LICEUL TEHNOLOGIC ”SPIRU HARET” TARGOVIȘTE

ÎNVĂȚĂMÂNT POSTLICEAL

CALIFICARE: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE ABSOLVIRE

ÎNDRUMĂTOR PROIECT: ABSOLVENT:

CONSTANTINESCU MARILENA GHERGHINA ANA-MARIA

TÂRGOVIȘTE 2023
ÎNGRIJIRI ACORDATE PACIENTULUI CU

CANCER HEPATIC

2
”Cancerul este dezordonat și înfricoșător. Arunci totul spre el, dar nu uita să
arunci cu dragoste. Se pare că ar putea fi cea mai bună armă dintre toate.” -
Regina Brett

3
 CUPRINS:

ARGUMENT ..........................................................................................................................

CAPITOLUL I

FICATUL

I.I INTRODUCERE ................................................................................................................

I.II FIZIOLOGIE ..................................................................................................................

FUNCTILE FICATULUI..............................................................................................................

I.III ANATOMIE......................................................................................................................

GREUTATEA SI DIMENSIUNEA FICATULUI .......................................................................

CULOAREA FICATULUI ....................................................................................................................

STRUCTURA FICATULUI...................................................................................................

CAPITOLUL II

CANCERUL HEPATIC

II.I INCIDENTA....................................................................................................................

II.II. ETIOLOGIE.................................................................................................................

II.III. SIMPTOMATOLOGIE..............................................................................................

II.IV. TIPURI DE CANCER HEPATIC.................................................................................

II.V. DIAGNOSTIC CANCER HEPATIC...............................................................................

II.VI. EVOLUTIE CANCER HEPATIC ....................................................................................

II.VII. TRATAMENT........................................................................................................

II.VIII. PREVENTIE...........................................................................................................

4
CAPITOLUL III

PREZENTARE CAZURI

III.I CAZUL I .............................................................................................................

PLAN DE INGRIJIRE CAZ 1........................................................................................

III.II CAZUL II ...........................................................................................................

PLAN DE INGRIJIRE CAZ 2.........................................................................................

III.III. CAZUL III........................................................................................................

PLAN DE INGRIJIRE CAZ 3 ...........................................................................................

CAPITOLUL IV

TEHNICI DE INVESTIGATII

IV.I PUNCTIA VENOASA...............................................................................................

IV.II. PUNCTIA BIOPSICA ..............................................................................................

IV.III RMN.....................................................................................................................

CONCLUZII.....................................................................................................................

BIBLIOGRAFIE..................................................................................................................

5
 ARGUMENT...

Incidența cancerului hepatic s-a triplat între 1975 și 2005 în SUA , în ciuda
faptului că rata de supraviețuire a crescut de la unu la cinci ani la pacienții
diagnosticați cu acest tip de boală .
Potrivit rezultatelor studiilor, între 1975 și 2005 incidența cazurilor de
cancer hepatic s-a triplat de la 1,6 la 4,9 cazuri % de mii de persoane .
De asemenea, ratele de supraviețuire au crescut intre 1992 și 2008.
Creșterea ratei de supraviețuire se datorează faptului că mulți pacienți sunt
diagnosticați în stadiul incipient (fapt care din păcate nu este valabil și în țara
noastră, unde cancerul hepatic se diagnostichează în continuare în stadii avansate)
,când tratamentul are cele mai mari șanse.
Deși stadiul cercetărilor americani nu a identificat motivele pentru care
incidența cancerului hepatic este în creștere , acest fenomen poate fi atribuit unei
creșteri a cazurilor a cazurilor de hepatită C și B, afecțiuni care reprezintă un
factor major de risc pentru cancerul hepatic dar nu trebuie ignorat nici modul de
viață - în primul rând consumul de alcool .
Unul dintre motivele pentru care la noi în țară cancerul hepatic este depistat
de regulă în stadii tardive, ar fi acela că de multe ori este asimptomatic sau
paucisimptomatic iar în cazul cancerului survenit pe ficat cirotic simptomatologia
se confundă cu cea a cirozei hepatice.
Am ales această temă de studiu datorită multitudinii factorilor care pot
intervenii în etiologia cancerului hepatic și pentru că îmi permite să demonstrez
importanța corelației între metodele clinice și cele biologice în etapa de
diagnostic, până la stabilirea și aplicarea conduitei terapeutice specifică

6
 CAPITOLUL I

FICATUL

I.I INTRODUCERE

Ficatul este cel mai mare organ intern al corpului uman.

Face parte din sistemul digestiv, performă mai mult de 500 de funcţii diferite,
fiecare dintre acestea fiind esenţiale vieţii.
Funcţiile sale esenţiale includ:
-ajutor în digestia grăsimilor
-asigură rezerve de nutrienţi
-filtrarea toxinelor şi a deşeurilor din sânge
-sintetizarea unor varietăţi de proteine şi reglarea nivelelor multor chimicale ce
se ajung însânge.
Ficatul este unic între organele corpului uman datorită capacităţii sale de
regenerare, de reîntregire a celulelor ce au fost distruse de o "oală sau de o
leziune pe termen scurt. #ar, dacă ficatul suferă leziuni repetate, pe termen lung
boli cronice , modificările devin ireversibile, interferînd cu funcţia acestuia.

I.II. FIZIOLOGIE

Prin asezarea sa in calea sangelui provenit din tubul digestiv, pancreas si

splina, prin transformarile chimice numeroase si variate ce au loc la nivelul lui
si prin volumul mare al irigatiei sale sanguine, ficatul ocupa un loc central si
indispensabil in mentinerea vietii. Inlaturarea sa nu este compatibila cu
supravietuirea.
Ficatul ia parte la digestia si absorbtia intestinala prin secretia biliara; joaca rol
important de glanda digestiva.

7
In ficat au loc degradari si sinteze ale substantelor absorbite, din care nasc
substante noi, necesare consumului energetic si plastic din ficat si din restul
organismului.
Ficatul are rol important in ;
- mentinerea compozitiei plasmatice (homeostazei), oferind proteine nou-
formate;
-mentine nivelul glicemiei
-transforma grasimile in forme mai usor oxidabile.
-sintetizeaza numerosi fermenti necesari activitatilor proprii, ca si altor tesuturi
-degradeaza hormonii circulanti in exces;
- prin bogatia irigatiei sale sanguine, ficatul reprezinta o statie importanta in
reglarea metabolismului apei si a circulatiei de intoarcere, controland debitul
sanguin si crutand astfel inima de un aport rapid si important de lichide;
-prin acelasi mecanism, de control al debitului sanguin si de reglare a
metabolismului ficatul, opreste patrunderea de substante toxice in organism;
In perioada embrionara, ficatul reprezinta un organ al hematopoezei.

FUNCȚIILE FICATULUI:

-Functia biliara (biligeneza) - secretia biliara rezulta din activitatile celulelor

Kupffer si celulelor hepatice. Bila se varsa in intestin in cantitati de 600-
1000ml/24 ore.Sarurile biliare reprezinta cel mai important component al bilei.
Ele indeplinesc mai multe activitati:
-participa la emulsionarea grasimilor in intestin si la stabilirea acestor emulsii;
prin aceasta se mareste enorm suprafata particulelor grase, intensificandu-se
atacul enzimatic.
Insasi actiunea lipazei pancreatice este activata de sarurile biliare.
- au rol important in absorbtia vitaminelor liposolubile (A, D, E si K), absorbtia
fierului si calciului alimentar;

8
- stimuleaza secretia biliara prin actiunea lor coleretica, rol important in
stimularea peristaltismului intestinal si rol de mentinere a echilibrului
microbismului intestinal.

Functia metabolica - se refera la toate substantele nutritive:

- glicogenetica - sintetizeaza glicogenul din glucoza, scindeaza

glicogenul in glucoza, formeaza glicogen din grasimi si acizi aminati;

- adipogenetica - in ficat se depoziteaza grasimi.

El antreneaza . grasimile de rezerva din organism in caz de inanitie.

Sintetizeaza grasimi din acizi grasi, transforma glucidele in exces in grasimi si

invers. Joaca rol in esterificarea colesterolului.

- functia proteinoformatoare - sintetizeaza albumine si globu-line, contribuind

la mentinerea echilibrului proteinemiei ;

- sintetizeaza fibrinogenul si protrombina cu rol in coagulare;

- functia ureogena a ficatului - consta in a fabrica uree din acizi aminati in

exces, uzati sau nefolositi in sinteze;

- intervine in metabolismul mineralelor : Cl, Na, K, Cu, Fe,

(este depozit de fier);

- rol in metabolismul apei, regland diureza prin neutralizarea

unor hormoni (suprarenali, estrogeni, antidiuretice);

- este depozit de vitamine liposolubile si hidrosolubile.
Ficatul reprezinta cel mai bogat depozit de vitamina A din organism
aproximativ 95%;

9
- sintetizeaza fermentii - arginaza, ureaza, care intervin in procesele urogene
din ficat; tributiraza, care intervine in arderile acizilor grasi; fosfatazele si
fosforilazele cu rol in fosforilarea grasimilor si glucidelor; transaminaza care
favorizeaza reactiile dintre metionina si colina.

Functia hematopoietica - ficatul formeza hematii in perioada intrauterina a

fatului, fiind in acelasi timp si loc de distrugere a hematiilor imbatranite. Ficatul
are rol in reglarea echilibrului acido-bazic intervenind in transformarea acidului
lactic in glucoza, formarea amoniacului din acizi aminati;
Functia antitoxica - neutralizeaza substantele toxice endogene si exogene;
Functia de termoreglare - ficatul genereaza caldura in stare de repaus.

I.III ANATOMIE

Ficatul este cel mai voluminos viscer. Este un organ glandular cu funcţii
multiple şi importante în cadrul economiei generale a organismului; ficatul este
un organ metabolic deosebit de important.

El intervine in metabolismul intermediar al glucidelor, proteinelor si lipidelor;

detoxificǎ organismul,transformând unele substanţe toxice în compuşi nenocivi
pe care îi eliminã.

10
 Ficatul nu primeşte numai sânge
arterial, ca oricare organ. La el este dus
prin vena porta şi sânge incãrcat cu
principii nutritive din teritoriul
organelor digestive abdominale.
Aceste multiple activitǎţi hepatice
solicitã aproximativ 12% din consumul
general de oxigen al organismului.

Aproape o treime din debitul de

întoarcere venoasǎ în atriul drept
provine din venele hepatice.La ieşire
din ficat, sângele din venele hepatice
atinge 450C.Ficatul este un organ vital; distrugerea sau extirparea lui totalǎ
determinã moartea.

GREUTATE ŞI DIMENSIUNE

Ficatul are dimensiunile: în sens transversal 28 cm, 18 cm în sensul antero-

posterior şi 8 cm grosime. Greutatea este de 1500 g. Culoarea: roşu-cărămiziu.
Are 3 feţe:a)
a.Faţa superioară - este rotunjită, fiind
divizată într-un lob drept şi unul stâng de
către ligamentul falciform (o cută
peritoneală) care leagă ficatul de
diafragm. Această faţă corespunde
diafragmului şi prin intermediul acestuia
pleurei, plămânului, pericardului şi inimii.

11
b.Faţa inferioară sau viscerală - care priveşte în jos, înapoi şi la stânga.
Aceasta se află în raport cu stomacul, duodenul, colon, rinichi şi glanda
suprarenală dreaptă. Această faţă este parcursă de 3 şanţuri, două longitudinale
şi unul transversal care împreună descriu litera „H”, şi anume:

-şanţul transversal sau hilul ficatului în care este

situat pediculul hepatic înurmătoarea ordine:-
posterior – vena portă cu cele 2 ramuri
terminale, dreaptă şi stângă,apoi artera hepatică
care se divide şi ea în două ramuri terminale şi-
anterior - canalele biliare care se reunesc formând canalul hepatic

-şanţul longitudinal stâng se întinde de la marginea anterioară a ficatului până la

marginea sa posterioară. El este divizat prin şanţul transversal în2 segmente,
unul anterior şi unul posterior. În segmentul anterior se găseşte ligamentul
rotund, rămăşita a venei ombilicale, care merge spre ramura stângă a venei
porte. În segmentul posterior se găseşte canalul Arantius provenit prin
obliterarea venei Arantius de la făt, care se întinde de la ramura stângă avenei
porte până la vena supra hepatică stângă.

-şanţul longitudinal drept este şi el compus din 2 segmente: unul anterior care
corespunde veziculei biliare şi altul posterior care face drum veneicave
inferioare.Aceste trei şanţuri divid faţa inferioară a ficatului în patru lobi:-lobul
pătrat situat înaintea şanţului transvers, între şanţul venei ombilicale şi vezicula
biliară,-lobul Spiegel se găseşte înapoia sanţului transvers-lobul stâng şi lobul
drept de o parte şi de alta a şanţurilor antero- posterioare.

c.Faţa posterioară care are raporturi cu coloana la T7-T11 şi pe care se văd

lobul stâng, lobul drept şi lobul lui Spiegel

12
 CULOARE

Ficatul la omul viu e roşu-brun. Intensitatea

culorii, variazã în raport cu cantitatea de sânge pe
care o conţine, un ficat congestionat, plin cu o
cantitate mai mare de sânge, are o culoare mai
inchisã.

13
 STRUCTURA FICATULUI

Ficatul are două învelişuri:

-un înveliş seros, pendinte de seroasă

peritoneală, care înveleşte tot ficatul cu
excepţia unei benzi transversale la nivelul
suprafeţei superioare,

-al doilea înveliş este capsula Glisson, care

acoperă ficatul şi intră la nivelul hilului în
interiorul organului de-a lungul vaselor şi căilor biliare.

Lobul hepatic este unitatea morfo-funcţională a ficatului.

El are forma piramidală şi este constituit din: celule hepatice (hepatocite),

capilare şi canaliculi biliari. Între hepatocite se găsesc canaliculele biliare,

14
intralobulare, fără pereţi proprii în care se descarcă bila, produsul de secreţieal
hepatocitelor.

CAPITOLUL II

CANCERUL HEPATIC SAU CANCERUL LA FICAT

II.I INCIDENȚĂ:

Este mai frecvent în Asia, unde este

legat în special de infecţia cu virus B
şi C, precum şi în unele ţări africane.
Se intâlneşte mai des la băr­baţi,
raportul bărbaţi/femei variind în
funcţie de zona geografică între 4:1 şi
2:1.
Cancerul hepatic apare atunci când la
nivelul ficatului se formează o
tumoare de natură malignă.
Cel mai comun tip de cancer la ficat este carcinomul hepatocelular și apare mai
degrabă în rândul bărbaților decât în rândul femeilor.

II.II ETIOLOGIE:

Motivul principal al incidentei ridicate a carcinomului hepatocelular este

frecventa infectiei cronice cu virusul hepatitei B (VHB) si virusul hepatitei C
(VHC).
Aceste infectii cronice duc frecvent la ciroza, care ea insasi este un factor
important de risc pentru carcinomul hepatocelular (riscul de cancer hepatic intr-
15
un ficat cirotic este de 3% pe an); 60-90% din aceste tumori apar la pacientii cu
ciroza macronodulara.
O serie de substanţe industriale precum solvenţii organici sau tetra-clorura de
carbon, pesticidele organice, policlorura de vinii, etc. au fost de asemenea
implicate în etiologia CHC.
In ceea ce priveste predominanta masculina a cancerului hepatic, factorii
hormonali pot sa joace si ei un rol.

Tumorile hepatocelulare pot apare dupa administrarea indelungata a steroizilor

androgeni, si posibil, dupa expunerea la estrogeni, sub forma de contraceptive
orale.

Motivul principal al incidentei ridicate

a carcinomului hepatocelular este
frecventa infectiei cronice cu virusul
hepatitei B (VHB) si virusul hepatitei C
(VHC).

Aceste infectii cronice duc frecvent la

ciroza, care ea insasi este un factor
important de risc pentru carcinomul
hepatocelular (riscul de cancer hepatic intr-un ficat cirotic este de 3% pe an); 60-
90% din aceste tumori apar la pacientii cu ciroza macronodulara.

O serie de substanţe industriale precum solvenţii organici sau tetra-clorura de

carbon, pesticidele organice, policlorura de vinii, etc. au fost de asemenea
implicate în etiologia CHC.

In ceea ce priveste predominanta masculina a cancerului hepatic, factorii

hormonali pot sa joace si ei un rol.
Tumorile hepatocelulare pot apare dupa administrarea indelungata a steroizilor
androgeni, si posibil, dupa expunerea la estrogeni, sub forma de contraceptive
orale.

16
Carcinomul hepatocelular (cancer hepatic primar) apare în cele mai multe cazuri
(70-75%) pe un teren predispozant, deşi există şi parenchime hepatice indemne
pe care se poate dezvolta tumora.

O serie de cauze și factori de risc pot determina apariția cancerului hepatic:

• Hepatita C
Prezența virusului hepatic C în organism crește riscul de cancer hepatic.

• Obezitatea
Obezitatea și afecțiunile metabolice asociate cu aceasta reprezintă un pericol
pentru persoanele care suferă de afecțiuni hepatice cronice, întrucât crește riscul
de dezvoltare a cancerului. Totodată, obezitatea grăbește și evoluția acestei boli.

• Ficatul gras
Acumularea depozitelor de grăsime specifică ficatului gras crește, de asemenea,
predispoziția pentru declanșarea cancerului hepatic.

• Consumul de alcool
Consumul regulat excesiv de alcool cauzează, în timp, daunele la nivelul
ficatului. Totodată, alcoolul în exces crește și riscul de cancer la ficat.

• Expunerea la aflatoxine
Aflatoxinele sunt micotoxinele produse de ciupercile precum mucegaiul care
crește pe suprafețe care sunt depozitate în mediile neprielnice. Alunele și
porumbul pot fi contaminate cu ușurință cu aflatoxine, care pot pătrunde astfel în
alimentația omului. Expunerea la aceste toxine crește riscul de apariție a
cancerului hepatic.

• Factorii genetici
În ceea ce privește factorii genetici atunci când vine vorba despre declanșarea
cancerului hepatic, afecțiunile metabolice ereditare sunt cele care cresc riscul de
cancer hepatic.

• Vârsta

17
Persoanele care depășesc vârsta de 63 de ani sunt mai predispuse cancerului la
ficat.

• Sexul
Bărbații sunt mai predispuși carcinomului hepatocelular, comparativ cu femeile
II.III SIMPTOMATOLOGIE:

Carcinomul hepatocelular este o

afecţiune ce evoluează silenţioscronice
care îi favorizează apariţia. În ciuda
faptului că iniţial acuzele sunt minime
sau chiar complet absente, pe măsura
ce procesul se extinde, pacientul poate
deveni simptomatic, acuzând:

-durere şi sensibilitate la palpare,

localizată în cadranul abdominal drept, uneori sub rebordul costal,
-icter cutaneomucos,
-prurit generalizat,
-edeme gambiere,
-ascită,
-modificarea circumferinţei abdominale,
-caşexie,
-hemoragii digestive superioare (din varice esofagiene),
- hepatomegalie şi splenomegalie.

Există şi manifestări generale, care apar în majoritatea tipurilor de cancer

şi care se datorează existenţei acestei afecţiuni consumptive:
-febră,
-astenie,
- scădere în greutate,
-lipsa poftei de mâncare,
-greaţă,
-vărsaturi,
-oboseală generală şi scăderea libidoului.

Este important de stiut ca o persoana poate avea cancer hepatic precoce,

fara niciun simptom.
Medicul de specialitate poate spune daca un pacient este expus riscului de
cancer la ficat. In acest caz, medicul va recomanda teste pentru
18
 monitorizarea ficatului si procedee pentru detectarea cancerului de ficat in
stadii incipiente.

II.IV Tipuri de cancer hepatic

Există două tipuri de cancer hepatic, însă doar primul este considerat a fi cancer
la ficat propriu-zis și este vorba despre cancerul hepatic primar – acesta
debutează la nivelul ficatului. Pe de altă parte, cancerul hepatic secundar apare
atunci când o altă formă de cancer se metastazează. Spre exemplu, cancerul la
plămâni sau cel ovarian se pot răspândi la ficat.
Cancer hepatic primar
Cancerul hepatic primar se împarte, la rândul său, în alte categorii, existând mai
multe tipuri de cancer primar la ficat.
Cel mai comun este însă carcinomul hepatocelular.

Carcinom hepatocelular
Carcinomul hepatocelular se dezvoltă la nivelul hepatocitelor – celulele
ficatului. Acesta este întâlnit, în general, în cazul persoanelor care au ficatul
afectat de ciroză. Acest tip de cancer este mai întâlnit la bărbați iar șansele de
dezvoltare a carcinomului hepatocelular cresc pe măsură ce individul înaintează
în vârstă.

Colangiocarcinom
Colangiocarcinomul este cancerul care apare la nivelul ductului biliar, de aceea
se mai numește și cancerul căilor biliare.

Hepatoblastomul
Hepatoblastomul este un tip de cancer primar extrem de rar, care afectează, de
regulă, copiii mai mici de 3 ani. Acesta este tratat prin intervenție chirurgicală și
chimioterapie.

Angiosarcomul
Angiosarcomul este, de asemenea, foarte rar și apare la nivelul vaselor de sânge
ale ficatului. Acest tip de cancer apare la persoane de peste 80 de ani.

Hemangiosarcomul

19
Hemangiosarcomul este un tip de cancer foarte agresiv, care afectează vasele de
sânge de la nivelul ficatului.
Cancerul hepatic metastazic

Orice tip de cancer poate deveni metastazic și poate ajunge la ficat, cauzând
cancer de tip secundar. Cele mai comune tipuri de cancer care se răspândesc
către ficat sunt cancerul la sân, cancerul la plămâni, dar și cel intestinal. Într-o
asemenea situație, celulele canceroase pleacă prin intermediul sângelui ori prin
intermediul sistemului limfatic către ficat.

II.V Diagnosticarea cancerului hepatic

Diagnosticarea cancerului hepatic este extrem de importantă – cu cât

cancerul este diagnosticat mai devreme, cu atât pacientul are șanse mai mari de
vindecare.

-Anamneza pacientului va ajuta medicul să afle dacă există factori de risc în

ceea ce privește riscul de cancer – hepatită, ciroză, expunerea la aflatoxine ori
consumul abuziv de alcool. După realizarea unui examen fizic, medicul va face
analizele și testele necesare pentru confirmarea sau infirmarea diagnosticului de
cancer hepatic.
-Analizele de sânge pot indica anomalii cu privire la activitatea ficatului.
Alfa-fetoproteina este o proteină produsă de tumorile de la nivelul ficatului și
poate fi detectată prin analize de sânge.
-Computerul tomograf (CT) și rezonanța magnetică (RMN) pot scoate la iveală
tumorile de la nivelul ficatului.
-Biopsia, adică puncția hepatică, presupune recoltarea de țesut de la nivelul
ficatului în vederea analizării la microscop pentru depistarea cancerului hepatic.
Puncția va dovedi dacă este o tumoare de natură beningnă sau malignă.
În urma realizării acestor analize, medicul va putea stabili și în ce stadiu este
cancerul hepatic.

20
II.VI. Evoluția cancerului hepatic

Cancerul la ficat evoluează în 4 stadii, iar stadiul cancerului determină

prognosticul de vindecare și speranța de viață a pacientului.

• Stadiul 1 al cancerului hepatic

Cancerul hepatic în stadiul 1 presupune că tumoarea există numai la nivelul
ficatului.
• Stadiul 2 al cancerului hepatic
În stadiul 2 al cancerului hepatic, fie există mai multe tumori la nivelul ficatului,
fie o singură tumoare care a ajuns la vasele de sânge.
• Stadiul 3 al cancerului hepatic cu stadiile 3a, 3b și 3c

Cancerul hepatic în stadiul 3 are, la rândul său, alte 3 subcategorii.

Stadiul 3A – există mai multe tumori, iar cel puțin una dintre ele depășește
diametrul de 5 centimetri. Cancerul nu s-a răspândit la nodulii limfatici din
apropiere.
Stadiul 3B – există mai multe tumori și cel puțin una dintre ele se dezvoltă la
nivelul venei portale. Cancerul nu s-a împrăștiat la nivelul sistemului limfatic.
Stadiul 3C – tumoarea a crescut până a ajuns la un organ vecin precum vezicula
biliară sau tumoarea s-a dezvoltat atât de mult încât crește și la suprafața
ficatului.
Cancerul nu s-a răspândit însă la nivelul sistemului limfatic.

• Stadiul 4 al cancerului hepatic

Stadiul 4 este stadiul final al cancerului hepatic. În stadiul 4, cancerul s-a
răspândit la nivelul sistemului limfatic, poate chiar și la organele apropiate. De
regulă, cancerul la ficat nu se metastazează, însă atunci când o face se
răspândește către plămâni și sistemul osos.

II.VII. Complicații ale cancerului hepatic

Complicațiile care pot apărea din cauza cancerului hepatic sunt următoarele:
hemoragii interne, ascite, apariția unui nodul sub coaste, în dreptul ficatului,
dureri severe de spate și abdominale.

21
II.VIII. TRATAMENT:

Tratamentul cancerului hepatic este

foarte complex. Similar altor tipuri de
neoplazii, şi acest cancer este foarte
greu de tratat curativ. Schemele
terapeutice care se pot aplica în
prezent depind foarte mult în funcţie
de mărimea şi numărul tumorilor, de
extinderea lor în structurile vecine, dar
şi de factorii de risc pe care îi poate
avea pacientul. Cancerul hepatic este
poate unul din cele mai dificil de tratat.
Rezecţia chirurgicală a cancerului si
transplantul hepatic sunt variantele de tratament disponibile în momentul actual,
însă şi ele au indicaţii limitate. Principalii factori de care depinde rezecabilitatea
tumorii sunt reprezentaţi de funcţia hepatică şi de dimensiunile tumorii în sine.
Se apreciază că doar 5% din pacienţii diagnosticaţi cu carcinom hepatocelular
au indicaţie de transplant.
Hepatectomia parţiala se practică la un procent foarte restrâns dintre pacienţi
(doar în cazul celor diagnosticaţi în stadii foarte incipiente).
Doar 5% din pacienţi beneficiază de un astfel de tratament. În funcţie de stadiul
în care a fost diagnosticat cancerul, speranţa de viaţă la 5 ani, în urma rezecţiei
unei leziuni foarte bine delimitate, poate varia de la 30% la 90%.
Cancerul hepatic diagnosticat în faza avansată are foarte puţine şanse de
tratament, fiind considerat o afecţiune incurabilă. În această etapă deja orice
tratament este depaşit şi pacienţii nu pot primi decât analgezice foarte puternice
(adesea opioizi de tipul morfinei) care să le reducă durerile. În cadrul
tratamentelor paleative se mai pot administra: antiemetice speciale (pentru
atenuarea greţurilor şi vărsaturilor), stimulante ale apetitului şi diuretice (care
pot reduce edemele si ascita).
Se recomandă:
-Rezectia chirurgicala ofera singura sansa de vindecare; oricum, putini pacienti
au o tumora rezecabila in momentul prezentarii, datorita cirozei ca boala de
baza sau metastazelor la distanta (localizarile frecvente sunt plamanul, creierul,
oasele si glandele suprarenale), iar supravietuirea la 5 ani este mica.
-Chimioterapia sistemică este cea mai eficientă.
-Chimioterapia loco-regională nu este lipsită de efecte adverse. Intre acestea s-
au citat: tromboza arterei hepatice sau a altor artere viscerale, embolii sistemice,
hematoame, infecţii.
22
De asemenea au fost citate cazuri de hepatită toxică.
-Radioterapia, sub forma iradierii externe are aplicaţii foarte limitate în
tratamentul tumorilor hepatice.

În stabilirea planului de tratament

este important stadiul în care se află
boala, dar se ține cont și de daunele
produse deja ficatului. Cancerul la
ficat este împărțit în următoarele
categorii: cancer la ficat rezecabil
sau care necesită transplant, cancer
inoperabil, cancer inoperabil cu
localizare precisă, cancer în stadiu
avansat sau cancer recurent.

În primul rând, tratamentul preliminar pentru cancerul hepatic presupune

stabilirea stadiului în care se află boala, precum și tratamentul necesar în situația
dată.
Există mai multe forme de tratament pentru cancerul hepatic, însă medicul
oncolog, alături de gastroenterolog și de medicul chirurg sunt cei în măsură să
stabilească tratamentul necesar.
-Ablația hepatică presupune folosirea căldurii și a injecțiilor cu etanol pentru
distrugerea celulelor canceroase. Această operațiune este făcută sub anestezie
locală pentru amorțirea zonei, astfel încât durerea să nu fie resimțită. Ablația
este de ajutor în special în cazul celor care nu sunt canditați pentru intervenția
chirurgicală ori pentru transplantul de ficat.
-Radioterapia presupune folosirea radiațiilor pentru neutralizarea celulelor
bolnave de cancer. Radioterapia are efecte adverse precum exfolierea și
inflamarea pielii în zonele prin care radiațiile pătrund în organism, greață și
vărsături, oboseală. Aceste efecte adverse dispar imediat ce tratamentul este
finalizat.
-Chimioterapia este o formă de tratament medicamentos extrem de agresivă.
Medicația este injectată intravenos în timpul chimioterapiei. Efectele adverse
ale chimioterapiei în cazul cancerului de ficat sunt: greață, vărsături, pierderea
apetitului, frisoane și risc crescut de infecție.

23
-Criochirurgia este o metodă destul de nouă folosită în tratarea cancerului
hepatic, metodă care folosește frigul pentru distrugerea tumorilor.
-Embolizarea este o metodă chirurgicală folosită pentru blocarea arterei
hepatice. Astfel, tumoarea de la nivelul ficatului nu mai este vascularizată așa
cum trebuie și aceasta nu mai crește.
-Tratamentul medicamentos folosit pentru tratarea cancerului hepatic este
conceput astfel încât să atace celulele canceroase în momentele de
vulnerabilitate.
Aceste medicamente împiedică vascularizarea tumorii, împiedicând totodată
creșterea acesteia. Sorafenib este unul dintre medicamentele folosite cu succes
în tratarea cancerului la ficat. Tratamentul medicamentos reprezintă o variantă
de tratament pentru persoanele care nu sunt canditate pentru ablație sau pentru
transplantul de ficat.
-Transplantul hepatic presupune înlocuirea ficatului bolnav cu unul sănătos fie
de la un donator decedat, fie de la un donator în viață. Transplantul de ficat
reprezintă o variantă de tratament numai în cazul în care cancerul nu s-a
răspândit către alte organe. După transplant, pacientului i se administrează și un
tratament medicamentos pentru a ajuta corpul să accepte organul.
Imunoterapie
În România, pacienții diagnosticaţi cu carcinom hepatocelular, cea mai
întâlnită formă de cancer de ficat, au primit acces recent la un tratament
inovator pe bază de imunoterapie, aprobat în Uniunea Europeană. Terapia este
indicată pentru tratarea pacienților adulți cu carcinom hepatocelular avansat sau
nerezecabil, care nu au trecut anterior prin alte tratamente sistemice. Acest
tratament este compensat integral, prin Programul Naţional de Oncologie.
Imunoterapia acționează prin întărirea sistemul imunitar, care poate astfel să
lupte mai eficient împotriva cancerului.
În România, potrivit estimărilor, în 2020 au fost înregistrate peste 3.600 de
cazuri noi de cancer de ficat şi aproape 3.400 de decese prin carcinom
hepatocelular, ceea ce reprezintă a patra cauză de deces prin cancer din ţara
noastră.
II.IX. PREVENȚIE:
Cancerul hepatic poate fi prevenit prin adoptarea unui stil de viață sănătos și
prin evitarea contractării virusurilor hepatice. În jur de 80% dintre cazurile de
cancer la ficat sunt cauzate de infecția cu virusul hepatic B sau C. Pe termen
lung, hepatita poate declanșa ciroza, care la rândul ei crește riscul de apariție a
24
cancerului hepatic. De asemenea, este recomandată adoptarea unui regim
alimentar sănătos pentru ficat, care să nu favorizeze steatoza hepatică.
Reducerea sau renunțarea la fumat
Fumatul este considerat un factor care contribuie la creșterea riscului de cancer
la ficat, așa că renunțarea la tutun poate fi de ajutor în prevenirea acestui tip de
cancer, mai ales dacă ai risc crescut din cauza unei afecțiuni precum ciroza ori
hepatita C.
Limitarea cantității de alcool consumate
Consumul de alcool poate duce la ciroză, care mai departe conduce către
cancerul la ficat. Eliminarea alcoolului ori consumul în cantități moderate poate
fi de ajutor în prevenirea cancerului la ficat.
Menținerea sub control a greutății
Prevenirea obezității ajută, de asemenea, la prevenirea cancerului hepatic.
Persoanele obeze au un risc mai mare să sufere de ficat gras (n.r. steatoză
hepatică) și diabet, iar aceste două afecțiuni contribuie la apariția cancerului la
ficat.
Controlul periodic pentru prevenirea cancerului hepatic
Persoanele care au primit diagnosticul de afecțiune hepatică precum hepatită C
sau ciroză ar trebui să meargă la controale periodice, la un interval de 6 luni,
pentru a se asigura că situația este sub control. Astfel, în cazul declanșării
cancerului la ficat, acesta va fi depistat în faza incipientă și tratat corespunzător.
Vaccinul împotriva hepatitei B
Netratată, infecția cu hepatită B poate cauza ciroză, insuficiență hepatică și chiar
și cancer la ficat. Pentru a preveni hepatita B îți poți face un vaccin, disponibil
atât în varianta pentru copii, cât și în cea pentru adulți.

Măsuri de prevenire a infecției cu hepatita C

Întrucât nu există vaccin împotriva hepatitei C, poți preveni infectarea cu acest

virus luându-ți anumite măsuri de prevenție:

25
-Nu folosi la comun ace
-Nu te expune în mod direct la sângele altcuiva – acest lucru este în mod special
valabil în cazul cadrelor medicale
-Nu folosi la comun obiecte de uz personal precum forfecuța de unghii, aparatul
de ras sau periuța de dinți
-Nu te tatua în saloane neautorizate
-Evită sexul neprotejat dacă nu ești într-o relație stabilă și nu ai informații cu
privire la starea sănătății partenerului.

CAPITOLUL III
PREZENTARE CAZURI:

III.I Cazul Nr. 1

26
 Pacienta Ravan Maria, în vârstă de 57 ani, cu domiciliul în comuna Razvad
consumatoare cronică de alcool, se internează pentru dureri abdominale,
mărire în volum a abdomenului şi icter intens
Simptomatologia a apărut în urma cu o lună când a avut şi hemoragii nazale
(epistaxis),simptome ce s-au agravat acum două săptămâni.
În urma anamnezei şi examenului clinic efectuat de medic s-aobservat:
inapetenţă, oboseală, dispnee, stare de nutriţie precară, absenţa ţesutului adipos,
atrofie musculară, tegumente deshidratate, intens icterice,steluţe vasculare, ficat
la 4 cm sub rebord, de consistenţă dură şi neregulată,dureros la palpare, splina
palpabilă la 3 cm sub rebord, abdomenul destins învolum cu circulaţie colaterală
vizibilă şi cu matitate deplasabilă prin lichidde ascită în cantitate moderată.Se
recoltează sânge pentru următoarele analize: hemoleucogramă completă, teste
biochimice, AFP, markeri virali şi se efectuează o ecografie abdominală. Se
constată un sindrom biologic de insuficienţă hepatică iar ecografic, ficat mărit
de volum, prezenţa unei formaţiuni la nivelul lobului drept hepatic şi lichid de
ascită în cantitate moderată. Se ridică suspiciunea unui cancer hepatic şi se
internează pacienta pentru completarea investigaţiilor în vederea confirmării şi
completăriidiagnosticului, recomandându-se în continuare CT abdominal,
puncţie biopsie hepatică şi paracenteză.Pe baza datelor culese, se identifică
nevoile fundamentale afectate,manifestările şi sursele de dependenţă şi se
întocmeşte planul de îngrijire
Nevoi fundamentale afectate
1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie: circulaţie colaterală,oboseală,
dispnee
2. Nevoia de a bea şi a mânca: inapetenţă, caşexie
3. Nevoia de a elimina: urini hipercrome4. Nevoia de a se mişca şi a avea o
bună postură: durere în hipocondruldrept, oboseală, slăbiciune musculară
5. Nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre: deshidratare, icter,steluţe
vasculare, prurit

6. Nevoia de a învăţa: absenţa unor cunoştinţe despre boală

27
 PLAN DE INGRIJIRE caz nr.1 :

NEVOIA MANIFES PROBLEMA OBIECTIV INTERVENȚIIAS. EVALUAR

AFECTATĂ TARI DE DE E AUTONOME ȘI E
DEPEND DEPENDENȚ DELEGATE
ENȚĂ Ă

-dispnee -dificultati - Autonome: -dispneea se

-circulație respiratorii ameliorarea - asigurarea unui amelioreaza
colaterală datorita ascitei dispneei microclimat favorabil- dupa
si anemiei -evacuarea ajută bolnava să adopte o paracenteza
-modificari lichidului poziţie (cu trunchiul mai
NEVOIA DE circulatorii de ascită ridicat)care sa-i amelioreze
A RESPIRA datorate dispneea- încurajează
ȘI DE A hipertensiunii bolnava să sealimenteze-
AVEA O portale regim de cruţare hepatică
BUNĂ Delegate:
CIRCULAȚIE -reechilibrare
hidroelectrolitică şi acido-
bazică-pregătire fizică şi
psihică şi participarea la
puncţiaabdominală-
administrarea
tratamentuluirecomandat
de către medi
-Dispneea se ameliorează
după
paracenteză
- -alterarea - Autonome: -curba
inapetenta starii de ameliorarea -regim de cruţare hepatică- ponderala
-casexie nutritie starii de încurajează pacienta să se stationara
datorata nutritie alimenteze şi o informează
inapetentei si asupra regimului alimentar
NEVOIA DE cancerului pe care trebuie să-l adopte-
A BEA SI A cântăreşte zilnic bolnava
MANCA Delegate: alimentează
pacienta parenteral
instituind perfuzii cu
glucoză 5%,vitamine şi
electroliţi după indicaţiile
medicului-hidratează
pacienta parenteral
conform indicaţiilor
medicului-administrarea
tratamentului recomandat
de către medic.

-urina -modificarea - Autonome:-masurarea -persista

inchisa la aspectului diminuarea zilnica a diurezei si icterul
culoare scaunelor si icterului urmarirea aspectului urinii
-scaune urinii datorita si scaunelor si notarea in
decolorate icterului foaia de obs.
Delegate:

28
NEVOIA DE -recoltarea de sange pentru
A ELIMINA analiza bilirubinei
-adm.
medicatiei prescrise de
catre medic
-durere -diminuarea - Autonome: -durerile s-
-oboseala capacitatii de ameliorarea -ajutarea pacientei să aibă au ameliorat
-slabiciune a se misca durerilor o bună postură în pat şi să si
musculara datorita - efectueze mişcările care-i capacitatea
durerilor diminuarea sunt necesare de efort s-a
epuizarii oboselii Delegate: ameliorat
NEVOIA DE -administrarea, usor
A SE MISCA supravegherea medicaţiei
SI DE A prescrise de medic-
AVEA O echilibrare hidrică,
BUNA nutritivă şi acido-bazică pe
POSTURA cale parenterală-
administrarea de
analgezice
- -alterarea -hidratare Autonome: -pacienta
tegumente integritatii - -i se va explica necesitatea este
palide tegumentelor combaterea unei bune hidratari si hidratata
- si a senzatiei anemiei nutritii
deshidrata de a se simti -regim de curatare hepatica
re curata, Delegate:
NEVOIA DE datorata -recoltarea de sange pentru
A-SI deshidratarii si analize
MENTINE anemiei -adm. Medicatiei rec.de
TEGUMENT catre medic, inclusiv
ELE suplimente de fier
CURATE SI -hidratare parenterala
INTEGRE
NEVOIA DE -anxietate -pericolul unei - Autonome: -pac.este
A EVITA - evolutii diminuarea -încurajează pacienta să-şi mai putin
ERICOLELE suspiciune nefavorabile anxietatii exprime sentimentele, anxioasa si
de cancer datorita pac. Si temerile sau furia faţă de accepta
gravitatii consilierea diagnostic-informează investigatiil
diagnosticului pt.acceptar pacienta asupra e
ea opţiunilor terapeutice recomandat
diagnosticu existente şi asupra e
lui posibilităţilor evolutive
Delegate:
-pregăteşte psihic şi fizic
pacienta pentru
investigaţiile recomandate-
încurajează pacienta să
apeleze la psihoterapie

29
 -cons. -absenta unor - Autonome: -pac.si-a
cronica de cunostinte constientiz -inf.cu privire la insusit
alcool despre cum are cu nocivitatea cons.de alcool cunostintele
-nu are sa-si pastreze privire la asupra ficatului necesare
cunostinte sanatatea gravitatea -inf.cu privire la diagnostic
despre bolii si gravitatea sa
NEVOIA DE pastrarea Delegate:
A INVATA sanatatii -inf.cu privire la
investigatiile si trat.
necesare

III.II Cazul NR. 2

Pacient Marin Gheorghe, în vârstă de 62 ani, cunoscut cu ciroză hepatică

alcoolică, complicată cu varice esofagiene şi ascită de aproximativ4 ani, se
internează agravarea bolii manifestata prin: febra inexplicabilă,ascită ce nu
răspunde la tratamentul diuretic, icter de cauză necunoscută.

Simptomatologia a apărut în urma cu o lună când a avut şi hemoragii nazale

(epistaxis), simptome ce s-au agravat treptat.
În urma anamnezei şi examenului clinic efectuat de medic s-aobservat: pacient
febril, icteric, cu scădere ponderală accentuată, oboseală,dispnee, stare de
nutriţie precară, absenţa ţesutului adipos, atrofie musculară,tegumente
deshidratate, intens icterice, steluţe vasculare, ficat la 3 cm sub rebord, de
consistenţă dură şi neregulată, dureros la palpare, abdomenul destins în volum
cu circulaţie colaterală vizibilă şi cu matitate deplasabilă prin lichid de ascită în
cantitate mare.Se ridică suspiciunea unui cancer hepatic şi se internează
pacientul pentru investigaţii în vederea confirmării diagnosticului.
Se recomandă efectuarea următoarelor investigaţii:

30
-hemoleucogramă completă, biochimie sangvină, markerii virali, AFP-ecografie
abdominală,
-CT abdominal,
-paracenteză,
-puncţie biopsie hepatică
Pe baza datelor culese, se identifică nevoile fundamentale afectate,manifestările
şi sursele de dependenţă şi se întocmeşte planul de îngrijire
Nevoi fundamentale afectate:
1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie: circulaţie colaterală,oboseală,
dispnee
2. Nevoia de a-şi menţine temperatura corpului în limite normale: febră
3. Nevoia de a bea şi a mânca: inapetenţă, scădere ponderală
4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură: durere în hipocondruldrept,
oboseală, slăbiciune musculară
5. Nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre: deshidratare, icter,steluţe
vasculare, prurit

PLAN DE INGRIJIRE caz nr. 2 :

NEVOIA MANIFES PROBLEM OBIECTI INTERVENTIILE AS. AUTONOME EVALU

AFECTATA TARI DE A DE VE SI DELEGATE ARE
DEPEND DEPENDEN
ENTA TA
-dispnee -dificultati - Autonome: -dispneea
-circulatie respiratorii ameliorare - asigurarea unui microclimat se
colaterala datorita a dispneei favorabil- ajută bolnavul să adopte o ameliorea
abdominal ascitei si -evacuarea poziţie (cu trunchiul mai ridicat)care za dupa
NEVOIA DE a anemiei lichidului sa-i amelioreze dispneea- încurajează paracente
A RESPIRA -varice -mofificari de ascita bolnavul să se alimenteze- regim de za
SI DE A esofagiene circulatorii cruţare hepatică
AVEA O datorate Delegate:
BUNA hipertensiuni -reechilibrare hidroelectrolitică şi
CIRCULATI i portale acido-bazică-pregătire fizică şi
E psihică şi participarea la puncţia
abdominală-administrarea
tratamentului recomandat de către
medic

NEVOIA DE -febra -temperatura -reducerea Autonome -s-a

A-SI corpului in febrei si -încurajarea să consume lichide asigurat
MENTINE limite hidratare suficiente hidratare
TEMPERAT nomale -monitorizarea zilnică a temperaturii a

31
URA Delegate-
CORPULUI hidratare parenterală-administrarea
LA LIMITE medicaţiei recomandate de către
NORMALE medic
- -alterarea - Autonome: -curba
inapetenta starii de ameliorare -regim de cruţare hepatică- ponderala
-casexie nutritie a starii de încurajează pacientul să se alimenteze stationara
datorata nutritie şi îl informează asupra regimului
NEVOIA DE inapetentei si alimentar pe care trebuie să-l adopte-
A BEA SI cancerului cântăreşte zilnic bolnavul
MANCA Delegate:-alimentează pacientul
parenteral instituind perfuzii cu
glucoză 5%,vitamine şi electroliţi
după indicaţiile medicului-hidratează
pacientul parenteral conform
indicaţiilor medicului-administrarea
tratamentuluir ecomandat de către
medic.
NEVOIA DE -durere -diminuarea -ameliorare Autonome:- -durerile
A SE -oboseala capacitatii de a durerilor ajutarea pacientului să aibă o bună s-au
MISCA SI -slabiciune av se misca -diminuare postură în pat şi să efectueze ameliorat
DE A AVEA musculara datorita a oboselii mişcările care-i sunt necesare si
O BUNA durerilor si Delegate: capacitat
POSTURA epuizarii -administrarea şi supravegherea eabde
medicaţiei prescrise de medic- efort s-a
echilibrare hidrică, nutritivă şi acido- ameliorat
bazică pe cale parenterală- usor
administrarea de analgezice
NEVOIA DE -icter si -alterarea -hidratare Autonome:-i se va explica pacientului -
A-SI prurit integritatii - să evite gratajul (scărpinatul) pentru a pacientul
MENTINE -stelute tegumentelor ameliorare evita suprainfecţia-i se va explica este
TEGUMENT vasculare si a senzatiei a necesitateaunei bune hidratări hidratat
ELE - de a se simti intensitatii Delegate:- recoltarea de sânge pentru -pruritul
CURATE SI deshidrata curat,datorat icterului si determinarea nivelului de bilirubină a fost
INTEGRE re a pruitului combaterea Administrarea medicaţiei diminuat
care insoteste pruritului recomandate de către medic,inclusiv
icterul antipruriginoase-hidratare parenterală
deshidratarii

NEVOIA DE - -absenata - Autonome: -pac.si-a

A INVATA consumato unor constientiz -informarea cu privire la nocivitatea insusit
r cronic de cunostite are cu consumului de alcool asupra cunostiint
alcool despre cum privire la ficatului-informarea cu privire la ele
-nu are sa-si pastreze gravitatea diagnostic şi gravitatea sa necesare
cunostinte sanatatea bolii Delegate:
despre - informarea cu privire la
pastrarea investigaţiile şi tratamentele necesare.
sanatatii

32
 III.III CAZUL NR.3

Pacienta Voiculescu Rodica, în vârstă de 48 ani, cunoscută cu infecţie cu virus

hepatic C de 15 ani, se internează pentru dureri abdominale în hipocondrul
drept, oboseală, scădere ponderală, inapetenţă.

Simptomatologia a debutat treptat în urma cu 6 luni şi s-a agravat în ultima

lună.

În urma anamnezei şi examenului clinic efectuat de medic s-aobservat:

inapetenţă, fatigabilitate, dispnee, stare de nutriţie precară, absenţa ţesutului
adipos, atrofie musculară, tegumente deshidratate, palide, ficat la 2cm sub
rebord, de consistenţă dură şi neregulată, dureros la palpare.

Se recoltează sânge pentru următoarele analize:

-hemoleucogramă completă, teste biochimice, AFP
-se efectuează o ecografie abdominală.
Se constată un sindrom biologic de insuficienţă hepatică, cu anemieseveră, iar
ecografic, ficat mărit de volum, prezenţa unei formaţiuni lanivelul lobului drept
hepatic.
Se ridică suspiciunea unui cancer hepatic şi se internează pacienta pentru
completarea investigaţiilor în vederea confirmării şi completăriidiagnosticului,
recomandându-se în continuare:
-CT abdominal
-puncţie biopsie hepatică.
Pe baza datelor culese, se identifică nevoile fundamentale afectate,manifestările
şi sursele de dependenţă şi se întocmeşte planul de îngrijire
Nevoi fundamentale afectate:
1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie: oboseală, dispnee

33
2. Nevoia de a bea şi a mânca: inapetenţă, scădere ponderală
3. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură: durere în hipocondruldrept,
oboseală, slăbiciune musculară
4. Nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre: deshidratare, palide
5. Nevoia de a evita pericolele: anxietate, suspiciune de cancer

PLAN DE INGRIJIRE caz nr. 3:

NEVOIA MANIFE PROBLE OBIECTI INTERVENTIILE EVALUAR

AFECTATA STARI MA DE VE AS.AUTONOME SI DELEGATE E
DE DEPEND
DEPEND ENTA
ENTA
-dispnee -dificultati - Autonome: -dispneea
respiratori ameliorar - asigurarea unui microclimat se
i datorita ea favorabil- ajută bolnava să adopte o amelioreaza
NEVOIA DE anemiei dispneei poziţie (cu trunchiul mai ridicat)care usor
A RESPIRA si a sa-i amelioreze dispneea-
SI DE A anemiei încurajează bolnava să se
AVEA O alimenteze- regim de cruţare
BUNA hepatică
CIRCULATI Delegate:
E -reechilibrare hidroelectrolitică,
nutritivă şi acido-bazică-pregătire
fizică şi psihică pentru investigaţii-
administrarea tratamentului
recomandat de către medic
- -alterarea - Autonome:-regim de cruţare -curba
inapetenta starii de ameliorar hepatică-încurajează pacienta să se ponderala
-scadere nutritie ea starii alimenteze şi o informează asupra stationara
ponderala datorata de nutritie regimului alimentar pe care trebuie
inapetente să-l adopte-cântăreşte zilnic bolnava
NEVOIA DE i si Delegate:-alimentează pacienta
A BEA SI cancerului parenteral instituind perfuzii cu
MANCA glucoză 5%,vitamine şi electroliţi
după indicaţiile medicului-
hidratează pacienta parenteral
conform indicaţiilor medicului-
administrarea tratamentului
recomandat de către medic
NEVOIA DE -durere - - Autonome:-ajutarea pacientei să -durerile s-
A SE MISCA -oboseala Diminuare ameliorar aibă o bună postură în pat şi să au
SI DE A - a ea efectueze mişcările care-i sunt ameliorat si
AVEA O slabiciune capacitatii durerilor necesare capacitatea
BUNA musculara de a se - Delegate:-administrarea şi de efort s-a
POSTURA misca diminuare supravegherea medicaţiei prescrise ameliorat
datorita a oboselii de medic-echilibrare hidrică, usor
durerilor nutritivă şi acido-bazică pe cale

34
 si parenterală-administrarea de
epuizarii analgezice
- -alterarea -hidratare Autonome:-i-se va explica -pacientul
tegumente integritatii - Necesitatea unei bune hidratări şi s-a hidratat
NEVOIA DE palide tegumente combatere nutriţiei -regim de cruţare hepatică
A-SI - lor si a a anemiei Delegate:- recoltarea de sânge
MENTINE deshidrata senzatiei pentru analize-administrarea
TEGUMENT re de a se Medicaţiei recomandate de către
ELE simti medic,inclusiv suplimente de fier -
CURATE SI curata, hidratare parenterală
INTEGRE datorita
deshidrata
rii si
anemiei
-anxietate -pericolul -dim. Autonome: -pac.este
- unei Anxietatii -încurajează pacienta să-şi exprime mai putin
suspiciune evolutii pac.si sentimentele, temerile sau furia faţă anxioasa si
de cancer nefavorabi consiliere de diagnostic-informează pacienta accepta
NEVOIA DE le datorita a asupra investigaiil
A EVITA gravitatii pt.accepta opţiunilor terapeutice existente şi e rec.
PERICOLEL diagnostic rea dgst. asupra posibilităţilor evolutive
E ului Delegate:
-pregăteşte psihic şi fizic pacienta
pentru investigaţiile recomandate-
încurajează pacienta să apeleze la
psihoterapie

35
 CAPITOLUL IV.
TEHNICI DE INVESTIGAȚII

IV.I. PUNCȚIA VENOASĂ:

Puncția venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într-o venă prin
intermediul unui ac de puncție
• Scop
Explorator: recoltarea sângelui pentru examene de laborator;
Terapeutic: administrarea medicamentelor sub formă de injecție sau perfuzie
intravenoasă, transfuzii, sângerare în hipertensiune sau edem pulmonar acut.
• Locuri de elecție pentru puncția venoasă:
-Venele de la plica cotului (bazilică şi cefalică).
-Venele antebrațului.
-Venele de pe fața dorsală a mâinii.
-Venele subclaviculare.
-Venele femurale.
-Venele maleolare interne.
-Venele jugulare şi epicraniene la copil şi sugar.
• Materiale necesare
-Perna pentru sprijinirea brațului pacientului
-ampoane sterile
-Alcool sanitar
-Garou
-Mănuși sterile
-Seringi în funcție de scop
-Medicamente (dacă se administrează)
-Tavița renală

36
-Bandaj pentru locul puncției
• Pregatirea pacientului
Se cere consimțământul pacientului;
I se explica tehnica și necesitatea acesteia;
Se asigură confort fizic și psihic;
Se așază pacientul într-o poziție comodă, luând în calcul și posibilitatea
lipotimiei.
• Tehnica puncției venoase
-Se așază brațul pe pernă, în extensie;
-Se examinează calitatea și starea venelor;
-Se evită locurile cu răni, cicatrici, hematoame sau edeme;
-Se palpează vena și se alege locul puncției;
-Asistenta își pune mânuși de protecție;
-Se aplică garoul la 7-8 cm deasupra locului de puncție;
-Se dezinfectează locul ales cu mișcări circulare de la locul puncției, în afară;
-Se recomanda ca pacientul sa strângă pumnul pentru ca venele să devina
turgescente;
-Se fixează vena cu policele mâinii stângi la 4-5 cm sub locul puncției,
exercitând o ușoară compresiune în jos asupra țesuturilor vecine;
-Se ia seringa cu mâna dreaptă între police și restul degetelor;
-Se pătrunde în vena cu acul menținând un unghi de aproximativ 30 de grade ,
învingând-se o rezistență elastică a pielii, până când acul înaintează în gol cca 1-
2 mm, cu bizoul în sus și gradațiile seringii în sus;
-Se verifică poziția acului în venă prin aspirare în seringă;
-Se continua tehnica în funcție de scopul urmărit;
-Se cere bolnavului să deschidă pumnul și se îndepărtează garoul;
-Se retrage acul brusc și se aplică un tampon steril la locul puncției;
-Se menține tamponul cca 1-3 minute, fără a se îndoi brațul.

37
 • Accidente/ incidente
-hematom, prin infiltrarea cu sânge în țesutul perivenos.
Se retrage acul și se comprimă locul 1-3 minute
-perforarea venei. Se retrage acul.
-amețeală, paloare, lipotimie – se întrerupe tehnica și se acordă ajutor sau se
cheamă medicul.

De evitat !
-Puncționarea venei din lateral
-Puncționarea venei cu bizoul în jos
-Atingerea produsului recoltat
-Flectarea antebrațului pe brat

• ERORI ALE PUNCȚIEI VENOASE

IV.II. PUNCȚIA BIOPSICĂ

38
 Puncția biopsică reprezintă introducerea unui ac de biopsie într-un organ
parenchimatos pentru recoltarea unui fragment de ţesut.
Se practică puncţia pentru biopsie pe ficat, splină, rinichi, ganglioni limfatici,
plămâni, tumori solide.

• Scop

Explorator: Examen histopatologic pentru stabilirea diagnosticului.

• Indicaţii pentru puncția biopsică

-Afectarea organelor menţionate.

• Contraindicaţiile pentru puncția biopsică

-Diateze hemoragice.
-Rinichi unic – pentru puncţia renală.

• Biopsia hepatică
O biopsie hepatică presupune îndepărtarea unei bucăți mici de țesut hepatic,
astfel încât poate fi examinată la microscop pentru semne de deteriorare sau
boală.

Medicul dumneavoastră vă poate recomanda o biopsie hepatică dacă testele de

sânge sau studiile imagistice sugerează că puteți avea o problemă hepatică.

39
O puncție biopsică hepatică este de asemenea folosită pentru a determina
severitatea bolilor hepatice.

• Scopul
biopsiei

hepatice
•
-Diagnostic pentru o problemă a ficatului care nu poate fi identificată altfel
-Se obține un eșantion de țesut dintr-o anomalie găsită printr-un studiu imagistic
-Se determină severitatea bolilor hepatice – proces numit stadializare
-Ajută la dezvoltarea planurilor de tratament bazate pe starea ficatului
-Se determină cât de bine funcționează tratamentul bolilor hepatice
-Se monitorizează ficatul după un transplant de ficat

Indicațiile pentru puncția biopsică hepatică

Medicul poate recomanda o biopsie hepatică în următoarele cazuri:

• Rezultate anormale ale testului hepatic care nu pot fi explicate

• O masă (tumoră) sau alte anomalii la nivelul ficatului, așa cum se observă
la testele imagistice
• Febră continuă, inexplicabilă
O biopsie hepatică este, de asemenea, efectuată în mod obișnuit pentru a ajuta la
diagnosticarea și stadiul anumitor boli ale ficatului, cum ar fi: hepatita cronică B
sau C, boli hepatice alcoolice.
• Locul puncţiei hepatice

Faţa anterioară sau laterală a ficatului pe linia mediană, imediat sub rebordul
costal sau în plină matitate – la un ficat mărit.

40
De-a lungul liniei axilare posterioare în spaţiul IX sau X intercostal drept – la
ficat în limite normale.

• Materiale necesare

-Muşama şi aleză.
-Mănuşi de cauciuc.
-Alcool, tinctură de iod.
-Material pentru igiena tegumentară a locului puncţiei.
-Soluţii anestezice – Xilină 1%.
-Ac pentru biopsie.
-Seringi sterile.
-Tampoane.
-Medicamente – soluţii anestezice, hemostatice, tonice cardiace.
-Lame microscop, hârtie filtru, ser fiziologic 50 ml.
-Tăviţă renală.

• Pregătirea bolnavului

-Se anunţă bolnavul, se explică tehnica şi se încurajează.

-Se asigură că durerea va fi îndepărtată prin anestezie locală.
-Se determină înainte TS, TC, TQ, trombocite.
-Se administrează cu 2 zile înainte medicaţie hemostatică (vitamina C, vitamina
K, calciu gluconic) la indicația medicului.
-Se aşează bolnavul în poziţie – decubit dorsal cu trunchiul uşor ridicat sau
decubit lateral stâng cu mâna dreaptă sub cap.
-Se dezinfectează cu alcool iodat locul puncţiei.

• Execuţia puncţiei

-Se spală şi se dezinfectează mâinile.

-Se îmbracă mănuşi de protecţie
-Medicul execută anestezia locală şi puncţia cu ajutorul asistentului medical.

• Rolul asistentei în efectuarea puncţiei

-Protejează lenjeria de pat şi de corp.

-Asigură poziţia bolnavului.
-Dezinfectează locul puncţiei.
-Pregăteşte şi serveşte medicul cu materialele necesare.
41
-Supraveghează pacientul în timpul tehnicii.
-Completează buletinele de analiză şi preia pentru laborator produsele recoltate.
-Aplică un pansament la locul puncţiei.
-Notează puncţia executată, eventualele incidente şi accidente.

• Îngrijiri după tehnică

-Se asigură repaus la pat 24-48 ore în decubit lateral drept.

-Se supraveghează funcţiile vitale 24 ore.
-Se aplică pungă cu gheaţă la locul puncţiei.
-Se informează medicul în cazul apariţiei complicaţiilor – hemoragii.

Accidente și incidente

✓ Durere. Durerea la locul biopsiei este cea mai frecventă complicație după
o biopsie hepatică. Durerea după o biopsie hepatică este de obicei un
disconfort ușor.
✓ Hemoragie. Sângerarea poate apărea după o biopsie hepatică. Sângerarea
excesivă poate necesita să fiți internat pentru o transfuzie de sânge sau o
intervenție chirurgicală pentru a opri sângerarea.
✓ Infecţie. Rareori, bacteriile pot intra în cavitatea abdominală sau în fluxul
sanguin.
✓ Leziuni accidentale la un organ din apropiere. În cazuri rare, acul poate
atinge un alt organ intern, cum ar fi vezica biliară sau un plămân.

Observaţii
-Fragmentele de ţesut recoltate se îndepărtează de pe acul de biopsie prin
insuflare de aer cu seringa şi sunt pregătite pentru laborator – sub formă de
amprentă pe lama de sticlă sau sub formă de frotiuri.
- Acele de puncţie se sterilizează la pupinel.
- Nu se mişcă bolnavul în timpul puncţiei → se pot leza ţesuturile.
IV.III. RMN- Rezonanta Magnetica Nucleara

RMN – Rezonanta Magnetica Nucleara (sau IRM – Imagistica prin Rezonanta

Magnetica) este o tehnică non-invazivă de imagistică medicală utilizată pentru a
investiga structurile si organele corpului uman.

42
 Terminologia de RMN (Rezonanta Magnetica Nucleară) a fost inlocuită cu
IRM (Imagistica prin Rezonanta Magnetică) pentru a nu se crea confuzia că
acest tip de investigație este periculoasă din cauza radiațiilor nucleare.

Mecanism RMN/IRM este o metodă neiradiantă si neinvaziva care utilieaza un

camp magnetic si unde de radiofrecventa.

Nu implică raze X, ceea ce o deosebește

de scanarea CT și o face mai sigură
întrucât nu expune organismul la radații.
Nu exista efecte secundare cunoscute ale
unei scanari RMN.Uneori este necesara
injectarea de substanta de contrast
intravenos pentru a vizualiza sistemul
vascular, pentru a putea caracteriza
leziunile din punct de vedere al
vascularizatiei sau pentru a face o
raportare fata de organe sau tesuturi vecine, acestea oferind informatii
preoperatorii foarte utile.
Durata de examinare este de 15-60 minute, în funcție de zona pentru care se
efectuează.

Utilizari:

Utilizare pentru diagnosticul unor organe sau sisteme:

• Neuroimagistica -RMN este singura metoda neinvaziva de detectare a
patologiei subsantei albe cerebrale: boli demielinizante, degenerative,
inflamatorii / infectioase, epilepsie.
• Cardiovascular – ischemia miocardică, cardiomiopatii, miocardite, boli
vasculare și boli cardiace congenitale, etc.
• Musculo-scheletice – măduva spinării, evaluarea bolilor articulare și
tumori ale țesuturilor moi;
• RMN la nivelul ficatului și la nivelul gastro-intestinal – evaluarea
canalelor hepatice, pancreatice și biliare.
• Angiografie -evaluarea arterelor pentru identificarea stenozei (îngustare
anormală) sau anevrismelor (dilatări ale peretelui vascular, expuse
riscului ruperii).

43
 • Tehnici RMN speciale

– RMN de difuzie: permite cartografierea neinvaziva a cailor de conducere

nervoasa, diagnoticarea accidentului vascular cerebral în primele 5-10 minute
de la debut.
– RMN cu atenuare a fluidelor (FLAIR) : este necesară pentru vizualizarea
focarelor patologice periventriculare, cum ar fi focare de demielinizare din
scleroza multipla.
– RMN functionala (RMNf) : utilizata pentru monitorizarea schimbarilor
metabolismului cerebral.

• Scop
Explorator

RMN-ul cerebral a permis realizarea unor progrese enorme in explorarea

creierului si in tratamentul a numeroase boli neurologice. Examenul poate fi
folosit si pentru investigarea tumorilor cerebrale, a anevrismelor, trombozelor,
malformatiilor cerebrale.

• Materiale necesare
– substanţa de contrast dacă este cazul;
– materialele pentru administrarea substanţei de contrast: seringi, ace, cateter de
vena periferica, comprese, solutii dezinfectante;
– trusa de urgenta.

Pregătirea pacientului pentru RMN

a) pregătirea psihică: informare, consimtămant.

b) pregătirea fizică: îmbrăcarea/dezbrăcarea pacientului, poziţionarea adecvată,
respectarea intimităţii, asigurarea confortului fizic.
– pacientul este informat despre intreruperea alimentatiei cu 4-6 ore inaintea
examenului.
– se administrează antihistaminice la recomandarea medicului;
– pacientul(a) este rugat(a) să-şi îndepărteze obiectele metalice (cercei,
lantisoare, etc).
Pacientul se afla in interiorul tubului magnetic în timpul investigatiei IRM, din
acest motiv poate sa apară senzatia de claustrofobie.
Dacă pacienții au antecedente de claustrofobie, li se administrează sedative
înaintea investigației.

44
 Inainte de examinarea RMN pacientul se va prezenta o fisa de informare
referitoare la riscuri, antecedente medicale si recomandari in ceea ce priveste
eventualele tratamente medicale in curs.

• Tehnica
Tehnica este efectuata
de medicul specialist
in RMN; examenul
RMN va fi interpretat
de catre un medic;

Rolul asistentului
medical
– identifica pacientul; verifica recomandarea medicala si fisa speciala ;
– verifica dacă pacientul a respectat recomandările;
– spală mainile si imbracă mănusi;
– pregăteste materialele necesare;
– ajuta pacientul să se dezbrace (dacă este cazul),sa imbrace halatul;
– aseaza pacientul in decubit dorsal pe masa mobila: capul, toracele si
membrele pot fi fixate cu niste curele;
– efectueaza testarea sensibilitatii la substanta de contrast ; daca apar reactii de
sensibilizare anunta imediat medicul si urmeaza protocolul terapeutic. In caz
contrar procedura isi urmeaza cursul;
– fixeaza un cateter de vena periferica;
– ii inmaneaza pacientului o sonerie pentru a apela in caz de nevoie;
– supravegheaza pacientul permanent ;
– administreaza substanta de contrast la indicatia medicului, observă reactia
pacientului, functiile vitale, comportamentul.

45
Ingrijirea pacientului
– ajută pacientul să coboare de de masa;
– monitorizează: T°, P, TA, R, eliminările;
– recomanda pacientului sa consume multe lichide pentru a elimina mai repede
substanta de contrast

• Reorganizarea locului de muncă

– se curăţă materialele refolosibile;
– se colectează materialele folosite conform P.U.;
– se aşează materialele curate în dulapuri;
– se indeparteaza manusile si se spălă mâinile.

• Notarea procedurii:

– se va nota data efectuării examenului şi comportamentul pacientului in

registru si in planul de ingrijire.

• Accidente/incidente

46
– pacientul prezintă fenomene de hipersensibilitate : prurit intens, roşeaţă şi
edem al feţei, cefalee, dispnee cu greţuri şi vărsături. -> Se anunţă medicul
(dacă nu este prezent). Se actioneaza conform protocolului;
– pacientul poate simti furnicaturi lsa nivelul cavitatii bucale in cazul in care are
dentitie de metal;
– pacientul se misca, imaginile radiologice sunt neconcludente. -> Pregatirea
psihica este foarte importanta;
– claustrofobia. -> În acest caz se recomanda, administrarea preparatelor
sedative.

• Rezultate

✓ Rezultat normal:
• structurile anatomice (vase de sange, oase) si organele prezinta un aspect si o
pozitionare normala.
• nu se descopera tumori, excrecente, anomalii structurale, inflamatii sau
infectii;
• nu se gasesc hemoragii sau colectii de fluide in cavitati.
✓ Rezultat patologic:
• organele inspectate nu au aspect normal, prezentand semne ale infectiei,
inflamatiei, tumori, etc.

• Contraindicatii

Examinarea RMN este contraindicata:

– la persoanele care poseda un pacemaker implantat, o valva artificiala, un
stimulator cerebral profund, un implant cohlear, proteza articulara;
– la persoanele purtătoare de proteze osoase metalice;
– la persoanele care au suportat recent interventie chirurgicala la vasele
cerebrale sau alte vase care au necesitat clipare;
– dupa un traumatism cu obiecte metalice sau la persoanele cu istoric de rani
prin arme de foc, în special daca pacientul mentioneaza prezenta alicei;
– in sarcina;
– la paciente care prezinta dispozitiv intrauterin;
– la pacientul care este alergic la substanta de contrast. Se poate efectua
examinarea fara a administra substanta de contrast, dar calitatea informatiilor
obtinute scade.

47
 CONCLUZII...

Ca şi restul cancerelor digestive, frecvenţa cancerului hepatic este în creştere,

reprezentând la această oră a treia cauză de mortalitate prin cancer din lume şi
prima cauză de mortalitate la pacienţii cirotici.
Deşi majoritatea cancerelor hepatice apar la bolnavii de ciroză(atât cea
secundară infecţiei cu virus B sau C, cât şi chiar în cazul cirozei alcoolice)
uneori cancerul hepatic survine la un pacient cu ficat aparent sănătos, adică în
absenţa unui diagnostic anterior de ciroză hepatică. Asocierea viruşilor sau a
alcoolului cu viruşii măresc riscul dea face cancer hepatic. Chiar hepatita

48
cronică cu virus C si B are risc de cancerizare, chiar dacă nu a ajuns în stadiul
de ciroza.
Hemocromatoza(exces de fier ce se acumulează in ficat) este o alta boală
hepatică cu risc de malignizare.
Uneori şi contraceptivele orale pot fi incriminate.
Astfel, în etiopatogenia cancerului hepatic se pot intrica mai mulţi
factori de risc.
În această lucrare am luat în discuţie cazurile a trei pacienţi care aufost
internaţi în secţia de gastroenterologie cu suspiciunea de cancer hepatic,în
vederea efectuării investigaţiilor necesare stabilirii unui diagnostic de
certitudine şi a stadializării acestuia:
-un caz apărut pe fondul consumului cronic de alcool fără un diagnostic
prealabil de ciroză hepatică,
-un caz de ciroză hepatică care se agravează
-şi un caz de cancer hepatic la o persoană cunoscută cu infecţie virală HCV.

În toate cele trei cazuri s-a efectuat culegerea şi interpretarea

datelor,identificarea nevoilor fundamentale afectate şi a problemelor de
dependenţăşi s-au elaborat planurile de îngrijire pentru perioada internării în
secţia degastroenterologie.

BIBLIOGRFIE

Dr. Roxana Maria Albu – Anatomia şi fiziologia omului

Prof. Dr. Radu Păun – Tratat de medicina interna – bolile aparatuluidigestiv.
Ficatul, căile biliare şi pancreasul.Bucureşti 1986.
Lucreţia Titirică – Exploatări funcţionale şi îngrijiri speciale
acordatebolnavului.– Tehnici de îngrijire.

49
Iancu .E., Marcean , C. – Manual de nursing IV, Colecţia „Fundeni”Bucureşti
2003.
Chiru , F., Chiru, G., –Îngrijirea omului bolnav şi a omului sănătos.Morariu, L
Bucureşti, 2001.
https://ro.scribd.com/doc/149671489/Ingrijirea-Bolnavului-Cu-Cancer-Hepatic
https://amgtratate.blogspot.com/search/label/proiecte%20licenta%20amg
https://amgtratate.blogspot.com/p/licenta-amg.html
https://amgtratate.blogspot.com/p/licenta-amg.html
https://dokumen.tips/documents/anatomia-si-fiziologia-ficatului-referat.html
https://ro.scribd.com/doc/149671489/Ingrijirea-Bolnavului-Cu-Cancer-Hepatic
https://amgtratate.blogspot.com/2016/11/nursing-in-oncologie-c3-
ingrijirea.html
http://scm1.md/educatie-pentru-sanatate/cancerul-hepatic-m-pirtu/
https://www.drmax.ro/articole/cancerul-hepatic-cauze-manifestari-si-optiuni-de-
tratament
https://paginadenursing.ro/rmn-rezonanta-magnetica-nucleara/
Cleveland Clinic, „Liver Cancer”:
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/9418-liver-cancer
Cancer.org.au, „Liver cancer”: https://www.cancer.org.au/cancer-
information/types-of-cancer/liver-cancer
Medical News Today, „What to know about liver cancer”:
https://www.medicalnewstoday.com/articles/172408
Liverfoundation.org, „Liver Cancer”: https://liverfoundation.org/for-
patients/about-the-liver/diseases-of-the-liver/liver-cancer/#1505842382935-
01bacde2-21fe

50