Motivatie

Scopul acestei lucrari este pe de o parte de a evalua performanele

i limitele diagnosticului ecografic i computertomografic iar pe de alta parte
de a pleda cu
argumente solide pentru superioritatea tratamentului
laparoscopic i miniinvaziv al chistului hidatic hepatic.

INTRODUCERE
Hidatidoza uman este o parazitoz produs de dezvoltarea tumoral
chistic n organism a larvei de taenia echinococus granulosus. Boala este
cunoscut nc din antichitate, fiind menionat pentru prima oar n jurul anului
1550 .e.n. de ctre egipteni, ntrun document numit papirusul Ebers. n
antichitatea greac Hipocrate (460377 .e.n.) face prima descriere amnunit a
chistului hidatic, acestuia aparinandui afirmaia: ,,dac chisturile cu ap
care nsoesc boala se rup n abdomen, bolnavul moare. n aceeai perioad
romanii, prin Galen din Pergam i Areteus, contribuie i ei la descrierea chistului
hidatic.
n 1670 Francesco Redi intuiete originea animal a bolii, iar Eduard Tyson
(16501708) este primul care bnuiete etiologia parazitar. Relaia omanimal a
bolii a fost sugerat n 1871 de ctre Pallas, iar un an mai trziu Goetze
descoper originea parazitar a bolii, evideniind microscopic protoscolecii din
interiorul chistelor.n 1786 Batsch descoper agentul etiologic al boliitenia
adult, dndui numele de granulosus. n 1805 Rudolphi ncadreaz parazitul n
genul Echinococus. O jumatate de secol mai trziu, n 1853, von Siebolt obine
pe cale experimental forma adult a parazitului n intestinul unui cine care a
ingerat
chisturi hidatice,
elucidnd o parte din ciclul biologic
al parazitului, pe care l numete Taenia echinococus. Chirurgia romneasc a fost
confruntat precoce cu patologia hidatica datorita poziiei geografice i a
statutului socioeconomic i a avut o contribuie important la
progresul tratamentului chistului hidatic. Primii care au semnalat cazuri de
hidatidoz uman n Romnia au fost: Severeanu,Toma Ionescu i Leonte.
Statistici importante, din care se poate deduce diversitatea tehnicilor chirurgicale
adoptate, au prezentat Iacobovici ( 325 de chisturi hidatice , dintre care 48%
cu localizare hepatic ), Alexandru Pop, Nana, Mureanu i alii. n 1957 are
loc la Constana primul simpozion romnesc de chist hidatic hepatic organizat
de Dr. D. Teodorescu. De atunci, sau organizat un numr mare de asemenea
simpozioane, congresele naionale de chirurgie avnd permanent seciuni
de chist hidatic.

CAPITOLUL I
Anatomia si fiziologia ficatului
Ficatul este cea mai mare glanda din corpul uman. El este anexat
tractusului digestiv, provenind dintr-un mugur al mucoasei duodenale, numit
diverticul hepatocistic.( Fig.1)

Fig.1 Ficatul
Aezare : Este situat n cavitatea abdominal etajul supramezocolic n
partea superioar dreapta, imediat sub diafragm, iar lobul sau stng se ntinde
pn n epigastru. Locul ocupat de ficat se numete loja hepatic.
Configuraia extern : Are forma unui semiovoid, aezat transversal n
abdomen, cu lungimea de aproximativ 28 cm, diametrul antero-posterior de 18
cm, nlimea de 8 cm i greutatea de aproximativ 1400 g. are culoare roiecrmizie, datorit cantitii mari de snge pe care o conine.
Ficatul prezint trei fee :
1. Faa superioar (diafragmatica) este convex n sus i vine n raport cu
diafragmul i cu peretele anterior al abdomenului, de aceea i se mai spune

anetero-superioar. Pe ea se observ lobul drept i lobul stng, delimitai de

ligamentul falciform. Lobul drept prezint impresiunea arcului costal, iar cel
stng ntipritura cardiac.( Fig.2)

Fig.2
2. Faa inferioar (viscerala) este concav i vine n raport cu : stomacul,
duodenul, colonul, mezocolonul transvers, rinichiul drept i glanda suprarenala
dreapt.( Fig.3) Pe aceast faa se afl trei anuri :
o antul antero-posterior (sagital) drept. Adpostete n poriunea
anterioar vezicula biliar, iar n cea posterioar vena cav
inferioar.
o antul antero-posterior (sagital) stng. Adpostete n poriunea
anterioar ligamentul rotund, iar n cea posterioar ligamentul
Arantius.
o antul transvers. Se ntinde ntre cele dou anuri sagitale.
Conine hilul ficatului format din elementele pediculului hepatic : artera
hepatic,vena port, ductul hepatic, limfaticele i nervii.
Aceste anturi delimiteaz patru lobi : drept, stng, caudat i al lui Spiegel.

Fig.3
3. Faa posterioar o continu pe cea superioar i vine n raport cu peretele

posterior al cavitii abdominale la nivelul vertebrelor T7-T11.

Mijloace de fixare : Sunt reprezentate de ligamente, vena cav inferioar i
pediculul hepatic.
Structura : Ficatul este nvelit pe peritoneul visceral (tunica seroas), care se
continu cu peritoneul parietal, din care se formeaz ligamentele : coronar,
triunghiular stng, triunghiular drept i falciform, acesta din urma coninnd n
marginea sa liber ligamentul rotund. Sub aceast tunic se afl o membran
fibroas (capsula Glisson) i apoi parenchimul hepatic.
Capsula Glisson ptrunde n ficat prin hil, urmrind traiectul vaselor sanguine
i formeaz perei lamelari conjunctivi care, mpreun cu reeaua vascular mpart
parenchimul hepatic n lobuli.
Lobulul hepatic reprezint unitatea anatomic i funcional a ficatului. Are
forma unei piramide aezate cu baza spre suprafaa ficatului i vrful spre interior.
In seciunea transversal are aspectul unui poligon cu 5-6 laturi. n structura lui
distingem: capilare sanguine, celule hepatice, canalicule biliare i filete nervoase
vegetative. n centru are o ven centrolocular, iar la periferie prin alturarea a
minim trei lobuli hepatici se formeaz spaiile portale (Kiernan). Aceste spaii
conin: esut conjunctiv, o ramur a venei porte, o ramur a arterei hepatice, unul
sau dou canale biliare, limfatice i filete nervoase. Sngele circul de la spaiul
port spre vena centrlobular, iar bila din centrul lobului spre spaiul port.Celulele

hepatice sunt aezate n cordoane Remark, dispuse radiar n ochiurile reelei

capilare intralobulare. ntre celulele hepatice i peretele capilarelor se afl spaiul
de trecere Disse. ntre celulele endoteliului vascular se situeaz celulele Kupffer,
fagocite ce particip la degradarea hemoglobinei. ntre cordoane se formeaz,
prin simpla lor alturare, spaii nguste numite canalicule biliare, care nu au perei
proprii.
Spre periferia lobului, canaliculele biliare i constituie un perete propriu,
numit colangiola. Colangiolele din lobulii nvecinai se unesc ntre ele i
formeaz la nivelul spaiilor Kiernan, canalele biliare perilobulare. Canalele
biliare periboluare se unesc ntre ele i dau natere la dou canale hepatice drept
i stng corespunzatoare celor doi lobi ai ficatului, care parsind ficatul, la
nivelul hilului, se unesc i formeaz canalul hepatic comun. Dup un traiect de 34 cm, canalul hepatic comun se unete cu canalul cistic i alctuiesc mpreun
canalul coledoc, care se deschide n duoden, mpreun cu canalul Wirsung, la
nivelul carunculei mari.Canaliculele biliare i canalele biliare perilobulare
formeaz cile biliare intrahepatice, iar canalul hepatic comun i canalul coledoc
alctuiesc cile biliare extrahepatice.
Acinul hepatic reprezint subunitatea morfofuncional a lobului hepatic. Este
constituit din totalitatea celulelor irigate de acelai vas i care i vars bila n
acelai canalicul biliar.
Vascularizaia ficatului este realizat de :
1. Artera hepatic ( Fig.4) ia natere din trunchiul celiac. La nceput
continu direcia acestuia i cnd ntalnete vena port se divide n dou ramuri
terminale: hepatic proprie i artera gastroduodenal.
Artera hepatic proprie se divide la nivelul hilului hepatic n ramura
dreapt i stang. D o serie de colaterale : artera piloric, artera cistica, ramuri
terminale.

Artera gastroduodenal se bifurc n artera gastroepiploic dreapt i

arterele pancreaticoduodenale anterioar i posterioar.

Fig.4
2. Vena port ( Fig.5)este trunchiul venos colector al sangelui din tractul
digestiv subdiafragmatic, pe care-l aduce la ficat. Ia natere din vena mezenteric
inferioar care dreneaz colonul stang. Acesta se vars n vena splenic, care se
unete in continuare cu vena mezenterica superioar (care dreneaz intestinal
subire, pancreasul i colonul drept) i care este continuat cu direcia spre ficat
de vena port.
Trunchiul venei porte format la nivelul vertebrei L 2, napoia pancreasului, mai
primete : vena gastrica stang, vena piloric i vena pancreaticoduodenal
superioar dreapt.
Vena porta urca spre hilul ficatului unde se termina bifurcndu-se n dou ramuri :
Dreapt, scurt care primete cele dou vene cistice i stang, lung care e n
legatur cu cele dou vene obliterate, canalul lui Arantius i vena ombilical a
ligamentului rotund.
Vena port are o lungime de 8-10 cm i un calibru de 15 mm.
Venele suprahepatice : (4 grupe) principale i accesorii ajung la faa posterioar a
ficatului, pe marginea venei cave.

Fig.5
Limfaticele ficatului sunt: superficiale si profunde.
Inervaia ficatului se face prin filetele nervoase simpatice pe care ficatul le
primete de la plexul celiac i filete nervoase parasimpatice de la nervul vag prin
micul epiplon.
Funciile ficatului
Funciile ficatului sunt importante i variate : ia parte la digestia intestinal,
depoziteaz n el o parte din substanele care depesc nevoile imediate ale
organismului, degradeaz i sintetizeaz diferite substane, ia parte la meninerea
compoziiei plasmei, menine echilibrul glucidic, transform grsimile n forme
care se oxideaz mai uor, sintetizeaz fermenii necesari funciilor proprii sau ale
altor organe, reglez metabolismul apei i controlez debitul sanguin, oprete
ptrunderea toxinelor n organism, are rol n formarea globulelor roii, intervine
n termoreglare, secret i excret bila.

CAPITOLUL II
Chistul hidatic hepatic
Definitie: Chistul hidatic este o tumora chistica datorita dezvoltarii in ficat
a embrionului hexacant al parazitului Taenia Echinococcus. Omul constituie
gazda intermediara in ciclul evolutiv al parazitului. In starea adulta el traieste in
intestinul cainelui. Dezvoltarea sa in ficatul omului poate duce la complicatii
grave. El nu se vindeca, in general, decat prin tratament chirurgical.
Etiologie: Parazitul este un cestod mic lung de 3 6 mm. Gazdele
definitive ale teniei sunt: cainele, pisica, lupul si vulpea. Gazdele elimina odata cu
fecalele, si embrioforii, care, prin lipsa de igiena alimentara, pot ajunge in
intestinul omului. Embrioforii traverseaza peretele intestinal si, pe calea venei
porte, ajung in ficat; cei mai multi raman in ficat, restul il traverseaza si pot
ajunge in alte organe: plamani, creier, rinichi, splina. Embrionii ramasi in ficat se
transforma in vezicule, formand vezicula hidatica sau chistul hidatic.
Anatomie patologica
Chistul este constituit de o membrana structurat in doua planuri: externa
sau adventricea care este fibroasa, si interna, sau membrana prolifera, membrana
germinativa, care este moale, elestica si fertila.
In cavitatea chistului se gaseste un lichid limpede ca apa de stanca, daca
chistul este tanar. Mai tarziu, in lichid se gaseste nisipul hidatic, vezicule fiice,
care pot elibera scolecsi care plutesc in interiorul chistului. In caz de infectare a
chistului sau de fisurare in caile biliare, lichidul devine purulent sau verzui.
Chistul este de cele mai multe ori unic. In 1/3 din cazuri exista multiple
chisturi in ficat, ceea ce ridica unele probleme particulare de atitudine terapeutica.
Aspectul chistului este variabil. Sunt chisturi univeziculare, chsituri
pauciveziculare (in care cateva vezicule fiice plutesc in chistul hidatic ) si chisturi
multiveziculare, in care lichidul hidatic este aproape absent, cavitatea fiind plina
de vezicule hidatice. Exsta si chisturi cu vezicule exogene care, daca nu sunt
recunoscute la operatie, pot sa constituie cauze de recidive. In unele cazuri
peretele chistului este calcificat partial sau pe toata circumferinta. El apare atunci
bine vzibil la examenul radiologic.
Volumul chistului este foarte variabil. Continutul lichidian poate ajunge la
cativa litri.Periferia chistului intra in contact intim cu parenchimul hepatic, care

este comprimat pe masura ce chistul se dezvolta. Odata cu tesutul hepatic sunt

comprimate canalele biliare si ramnificatiile portale de vecinatate.
Refularea parenchimului ficatului determina o turtire a canalelor biliare, apoi
necroza lor cu deschidere in chist. Bila distruge mai mult sau mai putin scolescsii,
dar ea contribuie la infectarea chistului care va insamanta apoi calea biliara.
Compresiunea vaselor este urmata de trombozarea acestora si de leziuni
ischemice ce pot evolua catre fibroza sau supuratie.
Sediul chistului este mai frecvent in lobul drept, insa are o tendinta de a se
exterioriza catre una din fetele ficatului.
Simptomatologie:
Simptomele apar tarziu, chistul dezvoltandu-se lent, in luni de zile,
ajungand la dimensiunile unei cirese.
Debutul trece neobservat. Urmeaza o faza de latenta, lunga, de ani de zile
in timpul careia apar cel mult semnele unui simdrom dispeptic hepatocelular. In
faza de latenta pot aparea si fenomene alergice: prurit, rar subicter, anemie usoara
cu eozinofilie.
Perioada de stare ( perioada tumorala ) este aceea in care apar primele
semne clinice s radiologice. In cativa ani ( 2 4 ) chistul atinge marimea unei
portocale sau chiar devine voluminos si va determina modificari decelabile in
volumul si forma ficatului. Semnele clinice, ca si cele radilogic evor depinde de
localizarea si marimea chistului:
Localizarea superioara este cea mai frecventa si se situeaza de regula in
lobul drept al ficatului. Cand volumul este mare, chistul va fi in contact cu
diafragmul si vor fi prezentate semnele de iritatie diafragmatica: tuse uscata,
sughit, dispnee, dureri in umarul drept.
Ficatul va fi marit de volum, va provoca deformarea hemitoracelui drept si va
impinge in sus hemidiafragmul drept.
Localizarea anteroinferioara, va realiza, cand chistul este mare, o bombare
a regiunii hepatice, cu impingerea coastelor inainte. In aceasta localizare,
bolnavul acuza dureri in epigastru sau in hipocondrul drept, ca o apasare sau cu
aspectul unor colici biliare.

10

 Localizarea inferioara este cel mai greu de diagnosticat, manifestarile fiind

determinate de compresiuni asupra organelor vecine si imbracand caracterele
suferintelor acestor organe.
Investigatii
Examenul radiologic aduce date pretioase pentru determinarea diagnostcului.
In unele cazuri, radiografia simpla permite sa se vada callcifierea peretului chistic
sau imagini hidroaerice. Cand chistul este localizat superior se poate observa o
umbra emisferica ce bombeaza pe suprafata ficatului, insotita de modifcari in
miscrarile diafragmului.
Scintigrafia este de asemenea un examen de valoare: ea poate preciza
localizarea chistului, marimea si forma lui.
Investigatiile biologice pentru diagnostic sunt: cutireactia, reactia de fixare a
complementului si hemoleucograma.
Cutireactia Casoni este pozitiva in 90 % din cazuri. Se face cu ajutorul reactivului
Casoni, preparat din lichid de chisturi hidatice filtrat. Se injecteaza intradermic
0,1 0,3 ml din reactiv si se citeste reactia dupa 30 min, 1 ora si 24 ore. Reactia
pozitiva consta in aparatia la locul inocularii a unei papule albicioase, inconjurata
de un eritem intens si insotita eozinofilie. Reactia este negativa daca a murit
parazitul sau daca chistul a abcedat.
Reactia de fixare a complementului Weinberg Parvu este mai putin sensibila
decat cutireactia. Leucograma arata eozinofilie in general moderata in medie 8
9%.
In chistul hidatic ( chiar si numai banuit ) este contraindicata punctia hepatica
exploratoare. Daca totusi accidental s-a punctionat un chist hidatic, acul nu se mai
scoate si bolnavul este supus imediat unei interventii chirurgicale.
Laparoscopia si laparotomia exploratoare pot preciza de multe ori
prezenta chistului.
Evolutia chisturilor hidatice
Vindecarea spontana este exceptionala si se face prin moartea parazitului si
calcificarea chistului. De cele mai multe ori insa, chistul neoperat ajunge la
complicatii. Alterarea treptata a starii generale poate duce la casexie si moarte.

11

Compresiunile pe organele vecine pot da icter, ascita, edeme ale membrelor

inferioare.
Complicatii
1. Supuratia. Infectia chistului este intotdeauna de origine biliara, cu colibacili si
anaerobi. Tabloul clinic evolutiv poate fi supraacut ( septicemie ), acut, subacut
sau cronic. Febra, icterul, frisoanele, sunt caracteristicile infectei chistului.
Supuratia poate fi urmata de deschiderea chistului in stomac, duoden sau bronhii.
2. Ruptura. Chisturile aseptice se pot si ele rupe ( sau deschide ) in:
a) Cavitatea peritoneala. Diseminarea in cavitatea peritoneal se poate face lent,
asimptomatic.Bolnavii se prezinta la consultatii pentru tumori abdominale. De
cele mai multe ori ruperea in cavitatea peritoneal a unui chsit hidatic este urmata
de dureri violente, semne de peritonita si soc anafilactic. Colapsul vascular sau
edemul glotic poate provoca moartea bolnavului.
b) Ruptura in pleura libera este de asemena dramatica. Se soldeaza de cele
mai multe ori cu formarea unui coletorax hidatic care se suprainfecteaza.
c) Ruptura in bronhii. Ea se traduce prin vomica hidatica, uneori de aspect
biliar. Ma frecvent chisturile se deschid in bronhia lobului mijlociu. Dupa
deschidere urmeaza infectarea cavitatii chistice, iar lobul mijlociu pulmonar se
ratatineaza prin fenomen de pneumonie interstintiala.
d) Diskineziile biliare apar in cursul cresterii chistului hidatic destul de frecvent (
15,5 % ). Albuminele si polizaharidele din lichidul hidatic ar juca rolul de alergen
cu actiune iritativa asupra cailor biliare externe. Diskinezia favorizeaza staza
biliara, infectia si litiaza biliara.
e) Ruptura in caile biliare. Ca frecvenata se situeaza pe ocul al doilea dupa
ruptura in peritoneul liber. Prezinta un interes chirurgical deosebit. Icterul si
angiocolita sunt caracteristice pentru migrarea chistului in caile biliare. Mai
frecvent se deschid in caile biliare chisturile fetei convexe, chisturile cu localizare
juxtahilara, unele chisturi centrale infectate si chsiturile lobului lui Spiegel.
Prezenta veziculelor hidatice in calea biliara principala grabeste instalarea
icterului, dilatatia hepatocoledocului si instalarea, in timp, papilootite scleroase.
Aceste leziuni anatomo patologice conditioneaza tactici si tehnici chirurgicale
diferite.

12

Diagnostic
Diagnostic pozitiv. Se precizeaza cu ajutorul examenului clinic, mai ales in
localizarile greu accesibile. Prezenta unui caine in casa este un element care poate
intari banuiala. Examenul radiologic, scintigrafia ( la nevoie laparoscopia si
laparotomia ) pot aduce precizari. Probele biologice, mai ales cutireactia Casoni,
sunt elemente de baza pentru diagnostic.
Diagnostic diferential. In diagnosticul diferential trebuie sa vaem in vedere
abcesul de ficat, tumorile maligne si benigne, tumorile colice ( in localizarile pe
fata inferioara ) pseudochisturile pancreatice, tumorile renale.
Chisturile hidatice supurate deschise in caile biliare pot duce la confuzii cu
angiocolitele prin litiaza biliara. Cele perforate in peritoneul liber aduc in
disctutie diagnosticul diferential al peritonitelor localizate sau difuze de etiologie
foarte variata.
Prognostic
Prognsticul depinde de numarul de localizari si mai ales de complicatii.
Chistul hidatic netratat constituie, de obicei, un pericol pentru viitor.
Tratament
Pentru a stabili indicatia operatorie si prognosticul, nu este suficient a pune
diagnosticul de chist hidatic. Trebuie tinut cont de: unicitatea sau multiplicitatea
localizarii parazitare, implantarea superficiala ( corticala ) sau profunda
( centrala ) a tumorii si represcursiunile asupra ramnificatiilor vasculare si biliare.
Trebuie sa fie informati asupra peretului chistului (subtire si suplu), gros si rigid,
uneori calcificat.
Canalele biliare sunt interesate de timpuriu. Ele pot fi impinse sau fisurate
de formatiunea chistica, comprimate, cu ectazii sectoriale. Gradul acestor leziuni
va fi determinat prin studiul radiologic, cu substanta de contrast, atat al cailor
biliare extrahepatice, cat si al cavtatii chistice.
Splenoportografia si opacifierea venelor suprahepatice prin cateterism
retrograd pot arata modificari profunde ale circulatiei intrahepatice. Vizualizarea
preoperatorie a leziunilor, harta colangiografica si portografica stabilesc cu
certitudine topografia vasculo-bliara a chistului, in scopul alegerii tipului cel mai
adecvat de interventie.

13

Tratamentul urmareste:
Indepartarea continutului parazitar avand grija de a steriliza elementele
hidatice si a impiedica diseminarea.
Desfiintarea cavitatii restante, a carei prezenta conditioneaza o serie de
complicatii (infectia, deperditia biliara importanta, fistula biliara).
Golirea chistului se face prin punctie ( dupa laparotomie ) cu ajutorul unui
trocar aspirator.
Schimbarile de pozitie ale segmentului endocavitar al trocarului duc la
fragmentarea membranei proligere si a veziculelor fiice.
Sterilizarea continutului se face prn introducerea de formol 2% lasat sa
actioneze timp de 10 minute, dupa care este reaspirat.
Curatirea endochistului: cu un tampon montat si aspiratorul ce curata
peretii cavitatii restante, indepartandu-se resturile de membrana proligera si
eventualele vezicule restante.
Tratamentul cavitatii restante:
1. Marsupializarea. Ea realizeaza o comunicare intre cavitatea chistica si
exterior.In timp, se asteapta obliterarea spontana;
2. Inchiderea fara drenaj . In cavitatea chistica se aduna secretii serohematice,
care uneori se resorb. Alteori aceste secretii se infecteaza, ceea ce conditioneaza
reinterventia de drenaj. Plicatura membranei, in scopul in scopul tunelizarii
cavitatii si drenaj ( Guedj ) previne complicatiiile supurative, dar nu suprima
fistula biliara.
3. Metoda cavitatii deschise ( Mabit-Lagrot ). Dupa golirea continutului si
curatirea cavitatii restante, portiunea exterioara a perichistului se rezeca. In felul
acesta cavitatea restanta, in unele cazuri, apare aplatizata.
Hemostaza se face prin sutura perichistului restant la perichimul hepatic. Aceasta
cavitate se poate lasa libera in cavitatea peritoneala, pe care o drenam cu un tub
de cauciuc; se pot sutura fistulele biliare, se poate practica o epiploonoplastie sau
tunelizarea cavitatii in scopul de a dirija in afara deperditiile bilio-hemoragice.
4. Inchiderea cavitatii asociata cu papilo-sincterotomie oddiana. Ea trebuie
rezervata cazurilor in care intre cavitatea chistica si caile biliare intrahepatice
exista comunicari largi, care pot favoriza drenajul secretiilor bilio-hemoragice
prin calea biliara principala in duoden (Goinard).

14

5. Drenajul intern al cavitatii. Anastomozele perichisto-digestive. Anastomoza

cavitatii cu o ansa jejunala exculsa si montata in Y a fost efectuata in Algeria de
catre Pegullo si Pellisier in 1960. Acest drenaj intestinal este urmat de stergerea
cavitatii reziduale.
Aceasta metoda nu este aplicabila decat chisturilor care evolueaza pe fata
inferioara a ficatului; frecventa acestor chisturi este , insa, destul de mare.
Evolutia postoperatorie este in general, simpla.
Este de mentionat aparitia unei stari febrile intre a 4-a si a 8-a zi
postoperator. Ea marcheaza infectia cavitatii restante care contine sange si bila, in
majoritatea cazurilor. Prezenta bilei a putut fi pusa in evidenta prin punctia
cavitatii restante, individualizarea fistulelor biliare prin colangiografie
peroperatorie. Refluxul continutului digestiv este bine vizibil pe cliseele
radiologice.Dupa cateva zile, pe masura stabilirii tranzitului prin anastomoza,
febra cedeaza.
In cazul cavitatilor restante mari sau la cavitatilor infectate prin fistulele
biliare largi, drenajul transomfalic al cavitatii ofera posibilitatea colabarii
peretilor prin aspiratie continua. Se realizeaza astfel o chistostomie transomfalica
temporara, care permite un drenaj dirijat extraperitoneal al cavitatii, iar
indepartareaa sondei nu este urmata de instalarea unei fistule.Disparitia totala a
cavitati se efectueaza lent: in medie, in doua sau trei luni. Bolnavii isi pot relua
insa in acest rastimp activitatea normala.
Sunt containdicate pentru astfel de inteventii urmatoarele forme: chisturile
cu evolutie pe fata posterioara sau superioara a ficatului, chisturile calcificate,
chisturile multiloculare, formele tirolobavareze; chisturile inferioare ale ficatului,
prin situatia lor superficiala, se preteaza la chistectomie.
Metode radicale:
1. Perichistectomia (Jovanovitch si Bourgeon). Nu este o operatie usoara si nu
intotdeauna perichistectomia poate fi efectuata integral. Operatia consta in
extrparea perichistului, alcatuit din lame de tesut conjunctiv strans aderent de
parenchimul hepatic; ligatura pediculilor vasculari si biliari se face din aproape in
aproape, pe masura progresiunii in profunzime a disectiei perichistului. Dupa
indepartarea perichistului, se controleaza hemostaza si se desfiinteaza cavitatea
restanta prin apropierea peretilor hepatici, cu catgut.

15

2. Perichisto-rezectie (Bourgeon). Aceasta interventie consta in asocierea

perichistectomiei cu rezectia unui lambou de parenchim hepatic, care lasat pe loc
s-ar putea necroza, in urma cudurii sau torsionarii pediculului vascular.
3. Rezectia hepatica ( Bourgeon-Guntz). Operatie de indicatie mai rara, rezectia
de ficat poate sa intereseze un segment, un lob, ficatul drept sau ficatul stang, in
raport cu localizarea si indinderea procesului patologic.
Trebuie avut in vedere ca dezvoltarea chistului in diferite zone si profunzimi ale
parenchimului hepatic antreneaza o serie de modificari topografice vasculobiliare, uneori importante si care impun o atitudine terapeutica chirurgicala
diferita sau diferentiala fiecarui caz in parte.

16

CAPITOLUL III
PROCESUL DE NURSING
- Prezentare general Procesul sau demersul de ngrijire este o metod organizat i sistematic
care permite acordarea de ngrijiri individualizate. Este centrat pe reaciile
particulare ale fiecrui individ la o modificare real sau potenial de sntate.
Demersul mai poate fi definit ca un proces intelectual compus din diverse
etape, logic ordonate, care au ca scop obinerea unei bune stri de sntate a
pacientului.
Dup Genevieve Dechanoz, procesul de ngrijire reprezint aplicarea
modului tiinific de rezolvare a problemelor, a analizei situaiei, a ngrijirilor
pentru a rspunde nevoilor fizice, psiho-sociale ale persoanei, pentru a renuna la
administrarea ngrijirilor stereotipe i de rutin, bazate pe necesiti presupuse, n
favoarea unor ngrijiri individuale, adaptate fiecrui pacient.
Aplicarea cadrului conceput de Virginia Henderson n procesul de ngrijire
uureaz identificarea nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social, cultural i
spiritual i gsirea surselor de dificultate care mpiedic satisfacerea nevoilor. De
asemenea permite stabilirea interveniilor capabile s reduc influena acelor
surse de dificultate, n scopul de a ajuta persoana s-i recapete autonomia pe ct
posibil.
Etapele procesului de nursing:
1.
2.
3.
4.
5.

Culegerea de date
Analiza i interpretarea datelor
Planificarea ngrijirilor
Realizarea interveniilor
Evaluarea

1. Culegerea de date
Ne permite s facem o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul n
globalitatea sa

17

Ne informeaz asupra a ceea ce este pacientul, asupra suferinei, obiceiurile

sale de via i strile de satisfacere a nevoilor fundamentale
Este faza iniial, debutul procesului de nursing de la care ncepe derularea
acestui proces
Culegerea informaiilor este un proces continuu, n sensul c pe tot
parcursul muncii sale asistenta nu nceteaz de a observa, de a ntreba, de a
nota date despre fiecare pacient.
Tipuri de informaii culese:

date obiective (observate de asistent despre pacient)

date subiective
date coninnd informaii trecute i actuale
date legate de viaa pacientului, obiceiurile sale, anturajul su cu mediul
nconjurtor.

2. Analiza i interpretarea datelor

Datele culese trebuie analizate i interpretate

Analiza datelor se face prin:

examinarea datelor
clasificarea datelor (care sunt independente, permit satisfacerea autonom a
nevoilor)
date de dependen
stabilirea problemelor de ngrijire
recunoaterea problemelor prioritare

Interpretarea datelor nseamn a da un sens, a explica originea sau cauza

problemelor de dependen, adic a defini sursele de dificultate.

Analiza i interpretarea datelor vor conduce asistentul la stabilirea

diagnosticului de ngrijire.
Dificultile n clasificarea datelor dup prioriti provin din: numrul mare
de date culese, varietatea surselor de informaie, caracterul schimbrilor unui
mare numr de date, subiectivitatea persoanei care culege datele, caracterul
adesea urgent i grav al situaiei.

18

Diagnosticul de ngrijire - definirea lui a nceput prin anii 1854-1855 de

ctre Florence Neithingel
Diagnosticul de ngrijire este o form simpl i precis care descrie
rspunsul sau reacia persoanei sau grupului la o problem de sntate, el
constituie o judecat practic bazat pe colectarea i analiza datelor i
servete de pivot la planificarea ngrijirilor
Diagnosticul de ngrijire este un enun concis actual sau parial al
manifestrilor de dependen ale persoanei, grupate sau nu i legate de o
surs de dificultate.

3. Planificarea ngrijirilor
Reprezint stabilirea unui plan de intervenie, prevederea etapelor, a
mijloacelor de desfurare i a precauiilor care trebuie luate.
Planul de intervenie sau de afeciune are loc dup formularea
diagnosticului de ngrijire, trebuie s influeneze pozitiv starea fizic i psihic, s
reduc problemele de dependen si s in cont de prescripiile medicale.
Prezint dou componente:

Obiective de ngrijire care pot fi definite ca un rezultat pe care dorim s-l

obinem n urma interveniilor sau descrierea unui comportament pe care l
ateptm de la pacient.
Interveniile sunt a doua component, alegerea interveniei permite
determinarea modului de a aciona pentru a corecta problema de
dependen a pacientului; ele trebuie s fie msurabile, evaluabile.

4. Realizarea i aplicarea interveniilor

Constituie momentul realizrii contiente i voluntare a interveniilor

planificate pentru a obine rezultatul ateptat.

5. Evaluarea ngrijirilor

Const ntr-o apreciere asupra progresului pacientului n raport cu

interveniile asistentei.
Evaluarea este o condiie absolut a calitii ngrijirilor, ea trebuie s se
fac cu regularitate pe tot parcursul procesului de ngrijire.

19

Avantajele procesului de ngrijire:

Demersul se sprijin pe date furnizate de pacient sau din surse sigure, deci
constituie un instrument de individualizare, de personalizare a ngrijirilor.
O alt calitate a demersului const n faptul c informarea constituie o surs
foarte util pentru controlul calitii de ngrijire.
Pune la dispoziia ntregii echipe de ngrijire detaliile planificrii ngrijirilor
fcnd posibil raionalizarea ngrijirilor, coordonarea i stabilirea prioritiilor.

20

CAPITOLUL IV
PLAN DE INGRIJIRE
-Cazul 11
Culegere de date
Nume: Dragnea
Prenume: Viorel
Sex: M
Varsta: 33 ani
Stare civila: casatorit
Religie: ortodoxa
Ocupatie: profesor
Grup sanguin: AII, Rh (+)
Domiciliul: Calafat, Jud. Dolj
Obisnuinte de viata: pacientul e cunoscut ca fiind un consumator de tutun,
mese copioase
Conduita de viata: pacientul declara ca locuieste la bloc, intr-un
apartament modest, impreuna cu sotia sa, avand 1 copil.
Antecedente personale:- in anul 1996 apendicectomie.

21

- in anul 1998 episod icteric

Antecedente heredocolaterale: - mama : HTA grad II
Istoricul bolii: pacientul in varsta de 33 de ani, se interneaza in sectia Chirurgie a
Spitalului Calafat in data de 25.11.2014 ora 08:00, prezentand urmatoarele
simptome: icter sclero-tegumentar, stare generala grava, subfebrilitate, frisoane,
astenie, durere abdominala in partea dreapta, oboseala, lipsa poftei de mancare.
Analize de laborator
Hematologice:
hemoglobina 13,6 g/dl
hematocrit 41,5 %

leucocite 13200 / mm
trombocite 725000/ mm
fibrinogen 373mg %

Biochimice:
creatina 0,82mg/dl
uree 23,7 mg /dl

ALT 186,02 U/L

AST 68,01U/L
Bilirubina totala 1,49 mg /dl
Bilirubina directa 0,67mg /dl
Fosfataza alcalina 203,975 U/L
Teste de depistare a chistului hepatic :

22

Examen local:
- Palpare: hepatomegalie la 3 cm sun rebord, cu suprafata neteda, regulata,
consistenta ferma, moderat dureros; formatiune ovoida de 10 cm, neteda, elastica,
dureroasa, mobila cu respiratia; TR-ampula rectala fara MF.
- Percutie: marirea ariei matitatii hepatice.
Explorari imagistice:
- ficat cu structura grandulara marit de volum ( 220 mm );
- colecist hidropic ( 145 x 75 mm ) ocupat de material hidatic;
- CBIH dilatate cu material hidatic
- CBP- 30 mm cu material hidatic
- RX toracic - normal
In urma analizarii datelor clinice, paraclinice si ecografice se stabileste
diagnosticul de chist hidatic hepatic.
Diagnostic nursing
1. Dificultate in a respira din cauza durerilor manifestata prin paloare, transpiratii
si agitatie.
2. Alimentatie insuficienta in cantitate si calitate datorita pregatirii preoperatorii.
3. Dificultate in a se imbraca si dezbraca din cauza bolii manifestata prin
oboseala, stare depresiva, diminuarea ingrijirii de sine.

23

4. Alterarea somnului calitativ si cantitativ, manifestat prin insomnii,astenie fizica

si psihica, agitatie.
5. Imposibilitate in a se misca si a si mentine o buna postura, din cauza durerii
manifestata prin tulburari de mers , vertij.
6. Dificultate in a se ingriji si a-si mentine corpul curat, manifestata prin neputinta
in a-si acorda deprinderile de ngrijire zilnica.
7. Anxietate din cauza interventiei chirurgicale. Lipsa de cunostinte (informatii in
legatura cu procedura preoperatorie, chirurgicala si urmarile postperatorii.
8. Dezinteres in a indeplini activitati recreative din cauza durerilor, evolutiei bolii
manifestata prin adinamie, anxietate.
9. Dificultate in a evita pericolele manifestata prin neputinta, adinamie, teama de
necunoscut.
Ziua I
Nevoia
afectata

Diagnostic
nursing

Obiective

Interventii autonome Evaluare

si delegate

1. Nevoia de Dificultate in a Pacientul sa 1.Invat

pacientul
a respira
respira
din aiba o buna tehnici corecte de a
cauza durerilor respiratie.
respira.
manifestata prin
2.Indemn pacientul sa
paloare,
faca
gimnastica
transpiratii
si
respiratorie.
agitatie.

24

3.Aerisesc
salonul si
aerul.

zilnic
umidific

4.Ii

functiile

masur

Pacientul
prezinta in
continuare
dificultate
in a respira.

vitale.
5.Administrez
medicatia prescrisa de
medic: glucoza 500
ml, Ca 1 fiola in
perfurzie.i.v.
2.Nevoia de Alimentatie
a bea si a insuficienta in
manca
cantitate
si
calitate datorita
pregatirii
preoperatorii.

Pacientul sa
fie echilibrat
emotional si sa
respecte
regimul
indicat
preoperator.

1.Monitorizez
greutatea
2.Educ
pacientul
despre
necesitatea
acestui
regim
preoperator si despre
complicatiile ce pot
surveni in caza de
nerespectare.

Obectiv
partial
realizat.
Pacientul
prezinta
dificultati in
a se adapta
la regimul
preoperator.

3.Administrez
medicatia prescrisa de
medic: glucoza 5%
500 ml, vitamina B12
1 fiola in perfuzie i.v.
3.Nevoia de Dificultate in a
a
se se imbraca si
imbraca si dezbraca
din
dezbraca
cauza
bolii
manifestata prin
oboseala, stare
depresiva,
diminuarea
ingrijirii
de
sine.

Pacientul sa
fie capabil de
a se imbraca si
dezbraca
singur.

1.Informez pacientul
privind
importanta
vestimentatiei
in
identificarea
personalitatii.

2.Sugerez
apartinatorilor
sa
procure haine comode.
3.Ajut pacientul sa se
dezbrace si sa se

25

Pacientul
prezinta in
continuare
dificultatein
a se imbraca
si dezbraca.

imbrace.
4.Nevoia de Alterarea
a dormi si somnului
de a se calitativ
si
odihni
cantitativ,
manifestat prin
insomnii,astenie
fizica si psihica,
agitatie

Pacientul sa
aiba un somn
odihnitor
si
linistit
pe
timpul noptii.

1.Asigur
conditii Obiectiv
optime pentru odihna. nearealizat.
Pacientul
2.Aplic
interventii prezinta
autonome si delegate insomnii,
a.i. sa nu tulbur doarme 3-4
linistea
H/noapte
nocturna.
3.Invat
pacientul
tehnici de relaxare.
4.Ofer pacientului o
carte spre lectura cu
subiect pozitiv, placut.
5.Reamintesc
pacientului
despre
efectul benefic al
somnului.
6.Administrez
tratamentul prescris de
medic: diazepam 1
fiola
i.m.seara,
algocalmin 1 fiola
seara.

5.Nevoia de
a se misca si
a-si mentine
o
buna
postura

Imposibilitate in Pacientul sa
a se misca si a nu
prezinte
si mentine o durere.
buna postura,
din
cauza
durerii
manifestata prin
tulburari
de

26

1.Pregatesc
un Obiectiv
program de exercitii partial
pasive sau active.
realizat.
Pacientul
2.Explic pacientului are dureri
importanta miscarii.
de
intensitate
3.Incurajez pacientul mai mica.

mers vertij.

sa
indeplineasca
activitati fizice singur.
4.Schimb
pozitia
pacientului in pat la
fiecare 2-3 h pentru a
preveni
aparitia
escarelor.
5.Administrez
medicatia prescrisa de
medic: algocalmin 1
fiola i.m./zi, Piafen 1
fiola i.m./zi.

6. Nevoia de
a fi curat,
ingrijit si asi
proteja
tegumentele

7.Nevoia de
a
invata
despre
boala.

Dificultate in a
se ingriji si a-si
mentine corpul
curat,
manifestata prin
neputinta in a-si
acorda
deprinderile de
ngrijire zilnica.

Pacientul
prezinte
tegumente
mucoase
integre.

sa 1.Efectuez toaleta pe
regiuni a pacientului.
si
2.Informez pacientul
cu privire la inportanta
mentinerii
tegumentelor curate.

Anxietate din
cauza
interventiei
chirurgicale.
Lipsa
de
cunostinte
(informatii
in
legatura
cu
procedura
preoperatorie,
chirurgicala si
urmarile

Pacientul sa-si
exprime
sentimentele
de frica fata de
interventia
chirurgicala.
Pacientul sa
inteleaga:

Pacientul
prezinta
difcultati in
a se ingriji.

3.Schimb lenjeria de
corp ori de cate ori
este nevoie.
Obiectivul a
fost partial
atins.
Pacientul a
inteles
2.Manifest intelegere explicatiile
fata
de
temerile primite si
pacientului.
este putin
mai linistit,
procedura 3.Clarific cu pacientul insa
preoperatorie;- conceptiile eronate.
anxietatea si
procedura
frica
de

27

1.Identific
motivul
precis
al
fricii:
anestezia,durerea, frica
de moarte.

postperatorii.

interventiei
chirurgicale;urmarile
postoperatorii.

interventia
4.Informez si explic chirurgicala
diferitele proceduri:
persista.
preoperatorii
(asepsia,
medicatia,
restrictia
de
alimente,mijloace de
diagnostic,
sondaj
vezical, spalaturi,etc.).
- chirurgicale
- postoperatorii ( sala
de trezire, ingrijiri
intensive,
cotrolul
durerii, repaosul la pat,
pozitiile,etc.

8.Nevoia de Dezinteres in a
a se recrea
indeplini
activitati
recreative din
cauza durerilor,
evolutiei bolii
manifestata prin
adinamie,
anxietate.

Pacientul sa
poata indeplini
activitati
recreative.

1.Pun
in
vedere
capacitatile, talentele
si realizarile anterioare
ale pacientului.

Obiectiv
partial
realizat.
Pacientul nu
se
poate
2.Castig
increderea recrea
in
pacientului si il ajut sa totalitate.
depaseasca momentele
grele.
3.Asigur un climat
corespunzator.
4.Ofer
pacientului
carti
cu
subiect
interesant si placut.
5.Am in vedere ca
activitatile pe care le
executa sa-i creeze o
stare
de
buna

28

dispozitie.
9.Nevoia de Dificultate in a
a
evita evita pericolele
pericolele
manifestata prin
neputinta,
adinamie, teama
de necunoscut.

Pacientul sa fe 1.Asigur conditi de

capabil
sa mediu adecvat pantru
evite
a evita pericolele prin
pericolele.
accidentare.
2.Informez si stabilesc
impreuna cu pacientul
planul de recuperare a
starii de sanatate.
3.Favorizez adaptarea
pacentului la noul
mediu.

Obiectiv
partial
realizat.
Pacientul
intelege
pericolele
pe care le
poate
intampina si
coopereaza
in vederea
evitarii
acestora.

4.Informez pacientul
ca
poate
folosi
mijloacele de sustinere
si il supraveghez.
5.Indepartez
orice
obiect care ar putea fi
un
obstacol
in
deplasarea
pacientului.6.Incurajez
pacientul in efectuarea
miscarilor si explic
importanta sa.
Ziua II
Nevoia
afectata

Diagnostic
nursing

Obiective

Interventii
autonome
delegate

Evaluare
si

1.
Dificultate de a Promovarea
1.Observ
felul, Pacientul
Nevoia
respira datorita unei respiratii frecventa
si
prezinta in
de
a efectului
eficiente
amplitidinea

29

respira

secundar
al postoperatorii
anasteziei,
astfel
incat
manifestat prin pacientul
sa
agitatie,
respire normal
transpiratii si in urmatoarele
paloare.
48 de ore.

miscarilor
respiratorii.

continuare

dificultate
2.Apreciez
tegumentele pentru
in
a
hipoxie.
respira.
3.Inspectez
cavitatea bucala a
bolnavului pentru
depistarea
secretiilor
si
mucozitatilor
postanestezice.
4.Aspir
mucozitatile
aspiratorul.

cu

5.Introduc
prin
sonda nazala 5l
oxigen/min
barbotat
si
supraveghez
bolnavul.
6.Monitorizez
respiratia si o notez
in
foaia
de
temperatura.
7.Incurajez
pacientul sa respire
adanc.
2.Nevoia
de a bea
si
a
manca

Potential
de Pacientul
deshidratare si inteleaga
alterarea
necesitatea
nutritiei
regimului
datorita
indicat si

30

sa 1.Administrez
Pacientul
fluidele parenteral,
dupa
prescriptie, a inteles
pentru un aport
sa adecvat de lichide si respecta

anesteziei
interventiei
operatorii.

si coopereze.

si electoliti.

regimul

2.Explic bolnavului
necesitatea
unui indicat.
aport adecvat de
lichide si electroliti
parenteral.
3.Observ
si
supraveghez sonda
urinara.
4.Montorizez
supraveghez
perfuziile
prescripse
medic:

si
de

-ser glucozat 5%
-ser fiziologic 500
ml
3.Nevoia
de a se
imbraca
si
dezbrac
a

Dificultate in a
se imbrac si
dezbraca din
cauza
interventiei
chirurgicale,
manifestata
prin
durere,
oboseala, stare
depresiva,
diminuarea
imaginii
de
sine.

Pacientul sa fie 1.Informez

capabil de a pacientul privind
imbraca
si importanta
dezbraca.
vestimentatiei
in
indentificarea
personalitatii.

Pacientul
prezinta
in
continuare

dificultate
2.Sugerez
apartinatorilor sa in
procure
haine
a se
comode.
3.Ajut pacientul sa imbrac si
se imbrace si sa se
a se
dezbrace.
dezbraca.

31

4.Nevoia
de
a
dormi si
de a se
odihni

Dificultate in a
dormi si a se
odihni datorita
durerii
si
constrangerilor
fizice.

Pacinetul
sa
aiba un somn
linistitor
7-8
ore in timpul
noptii
postoperator.

1.Apreciez factorii Bolnavul a

care
provoaca
dormit
6
insomnie.
ore
2.Asigur bolnavul
ca situatia este sub pe noapte,
control si ca este
supravegheat
in somnul
fiind
permanenta.
3.Indepartez orice intrerupt de
sursa de zgomot si
lumina care poate durere.
deranja.
4.Sugerez
ca
vizitele
sa
se
efectueze in afara
orelor de somn.
5.Administrez
somniferul
prescris: Diazepam
1 fiola i.m.

5.Nevoia
de a se
misca si
a-si
mentine
o buna
postura

Imposibilitate
de a se misca si
a a-si mentine
o buna postura
din
cauza
durerilor si a
suturilor.

Pacientul sa nu
mai
prezinte
dureri si sa aiba
o
pozitie
optima
in
urmatoarele
ore.

32

1.Observ
Obiectiv
manifestarile nonpartial
verbale:facies,
pozitie, grimase.
realizat.
2.Monitorizez
Pacientul
functiile vitale.
are
3.Apreciez pozitia

bolnavului.

4.A aseza bolnavul

in decubit dorsal cu
genunghi
usor
flexati
pentru
relaxarea
musculaturii
abdominale
in
scolul
atenuarii
durerii locale.

pozitie
confortabil
a
petru o
perioada
scurta

de timp
5.Ajut pacientul sa
se
intoarca
la dupa
fiecare 2 ore.
care
6.In
timpul
mobilizarii
incurajez pacientul
sa-si sustina plaga
operatorie
si
protejez
sonda
urinara si perfuzia
sa nu se disloce.

trebuie
intors si
sprijinit din
nou.

7.Administrez
medicatia:Algolca
min 1 fiola i.m./zi,
Piafen
1
fiola
i.m/zi.

6.
Nevoia

Risc mare de Asigurarea

afectare
a integritatii

1.Observ
tegumentele

33

Pielea
din locul

la

de a fi
curat,
ingrijit
si
a-si
proteja
tegumen
tele

integritatii
plagii
pielii legat de postoperator.
secretii
si
excretii datorita
drenarii plagii.

jurul plagii pentru

iritatie,
eritem, plagii este
edem.
intacta,
2.
Informez fara
pacientul cu privire
la
importanta escoriatii,
mantinerii
iritatii sau
tegumentelor
curate.
edem.
3.Efectuez toaleta
Bolnavul
pe
regiuni
a
nu
pacientului.
prezinta
4.Schimb lenjeria
de corp si de pat ori complicatii
de cate ori este
nevoie.
de
interventie
chirurgical
a.

7.
Nevoia

Anxietate
cauza

din Pacientul sa-si 1.Identific motivul Obiectiv

exprime
precis al fricii.
partial

34

de
a interventiei
sentimentul
invata
chirurgicale,
neliniste si
despre
lipsa
de nteleag
boala
cunostinte
procedurile
(informatii) in medicale
legatura
cu urmeaza a i
procedurile
aplica.
postoperatorii.

de
sa 2.Manifest
intelegere fata de
temerile
ce pacientului.
se
3.Clarific
cu
pacientul
conceptiile eronate.

realizat.
Pacientul
a inteles
explicatiile

primite
si
4.Informez
si este
explic
diferitele
putin mai
proceduri
linistit,
postoperatorii.
insa
anxietatea si
frica
persista.

8.Nevoia Dezinteres in a
de a se indeplini
recrea
activitati
recreative din
cauza durerilor
manifestat prin
adinamie
si
anxietate.

Pacientul
sa
poata indeplini
activitati
recreative.

1.Pun in vedere Obiectiv

capacitatile,
partial
talentele
si
realizat.
realizarile
anterioare
ale
Pacientul se
pacientului.
poate recrea
la
2.Castig increderea pana
pacientului si il ajut aparitia
sa
depaseasca durerilor.
momentele grele.
3.Asigur un climat
corespunzator.
4.Ofer pacientului
carti, reviste cu
subiect interesant si
placut.5.Am
in
vedere
ca

35

activitatile pe care
le executa sa creeze
o stare de buna
dispozitie.
9.Nevoia
de
a
evita
pericolel
e

Dificultate in a Pacientul sa fie 1.Asigur conditii

evita pericolele capabil sa evite de mediu adecvat,
manifestata
pericolele.
pentru a evita
prin
pericolele
prin
nepuntinta,
accidentare.
adinamie,
2.Informez
si
teama
de
stabilesc impreuna
necunoscut.
cu pacientul planul
de recuperare a
starii de sanatate.

Obiectiv
partial
realizat.
Pacientul
manifesta
incredere in
personalul

3.Favorizez
medical.
adaptarea
pacientului la noul
mediu.
4.Identific si reduc
factorii stresanti de
mediu.
Ziua III
Nevoia
afectata

Diagnostic
nursing

Obiective

1. Nevoia de Respiratie
Pacientul
sa
a respira
ingreunata din respire normal.
cauza suturii
chirurgicale si
a
durerilor
manifestata
prin

36

Interventii
autonome
delegate

Evaluare
si

1.Pregatesc
psihic
pacientul in vederea
oricarei tehnici la
care va fi supus.
2.Apreciez
severitatea,

In
urma
interventiilor
acordate
pacientul respira
la
parametrii
normali..

transpiratie si
paloare.

localizarea,
durerii.

durata

3.Monitorizez
functiile vitale si le
trec in foaia de
observatie.
4.Aplic punga cu
gheata
pe
hipocondrul drept.
5.Administrez
medicatia prescrisa
de
medic:Algocalmin 1
fiola i.m., Mialgin 1
fiola i.m., Scobutil 1
fiola i.m.
2.Nevoia de Alimentatie
Pacientul sa fie
a bea si a inadecvata
echilibrat
manca
calitativ
si hidroelectrolitic.
cantitativ
datorita
interventiei
chirurgicale.

1.Fac
bilantul Pacientul
se
lichididelor ingerate poate alimenta
si eliminate.
singur.
2.Apreciez
pentru
scaderea in greutate
secundara aportului
in calorii.
3.Monitorizez
greutatea si o trec in
foaia de temperatura.
4.Administrez
suplimente
de
vitamina
B1
1
fiola /zi i.m., B6 1
fiola/zi
i.m.la
indicatia medicului.

37

5.Recomand ingestia
de lichide: ceaiuri,
sucuri de fructe,
supe de zarzavat
proaspete
si
pisate.6.Informez
pacientul sa respecte
regimul alimentar.
3.Nevoia de Dificultate in a
a
se se imbraca si
imbraca si dezbraca din
dezbraca
cauza suturii
chirurgicale.

Pacientul sa fie 1.Ajut pacientul sa Pacientul

se
capabil de a se se dezbrace si sa se poate imbraca si
imbraca
si imbrace.
dezbraca singur.
dezbraca singur.
2.Informez pacientul
privind importanta
vestimentatiei
in
identificarea
personalitatii.
3.Sugerez
apartinatorilor
sa
procure
haine
comode.

4.Nevoia de Epuizare
Pacientul sa aiba
a dormi si datorita
un
somn
de a se stresului si a odihnitor
si
odihni
durerii.
linistit pe timpul
noptii.

1. Apreciez semnele Obiectiv realizat.

oboselii si factorii Pacientul doarme
care
afecteza 7-8
ore
pe
somnul.
noapte.
2.Asigur un mediu
linistit,
semiobscuritate,
temperatura optima.
3.Administrez
la
indicatia medicului
diazepam 1 fiola i.m.
4.Educ pacientul in

38

legatura
necesitatea
somn linistit.

5.Nevoia de
a se misca si
a-si mentine
o
buna
postura

Restrictia
miscarilor
datorita durerii
si
constrangerilor
fizice.

Promovarea
unei
pozitii
optime
si
confortabile.

cu
unui

1.Apreciez
manifestarile
de
dependenta
si
sursele de dificultate

durerea
si
constrangerile fizice.

Obiectiv
realizat.Pacientul
are o pozitie
confortabila si a
inteles restrictia
miscarilor.

2.Asigur pacientului
o pozitie care sa
favorizeze drenajul
si secretiile (decubit
dorsal cu genunchii
usor flectati pentru
relaxarea
musculaturii
abdominale).
3.Administrez
antialgicul prescris:
Mialgn 1 fiola i.m.
4.Recomand
mobilizare
pasiva
cat mai precoce
pentru
prevenirea
complicatiilor.
6. Nevoia de Risc mare de Pacientul sa nu 1.Apreciez icterul si Obiectiv realizat.
a fi curat, afectare
a prezinte leziuni senzatia de prurit Icterul nu mai

39

ingrijit si a- integritatii
si
proteja tegumentelor
tegumentele datorita
subicterului si
secretiilor
drenale.

de gradaj sau
semne de iritatie
datorita
secretiilor
drenate in 12
ore.

data de acesta.

este
prezent.
Pacientul
nu
2.Apreciez aspectul, preznta semne de
culoarea, cantitatea grataj.
secretiilor
drenate Tegumentele din
prin tubul de dren.
jurul plagii sunt
intacte si fara
3.Efectuez
iritatii.
pansamentul local de
2
ori
pe
zi
respectand
toate
regulile de asepsie si
antisepsie.
4.Administrez
antibioticul prescris
Penicilina G 2 mil/zi
perfuzabil.
5.Monitorizez
eficacitatea
tratamentului.6.Educ
pacentul in legatura
cu
necesitatea
pastrarii
pansamentului curat
si intact.

7.Nevoia de
a
invata
despre
boala.

Insuficienta
cunoastere
despre
perioada
postoperatorie
si
evolutia
clinica a bolii
datorita lipsei
de informare.

Bolnavul
inteleaga
informatiile
oferite.

sa 1. Apreciez nivelul Pacientul

de
cunostinte inteles
existent.
informatiile
oferite
2.Educ pacientul sa coopereaza.
stie:
-necasitatea
respectarii regimului
prescris de medic;
-necesitatea

40

a
si

respectarii
dozei,
orarului si modului
de admnistrare a
tratamentului;
-necasitatea
unui
somn odihnitor.

8.Nevoia de Dezinteres in a
a se recrea
indeplini
activitati
recreative din
cauza
durerilor,
evolutiei bolii,
manifestat prin
somnolenta si
stare nervoasa.

Pacientul
sa
poata indeplini
activitati
recreative.

1.Castig increderea
pacientului si il ajut
sa
depaseasca
momentele grele.

Obiectiv realizat.
Pacientul
se
poate
recrea
datorita
ajutorului oferit
2.Pun in vedere de
personalul
capacitatile, talentele spitalului.
si
realizarile
anterioare
ale
pacientului.
3.Asigur un climat
corespunzator.
4.Ofer pacientului
carti cu subiect
interesant si placut.
5.Am in vedere ca
activitatile pe care le
executa sa-i creeze o
stare
de
buna
dispozitie.

9.Nevoia de Dificultate in a Pacientul sa fe

a
evita evita pericolele capabil sa evite
pericolele
manifestata
pericolele.
prin neputinta,
adinamie,

41

1.Informez pacientul
ca
poate
folosi
mijloacele
de
sustinere
si
il
supraveghez.

Obiectiv realizat.
Pacientul poate
evita pericolele
singur.

teama
de
necunoscut.

2.Asigur conditi de
mediu
adecvat
pantru
a
evita
pericolele
prin
accidentare.
3.Favorizez
adaptarea pacentului
la noul mediu.
4.Indepartez
orice
obiect care ar putea
fi un obstacol in
deplasarea
pacientului.
5.Incurajez pacientul
in
efectuarea
miscarilor si explic
importanta sa.
6.Informez
si
stabilesc impreuna
cu pacientul planul
de recuperare a starii
de sanatate

42

- CAZ 22
Culegere de date
Nume: Antonie
Prenume: Elena
Sex: F
Varsta: 45 ani
Stare civila: casatorita
Religie: ortodoxa
Ocupatie: casnica
Grup sanguin: B III, Rh (+)
Conditii de locuit: mediul rural
43

Obisnuinte de viata: pacienta e cunoscuta ca fiind o consumatoare de cofeina si

mese copioase
Conduita de viata: pacienta declara ca locuieste la curte, intr-o casa modesta,
impreuna cu sotul sau, avand 2 copii.
Antecedente personale:- in anul 1980 apendicectomie.
- in anul 2000 episod icteric.
Antecedente heredocolaterale: - mama : HTA grad II
Istoricul bolii: pacienta in varsta de 45 de ani, se interneaza in sectia
Chirurgicala a Spitalului Calafat in data de 11-01-2015, ora 08:00, prezentand
urmatoarele

simptome:

icter

sclero-tegumentar,

stare

generala

grava,

subfebrilitate, frisoane, astenie, durere abdominala in partea dreapta, oboseala,

lipsa poftei de mancare.
Analize de laborator
Hematologice:

hemoglobina 16,3 g %

hematocrit 45,7 %

leucocite 11500 / mm
trombocite 525000/ mm

fibrinogen 425mg %

Biochimice:
creatina 0,96 %
uree 27,3mg /dl
44

 ALT 156,02 U/L

AST 86,01 U/L
Bilirubina totala 1,09 mg /dl
Bilirubina directa 0,76 mg /dl
Fosfataza alcalina 302,97 U/L
Teste de depistare a chistului hepatic :Examen local:
- Palpare: hepatomegalie la 3 cm sun rebord, cu suprafata neteda, regulata,
consistenta ferma, moderat dureros; formatiune ovoida de 10 cm, neteda, elastica,
dureroasa, mobila cu respiratia; TR-ampula rectala fara MF.
- Percutie: marirea ariei matitatii hepatice.
Explorari imagistice:
- ficat cu structura grandulara marit de volum ( 220 mm );
- colecist hidropic ( 145 x 75 mm ) ocupat de material hidatic;
- CHH rupt in seg.IV ( 100 x 70 mm )
- CBIH dilatate cu material hidatic
- CBP- 30 mm cu material hidatic
- RX toracic - normal
In urma analizarii datelor clinice, paraclinice si ecografice se stabileste
diagnosticul de chist hidatic hepatic.
Diagnostic nursing
45

1. Dificultate in a respira din cauza durerii.

2. Alimentatie insuficienta in cantitate si calitate datorita anxietatii si a fricii de
interventia chirurgicala.
3. Dificultate in a se imbraca si dezbraca din cauza bolii manifestata prin
oboseala, stare depresiva, diminuarea ingrijirii de sine.
4. Alterarea somnului calitativ si cantitativ, manifestat prin insomnii,astenie fizica
si psihica, agitatie
5. Postura neadecvata datorita durerii.
6. Alterarea integritatii tegumentelor si mucoaselor datorita icterului
7. Insuficienta cunoastere despre boala datorita lipsei surselor de informare.
8. Dificultate in a evita pericolele manifestata prin neputinta, adinamie, teama de
necunoscut.
Ziua I
Nevoia
afectata

Diagnostic
nursing

Obiective

Interventii
autonome
delegate

Evaluare
si

1. Nevoia de Dificultate in a Pacienta

sa 1.Umezesc aerul
a respira
respira
din respire liber.
din incapere.
cauza
2. Asigur un aport
constructiei si a
suficient
de
durerii.
lichide pe 24 ore.

Pacienta
prezinta
in
continuare
dificultate
in a

3.
Asigur
o
pozitie antalgica respira.

46

4.Invat pacientul
tehnici corecte de
a respira.
5.Ii
masur
functiile vitale.
6.Administrez
medicatia
prescrisa
de
medic: glucoza
500
ml,algocalmin 1
fiola
i.m.,
scobutil 1 fiola
i.m.
2.Nevoia de Alimentatie
a bea si a insuficienta in
manca
cantitate
si
calitate datorita
anxietatii si a
fricii
de
interventia
chirurgicala.

Pacientul sa fie
echilibrat
nutritional
si
hidroelectolitic.

1.Explorez
preferintele
pacientei asupra
alimentelor
permise
si
interzise.

Obectiv
partial
realizat.
Pacienta
prezinta
dificultati in
a

2.Servesc
pacienta
cu se adapta
alimente la o
la regimul
temperatura
preoperator.
moderata.
3.Asigur regim
hidric in 12 ore
constand
din:
ceai, limonada,
suc de fructe.
4.Educ pacientul
despre
necesitatea

47

acestui
regim
preoperator
si
despre
complicatiile ce
pot surveni in
caza
de
nerespectare.
5.Administrez
medicatia
prescrisa
de
medic: glucoza
5%
500
ml,
vitamina B12 1
fiola in perfuzie
i.v.
3.Nevoia de Dificultate in a
a
se se imbraca si
imbraca si dezbraca
din
dezbraca
cauza
bolii
manifestata prin
oboseala, stare
depresiva,
diminuarea
ingrijirii
de
sine.

Pacientul sa fie
capabil de a se
imbraca
si
dezbraca
singur.

1.Sugerez
Pacientul
apartinatorilor sa prezinta
procure
haine
in
comode.
continuare
2.Informez
dificultate
pacientul privind in a
importanta
vestimentatiei in se imbraca
si dezbraca.
identificarea
personalitatii.
3.Ajut pacienta sa
se dezbrace si sa
se imbrace.

4.Nevoia de Alterarea
a dormi si somnului
de a se calitativ
si
odihni
cantitativ,
manifestat prin
insomnii,astenie

Pacientul
sa
aiba un somn
odihnitor
si
linistit
pe
timpul noptii.

48

1.Invat pacienta Obiectiv

tehnici
de nearealizat.
relaxare.
Pacientul
prezinta
2.Asigur conditii insomnii,
optime
pentru doarme

fizica si psihica,
agitatie

odihna.
3.Aplic
interventii
autonome
si
delegate a.i. sa nu
tulbur linistea

3-4
H/noapte

nocturna.
4.Ofer pacientei o
carte spre lectura
cu subiect pozitiv,
placut.
5.Reamintesc
pacientei despre
efectul benefic al
somnului.
6.Administrez
tratamentul
prescris
de
medic: diazepam
1 fiola i.m.seara,
algocalmin
1
fiola seara.
5.Nevoia de Postura
a se misca si neadecvata
a-si mentine datorita durerii.
o
buna
postura

Asigurarea unei
pozitii optime
in
timpul
durerii.

1.Explic pacientei
importanta
adaptarii
unei
pozitii adecvate.

Obiectiv
partial
realizat.
Pacientul
are dureri
2.Pregatesc
un de
program
de intensitate
exercitii pasive mai mica.
sau active.
3.Incurajez

49

pacienta
sa
indeplineasca
activitati
fizice
singur.
4.Explic pacientei
importanta
miscarii.
5.Schimb pozitia
pacientei in pat la
fiecare 2-3 h
pentru a preveni
aparitia escarelor.
6.Administrez
medicatia
prescrisa
de
medic:
algocalmin
1
fiola
i.m./zi,
Piafen 1 fiola
i.m./zi.
6. Nevoia de
a fi curat,
ingrijit si asi
proteja
tegumentele

Alterarea
Pacientul
integritatii
prezinte
tegumentelor si tegumente
mucoaselor
mucoase
datorita
integre.
icterului.

sa 1.Inspectez
mucoasele
si tegumentele

Pacientul
si prezinta
difcultati in
a se ingriji.
2.Efectuez toaleta
pe
regiuni
a
pacientului.
3.Informez
pacientul
privire
inportanta
mentinerii
tegumentelor
curate.

50

cu
la

4.Schimb lenjeria
de corp ori de
cate ori este
nevoie.
5.Previn caldura
excesiva
prin
mentinerea unei
temperaturi
in
camera racoroasa,
cu
umiditate
potrivita, folosind
paturi usoare si
evitand
imbracamintea
groasa.
7.Nevoia de
a
invata
despre
boala.

Insuficienta
cunoastere
despre
boala
datorita lipsei
surselor
de
informare.

Oferirea
informatiilor
necesare despre
afectiune
si
tratament..

1.Explic bolnavei
fiziopatologia
bolii, folosind un
limbaj accesibil
nivelului
de
pregatire
intelectuala.

Obiectivul a
fost partial
atins.
Pacienta a
inteles
explicatiile
primite si
este putin
2.
Explic mai linistit,
necesitatea
insa
interventiei
anxietatea si
chirurgicale.
frica
de
interventia
3.Clarific
cu chirurgicala
pacienta
persista.
conceptiile
eronate.
4.Informez
si
explic diferitele
proceduri:

51

preoperatorii
(asepsia,
medicatia,
restrictia
de
alimente,mijloace
de
diagnostic,
sondaj
vezical,
spalaturi,etc.).
- chirurgicale
- postoperatorii
( sala de trezire,
ingrijiri intensive,
cotrolul durerii,
repaosul la pat,
pozitiile,etc.
8.Nevoia de Dificultate in a Pacientul sa fe 1.Asigur conditi
a
evita evita pericolele capabil sa evite de mediu adecvat
pericolele
manifestata prin pericolele.
pantru a evita
neputinta,
pericolele
prin
adinamie, teama
accidentare.
de necunoscut.
2.Favorizez
adaptarea
pacentei la noul
mediu.

Obiectiv
partial
realizat.
Pacientul
intelege
pericolele
pe care le
poate
intampina si
coopereaza
in vederea
3.Informez
si evitarii
stabilesc
acestora.
impreuna
cu
pacienta planul
de recuperare a
starii de sanatate.
4.Informez
pacienta ca poate
folosi mijloacele

52

de sustinere si il
supraveghez.
5.Indepartez orice
obiect care ar
putea
fi
un
obstacol
in
deplasarea
pacientei.
6.Incurajez
pacientei
in
efectuarea
miscarilor
si
explic importanta
sa.
Ziua II
Nevoia
afectata

Diagnostic
nursing

1. Nevoia de Dificultate in a
a respira
respira datorita
anesteziei
generale si a
constrangerilor
fizice.

Obiective

Promovarea
unei respiratii
adecvate
postoperator.

Interventii
autonome
delegate

Evaluare
si

1.Apreciez respiratia: Pacienta respira

tipul, amplitudinea
cu greutate
miscarilor
respiratorii, spectul
datorita plagii.
tegumentelor.
2.Inspectez cavitatea
bucala a bolnavei
pentru
depistarea
secretiilor
si
mucozitatilor
postanestezice.
3.Administrez
pacientei
O2
(
6l/min).

53

4.Monitorizez
respiratia si o notez
in
foaia
de
temperatura.
5.Educ pacienta sa
respire adanc si rar
sustinand-si
plaga
operatorie.
2.Nevoia de Alimentatie
a bea si a insuficienta in
manca
cantitate
si
calitate
datorita
anesteziei
si
interventiei
chirurgicale

Pacienta sa 1.Administrez
Pacienta
inteleaga
fluidele parenteral,
necesitatea
dupa
prescriptie, are gura
regimului
pentru
un
aport
indicat si sa adecvat de lichide si uscata si
coopereze.
electoliti.
senzatia de
2.Observ
si
supraveghez sonda sete.
urinara.
3.Montorizez
si
supraveghez
perfuziile prescripse
de medic:
-ser glucozat 10%
1500 ml;
-ser fiziologic
500 ml;

9%

4.Apreciez semnele
si simptomele de
deshidratare.
5. Apreciez senzatia
de greata , voma si
asigur interventiile

54

necesare.
3.Nevoia de Dificultate in a
a se imbraca se imbraca si
si dezbraca
dezbraca
datorita lezarii
fizice (plagii)
si slabiciunii.

Pacienta sa
cunoasca
importanta
satisfacerii de
a se imbraca
si dezbraca.

1.Informez pacientul Pacientul

privind importanta
vestimentatiei
in prezinta in
indentificarea
continuare
personalitatii.
2.Explic
legaturile dificultate in
dintre
tinuta
vestimentara,imagine a se imbraca
si stima de sine.
si
a
se
3.Ajut pacientul sa se dezbraca.
imbrace si
dezbrace.

4.Nevoia de Dificultate in a
a dormi si de dormi si a se
a se odihni
odihni datorita
stress-ului si a
durerii.

Pacienta sa
aiba un somn
odihnitor
postoperator.

sa

se

1.Apreciez semnele Bolnava a

oboselii si factorii
care
afecteaza dormit 6 ore
somnul.
pe noapte,
2.Asigur bolnava ca
situatia este sub somnul fiind
control si ca este
supravegheat
in intrerupt de
permanenta.
durere.
3.Asigur un mediu
linistitor,
semiobscuritate,
temperatura optima.
4.Educ pacienta in
legatura
cu
necesitatea
unui
somn linistitor.

55

6.Administrez
la
indicatia medicului:
Diazepam 1 fiola
i.m.
5.Nevoia de
a se misca si
a-si mentine
o
buna
postura

Durere datorita
traumatismului
chirurgical si a
reducerii
anestezicului.

Promovarea
confotului
fizic
postoperator.

1.Apreciez
Obiectiv
localizarea, iradierea,
petru o partial
intensitatea,
manifestarile
nonverbale
ale realizat.
durerii.
Pacientul are
2.Monitorizez
functiile vitale.
o pozitie
3.Apreciez
bolnavului.

pozitia

4.In
timpul
mobilizarii incurajez
pacientul
sa-si
sustina
plaga
operatorie si protejez
sonda urinara si
perfuzia sa nu se
disloce.
5.Ajut pacienta sa
gaseasca o pozitie
confortabila.

confortabila
perioada
scurta de timp
dupa
trebuie

care

intors
sprijinit
din nou.

6.Administrez
antialgicul prescris:
milgn 1 f i.m. ora 17.
6. Nevoia de
a fi curat,
ingrijit si asi
proteja

Risc mare de
afectare
a
integritatii
tegumentelor

Pacienta sa 1.Apreciez icterul si Pielea la locul

nu prezinte senzatia de puruit
plagii este
leziuni
de data de acesta.
gradaj
sau

56

si

tegumentele

datorita
subicterului si
a
secretiilor
drenate.

semne
de
iritatie datorta 2. Apreciez aspectul,
culoarea, cantitatea
secretiilor
secretiilor
drenate
drenate.
prin tubul de dren.

intacta, fara
escoriatii,
iritatii
edem.

sau

3.Efectuez
pansamentul local,
de 2 ori pe zi, Bolnava nu
respectand
toate
regulile de aspepsie prezinta
si antisepsie.
complicatii de
interventie
chirurgicala.
4.Schimb lenjeria de
corp si de pat ori de
cate ori este nevoie
7. Nevoia de Anxietate
a
invata datorita
despre boala necunoasterii
despre boala si
interventiile
postoperatorii.

Pacienta sa
cunoasca
interventiile
postoperatorii
care i se
aplica.

1.Informez si explic Obiectiv

diferitele proceduri
partial
postoperatorii.
realizat
2.Identific
manifestarile
de
dependenta, sursele .Pacienta
lor de dificultate,
interactiunile lor cu a inteles
alte nevoi.
explicatiile
3.Manifest intelegere
primite si
fata de temerile
pacientului.
este putin
4.Clarific
cu mai linistita,
pacientul conceptiile
eronate.
insa anxietatea

57

si frica persista.

8.Nevoia de Neputinta in a
a
evita evita
pericolele
prevenirea
infectiilor sau
a accidentelor.

Pacienta sa
beneficieze
de un mediu
de siguranta
fara accidente
si infectii.

1.Asigur conditii de Obiectiv partial

mediu
adecvat,
pentru
a
evita realizat.
pericolele
prin
accidentare.
2.Iau masuri sporite
de
evitare
a
Pacienta
transmiterii
infectiilor.
este ferita
3.Favorizez
de infectii,
adaptarea pacientului
la noul mediu.
insa pericolul
4.Aleg procedurile accidentarii
de investigatie si
tratament cu risc presista.
minim de infectie.

58

- CAZ 3 -

Culegere de date
Nume: Dobre
Prenume: Emil
Sex: M
Varsta: 59 ani
Stare civila: casatorit
Religie: ortodoxa
Ocupatie: agricultor
Grup sanguin: AB 4, Rh (+)
Conditii de locuit: mediul rural
59

Obisnuinte de viata: pacientul e cunoscut ca fiind un consumator de tutun,

alcool si mese copioase
Conduita de viata: pacientul declara ca locuieste la casa, impreuna cu sotia sa,
avand 3 copii.
Antecedente personale:- in anul 1982 tuberculoza pulmonara.
- in anul 1993 apendicectomie.
- in anul 1999 episod icteric
Antecedente heredocolaterale: - mama : HTA grad II
Istoricul bolii
Pacientul in varsta de 59 de ani, se interneaza in sectia Chirurgicala a
Spitalului Calafat in data de 27-03-2015, ora 08:00, prezentand urmatoarele
simptome: icter sclero-tegumentar, semne ale consumului cronic de alcool,
hepatomegalie la 3 cm sub rebordul costal de consistenta ferma si cu margine
neregulata, splenomegalie gradul II, stare generala grava, febra, frisoane, astenie,
oboseala.
Analize de laborator
Hematologice:

hemoglobina 15,8 g /dl

hematocrit 42,5%
leucocite 11500 / mm
trombocite 625000/ mm
fibrinogen 398mg %

Biochimice:

60

creatina 0,79mg/dl
uree 25,6mg/dl
ALT 168,23 U/L
AST 96 U/L
Bilirubina totala 1,40 mg/dl
Bilirubina directa 0,82mg/dl
Fosfataza alcalina 275 U/L

Teste de depistare a chistului hepatic :

Examen local:
- Palpare: hepatomegalie la 3 cm sun rebord, cu suprafata neteda, regulata,
consistenta ferma, moderat dureros; formatiune ovoida de 10 cm, neteda, elastica,
dureroasa, mobila cu respiratia; TR-ampula rectala fara MF.
- Percutie: marirea ariei matitatii hepatice.
Explorari imagistice:
- ficat cu structura grandulara marit de volum ce contine multiple formatiuni
transonice ( lichidiene) in ambii lobi hepatici, cu intarire posterioara de ecou si
dimensiuni cuprinse intre 0,5 si 5 cm unele dintre elecu microcalcificari in
interior;
- colecist hidropic ( 145 x 75 mm ) ocupat de material hidatic;
- RX toracic normal
- splenomegalie gradul II
61

In urma analizarii datelor clinice, paraclinice si ecografice se stabileste

diagnosticul de boala polichistica hepatica. Tratamentul este chirurgical.
Diagnostic nursing
1. Respiratie greoaie datorita durerii ca urmare a procesului inflamator biliar.
2. Greata datorita modificarilor integritatii cailor biliare. Imposibilitate de a
manca datorita pregatirii preoperatorii.
3. Dificultate in a se imbraca si dezbraca din cauza bolii manifestata prin
oboseala, stare depresiva, diminuarea ingrijirii de sine.
4. Insomnii datorita durerii, oboselii si anxietatii
5. Postura neadecvata datorita durerii.
6. Alterarea integritatii tegumentelor si mucoaselor datorita icterului.
7. Insuficienta cunoastere despre boala datorita lipsei surselor de informare.
8. Subfebrilitate datorita procesului inflamator.
9. Dificultate in a evita pericolele manifestata prin neputinta, adinamie, teama de
necunoscut.
Ziua I
Nevoia
afectata

Diagnostic
nursing

1. Nevoia de Respiratie
a respira
greoaie

Obiective

Interventii
autonome
delegate

Evaluare
si

Pacientul sa 1.
apreciez Pacientul
respire usor.
localizarea,
prezinta

62

in

datorita
durerii
ca
urmare
a
procesului
inflamator
biliar.

severitatea,
durata durerii.
2. Asigur un aport
suficient
de
lichide pe 24 ore.

continuare
dificultate in
a respira.

3.
Asigur
o
pozitie antalgica.
4.Invat pacientul
tehnici corecte de
a respira.
5.Ii
masur
functiile vitale.
6.Umezesc aerul
din incapere.
7.Administrez
medicatia
prescrisa
de
medic: glucoza
500
ml,algocalmin 1
fiola
i.m.,
scobutil 1 fiola
i.m.
2.Nevoia de Greata
a bea si a datorita
manca
modificarilor
integritatii
cailor biliare.
Imposibilitate
de a manca
datorita
pregatirii
preoperatorii

Pacientul sa
fieinteleaga
necesitatea si
benignitatea
pregatirilor
preoperatorii,
iar senzatia
de greata sa
dispara.

63

1.Observ
inapetenta
si
incurajez
pacinetul
sa-si
exprime senzatia
de gust amar si
disconfortul
abdominal.
2.Calculez

Obectiv
partial
realizat.
Pacientul
prezinta
dificultati in a
se adapta la
regimul
preoperator,
iar senzatia de

greata
bilantul ingesta- persista.
excreta.
3.Explorez
preferintele
pacientului
asupra
alimentelor
permise
interzise.

si

4.Servesc
pacientul
cu
alimente la o
temperatura
moderata.
5.Asigur regim
hidric in 12 ore
constand
din:
ceai, limonada,
suc de fructe.
6.Educ pacientul
despre
necesitatea
acestui
regim
preoperator
si
despre
complicatiile ce
pot surveni in
caza
de
nerespectare.
5.Administrez
medicatia
prescrisa
de
medic: glucoza
5%
500
ml,

64

vitamina B12 1
fiola in perfuzie
i.v.,
metroclopramis 1
f i.m.
3.Nevoia de Dificultate in
a se imbraca a se imbraca
si dezbraca
si dezbraca
din
cauza
bolii
manifestata
prin oboseala,
stare
depresiva,
diminuarea
ingrijirii de
sine.

Pacientul sa
fie capabil de
a se imbraca
si dezbraca
singur.

1.Informez
pacientul privind
importanta
vestimentatiei in
identificarea
personalitatii.

Pacientul
prezinta
in
continuare
dificultate in
a se imbraca
si dezbraca.

2.Ajut pacientul
sa se dezbrace si
sa se imbrace.
3.Sugerez
apartinatorilor sa
procure
haine
comode.

4.Nevoia de Insomnii
a dormi si de datorita
a se odihni
durerii,
oboselii
anxietatii.

Promovarea
1.Apreciez
unui
somn factorii
care
linistitor
afecteaza somnul.
si preoperator.
2.Invat pacientul
tehnici
de
relaxare.
3.Asigur linistea
si obscuritatea in
salon.
4.Aplic

65

Obiectiv
nearealizat.
Pacientul
prezinta
insomnii,
doarme 3-4
H/noapte

interventii
autonome
si
delegate a.i. sa nu
tulbur linistea
nocturna.
5.Linistesc psihic
si fizic bolnavul
explicandu-i ca
perioada
de
odihna ajuta la
promovarea starii
de
bine
si
cresterea
nivelului energic,
important pentru
calmarea durerii.
7.Administrez
tratamentul
prescris
de
medic: diazepam
1 fiola i.m.seara,
algocalmin
1
fiola seara.
5.Nevoia de
a se misca si
a-si mentine
o
buna
postura

Postura
neadecvata
datorita
durerii.

Asigurarea
unei pozitii
optime
in
timpul
durerii.

1.Pregatesc
un
program
de
exercitii pasive
sau active.

Obiectiv
partial
realizat.
Pacientul are
dureri
de
intensitate
sa mai mica.

2.Incurajez
pacientul
indeplineasca
activitati
fizice
singur.
3.Explic

66

pacientului
importanta
adaptarii
unei
pozitii adecvate.
4.Explic
pacientului
importanta
miscarii.
5.Schimb pozitia
pacientului in pat
la fiecare 2-3 h
pentru a preveni
aparitia escarelor.
6.Administrez
medicatia
prescrisa
de
medic:
algocalmin
1
fiola
i.m./zi,
Piafen 1 fiola
i.m./zi.
6. Nevoia de
a fi curat,
ingrijit si a-si
proteja
tegumentele

Alterarea
integritatii
tegumentelor
si mucoaselor
datorita
icterului.

Pacientul sa 1.Informez
prezinte
pacientul
tegumente si privire
mucoase
inportanta
integre.
mentinerii
tegumentelor
curate.
2.Inspectez
mucoasele
tegumentele

Pacientul
cu prezinta
la difcultati in a
se ingriji.

si

3.Efectuez toaleta
pe
regiuni
a

67

pacientului.
4.Schimb lenjeria
de corp ori de
cate ori este
nevoie.
5.Previn caldura
excesiva
prin
mentinerea unei
temperaturi
in
camera racoroasa,
cu
umiditate
potrivita, folosind
paturi usoare si
evitand
imbracamintea
groasa.
7.Nevoia de Insuficienta
a
invata cunoastere
despre boala. despre boala
datorita lipsei
surselor
de
informare.

Oferirea
informatiilor
necesare
despre
afectiune si
tratament.

1.
Explic
necesitatea
interventiei
chirurgicale
2.Explic
bolnavului
fiziopatologia
bolii, folosind un
limbaj accesibil
nivelului
de
pregatire
intelectuala.
3.Clarific
pacientul
conceptiile
eronate.

Obiectivul a
fost
partial
atins.
Pacientul
a
inteles
explicatiile
primite si este
putin
mai
linistit, insa
anxietatea si
frica
de
interventia
chirurgicala
cu persista.

4.Informez
si
explic diferitele

68

proceduri:
preoperatorii
(asepsia,
medicatia,
restrictia
de
alimente,mijloace
de
diagnostic,
sondaj
vezical,
spalaturi,etc.).
- chirurgicale
- postoperatorii
( sala de trezire,
ingrijiri intensive,
cotrolul durerii,
repaosul la pat,
pozitiile,etc.
8.Nevoia de
a-si mentine
temperatura
corpului in
limite
normale

Subfebrilitate
datorita
procesului
inflamator.

Pacientul sa
aiba
temperatura
corpului
in
limite
normale.

1.Masor si notez Obiectiv

in
F.O. partial
temperatura
realizat.
corpului.
Pacientul
prezinta
o
2.Administrez
temperatura
antibioticul
variabila:
prescris:
37,3
Cpenicilina G 2 37,5C
mil/zi.
3.Mentin in salon
o
temperatura
adecvata.
4.Educ pacientul
ca temperatura va
scadea
prin
eliminarea cauzei

69

care o provoaca.
9.Nevoia de Dificultate in
a
evita a
evita
pericolele
pericolele
manifestata
prin
neputinta,
adinamie,
teama
de
necunoscut.

Pacientul sa 1.Asigur conditi

fe capabil sa de mediu adecvat
evite
pantru a evita
pericolele.
pericolele
prin
accidentare.

Obiectiv
partial
realizat.
Pacientul
intelege
pericolele pe
2.Favorizez
care le poate
adaptarea
intampina si
pacientului
la coopereaza in
noul mediu.
vederea
evitarii
3.Informez
acestora.
pacientul ca poate
folosi mijloacele
de sustinere si il
supraveghez.
4.Indepartez orice
obiect care ar
putea
fi
un
obstacol
in
deplasarea
pacientului.
5.Incurajez
pacientul
efectuarea
miscarilor.

in

ZIUA II
Nevoia
afectata

Diagnostic
nursing

Obiective

1. Nevoia de Dificultate de a Promovarea

a respira
respira datorita unei

70

Interventii
autonome
delegate
1.Observ
frecventa

Evaluare
si
felul, Pacientul
si

efectului
secundar
anasteziei..

respiratii
amplitidinea
al eficiente
miscarilor
postoperator respiratorii.
ii.
2.Inspectez
cavitatea bucala
a
bolnavului
pentru depistarea
secretiilor
si
mucozitatilor
postanestezice.

prezinta in
continuare
dificultate
in
respira.

3.Apreciez
tegumentele
pentru hipoxie.
4.Aspir
mucozitatile
aspiratorul.

cu

5.Introduc prin
sonda nazala 5l
oxigen/min
barbotat
si
supraveghez
bolnavul.
6.Monitorizez
respiratia si o
notez in foaia de
temperatura.

7.Incurajez
pacientul
sa
respire adanc.
2.Nevoia de a Alterarea
bea
si
a nutritiei

Pacientul sa 1.Administrez
mai inteleaga
fluidele

71

Pacientul a

manca

putin
decat
nevoile
organismului
datorita
anesteziei si a
interventiei
operatorii.

necesitatea
regimului
indicat si sa
coopereze.

parenteral, dupa
inteles si
prescriptie,
pentru un aport
adecvat
de respecta
lichide
si
regimul
electoliti.
2.Urmaresc
si indicat.
notez in foia de
observatie
temperatura,
cantitatea
si
aspectul.
3.Explic
bolnavului
necesitatea unui
aport adecvat de
lichide
si
electroliti
parenteral.
4.Observ
si
supraveghez
sonda urinara.
5.Montorizez si
supraveghez
perfuziile
prescripse
de
medic:-ser
glucozat 5%,ser
fiziologic 500 ml

3.Nevoia de a Dificultate in a
se imbraca si se imbrac si
dezbraca
dezbraca
din
cauza
interventiei
chirurgicale,

Pacientul sa
fie capabil
de
a
imbraca si
dezbraca.

72

1.Ajut pacientul Pacientul

sa se imbrace si
prezinta in
sa se dezbrace.
continuare
2.Informez
pacientul privind

manifestata prin
durere, oboseala,
stare depresiva,
diminuarea
imaginii de sine.

4.Nevoia de a Dificultate in a
dormi si de a dormi si a se
se odihni
odihni datorita
durerii
si
constrangerilor
fizice.

importanta
dificultate
vestimentatiei in in a
indentificarea
se imbrac
personalitatii.
si
3.Sugerez
a
se
apartinatorilor sa
procure
haine dezbraca.
comode.
Pacientul sa
aiba
un
somn
linistitor 7-8
ore
in
timpul
noptii
postoperator
.

1.Apreciez
Bolnavul a
factorii
care
dormit
6
provoaca
ore
insomnia.
pe noapte,
2.Asigur
bolnavul
ca
somnul
situatia este sub
control si ca este fiind
supravegheat in
intrerupt
permanenta.
de
3.Indepartez
orice sursa de durere.
zgomot
si
lumina
care
poate deranja.
4.Asigur
in salon.

liniste

5.Sugerez
vizitele sa
efectueze
afara orelor
somn.
6.Administrez
somniferul

73

ca
se
in
de

prescris:
Diazepam 1 fiola
i.m. la ora 20.
7.Incurajez
bolnavul sa se
odihneasca
pentru
a
promova o stare
de bine si a
creste
nivelul
energetic.

5.Nevoia de a
se misca si asi mentine o
buna postura

Durere datorita
modificarii
integritatii cailor
biliare.

Pacientul sa
nu
mai
prezinte
dureri si sa
aiba
o
pozitie
optima
in
urmatoarele
ore.

1.Apreciez
pozitia
bolnavului.
2.Observ
manifestarile
nonverbale:facies,
pozitie, grimase.
3.Monitorizez
functiile vitale.
4.Asez bolnavul
in decubit dorsal
cu genunghi usor
flexati
pentru
relaxarea
musculaturii
abdominale in
scolul atenuarii
durerii locale.
5.In

74

timpul

Obiectiv
partial
realizat.
Pacientul
are
o
pozitie
confortabil
a petru o
perioada
scurta de
timp dupa
care
trebuie
intors
si
sprijinit din
nou.

mobilizarii
incurajez
pacientul sa-si
sustina
plaga
operatorie
si
protejez sonda
urinara
si
perfuzia sa nu se
disloce.
6.Administrez
medicatia:Algolc
amin 1 fiola
i.m./zi, Piafen 1
fiola i.m/zi.

7.Rog bolnavul
sa-mi
descrie
caracteristica,
localizarea
si
intensitatea
durerii.
6. Nevoia de
a fi curat,
ingrijit si a-si
proteja
tegumentele

Risc mare de
traumatism
si
complicatii legat
de factorii interni
datorita
interventiei
chirurgicale.

Asigurarea
integritatii
plagii
postoperator
si
observarea
semnelor
complicatiil
or
potentiale.

75

1.Observ
Pielea la
tegumentele din locul
jurul
plagii
pentru iritatie, plagii este
eritem, edem.
intacta,
fara
2.Apreciez
pentru:durere
escoriatii,
abdominala,
absenta
iritatii sau
zgomotelor
scaunului,
edem.Boln
drenarea bilei la
avul
tubul de dren,

greata,
voma,
nu
pancreatita.
prezinta
3.Monitorizez,
complicati
descriu
si i de
inregistrez
interventie
temperatura,
pulsul ,TA.
chirurgical
a.
4.Folosesc
instrumental si
comprese sterile
pentru a preveni
infectarea plagii.
5.Educ pacientul
in legatura cu
necesitatea
pastrarii curate si
intacte
a
tegumentelor si
mucoaselor.
7. Nevoia de Insuficienta
a
invata cunoastere
despre boala despre evolutia
postoperatorie
datorita lipsei de
informare.

Pacientul sa
inteleaga si
sa respecte
informatiile
oferite
legate
de
afectiunea
sa.

1.Apreciez
nivelul
cunostintelor
actuale.

Pacientul
Obiectiv

partial
2.Manifest
intelegere fata de realizat a
temerile
inteles
pacientului.
3.Incurajez
bolnavul
sa
ncerce masuri si
alternative
de
calmare
a
durerii.

76

explicatiile
primite si
este
mai

putin

4.Clarific
pacientul
conceptiile
eronate.

cu

linistit,
insa
anxietatea
si

5.Informez
si
frica
explic diferitele
persista.
proceduri
postoperatorii.
8.Nevoia de
a-si mentine
temperatura
corpului in
limite
normale

Hipertermie
datorita
procesului
inflamator
infectios.

Prevenirea
infectiei
postoperator
si ii
si
mentinerea
temperaturii
in
limite
normale.

1.Observ
si Febra se
notez in F.O.
reduce
temperatura
corpului din 6 in
mentinand
6 ore.
u-se
2.Observ
semnele
si intre 37, 6
simptomele care C
atesta prezenta
dimineata
procesului
infectios
si si
inflamator:febra,
37,2 C ora
alterarea starii
14.
generale, durere.
Bolnavul
3.Administrez
medicatia
prezinta in
prescrisa:
Penicilina
continuare
2mil/zi,
Acid o
salicilic 1 tb/zi.
stare
4.Educ pacientul generala
in legatura cu
factorii care scad proasta.
temperatura.

9.Nevoia de a Anxietate

Pacientul sa 1.Apreciez

77

Obiectiv

evita
pericolele

datorita durerii si fie capabil

evolutiei
sa
evite
postoperatorii.
pericolele,
manifestand
incredere in
echipa care
il ingrijeste.

nivelul
anxietatii.

partial
realizat.

2.Identific
si
reduc
factorii Pacientul
stresanti
de
manifesta
mediu.
3.Asigur conditii
de
mediu
adecvat, pentru a
evita pericolele
prin accidentare.

incredere
in
personalul
medical.

4.Informez
si
stabilesc
impreuna
cu
pacientul planul
de recuperare a
starii
de
sanatate.
5.Favorizez
adaptarea
pacientului
noul mediu.

la

Ziua III
Nevoia
afectata

Diagnostic
nursing

1. Nevoia de Pacientul
a respira
respira
cu
greutate
datorita suturii
chirurgicale.

Obiective

Pacientul
prezinte
buna
respiratie.

78

Interventii
autonome
delegate

Evaluare
si

sa 1.Monitorizez
o functiile vitale si
le trec in foaia de
observatie
2.Apreciez
severitatea,
localizarea, durata

In
urma
interventiilor
acordate
pacientul

durerii.

respira

3.Aplic punga cu
gheata
pe la
hipocondrul drept.
parametrii
normali.
4.Administrez
medicatia
prescrisa
de
medic:Algocalmin
1
fiola
i.m.,
Mialgin 1 fiola
i.m., Scobutil 1
fiola i.m.
2.Nevoia de Alimentatie si
a bea si a hidratare
manca
insuficiente
legate
de
interventia
chirurgicala.

Pacientul
ingere
cantitate
sufcienta
alimente
lichide.

sa 1.Apreciez
Pacientul este
o inapetenta
si echilibrata
intoleranta
electrolitic.
de lipidelor in dieta.
si
2.Monitorizez
greutatea si o trec
in
foaia
de
temperatura.
3.Administrez
suplimente
de
vitamina B1 1
fiola /zi i.m., B6 1
fiola/zi
i.m.la
indicatia
medicului.
4.Recomand
ingestia
de
lichide:
ceaiuri,
sucuri de fructe,
supe de zarzavat
proaspete
si
pisate.

79

5.Educ bolnavul
sa-si
acorde
ingrijiri
orale
inainte si dupa
mese.
3.Nevoia de Dificultate in a
a se imbraca se imbraca si
si dezbraca dezbraca din
cauza suturii
chirurgicale.

Pacientul
sa
fie capabil de
a se imbraca si
dezbraca
singur.

1.Ajut pacientul sa Pacientul

se
se dezbrace si sa poate imbraca si
se imbrace
dezbraca singur.
2.Informez
pacientul privind
importanta
vestimentatiei in
identificarea
personalitatii.
3.Sugerez
apartinatorilor sa
procure
haine
comode.

4.Nevoia de Dificultate de
a dormi si a
dormi
de
a
se datorita
odihni
constrangerilor
fizice si a
durerii.

Pacientul
sa
aiba un somn
odihnitor
si
linistit
pe
timpul noptii.

1.Asigur lenjerie Obiectiv

de pat curata si realizat.
uscata.
Pacientul
doarme 7-8 ore
2.Asigur conditii pe noapte.
optime pentru a
putea dormi.
3. Schimb lejeria
de
pat
si
pansamentul.
4.Administrez la
indicatia
medicului
diazepam 1 fiola
i.m, algocalmin 1

80

f seara.
5.Reamintesc
pacientei despre
efectul benefic al
somnului asupra
starii de sanatate
si covalescenta.
6.Permit vizitele
numai in afara
orelor de somn.
5.Nevoia de
a se misca si
a-si mentine
o
buna
postura

Limitarea
miscarilor
datorita durerii
si
constrangerilor
fizice.

Pacientul
sa
poata avea o
pozitie
adecvata si sa
poata efectua
exercitii active
postoperatorii
cu
anumite
restrictii.

1.Observ pozitia
pacientei in pat si
gradul
de
mobilizare
acesteia.
2.Apreciez
manifestarile de
dependenta
si
sursele
de
dificultate

durerea
si
constrangerile
fizice.
3.Incurajez
mobilizarea
precoce
progresiva
postoperator.

si

4.In
timpul
mobilizarii
bolnavului
si
eforturilor de tuse,
stranut,
sughit,

81

Obiectiv
realizat.
Pacientul are o
pozitie
confortabila si a
inteles restrictia
miscarilor.

recomand
bolnavului
mentina
operatorie
mana.

sa-si
plaga
cu

5.Administrez
antialgicul
prescris: Mialgn 1
fiola i.m.
6.Ajut bolnavul sa
se
ridice
in
semisezand
si
sezand, apoi sa
stea in ortostatism
la
marginea
patului.
6. Nevoia de
a fi curat,
ingrijit si asi
proteja
tegumentele

Risc mare de
afectare
a
integritatii
pielii datorita
tubului de dren
si a plagii
operatorii.

Pacientul
sa
prezinte
tegumente
intacte
postoperator si
sa nu aiba
semne
de
iritatie datorita
secretiilor
drenate in 12
ore.

1.Apreciez pentru
prezenta
eritemului
si
iritatiei
tegumentelor din
jurul plagii.

Obiectiv
realizat.
Tegumentele
din jurul plagii
sunt intacte si
fara
iritatii.Pacientul
2.Apreciez pentru nu
preznta
prezenta durerii, semne de grataj.
icterului.
3.Efectuez
pansamentul local
de 2 ori pe zi
respectand toate
regulile de asepsie
si antisepsie.
4.Administrez
antibioticul

82

prescris Penicilina
G
2
mil/zi
perfuzabil.
Algocalmin 2 f/zi
(1-0-1) i.m.
5.Monitorizez
eficacitatea
tratamentului.
6.Mobilizez pasiv
pacientul pentru
prevenirea
complicatiilor
postoperatorii.
7.Nevoia de
a
invata
despre
boala.

Insuficienta
cunoastere
despre
perioada
postoperatorie
si
evolutia
clinica a bolii
datorita lipsei
de informare.

Bolnavul
sa
inteleaga
informatiile
oferite si sa
acumuleze
cunostinte noi
despre
perioada
postoperatorie.

1.
Apreciez
nivelul
de
cunostinte
existent.
2.Educ
sa stie:

pacientul

-necasitatea
respectarii
regimului prescris
de medic;
-necesitatea
respectarii dozei,
orarului
si
modului
de
admnistrare
a
tratamentului;
-necasitatea unui
somn odihnitor.

83

Pacientul
inteles
informatiile
oferite
coopereaza.

a
si

8. Nevoia de
a-si mentine
temperatura
in
limite
normale

Subfebrilitate
datorita
procesului
inflamator.

Pacientul
sa 1.Observ semnele
aiba
si simptomele cate
temperatura
atesta
prezenta
corpului
in procesului
limite
infalamator.
normale.
2.Educ pacientul
in legatura cu
factorii care scad
temperatura.

Temperatura
pacientului se
mentine
in
limite normale.

3.Administrez
medicatia
prescrisa:
penicilina
2
ml/zi,acid salicic 1
tb/zi.
4.Petrec
cu
bolnavul mai mult
timp, il incurajez
sa-si
exprime
sentimentele si-i
raspund
la
intrebari.
5.Observ si notez
in
F.O.
temperatura
corpului din 6 in 6
ore.
9.Nevoia de Dificultate in a
a
evita evita pericolele
pericolele
manifestata
prin neputinta,
adinamie,
teama
de
necunoscut.

Pacientul
sa 1.Incurajez
fie capabil sa pacientul
in
evite
efectuarea
pericolele.
miscarilor
si
explic importanta
sa
2.Asigur
conditi de mediu
adecvat pantru a

84

Obiectiv
realizat.
Pacientul poate
evita pericolele
singur.

evita
pericolele
prin accidentare.
3.Favorizez
adaptarea
pacentului la noul
mediu.
4.Indepartez orice
obiect care ar
putea
fi
un
obstacol
in
deplasarea
pacientului.
5.Informez
pacientul ca poate
folosi mijloacele
de sustinere si il
supraveghez.

Ziua III
Nevoia
afectata

Diagnosti
c nursing

Obiective

1. Nevoia Pacienta
Pacienta sa
de
a respira cu prezinte o
respira
greutate
buna
datorita
respiratie.
constrange
rii fizice.

Interventii
autonome
delegate
1.Apreciez
severitatea,
localizarea,
durerii.

Evaluare
si
In
urma
interventiilor
durata

acordate
pacientul

2.Monitorizez
functiile vitale si le respira
trec in foaia de parametrii
observatie.
normali.
3.Aplic punga cu

85

la

gheata
pe
hipocondrul drept.
4.Administrez
medicatia prescrisa
de
medic:Algocalmin 1
fiola i.m., Mialgin 1
fiola i.m., Scobutil 1
fiola i.m.
2.Nevoia
Alimentati Pacienta sa
de a bea si e
si ingere
o
a manca
hidratare
cantitate
insuficient sufcienta
e legate de de alimente
interventia si lichide.
chirurgical
a.

1.Apreciez
pentru Pacienta este
prezenta:greturilor,v
arsaturilor, senzatii echilibrata
de
plenitudine
electrolitic.
abdominale.
2.Apreciez
pentru
scaderea in greutate
secundara aportului
in calorii.
3.Monitorizez
greutatea si o trec in
foaia de temperatura.
4.Administrez
suplimente
de
vitamina
B1
1
fiola /zi i.m., B6 1
fiola/zi
i.m.la
indicatia medicului.
5.Recomand ingestia
de lichide: ceaiuri,
sucuri de fructe, supe
de
zarzavat
proaspete si pisate.

86

6.Educ bolnava sa-si

acorde ingrijiri orale
inainte si dupa mese.

3.Nevoia
de a se
imbraca si
dezbraca

Dificultate
in a se
imbraca si
dezbraca
din cauza
suturii
chirurgical
e.

Pacienta sa
fie capabil
de a se
imbraca si
dezbraca
singur.

1..Informez pacienta Pacienta se poate

privind importanta
vestimentatiei
in imbraca si
identificarea
dezbraca singur.
personalitatii.
2.Sugerez
apartinatorilor
sa
procure
haine
comode.
3.Ajut pacientul sa
se dezbrace.

4.Nevoia
de
a
dormi si
de a se
odihni

Dificultate
de a dormi
datorita
constrange
rilor fizice
si
a
durerii.

Pacienta sa
aiba
un
somn
odihnitor si
linistit pe
timpul
noptii.

1. Asigur
optime
odihna.

conditii Obiectiv realizat.

pentru
Pacienta doarme

7-8 ore
2. Schimb lejeria de
noapte.
pat si pansamentul.
3.Administrez
la
indicatia medicului
diazepam 1 fiola i.m,
algocalmin 1 f seara.
4.Reamintesc
pacientei
despre
efectul benefic al
somnului
asupra
starii de sanatate si
covalescenta.

87

pe

5.Nevoia
de a se
misca si asi mentine
o
buna
postura

Dificultate
a
mentinerii
unei
pozitii
adecvate
datorita
interventie
i
chirurgical
e si a starii
de
covalesce
nta.

Pacienta sa
poata avea
o pozitie
adecvata si
sa
poata
efectua
exercitii
active
postoperato
rii
cu
anumite
restrictii.

1.Observ
pozitia Obiectiv realizat.
pacientei in pat si
gradul de mobilizare Pacienta are o
acesteia.
pozitie
confortabila
2.Apreciez
manifestarile
de
a
inteles
dependenta si sursele si
de
dificultate
restrictia
durerea
si miscarilor.
constrangerile fizice.
3.Administrez
antialgicul prescris:
Mialgn 1 fiola i.m.
4.Ajut bolnavul sa se
ridice in semisezand
si sezand, apoi sa
stea in ortostatism la
marginea patului.

6. Nevoia
de a fi
curat,
ingrijit si
a-si
proteja
tegumente
le

Probabilit
atea
de
atingere a
integritatii
fizice
datorita
problemel
or
postoperat
orii.

Pacientul
sa prezinte
tegumente
intacte
postoperato
r si sa nu
aiba semne
de iritatie
datorita
secretiilor
drenate in
12 ore.

1.Apreciez
prezenta
icterului.

pentru
durerii,

2.Apreciez
pentru Obiectiv realizat.
prezenta eritemului
si
iritatiei Icterul nu mai
tegumentelor
din este
jurul plagii.
prezent.
Tegumentele
3.Efectuez
pansamentul local de
2 ori pe zi respectand din jurul plagii
toate regulile de sunt
asepsie si antisepsie.
intacte si fara
iritatii.
4.Administrez
antibioticul prescris

88

Pacientul

nu

Penicilina G 2 mil/zi preznta

perfuzabil.
Algocalmin 2 f/zi (1- semne de grataj.
0-1) i.m.
5.Monitorizez
eficacitatea
tratamentului.
6.Mobilizez
pasiv
pacientul
pentru
prevenirea
complicatiilor
postoperatorii.
7.Nevoia
Insuficient Bolnavul
de
a a
sa inteleaga
invata
cunoastere informatiil
despre
despre
e oferite si
boala.
perioada
sa
postoperat acumuleze
orie
si cunostinte
evolutia
noi despre
clinica a perioada
bolii
postoperato
datorita
rie.
lipsei de
informare.

1. Apreciez nivelul Pacientul

de
cunostinte inteles
existent.
informatiile
2.Educ pacientul sa oferite
stie:
si coopereaza.
-necasitatea
respectarii regimului
prescris de medic;

-necesitatea
respectarii
dozei,
orarului si modului
de admnistrare a
tratamentului;
-necasitatea
unui
somn odihnitor.

8.Nevoia
Dificultate Pacientul
de a evita in a evita sa
fe
pericolele pericolele capabil sa
manifestat evite

1.Asigur conditi de Obiectiv realizat.

mediu
adecvat
pantru
a
evita Pacientul poate
pericolele
prin evita

89

a
prin pericolele.
neputinta,
adinamie,
teama de
necunoscu
t.

accidentare.

pericolele singur.

2.Favorizez
adaptarea pacentului
la noul mediu.
3.Incurajez pacientul
in
efectuarea
miscarilor si explic
importanta sa.
4.Indepartez
orice
obiect care ar putea
fi un obstacol in
deplasarea
pacientului.
5.Informez pacientul
ca
poate
folosi
mijloacele
de
sustinere
si
il
supraveghez.

Rolul asistentei medicale n ngrijirile acordate bolnavilor

Nevoile umane reprezint originea ngrijirilor infirmiere n toate serviciile
de sntate.
Trebuie menionat c rolul asistentei medicale se schimb de la un deceniu
la altul. Nu numai rolul ei se schimb, dar i situaiile n care se gsete.
Rolul asistentei medicale const n a "ajuta persoana bolnav sau sntoas
s-i ctige sntatea (sau s o asiste n ultimele sale clipe) prin ndeplinirea
sarcinilor pe care le-ar fi ndeplinit singur dac ar fi avut voina sau cunotinele
necesare".

90

Asistenta medical trebuie s ndeplineasc aceste funcii, a ngriji astfel

bolnavul s-i rectige independena ct mai repede posibil. Va ajuta bolnavul s
respecte prescripiile terapeutice ale medicului.
Unii pot considera foarte limitat acest rol al asistentei medicale de a suplini
la bolnav ceea ce-i lipsete pentru a fi complet ntreg sau independent din cauza
slbiciunii fizice, a lipsei de voin sau de cunotin. Cu ct ne gndim mai mult,
cu att rolul asistentei medicale este mai complex.
Asistentele medicale trebuie s neleag foarte bine ceea ce vrea pacientul
i care sunt nevoile sale pentru a se menine n via i pentru a-i ctiga
existena. Ea va fi pentru un timp: "contiina celui lipsit de cunotin, dorina de
a tri pentru cel ce a gndit la suicid, membru pentru cel cruia i-a fost amputat,
ochiul pentru cel ce a orbit, mijlocul de locomoie pentru copil, cunotine i
ncredere pentru mama tnr, vocea celor prea slabi pentru a se putea exprima".
Rolul ei este cu totul aparte deoarece fiind n locul unde este nevoie de ea,
poate drui dragoste celor suferinzi. De mai multe ori, un zmbet, o vorb bun, o
ascultare sunt mult mai benefice dect un tratament complex.
n unitile sanitare, n general se trateaz suferina fizic, nepunndu-se
mare pre pe cea sufleteasc. Oamenii sunt nite fiine minunate, de aceea trebuie
tratai ca atare. Ei merit toat atenia noastr i tot efortul nostru, trebuie
ndreptat spre a-i aduce la starea de bine.
Viaa oricrui cetean poate fi ameninat la un moment dat, de o suferin
aprut brusc, care-l aduce ntr-o situaie critic acut ce trebuie rezolvat de
serviciul sanitar cu promptitudine i deosebit competen.
Asistenta medico-chirurgical solicit zi i noapte corpul sanitar. Eficiena
asistenei de urgen impune o munc dus n echip, pentru a fi eficient, cere
din partea fiecruia mult druire, dar n acelai timp mult responsabilitate.
Spiritul acestei responsabiliti cere la rndul ei contiin i competen
profesional, care s asigure pentru bolnavul de urgen, a crui via este
ameninat a se sfri uneori n cteva zile, dar i n cteva ore sau minute chiar,
aplicarea imediat a tuturor msurilor terapeutice care s nlture cauzele care se
opun supravieuirii.

91

Competena corpului sanitar, pus n valoare de o bun organizare i dotare

a asistenei de urgen, impune, din partea medicilor i a cadrelor medicale, o
continu pregtire i perfecionare.

CONCLUZII
Diagnosticul precoce al chistului hidatic hepatic, realizat prin metodele
imagistice moderne favorizeaz reuita interveniilor miniinvazive laparoscopice.
Chistul hidatic hepatic, boal parazitar cu o distribuie geografic
ubicuitar i nc departe de a fi eradicat n ara noastr, a necesitat o metod
de tratament simpl, cu rezultate satisfctoare att pentru medic i pacient ct si
din punct de vedere economic.
Incidena maxim a bolii hidatice este situat in decada a cincea de via
( 26,86% din cazuri ), n evident schimbare fa de perioada 19952000, cnd

92

incidena maxim era ntre 20 i 30 de ani.Ecografia este frecvent metoda

de examinare de prim intenie a bolnavilor cu
ea dirijnd eventualele investigaii ulterioare. Ecografia este o metod de
diagnostic rapid, inofensiv, oferind imagini de nalt rezoluie chiar i despre
chisturile de mici dimensiuni ( 23 cm
Se poate spune c ecografia este o prelungire a examenului clinic, fiind o
metod exact
de
diagnostic ,,n timp
real. Tratamentul de baz
n
chistul hidatic hepatic a rmas cel chirurgical, dei n ultimii ani, ca urmare a
perfecionrii
metodelor
de
imagistic
intervenional,
a
luat
amploare tehnica de puncie, aspiraie, instilaie i reaspiraie ( PAIR).
Considerm c toate chisturile hidatice hepatice, indiferent de form i
dimensiuni trebuie s fie abordate laparoscopic, doar imaginea laparoscopic
putnd decide n ce fel va continua operaia.

BIBLIOGRAFIE

Achie Ion,, Tratamentul chirurgical al bolii hidatice hepatice, Editura

Medical, Bucureti, 2000
Bardac OD Clasic si modern in chistul hidatic hepatic, Ed. Mira
Design, Sibiu, 2002

93

D.Bratu, A.D.Sabu, D.Sabu Tratamentul laparoscopic al chistului

hidatic hepaticprezentare de caz,,Acta Medica Transilvanica, Anul X2005 Nr. 2pag 57.
D.Bratu, A.Sabu, D.Sabu, A.Dumitra, D.Belean, A.Coman
,,Chirurgia laparoscopic versus chirurgia clasic n tratamentul chistului hidatic
hepaticSibiul Medical vol 18, Nr.1, ianuariemartie 2007, pag. 70.
D.Bratu, A.Sabu, D.Sabu, A.Dumitra,
A.Coman, C.Lupuiu:,,Limitele laparoscopiei n tratamentul chistului hidatic
hepaticPrezentare de caz, Sibiul Medical, vol.18, Nr.1, Ianuariemartie 2007
Irinel Popescu ( sub redacia ),,Chirurgia ficatului vol.I, Editura
Universitar ,,Carol Davila Bucureti2004

94