipertonice 10-20% de Manitol unde este obligatoriu
incalzirea sacului, cand acesta prezinta cristale, pana la disparitia lor deoarece solutia este
suprasaturata.
Perfuzorul Sicomed are urmatoarea alcatuire:
-
trocar acoperit cu carcasa transparenta
tubulatura din material plastic
camera de vizualizare a picaturilor prevazuta cu filtru
clema sau robinet de inchidere
mansori din material plastic, elastic, galben-brun
port-ac cu carcasa protectoare
Pompa de perfuzie:
este constituita dintr-un sistem electronic propriu pentru administrarea solutiilor,

perfuzoarele avand o lungime variabila intre 1,5-2 m, cu reglare programata a volumului
si fixarea ratei de flux
se folosesc numai truse de perfuzie cu presiune pozitiva
Pompa de perfuzie - injectie:
prin acest sistem pot fi folosite simultan mai multe seringi sau una singura, ele fiind
actionate de un propulsor linear cu piston
ambele sisteme sunt prevazute in caz de intrerupere sau micsorare a ratei de flux cu
alarma vizuala si sonora
Montarea perfuziei
indepartam ambalajul solutiei perfuzabile si armatura metalica, badijonand dopul gumat
cu solutie dezinfectanta si fixam pe stativ flaconul sau punga P.V.C.
indepartam ambalajul trusei de perfuzat si acolo unde perfuzorul permite, fixam pensa
hemostatica sub trocar si inchidem clema sau robinetul de fixare al numarului de picaturi
indepartam carcasa protectoare de pe trocar si il introducem prin dopul gumat in flacon
fara a atinge trocarul cu degetele
indepartam pensa hemostatica si umplem camera de vizualizare a picaturilor 2/3
(niciodata complet pentru a putea observa numarul de picaturi pe minut)
eliberam clema pentru umplerea intregii tubulaturi a perfuzorului cu solutie fara a scoate
carcasa protectoare de pe port-ac pe care il mentinem deasupra nivelului solutiei din
flacon-sac si coborarea lui progresiva pe masura umplerii tubulaturii eliminand astfel
complet bulele de aer
in cazul flacoanelor de sticla sau plastic folosim tubul-filtru de aer prevazut la un capat
cu un trocar
Pregatirea pacientului
dupa pregatirea psihica a pacientului, pozitia in pat este decubit dorsal cat mai comod cu
membrul in care se va efectua perfuzia in abductie si instalarea la indemana a obiectelor
utile, ca de exemplu soneria
atunci cand este necesar se efectueaza depilarea zonei interesate si chiar anestezie locala
Loc de electie si punctia venoasa
pentru alegerea locului de electie examinam atent ambele brate ale pacientului pentru a
observa calitatea si starea anatomica a venelor
evitam regiunile care prezinta:
- procese supurative
- piodermite
- eczeme
- nevralgii
-traumatisme, etc.
examinarea o facem:
- plica cotului
- antebrat
- fata dorsala a mainilor
- vena maleolara interna
- vena jugulara
- venele epicraniene la sugari si copii
- la nivelul plici cotului venele antebratului cefalica si bazilica se anastomozeaza dand
nastere venelor mediana cefalica si mediana bazilica.
aplicam garoul elastic si inclinam bratul pacientului in jos, abductie si extensie maxima
solicitam pacientului sa-si stranga bine pumnul sau sa inchida si sa deschida pumnul de
mai multe ori consecutiv pentru reliefare venoasa
masam bratul pacientului dispre pumn catre plica cotului
tamponam locul pentru punctie cu doua degete
incalzim bratul cu ajutorul unui tampon imbibat in apa calda sau prin introducere in apa
calda
garoul elastic se aplica la aprox. 10 cm. deasupra locului punctiei, pentru plica cotului la
nivelul treimii inferioare a bratului cu cea mijlocie
strangem garoul in asa fel incat sa opreasca complet circulatia venoasa si controlam
pulsul radial care trebuie sa ramana perceptibil altfel am intrerupt circulatia arteriala a
bratului prin comprimarea arterei; in cazul unei staze normale presiunea este de 80-100
mmHg
daca intre garou si extremitatea bratului apare cianoza, slabim sau detasam garoul pentru
circa 3 minute, apoi repunem garoul
daca pacientul prezinta frison, slabim si detasam garoul care a fost prea strans sau
mentinut timp indelungat
dupa executia punctiei venoase indepartam garoul elastic si carcasa protectoare de pe
port-ac pe care il fixam la canula i.v., fluturas fixand cu benzi romplast atat amboul acului
cat si mansonul perfuzorului
la executia punctiei venoase cu ac, aceasta se efectueaza cu acul deja montat la port-acul
perfuzorului
deschidem imediat clema pentru a evita refularea prin ac, canula, perfuzor a sangelui si
reglam viteza de scurgere in functie de scop si solutie perfuzabila
rata de flux a perfuziei este fixata de catre medic si ea se calculeaza astfel:
picaturi
minut
volum total X picaturi/ml

timpul total de infuzie in minute
dupa terminarea administrarii cantitatii prescrise, se inchide clema inainte ca solutia sa

se goleasca complet, exfoliem romplastul si exercitam presiune asupra venei punctionate
cu tamponul imbibat in solutie dezinfectanta
retragem acul printr-o miscare brusca in directia axului venei si aplicam un pansament
steril
frison si stare febrila
embolie gazoasa insotita de sincopa cardiaca
dispnee si dureri precordiale
compresia vaselor sau a nervilor
flebita sau necroze
coagularea sangelui pe ac
tromboza
limfangita
refularea masiva sanguina
embolie de cateter partiala sau totala.
CAPITOLUL IV
CAZUL I
Bolnava C.P. se interneaza la data de 15-04-2009 in sectia de chirurgie a Spitalului Clinic
Colentina. Este nascuta la 01-01-1962, are domiciliul in Bucuresti, este inginer.
Internarea se face la cererea pacientei, care se prezinta cu dureri mari in regiunea
abdominala.
La internare i s-a pus diagnosticul de pancreatita.
Motivele intenarii: durere abdominala puternica, varsaturi, scaune sangvinolente.
Antecedente personale fiziologice:
-
menarha la 14 ani
nasteri 2
avorturi 3
Antecedente personale patologice: hepatita

Conditii de viata si de munca: somera, consuma alcool, fumeaza
Istoricul bolii:
Pacienta se interneaza pentru durerile abdominale puternice, scaunele cu sange, varsaturi.
La internare i s-au recoltat urmatoarele analize:
ANALIZE
REZULTATE
VALORI NORMALE
HEMOLEUCOGRAMA
11,9 g%
13-15 g%
Hematocrit
34,51 g%
41-46 %
Leucocite
21200/mm3
4000-8000/mm3
Neutrofile segmentate
63 %
45-70 %
Eozinofile
3%
1-3 %
Bazofile
2%
0-1 %
Limfocite
20,4 %
20-40 %
Monocite
16,5 %
4-8 %
Trombocite
330000/mm3
150000-400000/mm3
Glicemia
150 mg%
60-120 mg%
VSH la 1 ora
15 mm/h
3-8 mm/h
VSH la 2 ore
30 mm/h
8-15 mm/h
Bilirubina totala
1,11 mg%
0,6-1 mg%
Bilirubina directa
0,55 mg%
0,1-0,4 mg%
TGP - ALAT
45,9 u.i.
2-16 u.i.
Hemoglobina
TGO - ASAT
68,9 u.i.
2-20 u.i.
Amilazemia
116 u/w
8-32 u/w
Timp Quick
15
12-14
Timp Howell
135
130
Uree
50 mg%
10-40 mg%
Creatinina
0.63 mg%
0,60-1.20 mg%
EXAMEN DE URINA
1030
1015-1025
Glucoza
Absenta
absenta
Urobilinogen
Normal
normal
SEDIMENT URINAR
Frecvente
rare
Leucocite
relativ frecvente
rare
Hematii
Izolate
absente
Saruri
Frecvente
T.A.
130/78 mmHg
Densitate
Epitelii
120-140 mm Hg
HIPERGLICEMIE PROVOCATA
150
120
Proba I
190
140-150
Proba II
200
120
A jeun
Examene paraclinice efectuate:
Radiografie pulmonara
Radiografie abdominala simpla
EKG
Tomografie computerizata:
pancreas marit, hemoragic
Evolutie: pacienta prezinta dureri interne in etajul duodenal superior, cu iradieri in bara.
Abdomen mobil la palpare cu dureri, se palpeaza formatiunea tumorala voluminoasa care
ocupa epigastrul si hipocondrul stang.
Tratament: i s-a administrat medicatie antispastica, dar simptomatologie nu a cedat; se intervine
chirurgical.
Medicamente:
Algocalmin,
Cefobid,
Scobutil,
Papaverina,
Zantac,
Metroclopramid,
Hidrocortizone, Fenobarbital, Vitaminele B1, B2, C, E, Trasilol, Tienam.

Efectuarea pansamentului cu: campuri sterile, comprese sterile, manusi sterile, , seringa si ace,
solutie dezinfectanta de Betadina.
Epicriza: pacienta a fost internata, operata si urmarita timp de 35 zile.
In a 26-a zi de la interventie, s-a suturat tegumentul, pentru refacerea peretelui abdominal.

Tranzitul intestinal prezent, diureza normala, stare subfebrila.
Se externeaza in urma interventiei chirurgicale, vindecata, cu recomandarile:
-
regim dietetic complet
sa se evite efortul fizic
revine la control peste 6 luni

PROCES DE INGRIJIRE
Pacienta C.P. in varsta de 75 ani, s-a prezentat la sectia de chirurgie a Spitalului Clinic
Colentina, cu diagnosticul prezentat anterior. A trecut destul de bine perioada cea mai grea,
comunica bine, atat cu ceilalti pacienti din salon, precum si cu echipa de ingrijire, se misca
singura, se imbraca fara ajutor.
Prezinta cu puls regulat 64 pulsatii/min. si o T.A. - 120/80 mm Hg.
Are circulatie buna si o respiratie la limite normale - 17 resp./min..
Este o persoana ingrijita, curata, credinciosa cu teama de Dumnezeu, este interesata de tot
ce tine de boala sa, se informeaza de la personalul medical de ingrijire cum sa respecte
recomandarile acestora.
Datorita durerilor abdominale, care mai apar chiar si dupa operatie, nu poate dormi si
odihni. Pacienta afirma ca senzatia de greata a disparut, de aici si faptul ca nu se poate alimenta
normal, simtindu-se slabita. Are probleme se eliminare, fiind constipata.
Temperatura este in limite normale, in urma examinarii prezentand 36,80 C.
Nevoi perturbate:
-
nevoia de a dormi si a se odihni
nevoia de a bea si a manca
nevoia de a elimina.
NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

Diagnostic de inrijire: deficit de odihna si somn prin durere.
Obiective: pacienta sa beneficieze de somn corespunzator
Interventii: asistenta medicala, va invata pacienta sa se relaxeze inainte de culcare, sa-si alunge
gandurile si temerile, sa citeasca cateva minute, sa se plimbe, apoi sa de culce. Asistenta
medicala, observa, noteaza calitatea, orarul somnului si intocmeste un program de odihna,
corespunzator organismului pacientei.
La indicatia medicului asistenta medicala administreaza medicamente antalgice cum ar fi:
Algocalmin, Piafen.
Evaluare: in urma aplicarii interventiilor, are acum un somn linistit.
Obiectivul a fost atins.
NEVOIA DE A BEA SI A MANCA
Diagnostic de inrijire: eliminare inadecvata prin greata si varsaturi.
Obiective: pacienta sa aiba o stare de bine, greturile si varsaturile sa se diminueze, sa-si
amelioreze disconfortul abdominal, sa se poata alimenta natural.
Interventii:
-
amplasam pacienta intr-un salon mai mic, mai linistit, unde

odihna fizica si psihica este asigurata
pozitia cea mai buna in pat este in decubit dorsal, pozitie care
asigura o buna irigare a ficatului
sa se evite miscarile bruste, care necesita un efort mare

ajutam pacienta in timpul varsaturilor, sprijinind-o, ii
recomandam sa inspire profund, ii facem toaleta bucala, cu
indepartarea protezei dentare (daca este cazul).
prevenim varsatura prin administrarea de mici cantitati de

lichide reci
aerisim camera, protejam lenjeria patului cu musama si aleza
la indicatia medicului, administram medicamente antiemtice,

vitamine, saruri minerale, alimentam parenteral pacienta,
instituim perfuzii endovenoase cu glucoza tamponata cu
insulina - 5% - 33 %, vitamine.
Evaluare: in urma inteventiilor aplicate, greata, varsaturile au disparut dupa 72 ore.

NEVOIA DE A ELIMINA
Diagnostic de ingrijire: eliminare inadecvata datorata constipatiei.
Obective: pacienta sa aiba un tranzit intestinal in limite fiziologice din a 3-a zi.
Interventii:
-
asistenta va administra un regim hidric: ceaiuri, supe de

zarzavat, sucuri naturale de fructe, alimente bogate in celuloza,
si fibre insotit de o hidratare adecvata, 1500-2000 ml/zi.
sa-i schimbe pozitia la 2-3 ore
sa faca mici plimbari, de cateva ori pe zi
Asistenta medicala, va administra la indicatia medicului: fermenti digestivi, sedative

usoare.
Evaluare: in urma interventiilor aplicate, pacienta si-a recapatat tranzitul intestinal normal si
starea s-a imbunatatit vizibil.
CAZUL II
Bolnavul H.I.de 66 ani din Bucuresti, pensionar, se interneaza la sectia chirurgie a
Spitalului Clinic Colentina in data de 05-03-2009 cu diagnosticul de pancreatita acuta.
Diagnosticul la internare: pancreatita acuta.
Motivele intenarii: dureri puternice, in special in etajul superior, greata, varsaturi.
Antecedente personale patologice: hepatita cronica.
Antecedente heredocolaterale:
-
mama: neoplasm uterin
tata: bronsita cronica.
Conditii de viata si de munca: fumator, potator

Istoricul bolii:
Pacientul in varsta de 66 ani, se interneaza pentru dureri puternice in epigastru, hipocondrul
drept si stang, cu iradieri in spate, greata, varsaturi.
La internare s-au recoltat urmatoarele analize:
ANALIZE
REZULTATE
VALORI NORMALE
HEMOLEUCOGRAMA
14,1 g%
13-15 g%
44 g%
41-46 %
Hemoglobina
Hematocrit
Leucocite
6920/mm3
4000-8000/mm3
Limfocite
23 %
20-40 %
Trombocite
298000/mm3
150000-400000/mm3
Glicemia
95 mg%
60-120 mg%
VSH la 1 ora
14 mm/h
3-8 mm/h
VSH la 2 ore
30 mm/h
8-15 mm/h
La examenul obiectiv s-a constatat ca bolnavul este febril 390C si are T.A. 100/70 mmHg,
A.V. 93 pulsatii/minut.
Examene paraclinice efectuate:
-
ecografie abdominala care arata pancreas marit global, ficat

global marit
radiografie abdominala simpla
La internare administram pacientului prin perfuzie:

-
Glucoza 5% - 250 ml
Papaverina
Scobutil
Mai administram: Diazepam, Propanol

Evolutia: in urmatoarele zile bolnavul a prezentat ameteli, transpiratii, tahicardie.
Tratament: pacientul a fost supravegheat, i s-au asministrat perfuzii endovenoase si:

Metroclopramid, Diazepam, Propanolol, Tienam.
Primeste alimentatia hidrica in primele zile pentru a pune in repaus tubul digestiv.
La examenul obiectiv am constatat o subfebrilitate, tensiunea, pulsul s-au restabilit: T.A.
160/70 mm/Hg, AV 68/minut.
Bolnavul se afla sub tratament cu antibiotice, sedative.
Recomandari: regim alimentar de crutare, exclus ingestia de alcool.
Se va continua tratamentul cu: Scobutil 3 cp./zi, Metroclopramid 4 cp./zi.
PROCES DE INGRIJIRE
Bolnavul H.I. de 66 ani s-a prezentat la clinica de chirurgie a Spitalului Clinic Colentina,
cu simptomele descrise mai sus.
A fost transportat in salon, unde a facut cunostinta cu ceilalti pacienti.
In urma unei discutii purtate cu pacientul, dupa de acesta s-a linistit putin, am constatat ca
este o persoana comunicativa, ii plac plimbarile, respecta conditia sa de bun crestin, impoland
ajutorul divin, prezinta eliminari adecvate, diureza si scaun.
In urma interviului cu bolnavul am constatat ca sunt perturbate urmatoarele nevoi:
-
nevoia de a-si pastra temperatura corpului in limite normale
nevoia de a se misca si a avea o buna postura.

Diagnostic de ingrijire:deficit alimentar cauzat prin greata si varsaturi.
Obiective: pacientul sa aiba o stare de bine, fara greturi, varsaturi.
Interventii: Asistenta medicala va aseza pacientul in decubit dorsal cu capul pe o parte. Va
proteja lenjeria cu o musama, aleza in functie de pozitia pacientului. Va ajuta pacientul in timpul
varsaturilor, sprijinindu-l si il va invata sa respire profund.
Asistenta medicala aeriseste camera, ofera bolnavului un pahar cu apa pentru a-si clati
cavitatea bucala. Ii va administra lichide reci in cantitati mici, consumate frecvent.
La indicatia medicului asistenta medicala va administra pacientului medicamente
antiemetice, vitamine, saruri minerale, perfuzie endovenoasa cu glucoza.
Evaluare: in urma aplicarii interventiilor, greata, varsaturile au disparut, iar pacientul prezinta o
stare ameliorata. Obiectivul a fost atins.
NEVOIA DE A-SI PASTRA TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE
Diagnostic de ingrijire:disconfort termic manifestat prin hipertermia.
Obiective: pacientul sa aiba temperatura corporala in limita normala.
Interventii:
-
asistenta medicala asigura conditiile de mediu din salon, efectueaza toaleta pe

regiuni, schimba lenjeria de pat si de corp acestuia
schimba pozitia in pat la 2-3 ore
masoara temperatura de cel putin 2 ori/zi in caz de nevoie si de mai multe ori pe
zi
in caz de frison, asistenta medicala asigura pacientului paturi, sticle cu apa calda
asistenta medicala administreaza, la indicatia medicului, medicatia prescrisa cu

actiune antitermica: Algocalmin
administreaza solutii perfuzabile prescrise, monitorizeaza si evalueaza functiile

vitale, supravegheaza starea de constienta a pacientului.
Se recolteaza hemocultura si alte recoltari sanguine.

NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA.
Diagnostic de ingrijire:perturbarea echilibrului datorat durerii.
Obiective: pacientul sa aiba o buna postura.
Interventii: asistenta medicala schimba lenjeria de pat, cu pacientul imobilizat, schimba pozitia
in pat a pacientului, actioneaza pentru prevenirea escarelor de decubit, a tulburarilor circulatorii
periferice, a anchilozelor. Asistenta medicala efectueaza toaleta pacientului la pat pe regiuni,
efectueaza miscari active, pasive.
Asistenta medicala administreaza bolnavului meidcatia prescrisa de medic care sa
diminueze durerea: antialgice, sedative.
Evaluare: in urma felului cum a actionat asistenta medicala si echipa de ingrijire, durerea s-a
diminuat, pacientul si-a reluat treptat buna postura.
CAZ III
Bolnavul M.C. in varsta de 54 de ani, profesor, domiciliat in Bucuresti.

La internare, in data de 19-05-2009, in sectia de chirurgie a Spitalului Clinic Colentina
prezinta diagnostic de pancreatita, diabet zaharat nou descoperit.
Motivele internarii: dureri abdominale difuze cu maxim in flancul drept, meteorism abdominal,
varsaturi bilioase.
Antecedente personale patologice:
-
pancreatita cronica
Antecedente heredocolaterale:
-
nesemnificative
Istoricul bolii: pacientul se interneaza pentru difuze dureri abdominale cu maxim in flancul
drept de aproximativ 2 zile, accentuate progresiv, meteorism abdominal, cu varsaturi alimentare.
Pacientul este obez, are diabet zaharat nou descoperit
Examen obiectiv: abdomen suplu, mobil meteorizat, tranzit prezent, abdomen sensibil difuz,
paraombilical drept, cu schita de aparare musculara.
I s-a efectuat tuseu rectal: - prostata marita in volum, globuloasa.
I s-a efectuat urmatoarele analize:
ANALIZE
REZULTATE
VALORI NORMALE
HEMOLEUCOGRAMA
17 g%
13-15 g%
Hematocrit
51 g%
41-46 %
Leucocite
16800/mm3
4000-8000/mm3
Limfocite
23 %
20-40 %
Amilazemie
350 u.w.
8-32 u. Wolg.
Glicemia
356 mg%
60-120 mg%
Uree
19,20
10-40 mg%
Creatinina
0,75
0,60 - 1,20 mg%
Colesterol
438
180-230 mg%
T.A.
130/90 mm Hg
120/80 mm Hg
Hemoglobina
Examene radiologice:
Radiografie pulmonara
CT abdominal: ficat cu dimensiuni usor crescute, omogen, fara dilatatii de cai biliare
intrahepatice. Colecist moderat destins, cu perete usor ingrosat, cu posibil calcul radio
transparent. Splina cu dimensiuni crescute, neomogena, prin prezenta unor arii de aproximativ 1
cm hipodense. Pancreas cu dimensiuni usor crescute, structura discret neomogena, contur sters,
rinichi cu aspect C.T. in limite normale.
EKG, Ecografie abdominala

Evolutie: buna, afebril, abdomen suplu, nedureros.
Tratament: toleranta buna pentru lichide.
I s-a administrat perfuzie endovenoasa, 4000 ml si hidratare orala.
I s-au administrat ca medicamente:
Ampicilina: 2 gr., Rocephine: 2 gr., Metronidazol, Algocalmin: 3 fiole, Zantac: 2 fiole, Scobutil:
2 fiole, Papaverina: 2 fiole, Tramal: 3 fiole, Actrapid: 1 flacon, Giprinol: 2 fiole, Tienam.
Clisma terapeutica cu Metronodazol 2 fl..
Epicriza: pacientul M.C. de 54 de ani, se interneaza in clinica de chirurgie a Spitalului Clinic
Colentina, cu simptomatologia descrisa. In urma analizelor efectuate a fost pus diagnosticul de
pancreatita acuta, diabet zaharat nou descoperit. A efectuat tratamentul de mai sus, este inca in
spital sub observatie.
PROCES DE INGRIJIRE
Pacientul M.C. de 54 de ani, s-a internat in sectia de chirurgie a Spitalului Clinic Colentina,
cu simptomatologia descrisa. A fost transportat in salon, unde a facut cunostinta cu ceilalti
pacienti din salon.
Am discutat cu acest pacient si am constatat ca este o persoana curata, are o circulatie buna
si o respiratie in limite normale, la examinare gasind o TA=130/90 mm Hg.
Faptul ca este somer il apasa psihic, neputand sa se adapteze psihic. Este un bun credincios,
se roaga. Ii place sa citeasca, primeste vizite in spital de la familie.
In urma interviului, am constatat perturbate urmatoarele nevoi:
-
nevoia de a se odihni
nevoia de a comunica.
Diagnostic de ingrijire: eliminare inadecvata manifestata prin greturi, varsaturi si deficit de

alimentatie.
Obiective: pacientul sa aiba o stare de bine, greturile si varsaturile sa se diminueze.
Interventii: asistenta medicala aseaza bolnavul in pat, in decubit dorsal, cu capul intr-o parte.
Asistenta medicala protejeaza lenjeria patului cu musama, aleza, ajuta pacientul in timpul
varsaturii, ii administreaza cantitati mici de lichide reci, pe care le consuma frecvent.
Asistenta medicala va administra, la indicatia medicului, medicamente antiemetice,
vitamine, saruri minerale, il va alimenta parenteral cu perfuzii endovenoase, cu glucoza 5% 33% tamponata cu insulina, pentru metabolizarea glucozei.
Evaluare: in urma interventiilor proprii si delegate starea pacientului s-a ameliorat, greata,
varsaturile s-au redus, starea este buna. Obiectivul a fost atins.
NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI
Diagnostic de ingrijire: perturbarea somnului cauzata de anxietate.
Obiective: pacientul sa beneficieze de somn corespunzator calitativ si cantitativ.
Interventii: asistenta medicala are rolul sa linisteasca psihic bolnavul, sa-i explice despre boala
sa, de conduita pe care trebuie sa o adopte si la domiciliu, pentru a duce o viata normala.
Asistenta medicala, va observa, va nota calitatea, orarul somnului sau, intocmeste un program de
odihna, mod de relaxare, potrivit organismului pacientului.
Asistenta medicala, la indicatia medicului, va administra medicamente prescrise, va
observa efectul acestora asupra organismului pacientului.
Evaluare: in urma aplicarii interventiei proprii si delegate, pacientul are acum un somn linistit.
Obiectivul a fost atins.
NEVOIA DE A COMUNICA
Diagnostic de ingrijire: comunicare deficitara.
Obiective: pacientul sa depaseasca aceasta stare afectiva, daunatoare starii de sanatate.
Interventii: asistenta medicala, invata pacientul sa se relaxeze, sa-si orienteze gandurile si
activitatile spre lucruri bune, exemplu: sa citeasca o carte, il incurajeaza si ii inspira incredere in
echipa de ingrijire, ii recomanda sa comunice cu ceilalti pacienti bolnavi in salon.
Asistenta medicala administreaza, la indicatia medicului, tratamentul prescris si urmareste
efectele asupra organismului pacientului.
Evaluare: in urma aplicarii interventiei proprii si delegate, pacientul s-a mai linistit, si-a
recapatat increderea in sine si in ziua de maine si-a ameliorat vizibil moralul.
BIBLIOGRAFIE
1.
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI

DR. ROXANA MARIA
ALBU
2.
CHIRURGIE: NURSING IN CHIRURGIE

DR. MIRCEA CONSTANTINESCU
3.
MANUAL DE MEDICINA INTERNA

DR. CORNELIU BORUNDEL
4.
INGRIJIREA OMULUI BOLNAV SI A OMULUI SANATOS

PROF. FLORIAN CHIRU
5.
MEMO MED 2002 GHIS FARMACOTERAPIC

PROF. DR. DOCENT DUMITRU DOBRESCU
6.
URGENTE MEDICALE VOL. I

PROF. FLORIAN CHIRU
PROF. DR. CRIN MARLEAN
PROF. ELENA IANCU

Pancreatita Acuta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pancreatita Acuta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

VASCULARIZATIA ARTERIALA

Pancreasul are trei surse arteriale:

doua din trunchiul celiac; artera hepatica comuna si artera lienala.

una din artera mezenterica superioara.

Arterele retro-duodenale - sunt tot ramuri din artera gastro-duodenala cu

Arterele pancreatico-duodenale inferioare - sunt arterele ce iau nastere din

Artera pancreatica dorsala - ia nastere din artera splenica in apropierea

Artera pancreatica inferioara - se indreapta catre marginea inferioara a

Artera lienala - in traiectul ei, in lungul cozii si corpului pancreasului, dar si

Retropancreatic, organul are bogate raporturi cu venele extrinseci. La acest nivel se

Venele pancreatico-duodenale corespund arterelor pancretico-duodenale

STRUCTURA SI ULTRASTRUCTURA PANCREASULUI

Pancreasul este invelit de o capsula fibro-conjunctiva, laxa ce contine corpusculi de tip

PANCREASUL ENDOCRIN este format din INSULELE LANGHERHANS, reduse ca

Primele au proprietatea de a transforma polipeptidele in dipeptide eliberand in acelasi timp

INSULINA este un hormon deosedit de important secretat de celulele pancreatice ale

La nivelul ficatului, unde creste sinteza de glicogen si diminueaza glicogeneza.

La nivelul muschiului, unde glucoza este transformata in energie, sau depozitata

Insulina stimuleaza atat transportul de aminoacizi in celula, cat si incorporarea lor in

medicamente ca: cortizon, izoniazida, anticoagulantele.

unele infectii virotice (paratiroida urliana, hepatita epidemica).

factorii vasculari, ereditari

Doua sunt dereglarile principale care declanseaza pancreatita acuta:

b) activarea enzimelor (proteolitice si lipolitice) in urma agresiunii factorilor etiologici

Leziunile constatate in pancreas sunt: edemul, hemoragiile, zonele de citosteatonecroza, se

Pancreatita acuta se manifesta prin:

dureri epigatrice iradiate posterior;

intoleranta alimentara (sindrom dispeptic);

pierderi digestive (sindrom dispeptic);

tumora palpabila supraombilical.

MALABSORBTIA apare cand distrugerea masei exocrine a pancreasului depaseste 90%.

SIMPTOMATOLOGIA PANCREATITELOR ACUTE

hemitoracelui, umar. Este comparata cu un "pumnal", o "torsiune", o "compresiune violenta",

Tulburarile metabolismului glucidic pot imbraca fie forma hiperinsulinismului (ameteli,

Forma edematoasa - frecventa, benigna si se remite in cateva zile.

Forma necrotica - prezenta in leziuni necrotice.

Forma hemoragica - tromboze vasculare, viscer marit si indurat.

Forma supraacuta (mixta) - grevata de o mare mortalitate.

Pancreatita supurata sechelara.

Pancreatita cronica - cu diabet.

Nu este posibil un diagnostic precoce al pancreatitei, deoarece testele folosite pentru

se efectueaza o radiografie abdominala simpla postanterioara si de profil si o

se apreciaza tripsinogenul seric

se evalueaza produsii proteici si lipidici din scaun

daca probele 1,2 nu au permis diagnosticul si durerea nu dispare se practica

d) Colecistita acuta se poate asocia cu pancreatita.

durerea precardiala (iradiata de la pancreas) si epigastrica (iradiata de la un

Diferentierea se sprijina pe determinarile enzimatice si evolutia in timp a traseului

In formele mai prelungite se pot ivi colectii sangviolente (hematocel pancreatic) si

Bolnavii de pancreatita cronica acuta pot ramane cu sechele ca:

Tratamentul igieno-dietetic consta in: combaterea obezitatii si alcoolismului, evitarea

Mialgin - 100 mg./6 ore I.M./S.C.

Novocaina - 200-400 mg.

prin refacerea volemiei:

insuficienta respiratorie si hipoxia: oxigenoterapie pe sonda endonazala si chiar prin

insuficienta renala acuta: prin mentinerea volemiei, dopamina si diuretice.

reechilibrarea hidroelectrolitica si metabolica: glucoza tamponata cu insulina, Ca si

de lichide si compensarea acestora si previne aparitia ulcerului de stres. Repausul pancreatic

Antibioterapia: previne angiocolita si aparitia pancreatitei acute supurate,

suprainfectia. Se folosesc antibioticele cu spectru larg: Ampicilina 2-6 g./zi.

Odata obtinuta ameliorarea, se opreste aspiratia gastrica si se administreaza oral la fiecare

evacuarea colectiilor hematoamelor si degajarea pancreasului destins prin

colecistotanie sau coledocotomie pentru suprimarea tensiunii din calea biliara